EVALUAREA LA ORA DE ISTORIE.

REPERE TEORETICE ŞI PRACTICE
Referat realizat de prof. Hobjilă Daniela Ramona, Grupul Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu”-Vaslui

1.CONCEPTUL DE EVALUARE Evaluarea este o componentă importantă a procesului educaŃional. Prin intermediul evaluării, în funcŃie de rezultatele obŃinute, se determină măsura în care au fost atinse obiectivele stabilite. Scopul evaluării este perfecŃionarea procesului educaŃional. O definiŃie completă a procesului de evaluare, ar trebui să răspundă la o serie de întrebări, precum: de ce evaluăm?, ce evaluăm?, pe cine evaluăm?, când evaluăm?, cine evaluează?, cum evaluăm?, cui foloseşte evaluarea? etc. Coloborând părerile mai multor specialişti, iată definiŃia evaluării dată de prof. dr. Constantin Cucoş în capitolul „Probleme de docimologie didactică”, din lucrarea „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice”, p.173: „Evaluarea şcolară este procesul prin care se delimitează, se obŃin şi se furnizează informaŃii utile, permiŃând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune două momente relativ distincte: măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare.” Evaluarea presupune trei etape principale: a) măsurarea rezultatelor şcolare prin diverse procedee specifice; b) aprecierea acestor rezultate prin raportarea lor la bareme de corectare şi notare, descriptori de performanŃă etc c) formularea concluziilor şi adoptarea deciziilor educaŃionale adecvate în urma interpretării rezultatelor obŃinute; Există o serie de noŃiuni conexe evaluării, întâlnite des în pedagogie (vezi Constantin Cucoş, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, pp. 172-173): docimologia – studiul sistematic al examenelor, al modurilor de notare, al erorilor notării etc; eficienŃa şi eficacitatea învăŃământului – capacitatea sistemului de a produce rezultatele preconizate; progresul şcolar – raportul dintre rezultatele obŃinute şi cele anterioare; examinarea-verificarea curentă a lecŃiilor, prin examene şi/sau concursuri; notarea –evaluarea exprimată în note sau calificative; Evaluarea este un însoŃitor aproape permanent al procesului de predare-învăŃare, având, după părerea unor specialişti, o pondere de circa 40% în cadrul procesului educaŃional. 2. FUNCłIILE EVALUĂRII Evaluarea şcolară reprezintă o componentă principală care are ca scop perfecŃionarea procesului educaŃional. Cele mai importante funcŃii ale evaluării sunt ( vezi Constantin Cucoş, Teoria şi metodologia evaluării, pp. 72-73): • de constatare - prin analizarea rezultatelor evaluării, se poate stabili dacă activităŃile educaŃionale şi-au atins obiectivele stabilite, dacă elevii şi-au însuşit anumite informaŃii, abilităŃi, deprinderi etc; • de informare – evaluarea are rolul de a informa societatea cu privire la nivelul de pregătire al populaŃiei şcolare;

• • • • •

de diagnosticare - stabileşte nivelul de pregătire al elevilor la un moment dat, evidenŃiind punctele tari şi punctele slabe ale acestora şi stabilind cauzele care au condus la o slabă eficienŃă a activităŃilor educaŃionale; de prognosticare - prevede eventualele performanŃe pe care ar putea să le atingă elevii în următoarea etapă de pregătire; de clasificare – ierarhizează candidaŃii în situaŃii de examen sau concurs; de feed-back sau cibernetică (reglaj şi autoreglaj) – prin analizarea rezultatelor obŃinute de elevi, se pot lua măsuri în vederea eficientizării procesului educaŃional; de motivare sau stimulare – evaluarea contribuie la creşterea motivaŃiei pentru învăŃare; de orientare şcolară şi profesională – prin evaluare, elevii obŃin rezultate importante care îi pot ajuta în ceea ce priveşte alegerea unei forme de învăŃământ corespunzătoare aptitudinilor, capacităŃilor şi intereselor lor;

3. TIPURI (STRATEGII DE EVALUARE) Există mai multe criterii de clasificare a strategiilor de evaluare: după criteriul de obiectivitate; după modul în care se integrează în desfăşurarea procesului educaŃional; după autorul care realizează evaluarea; după funcŃia dominantă a evaluării; cantitatea de informaŃii, deprinderile, abilităŃile, capacităŃile însuşite de către elevi în cadrul procesului instructiv;

• • • • •

În rândurile care urmează, vom prezenta pe scurt, tipurile de evaluare, în funcŃie de mai multe criterii (vezi Constantin Cucoş, Teoria şi metodologia evaluării, pp. 121-124). După modul în care evaluarea se integrează în desfăşurarea procesului educativ, există următoarele tipuri de evaluare: • evaluarea iniŃială; • evaluarea formativă sau continuă; • evaluarea sumativă sau cumulativă; După autorul care realizează evaluarea, există următoarele tipuri: • evaluarea internă (realizată de aceleaşi persoane implicate în procesul instructiv); • evaluarea externă (realizată de persoane diferite de cele care au fost implicate în procesul instructiv); • autoevaluare, efectuată de subiectul însuşi asupra propriului progres; În funcŃie de cantitatea de informaŃii, deprinderile, abilităŃile, capacităŃile însuşite de către elevi în cadrul procesului instructiv, au fost identificate următoarele tipuri de evaluare: • evaluarea parŃială; • evaluarea globală; După criteriul obiectivităŃii, se disting următoarele tipuri de evaluare: • evaluarea subiectivă; • evaluarea obiectivă; După funcŃia dominantă îndeplinită, specialiştii au identificat două strategii de evaluare: • evaluarea diagnostică prin care sunt identificate golurile în însuşirea cunoştinŃelor, abilităŃilor, aptitudinilor de către elevi, precum şi cauzele care au generat lipsurile constatate; • evaluarea predictivă prin care se urmăreşte prognozarea gradului în care elevii vor putea să răspundă pe viitor unui program de instruire; În funcŃie de domeniul psihocomportamental, există trei strategii de evaluare: • evaluarea în domeniul psihomotor (aptitudini, deprinderi, abilităŃi, capacităŃi); • evaluarea în domeniul socioafectiv (atitudini, sentimente); 2

Evaluarea cunoştinŃelor dobândite în cadrul unei ore se poate realiza fie prin chestionare orală.evaluarea în domeniul cognitiv (cunoştinŃe). Alternative metodologice interactive”. profesorul poate relua anumite explicaŃii sau. Pe baza răspunsurilor primite şi a punctajelor realizate de către elevi. • evaluarea impresivă care se bazează pe metode precum observarea sistematică a comportamentului elevului. începutul unui capitol sau chiar la începutul unei lecŃii. putând depista la timp anumite lipsuri. portofoliul. fie prin intermediul unor teste aplicate la sfârşitul lecŃiei. se poate consulta lucrarea „Pedagogie. an şcolar. • principalul avantaj al acestui tip de evaluare este că permite profesorilor şi elevilor să ia la timp măsurile necesare pentru ameliorarea lipsurilor. sunt două tipuri: • evaluarea obiectivă care se realizează prin teste. autor CrenguŃa Lăcrămioara Oprea. pentru a şti de unde porneşte în noul an şcolar. raportându-se la obiectivele lecŃiei. profesorul are posibilitatea de a-şi face o idee despre nivelul de pregătire al elevilor. • scopul acestui tip de evaluare este să-i ofere profesorului şi elevului un feed-back despre gradul de însuşire a informaŃiilor şi abilităŃilor stabilite şi despre dificultăŃile întâmpinate. deprinderile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse pentru asimilarea conŃinutului etapei care urmează. profesorul are posibilitatea de a analiza nivelul de însuşire de către elevi a conŃinuturilor predate. La începutul fiecărui an şcolar. • informaŃiile obŃinute prin evaluarea iniŃială oferă profesorului posibilitatea de a-şi stabili strategiile didactice adecvate astfel încât să asigure reuşita activităŃilor educaŃionale. se poate aplica elevilor un test de evaluare iniŃială care să vizeze cunoştinŃe şi deprinderi dobândite de elevi în anii anteriori şi care vor fi necesare pentru înŃelegerea şi însuşirea noilor conŃinuturi. Astfel. orale sau scrise. sistematiza şi consolida cunoştinŃele şi abilităŃile recent predate. profesorul poate trage anumite concluzii legate de pregătirea elevilor la materia respectivă. • se realizează prin verificări sistematice. abilităŃile. poate propune organizarea unor activităŃi de recuperare în afara programului şcolar. Se recomandă ca toŃi elevii să 3 . • evaluarea continuă sau formativă îndeplineşte următoarele funcŃii: de diagnosticare. în funcŃie de informaŃiile obŃinute prin evaluarea continuă sau formativă. După acurateŃea instrumentelor de evaluare utilizate. • evaluarea continuă oferă elevilor posibilitatea de a-şi fixa. acest tip de evaluare generează relaŃii de colaborare între profesor şi elevi. Pentru o analiză comparativă a celor trei strategii de evaluare. proiectul. se poate aplica la începutul unui ciclu de învăŃământ. • informaŃiile obŃinute prin acest tip de evaluare îl ajută pe profesor în construirea unor activităŃi diferenŃiate. în cazuri mai grave. de regulă după parcurgerea unei lecŃii. Evaluarea iniŃială: • se aplică la începutul unui program de instruire. • profesorul poate verifica în ce măsură elevii stăpânesc cunoştinŃele. prevenind astfel eventualele situaŃii de eşec şcolar. motivaŃională. • În continuare. Evaluarea continuă sau formativă: • se aplică pe tot parcursul învăŃării. semestru. • profesorul urmăreşte să vadă dacă elevii au atins obiectivele propuse pentru unitatea de învăŃare respectivă astfel încât să poată trece la următoarea unitate. evaluarea continuă sau formativă şi evaluarea finală sau cumulativă. • evaluarea iniŃială îndeplineşte următoarele funcŃii: diagnostică şi prognostică. • de regulă. de reglaj şi autoreglaj. vom prezenta caracteristicile principale ale celor trei mari strategii de evaluare stabilite de specialişti: evaluarea iniŃială.

