Sunteți pe pagina 1din 48

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE...........................................................
............................ 3
2. CAPITOLUL 1 Evaluarea si contabilitatea
creantelor......................... 5
3. CAPITOLUL 2 Evaluarea si contabilitatea
datoriilor.........................13
4. Studii de caz privind evaluarea si contabilitatea
creantelor si datoriilor unei societati
comerciale................................................................
............
5. CONCLUZII...............................................................
..............................
2

Capitolul 1. Introducere

Realizarea operatiilor specifice activitatii de exploatare impun ca entitatea sa


se angreneze in mediul economico-social in care activeaza, sa intre in relatii cu o
multitudine de persoane fizice si juridice ( cunoscute sub denumirea de “terti”), cum
sunt: clientii, personalul, organismele de asigurari si protectie sociala, bugetul statului,
unitatile din cadrul grupului, asociatii, diversi debitori si creditori. Legaturile stabilite
intre entitate si tertii sai se concentreaza in raporturi economico – juridice, cunoscute
sub denumirea generice de “datorii si creante”. Datorita impactului pe care il au
datoriile si creantele asupra marimii si structurii patrimoniului, contabilitatea
3

financiara a relatiilor cu tertii detine locul central in sistemul informational – contabil ai


fiecarui entitati. Informatiile furnizate de aceasta componenta a contabilitatii sunt
utile, in egala masura, conducerii entitatii si tertilor cu care aceasta intra in relatii.

Creantele reprezinta valorile avansate temporar de societate tertilor (persoane


fizice sau juridice) pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent(o suma de bani
sau un serviciu).

Ca urmare creantele sunt drepturi ale societatii fata de tertii ei. Principala
categorie de creante este reprezentata de creantele de natura comerciala: creante-
clienti; efecte de primit ; clienti incerti sau litigiu; clienti facturi de intocmit etc. La
aceasta se adauga creantele salariale, sociale, fiscale; creantele fata de asociati
privind decontarile referitoare la capital; creantele fata de debitori etc.Datoriile
societatii reprezinta obligatiile actuale ale intreprinderii, ce decurg din evenimente
trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care
incorporeaza beneficii economice, iesirea beneficiilor economice pentru decontarea
datoriilor presupunand plati in numerar, transferul altor active, prestarea de servicii
sau inlocuirea respectivei datorii cu o alta.

Standardul international IAS 1 defineste si realizeaza cele doua mari categorii


de datorii, tinand cont de gradul lor de exigibilitate:datoriile necurente si datoriile
curente. Primele sunt datorii pe termen lung (scadenta mai mare de un an) iar
celelalte sunt datorii pe termen scurt (scadenta mai mica de un an). In categoria
datoriilor curente este inclusa si partea pe termen scurt (achitate in urmatoarele 12
luni) a datoriilor pe termen lung.

Astfel datoriile curente sunt acele obligatii ce se asteapta sa fie achitate in


cursul normal al ciclului de exploatare al societatii; sau sunt exigibile in termen de 12
luni de la data bilantului.

Datoriile necurente sunt obligatii ce se asteapta sa nu fie achitate in cursul


normal al ciclului de exploatare al societatii; sau sunt exigibile intr-un termen mai
mare de 12 luni de la data bilantului.Datoriile se mai pot imparti si astfel: datorii
financiare, datorii comerciale si alte datorii unde o mare pondere o au datoriile fiscale.

Capitolul 2. Evaluarea si contabilitatea


creantelor
4

Conform OMF 1752/2005 elementele de activ sunt grupate dupa natura si


lichiditate.

Astfel conform OMF 1752/2005 postul din bilant creante cuprinde urmatoarele:

1. Creante comerciale ( ct. 2675* + 2676* + 2678* + 2679* - 2966* - 2968* +


4092 + 411 + 413 + 418 - 491)

Sumele înscrise la acest rând şi preluate din conturile 2675 la 2679 reprezintă
creanţele aferente contractelor de leasing financiar şi altor contracte asimilate,
precum şi alte creanţe imobilizate, scadente într-o perioadă mai mică de 12 luni.

2. Sume de incasat de la entitatile afiliate (ct. 451** - 495*)

3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea


intereselor de participare (ct.453 – 495*)

4. Alte creante (ct.425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 +


4428** + 444** + 445 + 446** + 447**+ 4482 + 4582 + 461 + 473** - 496 + 5187)

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

**) Solduri debitoare ale conturilor respective.

Evaluarea la incheierea exercitiului financiar conform OMF 1752/2005 se va


face astfel:

- La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ se evalueaza si se


reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu
rezultatele inventarierii.

- In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza


inventarierii, denumita valoare de inventar.

Astfel atunci cand la inchiderea exercitiului, la inventarierea creantelor,


valoarea posibila de incasare este inferioara valorii nominale exprimata in
contabilitatea curenta, pentru diferenta se constituie un provizion pentru depreciere.

Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente


asimilate, cum ar fi creante in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de
schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii
exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre
cursul de la data inregistrarii creantelor in valuta sau cursul la care au fost raportate in
5

situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului


financiar, se inregistreaza, la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

De asemenea pentru creantele, exprimate in lei, a caror decontare se face in


functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care
rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli de exploatare
sau financiare, in functie de natura operatiunii. Determinarea diferentelor de valoare
se efectueaza asemeni celor in valuta prezentate mai sus.

Conform OMF 1752/2005 evenimentele ulterioare datei bilantului favorabile sau


nefavorabile, care au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare
anuale sunt autorizate pentru publicare si care aduc informatii suplimentare fata de
cele existente la data bilantului despre creante in cazul de fata , pentru evenimente
care avusesera deja loc la data bilantului informatiile respective se prezinta in notele
explicative, fara efectuarea unor inregistrari in contabilitate

Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului, care trebuie reflectate in


situatiile financiare anuale pot fi urmatoarele:

a) rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului impune ajustarea unui provizion
deja recunoscut sau recunoasterea unui nou provizion;

b) insolventa unui client, inregistrata ulterior datei bilantului, confirma ca la


data bilantului exista o pierdere aferenta unei creante comerciale si, in consecinta,
entitatea trebuie sa ajusteze valoarea contabila a creantei comerciale.

In conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza


sumele acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi,
potrivit legii. La alte imprumuturi acordate se cuprind garantiile, depozitele si
cautiunile depuse de entitate la terti.

Entitatile care au evidentiate in contul de creante imobilizate creantele


aferente contractelor de leasing financiar, precum si alte creante imobilizate cu
scadenta mai mare de un an, vor prezenta in bilant, la imobilizari financiare, numai
partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferenta urmand a fi reflectata la creante.

Contabilitatea creantelor asigura evidenta entitatii in relatiile acesteia cu


furnizorii-debitorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile
afiliate, asociatii/actionarii, debitorii diversi.
6

In contabilitatea clientilor se inregistreaza operatiunile privind, livrarile de


marfuri si produse, lucrarile si serviciile executate, precum si alte operatiuni similare
efectuate.

Avansurile primite de la clienti se inregistreaza in contabilitate in conturi


distincte.

Operatiunile privind vanzarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de


servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in
conturile corespunzatoare de efecte de primit.

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont


in afara bilantului si se mentioneaza in notele explicative.Efectele comerciale trebuie
sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare,

fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.

Creantele in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de


schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei,
cat si in valuta.

Contabilitatea clientilor si a celorlalte creante se tine pe categorii, precum si pe


fiecare persoana fizica sau juridica. In acest sens, in contabilitatea analitica, clientii se
grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de incasare. In
cadrul conturilor de clienti, se grupeaza distinct creantele rezultate din tranzactiile cu
clauze de rezerva de proprietate.

Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate.

Sumele care urmeaza sa fie incasate de la personal, aferente exercitiului in


curs, se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de


uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale,
amenzile si penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si
alte creante fata de personalul entitatii se inregistreaza ca alte creante in legatura cu
personalul.

In cazul impozitului pe profit/venit, daca suma platita depaseste suma datorata,


surplusul trebuie recunoscut drept creanta.

Creantele entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clientii si
furnizorii debitori, se inregistreaza in conturile de debitori diversi.
7

Atunci cand creanta in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu


financiar in care a si survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in
acel exercitiu. Atunci cand creanta in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar
ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care
intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea
cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.

In cadrul notelor explicative din cadrul situatiilor financiare de sfarsit de


exercitiu financiar(nota 5) :

- suma cumulata a creantelor care devin scadente dupa mai mult de un an trebuie
sa fie prezentata in notele explicative

- o persoana juridica trebuie sa prezinte in notele explicative subclasificari ale


creantelor prezentate in bilant, clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii
desfasurate, iar sumele de incasat de la societatea mama, filiale si intreprinderi
asociate si alte parti afiliate trebuie prezentate separat.

