EVALUAREA LA ORA DE ISTORIE.

REPERE TEORETICE ŞI PRACTICE
Referat realizat de prof. Hobjilă Daniela Ramona, Grupul Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu”-Vaslui

1.CONCEPTUL DE EVALUARE Evaluarea este o componentă importantă a procesului educaŃional. Prin intermediul evaluării, în funcŃie de rezultatele obŃinute, se determină măsura în care au fost atinse obiectivele stabilite. Scopul evaluării este perfecŃionarea procesului educaŃional. O definiŃie completă a procesului de evaluare, ar trebui să răspundă la o serie de întrebări, precum: de ce evaluăm?, ce evaluăm?, pe cine evaluăm?, când evaluăm?, cine evaluează?, cum evaluăm?, cui foloseşte evaluarea? etc. Coloborând părerile mai multor specialişti, iată definiŃia evaluării dată de prof. dr. Constantin Cucoş în capitolul „Probleme de docimologie didactică”, din lucrarea „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice”, p.173: „Evaluarea şcolară este procesul prin care se delimitează, se obŃin şi se furnizează informaŃii utile, permiŃând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune două momente relativ distincte: măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare.” Evaluarea presupune trei etape principale: a) măsurarea rezultatelor şcolare prin diverse procedee specifice; b) aprecierea acestor rezultate prin raportarea lor la bareme de corectare şi notare, descriptori de performanŃă etc c) formularea concluziilor şi adoptarea deciziilor educaŃionale adecvate în urma interpretării rezultatelor obŃinute; Există o serie de noŃiuni conexe evaluării, întâlnite des în pedagogie (vezi Constantin Cucoş, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, pp. 172-173): docimologia – studiul sistematic al examenelor, al modurilor de notare, al erorilor notării etc; eficienŃa şi eficacitatea învăŃământului – capacitatea sistemului de a produce rezultatele preconizate; progresul şcolar – raportul dintre rezultatele obŃinute şi cele anterioare; examinarea-verificarea curentă a lecŃiilor, prin examene şi/sau concursuri; notarea –evaluarea exprimată în note sau calificative; Evaluarea este un însoŃitor aproape permanent al procesului de predare-învăŃare, având, după părerea unor specialişti, o pondere de circa 40% în cadrul procesului educaŃional. 2. FUNCłIILE EVALUĂRII Evaluarea şcolară reprezintă o componentă principală care are ca scop perfecŃionarea procesului educaŃional. Cele mai importante funcŃii ale evaluării sunt ( vezi Constantin Cucoş, Teoria şi metodologia evaluării, pp. 72-73): • de constatare - prin analizarea rezultatelor evaluării, se poate stabili dacă activităŃile educaŃionale şi-au atins obiectivele stabilite, dacă elevii şi-au însuşit anumite informaŃii, abilităŃi, deprinderi etc; • de informare – evaluarea are rolul de a informa societatea cu privire la nivelul de pregătire al populaŃiei şcolare;

• • • • •

de diagnosticare - stabileşte nivelul de pregătire al elevilor la un moment dat, evidenŃiind punctele tari şi punctele slabe ale acestora şi stabilind cauzele care au condus la o slabă eficienŃă a activităŃilor educaŃionale; de prognosticare - prevede eventualele performanŃe pe care ar putea să le atingă elevii în următoarea etapă de pregătire; de clasificare – ierarhizează candidaŃii în situaŃii de examen sau concurs; de feed-back sau cibernetică (reglaj şi autoreglaj) – prin analizarea rezultatelor obŃinute de elevi, se pot lua măsuri în vederea eficientizării procesului educaŃional; de motivare sau stimulare – evaluarea contribuie la creşterea motivaŃiei pentru învăŃare; de orientare şcolară şi profesională – prin evaluare, elevii obŃin rezultate importante care îi pot ajuta în ceea ce priveşte alegerea unei forme de învăŃământ corespunzătoare aptitudinilor, capacităŃilor şi intereselor lor;

3. TIPURI (STRATEGII DE EVALUARE) Există mai multe criterii de clasificare a strategiilor de evaluare: după criteriul de obiectivitate; după modul în care se integrează în desfăşurarea procesului educaŃional; după autorul care realizează evaluarea; după funcŃia dominantă a evaluării; cantitatea de informaŃii, deprinderile, abilităŃile, capacităŃile însuşite de către elevi în cadrul procesului instructiv;

• • • • •

În rândurile care urmează, vom prezenta pe scurt, tipurile de evaluare, în funcŃie de mai multe criterii (vezi Constantin Cucoş, Teoria şi metodologia evaluării, pp. 121-124). După modul în care evaluarea se integrează în desfăşurarea procesului educativ, există următoarele tipuri de evaluare: • evaluarea iniŃială; • evaluarea formativă sau continuă; • evaluarea sumativă sau cumulativă; După autorul care realizează evaluarea, există următoarele tipuri: • evaluarea internă (realizată de aceleaşi persoane implicate în procesul instructiv); • evaluarea externă (realizată de persoane diferite de cele care au fost implicate în procesul instructiv); • autoevaluare, efectuată de subiectul însuşi asupra propriului progres; În funcŃie de cantitatea de informaŃii, deprinderile, abilităŃile, capacităŃile însuşite de către elevi în cadrul procesului instructiv, au fost identificate următoarele tipuri de evaluare: • evaluarea parŃială; • evaluarea globală; După criteriul obiectivităŃii, se disting următoarele tipuri de evaluare: • evaluarea subiectivă; • evaluarea obiectivă; După funcŃia dominantă îndeplinită, specialiştii au identificat două strategii de evaluare: • evaluarea diagnostică prin care sunt identificate golurile în însuşirea cunoştinŃelor, abilităŃilor, aptitudinilor de către elevi, precum şi cauzele care au generat lipsurile constatate; • evaluarea predictivă prin care se urmăreşte prognozarea gradului în care elevii vor putea să răspundă pe viitor unui program de instruire; În funcŃie de domeniul psihocomportamental, există trei strategii de evaluare: • evaluarea în domeniul psihomotor (aptitudini, deprinderi, abilităŃi, capacităŃi); • evaluarea în domeniul socioafectiv (atitudini, sentimente); 2

• evaluarea impresivă care se bazează pe metode precum observarea sistematică a comportamentului elevului. acest tip de evaluare generează relaŃii de colaborare între profesor şi elevi. Evaluarea cunoştinŃelor dobândite în cadrul unei ore se poate realiza fie prin chestionare orală. La începutul fiecărui an şcolar. se poate aplica elevilor un test de evaluare iniŃială care să vizeze cunoştinŃe şi deprinderi dobândite de elevi în anii anteriori şi care vor fi necesare pentru înŃelegerea şi însuşirea noilor conŃinuturi. putând depista la timp anumite lipsuri. se poate aplica la începutul unui ciclu de învăŃământ. • În continuare. semestru. Evaluarea iniŃială: • se aplică la începutul unui program de instruire. După acurateŃea instrumentelor de evaluare utilizate. vom prezenta caracteristicile principale ale celor trei mari strategii de evaluare stabilite de specialişti: evaluarea iniŃială. sunt două tipuri: • evaluarea obiectivă care se realizează prin teste. orale sau scrise. • principalul avantaj al acestui tip de evaluare este că permite profesorilor şi elevilor să ia la timp măsurile necesare pentru ameliorarea lipsurilor. portofoliul. • evaluarea continuă oferă elevilor posibilitatea de a-şi fixa. fie prin intermediul unor teste aplicate la sfârşitul lecŃiei. autor CrenguŃa Lăcrămioara Oprea. evaluarea continuă sau formativă şi evaluarea finală sau cumulativă.evaluarea în domeniul cognitiv (cunoştinŃe). în cazuri mai grave. deprinderile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse pentru asimilarea conŃinutului etapei care urmează. • se realizează prin verificări sistematice. poate propune organizarea unor activităŃi de recuperare în afara programului şcolar. de regulă după parcurgerea unei lecŃii. pentru a şti de unde porneşte în noul an şcolar. în funcŃie de informaŃiile obŃinute prin evaluarea continuă sau formativă. • de regulă. abilităŃile. Alternative metodologice interactive”. raportându-se la obiectivele lecŃiei. de reglaj şi autoreglaj. prevenind astfel eventualele situaŃii de eşec şcolar. Astfel. Evaluarea continuă sau formativă: • se aplică pe tot parcursul învăŃării. profesorul are posibilitatea de a analiza nivelul de însuşire de către elevi a conŃinuturilor predate. motivaŃională. sistematiza şi consolida cunoştinŃele şi abilităŃile recent predate. • evaluarea iniŃială îndeplineşte următoarele funcŃii: diagnostică şi prognostică. • informaŃiile obŃinute prin acest tip de evaluare îl ajută pe profesor în construirea unor activităŃi diferenŃiate. Pentru o analiză comparativă a celor trei strategii de evaluare. Pe baza răspunsurilor primite şi a punctajelor realizate de către elevi. • scopul acestui tip de evaluare este să-i ofere profesorului şi elevului un feed-back despre gradul de însuşire a informaŃiilor şi abilităŃilor stabilite şi despre dificultăŃile întâmpinate. • informaŃiile obŃinute prin evaluarea iniŃială oferă profesorului posibilitatea de a-şi stabili strategiile didactice adecvate astfel încât să asigure reuşita activităŃilor educaŃionale. proiectul. • profesorul poate verifica în ce măsură elevii stăpânesc cunoştinŃele. se poate consulta lucrarea „Pedagogie. Se recomandă ca toŃi elevii să 3 . an şcolar. • evaluarea continuă sau formativă îndeplineşte următoarele funcŃii: de diagnosticare. începutul unui capitol sau chiar la începutul unei lecŃii. • profesorul urmăreşte să vadă dacă elevii au atins obiectivele propuse pentru unitatea de învăŃare respectivă astfel încât să poată trece la următoarea unitate. profesorul are posibilitatea de a-şi face o idee despre nivelul de pregătire al elevilor. profesorul poate trage anumite concluzii legate de pregătirea elevilor la materia respectivă. profesorul poate relua anumite explicaŃii sau.