profesorul stabileşte paşii pentru următorul curs de instruire. utilizând o diversitate de instrumente adecvate obiectivelor de evaluare propuse. precum: de constatare a rezultatelor. teoretic. urmărindu-se astfel dezvoltarea capacităŃii de autoevaluare. • de obicei. Metodele de evaluare tradiŃionale sunt: • probe orale. Examenele şi concursurile şcolare reprezintă ocazii speciale de realizare a unor evaluări sumative. de sistematizare şi consolidare a aspectelor mai importante din conŃinuturile parcurse până atunci. profesorul trebuie să aloce trei săptămâni acestui tip de evaluare. an şcolar. • probe practice. în această perioadă. De asemenea. acest tip de evaluare nu mai oferă posibilitatea ameliorării în timp a rezultatelor şcolare ale elevului. Evaluarea sumativă sau cumulativă: • este evaluarea care se aplică după perioade mai lungi de timp. ciclu de studiu. de selecŃie. acest tip de evaluare generează stres în rândul elevilor. Metodele de evaluare complementare sau alternative sunt: 4 . Evaluarea sumativă sau cumulativă se poate realiza prin verificări periodice (orale sau scrise). Elevii pot fi implicaŃi în corectarea testelor. Atunci când elaborează un test de evaluare sumativă. în schimb. fără a-i sancŃiona pe ceilalŃi. • metode alternative sau complementare. Există două categorii de metode de evaluare: • metode tradiŃionale. Nu se stabileşte un număr prea mare de itemi. deprinderi şi abilităŃi formate. Nu este obligatoriu ca toate notele să fie trecute în catalog. de regulă la sfârşit de semestru. la sfârşitul fiecărui semestru. itemii selectaŃi trebuie să solicite capacitatea de sinteză şi analiză a informaŃiilor. de clasificare. Acest tip de evaluare se realizează în timpul orelor special dedicate acestui scop. profesorul trebuie să stabilească sarcini de lucru care derivă din obiectivele lecŃiei şi care necesită răspunsuri scurte şi precise. astăzi. la sfârşitul unei unităŃi de învăŃare. • având în vedere funcŃiile pe care le îndeplineşte. dar. profesorul nu trebuie să formuleze doar itemi care solicită memoria. 4. METODE DE EVALUARE Metoda de evaluare este calea prin care profesorul oferă posibilitatea elevului să demonstreze nivelul de cunoştinŃe însuşit. • acest tip de evaluare stabileşte gradul în care au fost atinse obiectivele generale ale unei unităŃi de învăŃare mai ample. a semestrului sau a anului şcolar. • nota obŃinută în urma evaluării sumative sau cumulative este considerată a avea o valoare mai mare decât cea obŃinută pe parcursul semestrului sau a anului şcolar deoarece este expresia unui efort mai mare şi sintetizează un rezultat global. profesorul poate trece notele mai mari. imaginaŃia şi creativitatea. profesorul realizează lecŃii de recapitulare. făcând anumite aprecieri pozitive la adresa elevilor respectivi. • evaluarea sumativă sau cumulativă îndeplineşte mai multe funcŃii. pentru a motiva pe elevi pentru a fi mai atenŃi la ore. punând accentul pe informaŃiile principale. pe abilităŃile şi capacităŃile de bază pe care elevii le-au dobândit pe parcursul unei perioade mai lungi de instruire. de orientare şcolară şi profesională.primească spre rezolvare aceiaşi itemi şi să nu fie ajutaŃi pe parcursul rezolvării sarcinilor de lucru. gândirea critică. analizarea rezultatelor obŃinute de elevi îi va permite profesorului să-şi amelioreze demersul didactic pentru ceilalŃi elevi. diferite capacităŃi. În funcŃie de rezultatele obŃinute. de informare. Dimpotrivă. • probe scrise.

ConversaŃia poate fi individuală. chestionare. uneori chiar şi de colegi prin suflat iar un răspuns scris cere o pregătire mai amplă. • elevii nechestionaŃi îşi pot verifica şi ei cunoştinŃele. Specialiştii au identificat două forme ale chestionării orale: • chestionarea orală curentă care se realizează la fiecare lecŃie. profesorul alegând elevul care va răspunde dintre cei care au ridicat mâna sau individual prin întrebări adresate direct unui anumit elev. Dintre avantajele acestui tip de evaluare. 5 .• • • • • observarea sistematică a activităŃii şi comportamentului elevilor de clasificare. în cadrul evaluării formative sau continui. semestru sau an şcolar în cadrul unor lecŃii planificate pentru evaluarea sumativă. este evaluat mai sever din cauza greşelilor de conŃinut şi de ortografie iar la oral se observă mai greu un răspuns nesistematic. • poate fi verificat un volum mai mare de cunoştinŃe şi abilităŃi. acestei discipline îi este alocată doar o oră pe săptămână. • elevii mai emotivi sunt avantajaŃi. elevii nechestionaŃi pot fi preocupaŃi de alte lucruri. intervenind cu completări şi aprecieri. Dintre limitele evaluării scrise. Evaluarea scrisă se concretizează de regulă în lucrări de control. • nu toŃi elevii pot fi verificaŃi. atunci când este cazul. menŃionăm: • pot fi verificaŃi şi notaŃi toŃi elevii clasei într-un timp relativ scurt. este recomandabil ca profesorul să aibă în faŃă o fişă de evaluare orală. • elevii pot fi ajutaŃi de către profesor prin întrebări suplimentare. teste. • permite elevilor să-şi evidenŃieze trăsăturile de personalitate. ( fişa de evaluare. • chestionarea orală finală care se realizează la sfârşitul unei unităŃi de învăŃare. MulŃi elevi preferă evaluarea orală deoarece mai este ajutat de profesor prin întrebări suplimentare. • este destul de greu pentru profesor să selecŃioneze pentru elevii examinaŃi întrebări cu acelaşi grad de dificultate. deseori întâlnit în mediul şcolar. investigaŃia. chestionarea orală (sau ascultarea) se poate realiza prin întrebări frontale adresate tuturor elevilor. ascultarea fiind realizată prin sondaj astfel că. deşi sunt bine pregăŃiŃi. menŃionăm: • elevii pot copia. scara Metoda de evaluare orală este foarte răspândită în sistemul românesc de învăŃământ şi constă într-o conversaŃie profesor-elev. • obiectivitatea notării este asigurată de respectarea baremului de corectare şi notare. • elevii pot ghici răspunsurile la itemii cu alegere multiplă sau la itemii cu alegere duală. • este favorizată dezvoltarea capacităŃilor de exprimare ale elevilor şi formarea deprinderii de a vorbi liber în faŃa celorlalŃi. lista de control / evaluare ). • asigură uniformitatea subiectelor. autoevaluarea. • ascultarea este afectată de fenomenul suflării. Metoda de evaluare orală are şi dezavantaje: • consumă mult timp iar in condiŃiile în care programa de istorie este destul de încărcată iar. teze. Principalele avantaje ale acestei metode sunt: • se realizează o comunicare deplină între profesor şi elevi iar feed-back-ul este mult mai rapid. profesorul de istorie nu prea dispune de timp pentru această metodă de evaluare. în cele mai multe cazuri. • este subiectivă. portofoliul. • elevii mai timizi şi emotivi se pot bloca. frontală sau mixtă. proiectul.

Metodele tradiŃionale de evaluare sunt dominante în practica educaŃională. profesorul are la dispoziŃie mai multe instrumente. se utilizează din ce în ce mai des sistemul cu 3 numere. Extemporalul durează circa 10-20 de minute şi verifică cunoştinŃele predate în lecŃia anterioară. Modul de proiectare şi aplicare a acestor metode complementare diferă de la profesor la profesor. eventual. aceste lucrări scrise durează o oră şi conŃin itemi dintr-un volum mai mare de cunoştinŃe şi sunt anunŃate din timp. Evaluarea şcolară): • extemporalele. precum observarea sistematică a activităŃii şi comportamentului elevilor. • Evaluarea prin probe practice este specifică unor anumite discipline (educaŃia fizică. chimie. să sistematizeze şi să sintetizeze informaŃii din mai multe lecŃii. schiŃe etc. ceea ce implică. Principalele forme de realizare sunt: experienŃe de laborator. Pentru observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul activităŃii didactice. • lucrările de control de la sfârşitul unei unităŃi de învăŃare. deprinderi). de asemenea. Aceste lucrări pot conŃine şi subiecte de sinteză care cer elevilor să analizeze. denumirea provine de la termenul latinesc „extemporalis” care înseamnă neaşteptat. valorizări diferite. profesorul trebuie să planifice lecŃii de recapitulare şi sistematizare a cunoştinŃelor. abilităŃi. Din acest motiv. este prevăzută doar o oră de istorie pe săptămână şi. lecŃia se desfăşoară după acceaşi schemă: în primele 15-20 de minute sunt ascultaŃi din lecŃia anterioară 2-4 elevi. Convingerea noastră este că de cele mai multe ori. deşi profesorul va dedica mai mult timp corectării lucrărilor. Nu se poate utiliza doar metodele tradiŃionale sau doar cele complementare. dar şi ceea ce poate să facă cu ceea ce ştiu (capacităŃi. Aceste lucrări nu sunt anunŃate. mai ales dacă mai sunt elevi care nu au fost ascultaŃi. Profesorul urmăreşte dacă elevii ştiu să aplice cunoştinŃele dobândite. investigaŃia. mai ales la clasele cu un număr mai mare de elevi. specialiştii au identificat următoarele tipuri de lucrări scrise (vezi Constantin Strungă. Într-adevăr. În plus. lucrări în atelier. 6 . Iar una dintre note provine dintr-o lucrare scrisă. profesorul poate apela şi la alte metode de evaluare care surprind diverse aspecte ale pregătirii elevilor. în aceste condiŃii. Rolul principal al extemporalului este de a-i activa pe elevi. • lucrări scrise semestriale (lucrări de evaluare sumativă la sfârşitul semestrului sau anului şcolar sau tezele. în mod clar. câteva minute la sfârşitul orei sunt dedicate consolidării noilor cunoştinŃe. aceste lucrări se corectează mai uşor de către profesor. Există mai multe tehnici la care poate recurge un profesor în cazul unei lucrări scrise: • aceiaşi itemi pentru toată clasa. disciplinele tehnice etc. profesorul poate aplica un test în ultimele 10-15 minute ale lecŃiei pentru a verifica dacă elevii au fost atenŃi şi şi-au însuşit cunoştinŃele predate. portofoliul. În funcŃie de momentul aplicării. astfel ca elevii să înveŃe în mod constant şi sistematic. recomandându-se o împletire a acestora. proiectul. adică nivelul de cunoştinŃe acumulat până la un moment dat. metodele alternative răspund mai bine caracterului formativ al evaluării decât metodele tradiŃionale. în ultima vreme. pentru multe profiluri. desene. nu numai atunci când ştiu că vor da lucrare sau intuiesc că urmează să fie chestionaŃi oral. dacă şi-au însuşit anumite deprinderi şi abilităŃi. Şi aceste lucrări scrise sunt anunŃate din timp. pentru teze. apoi urmează partea de predare şi. ştiut fiind faptul că cei care au notă nu mai învaŃă de obicei. de regulă. precum: • fişa de evaluare. pentru clasele cu profil uman).). tehnică care se recomandă la clasele cu un număr mai mic de elevi pentru a se evita tendinŃa de copiere. Aceste metode alternative (complementare) oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nu numai ceea ce ştiu. • subiecte date pe numere în scopul limitării copiatului.implică mai feed-back mai slab deoarece profesorul nu poate interveni imediat pentru a corecta anumite greşeli.

