Sunteți pe pagina 1din 14

ETAPA I

IDENTIFICAREA FIRMEI

Infiintare: scurt istoric

S.C. Standard Ideal Consulting SRL-filiala Iaşi, actualmente SC MC


Mobili SRL a luat fiinţa in luna octombrie 1999 prin asocierea a trei membri si
anume;
- Christian Popescu Stroehlen - persoana fizica, cetatean german;
- Tinca Galca - persoana fizica, cetatean roman;
- SC Standard Ideal Consulting SA, Bucureşti - persoana juridica.
Firma are statut de societate cu răspundere limitata, având sediul social la
Iaşi, str. Bradului, nr. 5
Capitalul social al firmei s-a format prin participare de capital privat
autohton si străin, astfel:
- capital social subscris: 20.000.000 lei, din care 1000$;
- participare străina: 1000$;
- capital social varsat:20.000.000 lei;
- număr total de pârti sociale: 200;
- valoarea unei pârti sociale: 100.000 lei.
Ca administrator cu puteri depline a fost numita d-na Tinca Galca.
Societatea s-a infiintat pe structura unei vechi fabrici de tip cooperatist,
care producea in principal mic mobilier si subansamble, cu un pronunţat
caracter manufacturier. După infiintarea noii societari, a început o puternica
campanie de restructurare si reorganizare atât a liniilor tehnologice cat si a
personalului, astfel încât astăzi, la numai patru ani de infiintare, vechea

–1–
structura este aproape in întregime schimbata. Noile linii tehnologice au fost
importate in exclusivitate din Italia, odată cu schimbarea acestora realizându-se
si calificarea personalului component. Modernizarea fabricii răspunde nu numai
la alinierea la standardele europene de munca si protecţia mediului ci si la
ridicarea nivelului calitatii produselor realizate, produse car sunt in exclusivitate
destinte exportului.
Sediul social si de producţie situat in str. Bradului avantajează fabrica
doar din punct de vedere al vecinatatii cu punctul de vămuire reducând anumite
costuri de deplasare a personalului implicat in aceasta activitate). Faptul ca
fabrica este situate in imediata apropiere a gării Nicolina nu reprezintă un
avantaj deoarece gara este exclusiv pentru calatori iar majoritatea necesarului
de transport se asigura pe cale rutiera.
Dimpotrivă se poate spune ca amplasarea in mijlocul unui cartier de
locuinţe reprezintă un dezavantaj major, fiind necesare investiţii majore in
tehnologii de ameliorare a poluării aerului.

Obiect de activitate

Firma are a ca obiect de activitate principala producţia altor tipuri de


mobilier decât cele care se găsesc pe piaţa.
Mobilierul, gripat pe colecţii (dormitoare, sufragerii, auxiliare), are o
ţinuta aparte, data de design-ul renascentist, inonilat de finisaje speciale:

- colecţia 1800 (Giotto) : deosebita prin finisajul tip cireş anticar este in
totalitate din lemn masiv si cuprinde un dormitor, o sufragerie si piese
complementare de mic mobilier. Este o colecţie impunătoare nu numai prin
dimensiuni ce presupune spatii ample de amenajare.

–2–
- colecţia 1600 (Mara) prin finisajul bassano, tip de finisaj in premier
ace imita in cele mai mici detalii rădăcina de nuc, atrage prin pulsul de culoare
pe care îl da unei încăperi. Aceasta colecţie este destinata numai pentru
sufragerii si este de asemenea din lemn masiv.

- colecţia Arte Povera, conţine produse de mic mobilier, structural or


îmbinând in linii fine palul cu lemnul masiv. Nuanţele de nuc si de cireş dau un
p-lus de eleganta acestei colecţii. Este una din colecţiile acsesibile tuturor si
care poate “îmbrăca” elegant orice camera.