In cadrul anexelor situatiilor financiare la nota 9 se evidentiaza indicatori de


activitate care analizeaza creantele societatii ,viteza de rotatie a debitelor-clienti.

Contabilitatea creantelor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana


fizica sau juridica.

După perioada de timp la care se referă, creantele se împart în:

• creante pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an;


• creante pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani;
• creante pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.
Creantele pe termen lung şi mijlociu se încadrează în categoria imobilizărilor
financiare ( creante legate de participatii, împrumuturi acordate pe termen lung).

O categorie importanta in cadrul creantelor sunt creantele comerciale in


care se încadrează si majoritatea conturilor din cadrul Clienţii şi conturile asimilate:

- 4111 Clienti
- 4118 Clienti incerţi sau în litigiu
- 413 Efecte de primit
418 Clienti – facturi de întocmit

exceptie facand contul 419 Clienti-creditori care se incadreaza la datorii-


avansuri incasate in contul comenzilor.
8

Efectele comerciale de primit reprezinta drepturile de creanta stabilite pe baza


de cambii, bilete la ordin, trate, Waranturi, CEC-uri si alte efecte comerciale primite de
la clienti in contul creantelor. Ele reprezinta forme de credit comercial acordat de
unitatile patrimoniale tertilor si instrumente de plata.

Evidenta sumelor datorate de clienti interni şi externi sumele platite de


acestia ca acont sau decontate si cele ramase de plata, se tine cu ajutorul conturilor
din grupa 41 Clienti si conturi asimilate. Cea mai des intalnita si cunoscuta creanta
este contul 4111 Clienti. Ca un opus al acestora sunt datoriile comerciale unde cea
mai des intalnita datorie este contul 401 Furnizori.

Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vanzarii stocurilor, respectiv


realizarii lucrarilor si a serviciilor si au în contrapartida venituri din exploatare.

Pe baza facturii, creantele se inregistrează în contabilitate la valoarea de intrare


în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de plata si
anume valoarea sau preţul negociat plus TVA care se va aplica doar operatiilor supuse
impozitări. In cazul în care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominala este data
de netul comercial, la care se va adauga si TVA. In situatia în care se acorda clientilor
si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul comercial,
scontul acordat inregistrandu-se separat ca si o cheltuiala financiara. Scontul va
reduce valoarea creantei initiale printr-o înregistrare ulterioara, cel mai adesea
sconturile de decontare se acorda posterior printr-o factura de reducere.

Clientii în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare


la data efectuări operatiunilor. Diferentele de curs valutar, între data inregistrari
creantelor în devize si data încasari lor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli
financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.

Contul 4111 este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare


a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adaugata aferenta.
Se crediteaza cu sumele incasate de la clienti. Soldul contului este debitor şi
reprezinta sumele datorate de clienti.

In debitul contului 4111 Clienti se inregistreaza:

- pretul de vanzare al marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor


executate si serviciilor prestate, la care se adauga TVA colectata aferenta prin
creditul conturilor :
701 Venituri din vanzarea produselor finite,

702 Venituri din vanzarea semifabricatelor,


9

703 Venituri din vanzarea produselor reziduale,

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate,

705 Venituri din studii si cercetari,

706 Venituri din redevente, locatii de gestiune, chirii,

707 Venituri din vanzarea de marfuri,

708 Venituri din activitati anexe,

4427 TVA colectata,

4428 TVA neexigibila pentru livrarile cu plata în rate;

- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se
factureaza, prin creditul contului 418 Clienti – facturi de întocmit;
venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau
exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta
contul 472 Venituri inregistrate in avans si contul 4428 TVA neexigibila;

- valoarea avansurilor facturate clientilor contul 419 Clienti –creditori , contul


4427 TVA colectata;
- valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasingului financiar 267-contul
Creante imobilizate;
- contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 Venituri din
creanţe recuperate;
- diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize la
inchiderea exercitiului financiar contul 765 Venituri din diferente de curs
valutar;
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate
clienţilor, prin creditul contului 419 Diferenţe de conversie – cont de pasiv;
In creditul contului 4111 Clienti se înregistreaza:

- sumele incasate de la clienti, prin debitul conturilor:


- 512 Conturi curente la bănci,

- 531 Casa;

- decontarea avansurilor incasate de la clienti contul 419- Clienti creditori;


- contravaloarea efectelor comerciale acceptate si preluate in contul livrarilor sau
prestatiilor facute, prin debitul contului 413 Efecte de primit si contul 511 Valori
de incasat;
10

- sume datorate de clienti rau platnici , dubiosi sau cu care unitatea se afla in
litigiu, prin debitul contului 4118 Clienti incerti sau in litigiu
- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate,
decontate pe seama avansurilor primite de la clienti prin debitul contului 419
Clienti – creditori
- diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasari creantelor
exprimate în devize, prin debitul contului 665 Cheltuieli din diferente de curs
valutar
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienti ,
prin debitul contului 419 Clienti – creditori
- valoarea sconturilor acordate clientilor, prin debitul contului 667 Cheltuieli
privind sconturile acordate
- sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau
in litigiu in debitul contului 654 Pierderi din creante si debitori diversi .
Soldul contului este debitor şi reprezinta sumele datorate de clienti, deci
creante fata de acestia neincasate înca.

Pentru exemplificare prezentam in continuare cateva operatiuni din debitul si


creditul contului 4111 Clienti, intalnite in cadrul societatii comerciale SC Zentiva SA:

- livrarea produselor finite cu factura se va inregistra in contabilitate


astfel( presupunem ca livram produse finite cu pretul de vanzare de 1.100 la care se
adauga un TVA de 19%):

4111 = % 1.309

701 1.100

4427 209

- exista situatii cand produsele pleaca la client doar pe baza avizului de


insotire urmand ca ulterior in 5 zile sau cel mai tarziu la sfarsitul lunii in care se
face livrarea sa se intocmeasca factura si sa se evidentieze in contabilitate prin
urmatoarea inregistrare:
418 = % 1.309

701 1.100

4428 209 - ulterior se intocmeste factura si se


inchide avizul care urma sa fie facturat prin urmatoarea inregistrare :
11

4111 = 418 1.309

- concomitent se transforma si TVA-ul neexigibil in TVA colectata astfel:

4428 = 4427 209

- avansurile incasate de la clienti se inregistreaza in creditul contului 419


urmand ca ulterior sa se inchida creanta clientului respectiv cu avansul incasat
( presupunem ca avansul incasat este de 50% din valoarea produselor care urmeaza a
fi livrate si anume 50% din 2.380 la care se adauga TVA-ul de 19%- si sumele incasate
ca avans sunt purtatoare de TVA ):
incasarea avansului de la client :

5121 = % 1.190

419 1.000

4427 190

inchiderea creantei clientului cu avansul incasat:

419 = 4111 1.000

- cand clientul prezinta la ridicarea produselor ca garantie pentru diferenta de


suma datorata un bilet la ordin sau CEC atunci se inchide suma echivalenta din datoria
clientului astfel :
413 = 4111 1.190

- daca la termenul stabilit pentru incasarea efectului de primit se observa ca


clientul nu are disponibil necesar incasarii creantei pentru care s-a emis efectul si se
concluzioneaza ca acest client al societatii a devenit incert, insolvabil, dubios sau
deschidem actiune de recuperare a sumei si ca urmare societatea se afla in litigiu cu
acest client, atunci soldul acestui client se transfera in debitul contului 4118 Clienti
incerti si se evidentiaza in contabilitatea urmatoarea inregistrare (presupunem ca
diferenta de suma de 1190 a ramas ca sold debitor clientului si incasarea acestei
sume a devenit incerta): 4118 = 4111 1.190

Se observa astfel ca intre contul 4111 Clienti si celelalte conturi incadrate in


Clienţii şi conturile asimilate exista o stransa legatura , evidentind astfel inca o data
importanta acestui cont 4111 Clienti in cadrul clasei.

Astfel sumele care au legatura cu clientii se evidentiaza in conturi diferite din


aceasta clasa in functie de semnificatia lor astfel:
12

- sumele care deconteaza datoria clientului se evidentiaza in contul 4111 Clienti,

- sumele ce sunt incasate ca avans al clientului se evidentiaza in contul 419


Clienti –creditori dar in acelasi timp inchid si soldul debitor al contul 4111 Clienti;

- efectele comerciale primite de la clienti pentru datoriile lor catre societate se


evidentiaza in contul 413 Efecte de primit si inchid de asemenea din soldul debitor al
contului 4111 Clienti;

- sumele care devin incerte sunt transferate din contul 4111 Clienti in contul
4118 clienti incerti sau in litigiu tocmai pentru a avea o evidenta a acestor tip de
clienti;

- sumele care evidentiaza expedierea produselor livrate fara factura doar pe


baza avizului de insotire se evideteaza in contul 418 urmand apoi ca la intocmirea
facturii sa se transfere in contul 4111 Clienti.