Nu este obligatoriu ca toate notele să fie trecute în catalog. de orientare şcolară şi profesională. • metode alternative sau complementare. utilizând o diversitate de instrumente adecvate obiectivelor de evaluare propuse. profesorul trebuie să stabilească sarcini de lucru care derivă din obiectivele lecŃiei şi care necesită răspunsuri scurte şi precise. diferite capacităŃi. Elevii pot fi implicaŃi în corectarea testelor. urmărindu-se astfel dezvoltarea capacităŃii de autoevaluare. Metodele de evaluare tradiŃionale sunt: • probe orale. pe abilităŃile şi capacităŃile de bază pe care elevii le-au dobândit pe parcursul unei perioade mai lungi de instruire. Dimpotrivă. • de obicei. profesorul nu trebuie să formuleze doar itemi care solicită memoria. de clasificare. a semestrului sau a anului şcolar. • evaluarea sumativă sau cumulativă îndeplineşte mai multe funcŃii. acest tip de evaluare nu mai oferă posibilitatea ameliorării în timp a rezultatelor şcolare ale elevului. la sfârşitul unei unităŃi de învăŃare. de sistematizare şi consolidare a aspectelor mai importante din conŃinuturile parcurse până atunci. în această perioadă. de regulă la sfârşit de semestru. Examenele şi concursurile şcolare reprezintă ocazii speciale de realizare a unor evaluări sumative. • probe scrise. De asemenea. precum: de constatare a rezultatelor. an şcolar. analizarea rezultatelor obŃinute de elevi îi va permite profesorului să-şi amelioreze demersul didactic pentru ceilalŃi elevi. Nu se stabileşte un număr prea mare de itemi. profesorul poate trece notele mai mari. • probe practice. 4. Atunci când elaborează un test de evaluare sumativă. METODE DE EVALUARE Metoda de evaluare este calea prin care profesorul oferă posibilitatea elevului să demonstreze nivelul de cunoştinŃe însuşit. imaginaŃia şi creativitatea. ciclu de studiu. în schimb. Evaluarea sumativă sau cumulativă se poate realiza prin verificări periodice (orale sau scrise). de informare. Acest tip de evaluare se realizează în timpul orelor special dedicate acestui scop. dar.primească spre rezolvare aceiaşi itemi şi să nu fie ajutaŃi pe parcursul rezolvării sarcinilor de lucru. pentru a motiva pe elevi pentru a fi mai atenŃi la ore. Metodele de evaluare complementare sau alternative sunt: 4 . punând accentul pe informaŃiile principale. profesorul trebuie să aloce trei săptămâni acestui tip de evaluare. de selecŃie. teoretic. acest tip de evaluare generează stres în rândul elevilor. astăzi. • având în vedere funcŃiile pe care le îndeplineşte. Evaluarea sumativă sau cumulativă: • este evaluarea care se aplică după perioade mai lungi de timp. În funcŃie de rezultatele obŃinute. • acest tip de evaluare stabileşte gradul în care au fost atinse obiectivele generale ale unei unităŃi de învăŃare mai ample. fără a-i sancŃiona pe ceilalŃi. profesorul stabileşte paşii pentru următorul curs de instruire. Există două categorii de metode de evaluare: • metode tradiŃionale. făcând anumite aprecieri pozitive la adresa elevilor respectivi. • nota obŃinută în urma evaluării sumative sau cumulative este considerată a avea o valoare mai mare decât cea obŃinută pe parcursul semestrului sau a anului şcolar deoarece este expresia unui efort mai mare şi sintetizează un rezultat global. deprinderi şi abilităŃi formate. itemii selectaŃi trebuie să solicite capacitatea de sinteză şi analiză a informaŃiilor. profesorul realizează lecŃii de recapitulare. la sfârşitul fiecărui semestru. gândirea critică.

Specialiştii au identificat două forme ale chestionării orale: • chestionarea orală curentă care se realizează la fiecare lecŃie. frontală sau mixtă. chestionare. • elevii pot ghici răspunsurile la itemii cu alegere multiplă sau la itemii cu alegere duală. deşi sunt bine pregăŃiŃi. investigaŃia. menŃionăm: • pot fi verificaŃi şi notaŃi toŃi elevii clasei într-un timp relativ scurt. ConversaŃia poate fi individuală. • elevii mai emotivi sunt avantajaŃi. scara Metoda de evaluare orală este foarte răspândită în sistemul românesc de învăŃământ şi constă într-o conversaŃie profesor-elev. Evaluarea scrisă se concretizează de regulă în lucrări de control. atunci când este cazul. intervenind cu completări şi aprecieri. Metoda de evaluare orală are şi dezavantaje: • consumă mult timp iar in condiŃiile în care programa de istorie este destul de încărcată iar. autoevaluarea. lista de control / evaluare ). • este favorizată dezvoltarea capacităŃilor de exprimare ale elevilor şi formarea deprinderii de a vorbi liber în faŃa celorlalŃi. uneori chiar şi de colegi prin suflat iar un răspuns scris cere o pregătire mai amplă. este evaluat mai sever din cauza greşelilor de conŃinut şi de ortografie iar la oral se observă mai greu un răspuns nesistematic.• • • • • observarea sistematică a activităŃii şi comportamentului elevilor de clasificare. ( fişa de evaluare. Dintre avantajele acestui tip de evaluare. • chestionarea orală finală care se realizează la sfârşitul unei unităŃi de învăŃare. menŃionăm: • elevii pot copia. semestru sau an şcolar în cadrul unor lecŃii planificate pentru evaluarea sumativă. Dintre limitele evaluării scrise. chestionarea orală (sau ascultarea) se poate realiza prin întrebări frontale adresate tuturor elevilor. teze. • ascultarea este afectată de fenomenul suflării. • elevii mai timizi şi emotivi se pot bloca. 5 . • asigură uniformitatea subiectelor. • este subiectivă. • poate fi verificat un volum mai mare de cunoştinŃe şi abilităŃi. Principalele avantaje ale acestei metode sunt: • se realizează o comunicare deplină între profesor şi elevi iar feed-back-ul este mult mai rapid. ascultarea fiind realizată prin sondaj astfel că. • elevii nechestionaŃi îşi pot verifica şi ei cunoştinŃele. • permite elevilor să-şi evidenŃieze trăsăturile de personalitate. profesorul alegând elevul care va răspunde dintre cei care au ridicat mâna sau individual prin întrebări adresate direct unui anumit elev. • este destul de greu pentru profesor să selecŃioneze pentru elevii examinaŃi întrebări cu acelaşi grad de dificultate. acestei discipline îi este alocată doar o oră pe săptămână. • nu toŃi elevii pot fi verificaŃi. • elevii pot fi ajutaŃi de către profesor prin întrebări suplimentare. în cele mai multe cazuri. proiectul. profesorul de istorie nu prea dispune de timp pentru această metodă de evaluare. MulŃi elevi preferă evaluarea orală deoarece mai este ajutat de profesor prin întrebări suplimentare. teste. în cadrul evaluării formative sau continui. portofoliul. • obiectivitatea notării este asigurată de respectarea baremului de corectare şi notare. elevii nechestionaŃi pot fi preocupaŃi de alte lucruri. este recomandabil ca profesorul să aibă în faŃă o fişă de evaluare orală. deseori întâlnit în mediul şcolar.

6 . mai ales la clasele cu un număr mai mare de elevi. abilităŃi. aceste lucrări scrise durează o oră şi conŃin itemi dintr-un volum mai mare de cunoştinŃe şi sunt anunŃate din timp. specialiştii au identificat următoarele tipuri de lucrări scrise (vezi Constantin Strungă. metodele alternative răspund mai bine caracterului formativ al evaluării decât metodele tradiŃionale. pentru clasele cu profil uman). proiectul. în ultima vreme. profesorul are la dispoziŃie mai multe instrumente. • Evaluarea prin probe practice este specifică unor anumite discipline (educaŃia fizică. Convingerea noastră este că de cele mai multe ori. nu numai atunci când ştiu că vor da lucrare sau intuiesc că urmează să fie chestionaŃi oral. desene. În plus. profesorul poate aplica un test în ultimele 10-15 minute ale lecŃiei pentru a verifica dacă elevii au fost atenŃi şi şi-au însuşit cunoştinŃele predate. deprinderi). ştiut fiind faptul că cei care au notă nu mai învaŃă de obicei. pentru multe profiluri. Şi aceste lucrări scrise sunt anunŃate din timp. aceste lucrări se corectează mai uşor de către profesor. tehnică care se recomandă la clasele cu un număr mai mic de elevi pentru a se evita tendinŃa de copiere. Extemporalul durează circa 10-20 de minute şi verifică cunoştinŃele predate în lecŃia anterioară. ceea ce implică. precum observarea sistematică a activităŃii şi comportamentului elevilor. lucrări în atelier. Aceste lucrări pot conŃine şi subiecte de sinteză care cer elevilor să analizeze. Într-adevăr. Din acest motiv. dar şi ceea ce poate să facă cu ceea ce ştiu (capacităŃi. de asemenea. eventual. recomandându-se o împletire a acestora. chimie. portofoliul. mai ales dacă mai sunt elevi care nu au fost ascultaŃi. • lucrări scrise semestriale (lucrări de evaluare sumativă la sfârşitul semestrului sau anului şcolar sau tezele. profesorul trebuie să planifice lecŃii de recapitulare şi sistematizare a cunoştinŃelor. Nu se poate utiliza doar metodele tradiŃionale sau doar cele complementare. investigaŃia. Metodele tradiŃionale de evaluare sunt dominante în practica educaŃională. Aceste metode alternative (complementare) oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nu numai ceea ce ştiu. disciplinele tehnice etc.). profesorul poate apela şi la alte metode de evaluare care surprind diverse aspecte ale pregătirii elevilor. câteva minute la sfârşitul orei sunt dedicate consolidării noilor cunoştinŃe. lecŃia se desfăşoară după acceaşi schemă: în primele 15-20 de minute sunt ascultaŃi din lecŃia anterioară 2-4 elevi. astfel ca elevii să înveŃe în mod constant şi sistematic. în mod clar. Aceste lucrări nu sunt anunŃate. este prevăzută doar o oră de istorie pe săptămână şi. Există mai multe tehnici la care poate recurge un profesor în cazul unei lucrări scrise: • aceiaşi itemi pentru toată clasa. schiŃe etc.implică mai feed-back mai slab deoarece profesorul nu poate interveni imediat pentru a corecta anumite greşeli. pentru teze. Evaluarea şcolară): • extemporalele. în aceste condiŃii. dacă şi-au însuşit anumite deprinderi şi abilităŃi. deşi profesorul va dedica mai mult timp corectării lucrărilor. de regulă. Rolul principal al extemporalului este de a-i activa pe elevi. precum: • fişa de evaluare. În funcŃie de momentul aplicării. adică nivelul de cunoştinŃe acumulat până la un moment dat. Modul de proiectare şi aplicare a acestor metode complementare diferă de la profesor la profesor. Principalele forme de realizare sunt: experienŃe de laborator. Pentru observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul activităŃii didactice. apoi urmează partea de predare şi. Iar una dintre note provine dintr-o lucrare scrisă. se utilizează din ce în ce mai des sistemul cu 3 numere. • lucrările de control de la sfârşitul unei unităŃi de învăŃare. Profesorul urmăreşte dacă elevii ştiu să aplice cunoştinŃele dobândite. • subiecte date pe numere în scopul limitării copiatului. să sistematizeze şi să sintetizeze informaŃii din mai multe lecŃii. denumirea provine de la termenul latinesc „extemporalis” care înseamnă neaşteptat. valorizări diferite.