- colecţia Accent Furniture, este deosebita prin modele pictate. Este o


colecţie plăcuta reunind un număr de piese de mic mobilier ce pot completa cu
succes o sufragerie sau un dormitor modern.

- colecţia Charme;

- colecţia Chanell;

- colecţia Maria Silva;

Ultimele doua colecţii enunţate sunt in stadiul de serie zero si se


deosebesc de celelalte enunţate prin statura lor impresionanta si prin
multitudinea de elemente de construcţie noi.
Toata producţia fabricii este destinata in întregime exportului, ceea ce
încurajează calificarea personalului angajat si colaborarea cu instituţii de
educaţie profesionala in vederea asigurării necesarului de personal calificat in
viitor.

–3–
Structura organizatorica

In prezent numărul angajaţilor este de 387, structurat astfel:


1. studii superioare_TESA - 50;
2. studii medii_TESA - 8:
3. muncitori calificaţi - 315
4. muncitori necalificati - 15.
Structura personalului muncitor pe sectoare de activitate direct
productive este următoarea:
1. maşini I 54-operatori utilaje;
2. maşini II 44-operatori utilaje;
3. montaj 96-tamplari;
4. ambalaj 6-necalificati;
5. finisaj-pictura 42-finisori-sprituitori.
Firma are o structura organizatorica piramidala, astfel:
Director fabrica de cherestea
- compartiment administrative;
- compartiment aprovizionare-transport;
Director tehnic
- PPUP;
- compartiment etnic-proiectare;
Coordonator mecanic, energetic, investiţii, mediu, PSI, protecţia muncii
- compartiment mecano-energetic;
- compartiment mediu-protecţia muncii;
Compartiment import-export, magazii, depozite;
Contabilitate, casierie;
Resurse umane, juridic, secretariat;
Organizare, normare, salarizare.

–4–
Ar trebui menţionat ca in urma privatizării si restructurării personalului, o
parte din compartimente au dispărut iar atribuţiile desemnate pe persoane au
crescut considerabil.

ETAPA II
IDENTIFICAREA STRATEGIILOR DECLARATE ALE
FIRMEI

Firma isi propune sa fie lider in domeniul construcţiei de mobile corp din
lemn masiv prin practicarea unui preţ in concordanta cu piaţa si imbunatatirea
continua a produselor si serviciilor oferite câtre clienţi.
Obiectivul propus referitor la cele doua secţii si anume producţie alb si
finisaj-pictura este de diversificare a gamei produselor si lărgirea gamei de
produse finisate.

Strategia de produs

- imbunatatirea continua a calitatii produselor realizate;


- diversificarea colecţiilor:
- lărgirea domeniului de culoare din secţia de finisaj-pictura.

–5–
Strategia de preţ

Se practica diferite preturi funcţie de calitatea produsului, daca este


finisat sau nefinisat, de gama de repere care pot fi mai multe din lemn masiv
sau din PAL_panel_LSN sin u in ultimul rând de economia tarii unde sunt
livrate produsele.

Stategia de distribuţie

- de menţionat este faptul ca firma lucrează cu unul dintre cele mai mari
depozite de mobila din Italia ZANINI dar nu este singurul client; pe lângă
acesta firma colaborează cu depozite sau magazine din Germania, Rusia, Franta
iar in Elvetia se urmareste deschiderea unui magazine propriu.

–6–
ETAPA III
IDENTIFICAREA ROLULUI CARACTERISTICILOR
PRODUSELOR, SCHIMBARILOR DE PRODUSE,
SCHIMBARILOR PROCESELOR IN STRATEGIE