Capitolul 3. Evaluarea si contabilitatea


datoriilor

Conform OMF 1752/2005 elementele de datorii sunt grupate dupa natura si


exigibilitate.

Datoriile care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an conform OMF 1752/2005
cuprind:

1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat


imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169)

2. Sume datorate institutiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627
+ 1682 + 5191 + 5192 + 5198)

3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419)

4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401 + 404 + 408)

5. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405)

6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)


13

7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor


de participare (ct.1663 + 1686 + 2692 + 453***)

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile social


sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 +
4281 + 431***+ 437***+ 4381 + 441***+ 4423 + 4428***+ 444***+ 446***+
447***+ 4481 + 455 + 456***+ 457 + 4581 + 462 + 473***+ 509 + 5186 + 5193 +
5194 + 5195 + 5196 + 5197)

Datoriile care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an conform OMF
1752/2005 avem:

1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat


imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169)

2. Sume datorate institutiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627
+ 1682 + 5191 + 5192 + 5198)

3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419)

4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401 + 404 + 408)

5. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405)

6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)

7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea


intereselor de participare (ct.1663+ 1686 + 2692 + 453***)

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale sociale
(ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 +
431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423+ 4428*** + 444*** + 446*** + 447***
+4481 + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194
+ 5195 + 5196 + 5197)

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

**) Solduri debitoare ale conturilor respective.

***) Solduri creditoare ale conturilor respective.

Conform principiului necompensarii prezentat in OMF 1752/2005 eventualele


compensari intre creante si datorii ale entitatii fata de acelasi agent economic pot fi
efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dupa inregistrarea in
contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.
14

Evaluarea la incheierea exercitiului financiar conform OMF 1752/2005 se va


face astfel:

- La incheierea exercitiului financiar, elementele de pasiv de natura datoriilor


se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa
de acord cu rezultatele inventarierii.

- In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza


inventarierii, denumita valoare de inventar.

In cazul datoriilor atunci cand la inchiderea exercitiului la inventariere valoarea


contabila neta a datoriei este mai mica decat valoarea de decontare este necesara
constituirea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli. Iar in cazul in care valoarea
contabila neta a datoriei este mai mare decat valoarea de decontare potrivit
principiului prudentei castigul nu se inregistreaza in contabilitate.

Evaluarea la valoarea justa se aplica numai datoriilor care sunt:

a) detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare;

b) instrumente financiare derivate.

Evaluarea la valoarea justa nu se aplica:

a) instrumentelor financiare nederivate detinute pana la scadenta;

b)imprumuturilor si creantelor generate de entitate si nedetinute in scopul


tranzactionarii.

Datoriile privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt consecinta


aplicarii standardului IAS 37 ,, Provizioane, datorii eventuale si active eventuale” Acest
standard defineste provizioanele ca fiind datorii a caror scadenta sau marime este
nesigura. In conformitate cu standardului IAS 37, un provizion va fi recunoscut numai
in momentul in care: entitatea are o obligatie actuala (legala sau implicita), care
rezulta dintr-un eveniment trecut, la inchiderea exercitiului; pentru a stinge obligatia,
este probabil sa fie necesara o iesire de resurse care sa reprezinte avantaje
economice; marimea obligatiei poate fi estimata in mod fiabil.

Elementele monetare exprimate in valuta, in acest caz datorii in valuta, trebuie


evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a
Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar,
favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii datoriilor in valuta sau
cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de
15

la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza, la venituri sau cheltuieli


financiare, dupa caz.

De asemenea pentru datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in


functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care
rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli de exploatare
sau financiare, in functie de natura operatiunii. Determinarea diferentelor de valoare
se efectueaza asemeni celor in valuta prezentate mai sus.

Evenimentele ulterioare datei bilantului favorabile sau nefavorabile, care au loc


intre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru
publicare si care aduc informatii suplimentare fata de cele existente la data bilantului
despre datorii, pentru evenimente care avusesera deja loc la data bilantului
informatiile respective, conform OMF 1752/2005 se prezinta in notele explicative,
fara efectuarea unor inregistrari in contabilitate.

Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului, care trebuie reflectat in


situatiile financiare anuale pot fi rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului care
impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoasterea unui nou
provizion.

Conform reglementarilor prezentate in OMF 1752/2005 o datorie financiara este


orice datorie care reprezinta:

a) o obligatie contractuala:

- de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati; sau

- de a schimba instrumente financiare sau alte datorii financiare cu alta entitate in


conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate;

sau

b) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri


proprii ale entitatii si este:

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligatã
sa livreze un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau

- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decat prin
schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar in schimbul unui numar fix
din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. In acest scop, propriile
instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele
16

insele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de


capitaluri proprii ale entitatii.

Astfel in intelesul prezentelor reglementari, contractele bazate pe marfa care


dau oricareia dintre partile contractante dreptul de decontare in numerar sau prin alte
instrumente financiare se considera instrumente financiare derivate, cu exceptia
cazurilor in care:

a) acestea au fost incheiate si continua sa indeplineasca cerintele asteptate ale


entitatii privind cumpararea, vanzarea sau utilizarea produsului de baza;

b) acestea au fost initial destinate unui astfel de scop; si

c) se asteapta ca acestea sa fie decontate prin livrarea marfii.

Contabilitatea datoriilor asigura evidenta entitatii in relatiile acesteia cu


furnizorii, clientii-creditori, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile
afiliate, asociatii/actionarii, si creditorii diversi.

Contabilitatea furnizorilor asigura inregistrarea operatiunilor unei societati cu


privire la achizitia de active imobilizate, active circulante (materii prime, materiale), la
executarea si prestarea de catre terti a unor lucrari sau servicii.

Avansurile acordate furnizorilor se inregistreaza in contabilitate in conturi


distincte.

Operatiunile privind cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de


servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in
conturile corespunzatoare de efecte de platit.

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont


in afara bilantului si se mentioneaza in notele explicative.Efectele comerciale trebuie
sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare,

fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.

Datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb


de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in
valuta.

Contabilitatea furnizorilor si a celorlalte datorii se tine pe categorii, precum si pe


fiecare persoana fizica sau juridica. In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii
se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata. In
17

cadrul conturilor de furnizori se grupeaza distinct datoriile rezultate din tranzactiile cu


clauze de rezerva de proprietate.

Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,


adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna,
precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si
alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca
prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor in vigoare, din fondul de salarii.

In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit


legislatiei in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot
etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii.

Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont


distinct, pe persoane.

Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau
pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si
altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii
contractuale.

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi


de personal) aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii in legatura cu
personalul.

Sistemul de documente privind relatiile entitati cu personalul sunt: state de


salarii, liste de avans chenzinal, liste de indemnizatii pentru concedii de odihna,
dispozitii de incasare sau de plata, contracte, decizii de imputare, condica de
prezenta, bon de lucru individual si colectiv, raport de productie si salarizare, pontajul
lucrarilor efectuate, fisa orelor suplimentare.

Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile


pentru contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate si la
constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.

Eventualele sume datorate sau care urmeaza sa fie incasate in perioadele


urmatoare, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante
sociale.

In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind:


impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura
salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.
18

Impozitul pe profit/venit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei


neplatite.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta


intre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA
colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (TVA
deductibila).

In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea


acesteia, totalul TVA se inregistreaza intr-un cont distinct, denumit TVA neexigibila
care, pe masura ce devine exigibila potrivit legii, se trece la TVA colectata sau TVA
deductibila, dupa caz. De asemenea, in contul de TVA neexigibila se inregistreaza si
TVA deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii pentru
care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile. Diferenta de taxa, in plus sau in minus,
dintre TVA colectata si TVA deductibila se inregistreaza in conturi distincte (TVA de
plata sau TVA de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii.

Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaza in contabilitate,


cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.

La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor


locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din
profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe.
Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte
datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Reflectarea in contabilitate a accizelor
si fondurilor speciale incluse in preturi sau tarife se face pe seama conturilor
corespunzatoare de datorii, fara a tranzita prin conturile de venituri si cheltuieli.