indecis. lista de control/verificare este uşor de elaborat şi completat. Mai des se utilizează Scara Likert. Elevul trebuie să-şi manifeste opŃiunea faŃă de comportamentele selectate de profesor. Aceste fişe de evaluare se completează în mod constant de către profesor ceea ce este aproape imposibil de realizat în condiŃiile în care. Imi place să particip la lecŃiile care au la bază strategii didactice interactive: puternic dezacord dezacord indecis acord puternic acord 2. La fel ca şi lista scara de clasificare. elevul: 1.). O asemenea scară de clasificare este uşor de elaborat şi completat. care are cinci trepte: puternic acord. prin prezentarea şi analizarea concluziilor. InvestigaŃia poate consta în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul trebuie să întreprindă o investigaŃie (documentare. A dovedit că a citit notiŃele de la lecŃia anterioră. InvestigaŃia este o metodă de evaluare care dă elevilor posibilitatea de a aplica cunoştinŃele dobândite în cadrul orelor în situaŃii noi într-un interval de timp mai scurt sau mai lung. şi o modalitate de învăŃare. Scara de clasificare este un instrument de evaluare care înregistrează comportamente sau caracteristici ce trebuie supuse evaluării. acord. puternic dezacord.• • scara de clasificare. A fost atent. Completarea unor asemenea fişe de lucru consumă foarte mult timp. observarea unor fenomene etc. fără a emite o judecată de valoare. Sarcina didactică îndeplinită prin intermediul investigaŃiei poate fi organizată individual sau pe grupuri. dacă iau notiŃe. dezacord. Iată un exemplu de listă de clasificare / verificare: În cadrul orei de istorie. pentru disicplina istorie este prevăzută doar o oră pe săptămână iar profesorul are în încadrare foarte multe clase. lista de control/verificare. A îndeplinit rolul primit în cadrul activităŃii de grup: DA NU Credem că puŃini sunt profesorii care să apelează la aceste instrumente de evaluare deoarece sunt mari consumatoare de timp şi de energie. însoŃit de un anumit tip de scară. notând pe caietul de notiŃe cele mai importante informaŃii: DA NU 2. InvestigaŃia se poate derula pe parcursul unei ore sau a unei succesiuni de ore dar trebuie finalizată în clasă. Îmi face plăcere să particip la activităŃi de învăŃare care stimulează competiŃia între elevi: puternic dezacord dezacord indecis acord puternic acord Lista de control/verificare conŃine un set de enunŃuri care constată prezenŃa sau absenŃa unei caracteristici / a unui comportament. Dar mulŃi dintre profesori sunt atenŃi la anumite aspecte din comportamentul elevilor: absenŃele repetate de la ora de istorie. de cele mai multe ori. dacă îşi fac temele pentru acasă. în acelaşi timp. Fişa de evaluare este completată periodic de către profesor cu informaŃii despre cele mai importante evenimente identificate în comportamentul elevilor în cadrul orelor. 7 . Redăm mai jos un exemplu de scară de clasificare: 1. intervenind cu completări la momentul oportun: DA NU 3. atenŃia cu care urmăresc explicaŃiile şi discuŃiile. InvestigaŃia este. atitudinea faŃă de sarcinile încredinŃate.

proiectul reprezintă concretizarea a ceea ce ştie să facă elevul cu ceea ce a învăŃat în cadrul orelor de curs. ziar. sursele bibliografice. de cele mai multe ori. profesorul poate urmări aplicarea cunoştinŃelor. Din păcate. la disciplina istorie. în linii generale. În cazul unui referat. nici la şes şi se împărtăşeşte de o neasemuită frumuseŃe”. referat. • realizarea feed-back-ului (schimburi de idei. Proiectul este o activitate mai amplă care contribuie la identificarea unor calităŃi. interesele lor. Redăm mai jos exemplificarea unui proiect de grup care are drept scop descoperirea şi promovarea valorilor locale.În evaluarea modului de realizare a investigaŃiei. precum: vârsta elevilor. claritatea argumentelor. concluziile. de la colegi. elevii apelează la internet. • împărŃirea sarcinilor de lucru. Dar. Această formă de evaluare implică un volum de muncă sporit. • prezentarea produsului final în faŃa colegilor. dezvoltarea unor abilităŃi de lucru în grup sau individual. introducerea. Proiectul poate fi orice rezultat al activităŃii şi creativităŃii elevilor. Produsul final al proiectului poate fi: eseu. iată care sunt etapele realizării unui proiect: • alegerea temei (se recomandă ca subiectul să fie stabilit în colaborare cu elevii). proiectul trebuie să aibă următoarea structură: pagina de titlu unde se vor nota tema proiectului. exprimarea unor opinii proprii. forma prezentării. având în vedere inventivitatea profesorilor şi creativitatea elevilor. sondaje de opinie. Proiectul poate fi individual sau de grup. (Nicolae Iorga) 8 . proiectul îmbracă forma unui referat sau al unui eseu. începe şi se termină în clasă prin prezentarea sa în faŃa celorlalŃi colegi. de unde descarcă unul gata realizat. Dar proiectul nu constă doar în realizarea unui eseu sau a unui referat. deprinderi. şcoala de unde provine elevul. nivelul lor de pregătire. De cele mai multe ori. existenŃa activităŃilor de teren. poster. capacităŃi însuşite pe o perioadă mai îndelungată de timp şi nu numai în cadrul istoriei. ci şi la celelalte discipline. ar fi de preferat ca proiectul să implice o cercetare pe teren. Titlul proiectului: NOI SUNTEM DOROBANłII DIN VASLUI Motto: „PuŃine locuri îmi sunt mai duios cunoscute ca acest Ńinut al Vasluiului. InvestigaŃia are un pronunŃat caracter formativ şi sumativ deoarece implică aplicarea unor abilităŃi. numele elevului. întrebări de la profesor. Pentru aranjarea informaŃiilor culese în scopul redactării formei finale a referatului. trebuie să Ńină seama de mai multe aspecte. claritatea concluziilor. Din acest motiv. resursele materiale şi temporale etc. durata proiectului trebuie să fie suficient de îndelungată pentru a se crea condiŃii favorabile realizării unui produs de calitate. produsele realizate. mici piese de teatru. atitudinea elevilor faŃă de sarcinile asumate. • realizarea formei finale a produsului. afiş. Elevii îşi folosesc abilităŃile şi competenŃele însuşite şi la celelalte discipline. o sarcină care să scoată clar în evidenŃă contribuŃia proprie a elevului. • îndeplinirea sarcinilor de lucru. în cazul unui referat. anexele. conŃinutul proiectului. studii de caz etc. capacităŃi şi abilităŃi individuale ale elevului. care nu e nici la munte. Atunci când profesorul se gândeşte să utilizeze proiectul ca metodă de evaluare. Nu există o reŃetă a proiectării şi evaluării activităŃilor de proiect. aprecieri. autoevaluare). • stabilirea obiectivelor. prelucrarea datelor. cuprinsul. elevii îşi vor dezvolta capacităŃile de analiză şi sinteză. pliant. etapelor şi a criteriilor de evaluare (este necesar ca elevii să ştie de la început care vor fi criteriile de evaluare ale proiectului). Profesorul trebuie să comunice elevilor de la început care vor fi criteriile de evaluare ale investigaŃiei. Astfel. broşură.

. Ed. Cronica Vasluiului. www. c) stabilirea surselor de documentare.culturalvaslui. aplicarea şi interpretarea datelor chestionarului „Ce ştiu despre Vaslui?”. culegere de folclor. . . OBIECTIVELE PROIECTULUI: . DURATA PROIECTULUI: 3 luni SCOPUL PROIECTULUI stimularea elevilor pentru cunoaşterea specificului istoric. .www. JudeŃul Vaslui – elemente de istorie şi geografie locală. Publirom. Elena Simionică. utilizarea calculatorului etc. g) realizarea materialelor stabilite. Mihai Ciobanu.djc. j) tragerea concluziilor finale.vaslui-turism. Vaslui. . Târgovişte 2000.cunoaşterea tradiŃiilor şi obiceiurilor locale. elaborarea unor materiale referitoare la specificul istoric. aplicarea sondajului şi a chestionarului. Realizarea produselor finale va impune elevilor să-şi folosească cunoştinŃele de istorie.ro) d) stabilirea produselor finale care vor fi realizate de fiecare grup: un material Word cu titlul „Etnografie şi folclor”. Petru Necula.episcopiahusilor. geografie. limba română. ACTIVITĂłI PROPUSE: 1. prelucrarea lor. . găsirea unui slogan. aplicarea şi interpretarea datelor unui chestionar „Ce ştiu despre Vaslui?”. e) stabilirea criteriilor de evaluare a produselor proiectului. 1999. afişe). www. Prin activităŃile propuse se doreşte dezvoltarea interesului elevilor pentru civilizaŃie şi cultura locală. realizarea unui sondaj de opinie „3 legende pentru Vaslui”. www. b) formarea grupurilor. Silvia Rotaru. Landiana Mihnevici. Alexandru Andronic. un material Power Point „Trasee turistice vasluiene”. ETAPELE DESFĂŞURĂRII PROIECTULUI: a) alegerea temei proiectului. 2. cultural.ro.ro.cultivarea spiritului de responsabilitate în grup. . realizarea unor materiale pentru promovarea imaginii localităŃii Vaslui (pliante.dezvoltarea abilităŃilor pentru învăŃarea permanentă. cultural.implicarea elevilor în culegerea de folclor.ARGUMENTUL PROIECTULUI: MulŃi înŃelepŃi au afirmat că nu poŃi aprecia ceva ce nu cunoşti destul de bine. Editura “Cutia Pandorei”. al localităŃii în care trăiesc. Nicolae Ionescu. 9 .valorificarea valenŃelor creative ale elevilor. Elevii vor avea posibilitatea de a descoperi valorile locale prin cercetare şi să propună soluŃii pentru păstrarea şi promovarea lor. f) culegerea informaŃiilor. h) prezentarea materialelor de către fiecare grupă. un material Power Point „Galeria personalităŃilor vasluiene”.educarea elevilor în spiritul respectului faŃă de tradiŃiile şi obiceiurile locale. 2001. Din acest motiv este necesar ca cei tineri să cunoască specificul localităŃii în care trăiesc.integrarea cunoştinŃelor obŃinute în mediile nonformale de învăŃare.exersarea abilităŃilor de comunicare şi de colaborare. etnografic etc. i) evaluarea prin notare reciprocă şi autoevaluare. 3 pliante şi un afiş pentru promovarea valorilor locale. DicŃionarul personalităŃilor vasluiene. etnografic al Vasluiului (materiale Word şi Power Point). 3. elevilor li se recomandă o serie de cărŃi şi pagini de internet (Mihai Ciobanu. Petru Necula. . 4.realizarea unei autoevaluări succinte a activităŃii depuse pentru realizarea produselor finale.vaslui.ro. Editura Macarie.

