Sunteți pe pagina 1din 68

FONDATĂ TN ANUL 1970

ANUL XXXIV, Nr. 351 REVISTĂ PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI


Număr editat cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
,.".,."...,.......--"..
DATE DE CATALOG

Vă prezentăm alăturat noile familii de regulatoare de tensiune LDO (Low


Dropout cu cădere internă mica de tensiune) realizate de National
Semiconductor. Pentru informaţii suplimentare puteţi vizita site-ul
national.com/see/innovation.

Pan OUlpUI Package Fealures


Number Current
LMS8117A IA SOT-223. TO-252 Line Aegulatian O.2%(max); Laad Aegulatian O.4%(max)
LMI084 5A TO-220. TO-263 Induslry Slandard; Currenl Limiling and Thermal Shuldawn
LMI085 lA TO-220. TO-263 Induslry Slandard; Currenl Limiting and Thermal Shutdawn
LM 1086 l.SA TO-220. TO-263 Induslry Standard; Currenl Limiting and Thermal Shuldawn
LMSI585A SA TO-220. TO-263 Fasl Transienl Aespanse with Currenl Limiling and Thermal Shutdawn
LMSI587 lA TO-220. TO-263 Fasl Transient Respanse with Currenl Limiling and Thermal Shutdawn
LM2940 IA SOT-223. TO-220. TO -263 Aeverse Banery Pralectian. Shan-circuil Currenl Limil
LM2941 IA TO-220. TO-263 LM2940 with ON/OFF Pin
LP396I/64 O.SA SOT-223. TO-263. TO -220 Ullra-Iaw Ora paul and Fasl Aespanse w/Sense ar Slatus Oplians
LP3962/65 l.SA SOT-223. TO-263. TO -220 Ullra -Iaw Drapoul and Fasl Aespanse w/Sense ar Slalus Oplians
LP3963/ti6 3.0A TO-263. TO-220 Ulrra-Iaw Drapaul and Fasl Aespanse w/Sense ar Slalus Oplians
~. .1' ••, SUMAR
Acum, la sfârşit de an - de fapt la începutul unui nou an din CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR .... . ....... pag. 4·11
viaţa sa, căci revista TEHNIUM s-a "născut" în decembrie
LED
Diode electroluminiscente
1970 - ar fi trebuit poate să tragem o linie şi să facem un scurt Radioreceptor
bilanţ. Desigur, nu unul festivist, laudativ (pe care l-am putea Voltmetru - ampermetru
uşor realiza şi numai cu citate din scrisorile dumneavoastră), Încărcător pentru acumulatoare Ni·Cd
ci unul realist, cu împlinirile şi mai ales neîmplinirile celor patru LA CEREREA CITITORILOR ... . ......... pag. 12-20
numere ale revistei pe 2003, de care suntem însă conştienţi Radioreceptor pentru telecomandă
deopotrivă şi noi şi dumneavoastră . Aşa că nu o facem, ci doar Procedeu pentru lipirea aluminiului
profităm de ocazie pentru a vă mulţumi încă o dată tuturor Îmbinarea metalelor prin lipire
TEHNIUM INTERNET ........ . .. . . . ... . . . pag. 21·22
celor care aţi rămas alături de TEHNIUM şi în aceste vremi de Să creăm animaţie in pagina noastră de web
restrişte. Ştim că nu vă este uşor nici dumneavoastră să vă ATELIER .. .. .. . .... . ............. . .... pag. 23·32
păstraţi hobby-ul, tot mai costisitor, după cum nici redacţiei şi Introducere in calculul reţelelor de separare
colectivului ei restrâns de colaboratori apropiaţi nu ne este Verificarea telecomenzi lor
uşor să vă asigurăm, număr de număr, sumare atât de bogate Puitor manual de ingrăşăminte
şi diversificate pe cât v-aţi dori. Dar, mergem înainte, poate că Incinta Voigt tappered pipe (III)
Reţea de separare cu tuburi electronice
la anul va fi ceva mai bine.
POŞTA REDACŢIEI ...................... pag. 33·36
Şi pentru că a venit vorba de anul viitor, vă facem cunos-
HI-FI ................... ... .. . ........ pag. 37-38
cut că editorul S.C. Presa Naţională SA a decis să menţină Amplilicator audio cU MOSFET
actualul preţ al revistei trimestriale TEHNIUM - 29,500 LABORATOR . ..... . .................. pag . 39·48
lei/exemplar - şi pentru anul 2004. De asemenea, vă reamin- Milivoltmetru compensator
tim că se pot face abonamente la TEHNIUM pentru anul 2004 Tester pentru transformatoare
la toate oficiile poştale din ţară, precum şi direct la editor - Frecvenţmetru 1+ 1OkHz

S.C. Presa Naţională SA - la adresa menţionată în caseta Circuite microstrip


RADIOAMATORISM ....... . ...•.• . •. . ... pag. 49·51
tehnică .
Aparat multitest portabil
Ne-au rămas, ca de obicei, unele solicitări de-ale dv. Măsurător de impedanţe
neonorate încă. Scrisoarea dv., domnule Sorin Ştefan Gute, TEHNiCĂ MODERNĂ . ... ...... . ........ pag. 52·54
conţine foarte multe întrebări la care aţi putea găsi singur Tehnologie şi componente SMD
răspunsuri consultând colecţia TEHNIUM. Contactaţi-ne tele- TEHNIUM DIVERTISMENT ........ . . . .... pag. 55·62
fonic, mai ales că sunteţi din Bucureşti. Dumneavoastră, dom- Lumină dinamică

nule Ion Stanconi (Hezeriş, jud. Timiş) nu prea aveţi şanse nici Frânghia indiană
Amuzament
de brevetare nici de publicare a invenţii lor dv. care singur măr­ Steaua sus răsare
turisiţi că sunt de genul "perpetuum mobile". Totuşi, dacă AUTO-MOTO ................ . . . . _..... pag. 63·66
reuşiţi să realizaţi practic măcar una dintre ele, daţi-ne de Sistemul de ungere
ştire. Dar nu înainte. Şi dumneavoastră, domnule Genis REVISTA REVISTELOR ..................... pag.67
Bogdan (Apahida, jud. Cluj) veţi primi un răspuns prin
bunăvoinţa unui colaborator pe care l-am rugat să analizeze TEHNIUM
schema trimisă. Păcat că e-mail-ul dv., domnule Silviu Revistă pentru constructorii amatori
Timofte, nu se poate citi prea bine. Oricum, vă mulţumim Fondată in anul 1970
pentru aprecieri şi să ştiţi că ne-a "uns pe suflet" îndemnul dv. Anul XXXIV, nr. 351 , decembrie 2003
din final: "Insistaţi, faceţi-ne viaţa mai TEHNIUM!" Chiar asta Editor
SC Presa Naţională SA
ne străduim să facem. Piaţa Presei Libere nr. 1, Bucureşti
Din păcate , o întâmplare recentă destul de neplăcută ne Redactor-şef: !iz. Alexandru Mărculescu
obligă să atragem atenţia colaboratorilor noştri asupra răspun­ Secrefariat - macheta artistică: Ion Ivaşcu
derii pe care şi-o asumă - sub reglementările Legii dreptului Redacţia: Piaţa Presei Libere nr. 1,
de autor - atunci când ne trimit spre publicare articole. Casa Presei Corp C, etai 1, camera 303
Desigur, "dracul nu-i atât de negru", mai ales în cazul genului Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32
E·mail: presanationala@yahoo.com
de articole care se publică la noi în revistă; toţi ne inspirăm de Corespondenţă
undeva şi nu-i o ruşine (ba chiar este o obligaţie şi un gest de Revista TEHNIUM, Piaţa Presei Libere nr. 1
onoare) să menţionăm sursa sau sursele. Sunt foarte rare arti- Căsuţa Poştală 68, Bucureşti - 33

colele sută la sută originale, chiar şi pe la ... case mai mari. Dar Abonamente
La orice oficiu poştal(Nr. 4120 din Catalogul Presei Române)
de aici şi până la a copia integral, practic cuvânt cu cuvânt, un
articol vechi, care nu-ţi aparţine - aşa cum a făcut în TEHNI- OTP: Clementina Geambaşu
UM nr. 3/2003 un "autor" care semnează cu profesor - e un Editorul şi redacţia işi declină orice responsabilitate
in privinţa opiniilor, recomandări lor şi soluţiilor formulate
pas lung şi de-a dreptul jenant. Nu intrăm î[l detalii, dar vă in revistă, aceasta revenind integral autorilor.
rugăm atenţie, spre binele dumneavoastră! Intâmplător arti- ISSN 1224-5925
colul vechi cu pricina mi-a aparţinut chiar mie, dar pe viitor il:) Toate drepturile rezervate.
s-ar putea ca autorii lezaţi să nu fie atât de "domni" cu astfel Reproducerea integrală sau parţială este cu desăvârşi re
interzisă in absenţa aprobării scrise prealabile a editorului.
de plagiatori, fie ei şi "profesori", "conferenţiari universitari" Tiparul Romprint SA
etc.
În rest, vă doresc şi ne doresc să auzim numai de bine în Abonamente la revista ..Tehnium" se pot face şi la sediul se
noul an şi, vorba domnului Marius Tucă, să ţinem aproape. An PRESA NAŢIONALĂ SA, Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1,
Bucureşti,
oficiul poştal nr. 33. Rela1ii suplimentare la telefoanele:
Nou fericit, sănătate şi cât mai bogate împliniri, la mulţi ani şi. .. 224.21.02: 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
la revedere sau la reauzire pe 2004!
Conform arI. 205·206C.P., intreaga răspundere juridică pentru
Alexandru Mărculescu continutul articolelor revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM decembrie 2003 3


- -- - -- -- -- CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR - -- - - - - - --

tor astabil cu un singur condensator de tempo-

LED
rizare C1 cu valoarea de 1nF-2,2nF. Inductorul
L1 cu valoarea de 5mH-20mH (realizat pe o oală
de ferită cu diametrul exterior de 15 mm şi
Înălţimea de 10 mm, 100-150 spire cu diametrul
0,2 mm) .
Cornel ŞTEFĂNESCU La aplicarea tensiunii de alimentare putem
considera starea iniţială În care tranzistorul T1
Dioda electroluminiscentă LED (Light Emitting (SC 107) conduce la sat(,!raţie , iar tranzistorul T2
Diode) s-a impus În viaţa de zi cu zi. Ea este? (SC 107) se blochează. In această situaţie con-
joncţ iune pn polarizată direct, care transforma densatorul C1 se Î ncarcă (cu polaritatea din fi-
energia electrică În energie luminoasă În rŢlo~ gură) prin rezistoarele R1 şi R2 şi joncţiunea CE
direct. LED-urile sunt fiabile, au durata de v i aţa a lui T1 . După Încărcare curentu l prin R1 se
lungă , sunt rezistente la şocuri şi vibraţii , au anulează iar T2 este acum polarizat prin R2. T2,
strălucire mare şi comutaţie rapidă, cost de R2, R3 formează un amplificator la care punctul
Întreţinere redus şi sunt În diverse culor.i (roşu , static de funcţionare este stabilizat prin reacţie
portocaliu, galben, verd~ , alba.stru sau. chl~.r alb). negativă de tensiune, determinând deschiderea
In funcţie de culoare ŞI tensiunea directa este incipientă a acestuia. Variaţia negativă de tensi-

VCC
+ lv
+ 1, Sv + 1.,5v
R3
220 L1
19r1'\H
C1
C1 2 ,2 nF 02
BC1 7 7 3

R3

"
LED
R4
LED
3 "
1
01
BC107 ~
2
1
2

diferită şi cuprinsă Între 1,6.V şi 3,.5V. Deci 'pentr~ une din colectorul lui T2, cuplat În baza lui T1 ,
o funcţionare corectă cu intensitate luminoasa determină ieşirea acestuia din saturaţie şi o vari-
de emisie acceptabilă , tensiunea de alimentare aţie pozitivă de tensiune În ~olectorul său , c~re
trebuie să fie mai mare decât tensiunea directă a prin grupul R1 C1 se transmite pe baza tr.anzls-
diodei LED, limitând curentul direct prin dispozi- torului T2, mărind şi mai mult curentul , Iar T2
tiv sub curentul maxim admis (limitarea prin conduce la saturaţie. La blocarea lui T1 apare
rezistor În serie sau cu generator de curent) . tensiunea autoindusă pe bobina L 1, care se
Diodele se pot alimenta şi cu impulsuri de curent Însumează cu tensiunea de alimentare şi deter-
mult mai mari decât cel direct, dar fără a depăşi mină iluminarea diodei LED. Tranzistorul T2 este
curentul direct de suprasarcină de aprox. 1A cu menţinut În saturaţie de cure~tul prin _R1 dete~­
durata de maxim 1ils. . minat de tensiunea de pe C1 Insumata cu tensI-
Montajul propus (fig. 1) se utilizea.ză _a.colo unea din colectorul lui T1 (limitată la tensiunea
unde tensiunea de alimentare este cupnnsa Intre de deschidere LED) . Această stare se menţine
1V şi 1,5V. Circuitul fiind un oscilator, diod~le până când C1 se descarcă la OV. şi apoi ~e Încar-
sunt alimentate În impulsuri de tensiunea autoln- că cu tensiune inversă ca polantate faţa de cea
dusă pe inductorul L 1(5 mH-20 mH), puterea din figură (Încărcarea cu tensiune inversă a lui
debitată fiind practic constantă. Având În vedere C1 se realizează pe traseul colectorul T1, R1
diferentele mici de tensiune dintre diversele tipuri joncţiunea SE a lui T2) . După. Încărcar~ ~ur~nt~1
de diode, se poate conecta orice tip de LED prin R1 se anulează iar T2 Ince~e sa .Iasa din
(infraroşu 1,2V - alb 3,5V), sau se pot monta 2 saturaţie, variaţia pozitivă de te~slune din col~c:
sau 3 LED-uri În serie, fără nici o modificare În torul său conectat la baza lUi T1 , determina
m~~. . deschide~ea acestuia şi un salt negativ de tensi-
In esenţă circuitul din figura 1 este un osclla- une În colector, care prin R1 , C1 se transmite În

TEHNIUM decembrie 2003


4
-------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR -------------------

+ 1.2v + 1 ,2v
[ee] .3
LI
le ~ 1- -1
l!~ 1- "-1
~
[ţ:tl 1":~ c:J O 1a

baza lui T2 blocându-I şi mai puternic. Are loc un unea CE a lui T1 (Ia saturaţie) . După Încărcarea
proces cumulativ În urma căruia tranzistorul T1 lui C1 , curentul În baza lui T2 scade, acesta
se saturează şi tranzistorul T2 se blochează ; s-a ieşind din saturaţie . Scăderea curentului de
ajuns la starea iniţială de plecare şi procesul se colector al lui T2 determină scăderea tensiunii pe
repetă. R4 şi ieşirea din saturaţie şi a lui T1 . Apare astfel
Cu valorile componentelor din schemă o variaţie pozitivă În colectorul lui T1 , care trans-
frecvenţa de oscilaţie este aproximativ 20 kHz. misă prin grupul R1 C1 În baza lui T2 determină
Dioda LED se conectează cu catodul fie la masă blocarea mai accentuată a acestuia. Are loc un
(ca În schemă) fie cu catodul la plusul de ali- nou proces cumulativ În. urma căruia ambele
mentare, montaj În care eficienţa luminoasă este tranzistoare sunt blocate. In acest moment apare
un pic mai mică . tensiunea autoindusă care se Însumează cu ten-
Un alt montaj prezentat (fig. 2) este un circuit siunea de alimentare reprezentând tensiunea
basculant astabil cu tranzistoare comple- pentru comanda diodei LED. Tensiunea autoin-
mentare. Conectând tensiunea de alimentare, dusă pe L1, Î nsumată cu tensiunea de pe C1
tranzistorul T2 (BC 251 , pnp) polarizat direct prin blochează tranzistorul T2, circuitul rămâne În
R2 (22k.Q) Începe să conducă , căderea de tensi- această stare până când condensatorul se
une pe R4 (1 k.Q) determină şi deschiderea lui T1. descarcă şi apoi se Încarcă cu tensiune (de
Variaţia negativă de tensiune din colectorul lui T1 polaritate inversă decât În figură) egală cu tensi-
se transmite În baza lui T2 prin grupul R1C 1 unea de deschidere a tranzistorului T2.
determinând deschiderea acestuia şi mai mult. Cu valorile din figură frecvenţa de lucru este
Apare un proces cumulativ În urma căruia În jur de 10kHz. Dioda LED se pqate conecta ca
ambele tranzistoare sunt saturate. In această şi În montajul prezentat anterior. In figurile 1.a şi
stare condensatorul C1 se Încarcă cu polaritatea 2.a sunt prezentate cablajul imprimat şi planul de
din figură prin joncţiunea EB a lui T2, R1, joncţi- implantare corespunzător celor două montaje.

DIODE ELECTROLUMINISCENTE (LED)


Ing. Nilu PAŞCA, Alba Iulia

LED-ul este o joncţiune semiconductoare de prin construirea capsulei din material plastic
tip diodă din arseniură de galiu cu diverse adao- transparent de culori diferite şi folosind o mică
suri, care parcursă de un curent electric are pro- oglindă metalică În care este montat cristalul
prietatea de a emite lumină. Cantitatea de lumină semiconductor. Există şi LED-uri bicolore - aces-
emisă este destul de mică, dar este optimizată tea alimentate cu tensiune continuă Într-un sens

TEHNIUM decembrie 2003 5


CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR - - - - - - - - -

emit o culoare, schimbând polaritatea alimen- sub o tensiune la bornele LED-ului de


tării, emit altă culoare. 1,6-2,1 V.
Tensiunea de alimentare este de circa 1,6-2 V, Câteva valori aproximative ale rezistenţei R
la un consum de curent de 10-20 mA. LED-ul funcţie de tensiunea (continuă) de alimentare (Ia
poate Înlocui diferite beculeţe indicatoare de un curent de aproximativ 15 mA) sunt date În
tabelul alăturat.
funcţionare din diverse montaje.
Pentru folosirea LED-ului ca indicator de
funcţionare a unui aparat (Ia care se ataşează), Tensiunea de alimentare Rezistenţa necesară
se foloseşte schema din figura 1, unde rezistenţa V ohmi
R trebuie să limiteze curentul la circa 10-20 mA, 3 340
45, 500
6 670
12 1300
18 2000
R 24 2700
'+ "" -
....--.

LED Pentru alte valori se poate folosi următoarea


~ ~~ formulă aproximativă:
~

:, R = (U-2V)/1
,
1 unde:
R - este valoarea rezi stenţei serie necesară,
exprimată În ohmi;
I - este curentul ceru t de LED pentru ali-
mentarea normală, exprimat În A. Această
valoare se ia din catal oage (tabele de carac-
teristici) şi În maj oritatea cazurilor nu
R lOC depăşeşte 20 mA;
~I U - este tensiunea exp rimată În volti.
Pentru alimentarea unui LED direct de la
LED 1 reţeaua de 220V alternati v se foloseşte montajul
'" ~~ ~ .2 ~;: din figura 2, unde cele do uă LED-uri sunt legate
LED2
În antiparalel. Rezistenţ a R are valoarea de
aproximativ 800 ohmi, ia r condensatorul Care
r '" valoarea 0,15-0,5 microfarazi la o tensiune de
2 cel puţin 600 V. Se va evita folosirea conden-
satoarelor model plache tă , deoarece acestea
rezistă la maximum 30V.
o altă aplicaţie a
LED-urilor o repre-
zintă montajul din
J
/' +4.5V figura 3, care permite

] J..
E testarea directă a
C2 funcţionării tranzis-
B Rj[
220 I100J.'F
IJI PNP toarelor de tip npn
"
C
LED
sau pnp de mică pu-
tere. Acest montaj
~ ~~ reprezintă un circuit
JI C, R2 astabil , a cărui
~
frecvenţă de oscilaţie
"
4.7J.'F 2200 depinde de valorile
C
R3 B L compqnentelor R2 şi
~

I)~~OKO
.......- NPN C1. In cazul că
4700 " tranzistoarele sunt
3 E
,""(]v
funcţionale, circuitul
oscilează si LED-ul
1 se aprinde.'

