Sunteți pe pagina 1din 36
FONDATA IN ANUL 1970
FONDATA IN ANUL 1970

• Antena TV-UIF de camera

• Limitator dinamic pentru fldelitate perfecta

• Manipulator RGA

• Proiectarea incintelor acustice

-------------

RECEPTIA TV --------- -

-

ANTENA TV-UIF de camera

Y03FGL

Considerand ca nu toli cititori i no\,tri poseda 0

instalalie de receplie individuala TV-satelit sau sunt

antena pen -

tru receplia canalelor TV romane\,ti in UIF este b in even ita, ma i a les acum cand T V R1 \,i TVR2 emit

\, i in

cum va putel i conlecliona, practic lara a che ltui nici

0 antena de camera de tip Vagi, cu 5 ele -

mente. Antena este utila cititorilor care lo cu ies c in ora:;;e di n Roman ia in care ex ista postur i pr ivate de

televiziun e in UIF. Antena are, linalmente, aspectul

d in l igura 1. Suportu l antene i este 0 bute li e din st i-

pentru ca sa lie cat

mai grea ). Antena este prinsa cu un \,urub M3 de dopul st icl ei. Funclie de lun gim ea cablulu i, antena poate Ii montata oriunde in interiorul camerei, dep istand punctul de receplie optima , cand acesta

nu coincide c.u locul unde se al ia televizorul, in care

caz antena

Suportu l dipolilor antene i, ca \, i d ipo lii (cu excepl ia vibratorulu i indo it) se conleclioneaza di n !?trailu ri de tab la de alumin iu cu gros ime a 1,5-2 mm, lndoite la 90 ° !?i avand dimensiunile din ligura 2. Numai vibrato rul se va realiza dintr-o sarma de a lu-

U I F. Ne yom releri in ce l e ce urmeaza la modul

conectali la 0 instalalie TV-CABLU, 0

un leu,

cia pentru :;;ampan ie (aceasta

ar Ii stat ch iar pe tel ev izor.

miniu sau cupru cu 0 =4-;-6 mm. o data realizali dipolii :;;i suportul lor, ace\'tia se vor asamb la cu nituri de alumin iu (sau \,uruburi M3 foarte scurte, cu piulile) ca In ligura 2.

Dimensiunile

date In

desene

se

relera

la

0

antena pentru canalele C55-C59. Funclie de lu ng imi le de unda ale posturilor TV din ora:;;ul respectiv, cit itor ii l!?i pot realiza antena la alte

d imens iun i necesa r e. Prinderea buclei de simetr iza re a cab lului coaxia l, de dipo lul vibra to r lndoit, se va l ace prin intermediul a doua mici co- liere (d in tabla de cutie de conserve) prinse cu doua:;;u ruburi mici, pe care se vor lipi conduc- toarele interioare ale cab luril or coaxiale.

simet rizare este de 105

mm.

lungimea

dipolu lui (l D) Indo it (activ) al antenei Vagi este:

Lungimea buclei de

Pentru

alte canale ' din

banda

UIF,

ID = -

'Ie

2

310

8

=-=--=-

21

unde f este Irecvenla (in Hz) a mijlocului canalu- lui respectiv. Lungimea buclei de desimetrizare (Is) este:

'Ie

Is=--

2 'V'€r"

unde £

este constanta dielectrica relativii a izo-

de RF lolosit la confeclion area cablului \,i

latorului

care este i n ju r de 4.

dop de plastic coblu coax ial !iurub 750
dop
de
plastic
coblu
coax ial
!iurub
750

bute lie

de

sti c l6

pentru

:;som po nie

1

dop de plastic coblu coax ial !iurub 750 bute lie de sti c l6 pentru :;som

canedor

1V

275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275 I 0 0 '" 224 0 ) 0 " - 156 I 0 I
275
I
0
0
'"
224
0
)
0
"
-
156
I
0
I
0
0
'"
160
I
0
0
-
159
I
0
I
kJ
'"I
"'-
'"
-
"
2

I

R

v

D,

D2

Stimali cititori,

Din capul locului va precizam ca revista pe care 0 aveli In fala este

amatori, fondata In lunara pentru elec-

troni$ ti , aparuta cu caliva ani In urma In lmprejura ri nu tocmai bine cunoscute noua , dar disparuta cat se poate de limpede - printr-o

deci zie civila a Tribunalului Bucure$ti. Fiind titular al marcii "Tehnium " (Certificatul de lnregistrare marca la Oficiul de Stat pentru Invenlii $i Marci nr. 33.944), SC Presa Nalionala SA a decis sa revina la ve- chiu l nume "Tehnium " lncepand cu acest numar al revistei. Nu es te cazul acum sa "dezgropam mor!ii" $i nici nu dorim sa intram In polemica inutila cu editorul celuilalt "Tehnium". Personal lin sa fac doar 0 precizare, $i anume ca nu am publicat nici un ·articol -

nici

dar am avut surpriza sa ma gasesc menlionat acolo, ba chiar ca

fac and parte din «selectul Club "Tehnium 100"", al autorilor cu peste

o suta de articole publicate! Ceea ce demonstreaza Inca 0 data ca "Ia

noi totul este posibil"

adevara tul "Tehnium ", revista pentru constructorii dece mbrie 1970 , iar nu celalalt "Tehnium", revista

macar 0 propozi1ie - sub semnatura proprie In acel "Tehnium ",

Ramanand la adevaratele noastre probleme, trebuie sa re-

cun oa$tem ca situalia revistei nu este prea " roza". A$a cum ali con- statat, In ultima perioada revista a aparut cu lntarzieri mari, difuzarea

s-a facut \lreu $i neuniform (co laboratori din ora$e mari ale larii ne

re pro $eaza ca

Nici co nlinutul revistei nu este cel care ar putea $i ar trebui sa fie

acu m, cand - slava Domnulu i - pos ibilita1ile de informare sunt incom-

nu au mai vaz ut revista la vanzare de peste un an).

parab il mai mario Din pacate, lnsa, nici dumneavoastra,

cititorii :;;i

co laboratorii reviste i, nu mai sunteli la fel de aproape de

colectivul

re daclional, $i In buna masura lnlelegem de ce.

Cu to ate acestea, editorul SC Presa Nalionala SA l$i asuma pe mai departe responsabilitatea (dar, implicit $i riscul) de a continua realizarea revistei "Tehnium", aceasta frumoasa tradilie care odi- nioa ra se ridicase la autentic ra ng de mi$care tehn ica la scara nalio- na la. Desigur, cu totul altele sunt acum datele problemei , altele sunt

po sibilitalile materiale ($i ale cititorilor, dar :;;i ale editorulu i), altele sunt

zo ne le de interes major, spre care revis ta va trebui sa se orienteze

di n mers pentru a putea supravielui.

o prima veste buna , totu:;;i, este aceea ca revista "Tehnium " a

intrat In randul publicaliilor tehnico-:;;tiinlifice propuse spre a beneficia

de sprijin financiar din partea Ministerului Educali ei :;;i Cercetarii, Departamentul Cercetare. Avand In vedere noul hobby actual - care 11 reprezinta calculatorul, lndeosebi Internetul - precum $i amplul pro- gram de informatizare a lnvalamantului romanesc, colectivul redactional are In vedere introducerea unei rubrici noi consacrate

ac

estui domeni u, scop In care I i invita pe tOli cititori i interesali sa con-

tribu ie la realizarea ei cu sugestii, dar mai a es cu inform alii $i

articole

pe profil. De asemenea, editorul intenlioneaza sa treac a, lncepand

cu anul

viit or, la 0 noua periodicitate de aparilie a revistei (trimestriala, cu un

nu mar sporit de pagini) , pentru a contracara dificultal ile legate de difuzare, dar nu numai. Va yom informa, desigur, despre toate aces- te demersuri. Pentru moment, lnsa, lucrul cel mai important este sa

" ne contactali dv. , sa ne trimiteli articole, sa ne sugerali subiecte :;;i temat ici, inclusiv pentru viitoarele concursuri cu prem ii pe care

int entionam sa Ie lansam In curand,

uri apel special adresam colaboratorilor apropiali ai lui "Teh nium ", ale caror telefoane :;;il sau adrese fie ca s-au schimbat , fie ca redaclia nu Ie mai deline , ca urmare a numeroaselor mod ific ari ale personalu -

lui redaclionaL

Adresa

:;;i

telefoanele

redacliei sunt ce le din cas eta tehnica.

Desigur, ce i interesali ne pot contacta :;;i pe adresa de E-mail,-pe care pot trim ite inclusiv articole lnsolite de materialul ilustrativ aferent. Cu toate ca s-ar cam sublnlelege de la sine, facem precizarea ca

re dactia nu va lua In considerare mesajele :;;i articolele nesemnate

sau f~ra posib ilitatea de a fi contacta1i autorii lor (adresa, telefoane etc.). De asemenea, reamintim ca potrivit legislaliei In vigoare, autorii

sunt raspunzatori pentru conlinutul articolelor publicate.

TEHNIUM octombrie 2001

ALEXANDRU MARCULESCU

SUMAR

RECEPTIA TV

pag .

2

Anten;; TV-UIF de came ra

CONSTRUCTORUL

iNCEPATOR

--

pag . 4-8

Transformatoare

multifunctionale

HI-FI

pag . 9-17

Amplificator audio de 25 W

Limitator dinam ic pent ru fidelitate perfecta Preamplifi cator pent ru

doz.§. magnetica

RADIOAMATORISM

pag . 18-19

Manipulator automat RGA

LABORATOR Tesler pentru diode,

tir istoare ~i tr i ace

Dublor de frecven!a

Acord cu

. pag. :,0- 25

. diode Zener

ATELIER

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

pag.26-29

Pro iectarea incinte lor

acustice

 

AUTO-MOTO

 

pag. 20-33

Conducerea economica

Di spozit iv

pentr u

curatarea bujiilor Simplu ~i eficient NSTITUTUL NATIONAL [)E INFORMARE SI DOCUMENTARE . ASTAzl

pag.34

Pagina realizata ell sprijinul Ministerului Ed ucatiei ~iCercetarii SERVICE-TEHNIUM :aselofonul DANA MC 712

pag .3 5

TEHNIUM

Revisi.3 pentru constructorii amalori Fondal§. in anul1 970 Anul XXX I, Nr. 342 , oc lombrie 2001

Editor SC Presa Nationala SA Piala Presei Libere nr. 1, Bucure~ti

Redactor-$ef: fiz.