Sistemul de documente privind relatiile cu bugetul statului, bugetul asigurarilor


sociale si alte organisme publice: declaratii de impozite si taxe, situatii de calcul,
deconturi, ordine de plata, chitante.

Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa


data bilantului, precum si celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie
recunoscute ca datorie la data bilantului. In acest sens, sumele reprezentand
dividende, respectiv, varsaminte la buget vor fi reflectate in conturile corespunzatoare
de datorii.
19

Sumele depuse sau lasate temporar de catre actionari/asociati la dispozitia


entitatii, precum si dobanzile aferente se inregistreaza in contabilitate in conturi
distincte.

Datoriile entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clienti creditori
si furnizorii, se inregistreaza in conturile de creditori diversi.

Atunci cand datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu


financiar in care a si survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in
acel exercitiu. Atunci cand datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar
ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care
intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea
cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.

In cadrul notelor explicative din cadrul situatiilor financiare de sfarsit de exercitiu


financiar(nota 5) pentru datoriile din bilantul persoanei juridice, se mentioneaza
valoarea totala a datoriilor incluse in bilant, pentru care s-au depus anumite garantii si
informatii privind natura acestor garantii depuse.

In cadrul anexelor situatiilor financiare la nota 9 se evidentiaza o serie de indicatori


de activitate care evidentiaza datoriile societatii, viteza de rotatie a creditelor-
furnizor.

In cazul obligatiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezinta


urmatoarele informatii:

a) valoarea exacta sau estimata a acelei obligatii;

b) natura juridica a obligatiei si efectul acesteia;

c) daca entitatea a depus o garantie semnificativa cu privire la acea obligatie si, in


caz afirmativ, natura acelei garantii.

De asemenea, se prezinta informatii referitoare la alte obligatii financiare


viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a
aprecia situatia economica a entitatii.

Pentru orice garantie semnificativa care a fost constituita trebuie facuta o


prezentare detaliata.

Valoarea totala a angajamentelor financiare sub forma garantiilor, girurilor si


ipotecilor de orice fel, in cazul in care nu indeplinesc conditiile pentru a fi recunoscute
20

in bilant, trebuie sa fie prezentate in mod clar in notele explicative, in masura in care
aceste informatii sunt utile pentru evaluarea pozitiei financiare.

In cadrul anexelor situatiilor financiare la nota 9 se evidentiaza indicatori care


analizeaza datoriile societatii. Iar viteza de rotatie a creditelor-furnizor aproximeaza
numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal
ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Viteza de rotatie a creditelor-furnizor = ( Sold mediu furnizori/Achizitii de


bunuri (fara servicii) )x365

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra
de afaceri.

Contabilitatea obligatiilor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana


fizica sau juridica.

După perioada de timp la care se referă, datoriile se împart în:

• datori pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an;


• datori pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani;
• datori pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.
Datoriile pe termen lung şi mijlociu se încadrează în categoria imobilizărilor
financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activitătii de portofoliu).

O categorie importanta in cadrul datoriilor sunt datoriile comerciale in care se


încadrează si o mare parte din Furnizori si conturi asimilate si anume:

401. Furnizori
404. Furnizori de imobilizari
408. Furnizori - facturi nesosite
exceptie facand :

403. Efecte de platit


405. Efecte de platit pentru imobilizari
409. Furnizori - debitori
4091. Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor
4092. Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari
21

Conturile 403 si 405 sunt incadrate tot la datorii dar la categoria : Efecte de
comert de platit iar contul 409 se incadreaza astfel: 4091 la active circulante - stocuri
iar 4092 la creantele comerciale.

Contul 401 Furnizori e considerat ca fiind cel mai des utilizat cont din aceasta
categorie putem sa spunem ca ar fi opusul contului 4111.

Cu ajutorul contului 401 Furnizori se tine evidenta datoriilor si a decontarilor in


relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile
prestate.

Datoriile catre furnizori se înregistrează în baza documentelor de livrare care


însoţesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia si
anume avizul de expeditie sau direct factura. O datorie se înregistrează în momentul
în care se creează obligaţia.

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si


completarile ulterioare, datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor
nominala.
Datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de
schimb in vigoare la data efectuarii operatiunilor, cat si in devize.
Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in
moneda de raportare, aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda
de raportare si moneda straina, valabil la data efectuarii tranzactiei.

Contul 401 Furnizori este un cont de pasiv.

In creditul contului 401 Furnizori se inregistreaza:

- valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) a materiilor prime,


materialelor consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalelor
tinere si la ingrasat, marfurilor si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu
titlu oneros de la terti pe baza de facturi prin debitul conturilor :

- 301 Materii prime,

- 302 Materiale consumabile,

- 303 Materiale de natura obiectelor de inventar,

- 341 Semifabricate,

- 346 Produse reziduale,


22

- 351 Materii si materiale aflate la terti,

- 354 Produse aflate la terti,

- 356 Animale aflate la terti,

- 357Marfuri aflate la terti,

- 358 Ambalaje,

- 361 Animale si pasari,

- 371 Marfuri,

- 381 Ambalaje,

precum si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta


acestora se tine la preturi standard:

-308 Diferente de pret la materii prime si materiale,

-348 Diferente de pret la produse reziduale ,

- 368 Diferente de pret la animale si pasari,

- 378 Diferente de pret la marfuri,

- 388 Diferente de pret la ambalaje;

- valoarea materialelor achizitionate, nestocate si consumul de energie si apa


cu debitul contului 604 Cheltuieli privind materialele nestocate, si al contului 605
Cheltuieli privind energia si apa ;

- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori


cu debitul contului 409 Furnizori - debitori;

- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, marfurilor, ambalajelor


etc. achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent cu debitul
conturilor :

- 601 Cheltuieli cu materiile prime,

- 602 Cheltuieli cu materialele consumabile,

- 607 cheltuieli privind marfurile ,

- 608 cheltuieli privind ambalajele;


23

- valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti pe debitul


conturilor de la 611 la 626 si anume:

- 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile,

- 612 Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chiriile,

- 613 Cheltuieli cu primele de asigurare,

- 614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile,

- 621 Cheltuieli cu colaboratorii,

- 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile,

- 623 Cheltuieli de protocol , reclama si publicitate,

- 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal,

- 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari, si transferari,

- 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii,

precum si debitul contului 628 Alte cheltuieli cu servicii executate de terti , si


471 Cheltuieli inregistrate in avans;

- valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior


ca facturi nesosite cu debitul contului 408 Furnizori – facturi nesosite;

- taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor cu debitul conturilor


4426 TVA deductibila si 4428 TVA neexigibila;

- valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a


altor valori achizitionate cu debitul contului 532 Alte valori;

- valoarea despagubirilor ,amenzilor si penalitatilor datorate cu creditul contului


6581 Despagubiri , amenzi si penallitati,

- diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din


evaluarea soldului in valuta cu debitul contului 665 Cheltuieli din diferente de curs
valutar.

In debitul contului 401 "Furnizori" se inregistreaza:

- platile efectuate catre furnizori prin creditul conturilor:

- 162 Credite bancare pe termen lung,


24

- 512 Conturi curente la banci,

- 531 Casa,

- 541 Acreditive,

- 542 Avansuri de trezorerie;

- valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit cu creditul contului 403


Efecte de platit 403;

- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori la


decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului cu creditul contului 765 Venituri din
diferente de curs valutar;

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu


acestia cu creditul contului 409 Furnizori-debitori;

- sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut pe creditul conturilor:


-512 Conturi curente la banci,

-531Casa,

-444 Impozitul pe salarii;

- valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca


plata in natura potrivit prevederilor contractuale cu creditul contului 345 Produse
finite;

- datorii prescrise sau anulate creditul contului 758 Alte venituri din exploatare;

- valoarea sconturilor obtinute de la furnizori creditul contului 767 Venituri din


sconturi obtinute ;

- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorului


creditul contului 409 Furnizori –debitori .

Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor.