Procesul de producţie se realizează in întregime sub emblema firmei si


adică:
- se asigura necesarul de buşteni care sunt transformaţi pe teritoriul
societarii in cherestea de diferite clase si grosimi după care isi urmează cursul
pan ace este transformata in produs finit.
Produsele realizate in secţia de producţie alb sunt in fuctie de clase de
calitate iar cele din secţia finisaj-pictura sunt in funcţie de uniformitatea culorii
si structura lemnului. Tipurile de finisaj ar fi următoarele:
- modele pictate:
- finisaj cireş;
- finisaj bassano;
- finisaj noce: clasic sau normal.
Preturile de livrare se stabilesc prin negocieri periodice cu principalii
beneficiar, conform legilor in vigoare. Se practica preturi apropiate de cele ale
concurentei dar niciodată nu se lăsa garda jos.
Principalele firme prin care se derulează exportul sunt următoarele:
- Zanini-Italia;
- Europrojet-Italia:
- Charme-Franta;
- Otto-Germania – numai produse finisate;
- Aspect-Rusia – numai produse finisate

–7–
ETAPA IV
IDENTIFICAREA STRATEGIILOR PE CARE LE
FOLOSESTE FIRMA

Firma MC MOBILI de la privatizare si pana in present a investit in


retehnologizare achizitionand utilaje cu o performanta ridicata care ii permit la
ora actuala sa realizeze produse de o calitate ridicata. Cifrele de investiţii arata
ca firma a fost interesata de la început in introducerea echipamentelor de o
performanta ridicata având ca obiectiv principal situarea in topul celor mai bune
firme din domeniul construcţiei de mobilier.
In secţia de producţie alb sunt realizate următoarele tehnologii
- retezare-spintecare sau spintecare-retezare, funcţie de reperele ce
urmează a fi elaborate;
- îndreptare;
- rindeluire-profilare;
- sortare;
- presare(panouri);
- profilare cota neta
- şlefuire cota neta;
- dimensionare la cota neta;
- găurire;
- aplicat cant panouri pal;
- montaj;
- ambalaj.

–8–
ETAPA V
IDENTIFICAREA TEHNOLOGIILOR DE CARE AR
AVEA NEVOIE FIRMA PE TERMEN MEDIU

Pentru creşterea si diversificarea gamei produselor si pentru o creştere


din punc de vedere calitativ se impune o retehnologizare pe următoarele linii:
- uscare cherestea;
- pregătire semifabricate-multilama, banzicuri, utilaje noi si mai
performante pentru rindeluire si profilare;
- reorganizarea coloanei de exhaustare;
- achizitionarea de mijloace de transport intern semifabricate;
- exhaustor in afara secţiei unde se afla utilajele cu comanda numerica.

ETAPA VI
SCHITAREA TEHNOLOGIILOR PE PRODUSE SI
SERVICII

De obicei producţia se realizează după un plan de producţie care diferă de


la luna la luna, grafic care este realizat funcţie de termenele de livrare către
client si funcţie de cheresteaua care urmează a fi scoasa din uscător; de
menţionat este faptul ca acest grafic de producţie nu seamăn de la o luna la alta.

–9–
Funcţie de planul de producţie se organizează si sectoarele iar de
exemplu pentru o garnitura (nu se lucrează numai pe o comanda ci se lucrează
pe mai multe comenzi simultan) se foloseşte următorul proces tehnologic:

- sectorul maşini I

- croirea cherestelei pe comanda(comenzile) respective; croire care se


face din cherestea de clase diferite funcţie de cererea clientului sip e grosimi
diferite; aceasta faza consta in următoarele operaţii:
- retezare-spintecare sau spintecare-retezare;
- rindeluire pe patru fete si profilare:
- sortare lamele-presare spintecare-rindeluire-profilare.

- sectorul maşini II

- şters clei (degroşare-panouri)


- retezare, dimensionare-panouri
- frezare
- şlefuire
- găurire

- sectorul CNC

- este sectorul cu maşini cu comanda numerica unde se prelucrează


elemente sau subansamble care au un număr mare de operaţii si datorita
complexitatii lor nu se realizează clasic.