. Apreciez că proiectul este o metodă de evaluare: a) inutilă... Lista cuprinde 15 personalităŃi vasluiene din diverse domenii: ştiinŃă.. 3...notare reciprocă... Iată un model pentru fişa de autoevaluare care va fi completată de fiecare elev: 1. dacă produsele vor fi evaluate separat.. . dar şi de elevi în momentul prezentării produselor realizate de către celelalte grupe: PUNCTAJ PUNCTAJ MAXIM ACORDAT 1.. Deşi utilizarea proiectului ca metodă complementară de evaluare ne scoate din rutina vieŃii şcolare. vor aduce completări şi vor completa o fişă de autoevaluare şi fişe de evaluare pentru fiecare grup... personalităŃile vasluiene oferă modele de acŃiune de care suntem mândri şi de la care avem ce învăŃa... Elevii cunosc foarte puŃine personalităŃi remarcabile care s-au născut în oraşul Vaslui sau care sunt legaŃi de această localitate.... Gradul meu de implicare în realizarea produselor proiectului a fost: a) scăzut... aplicarea chestionarului) 4. c) foarte bun.. calitatea produselor realizate 20 p 6. în momentul realizării lor (evaluare analitică) 10 . MODALITĂłI DE EVALUARE: .. cu un real caracter formativ deoarece oferă elevilor posibilitatea de a-şi pune în valoare anumite capacităŃi şi abilităŃi... prezentarea coerentă şi clară a concluziilor 10 p 100 p PUNCTAJ TOTAL CRITERIUL DE EVALUARE Proiectul reprezintă un exerciŃiu interdisciplinar... În timpul evaluării proiectului... c) foarte bună... respectarea tematicii 10 p 2... calitatea prezentării produselor (coerenŃa exprimării...... Elevilor li s-a cerut să solicite celor chestionaŃi să selecteze 3 personalităŃi care. realizarea sondajului de opinie „3 legende pentru Vaslui”. Lucrând la acest proiect am descoperit că .. originalitatea prezentării) 8.. de a arăta ceea ce ştiu să facă.... 4. actorie... realizarea sondajului.. artă. au marcat sau continuă să marcheze evoluŃia oraşului Vaslui.. care cuprinde experienŃa şi rezultatele obŃinute de elev prin celelalte metode de evaluare....prezentarea orală.. internet... Am întâmpinat dificultăŃi în realizarea sarcinii . tipuri de surse folosite (orale. elemente de originalitate şi creativitate 10 p 5.. realitatea este că nu poate fi aplicat oriunde şi oricând. 5. uşurinŃa în 15 p exprimare...autoevaluare. Elevul trebuie să ştie de la început ce trebuie să conŃină portofoliul.. b) bună.. interviuri... .... în viziunea lor... liberă a produselor de către fiecare grup...... realizarea tuturor produselor stabilite 10 p 7.... Fie că fac parte din trecut. sport etc..5.. Apreciez că produsele realizate de grupa mea sunt de nota . 15 p culegere de folclor.. existenŃa activităŃilor de teren (realizarea de fotografii. Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex. Portofoliul poate fi evaluat la sfârşitul unui semestru sau la sfârşitul anului şcolar.... b) bun... cărŃi) 10 p 3.. elevii vor pune întrebări celorlalte grupe.. Redăm în continuare un model de fişă de evaluare a proiectului care va fi completată de profesor. fie că sunt “legende vii”. 2.....

. articole publicate în revista şcolii. Portofoliul este un instrument de evaluare care îi dă elevului posibilitatea de a lucra în ritmul propriu şi de a se implica activ în rezolvarea sarcinilor de lucru stabilite.coerenŃa/pertinenŃa eseului. să anunŃe criteriile de evaluare a proiectului şi să stabilească perioada de elaborare a portofoliului. . .fişe de lucru. precum dezvoltarea gândirii critice. Portofoliul sintetizează activitatea elevului pe o anumită perioadă de timp. 10 p IV. CALITATEA PIESELOR DIN PORTOFOLIU .2 lucrări corectate de profesor pe parcursul anului şcolar. lucrări de control. ESTETICA . ORIGINALITATE. ci motivantă. afişe etc. CRITERII DE EVALUARE I.un dicŃionar de personaje istorice. fapt care va contribui la dezvoltarea capacităŃilor şi abilităŃilor însuşite de-a lungul şcolii.aranjarea pieselor din portofoliu după un anumit criteriu. .fotografii. realizarea de analize comparative referitoare la diverse evenimente istorice. Portofoliul poate fi axat şi pe dezvoltarea unei anumite abilităŃi sau competenŃă. investigarea unui fapt istoric. CONłINUTUL PORTOFOLIULUI . eseuri. avantajele utilizării portofoliului ca metodă complementară de evaluare sunt: individualizează demersul învăŃării. . . diplome obŃinute la concursurile şcolare. caricaturi. . Un portofoliu de evaluare la disicplina istorie ar putea conŃine: referate. În proiectarea portofoliului. . biografii ale personalităŃilor studiate. profesorul trebuie să stabilească obiectivele/ competenŃele vizate prin elaborarea portofoliului. oferă elevului posibilitatea de a aplica ceea ce ştie.). .un eseu structurat. 40 p II. să anunŃe ce piese trebuie să cuprindă portofoliul.tehnoredactarea.rezolvarea sarcinilor de lucru din fişe. materiale realizate pentru diverse concursuri şcolare etc. . Portofoliul poate fi realizat individual sau în grup. CREATIVITATE 100 p PUNCTAJ TOTAL Punctaj Punctaj maxim acordat 40 p • • • • Sintetizând. de a pune în valoare anumite abilităŃi şi competenŃe. familiarizează elevul cu tehnicile de muncă intelectuală.o fişă de autoevaluare. . Elevul este implicat în realizarea unor materiale care să-l reprezinte mai bine. Redăm mai jos un posibil punct de plecare pentru elaborarea unei fişe de evaluare pentru un portofoliu. 10 p III.sau va fi o evaluare globală a portofoliului (evaluare holistică).diversitatea pieselor pe care le conŃine: .calitatea imaginilor. . diverse surse istorice (fotografii.existenŃa sumarului protofoliului. un dicŃionar de termeni istorici. 11 . Evaluarea prin portofoliu nu este stresantă pentru elev.respectarea ordinii alfabetice în elaborarea dicŃionarului de personaje istorice şi a dicŃionarului de termeni istorici.un dicŃionar de termeni istorici. fişe de lucru. este un suport al învăŃării.utilizarea a cel puŃin cinci surse bibliografice.

profesorul pune accent pe prezentarea proiectului şi mai puŃin pe calitatea pieselor cuprinse. motivează elevul pentru activitatea de învăŃare. Dintre limitele utilizării portofoliului ca metodă complementară. elevului i se cere să-şi acorde o notă. referitoare la rezultatele constatate. precum: Cât de bine am rezolvat această sarcină de lucru? Care sunt sarcinile de lucru la care mă descurc mai bine? elevii trebuie să completeze la sfârşitul îndeplinirii unei sarcini de lucru o fişă de autoevaluare. profesorul va argumenta dacă nota este sau nu corectă. ActivităŃile de autoevaluare au o serie de valenŃe formative. elevii sunt ajutaŃi să conştientizeze care sunt punctele lor tari şi slabe. Probleme de docimologie didactică în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. în vederea formării unei imagini cât mai complete despre posibilităŃile fiecărui elev în parte şi ale tuturor la un loc. Pentru formarea deprinderilor de autoevaluare la elevi. elevii cunosc criteriile de evaluare şi ştiu ce ar trebui să facă pentru atingerea obiectivelor. 189 ): • autocorectarea – elevul este solicitat să-şi descopere propriile greşeli. • • Autoevaluarea. autoevaluarea poate fi o modalitate utilă de autocunoaştere. • uneori. 2005. elevii trebuie să fie încurajaŃi să-şi pună o serie de întrebări. din cauza timpului disponibil. fie în cadrul unor verificări orale. autocorectarea şi corectarea reciprocă constituie un prim pas spre însuşirea capacităŃilor de autoevaluare de către elevi. profesorul dobândeşte confirmarea aprecierilor sale în opinia elevilor. care este poziŃia pe care o ocupă în raport cu ceilalŃi colegi. • realizarea unui portofoliu de calitate presupune timp alocat de profesor pentru îndrumarea elevului în activitatea de selectare şi de elaborare a pieselor portofoliului. • unele piese din portofoliu nu sunt rezultatul muncii elevului. Profesorului îi revine rolul de a-i ajuta pe elevi să-şi însuşească capacităŃi de autoevaluare. menŃionăm: • evaluarea obiectivă şi riguroasă a unui portofoliu solicită profesorului mai mult timp în comparaŃie cu utilizarea altor metode de evaluare. fie la lucrări scrise. şi anume ( vezi Constantin Cucoş. p. unii elevii sunt mai motivaŃi de realizarea unui portofoliu decât de evaluarea prin metodele tradiŃionale. prin confruntarea a diverse informaŃii şi aprecieri. trebuie îndeplinite câteva condiŃii. • autonotarea controlată – în timpul unei verificări. dintre care menŃionăm: elevii sunt implicaŃi în procesul de evaluare. fapt care duce la creşterea încrederii în sine şi îi motivează pentru îmbunătăŃirea performanŃelor şcolare. dezvoltă o atitudine responsabilă faŃă de propria activitate. precum: elevii trebuie să cunoască obiectivele pe care urmează să le atingă pentru a şti dinainte spre ce să îşi îndrepte energia şi atenŃia. • notarea reciprocă – elevii sunt solicitaŃi să îşi noteze colegii. • corectarea reciprocă – elevul este solicitat să descopere greşelile colegilor săi.oferă profesorului posibilitatea să urmărească progresul elevului la învăŃătură. Aceasta are la îndemână diverse căi de formare şi de educare a spiritului de autoevaluare la elevi. Elevii au nevoie să se cunoască. • metoda aprecierii obiective a personalităŃii – constă în antrenarea întregului colectiv al clasei în vederea evidenŃierii rezultatelor obŃinute de către aceştia. 12 . timpul alocat acestei activităŃi creşte în cazul unor elevi nefamiliarizaŃi cu această metodă de evaluare. participând astfel la propria lor formare.