6 TEHNIUM decem '" 7003


- - - - - - - - - CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR - - - - -- - - -

RADIORECEPTOR
Elev Radu UNGUREANU
În figura 1 este dată
schema de principiu a unui 01 \V A
radioreceptor simplu, destinat +9 - 15V EFOI08 .1. C~
recepţionării unuia din pos-
turile de radiodifuziune puter-
nice, locale. Simplitatea lui ÎI
face accesibil radioconstructo-
rilor Începători. Schema este
destul de nonconformistă.
Radioreceptorul este realizat
cu două componente active,
dioda de detecţie (01) cu ger- O
maniu şi circuitul integrat liniar 80
de tip ~E555N (figura 2), care,
de fapt, este un tempo rizator
1
şi nu un ... amplificator.
Alimentarea poate fi rea- 1n.''lSa
lizată de la orice sursă cu ten-
+VS
siunea Între 9 şi 15 V.
Radioreceptorul este de
(leeL-"msare
tipul cu simplă detecţie, cir-
cuitul integrat jucând rolul de ieSll'e prag
amplificator de AF.
Circuitul oscilant de intrare
L1 C4 se acordează pe
2 adurere L, zero coutI'oI
frecvenţa f o dorită a fi In.!1
recepţionată :

fo = 1/21t~L1C4

Pentru un post În gama UM


(520+ 1620 kHz), C4 se alege
de maximum 500 pF, se cal-
culează L1 şi se realizează
practic. Ajustarea frecvenţei 3
de oscilaţie să corespundă cu
cea a postului se face cu
miezul de ferită. La rezonanţă
tensiunea pe L1 este de O ori
(O fiind factorul de calitate)
tensiunea indusă În antenă.
Antena trebuie să fie Înaltă,
bine degajată, iar priza de
pă[l1ânt cât mai bună.
In figura 3 este dat desenul
cablajului imprimat la scara
1:1, iar În figura 4, desenul de
echipare cu componente.
I

Adaptare după "Popular


Electronics" , SUA
4
L-_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _R2
__ In.!
_ _ _ _---J

TEHNIUM decembrie 2003 7


------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

butonul cu apăsare B, care În

VOLTMETRU - poziţia normală (neapăsat) are


contactele Închise. Desigur, se va
folosi un buton robust, cu con-

AMPERMETRU
tacte pentru un curent maxim de
cel puţin 8-1 D A.
După cum probabil aţi obser-
vat deja, trăgând cu ochiul la cele-
Pagini realizate de lalte figuri , nu aceasta este soluţia
fiz. Alexandru MĂRCULESCU
pe care o propun, din două
motive: În primul rând, un amper-
Redresoarele folosite pentru redresorul şi cu un voltmetru. metru adecvat (6A-1 DA la cap de
Încărcarea acumulatoarelor auto Aici , Însă, intervine "ceva", un scală) nu este pentru toţi con-
au de regulă - sau este reco- amănunt adeseori ignorat atât de
structorii amatori uşor de procurat
mandabil să fie prevăzute şi cu - către utilizatori, cât şi de unii con-
sau de calibrat, iar În al doilea
un indicator al curentului de Încăr­ structori de redresoare sofisti- rând este păcat (risipă de bani şi
care. Acesta poate fi un amper- cate , cu decuplare automată. spaţiu) să montezi două instru-
metru propriu-zis, etalonat şi cu Anume, faptul că una este tensi- mente indicatoare pe panou ,
scala gradată În amperi, sau doar unea la bornele acumulatorului când poţi rezolva problema cu
un indicator orientativ, a cărui aflat sub Încărcare , şi alta tensi- unul singur, un microampermetru
scală este Împărţită În sectoare unea la borne după Întreruperea c.c. de uz general, pe care să-I
diferit colorate, pentru a ne infor- curentului de Încărcare ; prima adaptezi să funcţioneze şi ca
ma sugestiv (şi, desigur, orienta- este Întotdeauna ceva mai mare, ampermetru şi ca voltmetru,
tiv) În ce stadiu se află Încărcarea . cu atât mai mare cu cât acumula-
selectarea celor două moduri de
Intr-adevăr, echiparea redresoru- torul se af l ă mai departe de
funcţionare făcându-se foarte
lui cu un ampermetru este foarte starea de Încărcare completă .
comod, cu ajutorul unui comuta-
importantă, curentul absorbit În Această diferenţă devine minimă
timpul Încărcării fiind un indiciu şi rămâne aproximativ constantă
tor, K (figura 2).
Pentru a realiza acest aranja-
pentru eventualele situaţii nedorite din momentul În care acumula-
(Întreruperea accidentală a circui- torul s-a Încărcat la capacitatea ment este necesar să introducem
tului, creşterea exagerată a curen- maximă. Explicaţia este simplă ,
În serie cu circuitul de Încărcare o
rezistenţă traductoare de curent,
tului absorbit, din diverse cauze), ea ţine de căderea de tensiune pe
dar În primul rând un element rezistenţa internă a bateriei , pro-
R, de valoare foarte mică , şi două
rezistenţe adiţionale, RadA şi
esenţial În calcularea / estimarea dusă de curentul de Încărcare,
cantităţii de electricitate "pom- cădere ce se adaugă la tensiunea
RadV, pentru transformarea
pate" În acumulator, prin bine- electromotoare propriu-zisă a microampermetrului M În amper-
cunoscuta relaţie Q = It (1 - inten- acumulatorului. Pe măsură ce metru , respectiv În voltmetru .
sitatea medie a curentului, În Încărcarea se apropie de sfârşit, Comutatorul K selectează cele
amperi, iar t - timpul , În ore) . rezistenţa internă a bateriei scade două moduri de funcţionare , iar
O problemă spinoasă a utiliza- simţitor (creşte concentraţia butonul B permite Întreruperea pe
torului este Însă aceea de a apre- acidului sulfuric) , curentul timp scurt a curentului de Încăr­
cia corect momentul În care Încăr­ absorbit scade (excepţie fac care, pentru a putea măsura ten-
carea acumulatorului este com- Încărcătoarele gen sursă de siunea electromotoare propriu-
pletă (Încheiată). Chiar dacă ştim curent constant) , aşa că diferenţa zisă a bateriei.
aproximativ câţi amperi-oră am celor două tensiuni amintite Ampermetrul propus (figura 3,
"Încărcat" , nu Întotdeauna ştim, scade până la o valoare minimă, corespunzătoare poziţiei "Amper-
nici măcar aproximativ, În ce pro- care se stabilizează În timp. metru" a comutatorului K din figu-
porţie de descărcare se afla acu- Aşadar, un voltmetru este nu ra 2) este indirect, realizat ca un
mulatorulla Începutul operaţiei de numai recomandabil , dar el poate voltmetru calibrat să măsoare
Încărcare . Desigur, apropierea fi şi deosebit de util pentru căderea de tensiune pe rezis-
sfîrşitului Încărcării este Însoţită depistarea Încărcării complete, cu tenţa R, respectiv U = RI , tensi-
de mai multe indicii - Încălzirea şi condiţia ca el să poată fi conectat une direct proporţională cu inten-
bolborosirea bateriei (degajare la bornele bateriei atât În sitatea I a curentului de Încărcare.
masivă de oxigen), stabilizarea prezenţa curentului de Încărcare, Aşadar, scala microampermetru-
curentului absorbit la o valoare cât şi la Întreruperea temporară a lui M poate fi divizată liniar şi gra-
minimă etc. Dar cel mai important Încărcării, În scopul depistării dată În amperi, capul de scală
indiciu este, totuşi, atingerea va- diferenţei de care am amintit. dorit (SA, 6A, 1DA etc.) fiind sta-
lorii maxime a tensiunii la bornele O primă soluţie de principiu bilit prin alegerea corespunză­
acumulatorului. De pildă, pentru pentru echipa rea redresorului cu toare a rezistenţei adiţionale
un acumulator auto de 12V, În un voltmetru (V) şi un amperme- RadA. Eroarea de neliniaritate
stare bună, această tensiune tru (A) În aceste condiţii este ară­ introdusă .de acest aranjament
maximă este În jur de 14,4V. Prin tată În figura 1. Pentru a putea este neglijabilă, deoarece rezis-
urmare, pe lângă ampermetru, Întrerupe comod curentul de tenţa R se ia foarte mică În com-
este bine să ne echipăm Încărcare , a fost introdus În serie paraţie cu RadA.

8 TEHNIUM decembrie 2003


------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

Pentru a ilustra modul de montajului din figura 2 pentru


calcul , să presupunem că poziţia "Voltmetru" a comuta-
redresorul nostru, utilizat la
. Încărcarea acumulatoarelor
1 torului K este arătată În figu-
ra 4. De data aceasta,
auto de 12V, debitează un microampermetrul M se
curent maxim permis de f6' transformă cu ajutorul rezis-
circa 5A. Un ampermetru cu +
cap de scală la 6A ar fi deci tenţei adiţionale RadV Într-un
foarte convenabil. Pentru ca + + voltmetru propriu-zis, al cărui
şi citirea să fie comodă, este încărcător Ac ~ v cap de scală U se poate
de dorit să ne alegem un alege, de exemplu, de 30V.
microampermetru care să Raportul de desensibilizare
aibă scala divizată liniar 0- este, deci, n = UlUi = 30V/25
60 sau, mai uşor de procu- mV = 1.200, iar valoarea
rat, 0-30 (0-3, 0-300) . Putem necesară pentru RadV va fi
folosi, de pildă, un microam-
(n-1)Ri = 1.199 . 500 n =
permetru c.c . recuperat
dintr-un AVO-metru, cu 595,5 kn.
scala gradată 0-30. Să pre-
supunem că acesta are la
2 Modul de lucru cu adap-
torul propus rezultă clar din
cap de scală un curent li'= descrierea de mai sus. Se
50 JlA, iar rezistenţa lui ~ I .....-......-{R=o=dAJ-_--, Ampermetru mai impune doar o precizare
internă este Ri = 500 n (va- privind interpretarea măsură­
lori uzuale). + Kf torilor de tensiune, care se
Rezistenţa traductoare R K Voltmetru vor face şi În prezenţa curen-
de curent R o putem lua, de tului de Încărcare, şi În
Încărcător
exemplu, de 0,05 n (rezis-
absenţa acestuia, urmărind
tor din fir conductor gros,
care să suporte lejer curen- momentul când diferenţa din-
tul maxim de 6A, fără tre cele două tensiuni devine
Încălzire excesivă). Astfel, la minimă şi rămâne constantă .
curentul maxim de 6A (capul Într-adevăr, atingerea va-
de scală al ampermetrului lorii maxime a tensiunii la
dorit), căderea de tensiune bornele acumulatorului În gol
pe R va fi de 0,05n· 6 A =
0,3V. Pe de altă parte, 3 - deci a forţei electromotoare
maxime - nu este un indiciu
microampermetrul M ales că Încărcarea s-a Încheiat.
are la cap de scală tensi- RadA
Această informaţie utilă este
unea Ui = Ri . Ii = 500n . 50
JlA = 25 mV. Pentru a-I trans- necesară, dar nu şi suficien-
forma În voltmetru cu U = tă . Pentru a trage o concluzie
0,3V la cap de scală, va tre- R corectă, trebuie să urmărim
bui să-I "desensibilizăm" de Încărcător fie cum creşte această tensi-
n ori, cu n = UlUi = 300 une la conectarea redresoru-
mV/25mV = 12. Valoarea Ac ~ lui - conform celor descrise
necesară a rezistenţei Ţ- În articol - fie cum scade ten-
adiţionale RadA se cal-
siunea atunci când la bor-
culează cu relaţia cunos-
cută , RadA = (n-1) . Ri =
nele acumulatorului se
conectează un consumator
11'500 n = 5.500 n .
Rezistenţa internă a volt-
4 semnificativ (de pildă, de 5
metrului astfel realizat va fi A), bineînţeles, cu întreru-
RadA+Ri = 6.000 n, foarte perea prealabilă a curentului
mare În comparaţie cu rezis- f6' de Încărcare. Ambele
+
tenţa traductoare de curent metode ne dau, de fapt,
R. Voltmetru informaţii despre celălalt
Pe scala instrumentului, Încărcător parametru important - rezis-
divizată 0-30, vom citi sufi-
tenţa internă a bateriei. Asta
cient de comod valorile
intensităţii I a curentului de ca să nu ne mai murdărim pe
Încărcare , În plaja 0-6 A, mâini deschizând căpăcelele
adică 5 diviziuni la 1A. elemenţilor pentru a verifica
Schema echivalentă a densitatea electrolitului ...

TEHNIUM decembrie 2003 9


- - - - - - - - - CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR - - - - - - - - -

Deşi am abordat relativ recent pentru intensitatea curentului de

ÎNCĂRCĂTOR
acest subiect (vezi TEHNIUM nr. Încărcare 1, putem fie să folosim o
1/2002, pag. 58-59 ŞI nr. 2/2002, combinaţie serie dintre o rezistenţă
pag. 47-50), mai mulţi cititori ne-au fixă şi una reglabilă (potenţiometru),
solicitat scheme sim- R+P, ca În figura 4, fie
ple pentru Încărcarea să folosim mai multe
acumulatoarelor Ni-
Cd de capacităţi mici. pentru ACUMULATOARELE
Un domn a venit chiar _________________________ uzuale ale curentului 1.
rezistenţe fixe, calcu-
late pentru valori
la redacţie să ne În cazul propus, o
roage să-i procurăm o astfel de
schemă şi a fost surprins văzând că
solicitarea dumnealui fusese "ono-
Ni-Cd plajă dorită a lui I Între 50 mA şi 500-
750 mA Îngreunează mult soluţia cu
potenţiometru, aşa cum vă puteţi
rată" cu un an În urmă. Aceeaşi se Încălzea semnificativ la o convinge singuri făcând calculul
poveste neplăcută (şi pentru noi), cu funcţionare Îndelungată chiar "În simplu după legea lui Ohm. Varianta
tirajul redus al revistei, cu apariţia gol" (miez de foarte proastă calitate cu mai multe grupuri R+P o exclu-
trimestrială şi cu difuzarea.. . aşa sau/şi dimensionare necorespunză­ dem din considerente de cost şi
cum este, care face ca mulţi cititori toare a Înfăşurării primare). volum, aşa că mai rămâne cealaltă
să piardă câte un număr de-al lui Revenind la montajul nostru, am posibilitate amintită, cu mai multe
TEHNIUM ... plecat de la principiul de bază al rezistenţe R fixe. Pentru con-
În cele ce urmează vă propun - Încărcării acumulatoarelor, acela de cretizare, voi lua datele numerice
ca o continuare la articolele a utiliza o sursă de curent constant din cazul Încărcătorului pe care l-am
menţionate - Încă o schemă practică (fig. 1). Numai că dacă dorim să realizat practic (fig. 5). Tensiunea
de Încărcător pentru acumulatoarele acoperim o plajă atât de largă a continuă de la bornele de ieşire ale
Ni-Cd, o variantă chiar mai simplă curentului de Încărcare, sursa tre- redresorului este de circa 15,5 V
decât cele sugerate anul trecut, care buie să fie ori reglabilă continuu, ori sub un curent mediu de sarcină (250
prezintă câteva avantaje importante, În trepte fixe care să meargă de la mA) . Mi-am propus să folosesc
după cum se va vedea. circa 50 mA până la circa 500-750 redresorul pentru Încărcarea a două
Montajul, realizat practic cu mA, În ambele cazuri destul de greu tipuri uzuale de acumulatoare Ni-
foarte bune rezultate, a fost con- de realizat. Cd: cele de 750 mAh, pe care le uti-
ceput pentru Încărcarea simultană a Primul gând ne duce, fireşte, la lizez frecvent la reportofon / mini-
două acumulatoare Ni-Cd de Înlocuirea sursei de curent constant casetofon, şi cele de 4500 mA·h (tip
acelaşi tip, legate În serie (introduse cu una de curent aproximativ con- baterii R~O), pe care le folosesc În
În soclu adecvat, cu respectarea stant (fig. 2). De fapt, ce Înseamnă o lanternă. In plus, mi-am dorit să am
polarităţii de Înseriere, adică plusul sursă de curent constant? Este - acces şi la tensiunea de ieşire a
unuia conectat la minusul celuilalt, teoretic - o sursă care are rezistenţa redresorului, pe care să o pot folosi
ansamblul fiind "tratat" ca un acu- internă infinită (practic foarte mare), ocazional În diverse alte scopuri. În
mulator unic, cu tensiunea la borne astfel Încât intensitatea curentului primul caz, curentul de Încărcare
dublă). Se ştie că un acumulator Ni- debitat pe o rezistenţă de sarcină nu recomandat este de circa 75 mA, iar
Cd are tensiunea nominală de circa depinde (semnificativ) de valoarea În al doilea, de circa 450 mA. Am
1,2-1,25 V, deci grupul serie de două rezistenţei de sarcină. O soluţie preferat să supradimensionez
acumulatoare va avea tensiunea practică de obţinere a unei surse de redresorul, proiectându-I pentru un
nominală de circa 2,4-2,5 V. curent aproximativ constant - În curent maxim de sarcină de 1A,
Pe de altă parte, la conceperea cazul nostru - este de a alege tensi- având În vedere mai ales even-
montajului am avut În vedere unea redresorului mult mai mare tualele alte scopuri de utilizare, dar
doleanţa mea (şi probabil şi a altor decât tensiunea nominală a dubletu- şi siguranţa În funcţionare Îndelun-
utilizatori de acumulatoare Ni-Cd) lui de acumulatoare, ceea ce va per- gată a Încărcătorului.
de a putea Încărca dubleţi de acu- mite folosirea unei rezistenţe R (de Prin urmare, rezistenţa de limi-
mulatoare a căror capacitate nomi- limitare a curentului) foarte mare În tare R trebuie să aibă valoarea, În
nală (per element) să acopere o comparaţie cu rezistenţa internă a primul caz, R1 = (15,5 V-2,5 V) /
plajă cât mai largă, orientativ până celor două acumulatoare Înseriate. 0,075A = 173,3 n, iar În al doilea
la 5Ah. Aceasta Înseamnă Exigenţele privind constanţa curen- caz, R2 = (15,5V-2,5V)/0,45A = 28,9
realizarea unui redresor care să tului de Încărcare nefiind prea mari, n. Bineînţeles, se vor face rotunjiri
furnizeze un curent maxim de cel putem lua, de pildă, o valoare de ale valorilor, iar În final acestea vor fi
puţin 0,5-0,75A (preferabil 1A), dar circa 15-16 V pentru tensiunea verificate experimental, astfel Încât
care să nu se Încălzească excesiv la redresorului, suficient de mare În să ne asigurăm că am obţinut
o funcţionare Îndelungată, având În raport cu cei 2,4-2,5 V de la bornele curenţii aproximativ constanţi doriţi
vedere atât faptul că Încărcarea dubletului. Evident, diferenţa dintre (75-80 mA, respectiv 450-500 mA).
poate dura până la circa 14 ore, cât aceste două tensiuni (de circa 12,5- După formula cunoscută P = R·12
şi acela că, de regulă, Încărcarea nu 13,6 V) va "cădea" pe rezistenţa de rezultă că rezistorul R1 va trebui să
este "supravegheată". Fac aceste limitare R, valoarea necesară pentru aibă o putere maximă de disipaţie
precizări tocmai pentru că am avut o R fiind dedusă În funcţie de curentul de cel puţin 1W (se alege acoperitor
experienţă nefericită cu un transfor- de Încărcare dorit, 1, pe baza legii lui de 2W sau chiar 3W), iar R2 de cel
mator "de fabrică" (dar anonimă!), Ohm, U = A-I. Rezistenţa R poate fi pulLn 6W (se alege 10W).
dintre acelea care au invadat maga- Înlocuită cu un bec cu incan- Intr-o incintă Închisă - cum este
zinele după 1989, care era prezen- descenţă L adecvat (fig. 3). Dacă cutia care va găzdui Încărcătorul - o
tat ca model de 12V/0,8A, dar care vrem să obţinem mai multe valori disipaţie termică de 6W (plus cea a

10 TEHNIUM decembrie 2003


------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

transformatorului şi a punţii cu priză mediană , unde În locul


redresoare) poate duce, pe durate
lungi, la o supraîncălzire supără­
toare, chiar dacă nu neapărat pe-
1 +
celor două diode obişnuite se poate
folosi tot o punte monolitică, aşa
cum se arată în figura 5.

