Sunteți pe pagina 1din 19

HIDROENERGETICĂ

CAP.1 BAZINE
HIDROGRAFICE
ÎN ROMÂNIA
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

z Bazinul hidrografic sau


bazinul de recepţie al
unui curs de apă, este
suprafaţa de pe care este
colectat debitul de apă al
acelui curs de apă. Linia
care delimitează bazinul
hidrografic se numeşte
cumpăna apelor (figura
1.1.).

Fig. 1.2. Cumpăna apelor într-un bazin hidrografic.


1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

z Se pot diferenţia două feluri de bazine hidrografice:


– bazinul hidrografic deschis, de suprafaţă este acela de pe care
este colectată apa scursă din precipitaţii şi care e delimitat de o
linie de cotă maximă, astfel încât precipitaţiile care cad de o parte
sau de alta a acestei linii se scurg în râuri diferite; cumpăna apelor
pentru bazinul hidrografic de suprafaţă se determină cu ajutorul
planurilor topografice (fig. 1.2);
– bazinul hidrografic închis, cu drenaj subteran corespunde
alimentării subterane a cursului de apă; cumpăna apelor subterane
este mai greu de precizat, aşa încât de cele mai multe ori în
calculele hidrologice se ia în considerare bazinul hidrografic
superficial, erorile de obicei compensându-se în cazul bazinelor
mari.
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

Fig. 1.2. Bazin hidrografic de suprafaţă.


S
B = bh
L

1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA


1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

z Mărimile caracteristice ale unui bazin hidrografic sunt:


– suprafaţa şi forma bazinului hidrografic - este determinată ca
proiecţie orizontală prin planimetrarea teritoriului determinat de
cumpăna apelor fiind notată prin F sau Sbh şi exprimată în ha sau
în km2. Forma bazinului hidrografic prezintă o mare diversitate
influenţând procesele de scurgere din bazin;

– lungimea bazinului hidrografic L (km) care este distanţa de la


capătul amonte, din zona izvoarelor, până la vărsarea măsurată pe
linia mediană a bazinului hidrografic;

– lăţimea medie a bazinului hidrografic, B (km),


B=Sbh/L
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

– coeficientul de formă a bazinului 4 ⋅ π ⋅ S bh


hidrografic, ϕ= 2
unde Pbh. reprezintă perimetrul bazinului Pbh
hidrografic (lungimea cumpenei apelor),
coeficientul ϕ obţinându-se prin raportarea
suprafeţei bazinului hidrografic la suprafaţa
unui cerc având acelaşi perimetru cu acesta
şi valori subunitare, cu atât mai mari cu cât
bazinul este mai „compact”;
2 ⋅ (S st − S dr )
– coeficientul de asimetrie a bazinului a =
hidrografic, exprimat prin raportul: S bh
unde Sst este suprafaţa versantului stâng,
iar Sdr – suprafaţa versantului drept;
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

– altitudinea medie a bazinului hidrografic,


definită ca o medie ponderată în raport cu
suprafaţa sa;
unde variabila independentă s reprezintă
suprafaţa în sensul dezvoltării bazinului
1
H (s ) ds
hidrografic, iar H este altitudinea secţiunii de Sbh
închidere a subbazinului de suprafaţă s. H med =
S bh ∫
0
Practic altitudinea medie se determină prin
împărţirea suprafeţei bazinului hidrografic, cu
ajutorul curbelor de nivel, de cote Hi [mdM],
i = 0, 1, 2,…, n, unde H0 este cota maximă de
pe cumpăna apelor (zona izvoarelor), iar Hn
este cota minimă din secţiunea de închidere a
bazinului hidrografic (fig. 1.3.).
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

Fig. 1.3. Curbe de nivel într-un bazin hidrografic


1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

După altitudinea medie, bazinele hidrografice se


pot clasifica în:
z bazinele hidrografice de munte,
Hmed > 600 mdM,
z bazinele hidrografice de deal
200 mdM < Hmed < 600 mdM) şi
z bazinele hidrografice de câmpie
Hmed < 200 mdM.
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

Panta medie a bazinului hidrografic, H i − H i +1



I i ,i +1 =
în [m/km] sau [0/00], Li ,i +1

2(si +1 − si )
unde Li,i+1 este lungimea
corespunzătoare a bazinului Li ,i +1 =
hidrografic, calculată cu relaţia li + li +1
unde li este lungimea liniei de
nivel Hi, delimitată în interiorul
bazinului hidrografic cu l0=ln=0.
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