intervenind cu completări la momentul oportun: DA NU 3. elevul: 1. prin prezentarea şi analizarea concluziilor. acord. dacă iau notiŃe. Elevul trebuie să-şi manifeste opŃiunea faŃă de comportamentele selectate de profesor. însoŃit de un anumit tip de scară. puternic dezacord. InvestigaŃia se poate derula pe parcursul unei ore sau a unei succesiuni de ore dar trebuie finalizată în clasă. dacă îşi fac temele pentru acasă. A dovedit că a citit notiŃele de la lecŃia anterioră. La fel ca şi lista scara de clasificare.). Mai des se utilizează Scara Likert. InvestigaŃia poate consta în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul trebuie să întreprindă o investigaŃie (documentare. Aceste fişe de evaluare se completează în mod constant de către profesor ceea ce este aproape imposibil de realizat în condiŃiile în care. A fost atent. Redăm mai jos un exemplu de scară de clasificare: 1. Fişa de evaluare este completată periodic de către profesor cu informaŃii despre cele mai importante evenimente identificate în comportamentul elevilor în cadrul orelor. Dar mulŃi dintre profesori sunt atenŃi la anumite aspecte din comportamentul elevilor: absenŃele repetate de la ora de istorie. Scara de clasificare este un instrument de evaluare care înregistrează comportamente sau caracteristici ce trebuie supuse evaluării. lista de control/verificare este uşor de elaborat şi completat. atenŃia cu care urmăresc explicaŃiile şi discuŃiile. notând pe caietul de notiŃe cele mai importante informaŃii: DA NU 2. InvestigaŃia este. Iată un exemplu de listă de clasificare / verificare: În cadrul orei de istorie. observarea unor fenomene etc. Sarcina didactică îndeplinită prin intermediul investigaŃiei poate fi organizată individual sau pe grupuri. Imi place să particip la lecŃiile care au la bază strategii didactice interactive: puternic dezacord dezacord indecis acord puternic acord 2. dezacord.• • scara de clasificare. şi o modalitate de învăŃare. A îndeplinit rolul primit în cadrul activităŃii de grup: DA NU Credem că puŃini sunt profesorii care să apelează la aceste instrumente de evaluare deoarece sunt mari consumatoare de timp şi de energie. InvestigaŃia este o metodă de evaluare care dă elevilor posibilitatea de a aplica cunoştinŃele dobândite în cadrul orelor în situaŃii noi într-un interval de timp mai scurt sau mai lung. lista de control/verificare. indecis. O asemenea scară de clasificare este uşor de elaborat şi completat. fără a emite o judecată de valoare. care are cinci trepte: puternic acord. în acelaşi timp. atitudinea faŃă de sarcinile încredinŃate. 7 . de cele mai multe ori. Completarea unor asemenea fişe de lucru consumă foarte mult timp. pentru disicplina istorie este prevăzută doar o oră pe săptămână iar profesorul are în încadrare foarte multe clase. Îmi face plăcere să particip la activităŃi de învăŃare care stimulează competiŃia între elevi: puternic dezacord dezacord indecis acord puternic acord Lista de control/verificare conŃine un set de enunŃuri care constată prezenŃa sau absenŃa unei caracteristici / a unui comportament.

la disciplina istorie. Redăm mai jos exemplificarea unui proiect de grup care are drept scop descoperirea şi promovarea valorilor locale. Elevii îşi folosesc abilităŃile şi competenŃele însuşite şi la celelalte discipline. având în vedere inventivitatea profesorilor şi creativitatea elevilor. Nu există o reŃetă a proiectării şi evaluării activităŃilor de proiect. cuprinsul. Titlul proiectului: NOI SUNTEM DOROBANłII DIN VASLUI Motto: „PuŃine locuri îmi sunt mai duios cunoscute ca acest Ńinut al Vasluiului. claritatea concluziilor. proiectul îmbracă forma unui referat sau al unui eseu. durata proiectului trebuie să fie suficient de îndelungată pentru a se crea condiŃii favorabile realizării unui produs de calitate. broşură. o sarcină care să scoată clar în evidenŃă contribuŃia proprie a elevului. în linii generale. pliant. În cazul unui referat. referat. existenŃa activităŃilor de teren. în cazul unui referat. interesele lor. începe şi se termină în clasă prin prezentarea sa în faŃa celorlalŃi colegi. de la colegi. care nu e nici la munte. Dar. • prezentarea produsului final în faŃa colegilor. Proiectul poate fi orice rezultat al activităŃii şi creativităŃii elevilor. anexele.În evaluarea modului de realizare a investigaŃiei. prelucrarea datelor. nivelul lor de pregătire. ci şi la celelalte discipline. Produsul final al proiectului poate fi: eseu. introducerea. proiectul trebuie să aibă următoarea structură: pagina de titlu unde se vor nota tema proiectului. deprinderi. elevii îşi vor dezvolta capacităŃile de analiză şi sinteză. mici piese de teatru. etapelor şi a criteriilor de evaluare (este necesar ca elevii să ştie de la început care vor fi criteriile de evaluare ale proiectului). Profesorul trebuie să comunice elevilor de la început care vor fi criteriile de evaluare ale investigaŃiei. concluziile. Din păcate. dezvoltarea unor abilităŃi de lucru în grup sau individual. ziar. poster. sursele bibliografice. nici la şes şi se împărtăşeşte de o neasemuită frumuseŃe”. • stabilirea obiectivelor. Dar proiectul nu constă doar în realizarea unui eseu sau a unui referat. proiectul reprezintă concretizarea a ceea ce ştie să facă elevul cu ceea ce a învăŃat în cadrul orelor de curs. trebuie să Ńină seama de mai multe aspecte. de cele mai multe ori. întrebări de la profesor. Pentru aranjarea informaŃiilor culese în scopul redactării formei finale a referatului. şcoala de unde provine elevul. numele elevului. (Nicolae Iorga) 8 . resursele materiale şi temporale etc. Această formă de evaluare implică un volum de muncă sporit. exprimarea unor opinii proprii. produsele realizate. atitudinea elevilor faŃă de sarcinile asumate. Proiectul poate fi individual sau de grup. • realizarea formei finale a produsului. conŃinutul proiectului. profesorul poate urmări aplicarea cunoştinŃelor. Astfel. InvestigaŃia are un pronunŃat caracter formativ şi sumativ deoarece implică aplicarea unor abilităŃi. de unde descarcă unul gata realizat. forma prezentării. Atunci când profesorul se gândeşte să utilizeze proiectul ca metodă de evaluare. claritatea argumentelor. capacităŃi însuşite pe o perioadă mai îndelungată de timp şi nu numai în cadrul istoriei. autoevaluare). precum: vârsta elevilor. ar fi de preferat ca proiectul să implice o cercetare pe teren. • îndeplinirea sarcinilor de lucru. iată care sunt etapele realizării unui proiect: • alegerea temei (se recomandă ca subiectul să fie stabilit în colaborare cu elevii). afiş. • realizarea feed-back-ului (schimburi de idei. Proiectul este o activitate mai amplă care contribuie la identificarea unor calităŃi. studii de caz etc. • împărŃirea sarcinilor de lucru. capacităŃi şi abilităŃi individuale ale elevului. sondaje de opinie. elevii apelează la internet. De cele mai multe ori. Din acest motiv. aprecieri.

. realizarea unor materiale pentru promovarea imaginii localităŃii Vaslui (pliante. utilizarea calculatorului etc. Realizarea produselor finale va impune elevilor să-şi folosească cunoştinŃele de istorie. afişe). 3 pliante şi un afiş pentru promovarea valorilor locale. 3.valorificarea valenŃelor creative ale elevilor. h) prezentarea materialelor de către fiecare grupă. DURATA PROIECTULUI: 3 luni SCOPUL PROIECTULUI stimularea elevilor pentru cunoaşterea specificului istoric. . Cronica Vasluiului. aplicarea şi interpretarea datelor chestionarului „Ce ştiu despre Vaslui?”. www. 9 . www. Publirom.implicarea elevilor în culegerea de folclor. 2.dezvoltarea abilităŃilor pentru învăŃarea permanentă.www. Târgovişte 2000. . 1999. Prin activităŃile propuse se doreşte dezvoltarea interesului elevilor pentru civilizaŃie şi cultura locală. culegere de folclor. Editura Macarie. aplicarea sondajului şi a chestionarului.integrarea cunoştinŃelor obŃinute în mediile nonformale de învăŃare. un material Power Point „Trasee turistice vasluiene”.ro.exersarea abilităŃilor de comunicare şi de colaborare. geografie. 4.educarea elevilor în spiritul respectului faŃă de tradiŃiile şi obiceiurile locale. e) stabilirea criteriilor de evaluare a produselor proiectului. Petru Necula.ro. etnografic al Vasluiului (materiale Word şi Power Point).cunoaşterea tradiŃiilor şi obiceiurilor locale. . Ed. prelucrarea lor. Editura “Cutia Pandorei”. j) tragerea concluziilor finale. aplicarea şi interpretarea datelor unui chestionar „Ce ştiu despre Vaslui?”. elaborarea unor materiale referitoare la specificul istoric. . Elena Simionică. cultural. realizarea unui sondaj de opinie „3 legende pentru Vaslui”. c) stabilirea surselor de documentare. al localităŃii în care trăiesc.ro. Petru Necula. . elevilor li se recomandă o serie de cărŃi şi pagini de internet (Mihai Ciobanu.cultivarea spiritului de responsabilitate în grup.vaslui-turism. etnografic etc. Nicolae Ionescu.culturalvaslui. Din acest motiv este necesar ca cei tineri să cunoască specificul localităŃii în care trăiesc.ARGUMENTUL PROIECTULUI: MulŃi înŃelepŃi au afirmat că nu poŃi aprecia ceva ce nu cunoşti destul de bine. un material Power Point „Galeria personalităŃilor vasluiene”. 2001. Silvia Rotaru.episcopiahusilor. www. . Mihai Ciobanu. ETAPELE DESFĂŞURĂRII PROIECTULUI: a) alegerea temei proiectului.vaslui. OBIECTIVELE PROIECTULUI: . Elevii vor avea posibilitatea de a descoperi valorile locale prin cercetare şi să propună soluŃii pentru păstrarea şi promovarea lor.djc. . ACTIVITĂłI PROPUSE: 1. găsirea unui slogan.realizarea unei autoevaluări succinte a activităŃii depuse pentru realizarea produselor finale. f) culegerea informaŃiilor. DicŃionarul personalităŃilor vasluiene. Landiana Mihnevici.ro) d) stabilirea produselor finale care vor fi realizate de fiecare grup: un material Word cu titlul „Etnografie şi folclor”. g) realizarea materialelor stabilite. Vaslui. limba română. b) formarea grupurilor. i) evaluarea prin notare reciprocă şi autoevaluare. Alexandru Andronic. cultural. JudeŃul Vaslui – elemente de istorie şi geografie locală.