Pentru exemplificare prezentam in continuare cateva operatiuni din debitul si


creditul contului 401 Furnizori, intalnite in cadrul societatii comerciale SC Zentiva SA:
25

- aprovizionarea cu materii prime a societatii pe baza de factura se evidentiaza


prin urmatoarea inregistrare ( presupunem ca achizitioneaza materii prime in valoare
de 900 lei plus TVA 19%):

% = 401 1.071

301 900

4426 171

- in cazul in care aprovionarea se face initial pe baza avizului de insotire a marfii


si apoi se realizeaza facturarea :

% = 408 1.071

301 900

4428 171

- ulterior se intocmeste factura si se inchide avizul care urma sa fie facturat prin
urmatoarea inregistrare :

408 = 401 900

- concomitent se transforma si TVA-ul neexigibil in TVA deductibila astfel:

4426 = 4428 171

- un alt exemplu este prezentarea unor servicii care sunt prestate pentru SC
Zentiva SA si anume:
-servicii de spalatorie auto pentru parcul auto al societatii SC Zentiva SA are contract
cu BIAMI COM SRL pentru facturarea lunara a serviciilor de spalatorie efectuate pentru
autovehiculele aflate in patrimoniul firmei:

% = 401 443,00

628 372,27

4426 70,73

-servicii de telecomunicatii prestate de VODAFONE ROMANIA SA:

% = 401 3.439,78

626 2.773,29

6581 139,56
26

4426 526,93

Se observa ca furnizorul a facturat catre SC Zentiva SA si o penalizare de


intarziere a platii si mentionam ca aceasta nu este purtatoare de TVA.

O legatura intre contul 4111 Clienti si contul 401 Furnizori o intalnim intr-o
operatiune mai speciala si anume compensarea.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri


pentru prevenirea incapacitatii de plata si Hotararea Guvernului nr. 685/ pentru
aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la
scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului
financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a
datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice s-a aprobat
:

- compensare fără numerar – adica stingerea obligaţiilor de plată reciproce


între două sau mai multe persoane juridice, până la concurenţa obligaţiei celei mai
mici, prin ordine de compensare.

- compensare de mică valoare - anularea obligaţiilor de plată reciproce sub


10.000 lei.

- compensare succesivă închisă - adica modalitatea de stingere a obligaţiilor


din operaţiuni economice care privesc perioada trecută şi care sting datoriile
existente la un moment dat între părţi.

- compensare succesivă deschisă - modalitatea de stingere a obligaţiilor din


operaţiuni economice între două sau mai multe persoane juridice pentru datorii certe
existente, înregistrate în contabilitate, cu excepţia celor pentru care s-au introdus
acţiuni la instanţele judecătoreşti.

Iar in cazul valorilor de peste 10.000 lei aceasta compensare se realizeaza


numai cu aprobarea Institutului de Management şi Informatică din cadrul Ministerului
Industriei şi Comerţului

Ordinul de compensare emis de Serviciul de compensare reprezintă document


justificativ de înregistrare în contabilitate a stingerii creanţelor şi a datoriilor care au
făcut obiectul compensării .Ordinul de compensare este insotit de Procesul verbal de
compensare Ordinul de compensare se anexează la nota contabilă.

Astfel acest ordin de compensare dupa cum este inscris si pe fata acestuia :

- nu se deconteaza prin banca, nu se schimba contra numerar,

- priveste numai obligatii certe fara dobanzi si penalitati,


27

- circula numai in original,

- diminuarea obligatiei se face pe ordinul de compensare.

Un exemplu semnificativ in cadrul societatii studiate este cazul in care


societatea SLIK IMPEX SRL este atat clientul societatii dar si furnizorul acesteia , prin
facturarea serviciilor prestate conform contractului incheiat intre cele doua partii.
Astfel inchiderea facturilor de la furnizorul SLIK IMPEX SRL se face prin ordin de
compensare cu facturile clientului SLIK IMPEX SRL, adica cu datoria clientului SLIK
IMPEX S.R.L. fata de SC Zentiva SA clientul nu va achita sumele inscrise in aceste
ordine dar nici nu va incasa datoria ce-i revenea.

Atat SC Zentiva SA cat si SLIK IMPEX SRL evidentind in contabilitatea


inregistrarea (dar cu analiticele respective – SC Zentiva SA - analiticul SLIK IMPEX SRL,
iar la SLIK IMPEX SRL cu analiticul SC Zentiva SA) :

401 = 4111 cu suma inscrisa in ordinul de compensare

Capitolul 4. Prezentarea societatii Zentiva


SA

S.C ZENTIVA S.A. Bucureşti a fost înfiinţata în 1962 ca Intreprinderea de


Medicamente BUCUREŞTI (“IMB”), fiind specializata în fabricarea a trei
produse:Vitamina C, Novalgina si Piramidon. Procesul de producţie a inceput în anul
1963 cu sinteza celor trei medicamente menţionate.Dupa unificarea cu doua fabrici
mai vechi, Tableta şi Fiola, au fost deschise două secţii de condiţionare la sfârşitul
anilor ’60, secţii ce produceau soluţii injectabile, respectiv tablete,drajeuri şi capsule.

În anii ’70 nomenclatorul de produse a fost extins prin introducerea unor noi
facilitaţi de producţie pentru Catgut,Dextran şi soluţii perfuzabile.

Începând cu anii ’80 a fost realizată o investiţie masivă în echipamente de


producţie, precum şi o modernizare a fluxului tehnologic.
28

În 1990, Întreprinderea de Medicamente Bucureşti a devenit Sicomed S.A. Din


luna august 1998, societatea este listată la Bursa de Valori Bucureşti, fiind de
nenumarate ori cea mai listată acţiune de la categoria a II-a a Bursei.

În anul 1999, în urma unei succesiuni de tranzacţii constând intr-o creştere de


capital şi un plasament privat, pachetul majoritar de acţiuni (58.41% din capitalul
social) a fost preluat de către grupul de investitori instituţionali format din Banca
Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Fundaţia Post-Privatizare, GED Eastern
Fund, Euromerchant Balkan Fund, Black See Fund şi Galenica North East, prin
intermediul companiei cipriote Venoma Holdings Limited. Societatea Sicomed a
devenit 100% privată în august 2000.

Sicomed este cel mai mare producator de medicamente de uz uman din


România. Principala activitate constă în fabricarea şi comercializarea de preparate şi
medicamente.

Obiectul de activitate este constituit din activităţi de producţie : sinteză şi


condiţionare de medicamente de uz uman, veterinar şi alte produse chimice,
asimilarea de principii active şi intermediari de sinteză ;conceperea şi fabricarea de
ambalaje specifice; activităţii de comerţ şi marketing.

Din noiembrie 2005 pachetul majoritar de actiuni detinut de compania Venoma


Holdins Limited a fost preluat de Zentiva ,o companie farmaceutica
internationala,specializata in dezvoltarea,producerea si comercializarea de
medicamente generice moderne,ce detine pozitii de lider pe pitele din Cehia,Slovacia
si Romania, precum si unul dintre cei primii cinci furnizori de produse farmaceutice din
Europa Centrala si de Est.Ca urmare a acestui fapt SC Sicomed SA la 24 ianuarie 2006
isi schimba denumirea in SC Zentiva SA.

Capitolul 5. Studii de caz privind evaluarea


si
contabilitatea creantelor si datoriilor la SC
Zentiva SA
29

5.1 CAZUL 1- Prezentarea unui contract de


parteneriat

Contractul de parteneriat incheiat intre SC Zentiva SA (denumita “Vanzator”)


si SC HARD INDUSTRY SRL(denumita “Partener-Distribuitor”) are ca obiect distribuirea
si comercializarea produselor Zentiva.

In urma comenzi numarul 30 din data de 16.12.2008 trimisa de SC HARD


INDUSTRY SRL prin e-mail, se emite factura de produse finite si marfuri, cu numarul
009883 din data de 18.12.2008 in valoare totala de 38.100,40 lei. Conform contractului
de parteneriat, clientului i se acorda un discount de distributie. Valoarea acestuia este
de 15.066,37 lei, adica 32% din valoarea vanduta de Vanzator catre Partener-
Distribuitor, si se trece pe factura. Termenul de plata a facturilor emise de catre
Vanzator este de 45 zile calendaristice de la data facturarii, pentru fiecare factura in
parte.

53.166,77 % = % 53.166,77

38.100,40 411101 701001 43.597,61

15.066,37 667001 707001 3.485,90

442701 6.083,26

Amintesc ca imediat dupa facturare se face operatiunea de scoatere din gestiune a


produselor si marfirilor vandute.

Partener-Distribuitor se obliga sa achite Vanzator pretul produselor cumparate


prin: ordin de plata,CEC sau bilet la ordin avizat de banca sau numerar. La data
facturari SC Zentiva SA accepat un CEC stipulat la ordin, scadent la data inscrisa pe
factura (01.02.2009), cu valoarea totala a facturi, 53.166,77 lei.

413001 = 411101 53.166,77

Remiterea spre incasare a efectului comercial se face la data scadenta inscrisa


pe CEC, acesta se depune in banca.