Itemi de tip pereche (itemi de asociere) solicită elevilor stabilirea unor corespondenŃe între cuvinte. autor Constantin Strungă (pag. Ligia Sarivan (pag. Acest tip de item se limitează la măsurarea informaŃiilor factuale. metodele complementare de evaluare prezintă şi dezavantaje. • itemi subiectivi (cu răspuns deschis). • oferă elevului posibilitatea de a demonstra ceea ce ştie să facă cu informaŃiile însuşite în cadrul orelor de curs. În acelaşi timp. Itemii obiectivi sunt: • itemi cu alegere duală (cu răspuns alternativ). • unele metode nu au un grad ridicat de obiectivitate. relaxat. • încurajează dezvoltarea unui climat de învăŃare plăcut. 43-59) sau „Evaluarea şcolară”. volum coordonat de Mihai Manea. Nicoleta Sasu (pag. imaginaŃia şi originalitatea elevului. bazându-se pe simple asociaŃii. Ştefan Păun în „Didactica istoriei” este de părere că numărul ideal de perechi este între 5 şi 7.) Se recomandă ca una dintre coloane să cuprindă mai multe elemente decât cealaltă. pe abilitatea de a identifica relaŃia existentă între două lucruri (ex. Fiecare tip de item este însoŃit de exemple din lectia „Politica externă a domnilor români în secolele XIV-XVI”. 13 . • itemi semiobiectivi. deoarece un număr mai mare determină răspunsuri la întâmplare. cele mai importante fiind: • sunt mari consumatoare de timp. • stimulează creativitatea.Metodele alternative sau complementare de evaluare au numeroase valenŃe formative. 5. 152-197). propoziŃii. termeni – definiŃie etc. Itemul este un element component al unei probe. precum: • evită rutina şi monotonia determinată de utilizarea dominantă a metodelor tradiŃionale de evaluare. Anca łârca. volum coordonat de Otilia Păcurari. • itemi de tip pereche. • itemi cu alegere multiplă. • oferă profesorului o imagine de ansamblu asupra activităŃii elevului pe parcursul unei anumite perioade de timp. un elev care nu cunoaşte un răspuns. „Predarea istoriei şi educaŃia pentru cetăŃenie democratică în România: demersuri didactice inovative”. date – evenimente istorice. date sau alte categorii de simboluri distribuite pe două coloane paralele. Oameni – realizări. • oferă elevului posibilitatea de a exersa şi de a dezvolta diverse abilităŃi şi deprinderi. fraze. îl obŃine prin eliminare. 68-75). Dacă amândouă coloane ar avea acelaşi număr de elemente. • stimulează implicarea activă a elevilor în îndeplinirea sarcinilor de lucru. TIPURI DE ITEMI Vom trece în revistă principalele tipuri de itemi care stau la îndemâna oricărui profesor pentru a realiza un test de evaluare. Principalele tipuri de itemi: • itemi obiectivi (cu răspuns închis). • itemi de aşezare în ordine cronologică. Eugen Palade. îi oferă posibilitatea de a pune în practică ceea ce a învăŃat. Pentru o prezentare detaliată a tipologiei itemilor se pot consulta lucrările: „Strategii didactice inovative”.

StabiliŃi corespondenŃa între termenii celor trei coloane: A B C Mircea cel Bătrân Vaslui 1395 Iancu de Hunedoara Călugăreni 1475 Vlad łepeş Târgovişte 1456 Ştefan cel Mare Belgrad 1462 Mihai Viteazul Rovine 1595 Itemi cu alegere duală (cu răspuns alternativ) solicită elevului să selecteze unul dintre cele 2 răspunsuri posibile: corect / greşit. spre deosebire de întrebările cu alegere multiplă. 2. Răspunsul corect nu trebuie să fie cel « care pare diferit » deoarece poate fi ghicit cu uşurinŃă de un elev care nu a învăŃat. b) înfrângerea lui Ştefan cel Mare în lupta de la Războieni de către sultanul Mahomed al II-lea. deoarece. Itemii cu alegere duală pot fi construiŃi relativ uşor. „Povestirile germane” scrise de persoane potrivnice lui Vlad łepeş şi puse în circulaŃie în Europa Apuseană aveau menirea de a-l denigra pe domn. Ştefan cel Mare a intrat în conflict cu regele Ungariei. Mihai Viteazul a fost apreciat de popoarele balcanice ca un adevărat eliberator. łara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân dobândeşte o recunoaştere internaŃională pe măsură. 5. 3. 4. d) începutul celei de-a doua domnii a lui Vlad łepeş . Matei Corvin. 14 . Matei Corvin. plauzibile). adevărat / fals. reunind forŃele politico-militare ale celor trei łări Române iar programul său politic şi militar va fi continuat de Alexandru cel Bun. Vlad łepeş şi Ştefan cel Mare. profesorul nu trebuie să Ńină cont de faptul că variantele de răspuns trebuie să fie cât mai plauzibil. c) plătirea tributului către Imperiul Otoman de Moldova . cât şi pentru că domnul reuşise să ia în stăpânire cetatea Chilia. Se recomandă profesorilor să asigure o oarecare omogenitate variantelor de răspuns. Itemul cu alegere multiplă are un singur răspuns corect. da / nu. În prima parte a domniei sale. nu a sprijinit lupta împotriva Imperiului Otoman. AranjaŃi literele în ordinea desfăşurării cronologice a faptelor istorice: a) apărarea Belgradului de către Iancu de Hunedoara. Prin alianŃa sa cu regele maghiar Sigismund de Luxemburg şi participarea la cruciada de la Nicopole. acord / dezacord. MenŃionaŃi dacă enunŃurile următoare sunt adevărate sau false: 1. urmărind în acelaşi timp să ascundă faptul că regele Ungariei. Itemi cu alegere multiplă pun elevul în situaŃia de a alege un răspuns dintr-o listă de alternative. celelalte răspunsuri numindu-se distractori (alternative parŃial corecte. Itemi de aşezare în ordine cronologică care presupun o înşiruire aleatorie de evenimente istorice pe care elevii trebuie să le aranjeze din punct de vedere cronologic. din cauza alianŃei Moldovei cu Polonia. Iancu de Hunedoara a dezvoltat frontul românesc antiotoman.

la care au aderat şi łările Române? 2.Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect: 1. Vlad łepeş şi Ştefan cel Mare. Itemi semiobiectivi sunt: itemi cu răspuns scurt. posibilitatea utilizării unui număr mare de astfel de itemi într-un test. La Rovine oastea turcească a fost condusă de: a) Mahomed I. c) Murad al II-lea. timp scurt de corectare. b) tehnica de luptă a românilor era inferioară celei otomane. întrebările structurale. • • • • • • • • • • • • • • • Avantajele itemilor obiectivi sunt: testează un volum mare de informaŃii într-un timp relativ scurt. a fost: a) Baiazid Fulgerul. Sultanul împotriva căruia au luptat Iancu de Hunedoara. Dezavantajele itemilor obiectivi sunt: raŃionamentul prin care elevul ajunge la răspuns nu poate fi urmărit. Cum se numeşte coaliŃia antiotomană formată la sfârşitul secolului al XVI-lea. elevul poate ghici răspunsurile. c) Mahomed al II-lea Cuceritorul. După ce bătălie a primit Iancu de Hunedoara demnitatea de guvernator al Ungariei? 15 . d) Baiazid Ilderim. unui cuvânt unui număr. contribuie la organizarea învăŃării. se elaborează relativ uşor. măsoară rezultate ale învăŃării plasate la nivele cognitive inferioare. itemi de completare. fidelitate şi validitate ridicate. 3. d) era îndemnat de boieri să aplice această tactică. uneori este dificlă elaborarea unor distractori relevanŃi. oastea română era inferioară celei otomane. De ce a adoptat Mircea cel Bătrân tactica hărŃuirii armatei otomane înaintea confruntării de la Rovine? a) numeric. d) Soliman I. RăspundeŃi la următoarele întrebări. b) Soliman Paşa. Cine a folosit expresia „Poarta creştinătăŃii” pentru a arăta rolul de apărătoare a creştinătăŃii jucat de Moldova? 3. Itemi cu răspuns scurt folosesc o întrebare directă ce presupune formularea unui răspuns sub forma unei propoziŃii. schemele de notare sunt foarte simple. sau unui simbol. 2. obiectivitate şi aplicabilitate ridicate. c) nu cunoştea numărul soldaŃilor otomani. fraze. 1. b) Mahomed al II-lea. în domeniul cunoştinŃelor şi deprinderilor (cu excepŃia itemilor care urmăresc identificarea relaŃiei cauză – efect).