~'
riculoasă . De aceea, la montajul pe .."ţ Personal am ales a doua vari-
care l-am realizat practic am înlocuit AC:,:..:. Uoc antă, procurându-mi din talcioc un
rezistenţele de limitare R1 şi R2 prin transformator de reţea ce a
două beculeţe cu incandescenţă, L1 funcţionat într-un magnetofon, tip
şi L2, care se introduc în socluri UNITRAIZATRA TS 40/49. Pentru
montate pe partea superioară a că este posibil ca şi alţi constructori
cutiei, sau care se racordează în amatori să-I Întâlnească prin târguri,
exterior, în serie cu dubletul de acu-
mu latoare de încărcat.
Cu datele menţionate, prin
tatonare experimentală am ajuns la
concluzia că pentru curentul de 75-
80 mA se poate folosi un bec L1 de
2M U Ac ~ Uoc
precizez că este o piesă excepţio­
nală, cu multiple posibilităţi de uti-
lizare. Are miez toroidal şi conexiu-
nile la Înfăşurări sunt făcute prin pini
pentru plantare În placa de circuit,
dispuşi aşa cum se arată în figura 6
26V/O,1 A (bec de scală de la
aparatele de radio vechi), iar pentru
curentul de 450-500 mA un bec L2
de bicicletă, dintre acelea de 0,7A,
t- r- (vedere cu pinii În sus) . Este pre-
văzut cu Înfşşurare ecran , conectată
la carcasă . In figura 7 am redat dis-

cu tensiunea de lucru de 6V-8V.


Practic, pentru L2 am selectat din
mai multe exemplare un bec de
6V/O,7A care asigură un curent de
Încărcare (iniţial) de 500mA.
3 R p

- I

+
4
Pentru cazul În care soclurile U U
becurilor sunt montate pe carcasa
Încărcătorului, racordurile la exterior
se pot face ca în figura 5. S-a folosit
o mufă mamă DIN ' cu 5 picioruşe,
f- f-
unde sunt trei combinaţii de ieşire:
1 (-) 5(+) pentru I tensiunea
redresorului; 1(-) - 4(+) pentru PR
curentul de încărcare de 75-80 mA .3A/> 1OOV
şi 1(-) - 3(+) pentru curentul de
încărcare de 450-500mA.
Bineînţeles, mufele tată DIN care 22rN- : Il.
+
vor alimenta circuitele externe de U .....(X)--~. .
utilizare vor avea conexiunile la pini
conform aranjamentului ales la mufa
mamă, ţinând cont obligatoriu şi de
polaritate.
Si9U:
D2A
.
Ib
I
I
+c
47DD/iF
35V
Personal am optat pentru
plasarea becuri lor În exterior, În Tr
serie cu soclurile dubleţilor de acu- 22DV/2. 12V-l A M-mufă DIN mom
mulatoare.
În fine, am ajuns la partea princi-
pală a încărcătorului, anume punerea înfăşurărilor, iar În figura 8
redresorul filtrat de 15,5V/1 A, com-
pus din transformatorul de reţea Tr.,
6 am precizat combinaţia folosită de
mine pentru redresor. Menţionez că
puntea redresoare PR şi conden- transformatorul funcţionează fără
satorul de filtraj C (fig. 5). Singurele încălzire semnificativă la un curent
precizări suplimentare necesare
sunt cele cu privire la transformator.
.
" absorbit din redresor de 0,5A-O,75A
pe o perioadă îndelungată şi. .. nici
Acesta poate fi un transformator de urmă de vibraţii.
\
reţea cu înfăşurare secundară unică
de 12V/1A, verificat În prealabil la o
fun~ţionare Îndelungată.
In acest caz redresarea bialter-
nanţă se va face în punte, folosind o
punte puţin supradimensionată (3A).
5 4 3
~
400 •
2
8 r. . . "i'---t-ţ--...J
~ 22fN-
' e-r
,:.fIf-----'-
h
h

Se mai poate însă folosi şi un trans-


formator de reţea care să aibă În
7 7 8 6 9 1C
8 7/10 9 6

secundar două înJăşurări identice ~ .~


de 12V/O,5-0,8A. In acest caz se 10 10 10 10
apelează la redresarea bialternanţă

TEHNIUM decembrie 2003 11


- - - - -- -- - - LA CEREREA CITITORILOR - - - - - - - - - -

La cererea cititori/or
republicăm aceast:i mriant;;
simplă de radioreceptor pentru
RADIORECEPTOR
telecomandă prezentată in v
TEHN/UM INTER.\'A Ţ10.\:4L
nr. 8/ /999. pentru TELECOMANDA
Prof. dr. ing. Sorin PISCATI

Sensibilitatea acestui recep- bună încât două astfel de frecvenţa de 27,145 MHz
tor, dacă reglajele au fost receptoare pot lucra fără pro- (canalul 19), iar al doilea pe
J corect executate, este de 4- bleme pe canale de radio- 27,155 MHz (canalul 20) fără
6,5 IlV, comparabilă cu a celor frecvenţă adiacente, despărţite ca staţiile să se perturbe.
industriale de marcă. de numai 10 kHz; de exemplu , Principalele caracteristici
Selectivitatea este atât de un receptor poate lucra pe tehnice ale acestui receptor, a

.I.k

.,•
•• Li
'3~1O/0. :3

carcasă 125 5 mm

]i[ IISS-oI
(PIN8.CI2)· &
r;-~:btt:::g se

75 'F.-~ 75 'F.-~
OII +4, av
l' 6C

~ F;~
17S
• 15 • S I 80
CI2A
75 •
175 • 175 • 4015

1a Vedere de jos

TEHNIUM decembrie 2003


12
- - - - -- - - - - LA CEREREA CITITORILOR - - - - - -- - - -

cărui schemă de principiu este


prezentată, În două variante, În
figurile 1a şi 1b, sunt urmă­ +4.2V
toarele:
- Sensibilitate
- Selectivitate
4-6,5 !-LV;
10 kHz; •••
- Bandă de frecvenţe •
26,665-27,275 MHz, din
10 În 10 kHz (32
canale);
- Frecvenţă
intermediară 455 kHz;
- Tensiune de
alimentare 4,8-5 V;
- Consum mediu 16 mA;
- Număr de comenzi
şapte (digital-proporţio­
nale);
- Tipul modulaţiei
MA (modulaţie În amplitudine).
4.7k
Varianta constructivă
prezentată În figura 1a uti-
lizează integratul S042P, care
Îndeplineşte funcţiile de oscila-
1b
tor cu cristal de cuarţ şi mixer.
Semnalul de medie frecvenţă
rezultat (MF) este trimis prin parte În dispozitivul RAA multistrat C12, rezistenţa chimi-
pinul 2 al integratului S042P, În (reglajul automat al ampli- că R5 şi condensatorul elec-
primarul transformatorului de ficării), iar pe de altă parte trolitic C10 (fig. 1a) . Funcţio­
frecvenţă medie MF-1, acordat comandă etajele de amplifi- narea dispozitivului este urmă­
pe 455 kHz. După filtrarea rea- care-distribuire , realizate cu toarea : când semnalul la
lizată de circuitul acordat din tranzistoarele T4, T5 (sau T6) , intrarea receptorului creşte
MF-1, semnalul este trimis În T7 şi circuitul integrat C12, de (peste limitele normale), tensiu-
baza tranzistorului T1 , de tip tip MMC4015. Dispozitivul RAA nea la bornele condensatorului
BF199. Factorul ~ al acestui este alcătuit din condensatorul electrolitic cu tantal C 10 scade
tranzistor va fi cuprins Între 75
şi 100, nedepăşin.d această va-
loare superioară. In caz contrar,
apar autooscilaţii care perturbă .; :1 " •• "
" :j
buna funcţionare a receptoru- NN~ih'UlL
lui. După o nouă amplificare şi
filtrare pe frecvenţa de 455
~H~Y!~" \1 ,1

kHz, semnalul este supus pro-


cesului de detecţie prin grupul
D1 R6 şi apoi trimis În baza
fi H ti],lr~H}-1
-~H~,
fi IT nL..---
tranzistorului T3, care la rândul , I ,
I l I
său amplifică semnalul de I I
joasă frecvenţă detectat.
Este indicată utilizarea
tranzistoarelor de tip BF199
pentru T1 şi T2. Şi T2 trebuie să I I
J I
aibă factorul de amplificare ~ 'CNlcMi", I •• I
cuprins Între 75 şi 100. Se pot
utiliza cu bune rezultate tranzis-
toare de tip BF115, BF254 sau
I~ , 1
BF255, dar este preferabil I II
I, ,I
BF199. I'

Semnalul util amplificat de


tranzistorul T3 intră pe de o
2 •I
" ti

TEHNIUM decembrie 2003 13


- - - - -- - - - - LA CEREREA CITITORILOR - -- - -- -- - _

şi , implicit, scade şi amplifi- Bobinele L 1, L2, L3 se


carea tranzistorului
deoarece polarizarea bazei
T1,
CLOCK B
HHC401S
VOO
3 înfăşoară pe carcase din plastic
0 5 mm, cu miez pentru înaltă
Q4B DATA B
acestuia este diminuată de Q3A RESET B frecvenţă (27-30 MHz) .
Q2A Q1B
scăderea tensiunii continue la Q1A Q2B Infăşurarea L 1 conţine nouă
bornele condensatorului C10. RESET A Q3B spire, una lângă alta, într-un
DATA A Q4A
Când semnalul de la intrare are VSS CLOCK A singur strat, cu sârmă CuEm
o valoare scăzută, tensiunea 0 0,3 mm. L2 va avea nouă
continuă de la bornele conden- spire, iar L3 - trei spire din
satorului C10 creşte şi o dată .
# '~' '''' .'' ' ••• •
.1
A''.'''''''' ,
aceeaşi sârmă . Bobina L3 se
cu aceasta creşte amplificarea înfăşoară peste L2. Toate cele
etajelor de frecvenţă trei bobine au acelaşi sens de
intermediară (MF) . Dacă servo- înfăşurare. După executarea
mecanismele care sunt cuplate acestor bobine, spirele lor se
la ieşirile receptorului " tremură" vor rigidiza prin pensulare cu
atunci când distanţa dintre lac incolor (nitro sau ulei).
antenele emiţătorului şi recep- Transformatoarele de medie
torului este sub 1-1,5 m, se frecvenţă MF-1, MF-2 şi MF-3
poate mări valoarea conden- (fig. 1a) sunt transformatoare
satorului C10 până la 1O ~F. __- - - - - 0 4 subminiatură, cu laturile carca-
Această mărire fiind în detri- sei metalice de 8 x 8 mm .
mentul sensibilităţii recep- Preferabile sunt cele recuperate
torului , este preferabilă va- din mediile frecvenţe ale unor
loarea de 3,3 ~F pentru C10, radioreceptoare auto de marcă,
deoarece, în mod normal, dis- dezafectate din diverse cauze.
tanţa între emiţător şi receptor
este mai mare de 1,5 m şi în
'------0S
l .................................... ,
4 Acestor transformatoare li se
scot (dacă este cazul)
acest caz efectul de "tremu- înfăşurările originale şi se
rare" a servourilor nu se mani- registru are intrări de ceas rebobinează cu sîrmă CuEm
festă. De altfel, acest efect nu (CLOCK) şi RESET, precum şi 0 0,06-0,07 mm , după cum
are nici o influenţă asupra o intrare serie de date (DATA). urmează :
bunei funcţionări a aparaturii, Registrul are disponibile ieşirile Înfăşurarea primară a trans-
chiar sub 1 m distanţă între Q ale fiecărui etaj. Etajele re- formatorului MF-1 va avea
antene. A nu se confunda acest gistrului sunt bistabile master- 50+ 175 de spire, iar cea secun-
fenomen cu "tremurarea" ser- slave de tip D. Nivelul logic dară 15 spire. La spira nr. 50
vourilor atunci când bateriile de prezentat pe intrarea DATA este din primar se va scoate o priză
alimentare a aparaturii de transferat în primul etaj şi apoi intermediară , după care se vor
recepţie-execuţie sunt descăr­ deplasat succesiv la fiecare pobina încă 175 spire.
cate sub limita normală. front pozitiv al ceasului. "1" logic Inceputul înfăşurării se va
La ieşirile "1 C-6C" ale cir- la intrarea RESET aduce ieşirile conecta la colectorul tranzis-
cuitului integrat MMC4015 se Q în "O" logic. Caracteristicile torului, priza la borna "+" de ali-
obţin semnalele utile (fig. 2), principale ale acestui circuit mentare, iar sfârşitul la cealaltă
functie de modul de conectare integrat (fig. 3) sunt urmă­ conexiune a condensatorului
a etajelor prefinale, echipate cu toarele: de acord de 240 pF. Înfăşurările
tranzistoarele T6 şi T7 la pinul 7 - Viteză medie de operare 12 primare ale transformatoarelor
(DATA) al circuitului integrat. MHz pentru VDD. =v10V; MF-2 şi MF-3 sunt identice şi
Acest avantaj important per- - Operare slalica; conţin 175+75 spire.
mite utilizarea fără probleme - Opt bistabili master-slave Secundarul transformatorului
atât a servourilor comandate cu cu intrări şi ieşiri buffer; MF-2 are 15 spire, iar al lui MF-
impulsuri pozitive, cât şi a celor - Caracteristici de ieşire 3, 80 de spire. Toate bobinele
care necesită la intrare impul- simetrice. transformatoare lor de frecvenţă
suri negative. O simplă intermediară vor fi înfăşurate în
comutare a pinului 7 la "-" sau CONSTRUCŢIA acelaşi sens. După bobinaj,
"+", printr-un microîntrerupător RECEPTORULUI spirele se pot rigidiza cu lac
cu două poziţii (fig. 1a) este sufi- incolor, apoi se montează cu
cientă . Receptorul va fi asamblat pe foarte mare atenţie carcasele
Circuitul integrat MMC4015 o plăcuţă de circuit imprimat cu metalice care conţin de regulă
constă din două registre iden- grosimea de 1-3 mm. Se va uti- şi miezurile de reglaj .
tice de 4 biţi, independente, cu liza un circuit din sticlotextolit O remarcă importantă :
intrare serie şi paralel. Fiecare placat pe ambele părţi . constructorul amator trebuie să

14 TEHN/UM decem . " 0 03


- - - - - - - - - - - L A CEREREA CITITORILOR-- - - -- - -- -

se intereseze În prealabil de strucţia acestui receptor sunt de acţiune a aparaturii d~ teleco-


intervalul de temperatură a valabile toate indicaţiile din arti- mandă este prea mică . In acest
mediului ambiant - dat de fabri- colul publicat În nr. 3/1998 al caz , integratul ~A3054 din
ca constructoare - În care revjstei , la pagina 17. receptor trebuie Înlocuit cu un alt
funcţionarea receptorului iniţial In figura 1b este prezentată exemplar, corespunzător.
a fost garantată şi care trebuie o variantă a receptorului din Receptorul din varianta 1b
să se Încadreze Între -15°C şi figura 1a, În care se utilizează va fi asamblat pe o plăcuţă de
50°C. Această remarcă este circuitul integrat ~A3054 , de sticlotextolit plagat cu cupru pe
valabilă atât pentru bobinele de fabricaţie autohtonă, şi care , o singură faţă. In acest caz se
intrare L 1-L3, cât şi pentru astfel, este mai uşQr de procu- folosesc transformatoare de
transformatoarele de frecvenţă rat decât S042P. In figura 1b frecvenţă intermediară de
intermediară MF-1 .. ..MF-3. este reprezentat numai etajul dimensiuni obişnuite (minia-
Altfel , datorită "fugii de Înlocuitor, restul montajului fiind tură) ; sunt mai uşor de procu-
frecvenţă ", mai ales sub 1O°C, identic cu cel din figura 1a. rat. Foarte bune sunt cele cilin-
receptorul poate ieşi brusc din Deoarece schema intrinsecă a drice, preluate ca atare de la
funcţiune, cu toate că până integratului A3054 diferă de cea radiocasetofoane (auto) scoase
atunci a funcţionat ireproşabil. a lui S042p, a fost necesară pe din uz.
Din acest motiv, pentru acest lângă alte mici modificări , intro-
gen de aplicaţii nu sunt reco- ducerea unui grup de REGLAREA RECEPTORULUI
mandabile bobinele şi transfor- polarizare "GP" , În com-
matoarele MF fabricate de punerea căruia intră patru Pentru a regla receptorul ,
"Electronica" şi "Tehnoton" (cel diode 1N4148 şi trei rezistenţe este necesar ca amatorul con-
puţin până În anul 1993). chimice. Schema electrică a structor să dispună de emiţă­
Condiţii foarte severe de stabi- acestui grup de polarizare "GP" torul descris În nr. 3/1998 al
litate trebuie să Îndeplinească este prezentată În figura 4. revistei şi de o cască telefonică
şi condensatoarele de acord Circuitul integrat A3054 cu impedanţa de 2-4 kn. Se
(240 pF) ale transformatoarelor cuprinde două etaje diferenţiale poate utiliza şi un alt emiţător
de MF şi , din această cauză , se independente, cu sursele de digital proporţional , În perfectă
vor utiliza -numai conden- curent constant corespunză­ stare de funcţionare , care
satoare stiroflex. Această reco- toare. Tranzistoarele npn care lucrează În banda de 27 MHz,
mandare este valabilă pentru formează etajele diferenţiale cu modulaţie de amplitudine
orice tip de radioreceptor de sunt de uz general, pentru apli- (Mt'-) .
telecomandă . Condensatoarele caţii de c.c. şi c.a. până la 120 Inaintea Începerii operaţiilor
electrolitice vor fi cu tantal , de MHz. Realizarea lor pe acelaşi de reglaj , se controlează cu
tip " picătură". Celelalte vor fi de substrat asigură o bună multă atentie corectitudinea
tip multistrat (miniatură). Împerechere electrică şi termică. executării montajului. Se mă-
Rezistenţele chimice vor avea s o ară
puteri de 0,1-0,25 W. Nu se vor apoi cu
folosi altele, de putere mai un AVO-
mare, deoarece sunt agabari- 1 .t le 7 5 flA30S4
m et ru
tensiu-
tice. Utilizarea rezistenţelor cu 2
~Ql Q6~~
6
peliculă metalică nu este reco- !t
': 2 - 1 '-"14 r CJ nile prin-
13 8 2 - '2 1 3 -Bl
mandabilă În construcţia aces- 91'13054 83 - 3 12 r C;4 cipalelor
10 f:::~~
C3 - 4 11
tor receptoare. Rezistenţele se 3 •,. Q3 11 SUEI::> TRAr' -- 5 puncte
Q4 "
montează de regulă "În SUB 85 '- ti 9 r-B6 ale mon-
CS - 7 e r C€>
picioare", avându-se grijă să nu tajului .
se atingă . Nu se vor Îndoi
sârmele care ies din rezistenţe
4
~ ~ Curentul
maxim
sub placa de circuit imprimat absorbit
(Înainte de cositorire) ; inter- Schema electrică şi configu- de receptor de la sursa de ali-
venţiile ulterioare sunt aproape raţia terminalelor circuitului inte- mentare nu trebuie să
imposibile, Întrucât duc de cele grat A3054 sunt date În figura 5. depăşească 16-18 mA. În caz
mai multe ori la distrugerea De menţionat că amplificarea contrar, există o defecţiune În
rezistenţe lor respective şi la diferă de la un circuit la altul; sunt montaj.
exfolierea traseelor circuitului exemplare la care amplificarea După ce se constată că din
imprimat. Tranzistoarele T4, T5, este mică şi, din această cauză , acest punct de vedere totul
T6 şi T7 vor fi de tip BC170, receptorul nu se Încadrează În este În regulă, se cuplează
171 sau 172, cu factorul ~ În jur limitele de sensibilitate prescrise. casca telefonică Între masă şi
de 300. In rest, pentru con- Ca o consecinţă firească, raza colectorul tranzistorului T3