- Panta medie a bazinului


hidrografic se calculează ca o n −1
1
medie ponderată a valorilor Ii,i+1 I med =
S bh
∑ I (s i ,i +1 i +1 − si )
în raport cu suprafaţa. i =0

Introducând în relaţia de mai


n −1
1
∑ (H − H i +1 )(li + li +1 )
calculul lungimii, se obţine:
I med = i
2 S bh i =0
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI.

z iar dacă liniile de nivel sunt la


intervale egale, ΔH=Hi-Hi+1, ΔH n −1
relaţia de calcul a pantei medii
devine:
I med =
S bh
∑l
i =0
i
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.

z Reţeaua hidrografică, pe teritoriul ţării noastre, este dispusă radial faţă de


coroana muntoasă. Lungimea totală a râurilor (exceptând cursurile cu
scurgere temporară) este de circa 66.000 km, densitatea medie a reţelei
hidrografice fiind de 0,5 km/km2. Densitatea reţelei hidrografice prezintă
zonalitate verticală, variind de la 0 km/km2 în zona de şes, până la 1,4
km/km2 în zona de munte.
z În limitele de 237.500 km ale teritoriului României se individualizează mai
mult de 4000 de râuri care au suprafaţa bazinului de recepţie mai mare de 10
km2. Lungimea totală a acestor cursuri de apă este de peste 60.000 km.
z În totalitatea sa, reţeaua hidrografică a României este tributară Mării Negre
prin intermediul Dunării pentru cea mai mare parte a teritoriului ţării şi direct
pentru zona estică a Dobrogei.
z Dispoziţia concentrică a principalelor forme de relief faţă de Munţii Carpaţi
face din aceştia cumpăna principală a apelor, compartimentată, datorită
tectonicii, prin trei culoare importante : Someş, Mureş şi Olt, care drenează
cuveta internă a bazinului Transilvaniei spre zonele exterioare ale munţilor.
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.

z Referitor la elementele reţelei hidrografice se constată că, în ţara


noastră, predomină lungimea redusă a râurilor.
z Predominarea râurilor scurte este consecinţa directă a etajării verticale
a reliefului, a climatului, a diferenţierilor petrografice evidente şi,
îndeosebi, a configuraţiei radiar – divergente a reţelei hidrografice.
Astfel, pentru zonele montane şi submontane, cu energie mare de
relief, roci cu permeabilitate redusă şi precipitaţii bogate, este
caracteristică prezenţa unui număr mare de râuleţe cu bazine reduse,
spre deosebire de zonele de şes unde există condiţii minime de
formare a unor râuri cu lungimi mai mari.
z După lungimea pe teritoriul României, cele mai mari cursuri de apă
sunt : Prutul şi Mureşul (716 km), Oltul (698 km), Siretul (592 km),
Ialomiţa (414 km), Someşul (345 km), Jiul (348 km), Argeşul (339
km).
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.

z Din punct de vedere hidroenergetic, teritoriul României a fost împărţit în 9 bazine hidrografice,
aşa cum este ilustrat în figura de mai jos:
1. BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.1. Bazinul hidrografic al fluviului Dunărea

z 1.2.1. Bazinul hidrografic al fluviului Dunărea


Dunărea este cel mai mare fluviu al Europei Centrale şi de Sud - Est,
făcând parte din bazinul de recepţie al Mării Negre. Are un bazin hidrografic
cu o suprafaţă de 817.000 km2, lungimea de 2.912 km şi cu un debit mediu la
vărsare de 6.300 mc/s. Căderea totală a Dunării, de la izvoare la vărsare este
de 678 m, ceea ce conduce la o pantă medie de 24 cm/km.
Sir
et Chilia
Izmail