511201 = 413001 53.166.77


30

Incasarea CEC-ului se face prin extrasul de cont si presupune efectuarea


urmatoarei inregistrari:

512101 = 511201 53.166,77

Ca urmare a acestei operatiuni la SC Zentiva SA scad creantele fata de


clienti.Deoarece clientul SC HARD INDUSTRY SRL si-a indeplinit obiectivele volumice
stipulate in contractul de parteneriat si a obligatiilor, acesta va primi un bonus pentru
realizarea obiectivului de vanzari catre piata cumulat, in cea de a doua saptamana a
lunii urmatoare. Bonusul pentru realizarea obiectivului de vanzari va fi acordat numai
daca SC HARD INDUSTRY SRL nu are sume restante de plata, care depasesc termenul
de 45 zile calendaristice de la data facturari. Ca urmare a acestui fapt se emite factura
cu numarul 014935 din 02.02.2009 in valoare de -7.110,06 lei care se refera la
vanzarile din luna decembrie 2008. Facturile cu bonusuri se scad din cele mai vechi
facturi neincasate, de comun acord cu clientul pentru a nu exista neconcordante intre
evidenta contabila a clientului si evidenta contabila vanzatorului.

% = 411101 7.110,06

667002 5.974,84

442701 1.135.22

Conform contractului SC Zentiva SA se angajeaza sa transporte marfa. In cazul


in care transportul este asigurat de SC HARD INDUSTRY SRL, acesta va primi un
discount suplimentar de 1% din valoarea marfii . In data de 15.02.2009 SC HARD
INDUSTRY SRL a primit discountul cu factura numarul 016374 care face referire la
facturile de marfa din aceeasi zi, deci discountul de 1% se acorda pe loc.

% = 411101 315.22

624002 264,89

442701 50,33

La data scadenta a facturilor emise pe 15.02.2009 se va plati mai putin cu


valoarea facturi de transport.

Prin emiterea facturilor de transport si de bonus de performante scade datoriile


societatii SC HARD INDUSTRY SRL fata de SC Zentiva SA.
31

5.2 CAZUL 2 – Creante din vanzari la export

Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in


vigore la data efectuari operatiilor. Diferentele de curs valutar, intre data inregistrari
creantelor in devize si data incasarilor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli
financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.

Un exemplu semnificativ in cadrul societatii studiate este cazul in care SC


Zentiva SA vinde unui client extern - Feoneks EOOD - produse finite si marfuri, cu
discount de distributie. Valoarea discountului este de 32% la valoarea preturilor din
lista de preturi. Discountul se acorda pe loc si este inclus in factura.

La societatea studiata SC Zentiva SA, evidenta elementelor monetare exprimate in


devize se tine cu ajutorul conturilor statistice, spre exemplu evidenta clientilor externi
in EURO contravaloarea in lei se evidentiaza in contul 411102, iar valoarea in EURO in
contul statistic 9411102. Aceste conturi nu apar in situatiile financiare, tot odata ele
ajuta la verificarea in orice moment a valorilor in devize de incasat.

In data de 01.12.2008 SC Zentiva SA emite factura cu numarul 005098 in valoare


de 2.483,01 EURO, termenul de plata este de 45 de zile calendaristice de la data
facturari. Cursul de schimb EURO-LEI stabilit de Banca Nationala in ziua facturari este
de 3,7232 lei /EURO

13.591,95 % = % 13.591,95

9.244,74 411102 701002 10.654,31

4.347,21 667004 707002 2.937,64

2.483,01 9411102 EUR

Incasarea de la extern a produselor finite si marfurilor apare in extrasul de cont


din data de 14.01.2009. Cursul de schimb stabilit de Banca Nationala, la data incasari
este de 3,6198 lei/EURO.
32

Valoarea de incasat 2.483,01 EUR * 3,6198 lei = 8.987,99 lei

Valoarea in lei la facturare 2.483,01 EUR * 3,7232 lei = 9.244,74 lei

Diferenta de curs valutar (-) 256,75 lei

9.244,74 % = 411102 9.244,74 lei

8.987,99 512402

256,75 665002

9411102 2.483,01 EUR

Dupa aceasta operatie se stinge creantra pe care o avea SC Zentiva SA fata de


Feoneks EOOD.

5.3 CAZUL 3 –Achizitionarea unei imobilizari


din import cu plata in devize

SC Zentiva SA incheie un contract cu OLIVER BATLLE SA pentru achizitia unui


echipament din import, la un pret de 167.850,00 EURO.

Conditiile de plata sunt stipulate la punctul 4 din contract :

- 30% din total (50.355 EURO) se achita dupa 3 zile de la data semnari
contractului de ambele partii, cursul de schimb la data platii stabilit de BNR este de
3,6760 lei/EURO.
232002 = 512402 185.104,98 lei

9232002 = 9512402 50.355 EURO

- 50% din total (83.925 EURO) se achita in termen de 7 zile de la primirea


utilajului, cursul de schimb la data de 20.02.2008, 3,6475 lei/EURO.
33

232002 = 512402 306.116,44 lei

9232002 = 9512402 83.925 EURO

Restul de 20% se achita in termen de 10 zile de la primirea facturii . Inregistrarea


facturii numarul 24750 din 02.03.2008, curs valutar 3,7197 lei/EURO.

Valoarea totala a facturi: 167.850 EURO*3,7197 lei/EURO = 624.351,64 lei

231002 = 404002 624.351,64 lei

9231002 = 9404002 167.850 EURO

Se scade din factura totala avansul.

30% avans 50.355 EURO*3,6760 lei/EURO = 185.104,98 lei

50% avans 83.925 EURO*3,6475 lei/EURO = 306.116,44 lei

Valoare in lei la facturare: 134.280 EURO*3,7197 lei/EURO = 499.481,32 lei

Diferenta de curs valutar 8.259,90 lei

404 = % 499.481,32 lei

232 491.221,42

765 8.259.90

Se achita si restul de 20%: 33.570 EURO*3,7197 lei/EURO = 124.870,32 lei

404 = 5124 124.870,32 lei

Dupa aceasta operatie datoria SC Zentiva SA fata de OLIVER BATLLE SA sa


stins.

D 404 Furnizori de imobilizari C

232 + 765 499.481,32 624.351,64 lei 231


lei
(167.850 EURO)
(134.280
EURO)

5124 124.870,32
lei
34

(33.570
EURO)

TSD 624.351,65 TSC 624.351,64 lei


lei

5.4 CAZUL 4 –Contract de prestari servicii

In data de 04.10.2008 SC Zentiva SA incheie un contract de prestari servicii cu SC


TITANII SECURITY PAZA SI PROTECTIE SRL pe o perioada de un an incepand cu data de
11.10.2008 si pana la data de 11.10.2009. Obiectul contractului il constituie realizarea
serviciilor de paza, supraveghere si monitorizare a obiectivului SC Zentiva SA. Factura
de prestati servicii se emite de catre TITANII SECURITY PAZA SI PROTECTIE SRL in
ultima zi a luni.

Conform contractului ,in data de 31.12.2008 SC Zentiva SA primeste factura pentru


luna decembrie in valoare de 31.872,96 lei, numarul facturi este 0000551

% = 401 31.872,96

628 26.784,00
4426 5.088,96
La Art.3 din contract este prevazut ca plata se efectueaza pana la data de 10 a luni
urmatoare, pentru luna expitata, prin ordin de plata

401 = 5121 31.872,96

In urma acestei operati SC Zentiva SA si-a stins datoria pe luna decembrie fata de SC
TITANII SECURITY PAZA SI PROTECTIE SRL.
35

5.5 CAZUL 5 – Primirea marfurilor cu aviz


de insotire

In urma comenzi date catre furnizorul SC OMYA CALCITA SRL in data de


19.01.2009, SC Zentiva SA primeste avizul de insotire a marfi cu numarul 803.
Cantitatea receptionata este de 19,200 Kg materiale pentru ambalat, pretul negociat
fiind de 299,34 lei/Kg, TVA=19%. Inregistrarea avizului:

% = 408 6.839,41

3023 5.747,40
4428 1.092,01

Ulterior, in data de 29.01.2009 SC Zentiva SA primeste factura cu numarul 5340, de la


furnizor si inchide avizul de expeditie prin urmatoarea inregistrare:

408 = 401 6.839,41

Concomitent se transforma si TVA-ul neexigibil in TVA deductibil, astfel:

4426 = 4428 1.092,01

Conform contractului, in data de 17.02.2009 se efectueaza plata catre SC OMYA


CALCITA SRL:

401 = 5121 6.839,41

5.6 CAZUL 6 – Vanzarea unei imobilizari


corporale
36

SC Zentiva SA hotaraste sa vinda un autoturism Dacia 1310 break valoare de intrare


de 8274 , amortizarea cumulata a mijlocului fix este de 7722,40 . Valoarea de
vanzare a autoturismului este de 9200 la care se va adauga taxa pe valoarea
adaugata.