2. Deşi utilizarea proiectului ca metodă complementară de evaluare ne scoate din rutina vieŃii şcolare.... . în viziunea lor... În timpul evaluării proiectului.. Am întâmpinat dificultăŃi în realizarea sarcinii ... Elevii cunosc foarte puŃine personalităŃi remarcabile care s-au născut în oraşul Vaslui sau care sunt legaŃi de această localitate. vor aduce completări şi vor completa o fişă de autoevaluare şi fişe de evaluare pentru fiecare grup. c) foarte bună.. Redăm în continuare un model de fişă de evaluare a proiectului care va fi completată de profesor. Lucrând la acest proiect am descoperit că . în momentul realizării lor (evaluare analitică) 10 ....prezentarea orală..... Gradul meu de implicare în realizarea produselor proiectului a fost: a) scăzut. Elevilor li s-a cerut să solicite celor chestionaŃi să selecteze 3 personalităŃi care.. artă. Apreciez că proiectul este o metodă de evaluare: a) inutilă.. cu un real caracter formativ deoarece oferă elevilor posibilitatea de a-şi pune în valoare anumite capacităŃi şi abilităŃi.. de a arăta ceea ce ştiu să facă... realizarea tuturor produselor stabilite 10 p 7. 15 p culegere de folclor.. internet... fie că sunt “legende vii”.. realizarea sondajului de opinie „3 legende pentru Vaslui”. calitatea produselor realizate 20 p 6. 3. realizarea sondajului. b) bun.... aplicarea chestionarului) 4............ liberă a produselor de către fiecare grup. uşurinŃa în 15 p exprimare... respectarea tematicii 10 p 2. personalităŃile vasluiene oferă modele de acŃiune de care suntem mândri şi de la care avem ce învăŃa.. Fie că fac parte din trecut.. care cuprinde experienŃa şi rezultatele obŃinute de elev prin celelalte metode de evaluare. 5..5. tipuri de surse folosite (orale. existenŃa activităŃilor de teren (realizarea de fotografii. Lista cuprinde 15 personalităŃi vasluiene din diverse domenii: ştiinŃă.... c) foarte bun. calitatea prezentării produselor (coerenŃa exprimării.. originalitatea prezentării) 8....... b) bună... dar şi de elevi în momentul prezentării produselor realizate de către celelalte grupe: PUNCTAJ PUNCTAJ MAXIM ACORDAT 1...... interviuri..... realitatea este că nu poate fi aplicat oriunde şi oricând..notare reciprocă. Iată un model pentru fişa de autoevaluare care va fi completată de fiecare elev: 1.. actorie. elevii vor pune întrebări celorlalte grupe... elemente de originalitate şi creativitate 10 p 5. prezentarea coerentă şi clară a concluziilor 10 p 100 p PUNCTAJ TOTAL CRITERIUL DE EVALUARE Proiectul reprezintă un exerciŃiu interdisciplinar.......autoevaluare. ... dacă produsele vor fi evaluate separat. au marcat sau continuă să marcheze evoluŃia oraşului Vaslui. MODALITĂłI DE EVALUARE: . Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex. Portofoliul poate fi evaluat la sfârşitul unui semestru sau la sfârşitul anului şcolar..... sport etc. Apreciez că produsele realizate de grupa mea sunt de nota ... 4.. cărŃi) 10 p 3. Elevul trebuie să ştie de la început ce trebuie să conŃină portofoliul..

10 p III. familiarizează elevul cu tehnicile de muncă intelectuală. caricaturi. investigarea unui fapt istoric. ci motivantă. eseuri.coerenŃa/pertinenŃa eseului. 40 p II. diplome obŃinute la concursurile şcolare. Portofoliul poate fi axat şi pe dezvoltarea unei anumite abilităŃi sau competenŃă. ORIGINALITATE. biografii ale personalităŃilor studiate. fişe de lucru. să anunŃe ce piese trebuie să cuprindă portofoliul. CRITERII DE EVALUARE I.diversitatea pieselor pe care le conŃine: . . Portofoliul poate fi realizat individual sau în grup. . fapt care va contribui la dezvoltarea capacităŃilor şi abilităŃilor însuşite de-a lungul şcolii.un eseu structurat.aranjarea pieselor din portofoliu după un anumit criteriu. Un portofoliu de evaluare la disicplina istorie ar putea conŃine: referate. realizarea de analize comparative referitoare la diverse evenimente istorice. CALITATEA PIESELOR DIN PORTOFOLIU . .utilizarea a cel puŃin cinci surse bibliografice. afişe etc. .). oferă elevului posibilitatea de a aplica ceea ce ştie.2 lucrări corectate de profesor pe parcursul anului şcolar. Redăm mai jos un posibil punct de plecare pentru elaborarea unei fişe de evaluare pentru un portofoliu. Portofoliul este un instrument de evaluare care îi dă elevului posibilitatea de a lucra în ritmul propriu şi de a se implica activ în rezolvarea sarcinilor de lucru stabilite. diverse surse istorice (fotografii.tehnoredactarea. materiale realizate pentru diverse concursuri şcolare etc.sau va fi o evaluare globală a portofoliului (evaluare holistică). articole publicate în revista şcolii. lucrări de control. un dicŃionar de termeni istorici. . 11 . avantajele utilizării portofoliului ca metodă complementară de evaluare sunt: individualizează demersul învăŃării.o fişă de autoevaluare. profesorul trebuie să stabilească obiectivele/ competenŃele vizate prin elaborarea portofoliului.calitatea imaginilor. .un dicŃionar de personaje istorice. CREATIVITATE 100 p PUNCTAJ TOTAL Punctaj Punctaj maxim acordat 40 p • • • • Sintetizând. Evaluarea prin portofoliu nu este stresantă pentru elev. . Elevul este implicat în realizarea unor materiale care să-l reprezinte mai bine. precum dezvoltarea gândirii critice. de a pune în valoare anumite abilităŃi şi competenŃe. În proiectarea portofoliului.fişe de lucru. . este un suport al învăŃării.rezolvarea sarcinilor de lucru din fişe. CONłINUTUL PORTOFOLIULUI .un dicŃionar de termeni istorici.respectarea ordinii alfabetice în elaborarea dicŃionarului de personaje istorice şi a dicŃionarului de termeni istorici.fotografii. 10 p IV. să anunŃe criteriile de evaluare a proiectului şi să stabilească perioada de elaborare a portofoliului. ESTETICA . Portofoliul sintetizează activitatea elevului pe o anumită perioadă de timp. . . . .existenŃa sumarului protofoliului.

• autonotarea controlată – în timpul unei verificări.oferă profesorului posibilitatea să urmărească progresul elevului la învăŃătură. Elevii au nevoie să se cunoască. Pentru formarea deprinderilor de autoevaluare la elevi. Dintre limitele utilizării portofoliului ca metodă complementară. profesorul va argumenta dacă nota este sau nu corectă. participând astfel la propria lor formare. prin confruntarea a diverse informaŃii şi aprecieri. dezvoltă o atitudine responsabilă faŃă de propria activitate. p. profesorul pune accent pe prezentarea proiectului şi mai puŃin pe calitatea pieselor cuprinse. fapt care duce la creşterea încrederii în sine şi îi motivează pentru îmbunătăŃirea performanŃelor şcolare. 12 . elevii sunt ajutaŃi să conştientizeze care sunt punctele lor tari şi slabe. referitoare la rezultatele constatate. • corectarea reciprocă – elevul este solicitat să descopere greşelile colegilor săi. Probleme de docimologie didactică în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. • uneori. fie la lucrări scrise. din cauza timpului disponibil. • metoda aprecierii obiective a personalităŃii – constă în antrenarea întregului colectiv al clasei în vederea evidenŃierii rezultatelor obŃinute de către aceştia. ActivităŃile de autoevaluare au o serie de valenŃe formative. elevii cunosc criteriile de evaluare şi ştiu ce ar trebui să facă pentru atingerea obiectivelor. autocorectarea şi corectarea reciprocă constituie un prim pas spre însuşirea capacităŃilor de autoevaluare de către elevi. • • Autoevaluarea. elevului i se cere să-şi acorde o notă. autoevaluarea poate fi o modalitate utilă de autocunoaştere. precum: Cât de bine am rezolvat această sarcină de lucru? Care sunt sarcinile de lucru la care mă descurc mai bine? elevii trebuie să completeze la sfârşitul îndeplinirii unei sarcini de lucru o fişă de autoevaluare. unii elevii sunt mai motivaŃi de realizarea unui portofoliu decât de evaluarea prin metodele tradiŃionale. dintre care menŃionăm: elevii sunt implicaŃi în procesul de evaluare. elevii trebuie să fie încurajaŃi să-şi pună o serie de întrebări. • realizarea unui portofoliu de calitate presupune timp alocat de profesor pentru îndrumarea elevului în activitatea de selectare şi de elaborare a pieselor portofoliului. • unele piese din portofoliu nu sunt rezultatul muncii elevului. fie în cadrul unor verificări orale. 2005. menŃionăm: • evaluarea obiectivă şi riguroasă a unui portofoliu solicită profesorului mai mult timp în comparaŃie cu utilizarea altor metode de evaluare. în vederea formării unei imagini cât mai complete despre posibilităŃile fiecărui elev în parte şi ale tuturor la un loc. profesorul dobândeşte confirmarea aprecierilor sale în opinia elevilor. trebuie îndeplinite câteva condiŃii. precum: elevii trebuie să cunoască obiectivele pe care urmează să le atingă pentru a şti dinainte spre ce să îşi îndrepte energia şi atenŃia. 189 ): • autocorectarea – elevul este solicitat să-şi descopere propriile greşeli. care este poziŃia pe care o ocupă în raport cu ceilalŃi colegi. timpul alocat acestei activităŃi creşte în cazul unor elevi nefamiliarizaŃi cu această metodă de evaluare. Profesorului îi revine rolul de a-i ajuta pe elevi să-şi însuşească capacităŃi de autoevaluare. Aceasta are la îndemână diverse căi de formare şi de educare a spiritului de autoevaluare la elevi. motivează elevul pentru activitatea de învăŃare. şi anume ( vezi Constantin Cucoş. • notarea reciprocă – elevii sunt solicitaŃi să îşi noteze colegii.