– 10 –
- sectorul premontaj

- unde ajung elemente din sectorul maşini II se asamblează după care o


parte din subansamble se întorc in sectorul maşini II sau sectorul cu maşini cu
comanda numerica si o parte iau calea montajului final

- sectorul montaj

- este sectorul in care se realizează efectiv mobile; reperele si


subansamblele trec printr-o operaţie de verificare finala după care se
asamblează.

- sectorul ambalaj

- unde se ambalează mobile in paleti de diferite mărimi funcţie de


dimensiunea subansamblelor (produse care pleacă demontate) sau corpurile
care se ambalează separate urmând sa fie predate la magazine sau in sectorul
finisaj.

ETAPA VII
CLASIFICAREA TEHNOLOGIILOR DUPA
CONTRIBUTIA LOR LA AVANTAJUL
COMPETITIONAL AL FIRMEI

Dintre tehnologiile de fabricaţie prezente la secţia de producţie mobile


“alb” predominante din punct de vedere al avantajului competiţional sunt:

– 11 –
- debitare buşteni si obţinerea cherestelei in diferite grosimi si clase de
calitate
- uscare cherestea
- rindeluire si frezare lamele pe patru fete
- presare panouri
- şlefuire panouri cu precizie de o,1 mm
- prelucrarea reperelor si subansamblelor care se realizează cu o
manopera foarte mare clasic cu ajutorul centrelor cu comanda numerica
intr-un timp mult mai scurt si cu o precizie mult mai ridicata.

ETAPA VIII
REANALIZAREA COMPETENTELOR
TEHNOLOGICE ALE FIRMEI

Retehnologizarea firmei are ca efect final următoarele:


- reducerea costurilor de producţie si creşterea productivitatii
- eliminarea pierderilor de praf de lemn si noxe rezultate in urme arderii
deşeurilor in atmosfera in vederea reducerii poluării mediului înconjurător
- eliminarea întreruperilor de energie electrica din cauza circuitului de
înalta tensiune prost conceput
- reducerea consumurilor specifice de materie lemnoasa
- reducerea consumurilor specifice de scule si accesorii
- eliminarea timpilor morţi din cauza utilajelor cu uzura morala.

– 12 –
ETAPA IX
IDENTIFICAREA LIPSURILOR SI DEFICIENTELOR
MAJORE ALE ACTIVITATILORTEHNOLOGICE
ALE FIRMEI

In prezent s-a constatat ca nu mai este spaţiu suficient in hala de


producţie si tinand cont de posibilitatea construcţiei unei noi hali la secţia de
semifabricate sectorul croit intr-o perioada cat mai scurta se va muta acolo
lăsând mai mult spaţiu pentru activitatile care se desfasoara acum.
O alta deficienta este aceea ca panourile din PAL, PANEL, LSN se
importa din Italia si sunt momente când nu ajunge la timp datorita traficului si a
sistemului vamal din România.
O parte din maşinile care fac parte din dotarea fabricii sunt importate din
Italia la mana a doua si sunt maşini la care acum intervine din plin uzura morala
si fizica a lor.
Tot ca deficienta poate fi tratata si lipsa de pregătire a tinerilor ce ies de
pe băncile scolii fapt pentru care firma a acordat posibilitatea Liceului de
Mobila si a Facultatii de la Braşov sa trimită elevi pentru a face practica
productive.
Una dintre deficientele cele mai mari este lipsa unei instalaţii de
exhaustare corespunzătoare.

– 13 –
ETAPA X
SE EXAMINEAZA CE NECESITATI SE IMPUN
PENTRU A ELIMINA LIPSURILE IN REALIZAREA
COMPETENTELOR TEHNOLOGICE

Este necesara găsirea:


- unei firme in România producătoare de panouri din PAL, PANEL, LSN,
capabila sa ne asigure necesarul lunar de materie prima in stare de
panouri.
- de firme producătoare de scule si accesorii pentru mobile capabila sa se
ridice la standardele cerute de firma.
- de noi furnizori de masa lemnoasa pe teritoriul tarii.

– 14 –

S-ar putea să vă placă și