Astfel prin vanzarea autoturismului are loc o marire a creantelor prin debitarea
contului 461 si se va inregistra in contabilitate astfel:

461= % 10.948

7583 9.200

4427 1.748

Scoaterea din gestiune a autoturismului se va evidentia in felul urmator, tinand


cont de valoarea acestui mijloc fix dar si valoarea amortizata pana in momentul
vanzarii:

% = 2133 8.274,00

2813 7.722,40

6583 551,60

5.7 CAZUL 7- Stat de salarii luna Decembrie N

SC Zentiva SA are un numar de 21 de angajati cu contract individual de munca pe perioada


determinata. Conform negocierilor colective, salariul la nivel de firmă se plăteste după cum
urmează:
-avans pentru luna curentă pe data de 20 a fiecărei luni şi poate fi maximul 40% din salariul brut.
-lichidarea drepturilor salariale pe data de 7 ale lunii pentru luna trecută.

In cadrul statului de plata avem obligatii fiscale care se retin angajatului si


anume:

- contributia personalului la asigurarile sociale 9,5% se calculeaza astfel :


-pana la 5 salarii medii pe economie adica 1270 x 5=6350 avem
Total drepturi x 9,5%
-peste 6350 lei avem indiferent de suma
37

6350 lei x 9,5 %

- contributia personalului la fondul de somaj, care se calculeaza:

Salariul tarifar x 1%

- contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate care se calculeaza:

Total drepturi x 6,5%

- impozit salariu care reprezinta :

Total impozabil x 16% -totalul impozabil se obtine scazand din venitul net deducerile.

Deducerile se calculeaza conform tabelului de mai jos in functie de salariu si de


numarul de persoane aflate in intretinere.

Tip deducere Venit lunar brut Suma deducere

Deducerea personală Până la 1.000 - fără persoane în întreţinere - 250 RON;


RON - pentru o persoana în întreţinere - 350
RON;
- pentru doua persoane în întreţinere - 450
RON;
- pentru trei persoane în întretinere - 550
RON;
- pentru patru sau mai multe persoane în
întreţinere - 650 RON.
Intre 1.000 şi (250 + 100 * Nr. persoane întreţinere) * [1 –
3.000 RON (Venit brut – 1.000)/2.000]

Peste 3.000 Nu se acordă deducere personală.


RON

Si avem obligatii fiscale ale societatii :


- contributia unitatii la asigurarile sociale : pentru conditii normale 19,5 %
Total drepturi x 19,5%
- contributia unitatii la fondul de somaj :
Total drepturi x 2%
- contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate :
Total drepturi x 6%
38

- contributia unitatii pentru accidente si boli profesionale – este in


functie de codul CAEN , in cazul nostru este 5190 comertul cu ridicata al altor
produse si are 0,653 % ( procentul este cuprins intre 0,4% - 3,6%) :
- Total drepturi x 0.653%
- contributia unitatii pentru concedii si indemnizatii :
Total drepturi x 0,85%
- contributia unitatii la fondul pentru garantarea creantelor salariale :
Total drepturi x 0,25%
- comision camera de munca : total drepturi x 0,75 %
Atat obligatiile salariatului care i se retin acestuia pe statul de plata cat si obligatiile
societatii privind salariile personalului se vireaza de catre societate, ele reprezentand datorii fiscale
ale societatii pana in momentul stingerii acestora prin plata lor.
In cazul in care se vireaza mai mult decat suma datorata atunci sumele platite in plus devin
creante ale societatii urmand ca societate sa-si recupereze sumele prin platile urmatoare unde va
plati mai putin cu sumele achitate anterior in plus.
Salariile neridicate de catre personal se trec in contul 426 drepturi de personal neridicate si
reprezinta de asemenea o datorie a societatii pana in momentul ridicarii acestora.
Sumele retinute din salarii datorate tertilor daca e cazul
(cotizatie de sindicat, diverse rate, pensii ocupationale) se inregistreaza in contul 427 retineri din
salarii datorate tertilor si pana in momentul stingerii prin virarea sumelor retinute ele reprezinta o
datorie a societatii.
Societatea trebuie sa intocmeasca si sa depuna apoi pe baza obligatiilor salariale ale
personalului si a obligatiilor unitatii stabilite in urma intocmirii statului de salarii lunar, declaratiile
lunare obligatorii la asigurarile sociale, la somaj, la sanatate si la Inspectoratul Teritorial de Munca.
Astfel in declaratia privind asigurarile sociale se evidentiaza contributia unitatii la
asigurarile sociale 19.5 % in conditii normale , contributia personalului la asigurarile sociale 9.5%
precum si fondul pentru accidente si boli profesionale in functie de codul caen al activitatii de baza
al societatii. De asemenea se evidentiaza personalul societatii cu tipul contractului de munca al
fiecarui angajat, cu codul numeric personal si salariul realizat.
In declaratia la fondul de somaj se va evidentia atat contributia unitatii la fondul de somaj
2% cat si contributia personalului la fondul de somaj 1% si de asemenea se evidentiaza personalul
societatii cu salariul aferent fiecaruia.
In cadrul declaratiei aferenta contributiei sociale pentru asigurari de sanatate, societatea
declara contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6%, dar si contributia personalului la
39

asigurarile sociale de sanatate 6.5% nominal pe fiecare angajat in parte. De asemenea tot la
sanatate societatea declara contributia unitatii pentru concedii si indemnizatii 0,85% .
In ceea ce priveste declaratia catre Inspectoratul Teritorial de Munca societatea raporteaza
comisionul pentru camera de munca datorat de aceasta conform statul de plata intocmit pentru
perioada respectiva.
De asemenea trebuie sa intocmeasca si sa depuna la Administratia Finantelor Publice a
sectorului de unde are sediul social unitatea, declaratia 100 si anume Declaratia privind obligatiile
de plata la bugetul general consolidat in cadrul careia societatea raporteaza sumele stabilite ca
obligatii la toate contributiile salariale atat ale personalului cat si ale unitatii. Exceptie face
comisionul pentru camera de munca care nu se raporteaza catre Adminisatratia Finantelor Publice.
Pentru statul de salarii aferent lunii ianuarie anul N au rezultat urmatoarele inregistrari
contabile:
REGISTRU JURNAL

Nr Explicatia CONTURI SUME


crt

D C D C

1 Avans salarii 425 5311 5.050 5.050

2 Cheltuieli cu salarii 641 421 36.480 36.480

3 Ch. contrib.unitatii la asig.sociale 6451 4311 7.114 7.114


19,5%

4 Ch.privind contrib.unitatii la somaj 6452 4371 730 730


2%

5 Ch.privind contrib.angaj.la 6451 4313 2.189 2.189


asig.sanatate 6%

6 Ch.unitatii pentru fond acid si boli 6451 4315 238 238


0.653%

7 Ch. unitatii la contrib pt concedii si 6453 4316 310 310


indemniz 0.85%

8 Ch. unitatii la fd de garantare a 6452 4317 91 91


creantelor salariale 0.25%

9 Comision camera de munca 0,75% 635 4471 274 274

10 Retineri din salarii 421 % 15.386 15.386

Contrib personalului la asig soc 4312 3.465 3.465


40

9,5%

Contrib personal.la fondul de 4372 365 365


somaj 1%

Contributia personal.la asig de 4314 2.369 2.369


sanatate 6,5%

Impozit pe veniturile din salarii 444 3.887 3.887


personal

Retinere avansuri salarii 425 5.050 5.050

Retinere pensie alimentara 427 250 250


11 Evid salarii neridicate Nastasia 421 426 317 317
Gabriel

Total nota contabila x x 68.179 68.179

Verificat, Intocmit,

5.8 CAZUL 8 – Leasing financiar

SC Zentiva SA a achizitionat in anul 2007 printr-un contract de leasing financiar


un autoturism VW PASSAT HIGHLINE 2.0 TDI DSG.

Mentionam ca in cazul unui contract de leasing financiar bunurile ce fac


obiectul contractului de leasing se inregistreaza ca mijloace fixe in contabilitatea
clientului (utilizatorului) acesta deducand cheltuielile cu amortizarea lui, iar din rata
de leasing cheltuielile cu dobanda.