Alexandru

Marcu les cu

Redactor: dr. ing. Andrei Ciontu

Redac/ia: Pia!a Presei Libere nr. 1,

Casa Prese i, corp

C, elaj 1 , camera' 19

Telefo n direct: 2221 91 6

Fax: 2224832;2243631

E-mail: presanationa l a @yahoo.com

Coresponden!a Revista TEHNIU M Piata Presei Libere nr. t Casuta PO$tala 68, Bucure~ti -. 33

Abonamente

La oriee oficiu pO$tal

(Nr. 4 120 din Catalogul Presei ROl"nane)

Macheta artistica: Ion Ivaseu

r]TP: Irina Geamba~u;Raz van 'Be$leaga

Edito rul $i redactia i$i declina arice respo n sab i lila t e tn priv in!a ooi ni ilo r, re coma ndarilor $i solu!ii lor formulate in evisla, acea~ta revenind integml au ta rilor.

ISSN 1224-5925

© Toale drepturile reze rva te.

Reprodue erea integrala sau parlla l§. esl e eu desavar$ire in l erzisa in absenta aprabarii scri se prea l a br le a editoru!ui.

Tipa([l/: Romprin t SA

3

-------- CONSTRUCTORUL TNCEPATOR -------

TRANSFORMATOAR

MULTIFUNCTIONALE

,

Fiz. ALEXANDRU MARCULESCU

MULTIFUNCTIONALE , Fiz. ALEXANDRU MARCULESCU Exista la ora actuala i n comer) - chiar la preluri

Exista la ora actuala i n comer) - chiar la preluri destul de acce- sibile - numeroase tipuri de transformatoare prevazute prin construclie cu Tnfii$uriiri duble identice in primar ~i!sau in secundar. Conform destinaliei iniliale a transformatorului, aces- te infa$urari duble identice (acela~i tip de conductor, acela$i sens de bobinare $i acela$i numar de spire) serveau, in pri - mar, la com uta rea manuala de la alimentarea cu 110 Vc.a. la cea cu 220 Vc.a. $i viceversa (pentru 110 V infa$urarile identice se conectau in paralel, in acela$i sens, iar pentru 220 V in serie, in aeela$i sens) , respeetiv, in seeunda r, la realizar ea unor ali- mentatoare diferenliale sau la redresarea bialternanla eu priza mediana, folosind doua diode in loe de patru. Evident, un astfel de transfor- mator este mult mai "valoros" pentru eonstructorul amator,

oferindu-i aeestu ia posibilitali multiple de uti li zare , tree erea de la una la alta putandu -se face pr in simple eomutari, fara dezlipirea $i rel ipir ea termi - na lelor. Doua astfe l de exemple sunt sugerate in con tinu are co - struetorilor ineepator i, nu in ain e

insa de a Ie atrage at e nli

este absolut obligatoriu sii identi- fice in prealabil - dupa schema

insolitoare a transformato rului sau prin testari experimentale -

inceputurile $i, implicit, sfar- $iturile tuturor perechilor de infa$uriiri identice, raportate la

a ca

sensul comun de bobinare con- venit.

Toemai pentru cil ne adresam aiei constructorilbr i ncepil.tori ,

1

1 Primo,( I) 2xll0V

Primo,( I)

2xll0V

aiei constructorilbr i ncepil.tori , 1 Primo,( I) 2xll0V vo an ali za pe scurt de

vo an ali za pe scurt de ce este aceasta condilie strict obligatorie $i cu m poate fi abordata cu mijloace simple respectiva identi- fica re. De exemp lu, sa presupunem ca am procurat un transformator

iden tice in

primar ~i In secundar, conform schemei din figura 1. Fabricantu l ne precizeaza tensiunile , ne indica lnfa~urarile primare $i, respectiv, secundare (pe care, oricum, Ie-am putea identifiea

cu lnfa~urari duble

u$or dupa diametrele conduc- toarelor conectate la termina le),

da r nu a marcat inceputuril e

bob inajelor raportate la sensu I

comu n de bobinare . Pentru a vedea mai U$or ce-i de acul $i ce se poate i ntampl a

i cazul unei conectari gre $ite, sa pres upun em ca in p r ima r

. 'as 'I e identi ce , in acela$i

se".s 5

ra

2

in rea li tate ca I n figu-

fo st

punct, ad ica L11 ceput ~i borna 2

~- _·2 are 3 - lnceput, 4

sensu I

~are. Desigur, la

;)!!

e i ncepu turile au

1

j

raport

-~

cu

ma-ca:e CI are tlC ~

s'a.'S'

-

s'!I-r

rx;r- _-

fe :)e :: -e se ate lucra cu

-=.-s'=:"-a: '"40,0

s

ce aal

lucra cu -=.-s'=:"-a: '"40,0 s ce a al • '1!C-"X -"76 I:;!   -- caz~ -

'1!C-"X -"76 I:;!

 

-- caz~

- :5·

 

'ii avea

-

sl ars

2-

 

ar

L1 2

va

avea

3

-

staf$it,

4

-

i nceput) . Nu

com -

plicam insa analiza de fala cu

cea de a doua varianta, tatele finale flind similare.

re zul -

- "sensu I comun

A$adar,

de

bobinare" se poate alege arb itra r dintre cele doua posib ile. Cand situal ia ne este c ompl et necunoscuta - ca In exemplul pe care 11 analiza m - put e m l ua l a lntamplare un a d in re i nf a- $urarile iden 'ce s sa-i desem·

----- ----CONSTRUCTORUL lNCEPATOR ----- -

nam ,

tot

arbitrar,

terminale le

.i nce put" ~i "sfar~it".

Revenind la exemplul nostru, sa pre,upunem ca dorim sa coneclam cele doua Tnfa~urari prima re identice In serie, pentru a putea alimenta primarul cu 220 VC.a. Conform observaliei de mai sus, putem lua ca sens com un de bobinare pe acela Tn care infa~urarea L 11 are borna 1 Tnceput ~i , respectiv, borna 2 sfar~it. Pentru a conecta pe L12 in serie cu L11, vom lasa ca inceput al grupului serie borna 1, deci Tnserierea se va putea face doar Tn doua moduri: fie conec- land sfar~itul 2 al lui L 11 cu Tnceputul 3 al lui L12 (var ianta corecta - figura 3a), fie conec- tand sfar!?itul 2 al lui L 11 cu

sfar!?itu l 4 al

gre!?ita - figura 3b). La inserierea corecta, induc- tanlele celor doua infa!?urari Tn ace la!?i sens se insumeaza, grupul serie suportand asHel 0 tensiune dublii de alimentare, adica 2 x 110 V = 220 V. La inserierea gre~ita, cele doua infa~urari flind in sensuri con-

trare , inductanlele L 11 !?i L 12 "se an uleaza" reciproc, mai corect spus inductanla rezultanta va fi practic nula. Daca in acest caz gre~it (figura 3b) vom conecta la bornele 1-3 ale ansamblului serie 0 tensiune alternativa, indilerent de ce valoare, singurul element care se va opune tre-

cerii curentu lui prin

rezistenla ohmica inseriata a celor doua Tnfa~urari, de regula foarte mica. A~adar, aplicand la bornele 1-3 tensiunea de 220 Vc.a. , ne putem a~tepta nu numai sa "sara" siguranla cores- punzatoare de la tablou (sau de la masa de lucru), dar foarte probabil ~i sa iasa fum din trans- formator - care va "bazai" ener- gic, semnalizandu-ne supra-

lui L12 (varianta

grup va Ii

TEHNIUM octombrle 2001

sarcina periculoasa la care I-am supus - sau ch iar sa se deteri- oreze infa~urarile primare, in cazul Tn care siguranla fuzibi l a aferenta suporta un timp mai Tndelungat suprasarcina. Similar, atunci cand dorim sa conectam In paralei cele doua Tnfa~urari primare pentru a dubla curentul suportat de primar, implicit puterea disponibila in secundar (bineTnleles, alimen- tand grupul paralel din primar cu

• • Lll Lll 2.J 2.4 • L12 L12 0) b) Pr imor Ie l
Lll
Lll
2.J
2.4
L12
L12
0)
b)
Pr imor
Ie l
Conec torea in •• rie
o in f6 sur6rilor
S
Q) co ra Cle
'
b) 9 ",.iI 6

4

3

1,3

1.4

   
   

L 11

L'I ·

 
 

2.4

2,3

I

 

·" 11

L, z-:

   

   

L12

Q)

b)

 

Primg' Ttl

ConeetQreo in

perolel

 

o

inf6!, urdrilor

   

0) corectd

b) g,.,ilo

 

110 Vc.a.) , este iara$i obligatoriu

sa respectam sensul comun de bobinare , mai precis sa conec- tam cele doua Tnfa~urari in

acela~i sens -lnceput la lnceput

cum se

arata in figura 4a. In cealalta

$i sfar~it la sfar$it - a~a

. varianta, gre~it8 (figura 4b) , cand Tnfa~urarile identice sunt eonee- tate Tn sensuri opuse, ne a flam iara~i Tn situalie per ieuloas a,

rezultata

din

fa~urar ile L 11

faplul

!?i

L 1 2 ,

eli

Tn-

avand

liind

Tnfa~urate Tn sensuri opuse , T~i anuleaza reciproe flu x u rile Tn miezul transformatorulu i. Astfel, nu numai ca Tn secund ar nu va fi indusa practie tensiune , dar

Tnse~i Tnfa~urarile primare se

afla Tn peri col major. Avem, a~adar, tot interesul sa

identificam Tn prealabi l ineepu-

turile ~i sfar~iturile Tnfa~urarilor

duble Tn raport cu sensul de bobinare convenit. Pent ru aeeas-

ta ne stau la dispozilie mai multe metode, cea mai sigura fiind,

poate, chiar identificarea "pe

viu", cu transformatorul alime nt at intr-una din secliuni, dar luand masuri adecvate de pro tectie . Referindu-ne tot la transfor-

matorul din figura 1, vom verifica Tn primul rand, cu ajutorul unui

ohmmetru pus pe un do me niu

mic (100 n pana la 1 k il), co nti- nuitatea tuturor Tnfa$urarilor.