Itemul este un element component al unei probe. 43-59) sau „Evaluarea şcolară”. • itemi de aşezare în ordine cronologică. Dacă amândouă coloane ar avea acelaşi număr de elemente. • oferă elevului posibilitatea de a exersa şi de a dezvolta diverse abilităŃi şi deprinderi. Itemii obiectivi sunt: • itemi cu alegere duală (cu răspuns alternativ). • oferă profesorului o imagine de ansamblu asupra activităŃii elevului pe parcursul unei anumite perioade de timp. • stimulează creativitatea. • itemi subiectivi (cu răspuns deschis). volum coordonat de Otilia Păcurari. deoarece un număr mai mare determină răspunsuri la întâmplare. propoziŃii. îi oferă posibilitatea de a pune în practică ceea ce a învăŃat. volum coordonat de Mihai Manea. bazându-se pe simple asociaŃii. Ştefan Păun în „Didactica istoriei” este de părere că numărul ideal de perechi este între 5 şi 7. date sau alte categorii de simboluri distribuite pe două coloane paralele. termeni – definiŃie etc. pe abilitatea de a identifica relaŃia existentă între două lucruri (ex. 5.) Se recomandă ca una dintre coloane să cuprindă mai multe elemente decât cealaltă. Oameni – realizări. îl obŃine prin eliminare. imaginaŃia şi originalitatea elevului. Pentru o prezentare detaliată a tipologiei itemilor se pot consulta lucrările: „Strategii didactice inovative”. date – evenimente istorice. Anca łârca. fraze. TIPURI DE ITEMI Vom trece în revistă principalele tipuri de itemi care stau la îndemâna oricărui profesor pentru a realiza un test de evaluare. 13 . 152-197). 68-75). Eugen Palade. autor Constantin Strungă (pag. • oferă elevului posibilitatea de a demonstra ceea ce ştie să facă cu informaŃiile însuşite în cadrul orelor de curs. Acest tip de item se limitează la măsurarea informaŃiilor factuale. • încurajează dezvoltarea unui climat de învăŃare plăcut. Nicoleta Sasu (pag. Ligia Sarivan (pag. În acelaşi timp. Principalele tipuri de itemi: • itemi obiectivi (cu răspuns închis). Fiecare tip de item este însoŃit de exemple din lectia „Politica externă a domnilor români în secolele XIV-XVI”. „Predarea istoriei şi educaŃia pentru cetăŃenie democratică în România: demersuri didactice inovative”. cele mai importante fiind: • sunt mari consumatoare de timp.Metodele alternative sau complementare de evaluare au numeroase valenŃe formative. un elev care nu cunoaşte un răspuns. • stimulează implicarea activă a elevilor în îndeplinirea sarcinilor de lucru. • itemi de tip pereche. • itemi semiobiectivi. precum: • evită rutina şi monotonia determinată de utilizarea dominantă a metodelor tradiŃionale de evaluare. metodele complementare de evaluare prezintă şi dezavantaje. • itemi cu alegere multiplă. Itemi de tip pereche (itemi de asociere) solicită elevilor stabilirea unor corespondenŃe între cuvinte. relaxat. • unele metode nu au un grad ridicat de obiectivitate.

Itemi cu alegere multiplă pun elevul în situaŃia de a alege un răspuns dintr-o listă de alternative. profesorul nu trebuie să Ńină cont de faptul că variantele de răspuns trebuie să fie cât mai plauzibil. Itemul cu alegere multiplă are un singur răspuns corect. plauzibile). 14 . cât şi pentru că domnul reuşise să ia în stăpânire cetatea Chilia. da / nu. Vlad łepeş şi Ştefan cel Mare. 2. 3. În prima parte a domniei sale. Itemii cu alegere duală pot fi construiŃi relativ uşor.StabiliŃi corespondenŃa între termenii celor trei coloane: A B C Mircea cel Bătrân Vaslui 1395 Iancu de Hunedoara Călugăreni 1475 Vlad łepeş Târgovişte 1456 Ştefan cel Mare Belgrad 1462 Mihai Viteazul Rovine 1595 Itemi cu alegere duală (cu răspuns alternativ) solicită elevului să selecteze unul dintre cele 2 răspunsuri posibile: corect / greşit. reunind forŃele politico-militare ale celor trei łări Române iar programul său politic şi militar va fi continuat de Alexandru cel Bun. Răspunsul corect nu trebuie să fie cel « care pare diferit » deoarece poate fi ghicit cu uşurinŃă de un elev care nu a învăŃat. acord / dezacord. Mihai Viteazul a fost apreciat de popoarele balcanice ca un adevărat eliberator. celelalte răspunsuri numindu-se distractori (alternative parŃial corecte. adevărat / fals. Ştefan cel Mare a intrat în conflict cu regele Ungariei. MenŃionaŃi dacă enunŃurile următoare sunt adevărate sau false: 1. Se recomandă profesorilor să asigure o oarecare omogenitate variantelor de răspuns. c) plătirea tributului către Imperiul Otoman de Moldova . deoarece. „Povestirile germane” scrise de persoane potrivnice lui Vlad łepeş şi puse în circulaŃie în Europa Apuseană aveau menirea de a-l denigra pe domn. Matei Corvin. Itemi de aşezare în ordine cronologică care presupun o înşiruire aleatorie de evenimente istorice pe care elevii trebuie să le aranjeze din punct de vedere cronologic. Prin alianŃa sa cu regele maghiar Sigismund de Luxemburg şi participarea la cruciada de la Nicopole. nu a sprijinit lupta împotriva Imperiului Otoman. spre deosebire de întrebările cu alegere multiplă. Matei Corvin. łara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân dobândeşte o recunoaştere internaŃională pe măsură. din cauza alianŃei Moldovei cu Polonia. 5. b) înfrângerea lui Ştefan cel Mare în lupta de la Războieni de către sultanul Mahomed al II-lea. d) începutul celei de-a doua domnii a lui Vlad łepeş . AranjaŃi literele în ordinea desfăşurării cronologice a faptelor istorice: a) apărarea Belgradului de către Iancu de Hunedoara. Iancu de Hunedoara a dezvoltat frontul românesc antiotoman. 4. urmărind în acelaşi timp să ascundă faptul că regele Ungariei.

b) Soliman Paşa. schemele de notare sunt foarte simple. se elaborează relativ uşor.Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect: 1. sau unui simbol. oastea română era inferioară celei otomane. fidelitate şi validitate ridicate. Itemi cu răspuns scurt folosesc o întrebare directă ce presupune formularea unui răspuns sub forma unei propoziŃii. b) Mahomed al II-lea. 3. obiectivitate şi aplicabilitate ridicate. De ce a adoptat Mircea cel Bătrân tactica hărŃuirii armatei otomane înaintea confruntării de la Rovine? a) numeric. d) Baiazid Ilderim. a fost: a) Baiazid Fulgerul. unui cuvânt unui număr. elevul poate ghici răspunsurile. d) Soliman I. c) Mahomed al II-lea Cuceritorul. timp scurt de corectare. Itemi semiobiectivi sunt: itemi cu răspuns scurt. c) nu cunoştea numărul soldaŃilor otomani. b) tehnica de luptă a românilor era inferioară celei otomane. fraze. La Rovine oastea turcească a fost condusă de: a) Mahomed I. După ce bătălie a primit Iancu de Hunedoara demnitatea de guvernator al Ungariei? 15 . itemi de completare. RăspundeŃi la următoarele întrebări. întrebările structurale. contribuie la organizarea învăŃării. 1. posibilitatea utilizării unui număr mare de astfel de itemi într-un test. • • • • • • • • • • • • • • • Avantajele itemilor obiectivi sunt: testează un volum mare de informaŃii într-un timp relativ scurt. d) era îndemnat de boieri să aplice această tactică. măsoară rezultate ale învăŃării plasate la nivele cognitive inferioare. Cine a folosit expresia „Poarta creştinătăŃii” pentru a arăta rolul de apărătoare a creştinătăŃii jucat de Moldova? 3. Sultanul împotriva căruia au luptat Iancu de Hunedoara. Dezavantajele itemilor obiectivi sunt: raŃionamentul prin care elevul ajunge la răspuns nu poate fi urmărit. c) Murad al II-lea. în domeniul cunoştinŃelor şi deprinderilor (cu excepŃia itemilor care urmăresc identificarea relaŃiei cauză – efect). 2. uneori este dificlă elaborarea unor distractori relevanŃi. la care au aderat şi łările Române? 2. Cum se numeşte coaliŃia antiotomană formată la sfârşitul secolului al XVI-lea. Vlad łepeş şi Ştefan cel Mare.