BRAILA Isaccea
Nera

Macin
TULCEA

CARAS-SEVERIN BRAILA
Jiu TULCEA

Moldova Orsova Harsova


Olt

Tekija DROBETA-TURNU-SEVERIN IALO MITA


Ar

Noua
ge

Kladovo MEHEDINTI
s

Vanju Fetesti Cernavoda


DU

OLT
NA

Mare CALARASI Medgidia


RE
A

Negotin DOLJ GIURGIU CALARASI CONSTANTA


Oltenita
SILISTRA
VIDIN TELEORMAN DUNA
REA Tutrakan
Calafat GIURGIU (Turtucaia)
Turnu
Lom Corabia Magurele RUSE
Kozlodui
Oriahovo Nikopol DUN
ARE
Zimnicea
A
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.1. Bazinul hidrografic al fluviului Dunărea

z Dunărea se formează la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi


afluenţi de dimensiuni reduse - Brege şi Brigach - ce-şi au izvoarele
sub Vârful Kandel (1.125 m).
z Bazinul hidrografic ocupă 8% din suprafaţa Europei, extindându-se pe
teritoriul a zece ţări - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria,
Iugoslavia, România, Moldova, Croaţia, Bulgaria şi Ucraina şi trece
prin patru capitale - Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.
z În cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeşte afluenţi
năvalnici, bogaţi în debite din Alpi: Isarul, Innul şi Ennsul pe dreapta,
iar pe stânga Morava, Valiul şi Hronul. În cursul mijlociu, străbătând
C. Panonică, Dunărea primeşte pe teritoriul iugoslav unii din cei mai
mari afluenţi ai săi: Drava, Sava, Morava (sârbească), pe dreapta şi
Tisa, pe stânga.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.1. Bazinul hidrografic al fluviului Dunărea

Cursul superior reprezintă Dunărea românească pe 1.075 km (38%) de la


Baziaş, unde fluviul intră în ţară şi până la Sulina, prezentându-se în mai
multe sectoare:
z 1. Sectorul Baziaş-Porţile de Fier (până aproape de Drobeta Turnu Severin),
denumit şi sectorul “defileului”, deoarece Dunărea a tăiat M-ţii Banatului şi
munţii din Serbia şi Muntenegru, formând cel mai lung defileu din Europa pe
144 km. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare, săpate acolo
unde roca a fost mai moale şi “clisuri”, unde roca a fost mai dură.
z 2. Sectorul Porţile de Fier-Călăraşi (sectorul “luncii”), unde fluviul scăpat de
strânsoarea munţilor îşi domoleşte cursul, albia se lăţeşte (800 m lăţimea
medie), formându-şi o luncă largă pe malul românesc.
z 3. Sectorul Călăraşi-Brăila, denumit şi sectorul “bălţilor”, deoarece Dunărea
se desparte şi formează Balta Ialomiţei, între braţul Borcea şi Dunărea Veche,
iar mai apoi Balta Brăilei între Dunărea Nouă şi Dunărea Veche. Lunca are
lăţime maximă de până la 20 - 25 km. Terenurile cu mlaştini, bălţi, gârle,
canale prin desecări şi îndiguiri au devenit câmpuri fertile cultivate cu cereale
şi plante tehnice. De aceea, Balta Brăilei a devenit “Insula Mare a Brăilei”.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.1. Bazinul hidrografic al fluviului Dunărea

z 4. Sectorul Dunării maritime, între Brăila şi Sulina. Pe acest sector, Dunărea


are adâncimea de până la 12 m şi lăţimea albiei mai mare de 1 km. Dunărea
ocoleşte Podişul Dobrogei de Nord, iar de la Pătlăgeanca se bifurcă în 2 braţe:
Chilia (60% din debit) şi Tulcea (40% din debit). În aval de Tulcea, braţul
Tulcea se bifurcă în braţele Sulina (18,8% din debit) şi Sf. Gheorghe (21,2%),
acesta fiind cel mai meandrat. Cel mai nou pământ românesc, Delta Dunării s-
a format prin închiderea unui fost golf al M. Negre de cordoane de litorale şi
transformarea sa în liman şi mai apoi în deltă în holocen.
Dunărea colectează aproape întreaga reţea de ape curgătoare din ţara noastră:
- grupa de vest a râurilor interioare, având colector râul Tisa, cuprinde Vişeul
şi Iza, principalele râuri ale Maramureşului, Someşul (format prin unirea
Someşului Mare cu Someşul Mic), Barcăul, Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul
Repede, Mureşul (care este şi cel mai mare râu al Transilvaniei ce primeşte
Târnava Mare, Târnava Mica, Arieşul, Sebeşul) şi Bega;
- grupa de sud a râurilor interioare constituie afluenţii direcţi ai Dunării:
Timişul, Bârzava, Caraşul, Nera, Cerna, Jiul, Oltul, Argeşul, Ialomiţa;
- grupa estică a râurilor interne ce cuprinde 2 râuri principale: Siretul cu
afluenţii (Trotuş, Bistriţa, Moldova, Buzău) şi Prutul.