TEHNIUM decembrie 2003 15


--~-------LA CEREREA CITITORILOR-- -- - -- - - --

(fig. 1a). Se racordează tranzis- soanelor care fac reglajele să se trebuie să funcţioneze cu ante-
toruIT3 (fig. 1a). Se racordează Înţeleagă mai uşor Între ele. na complet depliată.
antena, cu o lungime de cca După terminarea reglajelor,
1 m, la intrarea receptorului peste miezurile bobinelor şi Lista de piese
(borna condensatorului C4=6,8 transformatoarelor MF se (fig. 1a)
pF). Se alimentează receptorul toarnă ceară aibă sau parafină
cu 4,8 V c.c. Cu ajutorul indica- topită , cât mai curată. Dacă CI1=S042P;
torului de câmp prezentat În deplasarea miezului unuia din- CI2=MMC4015;
nr. 3/1998, se controlează dacă tre transformatoarele de MF nu T1 =BF199 (~=1 00);
etajul oscilator cu cuarţ al T2=BF199 (~=1 00);
are influenţă , rezultă că va-
receptorului funcţionează . T3 ; T4 ; T5 ; T6 ; T7=BC171
loarea condensatorului de
Pornind emiţătorul cu antena (~=300);
acord (240 pF) racordat la bor-
complet depliată , În cască tre- C1 ;C3 ;C5 ;C7=22pF (ceramic
nele bobinei primare este
buie să se audă semnalul util. disc) ;
necorespunzătoare . Opera-
Dacă nu se aude, se apropie C2=4,7pF (ceramic disc) ;
ţ iunile de reglaj sunt mult
antena emiţătorului de cea a C4=6,8pF (ceramic disc) ;
receptorului până la cca 20 cm . Înlesnite dacă constructorul
C6=10pF (ceramic disc) ;
Dacă receptorul este corect exe-
amator dispune de un ~-metru
C8;C19=1 00j..l.F/1 OV (tantal);
şi un capacimetru (sau, mai
cutat, semnalul trebuie să se C9;C11 ;C14;C17;C18=0, 1nF
audă În cască . Se rotesc Într-un
bine, de o punte RLC). Ambele (stiroflex) ;
sens sau altul miezurile aparate sunt uşor de realizat, În C1 0=3,3j..l.F/1 OV (tantal)
bobinelor L 1, L2 şi apoi ale compunerea lor intrând puţine C20=6,8j..l.F/10V (tantal);
transformatoarelor MF-1, MF-2 piese şi materiale. C12=22nF (stiroflex);
şi respectiv MF-3, astfel Încât
În final, se cuplează casca C13;C15;C16=10nF (stiroflex);
telefonică Între masa receptoru- R1 ;R2=2 ,2 kQ;
intensitatea semnalului
recepţionat În cască să crească .
lui (borna "-") şi ieşirea 1C a cir- R3=390Q;
Pe măsură ce creşte nivelul cuitului integrat MMC4015 . R4=180Q (150-240Q) ;
semnalului În cască, se Înde- Nivelul semnalului sonor trebuie R5=68kQ;
părtează emiţătorul de receptor. să fie constant. Semnalul În R6=18kQ;
Receptorul va fi amplasat pe o casca telefonică se Întrerupe R7;R13=1kQ;
masă din lemn (În nici un caz brusc la depăşirea razei de R2,R10 ;R=10kQ;
metalică), iar antena acestuia va acţiune. În felul acesta se poate R9=4 ,7kQ;
fi menţinută În poziţie verticală determina practic (cu suficientă R11=47kQ ;
de un suport nemetalic. Se precizie) raza de acţiune , în R14=180kQ;
condiţiile receptorului o dată R15=1,5kQ;
reglează din nou miezurile
reglat, Întrucât ea este acordată R16=470kQ;
bobinelor L1, L2, L3 şi ale trans-
cu circuitele de intrare ale aces- R17=22kQ.
formatoarelor MF (cu o şurubel­
niţă din material plastic), până tuia. Antena trebuie să fie cât
mai degajată şi amplasată Lista de piese
ce se obţine distanţa maximă (fig.1b)
Între emiţător şi receptor. vertical. Ea se confecţionează
Această distanţă (sol-sol) tre- dintr-o sârmă liţată izolată În
material plastic, al cărei CI1 =~A3054 ;
buie să fie de cca 550 m atunci C1 ;C3=1 OpF (ceramic disc) ;
când emiţătorul este ţinut la diametru este de 1,0-1 ,8 mm.
C2; C6; C7; C9=22pF (ceramic
Înălţimea braţelor, iar receptorul Dacă amatorul constructor
disc);
se află pe un suport de 1 m doreşte să utilizeze o antenă
C5=6,8pF (ceramic disc);
Înălţime, cu antena la un unghi mai scurtă (dar nu sub 0,5 m) , C3=0, 1j..l.F (stiroflex);
de cca 60° faţă de orizontală. se montează această antenă În C4=1 0j..l.F/1 OV (tantal);
Operaţiunile de reglaj se vor locul celei iniţiale şi se
face Într-un loc degajat şi nu, de acordează din nou numai R1 ;R4=390Q;
exemplu, Într-un apartament de bobinele L1, L2, L3 (Înainte de R2;R3=4 ,7kQ; ..
"-
bloc din beton armat. Pentru a a turna ceara), până ce se GP=conform fig. 5.
nu depărta prea mult emiţătorul obţine sensibilitatea maximă a
de receptor, În timpul reglajului receptorului cu această antenă. Lista de piese
antena emiţătorului poate fi Se face apoi o verificare a razei (fig. 5)
demontată atunci când distan1a de acţiune a aparaturii de tele-
dintre ele depăşeşte 4-5 m. In comandă. R1=1 ,2kQ;
acest caz, raza de actiune va fi În toate cazurile, În R2 ;R3=2 ,2kQ;
mult mai mică , permiţând per- exploatarea staţiei , emiţătorul 01 .. .04=1 N4148.

TEHNIUM decembrie 2003


16
- - - - - - - - - - L A CEREREA CITITORILOR----------

La rugămintea redacţiei, Cu ajutorul unui "pistol" de pul operaţiilor următoare , asi-


prezint pentru cititorii interesaţi aragaz sau al unei lămpi de gurându-se totodată un bun
un procedeu pentru lipirea alu- benzină care nu "afumă", vom contact mecanic. Ciocanul de
miniului, care mi s-a părut a fi Încălzi ţeava de aluminiu cu 2- lipit care În prealabil se cosi-
interesant şi accesibil. Ideea 3 cm mai departe de suprafaţa toreşte fără a se face uz de
nu Îmi aparţine, eu nu fac pe care vrem să aplicăm colofoniu sau clorură de amo-
decât să o redau aşa cum niu etc. se va aplica În aşa fel
mi-am notat-o, dintr-o revistă
"Sport şi tehnică", apărută În
anul 1963, autorul fiind dl ing.
PROCEDEU ca să atingă În acelaşi timp şi
ţeava <;le aluminiu şi sârma de
cupru. In acelaşi timp, cu mâna
Nechita Pantelimon. stângă, vom aduce În faţa ci 0-
Problema care trebuia pentru canului de lipit batonul de aliaj,
rezolvată se referea la din care o cantitate oarecare
realizarea unui contact elec-
tric cât mai bun Între dipolul LIPIREA se va depune Între sârma de
Cu şi ţeava de AI. Nefiind indi-
activ al unei antene de
televiziune realizat din
ţeavă de aluminiu şi
Al M I l UI cat să ţinem ciocanul de
lipit aplicat prea mult
timp peste aliaj şi peste
cablul de coborâre din Sing. Ilie STOICA, Urziceni ţeava de AI, va trebui să
cupru . rotim ţeava lent, având
Secretul metodei constă În lipirea, rotind Încet ţeava . grijă ca pro9resiv cu topirea
prepararea unui aliaj realizat După 10-15 minute de aliajului să Impingem partea
prin topirea a 75 g de cositor Încălzire, fără a Îndepărta topită a acestuia În spaţiul din-
pur, În care se aruncă, În sursa de Încălzire de pe ţeavă , tre sârma de Cu şi ţeavă .
momentul topirii cositorului, vom aplica batonul subţire din Operaţia se va executa Întâi pe
25 g de zinc electrolitic (din aliajul de mai sus, executând o o parte a inelului de sârmă şi
acela folosit la pilele electrice) mişcare rapidă gen "ştergere", apoi pe partea cealaltă a lui.
tăiat În şuviţe subţiri de 0,5-1 pe suprafaţa pe care vrem să De Îndemânarea celui care
mm grosime şi de 5-10 mm facem lipirea. Scopul mişcării lucrează depinde obţinerea
lungime. Amestecându-se aproape bruşte este de a nu unei lipituri fără goluri , sub
Încet zincul În masa de cositor line mult În contact ţeava formă de cordon continuu Între
topit se obtine o masă mcălzită cu aliajul cositor-zinc, sârmă şi ţeava de AI.
omogenă de aliaj cositor-zinc. spre a nu se depune un strat Se atrage atenţia că nu
Aliajul topit se va turna În aşa prea gros de aliaj, deoarece este permis să aplicăm cio-
fel ca să se obţină batoane cât este necesar a se depune un canul de lipit prea mult timp pe
mai subtiri. strat FOARTE FIN de aliaj pe aliaj şi ţeavă deoarece În
Cu acest aliaj, fără nimic suprafaţa ce va fi lipită ulterior acest caz se ajunge la un fel
altceva, se va proceda la cu cablul de cupru. Operaţia de segregare a aliajului, care
lipirea aluminiu lui de cupru. de mai sus se execută va Împiedica operaţLa de lipire
Ordinea operaţiilor este urmă­ Încălzind permanent ţeava de În condiţii optime. In caz că
toarea: presupunem că dorim aluminiu şi rotind-o, fiind totuşi se Întâmplă aşa , vom fi
să lipim un cablu din cupru cu nevoie de un ajutor la efectua- obligaţi să reluăm operaţia ,
o ţeavă din aluminiu. Se va co- rea operaţiei respective. respectiv să şlefuim din nou
sitori după metodele obişnuite Suprafaţa astfel pregătită este ţeava de AI cu şmirghel, să
cablul de Cu, preferabil uti- gata să suporte operaţia de aplicăm din nou stratul de aliaj
lizând fludor sau cositor şi hpire propriu-zisă cu sârma de cât mai subţire posibil ş.a.m . d .
colofoniu . Se va spăla cu cupru cositorită În prealabil , Se menţionează că prima
alcool orice urmă de grăsime aşa cum am arătat mai sus. Încercare de lipire nu reuşeşte
de pe cuprul cositorit, ştergân­ Pentru lipirea propriu-zisă 100%, abia după doua-trei
du-se apoi cu o cârpă curată. avem nevoie din nou de aliajul Încercări se obţin lipituri fru-
Ţeava de aluminiu sau dural cositor-zinc şi de un ciocan de moase. Acestea au rezistat şi
se va curăţQ. cu şmirghel până lipit electric de mare putere după doi ani de folosire În
ce suprafaţa pe care dorim să (200-300 W). Pentru comodi- conditii de intemperii (ploi,
facem lipitura va fi şlefuită cât tate În lucru şi pentru a nu ne ger, caldură etc.).
mai fin posibil. Această provoca arsuri , se va prinde Procedeul este valabil şi În
suprafaţă nu o vom trata cu sârma de cupru cositorită de cazul lipirii aluminiu cu alu-
nimic şi nici nu vom aplica În ţeava de aluminiu prin for- miniu, cu condiţia aplicării
timpul lipirii sau Înaintea lipirii marea unui inel În jurul aces- stratului de aliaj subţire pe
pastă dec apantă, colofoniu , teia În aşa fel ca sârma de ambele părţi care trebuie lipite
apă tare etc. cupru să fie imobilizată În tim- Între ele.

TEHNIUM decembrie 2003 17


- - - -- - - - - - L A CEREREA CITITORILOR----------

ÎMBINAREA METALELOR Datorită proprietăţilor mecanice


PRIN LlPIRE

Îmbinarea metalelor prin


lipi re, considerată ca o sudare
Lipirea slabe ale acestor tipuri de aliaje
de lipit, nici imbinările nu au o
rezistenţ~ prea mare (max. 10
daN/mm ). Din cauza propri-
eterogenă , se caracterizează Dr. ing. Paul OLARU etăţilor termice şi mecanice
prin aceea că imbinarea se rea- slabe, lipiturile moi sunt utilizate
" lizează prin intermediul unui la imQinări puţin solicitate şi care

~i
material metalic, de adaos, cu o lucrează la temperaturi joase. Se
temperatură de topire mult mai imbină prin lipitură moale: recipi-
scăzută decât a materialului de enţi, cutii de conserve, instru-
bază. Îmbinarea se produce fie
~-
mente de laborator şi aparate
numai prin efectul unor prize .. medicale, unele contacte elec-
mecanice, fie şi prin procese de trice, toate acestea fiind con-
diluţie (difuzie) intre cele două fecţionate in special din metale
componente, materialul de şi aliaje neferoase, mai ales din
adaos şi materialul de bază (fig. plumb, cupru, alamă, zinc, argint
1). Faptul că, in procesul de etc.
lipi re, temperatura maximă de Lipitura tare (brazarea)
lucru este determinată numai de foloseşte aliaje de lipit cu tem-
temperatura de topire a materi- peraturi de topire peste 700 K şi
alului de adaos şi că imbinarea Fig. 1. Procese metalurgice proprietăţi mecanice care pot
se realizează numai prin la imbinarea prin lipi re: asigura imbinărilor rezistenţe ~
fenomenele amintite, prezintă o a - prin umectare; b - prin diluţie; 1 şi 2 - me- rupere până la 50 daN/mm .
serie de avantaje care in prezent tale de bază; 3 - aliaj pentru lipire; Având rezistenţă mecanică ridi-
măresc perspectivele procedeu- 4 - lipire prin diluţie; 5 - lipire prin umectare. cată şi o bună stabilitate termică,
lui, substituindu-se u[lor operaţii ele se pot substitui in multe
de sudare omogenă . Intre princi- cazuri imbinării prin sudare, mai
palele avantaje se amintesc: nivelul temperaturii şi intin- ales acolo unde controlul topirii nu este uşor sau posibil
derea zonei influenţate termic mult mai mici, posibili- (table subţiri), sau unde consecinţele unei zone prea
tatea imbinării unor materiale metalice de natură şi puternic influenţate termic sunt nefavorabile imbinării
compoziţie foarte diferită şi chiar a unor materiale me- (modificări structurale, deformaţii etc.). Compoziţiile
talice cu ne metalice. uzuale ale aliajelor pentru lipituri tari au la bază cupru,
Pentru ca lipirea să fie posibilă, materialul de adaos zinc sau argint. Se îmbină prin lipitură tare mai ales
trebuie să aibă o capacitate mare de umectare a me- piese din aliaje feroase (oţel, fontă) , precum şi piese din
talului de bază. Capacitatea de umectare depinde in cupru, alamă, bronz sau aluminiu. Această imbinare se
primul rând de compoziţia materialului de adaos, dar şi utilizează din ce în ce mai mult in industria de automo-
de calitatea şi, mai ales, de starea de curăţenie a supra- bile, la îmbinarea ţevilor, cablurilor, la fabricarea cadrelor
feţelor de imbinat. Aceste considerente au dus la o mare de bicicletă şi motocicletă, lipirea plăcuţelor din aliaje
diversitate a aliajelor de lipit şi la o pregătire mult mai dure pe suporţi de oţel , lipirea contactelor electrice etc.
pretenţioasă a zonelor
de lipit. .