Contractul de leasing financiar nr 9061083/30.07.2007 este incheiat intre SC


Zentiva SA si PORSCHE LEASING ROMANIA IFN SA, perioada de leasing fiind de 36 de
luni si valoarea bunului este de : 30.309,19 eur care va fi achitata dupa cum urmeaza:

avans 15%din valoarea bunului 3.820,49 eur


41

rata de leasing lunara 672,96 eur

valoare reziduala 0,39% 99,33 eur

taxa de management 1,90% 483,93 eur

Asfel inregistrarea in contabilitate a bunului conform contractului de leasing


cand se realizeaza receptia bunului este urmatoarea :

30.309,19 EUR * 3.1334 lei/EUR = 94.970,22 lei

2133 = 167 94.970,22 lei

Se plateste avansul si astfel se reduce valoarea datorata cu valoarea acestuia astfel:


3.820,49 EUR * 3,1291 lei/EUR = 11.954,70 lei
% = 404 14.226,09
167 11.954,70
4426 2.271,39
Se inregistreaza si se achita lunar rata si dobanda aferenta scadentarului si se inregistreaza astfel:
rata de leasing lunara: 672,96 eur * 3,7035 lei/EUR = 2.492,30 lei
rata: 554,93 * 3,7035 lei/EUR = 2.055,18 lei
dobanda: 118,03 * 3,7035 lei/EUR = 437,12 lei
% = 404 2.965,83
167 2.055,18
4426 473,53
666 437,12
Lunar se inregistreaza la sfarsitul fiecarei luni amortizarea aferenta mijlocului de transport :
6811 =2813
La sfirsitul contractului transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala se va
inregistra astfel:
99,33 EUR * 3,1291 lei/EUR = 310,81 lei
% = 404 369,86
167 310,81
4426 59,05
Pe toata perioada de 3 ani de derulare a leasingului financiar la raportarile situatiilor
financiare de la 30.06 si cele de final de exercitiu financiar de la 31.12 se va inregistra datorie
aferenta leasingului ramasa la data respectiva impartindu-se pe datoria care trebuie platita intr-o
perioada mai mica de un an, capitalul si datoria din scadentarul leasingului datorata pe aceasta
42

perioada si la datoria care trebuie platita intr-o perioada mai mare de un an capitalul si dobanda din
scadentar aferenta acestei perioade.
Sumele neachitate din valoarea leasingului datorata raman in sodul creditor al contului
404.In cazul in care aceste sume neachiatae exista si la finalul exercitiului financiar ele vor fi
evidentiate si in nota 10 a situatiilor financiare la alte informatii.
43

Capitolul 6 Prezentarea sistemului


informatic utilizat la SC Zentiva SA

Societatea foloseste urmatoarele programe informatice:

MultiCash este o solutie software structurata care permite gestionarea optima a


platilor si incasarilor.Programul standard este instalat pe un calculator din biroul
Departamentului Financiar-Contabil si permite urmatoarele operatiuni:

• Vizualizarea extrasului de cont zilnic si a extrasului intermediar actualizat în


timpul zilei, din ora in ora;
• Efectuarea de plati in lei si valuta;
• Transmiterea/primirea de fisiere tip text.

La sistemul MultiCash are acces doar o persoana, Coordonatorul de Plati. Utilizarea


programului facandu-se pe baza de parola.

Scala reprezinta principalul sistem informatic al Companiei. Prin modul in care a fost
conceputa implementarea, Scala modeleaza procesele principale (aprovizionare,
gestiune, planificarea si controlul productiei, vanzare si contabilitate) din Zentiva.
Schema bloc este prezentata in figura de mai jos:

Sistemul informatic Scala este structurat pe module:

1.Contabilitate Generala = Modulul in care converg inregistrarile contabile


aferente tuturor tranzactiilor operationale din companie
44

2. Registrul de Clienti = Modulul in care sunt evidentiate toate tranzactiile


aferente clientilor (facturi, plati, etc.)

3.Registrul de Furnizori = Modulul in care sunt evidentiate toate tranzactiile


aferente furnizorilor (facturi, plati, etc

4. Comenzi de Vanzare = Modulul care gestioneaza comenzile de vanzare


catre clienti, emite facturi, certificate de conformitate, avize de expeditie, etc

5. Comenzi de Cumparare = Modulul care gestioneaza comenzile de


cumparare introduse de utilizatori sau generate sub forma de propuneri de comenzi
de cumparare de catre submodulul MRP (master requirement planning) din cadrul
modulului de controlul si planificare a productiei.

6. Gestiunea Stocurilor = Modulul care gestioneaza articolele de gestiune


din depozitele definite in sistem. De asemenea contine o parte de gestiune a binurilor
din depozite

7. Planificarea si Controlul Productiei = Modulul contine doua submodule:

MRP (master requirement planning) care tinand cont de previziunile de vanzari,


stocurile de produse finite, semifabricate si materii prime genereaza propuneri de
comenzi de aprovizionare si comenzi de productie si SFC (shop floor control) in care se
raporteaza operatiile si consumurile efectuate pentru realizarea planului de productie..

Din punct de vedere al gradului de utilizare a sistemului informatic, toate


posturile sunt conectate la serverul dotat cu programul care modeleaza principalele
procese, dar difera intre ele prin drepturile de acces pe care le au la functiile meniului.
Astfel, exista 24 posturi la care se poate face introducerea de marfuri in gestiune, 9
posturi la care se pot emite avize de insotiea marfurilor, 4 posturi de la care se poate
factura marfa( un post la Departamentul Financiar-Contabil si 3 posturi la
Departamentul Logistica Vinzari), conform avizelor, urmand ca restul posturilor sa nu
aibe decat posibilitatea da a consulta baza de date a programului ( volumul vanzarilor
pe fiecare client si pe intreaga firma, valoarea stocurilor pe fiecare departament de
vanzare).

Referitor la programul de contabilitate, exista 21 de posturi cu drept de contabilizare,


introducere informatii conform documentelor primite,consultare rapoarte.Restul de
posturi sunt amplasate in sectiile de productie si in toate departamentele firmei.
45

Capitolul 7. Concluzii

Atat creantele cat si datoriile unei societati comerciale sunt elemente


importante in cadrul contabilitatii societatii, cat si in cadrul situatiilor financiare ale
acesteia.

Evaluarea corecta a acestor posturi confera o imagine fidela a patrimoniului


societatii in cadrul bilantului fapt care este cu atat mai solicitat si datorita importantei
celor 2 posturi.
46

Astfel in cadrul situatiilor financiare de la sfarsitul exercitiului financiar se


observa in cadrul anexei 3 prezentarea situatiiei creantelor si datoriilor societatii
defalcate pe termene de lichhiditate a creantelor si de exigibillitate a pasivelor.

Creantele societatii trebuie recuperate in cea mai mare masura conform


termenelor stabilite, iar datoriile societatii trebuie platite de asemenea intr-o proportie
cat mai mare.

Intre aceste doua elemente exista o stransa legatura astfel recuperarea


creantelor creaza flux de numerar societatii care ulterior este folosit pentru plata
datoriilor.

Chiar daca prin contractarea unor imprumuturi care reprezinta datorii ale
societatii ,aceasta isi mareste disponibilul acesta trebuie valorificat astfel incat pe
langa functia de plata el trebuie sa aduca in cadrul societatii stocuri care sa fie
ulterior transformate apoi in creante iar incasarea acestora sa conduca la posibilitarea
achitarii datoriilor deci inclusiv a acestor imprumuturi.

Astfel se creeaza un adevarat lant in cadrul societatii.

Perturbarea unuia dintre elementele acestui lant pot conduce la producerea


unor fenomene cu consecinte destul de grave in cadrul societatii. Astfel imposibilitatea
recuperarii unei parti importante din creantele societatii poate conduce la neplata
datoriilor.

Deasemenea o valoare prea ridicata a datoriilor unei societati poate conduce la


imposibilitatea de stingere a acestora chiar si prin recuperarea tuturor creantelor.

Astfel viteza de rotatie a debitelor-clienti calculeaza eficacitatea entitatii in


colectarea creantelor sale si exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi
achita datoriile catre entitate.

Viteza de rotatie a debitelor-clienti = (Sold mediu clienti /Cifra de afaceri )x


365

O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul


creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau
platnici)

Ca urmare un bun echilibru in cadrul elementelor bilantiere ale societatii , in


speta a creantelor si datoriilor acesteia, conduce la buna desfasurare a activitatii chiar
la asigurarea continuitatii acesteia.
47

Bibliografie :

1. Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga - Contabilitate


Financiara – O abordare europeana si internationala volumul I ,
Editura InfoMega, Bucuresti, 2005.

2. Liliana Malciu, Niculae Feleaga , - Politici si optiuni contabile,


Editura Economica, Bucuresti, 2002.

3. Niculae Feleaga , Ion Ionascu - Tratat de contabiliatate


financiara Vol.II, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

Legislatie fiscala
48

4. Guvernul Romaniei - Regulament de compensare a datoriilor


nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane
juridice din 23.08.1999
5. Ministerul Finantelor Publice - OMF 1752/2005