Voievodul i-a răspuns însă: <cât despre sine să vină însuşi la închinăciune (.. 3. mai înainte [în 1396]..Andrei Bathory a fost înfrânt de Mihai Viteazul în bătălia de la . a străbătut [łara Românească]... tribut. MenŃionaŃi o asemănare între politica externă promovată de domnii menŃionaŃi în textele istorice A şi B... se Ńinea şi el cu armata pe urma lui Baiazid prin pădurile de stejar ale Ńării. 2. două informaŃii aflate în relaŃie cauză-efect.. strângând cu grijă oastea Ńării. în łara Românească] mergea înainte robind Ńara. Baiazid [sultanul Imperiului Otoman] (.. din sursa B.. românii au intrat în [tabăra] lor. a tras şanŃuri şi a ridicat valuri şi sta în mijlocul lor. când era încă întuneric. fiindu-i frică. (…) a venit la Danubiu [Dunăre]. Istoria turco-bizantină) Pornind de la textele de mai sus.....). prin urmare. se îndrepta uneori prin Ńară după hrană sau la prădat vite. mulŃi turci s-au ucis între ei. PrezentaŃi două acŃiuni diplomatice la care au participat domnii români în secolele XIV-XVI...În anul 1476 Ştefan cel Mare a fost înfrânt de turci în lupta de la .. łinându-se de urma lui Baiazid. se lupta într-una cu el. enunŃul fiind.. ScrieŃi răspunsurile corecte care completează enunŃurile de mai jos: 1. Vlahul [Vlad łepeş] însă sculându-se dis-dedimineaŃă şi rânduindu-şi bine oamenii de sub el.. o afirmaŃie incompletă.. să nu fie uşor de umblat pentru duşmani şi nici lesne de cucerit. război.. 8. PrezentaŃi două confruntări militare la care au participat domnii români în secolele XIV-XVI. Astfel răspunsurile unei întrebări structurate pot varia de la un răspuns la alegere... a intrat deodată înăuntru şi până în ziuă a tăiat turci fără de număr şi până ce s-a luminat de ziuă. nimerind în partea dreaptă a taberei.. Când însă s-a făcut dimineaŃă. şi. 4. Şi Ńinându-se pe urma lui. [Sultanul] şi-a strâns armata de pretutindeni..... 10.. (.. 6. când a ridicat corturile... 3. menŃionaŃi din textul B.. DescrieŃi tactica de luptă adoptată de domnii români.. găsindu-i vină. şi.. Ducas. „În anul [1462. până la realizarea unor minieseuri.. în chip strălucit..Itemi de completare solicită drept răspuns doar unul sau două cuvinte. nu şi-a făcut planul să vină asupra lui să dea lupta (. a pornit cu război şi trecând peste Istru [Dunăre.. sultanul Mahomed al II-lea] trimite la voievodul Valahiei [Vlad łepeş] un sol anunŃându-l să vină în grabă la închinăciune (.. Expuneri istorice) B.. DefiniŃi termenii: cruciadă.. a năvălit.Mircea cel Bătrân a încheiat în 1395 un tratat de alianŃă cu . MenŃionaŃi două decizii adoptate de sultani. săvârşea isprăvi vrednice de amintit.. PrecizaŃi. cât şi în sursa B.(…) Tiranul s-a înspaimântat şi noaptea.. 9.. în vreme de primăvară.) Tiranul trecând Danubiul. dând lupte. 2. MenŃionaŃi numele unui domn al łării Româneşti din secolul al XVI-lea.” (L. precizate atât în sursa A. CitiŃi cu atenŃie textele de mai jos: A. în privinŃa relaŃiilor dintre Imperiul Otoman şi łara Românească. răspundeŃi la următoarele cerinŃe: 1.).. care sunt multe şi acoperă în toate părŃile Ńara. front românesc antiotoman.. 16 . 7.. Întrebările structurate care se constituite din mai multe subîntrebări – de tip obiectiv...... funcŃia lui Vlad łepeş... Dar Mircea. PrecizaŃi secolul la care se referă sursa A..” (M. semiobiectiv sau eseu scurt – legate între ele printr-un element comun.. Chalcocondil. peste 150 de mii. „Asupra acestui Mircea care a început întâi.) însă. 5. şi aşa cu foarte mare îndrăzneală se Ńinea de armata [otomană]...) este cu neputinŃă>. când vreo unitate duşmană rupându-se.

au fost cucerite de către otomani. Eseu nestructurat RealizaŃi un eseu cu titlul “RelaŃiile Moldovei lui Ştefan cel Mare cu statele vecine”. Eseu structurat. • menŃionarea unei concluzii privind importanŃa domniei lui Ştefan cel Mare. precum: • utilizarea limbajului istoric adecvat. întrebările structurale necesită mai mult timp pentru elaborare. • prezentarea unei confruntări dintre Moldova şi Imperiului Otoman. întrebările structurate oferă posibilitatea utilizării unor materiale auxiliare (hărŃi. uşurinŃă şi obiectivitate în notare. să-şi păstreze existenŃa statală. digrame. în plus. pe lângă cunoştinŃe. elevii trebuie să demonstreze. în cazul itemilor cu răspuns scurt şi a itemilor de completare. Rezolvarea de situaŃii-problemă. RealizaŃi un eseu cu titlul « RelaŃiile Moldovei lui Ştefan cel Mare cu statele vecine ». 17 . În cazul unei eseu. Dezavantajele itemilor semiobiectivi sunt: itemii cu răspuns scurt şi itemii de completare pot inhiba dezvoltarea abilităŃilor mai complexe. pentru a oferi informaŃii relevante. Eseul este cunoscut în două variante: • eseu nestructurat (liber) – elevului i se cere să construiască un răspuns liber. în timp ce altele mai mari ca teritoriu şi recunoscute ca regate puternice (precum Ungaria). grafice. • menŃionarea unui fapt istoric referitor la relaŃiile dintre Ungaria şi Moldova. ExplicaŃi cum au reuşit łările Române relativ mici. pot fi stabilite şi alte criterii de evaluare referitoare la ordonarea şi exprimarea ideilor. întrebările structurale măsoară o varietate mai mare de cunoştinŃe şi competenŃe. • coerenŃa argumentelor. Itemii subiectivi includ: rezolvarea de probleme (sau crearea de situaŃii-problemă). având în vedere următoarele repere: • precizarea a două obiective ale politicii externe a lui Ştefan cel Mare. în afară de informaŃiile propriu-zise. • menŃionarea unui fapt istoric referitor la relaŃiile dintre Polonia şi Moldova. mai ales în ceea ce priveşte itemii cu răspuns scurt şi itemii de completare. • respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice. • structurarea textului: introducere-cuprins-concluzii. este necesară construirea unui număr mare de itemi pentru fiecare unitate de conŃinut.• • • • • • • • • Avantajele itemilor semiobiectivi sunt : elevii trebuie să producă efectiv răspunsul deşi au o libertate restrânsă în organizarea şi formularea lui în varianta dorită . • eseu structurat – elevului i se cere să construiască un răspuns în conformitate cu un set de cerinŃe date. itemi de tip eseu care sunt utilizaŃi cu precădere în cazul istoriei şi al altor discipline umaniste. texte istorice). şi abilitatea de a structura cel mai corect şi mai scurt răspuns.

• circumstanŃele sociale în care se realizează evaluarea (nivelul general al clasei. ERORI ÎN EVALUAREA ŞI APRECIEREA ELEVILOR Evaluarea corectă şi obiectivă a rezultatelor şcolare este influenŃată de mai multe circumstanŃe. necesită mult timp pentru administrare. Efectul „halo” constă în faptul că notarea unui elev la o disicplină este influenŃată de notele obŃinute la celelalte discipline. • efectul de ordine. • • • • • 6. Elevii cu o situaŃie bună la învăŃătură sunt avantajaŃi. precum: • activitatea profesorului. • efectul Pygmalion sau efectul oedipian. Cei mai mulŃi dintre factorii perturbatori provin din activitatea cadrului didactic (vezi Constantin Cucoş. permit individualizarea evaluării. 2005. • efectul de contrast. • unele particularităŃi ale relaŃiei profesor-elev. de sinteză şi analiză. • ecuaŃia personală a examinatorului. • personalitatea elevilor. Uneori. • eroarea logică. capacitatea de integrare a ideilor şi/sau interpretare a datelor. salvarea „imaginii” şcolii). profesorul este indecis asupra unei note şi pentru a o definitiva în vederea trecerii în catalog se uită la notele pe care elevul le are la celelalte discipline. impun realizarea unei scheme de notare cât mai detaliate şi mai complete. În schimb. capacitatea de organizare. • metodele de evaluare utilizate. p. politica şcolii în materie de evaluare. Sunt unii profesori care consideră că notele bune ale elevilor reprezintă o dovadă a faptului că profesorul respectiv este bun. Dezavantajele itemilor subiectivi sunt: presupun un grad înalt de subiectivitate în notare. Probleme de docimologie didactică în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice.• • • Avantajele itemilor subiectivi sunt: măsoară abilităŃile şi competenŃele de complexitate ridicată (creativitatea. timpul necesar corectării unui astfel de item este mare. comparativ cu elevii necunoscuŃi. în cazul lor profesorii trecând cu vederea anumite greşeli comise. exprimarea în scris) stimulează dezvoltarea unei gândiri critice şi flexibile. originalitatea. Specialiştii au identificat două variante ale efectului „halo”: • efectul „bând”caracterizat prin faptul că un profesor apreciază cu mai multă indulgenŃă elevii pe care îi cunoaşte. • natura disciplinei de învăŃământ. 18 . necesită mult timp pentru elaborare. 184-185): • efectul „halo” (efectul „blând” şi eroarea de generozitate). • eroarea de generozitate caracterizată prin faptul că profesorul manifestă indulgenŃă faŃă de elevi din diverse motive. elevii slabi la învăŃătură sunt dezavantajaŃi în notare chiar şi atunci când s-au pregătit bine.