CLASIFICAREA T,K
METODELOR DE UPiRE
1570 A/ia i e de fier
Lipiturile se clasifică
în funcţie de temperatu- 1470
ra de topire a aliajului de
lipit. Deoarece este o
A/ic ;e ce "lel1el
1370
dependenţă destul de A:ioie COI7'DIf'xe DE' bază de cuDru 1770
strânsă intre tempe-
ratura de topire şi com- A" ic;e cuoru-zinc
1170 A/iaie de our
poziţie şi intre compo- filaje cupru fosfor
ziţie şi proprietăţ i 1070
mecanice, lipiturile sun ~ Alioje d. argint 10-
de două feluri: moi Ş 970
Alio ie dl! alurr;,"niu
tari. 870 -
Lipitura moale se Aliaie de maaneziu
caracterizează prin fap- 770
tul că utilizează aliaje de Aliaie de zinc
1 670~
lipit care au temperatura !iJ.gie de staniu si de Olumb Aliaie de cadmiu
de topire sub 700 K. In ~570
majoritatea cazurilor se A/ioje stoniu - Dlumb [.70
folosesc aliaje binare
staniu-plumb sau aliaje .c..!iaie de bismuf A/ioie de indiu
1 370
complexe care au la Alioje de galiu
bază staniu şi plumb
cu adaosuri de bismut,
cadmiu, stibiu etc. Fig. 2. Aliaje pentru lipire

18 TEHNIUM decembrie 2003


- - - - - - - - - - L A CEREREA C I T I T O R I L O R - - - - - - - - - -

Aliajele de lipit trebuie să satisfacă o serie de condiţii Tabelul 1


suplimentare, care adăugate capacităţii de umectare,
Mărimea interstiţiului la lipirea unor materiale
vor asigura o Îmbinare de calitate, Astfel, aliajele de lipit
metalice
trebuie să aibă o fluiditate foarte bună pentru a putea
pătrunde În interstiţiile cele mai fine, În contact cu me- Aliajul Materialul de bază
talul de bază să nu formeze compuşi corosivi, iar coefi- de lipire Cupru Aliaj de cupru Oţel
cientul de dilatare. să nu difere prea mult de cel al me-
talului de bază , In Cupru - - 0,04 ... 0.075
cazul când se uti-
Cupru - - 0,001 ...0,05
Alamă 0,075 ... 0,40 0,075... 0,40 0,05... 0,25
lizează la lipirea 5 " h ema ImulnOrti
',," .. Alamă 0.075 ...0,30 0,075 ...0,3 0,12
conductorilor sau
contactelor elec- ! Cupru fosforat - 0,08 ... 0,30 -
trice, trebuie să I .
Cupru fosforat 0,02... 0,10 0,025 ... 0,12 -
-
aibă şi o bună con- I t'~0'a:.:.::.~ ~ Argint-cupru 0,06 ...0,30 0,55 ... 0,30
ductibilitate elec- I '. fosforat
trică,
O prezentare
I De argint
De argint
0,03 ... 0,25
-
0,03 ... 0,25
0,05 ... 0,07
0,025 ... 0,15
0,03 ... 0,08
sinoptică a aliajelor :--------I-----~ De argint - - 0,025 .. .0,075
De argint - până la 0,10 0,05 ... 0.07
de lipit şi a interva- ~._: -
lului temperaturilor l2:/l2§3l ....
~
' De argint
De argint -
-
-
0,12 .. .0,05
0,15... 0,25
de topire (funcţie de -
compoziţia chimică)
Argint-cadmiu - 0,25
este dată În figura j".- - - - - - I - - - - - - l Argint-zinc - - 0,25... 0,6
2. Aliajele de lipit se Aliaje uşor - - 0,25 ... 0,6
fuzibile 0,2 inox 0,75
utilizează sub ~
formă de bară, @'3S~-:\ ~ . Curăţirea zonei de lipit. O lipire continuă şi rezistentă
sârmă , tablă sau '. '. (";- nu poate fi realizată decât dacă suprafeţele sunt
granule. pregătite corespunzător, sunt curate, lipsite de murdării,
grăsimi , oxizi care ar putea ÎmpiedLca curgerea aliajului
de lipit şi umectarea suprafeţelor. In general , curăţirea
TEHNOLOGIA se face prin procedee mecanice şi chimice, similare cu
LlPIRIi cele aplicate În alte tehnologii, cum ar fi turnarea,
acoperirile galvanice, placarea etc.
Realizarea unei Asamblarea pieselor trebuie făcută cu grijă ,
Îmbinări prin lipi re deoarece de precizia montajului depinde precizia finală
necesită efectuarea a ansamblului lipit. Atunci când construcţia este mai
următoarelor ope- complexă, sau elementele nu asigură o stabilitate cores-
raţiuni: pregătirea d'~..şş punzătoare, se pot folosi dispozitive de asamblare.
pieselor În vederea Atunci când aliajul de lipit trebuie aşezat În spaţii inte-
lipirii; curăţirea su- rioaJe, se aşază o dată cu asamblarea, _
prafeţelor care ur· Incălzirea ansamblului de lipit şi lipirea. Incălzirea
mează să fie lipite; Fig. 3. Exemple de pregătire a ansamblului de Îmbinat prin lipire trebuie să se facă cu
asamblarea pie- marginilor tablei În vederea lipirii deosebită atenţie, atât pentru a se realiza temperatura
selor; Încălzirea an- de lipi re, ,ţât şi pentru a se feri suprafaţa de Îmbinat de
samblului de lipit şi introducerea aliajului de lipit şi a oxidare. In funcţie de aliajul de lipit şi de mărimea
fluxului; răcirea ansamblului lipit şi Înlăturarea surplusu- pieselor, se pot utiliza foarte multe surse de căldură pen-
lui de lipitură şi flux. • tru Încălzirea ansamblului şi topirea aliajului de lipit,
Pregătirea pieselor. In zona de îmbinat piesele tre- începând de la fierul de lipit, până la cuptoarele cu
buie pregătite atât pentru a se putea ansambla, cât şi săruri, ultrasunete sau curenţii de Înaltă frecvenţă .
pentru a realiza un anumit spaţiu între ele (interstiţiu), Când Încălzirea şi lipirea nu se pot face În atmosferă
unde să pătrundă aliajul de lipit. Se vor prevedea, dae<ă controlată , se folosesc fluxurile. •
este cazul, şi rosturi pentru aşezarea aliajului de lipit. In Metode şi instalaţii de Încălzire. In cele ce urmează
figura 3 se dau câteva exemple de pregătire a zonelor se vor prezenta unele surse de căldură specifice numai
de Îmbinat. Îmbinării prin lipire, şi anume:
La alegerea formei Îmbinării se va evita lipirea cap la - Încălzirea cu ciocane de lipit. Ciocanele de lipit, cu
cap, recomandându-se Îmbinările cu margini suprapuse Încălzire intermitentă sau continuă , având o capacitate
sau cu margini răsfrânte, deoarece cu cât suprafaţa de termică şi temperatură de lucru scăzute , se folosesc
contact este mai mare, cu atât rezistenţa lipiturii va fi mai numai la realizarea lipituri lor moi. Partea activă a cio-
mare. Acelaşi principiu se aplică la proiectarea corectă canului de lipit este confecţionată din cupru, având
a Îmbinărilor de diferite tipuri şi forme folosindu-se eclise forme adecvate formei Îmbinării. Capacitatea calorică
sau table Îndoite În mod corespunzător, manşoane de fiind mică, piesele nu pot fi Încălzite decât local, cu
legătură sau capete lărgite la ţevi , vase cu fundul condilia ca să fie şi atunci rpici;
ambutisat În mod corespunzător etc. - mcălzirea cu flacără. In acest scop se pot utiliza
Mărimea interstiţiului dintre piesele de asamblat toate tipurile de arzătoare ÎntrebUinţate În procedeele de
depinde de mai mulţi factori, ca de exemplu: coeficientul şudare cu flacără şi În plus şi lampa de benzină,
de dilatare a materialului pieselor de Îmbinat (un inter- Incălzirea cu flacără se foloseşte atât În cazul lipiturilor
stiţiu trebuie să existe şi la temperatura de lipire), fluidi- moi, cât şi al celor tari şi are avantajul că nu necesită o
tatea aliajului de lipit, rezistenţa scontată etc. In tabelul curăţire atât de minuţioasă a locului de Îmbinare şi se
1 se dau valorile interstiţiilor uzuale la Îmbinarea prin pot Încălzi piese cu diferenţe mari de secţiune şi con-
lipire a diferite materiale. ductivitate termică;

TEHNIUM decembrie 2003 19


- - - - - - - -- -LA CEREREA CITITORILOR----- - - - --

- Încălzirea cu ultrasunete se aplică la Îmbinarea alu- amenajate, sau topit din sârmă , va ajunge În interstiţiul
miniului .şi a aliajelor sale prin intermediul aliajelor uşor dintre suprafeţele de Îmbinat sub influenţa forţelor gra-
fuzibile. Incălzirea fiind foarte locală şi rapidă , nu nece- vitaţionale, a forţelor capilare. Amplasarea aliajului de
sită luarea unor măsuri de protejare a zonei de lipire. lipit depinde de forma Îmbinării. O condiţie esenţială
Schema unui proces de Încălzire şi lipire cu ultrasunete pentru reuşita lipiturii este imobilitatea pieselor de-a lun-
este similară procesului de sudare; _ gul procesului de solidificare şi răcire a aliajului de lipit,
- Încălzirea cu curenti de Înaltă frecvenţă. In afară de pătruns În interstiţiul dintre piese.
generatorul de curent de Înaltă frecvenţă se cer dispo-
zitive de_ Încălzire (inductori) adaptaţi geometriei REZISTENŢA ÎMBINĂRI LOR LIPITE
Îmbinării. Incălzirea este rapidă şi localizată, iar tempe-
raturile care se pot atinge sunt ridicate. Metoda se Rezistenţa unei Îmbinări lipite depinde de o serie de
foloseşte la Îmbinări tari, În serie (exemplu - figura 4); factori, dintre care se amintesc: rezistenţa mecanică a
- Încălzirea În băi cu săruri. Piesele de Îmbinat se aliajului de lipit, reactivitatea aliaj ului de lipit cu metalele
scufundă Într-o baie cu săruri topite, asigurându-se ast- de bază şi măsura În care procesele de difuzie posibile
fel o Încălzire uniformă şi protejată , evitându-se şi defor- modifică proprietăţile mecanice ale aliajului de lipit şi În
marea pieselor. Temperatura băii rămâne constantă şi sfârşit grosimea stratului de lipitură.
depinde de compoziţia chimică a săruri lor; Cele mai bune rezultate se obţin folosind aliaje de

2-+H--~.....

o q2 0.4 0,6 0,8 1,0 ',2 mm


Mărimea intustitiului
Fig. 4. Exemplu de lipire a plăcuţelor aşchietoare prin Fig. 5. Variaţia
rezistenţei Îmbinării lipite În funcţie de
Încălzire cu curenţi de Înaltă frecvenţă: mărimea interstiţiului şi tipul aliajului pentru lipire:
1 - corpul cuţitului; 2 - plăcuţă din aliaj dur; 1 - 92% Pb+2,5% Ag+5,5% Sn;
3 - aliaj pentru lipit; 4 - inductor. 2 - alamă cu 62% Cu ; 3 - cupru.
_ Încălzirea În cuptoare cu atmosferă controlată. lipire care pot reacţiona măcar cu unul din materialele de
Incălzirea se face În cuptoare electrice, cu atmosferă bază şi când, În afară de prizele mecanice, se pot forma,
protectoare. Ca şi la Încălzirea În băi de săruri , cu prin difuzie, straturi cu compoziţie intermediară , respec-
curenţi de Înaltă frecvenţă şi ultrasunete, aliajul de lipit tiv proprietăţi Îmbunătăţite. Alegerea corectă a aliajului
trebuie aşezat Înainte de Încălzire şi Încălzit până la to- de lipit capătă În acest fel o importanţă deosebită, fiind
pire, simultan cu piesele de asamblat. Cuptoarele cu influenţată şi de tehnica Încălzirii (tabelul 2).
atmosferă controlată pot fi staţionare sau cu trecere
continuă şi pot fi economic folosite la Îmbinarea pieselor Tabelul 2
mici şi mijlocii, fabricate În serie mare.
Fluxurile pentru protejarea lipiturii. Rolul fluxurilor, Clasificarea aliajelor de lipit
care pot fi gazoase, lichide sau solide, este complex şi
anume: să asigure Împotriva oxidării atât suprafeţele de I Aliaje de lipire I
I
lipit, cât şi aliajul de lipit, să Îmbunătăţească condiţiile de I
umectare dintre metalul de bază ş[ aliajul de lipit, să Pentru lipire moale I Pentru lipire tare
dizolve peliculele de oxizi formaţi. In afară de propri-
etăţile care să asigure funcţiile de mai sus, un flux tre-
buie să nu-şi schimbe compoziţia şi caracteristicile la I
temperatura de lucru, să prevină coroziunea, să nu fie .o
toxic, iar cele solide, să aibă o temperatură de topire .o E ::::l ' 0)
ug
C/)
o.....
inferioară temperaturii de topire a aliajului de lipit. E Ci
Alegerea fluxului se face, mai ales, În funcţie de ::::l .i/r
::::l
Q)E

~ )~«
Q)
"O
o
C/)
- ::::l
Ci
,
natura şi compoziţia metalului de bază şi de temperatu- ::::l ::::l
ra de lucru . Deosebim fluxuri pentru lipiri moi şi fluxuri c ·c u ·E
::::l

O) O) c O) C/) "O _alO.


"O
::::l
E
-
E::::l'
-Q)
::::l Q) .....0) .....
.-
.i/r u ~
::::l . ~ ::::l
..... N ..... C
o. , o. . ~
-..... .s::
::::l ·N
·c
Oi ·E cO>
::::l
al

O) Q) .....
pentru lipiri tari. Fluxurile pentru lipiri moi sunt realizate ii) ii) ·N u :.c c -O)E- 0.0 ::::l::::l ::::l
O) .!d
O) ::::l (ij E ;;::
u ..... u c
fie pe bază de colofoniu (fluxuri neutre), fie pe bază de Q) Q) al al al Q) alalQ) O.
Q)::::l Q) Q) al Q) Q) Q) Q)
glicerină cu adaosuri de clorură de zinc, clorură de amo- "O "O "O "O "O "O "0_"0 "Ou "O "O "O "O "O "O "O
niu (ţipirig), hidrazină etc. (fluxuri activizate). Fluxurile
pentru lipituri tari sunt toate active, având la bază bora-
xul şi acidul boric. Pentru reglarea temperaturii de topire Ciocan de lipit; Ultrasunete, Înaltă
şi mărirea activităţii fluxului se adaugă fluoruri şi cloruri ultrasunete frecvenţă, lampă cu
ale metalelor alcaline şi alcalino-pământoase. benzină , arzător 02 + C2H2
După efectuarea lipiturii, surplusul de flux trebuie
Îndepărtat pentru a se evita fenomenele de coroziune La acelaşi tip de Îmbinare, folosind acelaşi aliaj de
care pot să apară În timp. lipire, rezistenţa creşte o dată cu micşorarea grosimii
Lipirea. Aliajul de lipit, aşezat În rosturile special stratului de lipituri (fig . 5) .

20 TEHNIUM decembrie 2003


-----------------------TEHNIUMINTERNET-----------------------

A •
Să creăm anima lnpagIn8
Web designer Gabriel MANEA
1. Folosirea tag-ului <marquee>
Codul care trebuie să-I introduceţi În pagina sursă (În interiorul tag-ului <bodp) este:
<center>
<marquee style="font-family: Arial; font-size: 25; background-color: rgb(255,0,0); color: rgb(0,0,255)" bor-
der="O" behavior="alternate">!l!!!Bine ati venit in pagina mea!!!!!</marquee>
<lcenter>
Rezultatul este un text care se plimbă stânga-dreapta-stânga continuu, text de culoare albastră (rgb(0,0,255))
pe un background de culoare roşie (rgb(255,0,0)) . Puteţi modifica parametrii În funcţie de preferinţele dumnea-
voastră.
2. Să aplicăm un design scrollbar-ului (bara din dreapta monitorului cu care navigăm Într-o pagină de web sus-jos)
Iată codul care trebUie introdus În interiorul tag-uiui <head>

<style type="textlcss">
body{scrollbar-arrow-color:50b050;scrollbar-base-color:black;scrollbar-dark-shadow-color:OOOOOO;scroll-
ba r -track -co 10 r: 000000; scro Ilba r -face -color: 000000; sc ro II b ar -s h adow-co 10 r: 5 Ob050; sc ro II ba r-h i 9 h Ii 9 ht-
color:50b050;scrollbar-3d-light-color:black;}
</style>
Ceea ce aveţi de făcut aici este să potriviţi codurile culorilor În funcţie de coloristica site-ului dumneavoastră;
puteţi aplica acest cod tuturor paginilor web ale site-ului.
3. Folosirea applet-urilor
lată cum se prezintă codul unui applet:
In sursă se face apel la un fişier "URLscroll.class" care trebuie introdus În folderul unde avem şi pagina de web
care conţine codul de mai jos al applet-ului; acest fi~ier ÎI puteţi downloada (Înseamnă a copia un fişier din reţeaua
Internet pe calculatorul dumneavoastră; a uploada Inseamnă a copia fişiere de pe calculatorul dumneavoastră În
reţeaua Internet, de exemplu când veţi copia site-ul dumneavoastra realizat pe calculatorul dumneavoastră
Într-un cont de web de pe Internet) de pe internet la adresa: www.ps.design.go.ro./dowload/ În momentul când
vă conectaţi la Internet.

<APPLET CODE="URLscroll.class" ALT="banner5" NAME="Banner" WIDTH=500 HEIGHT=76>


<PARAM name="demicron" value= .. www.demicron.se .. >
<PARAM name="reg" value="A00002">
<PARAM name="foreground" value="OOOOOO">
<PARAM name="background" value="ffffff">
<PARAM name="shadowcolor" value="7f7f7f">
<PARAM name="clickedcolor" value="OOOOFF">
<PARAM name="sleeptime" value="600">
<PARAM name="step" value="1">
<PARAM name="delav" value="60">
<PARAM name="fade f, value="Yes">
<PARAM name="shadow" value="No">
<PARAM name="font" value="TimesRoman ">
<PARAM name="fontsize" value="28">
<PARAM name="bold" value="No">
<PARAM name="italic" value="Yes">
<PARAM name="target" value="">
<PARAM name="itemO" value="EUL - reteua studentilor">
<PARAM name="urIO" value= .. http://www.studenti.net .. >
<PARAM name="item1" value="EUL-com-general index portal">
<PARAM name="urI1" value= .. http://www.eul.com .. >
<PARAM name="item2" value="Publi Soft Design-carti vizita,pliante,afise,brosuri,postere">
<PARAM name="urI2" value= .. htp://www.ps.deslgn.go.ro .. >
</APPLET>

Am realizat astfel o listă de 3 link-uri animate.


