NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE RESPIRATIA Defintie: A respira reprezint& nevoia fiinfei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. Independenta in satisfacerea nevoii de a respira este determinatd de: = _ integritatea cailor respiratorii si a muschilor respirator: = de functionalitatea eficienta a acestora si plimanului. Etapele respiratiei sunt: a) Ventilatia pulmonara — reprezint& paitrunderea aerului incdreat cu O» in plimani si eliminarea aerului ineareat cu COs Ventilatia are 2 timpi: inspiratia si expiratia. Ea este influentata de: = permeabilitatea calor respiratorii; > concent ia de O2 in aerul respirat; = maturitatea centrului respirator din bulb: ~ functionalitatea norma b) Difi capilarele perialveolare si CO» din sdngele capilar trece in alveolele pulmonare. Aceasta ld a centrilor care regleazsi respiratia nea gazelor — este procesul prin care Oz din alveolele pulmonare trece in ctapa este influentata de: renta de presiune a O» din singe: ~ starea peretelui alveolar; + mérimea suprafejei alveotare, ©) Etapa circulatorie ~ consti in conducerea O» prin circulatia sangelui arterial spre tesuturi si aducerea CO2 prin vene de la esuturi ta pliman pentru a fi eliminat. Este influentaté de: = cantitatea de hemoglobin’ din sange; - debitul cardiac; = numérul de hematii; - _ permeabilitatea retelei periferice arteriale.4) Etapa tisulard ~ reprezinta schimbul de gaze dintre sange si fesuturi, ew ajutorul unui sistem enzimatic. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira sunt: Factori biologiei = varsta - fa copil r/min este mai mare decat la adult; ~ _ sexul - femeiele respira mai frecvent decat birbati > statura = pesoanele scunde au ores ie mai mare /min — decat cele mai inalte; ~ _ somnul ~ respirafia are o frecventd mai scazuta in timpul somnului decat in stare de veghe: ~ — postura - pozitia corecti a toracelui permite expasiunea toracelui in timpul respi fiei;pozitia care favorizeaza respiratia este cea in ortostatism si yezind; + alimentatia influenjeazi mentinerea umiditaii c or respiratorii_ si aportul de glucozi favorizeaza buna functionare a muschilor respiratori si diafragmului, 2. Factorii psihologici sunt: ~ emotiile influenteaza freeventa si amplitudinea respiratiei (risul si plansul); 3. Factor sociologici: © mediul ambiant prin concentratia O» (normal = 21% di acrul atmosferic) © mediul poluant cu substante chimice influenteaza ne} gativ respiratia; © _umiditatea ~ aerul inspirit cu umiditate 50% - 60% creeazai mediut confortabil: © climatul -cdldura creste frecventa respirajiei, frigul seade frecventa respiratici: vantul perturba respiratia, amplitudinea reliefului prin rarifierea aerului determina cresterea freeventei_respiratiei; © locul de munca prin poluare chimicd sau microbiand devine un mediu nefavorabil bunei respiratii. Manifestérile de independenjé (normalul) 1. Freevenya respiratiei reprezinta numarul de respirafii/ minut. In functie de varsta valorile respiratiei sunt = lanou- nseut- 30-35 r/min - lacopil de 2 ani - 25-35 e/min = lacopil de 12 ani 15-25 r/min- adult freeventa normali 6-18 r/min ~ varstni¢ 15 - 25 r/min Accelerarea frecvenjei respiratorii se numeste tahipnee. Rarirea freeventei respiratis se numeste bradipnee. 2. Amplitudinea este data de volumul de aer care runde si se elimina din plaman la ficcare respiratie. Amplitudinea poate fi profunda si superficiala 3: Ritmul reprezinti suecesiunea respiratilor la intervale egale de timp. Normal respiratia este ritmica, 4. Zgomorele - normal respiratia este linistiti fra zgomote. in somn poate deveni =gomotoasa(sfordit) la unele persoane. 5. Simetria miscatilor respiratorii: - ambele hemitorace prezinta aceeasi migcare de ridicare side coborare in ti pul respiratiei si expirati’ Tipuri de respiratie: 8) - tipul costal superios ~intalnit la femei, in inspi este diametrul anteroposterior realizat prin ridicarea sternuluis b) - tipul costal inferior- intalnit la barbafi- se miireste in inspir mai mult diametrul transvers(lateral); ©) - tipul abdominal — ta copii si batrani se mareste in timpul inspiratiei diametrul vertical prin contractia diafragmului Mucozitijile + ~ normal mucoasa respiratorie este umeda, secrefiile sunt reduse, ransparente , dense. Tusea este 0 expiratie fortata prin care se elimina secretiile din ¢ respiratorii Intervenfiile asistentei medicale pentru menfinerea independentei in satisfacerea nevoi Asistenta medical’ invata pacientul: = si facd exercitiirespiratorii; = si fack exer i de mers, de relaxare; aba pozitii adecvate: ~ Si inlature obiceiurite daunatoare (imbracaminte strimta, tabagism, mese copioase). Dependenta in satisfacerea nevoii Problemele de dependenta sunt:1. Alterarea vocii Dispneea 3. Obstructia eailor respiratorii Sursele de dificultate care determina dependenta sunt: a) Surse de ordin fiz ie: = alterarea mucoasei cAilor respiratorii (faringiene, brongice, traheale sau a parenchimului pulmonar) prin tabagi ~ obstructia cailor respiratori obezitate, bandaje toracice, durere, dezechilibre pl hidroelectrolitice. b)_ Surse de ordin psihologic: anxietate, stress; ©) Surse de ordin sociologie: - aerul poluat(intreprinderi, orase); altitudinea. Lipsa cunoasterii: de sine; a mediului ambiant; a altor persoane. 