Pentru unii profesori. Supraevaluarea conduce la ideea că totul se poate obŃine uşor. nu are absenŃe nemotivate la ora de istorie. Specialiştii au identificat trei categorii de stiluri de notare/apreciere a rezultatelor şcolare pe care le utilizează profesorii: • stilul sever care apare atunci când profesorul pune note sub cinci sau de cinci la jumătate dintre elevii unei clase. participă la activităŃile extraşcolare. fără mari eforturi. motiv pentru care tratează cu uşurinŃă. profesorul notează elevii în funcŃie de părerea pe care şi-a format-o referitoare la posibilităŃile acestora. stress. nota reprezintă un mod de motivare a elevului. Unii profesori sunt mai indulgenŃi. Pentru unii profesori. EcuaŃia personală a examinatorului care porneşte de la faptul că fiecare profesor îşi are propriile criterii de apreciere şi notare. Personalitatea elevului reprezintă o altă sursă de eroare în notare. Uneori personalitatea elevului este în contradicŃie cu metodele de evaluare utilizate de profesor. această activitate. uneori cu neglijenŃă. Astfel. • stilul generos care apare atunci când peste 60% dintre note sunt peste cinci. doar ca să se asigure că elevul va învăŃa pe tot parcursul anului şcolar (notarea strategică). de informaŃiile pe care le-a dobândit sau de capacităŃile şi abilităŃile de care dă dovadă. pentru profesor. alŃii mai exigenŃi. Unii profesori acordă note care au rol de sancŃiune. nota nu depinde de răspunsurile elevului. determinată de oboseală. Specialiştii nu recomandă promovarea acestui stil de notare deoarece îi demotivează pe elevi. pentru alŃii este o modalitate de a constrânge elevul de a realiza o activitate suplimentară. Efectul de ordine se caracterizează prin faptul că profesorul notează identic mai multe lucrări consecutive care prezintă totuşi anumite diferenŃe. Subevaluarea îi demobilizează pe elevi şi aceasta este o explicaŃie pentru aversiunea unor elevi pentru anumite discipline. ia mereu notiŃe. • stilul moderat. îşi pune amprenta asupra răspunsurilor. Efectul de contrast se caracterizează prin faptul că uneori profesorii acordă o notă mai mare unei lucrări care urmează după o lucrare mai slabă sau o notă mai mică dacă urmează după o lucrare mai bună. îşi face temele pentru acasă. Istoria este una dintre disciplinele care facilitează subiectivitatea evaluării. În acest caz. Specificul discipline de învăŃământ poate determina alte erori în notare. Efectul de contrast poate fi evitat în cazul unei lucrări scrise dacă profesorul respectă baremul de corectare şi notare.Efectul „Pygmalion” sau efectul oedipian porneşte de la subiectul din mitologia greacă potrivit căruia Oedip şi-a ucis tatăl pentru că acest lucru i-a fost prezis de un oracol. notarea reprezintă doar o obligaŃie administrativă. faptul că este cuminte la ore şi nu deranjează. nu comentează deciziile profesorului etc. ci de alte elemente precum: efortul depus de un elev slab de a învăŃa o lecŃie sau de a realiza o anumită sarcină de învăŃare. 19 . chiar îi lasă corigenŃi pe cei mai slabi pe primul semestru. Unii profesori au obiceiul de a acorda note foarte mici la începutul anului şcolar. alteori. starea psihică în care se află. nota are rolul de a sancŃiona anumite atitudini comportamnetale ale elevului considerate neacceptabile de către profesor. nota are un rol motivaŃional. În acest caz. Eroare logică se caracterizează prin faptul că profesorul notează elevii Ńinând cont nu de răspunsurile acestora.

Este important ca profesorul să fie cât mai explicit şi să folosească un limbaj accesibil elevilor. produse realizate. În primul rând. pe parcursul lecŃiei. deprinderi. În funcŃie de obiectivele şi activităŃile de învăŃare. Astăzi. MulŃi se întreabă cum sunt posibile evaluarea şi notarea în condiŃiile în care. Aceste metode îl ajută pe elev să caute. Iată câteva dintre criteriile de evaluare care pot fi stabilite în cazul unei lecŃii bazată pe metode activ-participative: o colaborarea în cadrul grupului. exersarea priceperilor şi capacităŃilor în diverse contexte şi situaŃii. gradul de încorporare a unor valori şi atitudini etc. Aceste metode îi învaŃă pe elevi să lucreze independent şi să facă apel la propriile abilităŃi şi deprinderi. să găsească singur cunoştinŃele pe care urmează să şi le însuşească. valorile şi atitudinile dobândite etc. ValenŃele formative care recomandă folosirea acestor metode activ-participative în cadrul orelor de curs în vederea modernizării şi eficientizării actului didactic sunt numeroase: • asigură un demers interactiv al actului de predare-învăŃare-evaluare. evaluarea nu mai poate fi abordată într-o manieră tradiŃională. • valorifică şi stimulează creativitatea şi imaginaŃia elevilor. descriptorii de performanŃă şi instrumentele de evaluare. ci sunt evaluate deprinderile şi capacităŃile elevului. La începutul lecŃiei. accentul nu se mai pune doar pe cantitatea de informaŃii însuşită de către elevi.7. ci pe ceea ce ştie să facă elevul cu ceea ce a învăŃat. pregătindu-i astfel pentru educaŃia permanentă. Evaluarea actuală nu mai pune accentul pe ceea ce ştie elevul. au intervenit anumite modificări în ceea ce priveşte evaluarea educaŃională. elevii sunt implicaŃi în multe activităŃi de învăŃare. Această reticenŃă se poate datora şi faptului că. • dezvoltă motivaŃia pentru învăŃare. • transformă elevul din obiect în subiect al învăŃării. nu ne mai limităm să evaluăm elevul în funcŃie de cum a „spus” lecŃia. necesită mult timp. în cazul lecŃiilor bazate pe metode activparticipative. deprinderile. În realitate. • crează cadrul favorabil pentru aplicarea cunoştinŃelor dobândite. proiectarea evaluării în contextul învăŃării active presupune mai mult efort şi mai mult timp din partea profesorului decât în cazul unei evaluării tradiŃionale care pune accent doar pe cunoştinŃele însuşite. Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre metodele activ-participative. o ascultarea activă din timpul discuŃiilor de grup. comportamentul elevilor. cunoştinŃe însuşite. acesta devenind coparticipant la propria formare. să prelucreze informaŃiile. o exprimarea de păreri personale. Într-adevăr. Această reticenŃă se poate explica prin diverse motive. Apoi elaborează criteriile de evaluare. să cerceteze. dar şi criteriile de evaluare şi descriptorii de performanŃă. există riscul neimplicării active a tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de lucru etc. comportamente. Lucrurile pot fi simplificate în condiŃiile proiectării evaluării. EVALUAREA ÎN CONTEXTUL ÎNVĂłĂRII ACTIVE În ultimul timp. o rezolvarea sarcinii de lucru asumate. ci sunt luaŃi în calcul şi alŃi indicatori precum atitudinile. profesorul trebuie să facă cunoscute nu numai obiectivele lecŃiei. • dezvoltă gândirea critică. legate în principal de limitele acestor metode activ-participative: efortul mare în pregătirea activităŃilor didactice. Elevii trebuie să ştie ce se aşteaptă de la ei pe parcursul lecŃiei. profesorul porneşte de la obiectivele lecŃiei şi de la activităŃile de învăŃare propuse pentru atingerea obiectivelor. abilităŃi. În proiectarea evaluării. nu se evaluează doar cunoştinŃele dobândite (ceea ce este relativ uşor de realizat). În plus. 20 . profesorul stabileşte ce urmează să evalueze: capacităŃi. mulŃi profesori sunt încă reticenŃi când vine vorba despre modernizarea actului didactic prin utilizarea acestor metode. adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev.

realizând schimburi reciproce de resurse şi informaŃii.A. Munca în grup permite împărŃirea responsabilităŃilor şi oferă elevilor posibilitatea de a-şi face cunoscute ideile. În ceea ce priveşte structura grupurilor. metoda R. De exemplu. Elevii sunt motivaŃi să obŃină rezultate pentru grupul din care face parte. membrii grupului punându-şi piedici reciproce în atingerea Ńelurilor. strategii şi tennici care promovează învăŃarea prin cooperare. EVALUAREA ÎN CONTEXTUL ÎNVĂłĂRII PRIN COOPERARE Motto: „Ne scufundăm sau înotăm împreună” ÎnvăŃarea prin cooperare este o strategie didactică în cadrul căreia elevii. În cazul lecŃiilor bazate pe învăŃarea în grup. strategiile personale de lucru. • observarea sistematică a activităŃii elevilor din fiecare grup. pentru criteriul „colaborarea în cadrul grupului” se pot stabili următorii descriptori de performanŃă: • pentru nota 9-10: elevul colaborează permanent cu ceilalŃi membri ai grupului. conŃinuturile învăŃării. • interacŃiunea negativă care este bazată pe opoziŃie şi competiŃie. experienŃa de lucru în grup. metoda turnirurilor între echipe. portofoliul de grup etc. tehnica florii de nufăr. predarea directă a deprinderilor sociale. • evaluarea grupului. • pentru nota 3-4: elevul nu colaborează.Pentru fiecare dintre aceste criterii de evaluare se pot stabili descriptori de performanŃă. Iată câteva sugestii privind evaluarea în contextul învăŃării prin cooperare: • testarea individuală a elevilor după activitatea de grup prin aplicarea unui test de 12-20 minute pentru a evalua măsura în care fiecare dintre elevi şi-au însuşit conŃinuturile.I. 8. timpul alocat activităŃii respective. metoda învăŃării pe grupe mici. experienŃa. evaluarea se poate realiza pe două nivele: • evaluarea individuală. 21 . informaŃiile. scara de clasificare sau lista de control/verificare. rolul de observator al profesorului care poate interveni la nevoie. mozaicul. climat mai relaxat etc. Specialiştii au identificat trei tipuri de interacŃiune: • interacŃiunea pozitivă care este bazată pe cooperare şi stimulează activitatea elevilor în scopul atingerii obiectivelor propuse. împărŃiŃi în grupuri mici. metoda pălăriilor gânditoare. • pentru nota 5-6: elevul colaborează destul de rar. pentru a monitoriza diverse aspecte pe care le consideră importante. O caracteristică specifică învăŃării prin cooperare este promovarea interacŃiunii care presupune diverse avantaje. un număr mai mare de competenŃe sociale pozitive. Există numeroase metode. pe baza unor criterii dinainte stabilite. în acest caz. Cercetările arată că elevii care învaŃă prin cooperare în cadrul grupului tind să aibă performanŃe şcolare mai bune. Phillips 6/6. • interacŃiunea inexistentă atunci când membrii grupului lucrează independent. tehnica acvariului. materialele didactice disponibile. înŃeleg mai bine conŃinuturile. Tehnica 6/3/5. specialiştii recomandă grupurile eterogene iar mărimea grupurilor depinde de factori precum obiectivele lecŃiei. cerând părerea colegilor şi ajutându-se reciproc pentru reuşita comună. acŃionează în vederea atingerii unui scop comun: optimizarea învăŃării. de cel mult patru elevi. • chestionarea orală aleatorie a unor elevi din grupuri diferite. profesorul poate apela la instrumente de evaluare precum fişa de evaluare. • pentru nota 7-8: elevul colaborează în general. răspunderea individuală. LecŃia bazată pe învăŃarea prin cooperare se caracterizează prin interdependenŃă. Se recomandă formuarea unor grupuri de mici. MenŃionăm doar câteva exemple: metoda predării/învăŃării reciproce. vârsta elevilor. proiectul de cercetare în grup.