în chip strălucit. 4. se lupta într-una cu el. când vreo unitate duşmană rupându-se. 16 .Andrei Bathory a fost înfrânt de Mihai Viteazul în bătălia de la . în privinŃa relaŃiilor dintre Imperiul Otoman şi łara Românească. Vlahul [Vlad łepeş] însă sculându-se dis-dedimineaŃă şi rânduindu-şi bine oamenii de sub el. „În anul [1462. 3. mulŃi turci s-au ucis între ei.. Întrebările structurate care se constituite din mai multe subîntrebări – de tip obiectiv. Astfel răspunsurile unei întrebări structurate pot varia de la un răspuns la alegere. săvârşea isprăvi vrednice de amintit... în łara Românească] mergea înainte robind Ńara.Voievodul i-a răspuns însă: <cât despre sine să vină însuşi la închinăciune (.... Baiazid [sultanul Imperiului Otoman] (.... DescrieŃi tactica de luptă adoptată de domnii români.. şi. strângând cu grijă oastea Ńării.... 2. Ducas. când a ridicat corturile.. fiindu-i frică.. din sursa B. până la realizarea unor minieseuri.. două informaŃii aflate în relaŃie cauză-efect.) este cu neputinŃă>. mai înainte [în 1396]. MenŃionaŃi două decizii adoptate de sultani. care sunt multe şi acoperă în toate părŃile Ńara. menŃionaŃi din textul B.Itemi de completare solicită drept răspuns doar unul sau două cuvinte.Mircea cel Bătrân a încheiat în 1395 un tratat de alianŃă cu . Când însă s-a făcut dimineaŃă... tribut.. PrezentaŃi două acŃiuni diplomatice la care au participat domnii români în secolele XIV-XVI.. funcŃia lui Vlad łepeş......... a tras şanŃuri şi a ridicat valuri şi sta în mijlocul lor.. sultanul Mahomed al II-lea] trimite la voievodul Valahiei [Vlad łepeş] un sol anunŃându-l să vină în grabă la închinăciune (.).. MenŃionaŃi o asemănare între politica externă promovată de domnii menŃionaŃi în textele istorice A şi B. nu şi-a făcut planul să vină asupra lui să dea lupta (.. se îndrepta uneori prin Ńară după hrană sau la prădat vite. [Sultanul] şi-a strâns armata de pretutindeni. 2.. dând lupte. şi. răspundeŃi la următoarele cerinŃe: 1. łinându-se de urma lui Baiazid. PrecizaŃi secolul la care se referă sursa A. Chalcocondil. românii au intrat în [tabăra] lor. şi aşa cu foarte mare îndrăzneală se Ńinea de armata [otomană]. 6. 5.. front românesc antiotoman. PrecizaŃi. MenŃionaŃi numele unui domn al łării Româneşti din secolul al XVI-lea. cât şi în sursa B. prin urmare. (.. a pornit cu război şi trecând peste Istru [Dunăre.. PrezentaŃi două confruntări militare la care au participat domnii români în secolele XIV-XVI. găsindu-i vină.” (L..(…) Tiranul s-a înspaimântat şi noaptea. „Asupra acestui Mircea care a început întâi. precizate atât în sursa A. CitiŃi cu atenŃie textele de mai jos: A.. 9..) însă. DefiniŃi termenii: cruciadă. 3... când era încă întuneric... a intrat deodată înăuntru şi până în ziuă a tăiat turci fără de număr şi până ce s-a luminat de ziuă. Dar Mircea. 10. ScrieŃi răspunsurile corecte care completează enunŃurile de mai jos: 1.. Şi Ńinându-se pe urma lui.) Tiranul trecând Danubiul.În anul 1476 Ştefan cel Mare a fost înfrânt de turci în lupta de la .. o afirmaŃie incompletă. Expuneri istorice) B. enunŃul fiind. a străbătut [łara Românească]... peste 150 de mii... Istoria turco-bizantină) Pornind de la textele de mai sus.. semiobiectiv sau eseu scurt – legate între ele printr-un element comun...” (M. a năvălit..). se Ńinea şi el cu armata pe urma lui Baiazid prin pădurile de stejar ale Ńării.. nimerind în partea dreaptă a taberei. în vreme de primăvară. (…) a venit la Danubiu [Dunăre]. 8.... să nu fie uşor de umblat pentru duşmani şi nici lesne de cucerit. război.. 7.

întrebările structurate oferă posibilitatea utilizării unor materiale auxiliare (hărŃi. Rezolvarea de situaŃii-problemă. grafice. digrame. în timp ce altele mai mari ca teritoriu şi recunoscute ca regate puternice (precum Ungaria). itemi de tip eseu care sunt utilizaŃi cu precădere în cazul istoriei şi al altor discipline umaniste. • menŃionarea unei concluzii privind importanŃa domniei lui Ştefan cel Mare. texte istorice). să-şi păstreze existenŃa statală.• • • • • • • • • Avantajele itemilor semiobiectivi sunt : elevii trebuie să producă efectiv răspunsul deşi au o libertate restrânsă în organizarea şi formularea lui în varianta dorită . întrebările structurale măsoară o varietate mai mare de cunoştinŃe şi competenŃe. mai ales în ceea ce priveşte itemii cu răspuns scurt şi itemii de completare. ExplicaŃi cum au reuşit łările Române relativ mici. în plus. • eseu structurat – elevului i se cere să construiască un răspuns în conformitate cu un set de cerinŃe date. RealizaŃi un eseu cu titlul « RelaŃiile Moldovei lui Ştefan cel Mare cu statele vecine ». • menŃionarea unui fapt istoric referitor la relaŃiile dintre Polonia şi Moldova. în cazul itemilor cu răspuns scurt şi a itemilor de completare. • coerenŃa argumentelor. • menŃionarea unui fapt istoric referitor la relaŃiile dintre Ungaria şi Moldova. Dezavantajele itemilor semiobiectivi sunt: itemii cu răspuns scurt şi itemii de completare pot inhiba dezvoltarea abilităŃilor mai complexe. întrebările structurale necesită mai mult timp pentru elaborare. 17 . având în vedere următoarele repere: • precizarea a două obiective ale politicii externe a lui Ştefan cel Mare. pe lângă cunoştinŃe. este necesară construirea unui număr mare de itemi pentru fiecare unitate de conŃinut. • respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice. Itemii subiectivi includ: rezolvarea de probleme (sau crearea de situaŃii-problemă). precum: • utilizarea limbajului istoric adecvat. În cazul unei eseu. uşurinŃă şi obiectivitate în notare. Eseu structurat. şi abilitatea de a structura cel mai corect şi mai scurt răspuns. Eseu nestructurat RealizaŃi un eseu cu titlul “RelaŃiile Moldovei lui Ştefan cel Mare cu statele vecine”. în afară de informaŃiile propriu-zise. • prezentarea unei confruntări dintre Moldova şi Imperiului Otoman. Eseul este cunoscut în două variante: • eseu nestructurat (liber) – elevului i se cere să construiască un răspuns liber. elevii trebuie să demonstreze. au fost cucerite de către otomani. pot fi stabilite şi alte criterii de evaluare referitoare la ordonarea şi exprimarea ideilor. • structurarea textului: introducere-cuprins-concluzii. pentru a oferi informaŃii relevante.

profesorul este indecis asupra unei note şi pentru a o definitiva în vederea trecerii în catalog se uită la notele pe care elevul le are la celelalte discipline. • metodele de evaluare utilizate. • eroarea de generozitate caracterizată prin faptul că profesorul manifestă indulgenŃă faŃă de elevi din diverse motive. elevii slabi la învăŃătură sunt dezavantajaŃi în notare chiar şi atunci când s-au pregătit bine. • eroarea logică. comparativ cu elevii necunoscuŃi. În schimb. impun realizarea unei scheme de notare cât mai detaliate şi mai complete. în cazul lor profesorii trecând cu vederea anumite greşeli comise. Sunt unii profesori care consideră că notele bune ale elevilor reprezintă o dovadă a faptului că profesorul respectiv este bun. timpul necesar corectării unui astfel de item este mare. exprimarea în scris) stimulează dezvoltarea unei gândiri critice şi flexibile. Probleme de docimologie didactică în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. 2005. Cei mai mulŃi dintre factorii perturbatori provin din activitatea cadrului didactic (vezi Constantin Cucoş. 18 . • unele particularităŃi ale relaŃiei profesor-elev. Dezavantajele itemilor subiectivi sunt: presupun un grad înalt de subiectivitate în notare. capacitatea de organizare. necesită mult timp pentru elaborare. • natura disciplinei de învăŃământ. p. necesită mult timp pentru administrare. Elevii cu o situaŃie bună la învăŃătură sunt avantajaŃi.• • • Avantajele itemilor subiectivi sunt: măsoară abilităŃile şi competenŃele de complexitate ridicată (creativitatea. • circumstanŃele sociale în care se realizează evaluarea (nivelul general al clasei. precum: • activitatea profesorului. ERORI ÎN EVALUAREA ŞI APRECIEREA ELEVILOR Evaluarea corectă şi obiectivă a rezultatelor şcolare este influenŃată de mai multe circumstanŃe. salvarea „imaginii” şcolii). de sinteză şi analiză. • efectul Pygmalion sau efectul oedipian. • ecuaŃia personală a examinatorului. • efectul de ordine. 184-185): • efectul „halo” (efectul „blând” şi eroarea de generozitate). permit individualizarea evaluării. • personalitatea elevilor. politica şcolii în materie de evaluare. originalitatea. Efectul „halo” constă în faptul că notarea unui elev la o disicplină este influenŃată de notele obŃinute la celelalte discipline. • efectul de contrast. capacitatea de integrare a ideilor şi/sau interpretare a datelor. • • • • • 6. Uneori. Specialiştii au identificat două variante ale efectului „halo”: • efectul „bând”caracterizat prin faptul că un profesor apreciază cu mai multă indulgenŃă elevii pe care îi cunoaşte.