Astlel, Tntre perechile de termi- nale 1 -2, 3-4, 5-6 ~i 7-8 va trebui sa masuram, pe rand , rezistenle mici (dar nu nule!) , egale doua

cate doua (Tnfa$urarile identice), cele din primar fiind, evident, mai mari (spire ma i multe , cond ucto r ma i sublire). Apoi, tot eu ohm- metrul , ne vom asigura ca toate Tnfa$urarile sunt bine izolate una de alta (rezistenla infin ita i ntre

arice comb inalie de doua borne aparlinand la doua infa$urari diferite).

induetanle

egale

dar

Daca

totu l

este

in

regula,

putem trece la identifiearea ter- mina lelor, Tncepand, de exemp lu, cu primarul. Pent ru aceas ta, aplicam uneia dintre infa~urari le secundare - de exemplu , lui L21 , ca Tn figura 5 - 0 tens iu ne al ter-

,5

-- - - - - - - -CONSTRUCTORUL iNCEPATOR - -- -- - ---

nativa U cu valoarea (eficace) de cel mult 12 V. Daca alegem chiar U = 12 V, conform specificaliei producatorului , in fiecare dintre

Infa~urarile primare L 11 ~i L 12

va Ii indusa cate 0 tensiune de 110 V, lucru pe care il verificam co nectand pe rand , intre borne Ie 1-2 ~i, respectiv, 3-4, un volt- metru alternativ avand 300 V la cap de scala, Daca iara$i totul este In re- gula , putem trece la Inserierea celor doua Inla~urari primare , pe rand , in ambele variante posibile

- Inceput, 4 - sfar$it, a~a cum

am dezvaluit la Inceput In figura

Le ~i marcam imediat pe trans-

lormator, prin puncte de vopsea sau alte metode concludente, Prin aceasta metoda de iden- tificare, transformatorul nu este

pus In pericol In cazul Inserierii gre~ite din primar, Intre capetele grupului serie fiind conectata rezistenla interna (Ioarte mare) a voltmetrului.

2,

orice 9ventualitate,

totu$i, este bine ca pe parcursul

unor astfel de probe "pe viu ",

Pentru

5 Si, V 30 0 Vc .o 40---- 6 2.3 • L12 u_ (12vc.o)

5

Si,

V 30 0 Vc .o
V
30 0 Vc .o

40----

6 2.3 • L12
6
2.3
L12

u_

(12vc.o)

(reprezentate in figura 3), Intre bornele libere ale grupului serie

rand , voltmetrul V,

tot pe domeniul de 300 VC.a, Pentru economie de spajiu, In ligura 5 am reprezentat numai

varianta corecta de Inseriere,

figurii 3a , cand volt-

metrul indica circa 220 Vc ,a, in eealalta varianta, gre~ita (con- form figurii 3b), voltmetrul va indica praetic zero, deoarece tensiunile egale, dar de sens opus, induse In eele doua i nfa$urari primare se anuleaza prin insumare, A~adar, ne-am asigurat astfel ca terminalele lui L12 (In raport eu sen suI convenit pentru L 11, eu 1 - i neeput , 2 - sfar$it) sunt 3

conform

co nectand , pe

curentul maxim ce poate fi

absorb it din sursa de alimentare

U sa fie limitat la valori nepericu-

loase (de pi Ida, 1-2 A In secun- dar) cu ajutorul unei siguranje

fuzibile, Sig" prevazuta de altfel

$i in ligura 5,

Similar se poate proceda $i pentru identilicarea terminalelor din secundar. Cunoscand acum si tuaji a reala din primar, pute m Inseria (corect) pe L 11 ~i L12 , al imentand apoi gru pu l serie cu tens iunea rej ele i de 22 0 Vc,a , Apo i masuram, pentru verifi ca re, cele dou a tens iuni sec un dare separate (circa 12 V fiecare), dupa care putem trece la Inserierea celor doua Infa~urari

secundare, pe rand , In ambele

variante posibile, masurand eu

un voltmetru c,a" pus pe dome- niul de 30 Vc,a" tensiunile in su- mate oblinute, Desigur, vari an ta

co recta de Inseriere va fi ac eea

pentru care oblinem la born eIe grupului serie tensiunea de circa

24 Vc,a, Conform acestei vari -

ante marcam Inceputul $i sfar~itul lui L22 In raport cu L21, pe care 0 putem iar lua ca refe- rinla, atribuindu-i arbitrar born a 5 ca Inceput, respectiv 6 - sfar ~i t.

Dupa aceasta identificare, putem pune transformatorul nos- tru la "treaba", Totu~i, atunei can d intenlionam sa folosim ~i comb i- nalia paralel a Infa~urarilor du ble identice, trebuie sa ne ma i asi-

guram suplimentar ca ele sunt

"suf ic ient de identice", adica i ntre numerele lor de spire nu exi sta

diferenle semnificative prin co n-

de -

. montarea transformat o rului , ci prin masurarea cat mai precisa a tensiunilor dubie , atunci can d se

alimenteaza corespunza tor cealalta secliune a transfor ma- torului, intre aceste tensiuni tr e- buind sa nu se gaseasc a dife - renle semnificative, percepti bile cu un voltmetru obi~nuit. i n caz contrar, la coneetarea lor in para-

lei diferenla dintre cele doua ten-

siuni va debi ta un curent indezirab il ~i chiar periculos pe rezistenl ele ohm ice ale respec- tivelor I nfasurari, ducand la incalzirea bobinajului chiar "in gol", adica i n absenla unu i con - sum ator la born ele grupu lui

struclie,

Desigur,

nu

prin

pa ralel respectiv, Este drept ca

majoritatea transformatoarelor

desti nate unor astfel de gr upari

In paralel

bobinate simultan (bifilar), deci

egalitatea numerelor de sp ire $ 1

a rezistenlelor interne este cat

se poate de bine asigurata , da r,

yorba cantecului, "am mai vazu t noi ~i-alte cazuri" ",

au Infa~urarile iden tice

TEHNIUM octombrie 2001

--------- CONSTRUCTORUL iNCEPATOR ------ -

Tn fine, spre disperarea even-

ualilor constructori avansali ~are ne vor fi urmarit pana aici, vom mai observa ca aceste transfor- matoare cu infa$urari duble iden- ti ce nu au intotdeauna toate bor- nele "Iibere", ca eXemplul din figura 1. Uneori infa$urarile pereche au acces din exterior la toate terminalele, dar sunt fa- cute, tot in exterior, conexiuni i ntre ele (serie sau paralel), care, desigur, se pot desface fara probleme. Alteori, insa, infa- $urarile duble identice sunt conectate intern in serie, la exte- rior fiind acces doar la capetele grupului serie $i la punctul comun de inseriere, numit priza mediana. Evident, daca avem posibilitate de alegere, vom prefera modele cu toate termi- nalele accesibile, dar, oricum, $i cu un transformator cu in- fa$urare dubla cu priza mediana putem face mai multe decat cu unul simplu, cu Tnfa$urari unice

Tn primar $i Tn secundar. Oupa aceasta introducere

lunga, pe care tocmai un con- structor 8.vansat m-a determinat, involuntar, sa 0 fac aici (ma rugase sa~1 asist la 0 identificare

de

terminale, nu pentru ca el n-ar

$ti

sa 0 faca, dar

ca sa

fie sigur

ca nu gre$e$te!), putem trece la cele doua aplicalii simple promi- se. Ele se refera la doua circuite de comutare manuala, in primar

$i , respectiv, in secundar,

valorificarea in doua moduri diferite a unui transformator de

tipul celui din figura 1. Prima aplicalie (figura 6a)

reprezinta un circuit de comutare

serie-para/e/ a infa$urarilor din primar, bineinteles cu res- pectarea sensului ·comun de bobinare, pentru a putea trece comod de la alimentarea cu 220

V la cea cu 110 V $i viceversa.

Este u$or de observat ca proble-

pentru

TEHNIUM odombrie 200t

ma se rezolva cu ajutorul unui singur comutator basculant K, echipat bu doua circuite x doua pozitii, caruia i se opereaza 0 conexiune " (scurtcircuit) intre

doua borne extreme. De aseme- nea, se poate constata u$or ca montajul asigura pastrarea sen- sului comun de bobinare a celor dou~ infa$urari atat pentru legarea in paralel - figura 6 b - cand 'alimentarea se face cu 110 VC.a. intre b8 rnele A-B, cat $i pentru legarea in serie - figura

6c - in vederea alimentarii cu

redresarea in punte, respectiv numai doua diode. ale ei , pentru redresarea cu priza mediana). Transformatorul folosit este tot de tipul celui din figura 1, cu pre- cizarea ca infa$urarile duble din primar au fost inseriate pentru a putea face alimentarea (lntre bor- nele 1-4) cu tensiunea uzuala de 220 Vc.a., iar infa$urarile identice din secundar au fost inseriate cu priza mediana, renumerotand cele trei terminale care ne intere- seaza cu 5, 6 (priza mediana) $i 7. Gele doua moduri de lucru se

a) ,3 4 1.,12 in paro lel CU L12 K -Ll1 in serie cU L"
a)
,3
4 1.,12
in
paro lel CU
L12
K -Ll1
in
serie
cU
L"
L12
.3
Lll
2
A
c) A=:J
b)
L"
B
8
4
L12
.3
2
4

220 VC.a. Oesigur, se presupune

ca am identificat i n prealabil

inceputurile ce lor doua Infa$urari , pe schema ele fiind marcate prin punct e. Gea de a doua aplicalie pro- pusa (figura 7 a) se refera la va- lorifiearea In doua moduri diferite

a infa$uraril or identice din secundar, pe rmiland comutarea

de . /a redresarea in punte /a redresarea cu priza mediana ~i

viceversa, cu artificiul avantajos de a utiliza aceea$i punte redresoare PR in am be Ie moduri de lucru (complet, pentru

seleeteaza din pozilia comuta- torului K, schemele eehivalente fiind prezentate in figura 7b - pentru redresarea eu priza medi- ana $i 7 c - pentru redresarea in punte. Remarcam ea Tn eazul redresarii cu priza mediana, eele doua diode neutilizate ale punlii PR (03 $i 04) nu afecteaza cu nimie buna funelionare, ele fiind inseriate in sensuri opuse. . Niei aceasta aplicalie nu necesita comentarii, poate doar reamintirea faptului ea fieeare din eele doua opliuni de redresare are avantaje $i dezavantaje,

--------'--

CONSTRUCTORUL lNCEPATOR--------·

preferabil8 Tn anu-

mite condijii impuse de circuitul de sarcina (Rs). Astfel, redresarea Tn punte este prefe- rab ila atunei cand dor im 58 objinem tensiune mai mare Tn seeundar (teoretie dubla, prin jnserierea celor doua Tnfai?urari), iar redresarea cu priza mediana atunci cand dorim sa obj inem cure nt mai mare prin consuma-

fiecare f i ind

torul Rs (teoretic dublu, fiecare dintre Tnfai?urarile secundare lucrand doar pe parcursul cate unei semialternanje, fapt ce per- mite 0 "Tncarcare" mai mare a bobinaje lor privind curentul maxim admis per milimetru patrat de secjiune). Redresarea cu priza media na ma i are i?i

avantaju l (destul cazul tensiun ilor

de important Tn mici) de a avea

Tn permanenja Tn serie cu con - sumatorul Rs cate 0 singura dioda Tn conducjie, reduc a nd astlel la jumatate ci'iderea de tensiune pe redresor. Desigur, ambe le variante pot fi completate cu condensatorul

de filtraj dorit (conectat cores -

punzator la borne le lui Rs)

, nefigurat Tn scheme din consi - derentul simplificarii lor.