4. Iată un alt model de applet
Găsiţi fişierul "VisuaIScroIlFx.class" la adresa

<center>
<APPLET CODE="VisuaIScroIlFx.class" WIDTH=460 HEIGHT=34>
<PARAM NAME="msg#" VALUE="5">
<PARAM NAME="enterO" VALUE="fade,10">
<PARAM NAME="textO" VALUE="Prezentare">
<PARAM NAME="shadowO" VALUE="bottomleft,white, 1">
<PARAM NAME="colorO" VALUE= "#a18738">
<PARAM NAME="fontO" VALUE="Helvetica,Bold ,30">
<PARAM NAME="speedO" VALUE="5 ">

TEHNIUM decembrie 2003 21


- - - - - - - - - - - TEHNIUM INTERNET - - - - - - - - - - -

<PARAM NAME="waitO" VALUE="10000">


<PARAM NAME="exitO" VALUE="type,1 00">
<PARAM NAME="enter1" VALUE="left">
<PARAM NAME="text1" VALUE="Gabriel Web site">
<PARAM NAME="color1 " VALUE="#ffcf30">
<PARAM NAME="font1" VALUE="Arial,bold,24">
<PARAM NAME="speed1" VALUE= "1O">
<PARAM NAME="wait1" VALUE="1 00">
<PARAM NAME="exit1" VALUE="left">
<PARAM NAME="enter2" VALUE="fade 7">
<PARAM NAME="text2" VALUE="Welcome">
<PARAM NAME="color2" VALUE="white">
<PARAM NAME="font2" VALUE="Helvetica,bold,20">
<PARAM NAME="speed2" VALUE="10">
<PARAM NAME="wait2" VALUE="500">
<PARAM NAME="exit2" VALUE="fade 7">
<PARAM NAME="enter3" VALUE="fade,5">
<PARAM NAME="text3" VALUE="Prima oagina">
<PARAM NAME="color3" VALUE="whiter.>
<PARAM NAME="shadow3" VALUE= "bottomleft,yellow,1 ">
<PARAM NAME="font3" VALUE="SansSerif,plain,23">
<PARAM NAME="speed3" VALUE="10">
<PARAM NAME="wait3" VALUE="5000">
<PARAM NAME="exit3" VALUE="fade 5">
<PARAM NAME="enter4" VALUE="type,50">
<PARAM NAME="text4" VALUE="lntroducere">
<PARAM NAME="color4" VALUE="white">
<PARAM NAME="font4" VALUE="SansSerif,italic, 16">
<PARAM NAME="speed4" VALUE="10">
<PARAM NAME="wait4" VALUE="1000">
<PARAM NAME="exit4" VALUE="fade 3">
<PARAM NAME="bgcolor" VALUE="#Oe1b8e">
<lAPPLET>
</center>
5. Introducerea unui fişier audio În pagina de web care să ruleze automat când intrăm Într-un site se realizează
cu ajutorul tag-ului <bgsound> care se introduce În interiorul tag-ului <head> În interiorul sursei.
I <bgsound src-"introducere.wav" 100p-"2"> I
Am introdus fişierul audio cu denumirea "introducere.wav" În codul sursă al primei pagini realizate de noi adică
fişierul index.html; vom auzi În boxe acest fişier audio de două ori (loop="2").
6. Mesaj animat În bara de stare a browser-ului
Codul se introduce În interiorul tag-ului <body>
<SCRIPT>
II message to scroll in scrollbar
Ilvar msg = "Bine ati venit in Site-ul meu ••••• ";
var spacer = " ";
II current message position
var pos = O;
Ilflag to control message
var showmsg = true ;
function ScroIiMessage(msg) {
it (!showmsg) {
window.setTImeout("ScroIiMessageO",1500);
showmsg = true;
return ;
}
window.status = msg.substring(pos, msg.length) + spacer + msg.substring(O, pos);
p'0s++;
If (pos > msg.length) pos = O;
II set timeout for next update
window.setTimeout("ScroIiMessage(' HALLO ••••• ')",300);
}
II Start the scrolling message
ScroliMessalJe(Welcome to my site ••••• ');
II Display a IInk help message
function LinkMessage(text) {
showmsg = false;
window.status = text;
}
</SCRIPT>

22 TEHNIUM decem b ~;' 1003


- - - - - - - - - - - - - - ATELIER - - - - - - - - - - - - -

INTRODUCERE
iN CALCULUL
RETELELOR
, DE· SEPARARE
Ing. Aurelian MATEESCU

(Urmare din nr. trecut) d = diametrul conductorului În unde:


inchi; L = inductanţa În microhenri;
Corecţii le de acest tip nu pot L = inductanţa bobinei În micro- Rm = raza medie a bobinei (cm) ;
corecta defecte grave (pante henri (1 mH = 1000 microH); a = lungimea bobinei (cm);
abrupte ale caracteristicii de N = numărul de spire; b = grosimea bOQinei (cm) ,
frecvenţă sau vârfuri foarte pro- r = raza interioară a bobinei (În conform figurii 17. In acest caz se
nunţate) , iar optimizarea reţelelor qe inchi). va prefera utilizarea sârmei de bobi-
separare devine foarte dificilă. In Se consideră un prim caz În care naj cu diametrul de 1 mm. Pentru
plus, defecte grave În caracteristica r = H, cazul cel mai frecvent În prac- efectuarea calculelor se impune o
de frecvenţă a difuzorului indică şi o tică . Uneori Însă această condiţie nu anumită lungime şi se aproximează
calitate ce Iasă de dorit şi mai bine se poate aplica pentru bobinele din raza medie şi grosimea bobinei. Se
se evită utilizarea acestuia. reţelele tweeterelor, rezultând o obţine o primă valoare a numărului
Componente utilizate În bobină greu de realizat. de spire cu care se refac calculele.
reţelele de separare. Utilizarea Pentru r = H avem: Metoda este laborioasă , dar se pot
unor componente de bună calitate calcula orice valori fără a avea

~559~XR
este o cerinţă normală atunci când condiţi i preliminare. Pentru a uşura
se doreşte obţinerea umli rezultat construcţia bobinelor se dau şi
de calitate. H- tabele ce cuprind valorile uzuale ale
Bobinele reprezi ntă componen- bobinelor din reţelele de separare.
tele mai dificil de realizat sau obţinut.
O inductanţă de bun~ calitate este
N=3,94~ Condensatoarele utilizate În
reţelele de separare sunt alese mai
executată fără miez. In unele reţele ales pe criteriul preţului de cost şi
de separare se utilizează, pentru O,841xH mai puţin pe criteriul pierderilor şi al
inductanţe de valori mari, bobine exe- d= JN toleranţelor reduse. Condensatoa-
cutate pe miezuri de transformator rele cu folie de plastic (mylar sau
sau pe miezuri de ferită de diverse Pentru r = 2H, formulele devin : polipropilenă) sunt preferabile pen-
calităţi. Se obţin inductanţe cu rezis- tru uz curent. Există , În această
tenţă serie mică, greu de obţinut fără L gamă , produse special concepute
miez. Acest tip de inductanţă este un H= 6170 . R pentru reţe l e de separare, cu to-
compromis ce trebuie evitat deoarece leranţe mici, pierderi reduse şi non-

N=2,61~
miezurile de orice tip se saturează la inductive, cu tensiuni de lucru peste
puteri mari, determinând apariţia de 160 Vc.c., dar sunt relativ greu de
distorsiuni. Obţinerea unei rezistenţe procurat ş i scumpe. Pentru reţelele
În c.c. de valoare cât mai mică wooferelor sau subwooferelor mai
impune utilizarea de sârmă cu - 0,738 ·H apare o problemă , legată de va-
diametru relativ mare.
Metoda lui Thiele pentru dimen-
d - JN loarea mare a capacităţii , pentru
care şi punerea În paralel a mai mul-
sionarea unei inductanţe consideră tor capacităţi este dificilă . De aceea,
că valoarea rezistenţei În c.c. a Desigur că o verificare pe o curent, pentru valori de peste 20
inductanţei trebuie să fie 1/20 din punte de măsură este necesară microfarazi se utilizează conden-
valoarea impedanţei difuzorului, va- pentru a fi siguri de obţinerea unei satoare electrolitice nepolarizate .
loare care nu influenţează negativ valori apropiate de cea calculată . Pentru Îmbunătăţ i rea modului de
factorul Q al difuzorului. Ca atare, Bobinarea se face pe mosoare funcţionare al acestor tipuri de con-
pentru un difuzor de 4 ohmi, rezis- din lemn sau material plastic, sau pe densatoare, acestea au montate În
tenţa În c.c. a inductanţei trebuie să un mosor demontabil, bobina obţi­ paralel câte un condensator cu
fie max. 0,2 ohmi, iar pentru un difu- nută rigidizându-se prin cufundare polipropilenă cu valoarea de 0,1
zor de 8 ohmi, valoarea este de În lac de impregnare sau legare cu microfarazi. Trebuie menţionat că
mal:<. 0,4 ohmi. benzi adezive. aceste tipuri de condensatoare elec-
In figura 16 sunt date caracteris- O altă metodă de calcul uti- trolitice nepolarizate sunt mult mai
ticile fizice ale inductanţei, după lizează formula: puţin stabile În timp decât cele cu
cum urmează: 2 2 folie, datorită unui efect de
R = valoarea dorită a rezistenţei Rm .n ·0315 Îmbătrâni re mai pronunţat.
În c.c. a bobinei (ohmi); L= '
6Rm +9a +10b Pentru efectuarea unor deter-
H = Înălţimea bobinei (În inchi, 1" minări corecte trebuie ca măsurăto-
= 25,4 mm);

TEHNIUM decembrie 2003 23


----------------------------ATELIER---------------------------

riie asupra condensatoarelor uti- Realizarea inductanţelor pentru NOTĂ:


lizate dar şi a inductanţelor să fie reţelede separare - bobinele se execută cu sârmă
executate la frecvenţele de lucru din cu diametrul de 1 mm ;
reţelele de separare, ceea ce pre-
Tabelul 1
- diametrul interior al bobinelor
supune utilizarea pentru măsurători este de 40 mm;
L A B C n diam.
a unei punţi RLC cu frecvenţa
oscilatorului selectabilă. (mH) (mm) (mm) (mm) (spire) fir(mm) - Înălţimea bobinelor este de 20
Rezistenţele utilizate mai ales În mm;
0,15 25 10 40 65 0,8 - diametrele de 55 , 70, 85, 110
divizoarele rezistive au puterea disi-
pată relativ mare (de cel puţin 5 W) 0,20 25 10 40 80 0,8 mm se referă la diametrul exterior
şi soluţia cea mai la Îndemână este (maxim) al bobinelor.
utilizarea rezistenţelor de putere 0,30 25 10 40 90 0,8 Bobinele se execut ă pe un
bob inate. Acestea au Însă şi o 0,35 25 10 40 100 0,8 suport demontabil: un miez de lemn
inductanţă proprie, scăzută, dar cu diametrul de 40 mm şi Înălţimea
care intervine În comportarea reţelei 0,60 25 14 42 150 0,8 de 20 mm, două capace de plastic
de separare. De aceea se vor evita
pe cât posibil. Ideală este utilizarea 0,90 25 14 45 175 0,8 dur cu diametre corespunzătoare
rezistenţelor de volum sau cu bob inei executate, rigidizate cu un
peliculă metalică.
1,20 25 14 46 200 0,8 şurub M6 - M1 O şi lungime min. 30
Amplasarea componentelor 1,80 30 20 62 225 1 mm . După impregnare şi uscare,
unei reţele de separare are În bobinele se scot prin demontarea
vedere eliminarea cuplajelor ce pot 2,20 50 22 100 190 1,6 suportului. Bobina se rigidizează
apărea Între inductanţele reţelei. suplimentar cu bandă adezivă sau
Pentru aceasta, bobinele se vor 3,00 50 22 110 215 1,6
izolatoare, pe care se Înscriu datele
monta cât mai depărtat, iar axele lor 3,6 50 22 110 240 1,6 tehnice.
se vor amplasa În plane diferite, sub
unghiuri de 90 de grade. 4,5 50 22 110 265 1,6
Tabelul 2
Componentele unei reţele se pot
monta pe o placă de circuit imprimat, Diam. 55 mm Diam. 70 mm Diam. 85 mm Diam.110 mm
la care traseele sunt executate cât
mai late, având În vedere curenţii N(spire) L(mH) N(spire) L(mH) N(spire) L(mH) N(spire) L(mH)
mari ce circulă prin traseu la puteri 10 0,02 90 0,42 170 1,4 260 3,30
mari. Curent, În realizări pretenţioase ,
componentele sunt montate pe plăci 20 0,04 100 0,50 180 1,55 270 3,60
izolatoare obişnuite, conexiunile fiind 30 0,07 110 0,60 190 1,70 280 3,70
executate cu terminalele componen-
telor. Cablurile de conexiune cu placa 40 0,11 120 0,70 200 1,90 290 4,20
de borne şi difuzoare au secţiuni mari 50 0,16 130 0,85 210 2,10 300 4,50
(min. 1,5 - 2 mm) şi În ultimul timp 60 0,21 140 0,95 220 2,30 310 4,80
s-a răspândit practica utilizării
de cabluri de bună calitate din cupru 70 0,28 150 1,1 230 2,55 320 5,10
pur fără oxigen (OFC). 80 0,35 160 1,25 240 2,75

Printre aparatele electronice


cel mai des folosite În viaţa de zi
cu zi se numără şi telecomanda,
acest accesoriu fără de care, nu-i
aşa , nu se mai poate. E comod
VERIFICAREA
să stăm În fotoliu şi printr-o
apăsare scurtă pe un buton al
acesteia să schimbăm programul
TELECOMENZILOR
fără să mai fie nevoie să ne
ridicăm să mergem până la tele- lulian NICOLAE, Bordeni - Prahova
vizor, video-casetofon, combină bat pe cele vechi (fiind atenţi la afla dacă "e de la telecomandă
audio etc. Dar ce facem când, să polaritate!) constatăm totuşi că sau de la televizor": fie Încercăm
zicem , vrem să schimbăm pro- situaţia nu s-a schimbat cu nimic, telecomanda la alt TV identic cu
gramul şi apăsând corespunză­ telecomanda continuând să al nostru, fie probăm o teleco-
tor pe tastele telecomenzii, con- rămana un obiect inutil. mandă similară la TV-ul nostru.
statăm că acest lucru nu se pro-
Verificând bateriile cu aparatul Dar cum aceasta este uneori
duce? Primul gând se Îndreaptă de măsură şi constatând că totul aproape imposibil şi cum În
atunci către baterii şi dăm fuga la este O.K., nu ne mai rămân marea majoritate a cazurilor de
cel mai apropiat magazin şi le decât două posibilităţi pentru a vină este telecomanda, necesi-
procurăm . După ce le-am schim-

24 TEHNIUM decembrie 2003


--------------ATELlER--------------

tatea unei verificări rapide a Între acest "dispozitiv" şi AAF Dacă după introducerea unui
acesteia a venit de la sine. Ca se cuplează un cablu ecranat set nou de baterii telecomanda
urmare, propun o metodă simplă pentru Înregistrare şi cu aceasta funcţionează normal, dar după
de verificare a telecomenzii În am terminat. câteva zile (uneori chiar ore)
sensul dacă - şi subliniez aceas- Cu telecomanda şi cu "dispo- constatăm că acestea s-au
ta, DACĂ - funcţionează, nu şi zitivul" nostru având LED-urile descărcat complet, chiar dacă
CUM funcţionează, acest din faţă În faţă la 1-2 cm, putem erau de bună calitate (alcaline),
urmă aspect rămânând să fie trece la prima probă . E bine ca trebuie verificate toate compo-
urmărit pe un alt TV sau cu aceasta să se facă cu o teleco- nentele din jurul circuitului inte-
aparatură specializată (oscilo- mandă care funcţionează. În grat, iar dacă toate sunt bune, se
scop etc.). difuzor se va auzi un sunet spe- poate trece la Înlocuirea integra-
Metoda pe care o propun este cific majorităţii modelelor de tele- tului, dar nu Înainte de a fi spălat
simplă şi după cum se poate comenzi , sunet al cărui timbru bine tastatura cu alcool izopro-
vedea din figură constă dintr-un diferă totuşi puţin de la o tastă la pilic. Se poate verifica cu un

r-------l
LED Tub medicamente Mufă DIN MAMĂ
5 contacte I I
I
AAF I

Telecomandă Cablu ecranat


pentru înregistrare

Radioreceptor

LED infraroşu (dacă este din alta şi de la un tip de teleco- AVO-metru curentul consumat,
cele pentru recepţie , rezultatul va mandă la alta. Dacă În difuzor nu care trebuie să fie În gol de
fi şi mai bun), cuplat la intrarea se aude nici un fel de sunet ordinul microamperilor, iar la
unui amplificator de audio- Înseamnă că telecomanda e apăsarea unei taste ajunge la
frecvenţă care are o sensibilitate defectă, aici putând exista urmă­ câţiva mA, după care la elibe-
de cel puţin 10 mV. Alegerea toarele cauze: 1) LED cu "lipituri rarea tastei trebuie să revină la
modelului de AAF o las la lati- reci" la cablaj; 2) contacte baterii cei câţiva jlA. Dacă nu este aşa ,
tudinea fiecăruia, oferta din corodate: se curăţă cu şmirghel de exemplu, dacă după elibe-
paginile revistei TEHNIUM În şi se spală cu alcool; 3) tastatură rarea tastei consumul continuă
acest sens este cât se poate de murdară: pentru remediere se să rămână ridicat, de ordinul mA
bogată. Personal folosesc ampli- spală bine cu alcool izopropilic - zeci de mA - chiar sute de mA,
ficatorul radioreceptorului la care atât folia cu pastilele de contact, atunci telecomanda e defectă şi
am montat o mufă DIN-MAMĂ cu cât şi cablajul cu tastatura se poate Încerca remedierea
5 contacte . LED-ul l-am fixat matriceală; 4) LED ars (mai rar) ; defectului ca mai sus.
Într-un tub de medicamente prin 5) tranzistor final ars (mai rar) ; 6) În final rog cititorii binevoitori
lipire cu soluţie de lipit la un rezonator ceramic (sau cuarţ) care doresc să aducă unele
capăt , iar la celălalt capăt am defect; completări articolului de faţă şi
montat o mufă DIN-MAMĂ cu 5 7) circuit defect; 8) trasee de pe cei care cunosc modalităţi de
contacte. În serie cu LED-ul se cablaj Întrerupte: la cele care au refacere a pastilelor de contact
introduce un condensator pentru suferit şocuri mecanice. Atenţie uzate şi doresc să le facă publice
separare galvanică . la componentele tip SMD! să scrie pe adresa redacţiei.

TEHNIUM decembrie 2003 25


- - - - - - - - - - - - - ATELIER - - - - - - - - - - -- -

Nu este un secret faptul că


ţăranii tratează În prezent planta
porumbului cu Îngrăşăminte azo-
toase primite prin grija primăriilor
PUilOR MANUAL
DE iNGRĂ5ĂMINTE
comunale. Prima "metodă" de

,
aplicare a Îngrăşământului este
de a purta În braţe un vas cu
acesta, de a lua o "doză" În
palmă pentru un "cuib" de plante
Tony E. KARUNDY

gura
fatarama
,
+ alimentare

1
deja răsărite (2-3 plante), de a te deci din poziţia verticală, a omu- cu două curele de prindere, În
apleca şi a depune doza la baza lui mergând. acest scop. Rezervorul (figura 2)
plante lor. Un hectar semănat cu Aspectul general al puitorului se poate improviza (cum am
porumb În cuiburi În pătrate este prezentat În figura 1. EI este făcut-o personal) dintr-o cutie
(nostalgică amintire de la N. S. format dintr-un rezervor al gra- ambalaj de măsline sau altceva,
Hruşciov!) cu latura de 0,5 mare nulelor de Îngrăşământ, din tablă ambalaje care În general se
10 000/0,52 = 40 000 cuiburi, de fier cositorită cu grosimea aruncă . Tot ce avem de făcut
deci tot atâtea aplecări ale trudi- 0,3-0,4 mm, care se poartă pe este să-i prindem pe o faţă 4
torului agricol! Chiar dacă are spate ca o raniţă, fiind prevăzut catarame de prindere a curelelor
palma mai mare şi va cuprinde
2-3 doze deodată, numărul aple-
cărilor rămâne totuşi copleşitor
de mare. Desigur, or fi bune ele
gimnastica, mişcarea , genoflexi-
unile etc., dar executate exage-
""a, LAt
incarcatoare capac supellor
detaliu

~~
rat, rezultatul este o oboseală ~ ~'
excesivă a ţăranilor cultivatori de Ei
u
<>
porumb. 25 - 30 cm
'"
'"...
Inovaţia care se propune este cat:anlm:. de fur(> a
aceea a unui "puitor manual" de ~ ~
Îngrăşăminte, care necesită spate
investiţii practic nule şi doar
puţină pricepere şi iniţiativă prac-
tică vor permite realizatorilor ei
să depună doza de îngrăşământ
azotos la baza cuibului de
.n---&>
d@scarc.atoare capac inferior
UI
porumb fără a se mai apleca, [Q] 2
26 TEHNIUM decembrie 2003
--------------ATELlER--------------

de spate şi să-i practicăm la


[628 partea de jos un orificiu de eva-
cuare a îngrăşământului, la care
lipim cu cositor ştuţul de prindere
(cu ajutorul unui colier) a fur-
tunului. Aşadar, a doua parte
importantă a puitorului este fur-
tunul de evacuare. Acesta poate
o o fi "împrumutat" de la un aspirator
de praf (dacă-1 avem). Eu am
găsit unul aruncat la ghenă ,
o o împreună şi cu alte anexe (cilin-
dri diverşi din material plastic) .
Furtunul este gofrat, uşor, şi deci
3 uşor de manipulat.
În fine, a treia parte importan-
se îndoaie tă a puitorului este supapa
împreună cu clapeta ei de
acţionare manuală.
Acestea trebuiesc executate
de către constructorul amator,
confecţionarea lor neavând
nevoie de prelucrări pe maşini­
unelte, ci numai de un banc cu o
menghină şi scule obişnuite de
lăcătuşerie . Atât supapa (figura
3) , cât şi clapeta de acţionare
(figura 4) se execută din tablă de
fier cu grosimea de 1 mm. Cotele
din figurile 3 şi 4 nu sunt critice.
Ele vor fi corectate de către con-
structorul amator după .. . materi-
30 alele găsite (furtun , ţevile de
plastic etc.). Esenţial este faptul
4 că cele 4 x 6 găuri ce se dau în
componentele 3 şi 4 sunt filetate
M2,5. Cu ajutorul a 10 şuruburi
scurte M2,5 se poate realiza
ansamblul din figura 5, în care:
1. ţeavă 0 e 40 mm din masă
plastică (1 = 80 mm; 0 i = 28 mm) ;
2. supapa;
3. clapeta (pârghia) de acţio­
nare (cu degetul gros de la mâna
dreaptă) ;
4. arcuri (2 buc.) pentru ca
supapa neacţionată să blocheze
calea îngrăşământului ;
5. opritor al supapei (un sim-
plu şurub);
6. ţeavă de ieşire din aluminiu
(de aspirator);
7. placă de bază .
5 Nu rămâne decât să vă urez,
celor interesaţi , .. .spor la lucru!