fără mari eforturi. starea psihică în care se află. Specialiştii nu recomandă promovarea acestui stil de notare deoarece îi demotivează pe elevi. Uneori personalitatea elevului este în contradicŃie cu metodele de evaluare utilizate de profesor. motiv pentru care tratează cu uşurinŃă. Pentru unii profesori. îşi face temele pentru acasă. Efectul de contrast se caracterizează prin faptul că uneori profesorii acordă o notă mai mare unei lucrări care urmează după o lucrare mai slabă sau o notă mai mică dacă urmează după o lucrare mai bună. nota are un rol motivaŃional. nu are absenŃe nemotivate la ora de istorie. pentru alŃii este o modalitate de a constrânge elevul de a realiza o activitate suplimentară. ia mereu notiŃe. stress. Personalitatea elevului reprezintă o altă sursă de eroare în notare. doar ca să se asigure că elevul va învăŃa pe tot parcursul anului şcolar (notarea strategică). ci de alte elemente precum: efortul depus de un elev slab de a învăŃa o lecŃie sau de a realiza o anumită sarcină de învăŃare. de informaŃiile pe care le-a dobândit sau de capacităŃile şi abilităŃile de care dă dovadă. Unii profesori acordă note care au rol de sancŃiune. nota nu depinde de răspunsurile elevului. Efectul de contrast poate fi evitat în cazul unei lucrări scrise dacă profesorul respectă baremul de corectare şi notare. Supraevaluarea conduce la ideea că totul se poate obŃine uşor.Efectul „Pygmalion” sau efectul oedipian porneşte de la subiectul din mitologia greacă potrivit căruia Oedip şi-a ucis tatăl pentru că acest lucru i-a fost prezis de un oracol. Unii profesori sunt mai indulgenŃi. chiar îi lasă corigenŃi pe cei mai slabi pe primul semestru. Pentru unii profesori. EcuaŃia personală a examinatorului care porneşte de la faptul că fiecare profesor îşi are propriile criterii de apreciere şi notare. această activitate. uneori cu neglijenŃă. • stilul generos care apare atunci când peste 60% dintre note sunt peste cinci. faptul că este cuminte la ore şi nu deranjează. profesorul notează elevii în funcŃie de părerea pe care şi-a format-o referitoare la posibilităŃile acestora. alŃii mai exigenŃi. Astfel. nu comentează deciziile profesorului etc. În acest caz. nota are rolul de a sancŃiona anumite atitudini comportamnetale ale elevului considerate neacceptabile de către profesor. Unii profesori au obiceiul de a acorda note foarte mici la începutul anului şcolar. pentru profesor. notarea reprezintă doar o obligaŃie administrativă. Efectul de ordine se caracterizează prin faptul că profesorul notează identic mai multe lucrări consecutive care prezintă totuşi anumite diferenŃe. 19 . participă la activităŃile extraşcolare. Specificul discipline de învăŃământ poate determina alte erori în notare. Eroare logică se caracterizează prin faptul că profesorul notează elevii Ńinând cont nu de răspunsurile acestora. Istoria este una dintre disciplinele care facilitează subiectivitatea evaluării. îşi pune amprenta asupra răspunsurilor. Subevaluarea îi demobilizează pe elevi şi aceasta este o explicaŃie pentru aversiunea unor elevi pentru anumite discipline. Specialiştii au identificat trei categorii de stiluri de notare/apreciere a rezultatelor şcolare pe care le utilizează profesorii: • stilul sever care apare atunci când profesorul pune note sub cinci sau de cinci la jumătate dintre elevii unei clase. determinată de oboseală. În acest caz. nota reprezintă un mod de motivare a elevului. alteori. • stilul moderat.

Lucrurile pot fi simplificate în condiŃiile proiectării evaluării. MulŃi se întreabă cum sunt posibile evaluarea şi notarea în condiŃiile în care. nu ne mai limităm să evaluăm elevul în funcŃie de cum a „spus” lecŃia. pe parcursul lecŃiei. ci sunt luaŃi în calcul şi alŃi indicatori precum atitudinile. comportamentul elevilor. Această reticenŃă se poate datora şi faptului că. Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre metodele activ-participative. ci pe ceea ce ştie să facă elevul cu ceea ce a învăŃat. În realitate. elevii sunt implicaŃi în multe activităŃi de învăŃare. exersarea priceperilor şi capacităŃilor în diverse contexte şi situaŃii. • crează cadrul favorabil pentru aplicarea cunoştinŃelor dobândite. să găsească singur cunoştinŃele pe care urmează să şi le însuşească. cunoştinŃe însuşite. În proiectarea evaluării. comportamente. descriptorii de performanŃă şi instrumentele de evaluare. Într-adevăr. Aceste metode îl ajută pe elev să caute. o ascultarea activă din timpul discuŃiilor de grup. abilităŃi. profesorul stabileşte ce urmează să evalueze: capacităŃi. profesorul trebuie să facă cunoscute nu numai obiectivele lecŃiei. ci sunt evaluate deprinderile şi capacităŃile elevului. deprinderi. gradul de încorporare a unor valori şi atitudini etc. La începutul lecŃiei. În funcŃie de obiectivele şi activităŃile de învăŃare. legate în principal de limitele acestor metode activ-participative: efortul mare în pregătirea activităŃilor didactice. Apoi elaborează criteriile de evaluare. pregătindu-i astfel pentru educaŃia permanentă. necesită mult timp. Iată câteva dintre criteriile de evaluare care pot fi stabilite în cazul unei lecŃii bazată pe metode activ-participative: o colaborarea în cadrul grupului. dar şi criteriile de evaluare şi descriptorii de performanŃă. Această reticenŃă se poate explica prin diverse motive. mulŃi profesori sunt încă reticenŃi când vine vorba despre modernizarea actului didactic prin utilizarea acestor metode. accentul nu se mai pune doar pe cantitatea de informaŃii însuşită de către elevi. În plus. să prelucreze informaŃiile.7. evaluarea nu mai poate fi abordată într-o manieră tradiŃională. produse realizate. EVALUAREA ÎN CONTEXTUL ÎNVĂłĂRII ACTIVE În ultimul timp. adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev. deprinderile. ValenŃele formative care recomandă folosirea acestor metode activ-participative în cadrul orelor de curs în vederea modernizării şi eficientizării actului didactic sunt numeroase: • asigură un demers interactiv al actului de predare-învăŃare-evaluare. Astăzi. valorile şi atitudinile dobândite etc. Este important ca profesorul să fie cât mai explicit şi să folosească un limbaj accesibil elevilor. să cerceteze. • dezvoltă motivaŃia pentru învăŃare. acesta devenind coparticipant la propria formare. proiectarea evaluării în contextul învăŃării active presupune mai mult efort şi mai mult timp din partea profesorului decât în cazul unei evaluării tradiŃionale care pune accent doar pe cunoştinŃele însuşite. • valorifică şi stimulează creativitatea şi imaginaŃia elevilor. o rezolvarea sarcinii de lucru asumate. Elevii trebuie să ştie ce se aşteaptă de la ei pe parcursul lecŃiei. nu se evaluează doar cunoştinŃele dobândite (ceea ce este relativ uşor de realizat). Aceste metode îi învaŃă pe elevi să lucreze independent şi să facă apel la propriile abilităŃi şi deprinderi. profesorul porneşte de la obiectivele lecŃiei şi de la activităŃile de învăŃare propuse pentru atingerea obiectivelor. în cazul lecŃiilor bazate pe metode activparticipative. există riscul neimplicării active a tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de lucru etc. • transformă elevul din obiect în subiect al învăŃării. au intervenit anumite modificări în ceea ce priveşte evaluarea educaŃională. • dezvoltă gândirea critică. În primul rând. Evaluarea actuală nu mai pune accentul pe ceea ce ştie elevul. 20 . o exprimarea de păreri personale.

materialele didactice disponibile. Se recomandă formuarea unor grupuri de mici. • pentru nota 5-6: elevul colaborează destul de rar. • evaluarea grupului. înŃeleg mai bine conŃinuturile. pentru criteriul „colaborarea în cadrul grupului” se pot stabili următorii descriptori de performanŃă: • pentru nota 9-10: elevul colaborează permanent cu ceilalŃi membri ai grupului. experienŃa. • chestionarea orală aleatorie a unor elevi din grupuri diferite. experienŃa de lucru în grup. proiectul de cercetare în grup. informaŃiile. • observarea sistematică a activităŃii elevilor din fiecare grup. • interacŃiunea inexistentă atunci când membrii grupului lucrează independent.A. strategiile personale de lucru. metoda pălăriilor gânditoare. evaluarea se poate realiza pe două nivele: • evaluarea individuală. cerând părerea colegilor şi ajutându-se reciproc pentru reuşita comună. Phillips 6/6. LecŃia bazată pe învăŃarea prin cooperare se caracterizează prin interdependenŃă. tehnica acvariului. Specialiştii au identificat trei tipuri de interacŃiune: • interacŃiunea pozitivă care este bazată pe cooperare şi stimulează activitatea elevilor în scopul atingerii obiectivelor propuse.Pentru fiecare dintre aceste criterii de evaluare se pot stabili descriptori de performanŃă. în acest caz. metoda R. metoda învăŃării pe grupe mici. EVALUAREA ÎN CONTEXTUL ÎNVĂłĂRII PRIN COOPERARE Motto: „Ne scufundăm sau înotăm împreună” ÎnvăŃarea prin cooperare este o strategie didactică în cadrul căreia elevii. scara de clasificare sau lista de control/verificare. O caracteristică specifică învăŃării prin cooperare este promovarea interacŃiunii care presupune diverse avantaje. portofoliul de grup etc. 21 . împărŃiŃi în grupuri mici. În cazul lecŃiilor bazate pe învăŃarea în grup. pentru a monitoriza diverse aspecte pe care le consideră importante. • interacŃiunea negativă care este bazată pe opoziŃie şi competiŃie. Cercetările arată că elevii care învaŃă prin cooperare în cadrul grupului tind să aibă performanŃe şcolare mai bune. În ceea ce priveşte structura grupurilor. membrii grupului punându-şi piedici reciproce în atingerea Ńelurilor. metoda turnirurilor între echipe. rolul de observator al profesorului care poate interveni la nevoie. strategii şi tennici care promovează învăŃarea prin cooperare. • pentru nota 7-8: elevul colaborează în general. De exemplu. predarea directă a deprinderilor sociale. un număr mai mare de competenŃe sociale pozitive. răspunderea individuală. mozaicul. Există numeroase metode. pe baza unor criterii dinainte stabilite. • pentru nota 3-4: elevul nu colaborează. Iată câteva sugestii privind evaluarea în contextul învăŃării prin cooperare: • testarea individuală a elevilor după activitatea de grup prin aplicarea unui test de 12-20 minute pentru a evalua măsura în care fiecare dintre elevi şi-au însuşit conŃinuturile.I. tehnica florii de nufăr. 8. Elevii sunt motivaŃi să obŃină rezultate pentru grupul din care face parte. acŃionează în vederea atingerii unui scop comun: optimizarea învăŃării. timpul alocat activităŃii respective. Munca în grup permite împărŃirea responsabilităŃilor şi oferă elevilor posibilitatea de a-şi face cunoscute ideile. conŃinuturile învăŃării. Tehnica 6/3/5. MenŃionăm doar câteva exemple: metoda predării/învăŃării reciproce. vârsta elevilor. de cel mult patru elevi. profesorul poate apela la instrumente de evaluare precum fişa de evaluare. specialiştii recomandă grupurile eterogene iar mărimea grupurilor depinde de factori precum obiectivele lecŃiei. realizând schimburi reciproce de resurse şi informaŃii. climat mai relaxat etc.