5 • • K PR( D1 - D4) Lz, L 11 6 (+) 0) 2.3
5
K
PR( D1 - D4)
Lz,
L
11
6
(+)
0)
2.3
0
0
L
12
L22
R.
4
7
(-)
5
-
I
e
,
0,
Redresore
H
biolternonto
6
---.
R.
(,1) priz~'
b)
-
@
e
medion6
H
(+)
~~
e
02
,
7
I
K
5
6
@
(+)
0)
Rs
7
H
7

-------------------------HI-FI-------------------------

AMPLIFICATORAUDIOde25W

Ing. AURELIAN MATEESCU

Amplificatorul descris In cele ce urmeaza este recomandat pentru auditii de calitate, avand un sunst deosebit de placut, "moale", asemanator amplificatoarelor Electrocompaniet $i Copland. De$i puterea livrata pare mica, este suficienta pentru majoritatea aplicariitor $i poate fi u$or majorata prin utilizarea de tranzistoare fina le In paralel.

Caracteristicile tehnice ale amplificatorului

venlele de 63,

sunt:

1000 $i 10000

-

banda de frecvenla cuprinsa i ntre 16 Hz-1 00 kHz;

Hz este sub

-

nelinearitatea curbei amplitudine - frecvenla in

0,35%;

banda de frecvenla reprodusa: 0,5 -dB;

- impedanla

- tensiunea nomina la l a intrare: 1V;

de

intrare: 10

- tensiunea de alimentare: +/-25 V;

kiloohmi.

intrare: 10 - tensiunea de alimentare: +/-25 V; kiloohmi. - puterea nomina la la ie$ire, pentru
- puterea nomina la la ie$ire, pentru 0 sarcina cu impedanla de 8 ohm i
- puterea nomina la la ie$ire, pentru 0 sarcina cu
impedanla de 8 ohm i este de 25 W;
Descriere. Schema de principiu a ampl ificatoru-
lui este prezentata in figura 1. Primele etaj e (T1-T2,
- coeficientu l de
distorsiuni
armonice la frec-
1
- 2SV
.11
.,.
.22
.25
• 7
b
~,.
-.
"
.2
•8
T1J
L
,
"
"
T1'
lI-
,~ 0 2
~
D.
"
T3
Z"
T5
R~
"
~f
R17
T8
d.
r-
R' 8
• 2J
R2•
T2
IN
T1
w
o----i
I~~
"
OUT
,
OJ
,
.,"
:-lC~
T7
u
r
r
9
R12
R'5
)R29r C'O
••
'"
RJ
19
R19
.2'
R27
~oC'
T<
T8
f,B
.21
1
-II"
~:~
2(
01
"
112
II
R'
R5
R'J
R16
"
no
.~
05
C r +
,
1!1.
··2!N
2( 01 " 112 II R' R5 R'J R16 " no .~ 05 C r +

--------~--------------------HI-FI------------~-------------

T3- T5) sunt etaje diferenliale ' , Rezistenlele R3 ~i

R4 asigura cre~terea linearitalii ~i a impedanlei de intrare $i In final se obline 0 cre~tere a simetriei. C2 $i C6 corecteaza curba de raspuns, iar R7 asigura reglajul tensiunii de offset (tensiunea reziduala la ie$irea amplificatorului),

Tranzistoarele T4 ~i T6 formeaza 0 "oglinda de curent" pentru simetrizarea etajului final.

R15 regleaza curentul de repaus In etajul final $i este stabilizat termic cu T7, care este montat pe radiatorul tranzistoarelor finale,

(Continuare In pag. 16-17)

I I
I I
7/~ 'our- 712
7/~
'our- 712

~ ------------------------- HI-FI~--------------------

LIMITATORDINA

C

pentru FIDELITATE PERFECTA

Ing. EMIL MARIAN

Montajul prezentat face parte din categoria fil- trelor dinamice de zgomot foarte eficiente. Modul lui de fu nclionare consta In eliminarea semnalelor au dio de nivel mic (-40 dB) i?i cu spectrul de fre cvenla situat In zona frecvenle lor medii-lnalte (2,5 kH z.;. 18 kHz) . Acliunea este fo arte eficienta , deoarece acest domeniu de frecve nla repre zinta zona in care apare i?i se manifesta zgomotul de fo nd atat de nedorit (acel lai?ait extrem de neplacu t din punct de ve dere auditiv), ce apare cel mai ade- sea In pauzele dintre pasajele sonore. Montajul prezinta avantaju l de a realiza modi- ficarile utile In banda de audiolrecvenja, lara a introduce distorsiuni sesizabile auditiv. Acest lucru este reali zat prin utilizarea unor constante de timp

pentru pre lucrarea semna lul ui, astle l alese incat se elim in a aparilia distorsiunilor i?i, mai ales, posibili- tatea linala de sesizare a prelucrarilor utile. Datorita acestor ca li tali , montaju l mai poarta denu- mirea de circuit de fidelitate ideala (DLPF - Dinamic Lim itator for Perfect Fidelity) . Schema bloc a reducatorului de zgomot DLPF prezentata in figura 1 conIine urmatoarele:

tric care reprezinta suma semnalelor audio R i?i L prezente pe cele doua canale inlormajion ale (nu se mai poate concepe un aparat cu performa nte HI·FI decat cel pujin stereo). In acela$i timp, bloc ul sumator nu alecteaza cu nimic in tegritate a $i se pa· ralia celor doua canale , semnalele L $i R fiind pre · luc rate ulterior de blocurile ce conlin filtr ele freee- jOs. Fieca re liltru trece-jos realizeaza coreqia in banda de audiolrecvenla, in luncjie de coman da de la comutatoru l electronic. De la bloc ul sumator,

suma L + R este ap li cat unu i filtru free e- are rolul de a sesiza prezenla sel11nalel or

audio de frecvenja l11edie-lnalta i?i amplitudinea lor. Dupa prelucrare de catre filtru l trece-sus , sel11 nalul oblinut este amplifica t i?i ulterior apl ica t bloeului redresor-integrator. EI are rolu l de a furn iza 0 te n- siune continua de nivel variabil, in funclie de ampli- tudinea sel11nalelor aud io L $i R de fr ecve nla medie -lna lta . La un anum it nivel al tensi unii co nti· nue furni zata de blocul redresor-inte grat or, CO I11U-

tatoarele electronice sunt aclionate. Aces! Iucru determina In final banda de trecere a filfrului freee - ias. Deci, pentru un nivel mare al semnale lor aud io de frecvenla medie-l nalta , comutator ul electron ic

se mnalul

sus, care

-

adaptorul de impedanla;

-

blocul sumator;

-

filtrul trece-jos;

-

etajul de iei?ire;

-

filtru l trece-sus;

.

blocu l redresor-integrator;

.

comutatorul electronic.

IESUlE INT1WlE AlloII'TOO mmll ETAJ l _ .L. DE TRECE-XlS ~ IE~IRE COHUTAiOR ElECTR<ffl[' ,
IESUlE
INT1WlE
AlloII'TOO
mmll
ETAJ
l
_
.L.
DE
TRECE-XlS
~
IE~IRE
COHUTAiOR
ElECTR<ffl['
,
I
BlOC
I
FILTRU
INTEGRAlDR REORESORII
I
TRErE'S!JS
SUHAlOO J
J
j
COHUTAlOO
ELECmlN[
INTRARE
AOAI'1OO
FILTRU
~J-J
IEAI RE
R
DE
DE
-
TREeE· XlS
-
-0
IMPEOANTA
IL; IRE
1

Bloeul adaptor de impedantii realizeaza adaptarea dintre impedanla de iei?ire a mon- tajulu i un de este interealat redu catorul de zgomo t (de ob ice i, iei?irea corectorulu i de

ton) $i impedanla de intrare a reducatorului de zgomol. Totodata, blocul adaptor de im pedanla rea lizeaza 0 impedanla de ie$ ire coborata, care facil ite aza prelucrarile ulte- rioare ale semnalelor audio in celelalte blocu ri lunclionale. Blocul sumator realize aza un semnal elec-

TEHNIUM octombrie 2001

11

audio in celelalte blocu ri lunclionale. Blocul sumator realize aza un semnal elec- TEHNIUM octombrie 2001

I\)

-i

m

J:

Z

C

3:

o

n

o

3

0-

iii·

'"

o

o

r - - [ 1 --~ ¢ UA~+lSY' f I Rl T t f R11
r -
-
[
1
--~
¢
UA~+lSY'
f
I
Rl
T
t
f
R11 n
R13
I ?2Iut
(27
1j1ka.
11kD.
O,1pFI
1(2
47
't I .J;
,-------
(J I
I
(1
Kl
INTRARE
I
2pF R3
l
I
Bikn
I IE SIRE
I"
I
I
L
I
I
(6
I
6,BnF
I L
R10
560n
D1
"
1N 4148
R'8
?1kQ
R1?
R161l
1
L.
I
(10
87kn?2lmU
0,47"
I
L •
I
-
-
---
J
R25
R30
15k.o.
Mkn
( 16
R10
10knR21
(11
2,1nl
R3S
47J.a.
470lt
04
lN414S
-I
(15
-L
(73
06
(?tT 10nF
T6
,I21nF
12n~
2,11'EJ:
Bel07
Rl~np9
2
(14
03
llkll,l~:r,2~F
10nF
1N414S
r
-
-
f6
-RS' -
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
--
r---?
IESIRE
1
H
INTRARE
R1S'
R
L
R
¢
-c:Jf---1-
"i---'-------------

;.

::I:

::!!

----------------------~---HI-FI---------------------------

determina dezafectarea filtrulu i trece-jos, lasand nemodificat semnalul audio original. Pentru un nive l mic al semna lelor de frecvenla medie-Tnalta (sau Tn lipsa lor) , comutatorul electronic depe fiecare canal este neaclionat, iar filtrul trece-jos T$i Tngusteaza banda de trecere Tn ceea ce prive$te frecvenlele medii-

Tnalte, determinand Tn final atenuarea benzii de trecere a semnalelor audio. Acliunea filtrului trece-jos Tncepe de la 0 frecvenla de circa 2kHz, blocand in mod eficient banda de trecere unde se Tncadreaza zgomotul de fond atat de nedori\.