TEHNIUM decembrie 2003 27


-----------------------------ATELIER----------------------------

INCINTA VOIGT TAPERED PIPE (III)


Pagini realizate de ing. Aurelian MATEESCU
Experimentările efectuate asupra acestei incinte ment utilizarea unui woofer cu presiune acustică
nu s-au limitat la cele publicate până acum, căutân­ mare, de genul celor utilizate În echipamentele de
du-se o rezolvare adecvată În condiţiile În care pe sonorizare profesionale. Evident că şi această
piaţă nu sunt disponibile difuzoare de calitate soluţie are inconveniente:
măcar satisfăcătoare. Trebuie să fac unele precizări - aceste woofere au frecvenţa de rezonanţă În
pentru ca acei care abordează această construcţie aer liber ridicată şi creşte o dată cu scăderea
să aibă o imagine clară a ceea ce a gândit englezul diametrului;
Paul Voigt În anii '30, atunci când a realizat această - este greu de găsit un tweeter care să poată
incintă: lucra "În linie" din punct de vedere al presiunii
- la acea vreme difuzoarele aveau posibilităţi sonore cu acest tip de woofer. Utilizarea unui twee-
tehnice limitate În ceea ce priveşte parametrii ter de uz profesional nu este recomandabilă nu
tehnici, şi În special cei legaţi de banda de numai ca preţ, dar şi din cauza benzii de frecvenţă
frecvenţă, presiune acustică, putere electrică şi limitată de obicei la 18 kHz şi a directivităţii foarte
acustică; pronunţate. Să nu uităm că tendinţa actuală este
- se utilizau difuzoare de bandă largă aproape În de a extinde gama de frecvenţă reprodusă de in-
exclusivitate; cintă peste 20 kHz cu cel puţin o octavă pentru a
- amplificatoarele, echipate cu tuburi, livrau pu- satisface noile norme legate de utilizarea SACD şi
teri de ordinul waţilor, fără a putea face faţă ce- a sistemelor Home Theater.
rinţelor, cuplate cu difuzoare cu posibilităţi la fel de La magazinul Muzica am găsit mai multe firme
limitate; care importă difuzoare de uz profesional şi am
- incintele acustice echipate cu difuzoarele procurat două woofere de tipul 8MB400, produse
menţionate trebuiau să ajute la obţinerea unor per- de firma italiană Eighteen Sound. Conform carac-
formanţe acceptabile. teristicilor tehnice furnizate de firmă, acest mid-
O astfel de incintă este şi cea concepută de woofer a fost proiectat pentru sisteme compacte pe
Voigt (a nu fi confundat cu P.H . Voigt - cercetător două căi, având o senzitivitate medie de 95
acustician american), care ajută performanţele dB/1 W/1 m, o bobină de 2" tip sandwich , conul din
difuzorului utilizat În domeniul frecvenţelor joase. celuloză tratată pentru uz În aer liber şi suspensie
Evoluţia materialelor utilizate şi a cercetărilor În textilă . Difuzorul mai Înglobează şi o serie de alte
domeniul construcţiei difuzoarelor a permis elemente de tehnică de ultimă oră .
Îmbunătăţirea parametrilor tehnici la niveluri nebă­
nuite În acel timp, specializarea acestora pe Parametrii Thiele - Small sunt:
domenii de frecvenţe etc. - frecvenţa de rezonanţă În aer liber, fs 64Hz
Utilizarea unui difuzor de bandă largă În incinta - Re 50hmi
Voigt este acum cel puţin curioasă, dar, pentru - suprafaţa radiantă 0,0227 mp
informarea corectă a constructorului amator, tre- - Qms 3,23
buie să spun că această idee nu a fost abandonată - Qes 0,43
şi În lume sunt mulţi audiofili care utilizează difu- - Qts 0,38
zoare de bandă largă de la firme specializate: - Vas 23,9 litri
Lowther, Fostex, Coral etc. - difuzoare care au per- - Mms 18 g
formanţe deosebite şi preţuri pe măsură, de la sute - BL 9,3Tm
la mii de EURO sau dolari pe bucată. Având În - Xmax (matematic) 8 mm
vedere că acestea nu sunt disponibile pe piaţa - SPL (half space) 93,7 dB/1 W/1m
noastră, am optat pentru utilizarea soluţiei de in- iar:
cintă cu două căi : woofer + tweeter (sau 3 căi). - diametrul nominal 200 mm
Din motive pe care le voi enumera, am continu- - impedanţa 80hmi
at experimentările cu un alt woofer: wooferul SAL. - putere continuă 200W
Acesta are o presiune acustică mică , 88 dB/1 W/1 - putere muzicală 400W
m, care, În urma amortizării puternice În incintă se - putere de vârf 800W
reduce cu circa 6 dB, astfel că, În ciuda unei exten-
sii bune În domeniul frecvenţelor joase, necesită o Desigur că puterea suportată va face fericiţi pe
putere mare din amplificator iar redarea cei care sunt interesaţi la un difuzor doar de acest
frecvenţelor joase nu este suficient de transparen- parametru, dar să nu uităm că este de uz profe-
tă şi rap i dă. sional În sonorizări . Nu trebuie să aveţi un amplifi-
Am considerat ca fiind potrivite pentru experi- cator de mare putere, dimpotrivă , un amplificator

28 TEHNIUM decembrie 2003


- - - - - - - - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - - - - -_ _

cu tuburi decâţiva waţi va face o


treabă excelentă cu acest mic
monstru.
Difuzorul a fost montat fără 1
probleme În incintă , fiind nece-
sare următoarele modificări :
- evacuarea materialului de FHEQL"E:-iC\" IIESI'O;,\SE CUIVEOF 1I.\III~1I1i ~1\f)1 : 0\ 2.) I.il. E\Cf.()SL IIE
amortizare (lână naturală) În Tl\ED (~iIlZ 1\ FIIEE FIEU) ( ~I)i) EWlIlInIE:\T. E\CI.OSL'IIE CI.OSI: TIII :
totalitate ; IIE:\II OFTIIE DI\l VEII . TIIE TII \ U\E IIEI'IIESE\TS ~.i fiE!;. OFF \\IS
FIIFQlF\C\" IIFSI'O\SE
- pereţii se tapetează cu lână , I
sintetică rară , cu grosimea de +110 II' •
I
!I I
il I
I I
1; I
Api I Iii Iii
11
'1
20-30 mm, care se poate procu-
ra de la magazinele care comer-
i ! I II ! I :i J
+100
cializează furnituri pentru haine i ~n\ ll:il: i
şi plăpumi. Rolul acesteia este S .,- f/" :..- 'ITI ~ i ' Iii!;: !
I
de a Împiedica formarea undelor
staţionare şi a reflexiilor care
Î năspresc tonalitatea. Experi-
mentarea materialului de amorti-
P+90
L

+80
1' 111
I
II
I
I ~ I

I
I
I
I
iI
i !! ;
li
I ': IVI
,
It !I
. ,! , '
I
1 1
111
I

i
';

j
~
I
iI
!
1
,
I
I
I

Il~ I ,i
zare este esenţială la orice tip de I
incintă. Amortizarea proprie a
wooferului a necesitat utilizarea
1 SO
U
100
I
,I
200
IIJiU
SOO 1k
!,
2k
I

5k 10k 20k
I

unui minim de material; FREOUENCY


- a fost eliminat divizorul
rezistiv din reţeaua de separare
utilizată pentru a se alinia pre-
siunea acustică a celor două 100.0
FilEt-: :1111 ""'I-:Il.\\<:E .\I.\(;\ITlIJE CllI\'f
2
!
difuzoare. Ohm
Trebuie menţionat că răspun­ - --1-' .-
80.0
sul În frecvenţă al wooferului nu
este perfect liniar (nici nu este
posibil) şi În domeniul cuprins 60.0 -
Între 300 Hz şi frecvenţa de I,
tăiere depăşeşte ca presiune 40.0 _._-- ._... '.
.
r- - . . .... _..... ..- .- -- ._._- .- ,1-
I
-t-.. ----

~Vl
I
acust i că tweeterul utilizat (90 I
dB/1W/1 m) . Rezolvarea proble-
20.0
I
mei se poate face prin: r i
- schimbarea tweeterului cu
unul având o presiune acustică 0.0
-- I- V I-- f-- . -1- t- r--Î. r- I l I
,
I

10 100 lk Hz 10K 20k


de minimum 95 dB/1W/1 m;
- utilizarea unui sistem bi-
amping, cu două amplificatoare, \0I01.\UZEIJ .\~II'I.ITUlE IIESI'O\SE (!lIl/lIz)
care permite reducerea nivelului
dB I ,
, 3
wooferului ;
! 1
, ,
- utilizarea corecţiei de loud-
I
,
..1. ..1.
I
I I
I , .
6 , I ,
ness la amplificatoarele care au , , , , ,,
O , , I I , I
, ,
această facilitate, În prezent
aproape dispărută . Deşi nu este
·6 !
., , ,
,
, I , , ,
,
..l.- I !
soluţia cea mai corectă , are ·12 ,I I
,,, , I
,,
I I '/ I I
,
I
I ,, ,
i

avantajul de a fi cea mai simplă ·18 I '..1. , I


,
I I I
. ,i
În practică şi ajută şi la obţinerea ·24 +
++-' I
, I , I
i

unui bass mai extins, dacă avem


I I I I
, I I
I I

În vedere că incinta are un


·30
·36 ,
,
I
I
I
.
L
I I
,
II'
răspuns la joase mai puţin extins i I ...l • I •

faţă de wooferul SAL datorită 5 Hz 10 50 100 SOO lCOO 2000


FREOUENCY
unei frecvenţe de rezonanţă În
aer liber mai ridicate (64 Hz).
Concluzii finale. Oricine Îşi
va pune Întrebarea ce se poate
obţine cu un astfel de woofer cu

TEHNIUM decembrie 2003


29
- -- - - - - ' -- - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - - - -- - -

o altă destinaţie. Răspunsul : este incredibil ce se În acest domeniu de frecvenţă apare aportul incin-
câştigă faţă de ce se pierde. Pentru a enumera tei Voigt, care extinde răspunsul În frecvenţă la limi-
plusurile şi minusurile, voi face precizarea că am ta inferioară .
luat permanent ca referinţă pentru audiţie com- O observaţie practică foarte importantă pentru
parată , În ambele cazuri, o incintă profesională cei care nu cunosc fenomenul şi nu l-au utilizat:
monitor de studio JBL 4412A, care este utilizată În plasarea incinte lor - de orice fel - În colţuri produce
studiourile de sunet tocmai pentru neutralitatea şi un efect de Întărire a basului deoarece incinta
transparenţa sunetului. acustică este ajutată la frecvenţe joase de
Plusuri: pâlnia acustică formată de
- o neutralitate şi o trans- pereţii Încăperii. Efectul
parenţă a sunetului com- este cu atât mai
parabile cu ale pregnant cu cât
monitorului, putân- colţurile utilizate
du-se distinge sunt mai degajate
toate detaliile ce de mobilă şi alte
pot fi distinse cu obiecte. Sunetul
incinta martor; este mai pufos şi
- uşurinţă pentru mai plăcut dacă
sarcina amplifica- suprafeţele nu sunt
torului, care are astfel "tari" - gresie, beton
o rezervă de putere etc. - şi se poate corecta
suplimentară la acelaşi prin amplasarea unui covor
nivel de presiune sonoră sau a unei mochete pe podea
cu Îmbunătăţirea dinamicii şi a unui material textll moale,
sistemului; decorativ, pe pereţi. In gene-
- câştigul tehnic şi chiar ral, audiofilii pretenţioşi
de putere pentru cei intere- cunosc recomandările pro-
saţi de acest aspect. ducătorului incintelor pe
Minusuri: care le folosesc şi fac
- cost mai ridicat, dar totul Încercări repetate pentru a
se plăteşte În final; determina poziţia optimă a
- alinierea mai dificilă a celor incintelor şi a locului de
două difuzoare; audiţie .
- extensia basului mai limitată Figura 4 - aspectul general al mid-wooferu-
la limita inferioară a benzii de frecvenţă . lui 8MB400; se remarcă aici construcţia şasiu lui
Efortul financiar şi de muncă este Însă pe deplin turnat, magnetul masiv şi piesele polare ge-
justificat. neroase.
Pentru o mai bună Înţelegere a celor de mai sus,
sunt incluse patru figuri ce reprezintă: Alte consideraţii. Trebuie să mai specific urmă­
Figura 1 - răspunsul În frecvenţă al mid-woofe- toarele: am avut În vedere şi un mid-woofer
rului 8MB400, În aer liber, măsurat după montarea Eminence, tipul BETA 8, având parametrii tehnici
sa Într-o incintă deschisă, acordată pe frecvenţa de comparabili şi fs = 58 Hz, deci un pic mai mică, dar
65 Hz. Linia subţire reprezintă răspunsul În am fost influenţat de execuţia tehnică net supe-
frecvenţă la 45 grade În afara axei difuzorului. rioară a firmei italiene (un şasiu turnat din aliaj
Se remarcă saltul presiunii sonore după uşor, o ventilaţie net superioară, un finisaj excelent)
frecvenţa de 300 Hz, care necesită o bună Îmbina- şi cred că cei care vor apela la această variantă vor
re Între woofer şi tweeter. Imposibilitatea de a găsi obţine rezultate comparabile. Nu mă pot pronunţa
un tweeter de calitate şi cu SPL de peste 95 dB/ definitiv pentru că nu am testat acest woofer.
1W/ 1 m m-a Împiedicat să Înlocuiesc tweeterul Pentru că am amintit de teste, În incinta Voigt am
SAL utilizat, care are (conform producătorului) 90 probat şi un difuzor dual concentric de producţie
dB /1W 1 m. Tannoy (Marea Britanie) dintr-o incintă 638 Profile
Figura 2 - curba de impedanţă a wooferului În Plus, utilizând o reţea simplă tip serie, cu panta de
aer liber. Pentru că până la frecvenţa de tăiere, 6 dB/octavă. Rezultatul este uluitor şi conduce pe
creşterea valorii impedanţei nu este foarte pro- oricine la o singură concluzie : calitatea traduc-
nunţată, nu am considerat necesară corecţia aces- toarelor este determinantă În răspunsul sonor al
teia. oricărei incinte.
Figura 3 - răspunsul normalizat În frecvenţă, din Aştept rezultatele şi concluziile audiofililor care
care se observă că la frecvenţa de 50 Hz, carac- au abordat această construcţie sau alte incinte
teristica are o cădere de 9 dB, iar la 60 Hz de 6 dB. pentru reproduceri sonore de Înaltă fidelitate.