1, Alterarea vocii- poate fi cauzati de procese inflamatorii la nivelul cailor respirato superioare nas, laringe, faringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator, Manifestari de dependent: - disfonia este o tulburare a emisiunii vocale interesdnd indltimea si timbrul voc’ Se manifesta prin rigusire, voce stinsd, voce aspra. - Afonie reprezinta imposibilitatea de a vorbi. ~ Senzatia de sufacare este lipsa de aer. 2. Dispneéa reprezinta o respiratie grea si anevoioasa. Ea se manifesta subiectiv printr-o sete de aer si obiectiv prin miscari respiratorii fortate. Cauzele: ~ boli pulmonare, boli ale inimii si boli ale cAilor respiratorii superioare. Aerul patrunde cu greutate in plimdn — consecinta oxigenare insuficienta a fesuturilor si acumulare de COs in singe Tipurile de dispnee: a) Dispnee Cheyne- Stockes se caracterizeazi prin perioade de respiratie frecventa ajunsa la un grad maxim, dupa care urmeaza o perioada de scdidere a iratie) si ciclul se amplitudinii, urmata de apnee céteva secunde (pauza in r rela,b) Dispneea Kusmaul este caracterizata prin inspiratie lung’ urmata de pauzi , apoi o expiratie lunga si apnee, dupa care ciclul se reia. Este o dispnee agonica in patru timpi. ©) Dispneea de efort — apare la efort fizic, se manifesta prin tulburairi de respiratie atat la efrturi mici eat si mari. 4) Dispneea de repaus ~ dificultatea de a respira in repaus, ©) Dispneea de decubit (de pozitie) ~ bolnavul prezint& tulburari de respiratie in pozitie culcat. 3. Cianoza reprezintd coloratia tegumente si mucoaselor in albastru-violaceu cu localizare la nivelul extre flor: nas, buze, lobul urechii, unghii. 4, Obstructia cailor respiratorit Poate fi produsi de procese inflamatorii ale cailor respiratorii, dar si de prezen{a unor corpi straini patrungi accidental naal. caile respiratorii — in deosebi la copil, deformari ale septuh iri de dependent: = bolnavul respira pe gurd; seeretile abundente impiedici respiratas ~ _epistaxisul — hemoragie nazala. Apnee este oprirea sau lipsa respiratie Ortopnee = pozitie fortatd, sezdnd la marginea patului cu bratele pe lang’ corp pentru a favoriza respiratia Bradipnee = sciderea frecventei respiratiei sub 10 1!” Tahipnee = cresterea freeventei res} lp» Cae iei peste 201", 251° la adult. ~ 1 Hiperventitatie = patrunderea unei cantitati mari de aer in plimani Hipoventitagie = patrunderea unei cantitagi mi i de aer in plamani Tusea = expiratie forfaté urmata de eliminarea secret lor (expectoratie) din ciile respiratorii sau plaman Hemoptizie = hemoragie prin cavitatea bucala proveniti de la nivelul pkiménului (expectoratie cu singe) Sputa este un amestec de secretii din arborele bronsic, formata din mucus, sange, celule descuamate, Deformari ale nasului sunt determinate de deviatiile de sept sau de traumatisme.Cornaj este zgomotul produs in timpul inspirului cu caracter de suieritura, auzit in caz de obstuctie a lor respiratorii Tirajul este 0 depresiune inspiratorie a parfilor moi ale toracelui suprasternal, intercostal si epigastru. Teh respiratiei Respirafia este un act reflex inconstient, dar poate fi modificata cu ajutorul vointei atat ritmul cat si profunzimea. De aceea se recomanda sa se masoare fara stirea pacientului in conditie de repaus si chiar in timpul somnului Tehmica masurdrii. = se alpicd palma pe suprafata toracelui si se inregistreaz numarul de ridicari a peretelui custii toracice care este corespunzator cu numarul de inspiratii pe un minut . Expirul este un act pasiv de revenire la normal a custii toracice prin elasticitatea sa si nu poate fi masurat. - Este necesar un ceas cu secundar, ~ La copii se masoaré numarul de ridicdturi ale peretelui abdominal prin observatie deoarece au o respiratie de tip abdominal = Freeventa respiratorie se mai poate inregistra pe un ecran permanent cu ajutorul monitoarelor, bolnavul fiind conectat in circuit prin intermediul unui electrod sau cleme aplicata pe tegument. Tehnica notarit: = se foloseste un creion de culoare albastra si foaia de temperatura a bolnavului ~ dat verde ~ se duce o stigeatt cu albastru in dreptul rublicii respiratie’ = se noteazi freeventa respiratiei dimineata si seara in fiecare zi de spitatizare cu Tinie continua realizadu-se un grafic: - la fieeare patratica de pe foaia de temperatura corespunde o respiratie.