Performantele

Tn baza tranz i stoarelor T 1 9i T'1 · E le sunt amplasate Tn cadrul montajului Tntr-o co nfi g uralie de tip repetoare pe emitor. Acest tip de montaj are rolul de a mic$ora impedanla de intrare a sem- nalelor L $i R Tn scopul unor prelucrari u lterioare eficiente, care sa nu afecteze banda de tr ecere Tn frecvenla a reduca-

to rului

Semnale le R $i L se preiau din · emi- toare le t ranzis- toarelor T1 $i T1 ', prin inte rmediul condensatoarelor

C3 $i C3 ' . Ulterior

semna lele L $i R se

aplica

mediul grupuri lor R6, C4 $i R6' , C4' filtrelor trece-jos, comandate in tens i-

une, care conlin

tranzistoar e le T 2 $i T2'. Grupu l R8 , C5, R7 (sim ila r cu

3

3 () 0 0 ~ooo 0 0 0 o0 0 0 0 000 0 0 0
() 0 0 ~ooo 0 0 0 o0 0 0 0 000 0 0 0
()
0
0 ~ooo 0
0
0
o0
0
0
0
000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
o
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
o
0
0
0
o
0
0
0
0
o
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
00
0
oGOo
0
0
001
o
0
0
0
0
0
0
()
0
0
00
o
0
0
00
o
0
o
0
0
o
a"
0
0
o
o
0
0
o
0
o
0
0
0
0
o
"
0
0
()
0
o
0
o0 000
0
0
()
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
(Joo
0
0
0
0
u
0
<l
0
0
0
/
0
0
0
00
0
0
o
/'(J
0
----

4

de

zgo mot.

prin

inter-

eleclrice

ale

re -

ducatoru lui de

zgo-

mot OLPF sunt

urma toare le:

de

alimentare UA = + 15 V; .- banda de frec-

venIa

lucru

Llf = 16 Hz + 20 kHz ;

de

- tensiunea

- atenuarea de zgo-

mot AN = 12 dBl5 kHz;

- raportul semna~

- impedanla

grupu l

RS ' ,

C5',

RT)

reprezinta

0

bucla

de

reaclie

negativa

ce

deter-

mina se lect ivit atea

Tn frecvenla a filtru-

lui Tn momentu l Tn

care este conectata

Tn baza tranz i storu- lui T2. Acest lucru

determ ina atenua- rea filtrul ui tre ce-jos

Tn zona fre cv enlelor

Tnalte, cu i ncepere de la frecvenla de 2

kHz.

Conect area

sau

deconectarea

zgomot SIN ~ 70 dB;

de

intrare Zi = 100 kQ;

- impedanla de

ie$ire Ze = 1,5 kQ;

- tensunea de intrare

Ui = 250 mVRMS;

- distorsiun i arma-

nice totale THD ~ 0,1%;

- distorsiuni de inter- modula~eTID ~0,03%.

elec-

trica a reducatorului de zgomot DLPF este prezentata Tn figura 2 . Semnalul de intrare al celor doua canale L $i.,. se aplica la intrarile blocurilor adaptoare de impe- danIa , prin inte r mediul condensatoarelor C1 $i C' 1'

buclei de reaclie negativa este rea-

lizata de caIre un comutato r elec tro- introduce rea sau nu Tn stare de cond uclie

01 ($i evident 01').1n momentul intrar ii Tn

stare de conduclie a diodei 01 , bucla RS , C5, R7

a diodei

nic, prin

Schema

--------------------------HI-FI------~-----------------

este practic conectata la masa montajului, prin inte rmediul grupului C6, Rl0. In acest mod se lin iar izeaz a practic Tn banda de audiofrecvenla ca- racteristica de transfer a filtrului trece-jos , acesta lasand trecerea semnalului audio nemodificat spre ie$irea montajului. Valorile grupului C6, Rl0 au fost astfel calculate Tn cat ca racteristica de transfer Tn zona frecvenl elor medii-Tnalte a filtrului trece-jos sa fie practic liniara. Rezistenla R12 a fost amplasata Tn paralel cu dioda D 1 pentru liniarizarea funcliei de transfer a comutatorului electronic , Tn momentul Tn care dioda Dl este Tn stare de blocare (Udioda < 0,6 V). Comutatorul

electronic este format din grupul de compo- nente R1 8 , Cl0, R16 , D2, R12. Constanta de tim p a comutatoru- lui electronic este determinata de grupul R 18, C 10, aleasa Tn urma unor nume- roase experimentari practice la valoarea '

D2

fost prevazuta Tn cadrul montajului Tn scop ul unei separari ne te a celor doua comu ta toare Tn ceea

ce prive:;;te elementul de comanda (grupul D1, R12). Semnalul de audiofrecvenla prelucrat de catre blocul filtru trece-jos se preia din colectorul tranzistoruluL T2 prin intermediul condensatoru lui

C8 ~i este ulterior aplicat etajului de ie~ ire, care

conjine tranzistorul T 3. Etajul de

tip repetor pe emitor, avand rolul unui montaj tam - pon Tntre ie$irea filtrulu i trece-jos $i ie$ ire a reduca -

to rului de zgomot. Aclionarea comutatoarelor electronice este asigurata de catre un grup de blocuri electronice care i nclud blocul sumator, filtrul trece-sus ~i blocul redresor-integrator. Blocul sumator are rolul de a pre lua 0 infor malie ce reprezinta suma eel or doua semnale L $i R. EI este compus din grupul R5 , R5 ', Cll , R20 . Constanta de timp a etajului sumator este fu rniz ata de catre grupul Cll, R20, stabilita Tn

mod experimental la valoarea ~2 = 0,022 ms. in acest mod blocul sumator este suficient de rap id pentru a prelua Tn mod eficient to ate va ria liile de nivel ale semnalului suma (L + R). Concomit ent, grupul R5 , R5 ', C11 reprezinta un fil tru trece-jos care elimina din start componentele de fre cvenla ultrasonora din banda de trecere destinata comu- tatorului electronic, deoarece semnalele aleatoare de acest tip deranjeaza buna funclionare a red uca-

torului de zgomot. Filtrul trece-sus include

funclionale , care conlin tranzistoarele Prima celula a filtrului trece-sus care

include tran -

tr ei etaje T5 :;;i T6.

T4 ,

-;:::::=========;:;::=---:~:--::~ zistorul T4 are rol ul de

r

,

~It@DO'R,@tOi8@' I ~.Q

L,.>

"

Ii Rl

a elimina din com po-

nenla

,de

Q

spectrulu i

~1 16~9 @ ~ @ ~ ,7@ ®19 ;~~~~e~~a (~I+S~~:~~:

~

~

ponentele de frec- venja joasa (cu va-

~

~

r.:l 00'> ~ 9~7,i-1rJlR,10~ Pp RISR Ra 3

o

:

C20tl~;

R 1

9

I

i

UI

LS

f

R16

V,@ @I @ @. @ ®

11

~

c:: C6i6@~7,(0)i

C75

R31 I

R,35,

II,

R~3

RJ_ d

®

.C01BR1/C16I

I

o

11

0D'lll'~:.RI'~l~ ~~:re~~~)micaCO~l~

"

,7®

@

comitent , tranzistoru l

T4

compen sea za

0'I R '8® R'; R"~ :~:~a~e::ec:~:~~I~~:

(01t , PI?!. ' ,

~

Jl

R73

R71

este

introd usa

mentele pas i v e RG. A

doua celula a filtrului

include

T5 ,

atenuare

care

de

ele-

trece-sus , ce I tranzistoru l

I en I ~!,yt:>0. 14 (Q) I j(fSr'U

~9

09(~

(17

117,

0

{-;r

- tV

I<

--' reprez inta un filtru

ie~ire es t e tot de

dublu T, care are

circa 12 kHz , cu atenuare lucru. in acest mod , este

aproximata oarte bine alu ra informal iona la ca re 0 prezinta carac eristica de zgomot, permilandu-se eliminarea din banda de audiofrecvenla chiar a spectru lui de frecvenla propriu zgomotului. Ultima celula a filtru lui trece-sus r~prezinta un limitator in frecvenla pentru frecvenlele ultra- sonore. Semnalul prelucrat de filtr ul trece-su s este

aplicat ulterior, prin intermediul rezistenlei R35.

redresor-integrator. EI conIine grupul C24 ,

blocului

fre cven a centrala de uniforma in zona de

C25, D3 , D4 , C26 , care reprezinta un redresor cu dublare de tensiune, urmat de condensatorul C26 care realizeaza funcl ia de integrare. De la bornele acestuia este preluata tensiune a continua de nivel variabil ce urmeaza a comanda starea com uta-

1

=

($i

100 ms.

dioda

Dioda

D'2)

a

LI;=~~

'.

------------------~~ --- HI-FI-------------------------

toa relor electronice. Reducatorul de zgomot poate fi deconectat cu

ajutorul comutatorulu i Kl (aclionat pe pozilia 1-2). in acest caz caracteristica de transfer a

re duc atoru l ui de zgomot este Tn

per manenla liniara.

REALIZARE PRACTICA $I REGLAJE

Montajul se realizeaza practic pe 0 pl acul a de st icl ostratitex dublu placat cu folie de cupru. in figura 3 este prezentata schema de cablaj a montajului, vedere

d ins pr e ca blaj, i a r Tn figura 4 este prezen ta ta c eala lta parte a

ca blaj ulu i, vedere dinspre com-

po nente . Ac estea se am-

plaseaza pe pl acula de cab laj

co nform desenului de montaj

prez en t at Tn f i gura 5. Se fo l osesc .

com ponente el ectrice de cea mai buna calitate (re zisto are RPM ,

co ndensatoare mu ltistrat sau

electrolitice cu tantal etc.) Tntrucat 0 componenta electrica

de slab a cali tate poate compro-

mi te performa nlele finale esti-

mat e ale mon ta ju

zi stoa rele T2 :;;i T2 ' prezi nta

acela~i fact or de amplificare Tn

curen t

lui. Tran-

Dup a

rea lizarea plantarii componen-

(h21 E

700 ).

~

te

lor electrice . pe placula

de

cab laj

imp rimat ,

montajul

se

rever ifica cu at enlie , deoarece

or ice gre:;;eala duce la cel pulin

nef un cl ionare a ace stuia. Se

sc ur tc ircuite aza in il ial termi-

nalele de int ra re ale montajulu i.

Ul terior acest a se alimenteaza

de la 0 sursa de te nsiune UA =

15 V, st a bili zata :;; i foarte bine fil-

trata. Pentru

prefera bi la rea li zar ea unu i stab i- liza tor suplim enta r de tensiu ne,

ela ind ica t Tn

de ex e m p l u ca ac

este

ac est

lucru

fi gu ra 6.

TEHNIUM octombrie 2001

Dupa alimentarea montajului

stabi li za- pre zenla continue

ta UA = 15 V se verifica

valorilor

menlionate Tn schema electrica. in acest fel se stabile~te corecti- tudinea po larizarii Tn curent con- tinuu a fieci:irui etaj fun ejiona l. Daca valor ile tensiu nilor masurate di fera fala de cele menlionate cu mai mu lt de 5%, se reverifica montajul :;;i se iau toate masurile pent ru a obl in e Tn final po larizarile corecte ale eta - je lor funcl ionale. in acest sens valorile rezistenl elor care deter- min a polariza rea se pot modifica Tn limita a ± 10 %. Dup a aceste verifi car i se

de la sursa de tensiune

tensiunilor

pornind de la p o z ilia Tn ca re

cursoru l masei nive lul piin a c e acustice

priu benzi i magnetice neTnregis-

punc tul opus

mare:;; te int ra re

Tn di fuz o are le inc i ntelo r

se aude ac eI fii~iiit pro-

este

la

montajului.

semn a lul

ui

Se

de

tra te . Se aCl ione aza cu g rij a curso rul potenli om etrul ui sem i-

r eglabil piina c e fii~ii it u l d is p a r e .

reglaju l sem na l

i n li psa magnetofonului ,

se poate rea liza !I i cu un

electri c prov eni t de la un radiore - ceptor a ej io nat Tn b a nd a de un de

ultrascurte (pozilia UKW) nea-

cord at pe post. Dup a ac est e reglaje curso rul potenl iometr ulu i

semireg lab il

R20 se rigi diz eaza

folosind 0 pi ca tura de vop sea .

T' U, ~ (19-2 4 )V 8 0 137 + ~ {! R' ! )R6
T'
U, ~ (19-2 4 )V
8 0 137
+
~
{!
R'
!
)R6
R3
270
120
T2
R2
8C1 0 7B
I
J
J
CJ
C l
R4
±
10O,.
220,. F ~
/'T
1
lK
;:
=,
==
::
~
=
C2
C4
i Oo,. F 2
R5
O.1I" F
D1
[
i!> PL 122
560
6

Tntrerupe alimentarea cu tensi- 'une a mo ntajului, se Tnlatura

91rapurile de scurtcircuitare de la intrarea sa :;;i ul terior se ali - menteaza de la sursa de tensi-

la intrarile celor :;oi R un semna l

ele ctr ic proven it de la un mag - netofon (sau casetofon). Acesta "reda" 0 banda magnetica neTn- reg istrata (eventual :;;tears a). le:;;irile montajului se conecte aza la intrar il e unui ampli fi cator de pute re stereo (I a intrarea etajului f inal) . Se aeji oneaza pote n- liometrul semireglabil R20,

une . Se ap lica doua ca nale L

Ulterior,

mont aju l

se

ecraneaza folo sind 0 cu tie de tabl a de fier (cu perelii avii nd grosimea de cca 0,5 mm) :;;i apoi se rig idizeaza meca nic in inte ri o- rul a nsamblu lui el ectroa cust ic

unde va funcl iona . Din pun ct de ve der e el

monta j ul se inter ca l eaza Tn t re

etaju l corector de ton ~i etajul final ale amplifica toru lui aud io de putere . Leg aturile ga lva nice din-

tre intrarea - comutatorului

ju lui se realizeaz a ob ligato riu

folosind conductor ecranat.

ect ri c,

ie:;;ire a :;;i borne le

K1

pr opr ii monta'

15

-------------- HI- FI---------- -------

PREAMPLIFICATOR

PENTRU DozA MAGNETICA

v

Ing. AURELIAN MATEESCU

Un preamplilicator cu rez ul- tate bune pentru majoritatea pick-up-urilor existente pe pi ala noastra se poate realiza u~or cu un circuit integrat 387 produs de IPRS, care conIine in aceea~i capsula doua amplificatoare de nivel mic ~i ' zgomat red us . Cablajul se va executa in fun c\ie

de componentele dispan ibile , pe

o placula care se poate manta direct in corpul lectorului de dis- curi sau in amplilicatorul audi o. Se vor respecta urmata arele recomandari:

- se vor scurta la minim um

AMPLIFICATOR AUDIOde 25 W

(Urmare din pag. 10)

Tranzistoarele T8 , T9 ~i d i od e l e 01-06 asigu r a

proteclia

Irecvenlele infrasonore.

la scurtcircuit ili

suprasarcina

pentru

Construclia. Se poate uti liza circuitul imprimat p r ezentat i n figurile 2 ~i 3 ( i n d ub l u e x emplar pentru stereo) , aviind in vedere ca trase ele de curent mare

sa lie ingroilate la execulie.

pe un radiator din tab la de AI de 2 mm grosime, in

forma

mm. T7 se monteaza pe radiatorul tranzistoarelor linale, care va avea minimum 500 cm 2 . Toleranla componentelor va I i cat mai mica. Pentru rezistenle va fi preferabil sub 5% ili se recomanda sortarea 1ili impereche re a lor ca 1ili in ca z ul tranzistoarelor, care se vor sort a p entru

T l 0 1ili Tll se monteaza

de U ~i cu dimens i un i le d e m i n i mum 60 x 25

dilerenle sub 10% pentru coelic ientul de amplili- care beta . Condensatoarele folosite vor Ii de

buna cal itate, de prelerinla cu poliester meta li zat.

Se conecteaza la ieilire 0 sarcina

echivalenta de 8 ohmi ~i minimum 25 W;

Reglaje. -

16

Ing. AURELIAN MATEESCU

- se alimenteaza montajul ili se regleaz a

R7

pentru tensiune reziduala minima la iei'ire:

- din R15 se regleaza curentul de repaus. Se recomanda ca valoarea acestuia sa fie cup rinsa intre 50-100 mA. Oaca perechile Tl0-Tl1 i' i T·t2 - T13 sunt alese corect, curentul de repaus se po ate lixa aproape de 50 mA. 1n cazulin care su nt mon- tate tranzistoare cu dispersie larga a parametr ilor. curentul se va regia spre limita superioa ra de 100

mA, aviind

ca 0 consecinla funclionarea "cald a" a

montajului.

Reglajele se rep eta de 2-3 ori. Prob ele

cu .semnal implica utilizarea unui gener at o r cl e semnal audio ~i a unui osciloscop cu dublu s po t. Chiar daca nu se dispune decal de un instru- ment de masura obil;;nuit, se pot obline rezult ate loarte bune cu condilia verilicarii atente a co mpo - nentelor, a sortarii lor 1ili a montajului lara gr e ~ e 8 Iii . Trebuie sa subliniem ca la amplificatoarele fi na le

care au cuplaj galvanic intre etaje, 0 compon ent a

delecta,

aparenla minora are de cele mai multe ori un etec t

devastator asupra unui lanl de componente act ive .

montarea gre1ilita sau alta gre~ea la in

TEHNIUM octombrie 20 01

------- ------HI-FI---------- - -----

conexiu nile

ie~ire;

- se vor utiliza rezistoare cu

pelicu la metalica ~i disipalie

0, 1 W, avand toleranla mica

(preferabi l 1%);

de

~i de

de

intrare

- condensatoarele din circuitul de corecl ie ver fi de buna calitate (polistiren, polipropilena) , cu to- leranla sub 5%;

- condensatoarele de cuplaj

vor fi cu tantal, alese prin serta re ; - CI se va monta pe soclu cu contacte aurite, avand In vedere fa ptul ca multe exemplare se

defecteaza relativ repede.

+Uo=24Vcc C6 +H 100~ F/40V C7 H 0.1~ F IN Cl l;B 6 C8 ~~~;~---~~
+Uo=24Vcc
C6
+H
100~ F/40V
C7
H
0.1~ F
IN
Cl
l;B
6
C8
~~~;~---~~
4;5
+ r-o
2;7
~~iK
1O" F
OUT
R4
R5
I
360K
30K
C4
C5
R2
3900
10nF
2.7nF
C2
R3
ro nF
56K
To
47~F/l0V

Valorile componentelor

Rl, RIO

22 kn

R2,R8,RI2

6,8 kn

R3,R4

2,7 kn

R5,R6

39 kn

R9

1,5 kn

Rll,R14

130 n

R17,R19

16 kn

R18

47 kn

R20,R21

1 kn

R22 ,R24

51 n

R23

10 n

R25,R26,R27

0,39 W3W bob.

R28

30 n

R7

3,3 kn semiregl.

R15

2,2 kn

Cl

2,2

IlF/100 V, nepola rizat

C2

4,7 nF "

C3

33 IlF/25 V

C4,C5

100 IlF/25 V

C6

1 nF

C7,C8

330 pF

C9

1 IlF/l 00 V, nepolarizat

Cl0

0,0221lF/l00V

Tl ,T2 ,T4,T6 ,T7,T8 = BC 177A

sau

echivalente

TEHNIUM octombrie 2001

T3 , T5 , T9 = BC.171 A

 

sau echivalente

TID

B0139

TIl

BO 140

T12,T1 3

2N3055 sau echivalen te

01-06

BA157, BA158 , OR R 404

Alimentatorul. Pentru alimentarea cu energ ie a

amp lifi catorului se recomanda urmatoarele:

- se prefera construclia dublu monobl oc, adica

fieca re secliune sa fie alimentata de la 0 sli rsa

propri e: transfo rmato r, redresor, condens aloare

de

filtraj de minimum 4700 microfarazi / 63 V;

-

In cazulln care acest lucru nu

esle posib il,

se

recomanda utili zarea unui transform ator

cu

lnfa~urari separate pentru cele doua amplifica-

toare;

- solulia cea mai ieftina este utilizarea unui

transformator cu putere de circa 125 VA , care sa

poata debita In secundar 2 x 18 V c.a ., a doua punli

A/100 V ~i a dou i i con-

densatoare de filtraj de minimum 47 00 micro-

farazi/63 V.

redresoare de minimum 5

17

- -

-

--------RADIOAMATORISM-------- --

Pagini realizate in colaborare cu Federalia Romana de Radioamatorism

RO-71 100 Bucure!?ti, C.P. 22-50 Tel./Fax: 01-315.55.75 E-mail: yo3kaa@pcnet.pcnet.ro

Y03kaa@alinet.ro

WEB:

www.qsl.netlyo3kaa

Radiogoniometria de amator este una din disciplinele importante practi- cate de radioama tori. Pentru a-i ajuta pe cei tineri, precum $i cluburile de profil ale copiilor In realizarea de echipamente specifice acestei discipline sportive, va prezentam In continuare un manipulator automat realizat In cadrul Federafiei Romane de Radioamatorism de catre domnul ing. Nae Constantin, Y09DCT, multiplu campion nafional $i internafionalla radiogo- nJometne.

campion nafional $i internafionalla radiogo- nJometne. MANIPULATORAUTOMAT RGA Y09DCT Realizat cu circuite

MANIPULATORAUTOMAT RGA

Y09DCT

Realizat cu circuite integrate CMOS !Ii rela tiv puline compo- nente discrete, manipulatorul din figura 1 poate asigura In condilii exeelente funClionarea In regim automat sau semiautomat a em itatoarel or RGA. Notiunea de automat In cazul de faja nu trebuie 1nleleasa In se nsul folosit pentru man ipula- toarele electron ice utilizate In transmisiunile telegrafice, eand ope rato rul , prin acllonarea ehe ii sau a butoane l or, combina " lini i " ~i "puncte", resp ectiv araniamente ale acestora, oblinandu-se reprezentarea caraeterelor In cod Morse. Montajul prezentat genereaza a utomat, cu d u rate ~i

la intervale de timp precise , sem-

corespunzatoare

grupu rilo r de earaetere "MO",

"MOE" , "MOl" , "MOS", "MOH" $i

"M05". La prima vedere schema pare complicata, lntrueat contine aproape toate informaliile privind

componentele utilizate, tipul sem- nalelor oblinute ~i deta lii neee - sare realizarii montajului. Principalul avantaj al montaj ulu i

este consumul de

cure nt foarte

redus (mai mic de 1 mAl. acesta depinzand de valoril e rez is-

tente lor R3 ~i R4.

CI 3 sunt conectate i ntr-o

schema de ceasoficare de pre- cizie suficient de mare, utilizand ca baza t imp cuar)ul X1 cu

nale

Morse

(;1 1

_0 _ . . _ _ 0. -_ . . _ _- - -- .
_0
_
.
.
_
_
0. -_
.
.
_
_-
- --
.
.
-
-
-
_
.
.
- -I
I
CI
1
3
14
CI2
Q ,
CK
o.s
4060
4018
sec
D
Ilb
Ilb
04
vss
J1 J2J3J4JS
11
2
3
7
9
1
1
R1
Be
6,2M
m
.---------~--~ ~-2 ~
4
F,,_ SA_ I.
3
+3,6
2
~
.••12\,
1~
FG
Schema
1
electrica

freevenla de rezonanla de 32 .768

Hz, de tip ul eelor uti lizate in cca-

surile

Impulsurile cu perioada de 0,5

s obli nute la pi nul 3 al CI1 sunl

divizate I n continu are

6, respectiv de CI3 cu 100.

Oecodorul format eu diodele

01 03 ataca t ra nzistoru l T l ,

care livreaza In co lector un sem-

nal dreptunghiu lar (notat Fc)

perioada de 5 min !Ii gradul de

umple re 1/5, a carui form a este

repr ezentata I n figura 4. Grupu l R3-C3 are rolu l de a reseta numaratoarele divizoare C12, CI3

la porn ire \START = cuplarea te n-

de C12 ell

electron ice digitale.

cu

siu(lii de a imentare) . In pozilia 3 a comutatorului K1, pe durata impulsurilor Tm de 1

minut. tranzistoru l Tl al ime nteaza restul schemei, formata din

CI4

Primul circuit integrat , de tip ul

CI6.

MMC

4020 (numarator binar asin-

cron

divizor

cu

2'4)

impulsuri de tact cu fre cvenla de

2048 Hz de la pinul 7 al lu i Cll.

Pentru generarea celui mai lung

text - "M 05 " - sunt necesare ce l

pulin 46 (max 2 6 ) secvenle de

numarare, deci In continuare sunt utilizate ie~irile ultimilor 6 bistabi li

Semnalele oblinute,

notate pentru simplificarea lntelegerii cu a, b, c, d, e !I i f, sunt prelucrate cu CI5 ~i C 16, conec -

(09

014).

tate In configural ie de decodor

minim iza rea functi- ie ~i rea acestuia se

sintetizat prin ilor logice. La

-------- - -- RADIOAMATORISM --- ----- - ---- -

-------- - -- RADIOAMATORISM --- ----- - ---- - obti ne unul din semnalele telegralice FG

obti ne unul din semnalele telegralice FG corespunzator grupu rilor de caractere "MO",

,

Circuitul lormat din diodele

.,M05".

04

07

:;;i

R5

reseteaza

numaratorul

pin

11-

CI4) lunclie de numaru emila- to rulUl pentru care este alocat

montaju l. Aceasta alocare se rE\a- lizeaza prin montarea numai a acelor diode 04 , OS, 06 , 07 con-

tabelului 1. De exemplu,

daca dorim ca montajul sa ma- ni puleze semnale "MO l", se mon- teaza diodele 01 :;;i 02 , conectate la semnalele I, respectiv b.

for m

Pe pozilia 2 a com utato rului K1 (regim sem iautomat-Sa) se . alimenteaza permanent numai partea de schema care genereaza caracterele corespun- zatoare numarului emilatorului pentru care a lost prevazut mon- tajul. Pentru cei care doresc sa rea- lizeze montajul in regim universal (adica sa poata genera oricare din semnalele telegralice ale tuturor celor 6 emitatoare utilizate la RGA) , in figura 5 se prezinta schema modificata a circuitului de resetare a numaratorului C14. in

acest caz, natura semnalelor telegralice , lunclie de pozilia comutatorului K2 , este cea ara- tata in tabelu l 2. Elementele comandate ce se pot conecta la ie:;;irea FG sunt prezentate in lig ura 6. Personal utilizez in prezent varianta c), cu comanda prin cuplor optic, intrucat olera 0 buna izolare a montajului fala de emilatoarele de 3,5 :;;i 144 MHz din Tx- ul RGA, necesita 0 sursa de ten siune :;;i un consum de curent reduse 'I i con- duce implicit la miq orarea dimensiunilor constructive.

2

duce implicit la miq orarea dimensiunilor constructive. 2 1<-1.-----56.4------>1.1 Figura 2. Circuitul

1<-1.-----56.4------>1.1

Figura 2. Circuitul imprimat, scara 1: 1

_

.

2

3

•••

61.3

2. Circuitul imprimat, scara 1: 1 _ . 2 3 ••• 61.3 Igura. 3. Amp asarea

Igura. 3. Amp asarea pleselor

3

F C i -''''-

1 0

2

:':1'

3 '4--5

+

"' t~~IW

FR

lapin 11

K2 .• -

CI.

~

+4

f bed

lesin C~

3

5

o

t

[min]

4

TAB.1

Nr.

Tx.

!'---o---,

Semnal FG

generat

MO

D iode

montate

-- -

04

- --

-:

---· 1-·-- ·-- - MOE - ----·· -D .4 ~·D -5.D7 --- ·i

2

:3

"_· ···

',

··"··"

,

MOl

fJios·

,

.• -

1

04.07

04.05,07

-4·-···---- "MO-H------···O.;6e:07

-- - 5~ ·-- M05 - ·-----·-04 ~D5 .D6 :D 7 or

-

_

.'.0

_

"

0'

.,

_•

•••

,

x 1 x
x
1
x

MOl

-MOS'--

4 ····-MOH

" MOS

5

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

5

+ FIG.6 Elemente comandate

a) cu tranzistor si releu: b) cu releu reed: c) cu opt o:up1or

tranzistor si releu: b) cu releu reed: c) cu opt o:up1or REL t!:: 6 a\ FG~

REL

t!::

6 a\

FG~ REL

La Tx

RGA

o

b)

t1:

La

Tx

RG

A

ROL 6 1

F'~J n

l

cJ

'\

TEHNIUM octombrie 2001

19

------------------------ LABORATOR-------------------- --

P ropun constructorilor

I ncepatori (dar nu numai)

realizarea

unui

tester

portabil, cu alimentareauto- noma, care Ie poate fi de mare folos atunci cand I~i procura diode redresoare, tiristoare sau triace "Ia mana a doua". Testerul permite, impl icit , identificarea

testerului propus este prezentata In figura 5, dar pentru a familia -

- pentru cealalta pozilie de conectare, In sens uI invers con-

riza cititorul cu modul de lucru

ducliei. Daca se folosesc pen tru

vom trece pe scurt ;;i prin cateva

alimentare

trei

pasti le de acu mu -

etape "pregatitoare".

latoare de

1,5

V legate In se rie ,

Astfel, In figura 1 este rea- mintit cel mai simplu circuit pen- tru testarea unei diode semicon- ductoare 0, utilizand drept sursa

se vor alege modele care sa suporte pentru timp scur t un curent de 250 -300 mA o Nu se vor testa cu aces t mon -

TESTER pentru DIODE, TIRISTOARE SI TRIACE

Fiz. ALEXANDRU MARCULESCU

,

terminalelor pentru aceste com- ponente, dupa care ne arata fara ec hivoc daca piesa testat a este buna sau defecta. Des igur, cu un montaj atat de simp lu, alimentat

de la 0 baterie sau acumulato are

tip pastila, cu tensiunea tot al a de

4 , 5 V, nu poate f i a c o per it a

Intreaga gama de fabrical ie pen- tru aceste compone nte, dar, oricum, este posibila testarea diode lor redresoare , a tiris- toarelor ~i triacelor de mi ca ;; i medie putere. 1n cazul tiri s- toarelor 9i triacelor, curentu l de poarta poate fi reglat man ual cu ajutorul potenliometrului P Intr-o plaja maxima prestabilita, astfel ca, dac e. butonului lui P i se atageaza 0 scala gradata (chia r fara etalonare In valor i de curent), pot fi facute comparalii cantitative intre diferite exem- plare In ceea ce prive9te "sensi -