Ce metodă de evaluare preferi? De ce? a) orale. îşi îndeplinesc sarcinile asumate. elevii au posibilitatea de a-şi evalua propria contribuŃie la îndeplinirea sarcinii de lucru a grupului iar prin interevaluare evaluează contribuŃia celorlalŃi colegi din grup. deprinderi etc. Kari Kuoho. în semestrul I. b) scrise. la sfârşitul orei. am aplicat un chestionar elevilor de la clasa la care sunt dirigintă (clasa a XII-a). profesorul poate completa o fişă de evaluare a grupului unde va nota aspectele observate pornind de la criterii precum: membrii grupului colaborează. pot fi utilizate diverse tipuri de evaluare: individuală. Mariana Pop. 49% au optat pentru probele orale. elevii pot fi implicaŃi în autoevaluare şi în evaluarea activităŃii colegilor din grup prin completarea unor chestionare. c) complementare (proiect. portofoliu). profesorul trebuie să comunice elevilor concluziile sale privind activitatea fiecarui grup. lucrează în funcŃie de criteriile de evaluare anunŃate de profesor etc. autoevaluare. 22 . elevii de liceu sunt mai în măsură să constate aspectele pozitive şi negative ale evaluării. Iată câteva dintre avantajele evaluării prin cooperare: sunt evaluate diverse comportamente. predând celorlalte grupuri ceea ce au învăŃat. oferind fiecărui grup un feed-back privind eficienŃa sa. Evaluarea în sprijinul învăŃării. discuŃiile dintre profesor şi elevi privind mijloacele de îmbunătăŃire a activităŃii grupului pot fi precedate de completarea unor chestionare. analizând problemele cu care s-au confruntat grupurile pe parcursul muncii în echipă. poate oferi informaŃii utile pentru perfecŃionarea procesului de evaluare.• • • • • • • • • • după îndeplinirea sarcinilor de lucru. Ghid pentru cadrele didactice. în calitate de obiect şi subiect al educaŃiei. STUDIU PRIVIND OPINIILE ELEVILOR DE LICEU DESPRE EVALUARE Elevul. Pe parcursul anului şcolar 2010-2011. pot fi evaluate şi produsele realizate în cadrul grupului. 28% pentru probele scrise şi 13% pentru metodele complementare. 9. pentru evaluarea activităŃii grupurilor. Pentru mai multe detalii privind evaluarea în contextul învăŃării active şi a învăŃării prin cooperare se poate consulta lucrarea autorilor Ariana-Stanca VăcăreŃu. 2. Mai ales. profesorul stabileşte de la început care vor fi criteriile de evaluare în funcŃie de obiectivele lecŃiei iar aceste criterii trebuie să fie cunoscute de către elevi de la începutul lecŃiei. un elev din fiecare grup va prezenta în faŃa clasei rezultatele grupului său. enumerarea unei acŃiuni care ar putea contribui la sporirea eficacităŃii muncii grupului. prin autoevaluare. abilităŃi. sunt evaluate competenŃe sociale care nu pot fi evaluate atunci când elevul lucreză singur. grupurile au nevoie de anumite momente pentru a discuta cât de bine şi-au atins scopurile iar profesorii pot crea condiŃii favorabile pentru asemenea discuŃii dând membrilor grupului sarcini precum: enumerarea unor acŃiuni care au contribuit la rezolvarea cu succes a sarcinii de lucru. preferi să Ńi se pună întrebări sau să fii lăsat să-şi expui singur răspunsul? De ce? 3. În timpul ascultării. Aproape jumătate din numărul elevilor chestionaŃi preferă probele orale. interevaluare. Consideri că ai fost neîndreptăŃit vreodată în procesul de evaluare de către profesori? În ce împrejurări? Referitor la metodele de evaluare preferate de elevi. pun întrebări. Cele mai frecvente motive aduse în discuŃie de către elevi au fost: elevii primesc ajutor de la profesor prin întrebări ajutătoare sau chiar de la ceilalŃi colegi prin fenomenul „suflatului”. Acest chestionar cuprinde 3 întrebări referitoare la procesul de evaluare: 1. răspunsurile la chestionar pot constitui punctul de pornire pentru discuŃiile privind autoevaluarea grupului.

dezvoltarea capacităŃii de a purta oricând o discuŃie etc. în timp ce alŃii preferă să-i ghideze prin întrebări. Cele mai dese împrejurări menŃionate de elevi au fost: • profesorii vin nervoşi la oră sau se enervează pe parcursul orei din diverse motive (unii elevi fac gălăgie) şi îl „pedepseşte” pe elevul ascultat în momentul respectiv sau dă o lucrare cu subiecte mai dificile la întreaga clasă. profesorii sunt mai severi la scris. atunci când lecŃia este mai lungă. chiar dacă la ore nu sunt foarte bine pregătiŃi. este normal ca elevii de liceu să fie lăsaŃi să expună liber lecŃia şi să nu fie ghidaŃi ca la clasele mai mici. Dintre argumentele aduse de elevi. mulŃi au răspuns că sunt favorizaŃi elevii care au părinŃi cadre didactice. Un procentaj destul de mare (56%) se consideră defavorizaŃi de către profesori în procesul de evaluare. ceea ce duce la scăderea notei. • profesorii nu-i tratează în mod egal pe toŃi profesorii. ceea ce ar duce la scăderea notei. uneori. elevii au la dispoziŃie mai mult timp de gândire. el primeşte ajutor din partea profesorului atunci când greşeşte. o mică greşeală poate „ruina” întregul exerciŃiu sau toată problemă. menŃionăm: elevii emotivi se pot concentra mai bine în formularea răspunsurilor. ceea ce reprezintă un procent semnificativ. Cei mai mulŃi au motivat această preferinŃă prin faptul că numai elevii „tocilari” sau cei care învaŃă mecanic se tem de întrebările profesorilor. elevii nu pot fi „încurcaŃi” de întrebările profesorului. care aleg disciplina respectivă pentru examenul de bacalaureat. corectând şi eventualele greşeli de ortografie şi de conŃinut. Pentru probele scrise s-au pronunŃat 28% dintre elevii chestionaŃi. Cei mai mulŃi elevi preferă să fie lăsaŃi să expună liber deoarece le este teamă că nu vor şti toate răspunsurile. în schimb. Un procent mai redus (13%) preferă metodele complementare. Unii profesori acordă elevilor libertate în prezentarea răspunsului la lecŃie. principalul argument adus fiind faptul că evaluarea prin metodele complementare nu este la fel de stresantă ca cea orală sau scrisă. care nu deranjează niciodată orele. 23 . am constatat că cei mai mulŃi preferă probele orale deoarece consideră că la scris profesorii sunt mai exigenŃi. elevii pot uita anumite amănunte din lecŃie. pot omite unele informaŃii din lecŃie şi preferă să fie întrebaŃi ca nu cumva profesorul să creadă că nu ştia foarte bine lecŃia. dacă elevul este scos la tablă. care nu îşi exprimă nemulŃumirea faŃă de notele primite. Un procent destul de semnificativ preferă să fie ghidaŃi în momentul ascultării de către profesor. În ceea ce îi priveşte pe elevii chestionaŃi. principalele argumente invocate fiind: profesorul poate pune întrebări la care elevul nu ştie răspunsul. • profesorii sunt influenŃaŃi de notele de la celelalte obiecte sau de notele anterioare de la aceeaşi disciplină. la scris. fapt care este trecut cu vederea în cazul unui răspuns liber. AlŃii au răspuns că. se poate constata că ei nu preferă să fie lăsaŃi să expună liber lecŃia datorită calităŃilor formative ale acestei tehnici (dezvoltarea vocabularului şi a vorbirii. mulŃi elevi au răspuns că au primit note mici chiar şi atunci când s-au pregătit foarte bine din cauză că nu aveau note mari în general.). unii fiind favorizaŃi din diverse motive. Analizând argumentele elevilor. dezvoltarea încrederii de sine. Din motivele invocate de elevi. 54% preferă să fie lăsaŃi să vorbească independent. la disciplinele reale.răspunsul scris solicită o pregătire mai temeinică în timp ce la oral este mai greu de observat un răspuns mai puŃin sistematic.

Ed. 2007 Constantin Strungă. Ligia Sarivan (coord. • prezentarea neînteruptă este un răspuns foarte bun. 2003 Ştefan Păun. Iaşi. Iaşi. Ed. Alternative metodologice interactive. Radu. Ghid pentru cadrele didactice. Evaluarea şcolară. Mirela Albulescu. Didactică şi Pedagogică. • întrebările profesorului au rostul de „a încurca” sau de a scădea nota. Ed. Mariana Pop. 1999 Ion T. Didactica istoriei. Valerica Iriciuc.). Ed. Ed. Iaşi. Polirom. 2007 Jean Vogler (coord. 2003 Otilia Păcurari. Bucureşti. 2005 Constantin Cucoş. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.). Curs elaborat în tehnologia învăŃământului deschis la distanŃă. Anca łârcă. Bucureşti. Polirom. Evaluarea în procesul didactic. Argentina Pânzariu. de Vest. Corint. Polirom. Istorie. Teoria şi metodologia evaluării. Evaluarea în învăŃământul preuniversitar. Ed. Iaşi. BIBLIOGRAFIE Ion Albulescu. Bucureşti. 2000 Constantin Cucoş (coord. 2005 CrenguŃa Lăcrămioara Oprea.Răspunsurile elevilor au scos în evidenŃă câteva dintre concepŃiile lor greşite despre procesul de evaluare: • toŃi elevii care prezintă lecŃia liber sunt „tocilari” sau „învaŃă mecanic” fără să o înŃeleagă.). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Timişoara. Strategii didactice inovative. Iaşi. Ghid metodic pentru studenŃi şi profesori debutanŃi. Ed. Bucureşti. Ed. Predarea şi învăŃarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată. 2008 Ariana-Stanca VăcăreŃu. Evaluarea în sprijinul învăŃării. Pedagogie. Ed. Kari Kuoho. UniversităŃii din Bucureşti. 2008 Gheorghe Iutiş. Polirom. 2000 24 .