pentru evaluarea activităŃii grupurilor. profesorul trebuie să comunice elevilor concluziile sale privind activitatea fiecarui grup. abilităŃi. Cele mai frecvente motive aduse în discuŃie de către elevi au fost: elevii primesc ajutor de la profesor prin întrebări ajutătoare sau chiar de la ceilalŃi colegi prin fenomenul „suflatului”. elevii de liceu sunt mai în măsură să constate aspectele pozitive şi negative ale evaluării. analizând problemele cu care s-au confruntat grupurile pe parcursul muncii în echipă. la sfârşitul orei. în calitate de obiect şi subiect al educaŃiei. 2. un elev din fiecare grup va prezenta în faŃa clasei rezultatele grupului său. pot fi utilizate diverse tipuri de evaluare: individuală. Consideri că ai fost neîndreptăŃit vreodată în procesul de evaluare de către profesori? În ce împrejurări? Referitor la metodele de evaluare preferate de elevi. grupurile au nevoie de anumite momente pentru a discuta cât de bine şi-au atins scopurile iar profesorii pot crea condiŃii favorabile pentru asemenea discuŃii dând membrilor grupului sarcini precum: enumerarea unor acŃiuni care au contribuit la rezolvarea cu succes a sarcinii de lucru. STUDIU PRIVIND OPINIILE ELEVILOR DE LICEU DESPRE EVALUARE Elevul. 28% pentru probele scrise şi 13% pentru metodele complementare. elevii pot fi implicaŃi în autoevaluare şi în evaluarea activităŃii colegilor din grup prin completarea unor chestionare. preferi să Ńi se pună întrebări sau să fii lăsat să-şi expui singur răspunsul? De ce? 3. răspunsurile la chestionar pot constitui punctul de pornire pentru discuŃiile privind autoevaluarea grupului. Iată câteva dintre avantajele evaluării prin cooperare: sunt evaluate diverse comportamente. enumerarea unei acŃiuni care ar putea contribui la sporirea eficacităŃii muncii grupului. 22 .• • • • • • • • • • după îndeplinirea sarcinilor de lucru. în semestrul I. Evaluarea în sprijinul învăŃării. predând celorlalte grupuri ceea ce au învăŃat. Pe parcursul anului şcolar 2010-2011. Ghid pentru cadrele didactice. pun întrebări. poate oferi informaŃii utile pentru perfecŃionarea procesului de evaluare. profesorul stabileşte de la început care vor fi criteriile de evaluare în funcŃie de obiectivele lecŃiei iar aceste criterii trebuie să fie cunoscute de către elevi de la începutul lecŃiei. prin autoevaluare. interevaluare. Pentru mai multe detalii privind evaluarea în contextul învăŃării active şi a învăŃării prin cooperare se poate consulta lucrarea autorilor Ariana-Stanca VăcăreŃu. În timpul ascultării. Mai ales. pot fi evaluate şi produsele realizate în cadrul grupului. 49% au optat pentru probele orale. b) scrise. Ce metodă de evaluare preferi? De ce? a) orale. sunt evaluate competenŃe sociale care nu pot fi evaluate atunci când elevul lucreză singur. Kari Kuoho. portofoliu). c) complementare (proiect. elevii au posibilitatea de a-şi evalua propria contribuŃie la îndeplinirea sarcinii de lucru a grupului iar prin interevaluare evaluează contribuŃia celorlalŃi colegi din grup. îşi îndeplinesc sarcinile asumate. Aproape jumătate din numărul elevilor chestionaŃi preferă probele orale. autoevaluare. lucrează în funcŃie de criteriile de evaluare anunŃate de profesor etc. discuŃiile dintre profesor şi elevi privind mijloacele de îmbunătăŃire a activităŃii grupului pot fi precedate de completarea unor chestionare. am aplicat un chestionar elevilor de la clasa la care sunt dirigintă (clasa a XII-a). 9. Acest chestionar cuprinde 3 întrebări referitoare la procesul de evaluare: 1. Mariana Pop. oferind fiecărui grup un feed-back privind eficienŃa sa. profesorul poate completa o fişă de evaluare a grupului unde va nota aspectele observate pornind de la criterii precum: membrii grupului colaborează. deprinderi etc.

54% preferă să fie lăsaŃi să vorbească independent. în schimb. la scris.răspunsul scris solicită o pregătire mai temeinică în timp ce la oral este mai greu de observat un răspuns mai puŃin sistematic. am constatat că cei mai mulŃi preferă probele orale deoarece consideră că la scris profesorii sunt mai exigenŃi. Cei mai mulŃi au motivat această preferinŃă prin faptul că numai elevii „tocilari” sau cei care învaŃă mecanic se tem de întrebările profesorilor. • profesorii sunt influenŃaŃi de notele de la celelalte obiecte sau de notele anterioare de la aceeaşi disciplină. Cei mai mulŃi elevi preferă să fie lăsaŃi să expună liber deoarece le este teamă că nu vor şti toate răspunsurile. pot omite unele informaŃii din lecŃie şi preferă să fie întrebaŃi ca nu cumva profesorul să creadă că nu ştia foarte bine lecŃia. principalul argument adus fiind faptul că evaluarea prin metodele complementare nu este la fel de stresantă ca cea orală sau scrisă.). Un procent destul de semnificativ preferă să fie ghidaŃi în momentul ascultării de către profesor. Unii profesori acordă elevilor libertate în prezentarea răspunsului la lecŃie. ceea ce ar duce la scăderea notei. uneori. ceea ce duce la scăderea notei. mulŃi elevi au răspuns că au primit note mici chiar şi atunci când s-au pregătit foarte bine din cauză că nu aveau note mari în general. mulŃi au răspuns că sunt favorizaŃi elevii care au părinŃi cadre didactice. elevii nu pot fi „încurcaŃi” de întrebările profesorului. Un procentaj destul de mare (56%) se consideră defavorizaŃi de către profesori în procesul de evaluare. ceea ce reprezintă un procent semnificativ. care nu deranjează niciodată orele. fapt care este trecut cu vederea în cazul unui răspuns liber. se poate constata că ei nu preferă să fie lăsaŃi să expună liber lecŃia datorită calităŃilor formative ale acestei tehnici (dezvoltarea vocabularului şi a vorbirii. elevii au la dispoziŃie mai mult timp de gândire. principalele argumente invocate fiind: profesorul poate pune întrebări la care elevul nu ştie răspunsul. dezvoltarea încrederii de sine. care aleg disciplina respectivă pentru examenul de bacalaureat. Un procent mai redus (13%) preferă metodele complementare. corectând şi eventualele greşeli de ortografie şi de conŃinut. • profesorii nu-i tratează în mod egal pe toŃi profesorii. profesorii sunt mai severi la scris. Dintre argumentele aduse de elevi. chiar dacă la ore nu sunt foarte bine pregătiŃi. În ceea ce îi priveşte pe elevii chestionaŃi. AlŃii au răspuns că. în timp ce alŃii preferă să-i ghideze prin întrebări. unii fiind favorizaŃi din diverse motive. elevii pot uita anumite amănunte din lecŃie. Din motivele invocate de elevi. dacă elevul este scos la tablă. atunci când lecŃia este mai lungă. este normal ca elevii de liceu să fie lăsaŃi să expună liber lecŃia şi să nu fie ghidaŃi ca la clasele mai mici. dezvoltarea capacităŃii de a purta oricând o discuŃie etc. el primeşte ajutor din partea profesorului atunci când greşeşte. 23 . menŃionăm: elevii emotivi se pot concentra mai bine în formularea răspunsurilor. o mică greşeală poate „ruina” întregul exerciŃiu sau toată problemă. Analizând argumentele elevilor. la disciplinele reale. Cele mai dese împrejurări menŃionate de elevi au fost: • profesorii vin nervoşi la oră sau se enervează pe parcursul orei din diverse motive (unii elevi fac gălăgie) şi îl „pedepseşte” pe elevul ascultat în momentul respectiv sau dă o lucrare cu subiecte mai dificile la întreaga clasă. care nu îşi exprimă nemulŃumirea faŃă de notele primite. Pentru probele scrise s-au pronunŃat 28% dintre elevii chestionaŃi.

Bucureşti. • întrebările profesorului au rostul de „a încurca” sau de a scădea nota. 2000 Constantin Cucoş (coord. Didactică şi Pedagogică. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Bucureşti. de Vest. 2007 Jean Vogler (coord. UniversităŃii din Bucureşti. Timişoara. Evaluarea în învăŃământul preuniversitar. Strategii didactice inovative. Ed. Ed. 2005 CrenguŃa Lăcrămioara Oprea. Bucureşti. Alternative metodologice interactive. Radu. Mariana Pop. 2003 Ştefan Păun. Teoria şi metodologia evaluării. 2008 Ariana-Stanca VăcăreŃu. Ed. Polirom. Ed. 2008 Gheorghe Iutiş. Ghid pentru cadrele didactice. Iaşi. 2000 24 . Polirom. Polirom. Polirom. Evaluarea în sprijinul învăŃării. 2007 Constantin Strungă. Argentina Pânzariu. 2003 Otilia Păcurari. Bucureşti. Istorie. Valerica Iriciuc. Evaluarea şcolară.Răspunsurile elevilor au scos în evidenŃă câteva dintre concepŃiile lor greşite despre procesul de evaluare: • toŃi elevii care prezintă lecŃia liber sunt „tocilari” sau „învaŃă mecanic” fără să o înŃeleagă. Iaşi. Ed. • prezentarea neînteruptă este un răspuns foarte bun. Ed. Kari Kuoho.). Didactică şi Pedagogică. 2005 Constantin Cucoş. 1999 Ion T. Iaşi. Ed.). Evaluarea în procesul didactic. Mirela Albulescu. Curs elaborat în tehnologia învăŃământului deschis la distanŃă. Iaşi. Ed. Corint. Elemente de didactică aplicată. Iaşi.). Ligia Sarivan (coord. Didactica istoriei. Ghid metodic pentru studenŃi şi profesori debutanŃi. Ed. Anca łârcă. Pedagogie. BIBLIOGRAFIE Ion Albulescu. Predarea şi învăŃarea disciplinelor socio-umane. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful