Indrum PROI BA - NGYT - V1a - 2011 Febr

PROIECT BETON ARMAT
- ÎNDRUMĂTOR -
Elaborat de
Șl.dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás
Drd.ing. FLORUȚ Codruț
- 2011 v1a -
BIBLIOGRAFIE
SR EN 1992-1-1: 2004, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru clădiri
(+AC:2008)
SR EN 1992-1-1/NB: 2008, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru clădiri.
Anexa Națională
EN 1992-1-1: 2004, Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings
SR EN 1991-1-1:2004, Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale (+ NA:2006)
P 100-1/2006, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri
Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton Armat (ed. II), Ed. Orizonturi Universitare, 2004, ISBN 973-638-176-5
Kiss Z., Oneț T., Proiectarea structurilor de beton armat după SR EN 1992-1, Ed. Abel, 2008, ISBN
973114070-0
Mosley W.H., Burgey J.H., Hulse R., Reinforced Concrete Design to Eurocode 2, Sixth Edition, 2007, ISBN:
9780230500716
Nilson A., Darwin D., Dolan Ch., Design of Concrete Structures (13th Ed.), McGraw-Hill Co, 2004, ISBN 0-07-
248305-9
Newman J., Choo B. S., Advanced Concrete Technology SET, Ed. Elsevier Science, 2003, ISBN-13:
9780750656863
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
- ELEMENTE STRUCTURALE, CU ROL DE REZISTENŢĂ

- PLACA ŞI GRINZILE (DISPUSE PE UNA SAU DOUĂ DIRECŢII, PE CARE REAZEMĂ PLACA)
- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTECŢIE

- FINISAJE, PARDOSELI, IZOLAȚII (TERMICE, ACUSTICE, HIDRO-).
GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU
GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL

ÎNCÂT SĂ FIE ECHIDISTANTE (PE CÂT POSIBIL) ŞI DISTANŢA
DINTRE AXELE LOR SĂ FIE
𝑙𝑝 = 1.5 … 3.0 𝑚
ÎN CAZUL PLĂCII ARMATE PE O DIRECŢIE, RAPORTUL
DIMENSIUNILOR UNUI OCHI DE PLACĂ RESPECTĂ CONDIŢIA:
𝑙𝑚𝑎𝑥 /𝑙𝑚𝑖𝑛 = 𝐵 / 𝑙𝑝 ≥ 2.0
- Planşeul realizat monolit este o structură spaţială, deoarece, prin intermediul

betonului şi al armăturilor din oţel, se creează o legătură între elementele
componente.
- Calculul unei structuri spaţiale este destul de dificilă, de aceea în proiectare se

permite calculul separat al fiecărui element de rezistenţă, ţinând seama de
modul în care se transmit încărcările verticale spre reazeme.
Astfel, se poate admite că placa (pl) se descarcă pe grinzile secundare (gs),
grinzile secundare se descarcă pe grinzile principale (GP) şi pe stâlpi (ST), iar
grinzile principale împreună cu stâlpii formează cadre, care transmit încărcările la
fundaţii (F) şi teren.
Pl → gs → cadre = GP + ST → F → teren
Traseul încărcărilor indică ordinea în care trebuie calculate elementele de rezistenţă, adică se începe cu
calculul plăcii, apoi se calculează grinzile secundare ş.a.m.d.
L
L
nxB
ETAPELE PROIECTĂRII
- PREDIMENSIONAREA: alegerea dimensiunilor secţiunii elementelor de
rezistenţă pe baza recomandărilor, astfel încât să corespundă şi altor criterii
decât cele de rezistenţă;
- CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR: determinarea încărcărilor de calcul,

cunoscând dimensiunile elementelor de rezistenţă şi alcătuirea părţilor
nestructurale, destinaţia şi amplasarea construcţiei;
- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza deschiderilor de

calcul ale elementelor;
- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale

încărcărilor de calcul ce acţionează pe schema statică admisă. Se poate face
cu programe de calcul automat sau manual, cu metode aproximative;
ETAPELE PROIECTĂRII
-PROIECTAREA PROPRIU-ZISĂ, prin următoarele etape:
- definitivarea secţiunii de beton a elementului, pe baza

rezultatelor calculului static şi a caracteristicilor materialelor folosite;
- calculul ariilor de armătură şi stabilirea dispunerii acestor

armături;
- desenul de execuţie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior

al cofrajului) şi dispunerea armăturilor, detaliile de armare, consumul
de materiale (volum de beton şi extras de armătură).
2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI
PALCA 𝑙𝑚𝑎𝑥 /𝑙𝑚𝑖𝑛 = 𝐵 / 𝑙𝑝 ≥ 2.0 ? ? ?
DACĂ DA  PLACĂ ARMATĂ PE O SINGURĂ DIRECȚIE
𝑕𝑝𝑙 𝑚𝑖𝑛 = 𝑙𝑚𝑖𝑛 /35 ≥ 80𝑚𝑚
Conf. P100-1/2006
hpl
hpl = M x 10 mm
l = interax
GRINZI
DIMENSIUNI RECOMANDARE
L/(12…15) - grinzi princilape
Minim, hmin
L/20 - grinzi secundare
ÎNĂLȚIME
L/(8…12) - grinzi princilape
Optim, hopt
L/(12…15) - grinzi secundare
LĂȚIME h/b = 1.5 … 3 - secțiune dreptunghiulară
bmin = 200 mm
h, b = M x 50 mm
L = interax
STÂLPI (se alege)
bST = (bGP +50)≥ 300 mm
hST ≈ 1,2 bST
h, b = M x 50 mm
3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE

Variația în timp este Greutate proprie: elemente structurale,
PERMANENTE
neglijabilă finisaje, etc.
Încărcări rezultate din utilizarea clădirii (utile)
Variația în timp este
VARIABILE Vânt
importantă
Zăpadă
Intensitate mare, timp Seism
ACCIDENTAL redus de acțiune Explozii
𝐹𝑑 = 𝛾𝑓 ∙ 𝐹𝑘
Valoarea Valoarea
de calcul Coeficient caracteristică
parțial de a acțiunii
siguranță
ÎN GENERAL, ACESTE ÎNCĂRCĂRI POT FI CONSIDERATE UNIFORM

DISTRIBUITE PE SUPRAFAŢA PLĂCII ŞI SUNT EXPRIMATE ÎN kN/m2.
SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR,

APOI CELE DE CALCUL (d).
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE CARACTERISTICE : gk
P - GREUTĂȚILE PROPRII 𝑔𝑘 = ∑𝑔𝑘,𝑖
- PLACA B.A. 𝑔𝑘,𝑝𝑙 = 𝑕𝑝𝑙 ∙ 𝜌𝑏𝑎
- TENCUIALA 𝑔𝑘,𝑡𝑒𝑛𝑐 = 𝑕𝑡𝑒𝑛𝑐 ∙ 𝜌𝑡𝑒𝑛𝑐
- PARDOSEALA
2
- Asfalt (15 cm) 𝑔𝑘,𝑝𝑎𝑟𝑑 𝐴 = 0.9 𝑘𝑁/𝑚
2
- Mozaic (10 cm) 𝑔𝑘,𝑝𝑎𝑟𝑑 𝑀 = 1.0 𝑘𝑁/𝑚
2
- Dale (13 cm) 𝑔𝑘,𝑝𝑎𝑟𝑑 𝐷 = 1.5 𝑘𝑁/𝑚
2
- Plăci bet. (11 cm) 𝑔𝑘,𝑝𝑎𝑟𝑑 𝑃 = 1.2 𝑘𝑁/𝑚
SPECIFIC WEIGHT
MATERIALE
ρ [kN/m3]
BETOANE
Beton armat 25.0
FINISAJE
Mortar de ciment 21.0
Mortar ciment-var 19.0
Mortar de var 17.0
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE CARACTERISTICE : qk
Q - UTILE 𝑞𝑘 = ∑𝑞𝑘,𝑖
- CATEGORIA DE UTILIZARE 𝑞𝑘,𝑈 =
- PEREȚI DESPĂRȚITORI 𝑞𝑘,𝑃𝐷 =
(din SR EN 1991-1-1:2004)
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE DE CALCUL
𝑔𝑑 = 𝛾𝑔 ∙ 𝑔𝑘
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE DE CALCUL

𝑞𝑑 = 𝛾𝑞 ∙ 𝑞𝑘
COEFICIENȚII PARȚIALI DE SIGURANȚĂ AI ACȚIUNILOR

TIPUL ÎNCĂRCĂRII
γF
ÎNCĂRCĂRI
γg = 1.35
PERMANENTE
ÎNCĂRCĂRI VARIABILE γq = 1.50
GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR
-În proiectare, acţiunile de calcul se grupează astfel încăt să producă efectele

cele mai defavorabile asupra structurii.
-Grupările sunt specifice stărilor limită la care se face verificarea.
- Pentru dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură, verificarea se face

la stările limită ultime (SLU)
𝑝𝑑 = 𝑔𝑑 + 𝑞𝑑
4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII
STABILIREA SCHEMEI STATICE
- Placa armată pe o direcţie poate fi înlocuită pentru determinarea eforturilor (în

cazul de faţă momente încovoietoare şi forţe tăietoare) cu o fâşie de placă de
1,0 m lăţime, decupată pe direcţia scurtă a plăcii, adică direcţia pe care se
descarcă placa. Din punct de vedere static, această fâşie se asimilează
cu o grindă continuă.
- Reazemele plăcii sunt grinzile secundare, deschiderile plăcii :

- deschiderea interax: 𝑙𝑝
- deschiderea de calcul, utilizată la calculul static : 𝑙𝑐 = 𝑙0
Unde 𝑙0 (lumina) este distanţa măsurată între feţele interioare ale

reazemelor ce delimitează o deschidere.
4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII
- Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile 𝑙𝑐 , încărcată

cu o încărcare liniară 𝑝𝑑 𝑥 1𝑚 [kN/m]
14
← curbe înfășurătoare
5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL
BETONUL
Calitatea betonului este definită de clasa de rezistenţă a betonului, care este
rezistenţa caracteristică la compresiune pe cilindri 𝑓𝑐𝑘
Clasa betonului 𝑪 𝑓𝑐𝑘 /𝑓𝑐𝑘 𝑐𝑢𝑏

Rezistenţa de calcul la compresiune a betonului 𝑓𝑐𝑑 = 𝑓𝑐𝑘 /𝛾𝑐
ARMĂTURA
Rezistenţa de calcul al oțelului
𝑓𝑦𝑑 = 𝑓𝑦𝑘 /𝛾𝑠
REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Secţiunea de calcul a plăcii
popt (%) pentru armături cu

Modul de armare al plăcii
fyk = 400 … 500 N/mm2 fyk = 300 … 400 N/mm2
- Pe o direcție 0,25 … 0,50 0,30 … 0,60
- Pe două direcții 0,20 … 0,50 0,25 … 0,50
Verificarea înălțimii alese (necesare)
𝑀𝐸𝑑
𝑑𝑛𝑒𝑐 =
𝜇 ∙ 𝑏 ∙ 𝑓𝑐𝑑
MEd - momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

b = 1000 mm
μ = f(ω)  tabel
𝑝 𝑓𝑦𝑑
𝜔= , în funcție de popt
100 𝑓𝑐𝑑
Calculul grosimii plăcii necesare
𝑕𝑝 = 𝑑 + 𝑑𝑠 unde
𝑑𝑠 = (𝑐𝑛𝑜𝑚 + ∅/2)
𝑐𝑛𝑜𝑚 = 𝑐𝑚𝑖𝑛 + ∆𝑐𝑑𝑒𝑣

Calculul grosimii plăcii necesare

din aderență
𝑐𝑚 𝑖𝑛 = max(𝑐𝑚𝑖𝑛 ,𝑏 ; 𝑐𝑚𝑖𝑛 ,𝑑𝑢𝑟 ; 10𝑚𝑚)
𝑐𝑚𝑖𝑛 ,𝑏 = ∅𝑚 𝑎𝑥 din durabilitate
∅𝑚𝑎𝑥 = 0.1𝑕𝑝 𝑚𝑚 + 2𝑚𝑚

𝑐𝑚𝑖𝑛 ,𝑑𝑢𝑟 = 15 𝑚𝑚 15 mm ??????????
∆𝑐𝑑𝑒𝑣 = 5 𝑚𝑚
 hp = M x 10 mm
Dacă
𝑕𝑝,𝑝𝑟𝑒𝑑𝑖𝑚 ≥ 𝑕𝑝,𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟  OK
Dacă
𝑕𝑝,𝑝𝑟𝑒𝑑𝑖𝑚 < 𝑕𝑝,𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟  RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI  MOMENTE
 DEFINITIVARE GROSIME PLACĂ

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ
Înălţimea utilă efectivă:
𝑑 = 𝑕𝑝 − 𝑑𝑠
𝑀𝐸𝑑 𝑓𝑐𝑑
𝜇=  ω  𝐴𝑠 = 𝜔𝑏𝑑
𝑏 ∙ 𝑑2 ∙ 𝑓𝑐𝑑 𝑓𝑦𝑑
REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
𝑓𝑐𝑡𝑚
𝐴𝑠,𝑚𝑖𝑛 = 0.26 𝑏𝑑 ≥ 0.0013𝑏𝑑
𝑓𝑦𝑘
𝐴𝑠,𝑚𝑎𝑥 ≤ 0.04𝑏𝑑
𝑠𝑚𝑎𝑥 = 3𝑕𝑝 ≤ 200𝑚𝑚 250𝑚𝑚 𝐸𝐶2 𝑝𝑡 𝑕𝑝 ≤ 300𝑚𝑚
𝑠𝑚𝑖𝑛 = 80𝑚𝑚
∅𝑚𝑎𝑥 = 0.1𝑕𝑝 𝑚𝑚 + 2𝑚𝑚
∅𝑚𝑖𝑛 = 6𝑚𝑚  bare drepte
∅𝑚𝑖𝑛 = 5𝑚𝑚  plase sudate

REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
𝐴𝑠,𝑠𝑢𝑝 = 25%𝐴𝑠,𝑐𝑎𝑚𝑝
- Perpendicular pe grinda principală 𝐴𝑠,𝑠𝑢𝑝 = ∅6/𝑝𝑎𝑠 𝑎𝑟𝑚. 𝑟𝑒𝑧𝑖.

gs gs
lo /4
lo
gs gs
GP
REGULI CONSTRUCTIVE – armături secundare (repartiție)

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
= min 20% As
𝑠𝑚𝑎𝑥 = 3𝑕𝑝 ≤ 250𝑚𝑚 (400𝑚𝑚 𝐸𝐶2)

REGULI CONSTRUCTIVE – plase sudate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
𝐴𝑠,𝑠𝑢𝑝 = 𝑚𝑖𝑛 50%𝐴𝑠,𝑐𝑎𝑚𝑝
- Perpendicular pe grinda principală
gs gs
lo /4
𝐴𝑠,𝑠𝑢𝑝 ,𝑚𝑖𝑛 = ∅5/150
lo
gs gs
GP
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate drepte
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu plase sudate
VERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOARE
În general, în cazul plăcilor subţiri obişnuite, armarea rezultă din calculul la

încovoiere, nefiind nevoie de armături la forță tăietoare.
Pentru verificarea acesteia,
𝑉𝑅𝑑,𝑐 ≥ 𝑉𝐸𝑑 = 𝑉𝑚𝑎𝑥
1/2
𝑉𝑅𝑑,𝑐 = 𝐶𝑅𝑑,𝑐 𝑘(100𝜌𝑙 𝑓𝑐𝑘 )1/3 𝑏𝑤 𝑑 ≥ 0.035 ∙ 𝑘 3/2 ∙ 𝑓𝑐𝑘 ∙ 𝑏𝑤 𝑑
𝐶𝑅𝑑,𝑐 = 0.18/𝛾𝑐
200 𝐴𝑠𝑙
𝑘 =1+ ≤ 2.00 𝜌𝑙 = ≤ 0.02
𝑑 𝑏𝑤 𝑑
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
gs
gs
bGP lo gs bGP
gs
GP
GP
B
bgs
gs
gs
bgs
bGP lo gs bGP
gs
GP
GP
B ESTE ÎNCĂRCARE
TOTALĂ !!!
P 𝑔𝑘,𝑔𝑠 = 𝑔𝑘,𝑝 ∙ 𝑙𝑝 + (𝑕𝑔𝑠 − 𝑕𝑝 ) ∙ 𝑏𝑔𝑠 ∙ 𝛾𝑏𝑎
Q 𝑞𝑘,𝑔𝑠 = 𝑞𝑘,𝑝 ∙ 𝑙𝑝
𝒑𝒅,𝒈𝒔 = 𝛾𝑔 𝑔𝑘,𝑔𝑠 + 𝛾𝑞 𝑞𝑘,𝑔𝑠
2. CALCULUL STATIC AL GRINZII SECUNDARE
- Grinda secundară se va calcula ca o grindă continuă, cu deschiderile de

calcul 𝑙𝑐 = 𝑙0,𝑔𝑠 = 𝐵 − 𝑏𝐺𝑃 , reazeme fiind grinzile principale.
11
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
As1 - Pas 2 As1 - Pas 2
As2 = minimum dintre 𝑴−

𝑩 𝑴−
𝑪
armăturile obținute în
câmpurile adiacente din
Pas 1 (aici din M1 și M2)
𝑴+
𝟏 𝑴+
𝟐
As1 - Pas 1 As1 - Pas 1

DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Verificarea înălțimii alese (necesare)
𝑀𝐸𝑑
𝑑=
𝜇 ∙ 𝑏𝑔𝑠 ∙ 𝑓𝑐𝑑
MEd - momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

bgs - din predimensionare
μ = f(ω)  tabel
𝑝 𝑓𝑦𝑑
𝜔= , în funcție de popt ≈ 1.2 … 1.8
100 𝑓𝑐𝑑
Calculul înălțimii necesare
𝑕𝑔𝑠 = 𝑑 + 𝑑𝑠
𝑑𝑠 = (𝑐𝑛𝑜𝑚 + ∅/2)
𝑐𝑛𝑜𝑚 = 𝑐𝑚𝑖𝑛 + ∆𝑐𝑑𝑒𝑣

Calculul înălțimii necesare

din aderență
𝑐𝑚 𝑖𝑛 = max(𝑐𝑚𝑖𝑛 ,𝑏 ; 𝑐𝑚𝑖𝑛 ,𝑑𝑢𝑟 ; 10𝑚𝑚)
𝑐𝑚𝑖𝑛 ,𝑏 = ∅𝑚 𝑎𝑥 din durabilitate
∅𝑚𝑎𝑥 = 20𝑚𝑚 … 25𝑚𝑚

𝑐𝑚𝑖𝑛 ,𝑑𝑢𝑟 = 15 𝑚𝑚
∆𝑐𝑑𝑒𝑣 = 10𝑚𝑚
 hgs = M x 50 mm după care verificare hgs /bgs =1,5 … 3,0 ???

Dacă
𝑕𝑔𝑠,𝑝𝑟𝑒𝑑𝑖𝑚 ≥ 𝑕𝑔𝑠,𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟  OK
Dacă
𝑕𝑔𝑠,𝑝𝑟𝑒𝑑𝑖𝑚 < 𝑕𝑔𝑠,𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟  RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI  MOMENTE
 DEFINITIVARE ÎNĂLȚIME GRINDĂ

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP

 secțiune T simplu armată
Lățimea activă a plăcilor comprimate (beff ) depinde de dimensiunile inimii și ale plăcii,
de tipul de încărcare considerat, de deschidere, de condițiile de reazem și de armarea
transversală.
Lățimea activă a plăcilor comprimate (beff ) se stabilește în funcție de distanța
l0 dintre punctele de moment nul.

beff
𝑏𝑒𝑓𝑓 = 𝑏𝑒𝑓𝑓 ,𝑖 + 𝑏𝑤 ≤ 𝑏
𝑏𝑒𝑓𝑓 ,𝑖 = 0,2𝑏𝑖 + 0,1𝑙0 ≤ 0,2𝑙0

𝑏𝑒𝑓𝑓 ,𝑖 ≤ 𝑏𝑖

Metoda tabelară
𝑏𝑒𝑓𝑓 /𝑏𝑤 =
𝑕𝑓 /𝑑 = 𝑓𝑐𝑑
 ω  𝐴𝑠 = 𝜔𝑏𝑒𝑓𝑓 𝑑
𝑀𝐸𝑑 𝑓𝑦𝑑
𝜇=
𝑏𝑒𝑓𝑓 ∙ 𝑑2 ∙ 𝑓𝑐𝑑
Dacă μ > μlim  redimensionarea secțiunii

REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2006, Cap.5)
𝑓𝑐𝑡𝑚
𝐴𝑠,𝑚𝑖𝑛 = 0.26 𝑏𝑑 ≥ 0.0013𝑏𝑑 - pt zonă neseismică
𝑓𝑦𝑘
𝑓𝑐𝑡𝑚
𝐴𝑠,𝑚𝑖𝑛 = 0.50 𝑏𝑑 ≥ 0.0013𝑏𝑑 - pt zonă seismică (b = bw)
𝑓𝑦𝑘
𝐴𝑠,𝑚𝑎𝑥 ≤ 0.04𝑏𝑑
∅𝑚𝑖𝑛 = 14𝑚𝑚 - cf. P100-1/2006
∅𝑚𝑎𝑥 = 25𝑚𝑚
REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2006, Cap.5)
- La marginea grinzii
𝐴𝑠,𝑠𝑢𝑝 = 15%𝐴𝑠,𝑐𝑎𝑚𝑝
- Ancorarea armăturilor pe reazemele marginale
- Ancorarea armăturilor pe reazemele intermediare

REGULI CONSTRUCTIVE
>0.3lo >0.3lo >0.3lo
~10cm ~10cm ~10cm
l≥10d
A B
min 2ø min 2ø
lbd 2ø8 montaj
min 2ø
lbd min 2ø
REGULI CONSTRUCTIVE
𝑙𝑏𝑑 = 𝛼1 𝛼2 𝛼3 𝛼4 𝛼5 𝑙𝑏,𝑟𝑞𝑑 ≥ 𝑙𝑏,𝑚𝑖𝑛 (cap. 8.4.4)
𝑙𝑏,𝑟𝑞𝑑 = (∅/4)(𝑓𝑦𝑑 /𝑓𝑏𝑑 )
𝑙𝑏,𝑚𝑖𝑛 > 𝑚𝑎𝑥 0.3𝑙𝑏,𝑟𝑞𝑑 ; 10∅; 100𝑚𝑚 pentru ancoraje în întindere
𝑙𝑏,𝑚𝑖𝑛 > 𝑚𝑎𝑥 0.6𝑙𝑏,𝑟𝑞𝑑 ; 10∅; 100𝑚𝑚 pentru ancoraje în compresiune

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM

 secțiune dreptunghiulară dublu armată
As1 necunoscut
As2
(din armarea câmpului)
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM

 secțiune dreptunghiulară dublu armată
ESTE ARIA
𝑀𝐸𝑑 − 𝐴𝑠2 ∙ 𝑓𝑦𝑑 (𝑑 − 𝑑2 ) EFECTIVĂ
Se calculează 𝜇𝑎 = MINIMĂ!!!
𝑏 ∙ 𝑑2 ∙ 𝑓𝑐𝑑
- Dacă μa > μlim  redimensionarea secțiunii
𝑀𝐸𝑑
- Dacă μa < 0  𝐴𝑠1 =
𝑓𝑦𝑑 (𝑑 − 𝑑2 )
𝑓𝑐𝑑
- Dacă 0 < μa < μlim , din μa  ωa  𝐴𝑎 = 𝜔𝑎 𝑏𝑑 
𝑓𝑦𝑑
 As1 = Aa + As2
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE

Calculul capacității betonului la forță tăietoare
1/2
𝑉𝑅𝑑,𝑐 = 𝐶𝑅𝑑,𝑐 𝑘(100𝜌𝑙 𝑓𝑐𝑘 )1/3 𝑏𝑤 𝑑 ≥ 0.035 ∙ 𝑘 3/2 ∙ 𝑓𝑐𝑘 ∙ 𝑏𝑤 𝑑
𝐶𝑅𝑑,𝑐 = 0.18/𝛾𝑐 200

𝑘 =1+ ≤ 2.00
𝑑
𝐴𝑠𝑙
𝜌𝑙 = ≤ 0.02
𝑏𝑤 𝑑
Dacă 𝑉𝑅𝑑,𝑐 ≥ 𝑉𝐸𝑑  armare constructivă cu
𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑐𝑘
𝜌𝑠𝑤 = ≥ 𝜌𝑠𝑤 ,𝑚𝑖𝑛 = 0.08
𝑠 ∙ 𝑏𝑤 ∙ 𝑠𝑖𝑛 ∝ 𝑓𝑦𝑘
𝑠𝑙,𝑚𝑎𝑥 = 0.75𝑑(1 + 𝑐𝑜𝑡 ∝) ≤ 300𝑚𝑚
Pentru 𝑏𝑤 ≥ 400𝑚𝑚  armare cu etrieri dubli

Dacă 𝑉𝑅𝑑,𝑐 < 𝑉𝐸𝑑  se impune θ = 45o (fisura)

α = 90o (etrieri)
𝐴𝑠𝑤 𝑉𝐸𝑑 unde z ≈ 0,9d
=
𝑠 𝑛𝑒𝑐 𝑓𝑦𝑤𝑑 ∙ 𝑧
 se impune øsw  Asw = n x Aøsw  s
apoi se verifică dacă
𝐴𝑠𝑤 𝐴𝑠𝑤
≥
𝑠 𝑒𝑓 𝑠 𝑛𝑒𝑐

REGULI CONSTRUCTIVE
Pentru a avea cedare ductilă  𝑉𝑅𝑑,𝑠 ≤ 𝑉𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥
𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑐𝑑
≤ 0.5𝑏𝑤 𝜈1
𝑠 𝑒𝑓𝑓 𝑓𝑦𝑤𝑑
𝑓𝑐𝑘
Unde 𝜈1 = 0.6 1 −
250

Indrum PROI BA - NGYT - V1a - 2011 Febr

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrum PROI BA - NGYT - V1a - 2011 Febr

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT BETON ARMAT

SR EN 1991-1-1:2004, Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale (+ NA:2006)

P 100-1/2006, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri

- ELEMENTE STRUCTURALE, CU ROL DE REZISTENŢĂ

- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTECŢIE

GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU

GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL

- Planşeul realizat monolit este o structură spaţială, deoarece, prin intermediul

- Calculul unei structuri spaţiale este destul de dificilă, de aceea în proiectare se

- CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR: determinarea încărcărilor de calcul,

- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza deschiderilor de

- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale

- definitivarea secţiunii de beton a elementului, pe baza

- calculul ariilor de armătură şi stabilirea dispunerii acestor

- desenul de execuţie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior

2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

PALCA 𝑙𝑚𝑎𝑥 /𝑙𝑚𝑖𝑛 = 𝐵 / 𝑙𝑝 ≥ 2.0 ? ? ?

DACĂ DA  PLACĂ ARMATĂ PE O SINGURĂ DIRECȚIE

𝑕𝑝𝑙 𝑚𝑖𝑛 = 𝑙𝑚𝑖𝑛 /35 ≥ 80𝑚𝑚

2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

STÂLPI (se alege)

bST = (bGP +50)≥ 300 mm

hST ≈ 1,2 bST

ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE

ÎN GENERAL, ACESTE ÎNCĂRCĂRI POT FI CONSIDERATE UNIFORM

SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR,

ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE CARACTERISTICE : gk

P - GREUTĂȚILE PROPRII 𝑔𝑘 = ∑𝑔𝑘,𝑖

- PLACA B.A. 𝑔𝑘,𝑝𝑙 = 𝑕𝑝𝑙 ∙ 𝜌𝑏𝑎

- TENCUIALA 𝑔𝑘,𝑡𝑒𝑛𝑐 = 𝑕𝑡𝑒𝑛𝑐 ∙ 𝜌𝑡𝑒𝑛𝑐

ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE CARACTERISTICE : qk

ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE DE CALCUL

ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE DE CALCUL

COEFICIENȚII PARȚIALI DE SIGURANȚĂ AI ACȚIUNILOR

-În proiectare, acţiunile de calcul se grupează astfel încăt să producă efectele

-Grupările sunt specifice stărilor limită la care se face verificarea.

- Pentru dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură, verificarea se face

4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

- Placa armată pe o direcţie poate fi înlocuită pentru determinarea eforturilor (în

- Reazemele plăcii sunt grinzile secundare, deschiderile plăcii :

Unde 𝑙0 (lumina) este distanţa măsurată între feţele interioare ale

4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

- Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile 𝑙𝑐 , încărcată

REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

Clasa betonului 𝑪 𝑓𝑐𝑘 /𝑓𝑐𝑘 𝑐𝑢𝑏

REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Secţiunea de calcul a plăcii

popt (%) pentru armături cu

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Verificarea înălțimii alese (necesare)

MEd - momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Calculul grosimii plăcii necesare

𝑐𝑛𝑜𝑚 = 𝑐𝑚𝑖𝑛 + ∆𝑐𝑑𝑒𝑣

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Calculul grosimii plăcii necesare

∅𝑚𝑎𝑥 = 0.1𝑕𝑝 𝑚𝑚 + 2𝑚𝑚

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

𝑕𝑝,𝑝𝑟𝑒𝑑𝑖𝑚 < 𝑕𝑝,𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟  RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI  MOMENTE