bilitatea "

pe

poarta

(curentul

minim de poarta de amorsare ferma), selectiind la achi- zilionare exemplarul eel mai sen- sibil. Schema de principiu a

de alimentare 0 baterie (sau gru- pare serie de acumulatoare) cu tensiunea de 4,5 V, iar ca indica- tor un bec de lanterna L de 3,5 V/ 0,2 A. Dioda de verificat se

pe

conecteaza la borne Ie A -K,

rand, In ambele ' sensuri, Inchiziind pentru scurt timp Intre-

INVERS

eotad

INVERS eotad U=4.5V , - DIRECT anad {:], eatad onod

U=4.5V

,-

DIRECT

anad

{:],

eatad

onod

INVERS eotad U=4.5V , - DIRECT anad {:], eatad onod

rup at or ul bu na , ea

beeul va ilumina -

anod ul esl e coneelat la borna A 9i eato dul la borna K, respectiv va ram ii ne bloeat a - beeul stins

esle

I.

va

Daca

dioda

-

conduce

. deei

atunei eiind

taj diode de fo arte mica puter e, respeeti v ca re au cu rent ul ma xim direct sub 100 mA. Inconvenientul acestui circu it

II constituie faptul

verifieare complete. , obligatori u In

ambele sensuri, trebuie s e. coneetam de doua ori dioda la bornele A-K. De aceea , In fi gura 2 se propune 0 va rian ta cu conectare unica la borne , sen suI tensiunii aplicate grupului 0 + l_

ca pen tru 0

fiind selectat

din comutatoru l K1 ,

care asigura

inversarea de pola -

ritate a tensiunii de alimentar e. In

virtulea

conectarea diodei cu anodu l la

borna A 9i calodul la born a K, pozilie care corespund e con- ducl i ei atunc i c e. nd comu ta t o rLIl K1 se afla In po z ili a "DIRE CT". Deci , la Inehiderea I ntrerupatoru - lui I, pentru 0 dioda buna, becul se va aprinde, ia r la comut area lui K1 in pozilia "INVERS " becu l

ales

obi 9 nuinlei ,

am

se va stinge. Urmatorul pas pregati tor este

ilustrat In figura 3a , unde testeru-

s-au

mai adaugat 0 borna - G (gate =

lui de diode din figura

1

i

------------------------LABORATOR-------------------

'.

DIRECT- K' -INVERS A onod 0 U=4.5V eotad K L J.5V D. 2A 2
DIRECT- K' -INVERS
A
onod
0
U=4.5V
eotad
K
L
J.5V
D. 2A
2

po arta) - ~i un circuit rezistiv

reglabil pentru polarizarea portii,

in

in tr -adevar, se ~t ie ca pentru am orsarea (aducerea in con- ducli e) a unu i tiristor este nece- sar ca acestuia sa i se aplice 0 tensiune directa anod-catod (Ia fel ca la dioda, adica cu plusulla anod ~i minusul la catod), dar, in pl us, terminalului poarta trebu ie sa i se asigure 0 anumita pol arizare pozit iva in raport cu catodul. Aceasta din urma co ndil ie se po ate realiza, printre alte metode, cu ajutoru l circ uitu- lui auxiliar alcatuit din potenliometrul P, rezistenla de li mitare R ~i push-butonu l (cu

vederea testari i tiristoare/or.

revenire) B, care perm ite "injectarea" unui curent reglabil pe poarta, curent provenit de la plusul tensiunii de alimentare. intre diversele tipuri de tiristoare (dar chiar 9i intre exemplare din acela9i tip de fabricalie) exista insa diferenle foarte mari in ceea

ce prive~te va loarea curentului minim de poarta pentru amor- sare ferma. De aceea, circu itu l

de poarta trebuie sa fie prevazut cu posibilitate de reglaj, ca in

figura 3a, valoarea potent io- metrului P 9i a rez isten t ei de Ii- mitare R alegandu-se, i n raport cu tensiunea de alime nt are U, astlel incat sa fie acoperita 0 plaja uzuala dorita , de pil da intre 10 mA ~i 150 mA. Pentru testare, tiristorul T se conecteaza ca in figur a 3a , respectiv cu anod ul la borna A, catodul la borna K 9i poarta la borna G. Se trece poten pometrul

P in extremitatea cu rezist enta

maxima inseriata 9i se inchide

intrerupatorul de alim entare I. in cazul unui tiristor bun, becul L trebuie sa ramana stins. Apoi se apasa butonul B 9i, cu el apasat,

se manevreaza cursorul lui P (se

reduce treptat rez istenta lui i nse- riata) pan a cand becu l L se

aprinde. La eliberarea butonu lui, becul trebuie sa ramana in con- tinuare aprins, el putand fi st ins doar prin intreruperea circuitului de alimentare an od- catod, respectiv prin deschiderea intre- rupatorului I. Proba se repeta , reajustand fin pozitia cursorului lui P. Pentru tiristoare foarte sensi- bile (curent de poarta de amor- sare sub 10 mA sau chiar sub 5 mAl se impune crei'terea va lori i potentiometrului P la 1 krl. Nu intram aid in detalii privind dimensionarea circu itului de poar ta, dar amatorul care va aborda aceste calcule simple va trebui sa tina cont de caderea

tensiuni i de alimentare i n sa rcina (de la 4,5 V la 3,5 V sau ch iar la

3 V, in functie de tipul si sta rea

bateriei sau a acumulatoa relor fo losite), ca i'i de caderea de ten-

siune pe tiristor, intre anod i' i poarta. Des!gur, Circuitul din figura 3a permite :;;i verificarea triaee/or, dar numai in unul din cele doua sensuri posibile de conduclie, conectarea triacului la bornele A, K, G facandu-se ca in detal iul din figura 3b. in rest se proced eaza la fe l ca la tiristoare.

B ;rc m m p R 5000 200 bob. 2W
B
;rc
m
m
p
R
5000
200
bob.
2W
3 A A terrTlinu ! 1'2 onod (+I T(trio c) T(liristor) U-4,5V poorla term intll
3
A
A
terrTlinu !
1'2
onod
(+I
T(trio c)
T(liristor)
U-4,5V
poorla
term intll
T1
C
c
poarte
K
L
3.5V/O.2A
a)

TEHNIUM actombrle 2001

21

- --- ------ -- LABORATOR ---------- --

Pentru a explora 9i celalalt sens de eonduelie al triacului (cu piusul la terminalul de referinja

practice ale tiracelor, cat 9i in cir- cuitele simple de testare, cum este cazul nostru.

4 A terminal T1 (+I ~ :sz T(lrioc) U=4.5V .J :' R C term;nal T2
4
A
terminal
T1
(+I
~
:sz T(lrioc)
U=4.5V
.J :'
R
C
term;nal
T2
-
K
~
soon
200
poarto
bob.
2W
C~
L
B
J.5V/O.2A
;'fC

T1 ;;i minusul la T2), putem fo losi, de exemplu, varianta de polarizare indicata in figura 4. Nu compl ieam aici lueruri le cu ana- lize de taliate, dar cititorul intere- sat va trebui sa ia cun09tinla de cele patru moduri distincte de funclionare a unui triac (numite "cadrane"), care combina cele doua polaritali T1-T2 posib ile cu ee le doua polaritali posibile G- T1. in teo ria respect iva se pre- cizeaza ea unul din cele patru cadrane manilesta nesiguranla in func1ionare, motiv pentru care respect iva eombinalie este de regula ev itata atat in aplica1iile

am ajuns astfel la

schema linala propusa - ligura 5

- care ,Permite testarea diodelor,

a tiristoarelor 9i a triacelor pri ntr-o

singura conectare la bo rn ele A, K, G. Observam, in primu l rand ,

ca schema imbina cele doua situalii de polarizare din l ig uril e

3a 9i 4, lolosite pentru

testa re a i n

ambele sensuri a triacelor, selecjia lor lacandu-se eu aju-

torul eomutatorului K1 , care

inverseaza polaritatea tensfunii de alimentare . in al doilea rand ,

observam

polarizare a porlii (de pilda, seclionandu-I intre punctele m-

in

fine,

ca in circu itul de

m' indicate in ligura 3a) a fost introdus un al doi lea comutator, K2, tot in conliguralie de inversor de polaritate, pentru a putea masura curentul de poarta C Li ajutorul mil iampermetru l ui de

curent continuu M, lara a II

nevoie

bornele plus ;;i minus in lunc)ie de pozilia lui K1, Se subinjelege ,

cele doua comutatoare K1 ;;i K2

vor Ii intotdeauna trecute in

aceea9i

sa- i inversam acestuia

pozilie,

"DIRECT" sau

"INVERS", in funclie de modul

de lucru lolosit pentru testa rea

triacelor. La testa rea tiristoarelor,

vor Ii intotdeauna 'in

pozilia "DIRECT", iar la testa rea di odelor yom comuta doar pe K1

in ambe le pozi1ii, conlorm eelor

arat ate

ci rcuitul (ie

poarta (dee i inclusiv K2 ) fii nd

acum "in aer".

inch eiere , men1ionez ca

lolos esc de mu lt a v reme un ast -

lei de tester, care nu numai ca m-a

la

ach iz~ionarea unor tiristoare 5i triacs de ocazie , dar mi-a perm is 9i sa -mi seleclionez - da cumpara re sau in cazu l exper i- mentarii unor montaje mai pre- tenlioase - exemplare le cele ma i sen sib il e. Pentru orice alte det ali i stau la dispozilia cititorilor int ere- sali, prin intermediul redae1iei.

scutit de num e roase ,,1epe"

K1

9i

K2

i n

l igura

2,

in

B DI RECT - K 1 - INVERS .---------<5lC r;:::~K2 ~ A m' m -
B
DI RECT -
K 1 -
INVERS
.---------<5lC
r;:::~K2
~
A
m'
m
-
R
G
,
-
K1
K2
5000 200
K
bob.
2W
U= 4.
SV
L
~
~J.5V
~
O.2A
5
300mA c . c .

DI RECT

INVERS

------------------------ ~BORATOR-----------------

-:

------------------------ ~BORATOR----------------- -: \,J UBLOR DE FRECVENTA ANDREI CIO NTU IN + >V c . 9=

\,J

UBLOR DE FRECVENTA

ANDREI CIO NTU

IN

+ >V

c . 9= 14 11 rl-L : ---'-, OUT 6 41 2 1 5 21
c
.
9= 14
11
rl-L
:
---'-,
OUT
6
41 2 1
5
21
3:4
o
1

Dup a cum se ~tie, Tn l ume se

'ab rica

tegrate divizoare de frecvenla, ca re lucreaza Tnt r-o banda de

'recvenle , Tntre 0 frecvenla mini- m a (fm) ~i 0 frecvenla maxima 1 M ) limita. Dupa cum aceasta frecventa 'M este mai mare sau mai mica, divizoarele se numesc rapide sau mai pulin rapide. Circuitele divi-

zo are integrate obi~nuite,

sau CMOS , au fM = 10 +20 MHz, ar ,gele rapide a u- fM = 1 + 2 GHz. In privinla operaliunii inverse,

mul t ipl icarea de frecvenla , ac easta nu poate (teoretic) sa fie de banda larga , deoarece frecvenla de la ie"irea multiplica- orul ui se obline (de regula) prin seleclia unei armonice supe- doare a frecventei semnalului de n tra re, distorsionat Tn prealabil 'Tn cazul ca este sinusoidal).

TTL

circuite

multe

tipuri

de

Seleclia Tn frecvenla necesita un mctor de calitate (Q) ridicat , deci , m plicit , 0 banda Tngusta ~i nu arga. Din acest motiv, multiplica- toa rele de frecvenla se rea- i zea za punctual , Tn funclie de apli calia respectiva . Ele nu se po t stahdardiza , ~i deci integra,