TEHNIUM decem" '· ~003


30
--------------ATELlER--------------

RETELE
, de SEPARARE
(crossover) cu TUBURI ELECTRONICE
Introducere. Probabil sunt mulţi cititori ai revistei metalică cu toleranţă scăzută (1%) şi a conden-
care se Întreabă de ce se mai publică astfel de montaje satoarelor de bună calitate (stiroflex, multistrat) la tensi-
"demodate", la care şi componentele reprezintă o pro· une de lucru de 250 Vc.c. Rezistenţele se vor sorta
blemă În a fi procurate din magazin. Iată motivele: suplimentar cu un ohmmetru (multimetru) electronic.
- tuburile electronice nu au ieşit din uz, aşa cum cred Soclurile pentru cele două tuburi, din porţelan, au
cei mai mulţi, ele păstrându-şi o poziţie privilegiată, mai fost recuperate din TV hibrid tip Diamant, iar ca transfor-
ales În sectorul de vârf al domeniului HI-FI, aşa-numitul mator de reţea am utilizat unul recuperat dintr-un recep-
HI- END HI- FI, unde preţurile aparaturii de performanţă tor radio vechi. Redresarea se face cu diode F 407, fil-
sunt uluitoare pentru mulţi; trajul tensiunii anodice şi reducerea ei la valoarea de
- tuburile au anumite avantaje faţă de toate dispozi- 150 Vc.c. se fac cu rezistenţe adecvate şi conden-
tivele "solid-state", chiar dacă acum reprezintă un dome- satoare de 100 microfarazi / 350 volţi c.c. Nu am prezen-
niu greu abordabil la noi: procurarea dificilă a compo- tat şi soluţia alimentatorului pentru că În funcţie de
nentelor, necesitatea lucrului cu tensiuni ridicate impune transformatorul disponibil , tensiunea anodică obţinută
precauţii de electrosecuritate, readuce În actualitate poate varia În limite destul de largi. Montajul poate fi ali-
execuţia artizanală a transformatoarelor etc.; mentat şi din preamplificator sau amplificator, dacă
- totuşi, unele montaje se pot aborda destul de uşor acestea sunt echipate cu tuburi, curentul solicitat fiind
utilizând componente recuperate din radioreceptoare şi destul de mic (10 mA).
televizoare de construcţie veche, scoase din uz. Cele mai Montajul poate fi realizat independent sau ca parte a
multe montaje se pot executa fără cablaje imprimate, uti- amplificatorului (sau preamplificatorului).
lizând plăcuţe cu cose şi terminalele socJului tubului, aşa In montaj se pot utiliza şi alte duble triode (ECC 88,
cum se lucra cu zeci de ani În urmă. In bună măsură ECC 82, ECC 83, 6N2P, 6N3P etc. , preferându-se cele
acest lucru este posibil datorită unui număr redus de cu panta mare).
componente, comparativ cu acelaşi montaj executat cu Testele executate cu montajul prezentat au benefi-
tranzistoare sau CI; În plus, nu apar neajunsurile create ciat de aportul unui CD-player ca sursă de semnal, un
de apropierea pistelor la cablajele imprimate. preamplificator cu tuburi În montaj cascodă, din care a
Am publicat În paginile revistei scheme de amplifica- fost alimentat şi crossover-ul, un amplificator cu tuburi
toare de putere şi preamplificatoare echipate cu tuburi, de producţie Rusia, 2 x 50 W şi o pereche de incinte
schema de faţă completând gama cu un montaj care Tannoy, echipate cu difuzor dual concentric, la care a
permite utilizarea de amplificatoare separate pentru fost scoasă din circuit reţeaua de separare a producă­
wooferul şi tweeterul unei incinte cu două căi - aşa­ torului. Un canal al amplificatorului a fost utilizat pentru
numitul bi-amping. woofer, iar celălalt canal pentru atacul tweeterului.
Descrierea schemei (figura alăturată). Montajul Menţionez că frecvenţa de tăiere a reţelei din incintă
este foarte simplu: un filtru trece-jos - trece-sus (2.160 Hz) este apropiată de cea a crossover-ului, nefi-
Butterworth, cu 3 poli, executat cu o dublă triodă ECC ind probleme de modificare a caracteristic ii de frecvenţă
81 . a incintei.
Caracteristici tehnice: Au fost făcute teste şi fără preamplificatorul cu tuburi,
- frecvenţa de separare de 2.200 Hz; de asemenea, s-a utilizat şi un amplificator tranzistorizat
- panta filtrului de 18 dB/octavă; În faţa căruia a fost montat un repetor pentru adaptarea
- tensiunea anodică de alimentare + 150 Vc.c., ali- impedanţei de ieşire a crossover-ului cu impedanţa de
mentarea filamentului tubului la 6,3 V/0,3A. Se va prefera intrare a amplificatorului (47 kn).
alimentarea În c.c. În locul clasicei alimentări directe din Testele au arătat clar superioritatea crossoverelor
Înfăşurarea transformatorului de reţea. În cazul În care active comparativ cu reţelele de separare pasive din
montajul este cuplat cu alte montaje cu tuburi, se va componenţa incintelor acustice. De asemenea, pentru
prefera o alimentare centralizată la care filamentele să audiofilul exigent, un crossover cu minimum de compo-
lucreze În C.C., iar la pornire să se aplice Uf/2; nente În calea de semnal şi cu performanţele date de uti-
- impedanţa sursei de semnal < 10 kn; lizarea tuburilor reprezintă un câştig deosebit În calitate.
- impedanţa sarcinei la ieşirea celor două căi: min.
100 kQ; Bibliografie
- curentul consumat din sursa anodică: cca 10 mA. Memoratorul radiotehnicianului - St. Lozneanu şi alţii ,
Frecvenţa de separare de 2,2 kHz este "clasică" şi pen- Ed. Junimea, laşi, 1985
tru cei care vor să utilizeze alte valori ale IT. ele sunt Practica electronistului amator - colectiv de autori,
cuprinse În tabel. Se poate utiliza o frecvenţă Între 100 Hz Editura Albatros, Bucureşti, 1984
şi 200 Hz pentru separarea subwooferului, restul sem- Ghidul radioconstructorului - sub redacţia R.M.
nalului atacând amplificatorul pentru incintele faţă (stereo). Malinin, Editura Energia, Moscova, 1973
Evident că pentru fiecare canal este nevoie de un montaj. Catalog de tuburi electronice - A. Georgescu şi 1.
Execuţia montajului. O problemă o reprezintă Golea, Editura Tehnică, Bucureşti, 1956
obţinerea valorilor rezistenţelor din filtru prin sortare, din Electronic Crossover Network - Steve Bench , 1997
care cauză abordarea unui eventual circuit imprimat se Linkwitz Filters, Elector Electronics, aprilie 1987
va face după procurarea rezistenţelor şi a conden- Electronic Filter Design Handbook - Williams şi
satoarelor. Se preferă utilizarea rezistenţelor cu peliculă Taylor, 1985

TEHNIUM decembrie 2003 31


Col Valorile componentelor reţelei pentru alte frecvenţe de separare
N

F r e c v . ( t-I ::z:) R .... A S,AS R9 R 1 0 R 1 1 , R.12 C2 C3 C .... ce,C7,ca


1 00 723k.c.2 a06k.c:l!. "'1S4-k.!t:'l: 32.4k~2 2 , 2 rv1 :C2. 22:00pF 0 . 0 1 ",F 270pF 0 , 01 m F

125 S76k..c.2 634-k..C,2 "'124-k.C,2 2:S.Sk.c2. .... B IV1 ,C2 2200pF 0 , 0 1 rTlF' 270pF 0 . 01 rT'l F

2 0 0 36Sk,Cl 403k.c2. "'1 SSk.c2. 3 3 , 2 k .c2. 2 , 2 rv1 .c2. 2200pF 0, 01 ", F 270pF 4"7QOpF

3300 73.2k:.c2. aO,6 k .c::t B2,Sk,C2 "'1 6 , 9 k:C2 "'1 , 2 1'v'1 ,C2 6S 0p F 300 QpF B.2pF 270pF

4600 7 3 . 2 . k:C2. e O .6kc.:l 7 5 . 0 k.c::t "'16.2k:.c2 "'1 . "'1 fV1 .c::t 47 0 pF 220 0 pF 62pF 91pF
--

· ---------------------------~--------------------------------------~~~f~q
- , /~"2'v~.
R~ K_ I
1/.2 rr Ec.c.f/
IN
'17,
~A''' 30: ~"tA.
It -c:JI~
[:=Jl-......
c5"
ca c-f ,,~~ C 19N',!1L J.-':
l,w~ ar
III ~
At I"H..cz. m
/1'f.JZ. C
m
:::D

+//9
c.
/_,.r
C7
/#<f""""
Z/2.7"r
/6-"v~,

~~p
-1
m
:I
Z
C
~~:: O:Z.I4. Og
qzz/,-,c- C ,lfN',(J~ /.;:;:
:I
Q.
~
n
~
3 R/3 A'/+-
...C" 22KJZ I"H.J2.
ni" ",VV

'"oo
<oi
------~-----POŞTA REDACŢIEI----------

• Horaţiu SĂLĂGEAN, Mircea Dacă nu , vă recomandăm să cititi


GIURGIU - Câmpia Turzii Poşta redacţiei din TEHNIUM nr.
4/2002 şi nr. 3/2003.
Frecvenţa reprezintă numărul de Este tot ce putem să facem.
oscilaţii (de orice fel) dintr-o Dialogul cu cititorii se face transpa-
secundă. Frecvenţa fiind, deci, un rent, numai prin rubrica de poştă
număr, el nu poate fi "bun" sau "rău", publicată. Nu avem la redacţie un
ci pur şi simplu... mare sau mic! serviciu de corespondenţă cu
Revista TEHNIUM a publicat În cititorii.
ultimii ani multe articole În domeniul
HI-FI , În care, dacă le-aţi fi citit şi • Mircea Ioan BETEA - corn.
studiat (şi nu numai "Iecturat" chiar Vidra, jud. Alba
cu "Înfocare") aţi fi găsit răspunsul la Mulţumim pentru aprecierile şi
Întrebările elementare pe care ni le Îndemnurile trimise, dar... nu
puneţi În ultima scrisoare. depinde totul numai de noi.
Vom mai publica articole despre De obicei, echipamentele radio-
construcţia incintelor acustice, dar electronice defecte nu se repară cu
până atunci vă recomandăm să con- "urechile" şi nici meserie nu se
sultaţi colecţia TEHNIUM pe ultimii Învaţă tot... stricându-Ie. Din
5 ani. scrisoare rezultă că ai mari carenţe
În cunoştinţele tale de elec-
• Theodorin NĂSULEA - Co- trotehnică şi electronică, deşi pre-
marnic tinzi că eşti... electronist amator.
Ceea ce doriţi dv. nu este un Amator nu Înseamnă neprofesionist
lucru prea simplu : un alimentator ci, dimpotrivă, un profesionist
performant de la reţea, care să pasionat şi autodidact, mai ales.
furnizeze la ieşire 40V/4A. Prin per- Foloseşte timpul şi pentru a mai stu-
dia electrotehnică şi electronică din
cărţi. Poate astfel vei "descoperi" că
- Ampermetrul În mH (milihenri) nu se măsoară

r , 61'10101

1 şi voltmetrul de capacitatea condensatoarelor, ci

r I ~
( ....) pe panoul boxei inductanţa bobinelor, că expresia
22OV/50H~ 32V - *" +
R

~1 e1L STR
+ ",.j- În care veţi monta "capacitate inductivă" este un non-
- O,611116W ;J(>-J ~
(v (5OV)
sursa trebuie să sens etc.
5
2.4700#
OlV 1
"
fie clasice, cu Schemele solicitate (sursă de ten-
indicaţie analo- siune diferenţială, miniorgă de lumini
Tr.R
gică (ac indicator) cu LED, blitz electronic) nu ţi le putem
ŞI nu digitale (e păcat şi ... incomod); trimite. Variante de-ale lor s-au publi-
'N~"
r--, - Schema su rsei dv. trebuie să cat În revista TEHNIUM cu zecile şi
2 ' i ,' arate ca În figura 1, În care prin STR
se Înţelege stab ilizatorul de tensi-
sutele, dar... trebuiesc căutate!

:1 : une reglabil, care poate avea şi • Alexandru BOT - Lugoj


"CN u. soluţia din figura 2 (sau alta); Salutare, Îţi transmite şi redacţia
:i '
I ,
I
- Procuraţi-vă Între timp piesele TEHNIUM! Revista "Radio-
~.:'ţ-'
componente (boxă, corp de sigu- comunicaţii şi radioamatorism" a
>- ranţă, puntea re dresoare, conden- Federaţiei Române de Radio-
satoarele electro litice, A, V etc. şi amatorism (cu care TEHNIUM cola-
Pl r, J-- . montaţi-Ie! Soluţi a pentru STR mai borează strâns), apare lunar şi
1 4701'F" poate ... aştepta. Oricum, ea nu va costă 10 000 lei. Abonamentul indi-
ocupa lo~ mult În interiorul boxei. vidual cu expedierea la domiciliu
formanţa - eu .
Inţeleg ca trebuie sa fie - - . - Nu Inţeleg de ce dumneavoas- este, Însă, numai 75 000 lei. Suma
stabilizat, să fie reglabil (până la tră, ca geolog ce vă aflaţi , vreţi să poate fi expediată pe adresa:
=
Uomax 40V), să aibă protecţie la realizaţi practic această sursă cu ZEHRA LlLIANA P.O. Box 22-50,
scurtcircuitele accidentale, să fie ajutorul revistei TEHNIUM din RO-014780 Bucureşti, menţionând
dotat cu A şi V de panou, "ripluri" Bucureşti, care apare trimestrial. adresa completă a expeditorului.
pefltru Uo mici. N-aţi găsit, mai prin apropiere, nici Circuitul integrat TDA 1512
In revista TEHNIUM (ca şi În altele) un electronist de meserie? (TEHNIUM 2/2002) lucrează cu ten-
nu s-a publicat o asemenea schemă, siuni U.c.c. = 15+35 V. Circuitul STK
decât pentru Uo = 12V/5A (nestabi- • Ilie BOGDAN - Craiova 4024 (1 t:HNIUM 1/2003) necesită
lizată) , pentru Incărcarea acumula- Se pare că "oltenii" s-au decis să alimentarea de ±24V.
toarelor auto sau stabilizată cu Uo = "lupte din răsputeri" cu ţânţarii , prin Schemele trimise cu listele de
5V/5A; U = 12V/5A pentru alimenta- mijloace electronice. piese anexate nu sunt, totuşi, ... arti-
rea monPajelor cu circuite integrate Afirm asta fiind convins că dum- cole de revistă tehnică, ci numai
sau a unor staţii radio de amator. neavoastră, ca cititor fidel al lui nişte note de depanator. Ţi-am mai
Nu dispunem de un "KNOW- TEHNIUM, aţi luat cunoştinţă de făcut observaţia asta, dar.. . Nu uita
HOW" pentru un asemenea dialogul redacţiei cu domnul Vasile că "perseverare diabolicum".
redresor-stabilizator, dar nici dv. nu DIACONESCU din Tg . Jiu, căruia Dar, chiar de ar fi fost redactate
ne-aţi prezentat un "caiet de sarcini" i-am răspuns exact la problemele ca articole (şi ai putea, citind revista,
al său . Vă putem ajuta cu urmă­ ridicate În scrisoarea ce ne-aţi să Înveţi ce Înseamnă un articol),
toarele sfaturi: adresat-o. ele ar fi ridicat nişte obiecţii:

TEHNIUM decembrie 2003 33


----------- POŞTA REDACŢIEI -----------

flp
. ~

~j(.5.
tO
UJT

- Cui Îi trebuie un amplificator 30 Ah! pe nimeni. Moda "retro" (tranzistor


audio stereo de maşină cu pu- - Cât l-ar costa pe constructorul - tub electronic) a revenit numai În
terea max i mă de 2 x 150W/80.? amator să-şi procure circuitele audiofrecvenţă , dar nu şi În
Este ridicol! Într-o oră de integrate străine menţionate pe radiofrecvenţă;
funcţionare, absorbind cca 30 A schemă? - Schemele de AAF cu CI spe-
de la acumulatorul de 12V, ar - Un radioreceptor cu 3 tuburi cializate (străine) extrase din ca-
scădea capacitatea acestuia cu electronice nu mai impresionează taloage nu interesează .

34 TEHNIUM decembrie 2003


----------- POŞTA REDACŢIEI -----------

r-------------------
I ~ ... I ..,
I rt:: Qc~ ':le I
1""'" ~
I S
I
I
I
I
I
I
I~
1 ~t-t ...~lb___,c:_+_--~
I ~ ~
I I ~ ,
'I ..;Q:)
I I ' ~
I L+-.".--~~ r-cs:;k-=ll-+·,..-ll.....,~ ""
II-.
I~ I .H-t;:~-;;-;:;-;i I ~
I~~---~~ ~~~~~ I ~
I I ~
, I
1 I
I I
I I
I I
I I
I I
I
I
I
I
'.
I
I
I
I

---,
I'
i
,-i I:fi
-l 1000
6118
1 + +
-

i -r±]. 1

.J
16

'h

• Petre POPOV/C/ - Bucureşti


Întrucât despre radioreceptorul portabil RIGA-103
cu 17 tranzistoare, fabricat În fosta URSS (dar, În
Estonia), răspândit şi În România, am mai avut soli-
citări , publicăm schemele de principiu cerute, fără alte
comentarii.

TEHNIUM decembrie 2003 35


------------POŞTA REDACŢIEI------------

• Ciprian ATĂNĂ- • Mircea BĂRBULESCU - com. Bogaţi, jud. Argeş


SOAEI - com. Avrămeni, Deoarece doriţi o schemă simplă de staţie de telecomandă , nu vă recomand
jud. Botoşani numai suita de articole din TEHNIUM (2001 şi 2002) a dr. ing. Sorin Piscati, ci vă
Ne bucurăm de succese- pun la d i spoziţie alăturat o schemă realizată de regretatul colaborator al revistei
le personale obţinute În con- TEHNIUM, ing. Sergiu Florică şi publicată În lucrare? "Staţii de telecomandă pen-
strucţiile electronice inspi- tru modele reduse ", Editura "Ion Creangă ", 1972. In colecţia revistei TEHNIUM
rate de TEHNIUM , În urma dinainte de 1989 veţi găsi multe alte scheme de telecomenzi simple.
"infectării" cu virusul elec-
tronicii pe care aţi suferit-o.
Realizarea unor incinte
acustice performante nu mai
este, Însă, o problemă de
electronică , şi greutăţile
Întâmpinate sunt inerente.
Pentru a fi lămurit pe deplin
asupra eventualelor greşeli
pe care le-aţi comis, am dat
scrisoarea dv. specialistului
nostru colaborator extern
ing . A. Mateescu. F i ţi pe
recepţie!
Se pot trimite articole
chiar scrise de mână, dar
foarte citeţ , cu scheme
corecte, pe foi separate (nu
amestecate cu textul). Este
bine să anexaţi desenul
cablaj ului imprimat şi
desenul de echipare cu
componente a plăci i.

• Sorin OANCEA -
c
Breaza, jud. Prahova . i'i
«.
MUlţumim pentru
aprecieri. Vom publica o
schemă de generator de
ultrasunete pentru alun-
garea câinilor. Descrierea
funcţionării osciloscopului
catodic o puteţi găsi În
cărţile de fizică (electro-
magne_tism, electronică) de
liceu . In revista TEHNIUM
s-au publicat scheme de
principiu şi s-au dat indicaţii
constructive referitoare la
unele osciloscoape de ama-
1 u
!:J


"II
"
n
~

tor (de exemplu, În Mică publicitate


TEHNIUM/2000 şi 2001) . Gelu PĂUN: cumpără
TEHNIUM este, totuşi , o 2 tranzistoare 2 SC
revistă de construcţii, şi 1971 (sau echivalente).
evităm să publicăm articole Adresa E-mail: un-mic-
strict teoretice, referate ş i drac @ yahoo. com
lecţii. Periodicitatea de Ferenc MARTON,
apariţie a revistei nu
Oradea - 3700, jud .
depinde de redacţie.
Bihor, str. Grigore
• Nicolae BUGNAR - Ureche nr. 19, el. 8,
Bistriţa, jud. Bistriţa- ap. 27. Solicită schema
Năsăud de principiu a magneto-
I I O metodă de cositori re a fonului STEREO, ROS-
aluminiului se publică În TOV - 105.
acest număr al revistei
TEHNIUM. Pe măsură ce Rubrică realizată
vom descoperi existenţa şi a de dr. ing. ANDREI
altora, vă vom informa. ClON TU

TEHNIUM decembrie 2003


36
------------------------------HI-FI------------------------------

MPLIFICATOR
_ UDIO c\l MOSFET
Ing. Aurelian MATEESCU

În literatura de specialitate şi În practică se - impedanţa de ieşire : 0,3 .o;


Întâlnesc multe soluţii de construcţie a ampli· - factorul de amortizare: 27 pentru sarcina de 8 .o (valoarea poate
ficatoarelor de putere de Înaltă fidelitate , fi considerată mică , dar, În practică , repetorul se comportă bine cu
echipate cu tuburi electronice, cu tranzistoare sarcini diverse).
bipolare sau MOSFET, hibride, În clasă A, AS, Descrierea schemei (fig. 1). Se observă că montajul este un
S, A push·pull, A single ended etc. Pentru repetor cu drena comună T1 , alimentat de o sursă de curent cu T2, un
constructorul amator, alegerea unei soluţii Darlington NPN, care furnizează 2,2 A.
poate părea dificilă atunci când trebuie să ia o Rezistenţa de intrare a montajului este de 10 kn (Ro) şi creşte la
decizie. Desigur că ideal este să poată să-şi 100 kn dacă Ro se exclude din montaj, capacitanţa de intrare a cir-
permită să lucreze mai multe variante, din cuitului rămânând mare - 1.S00 pF.
care să aleagă ceea ce corespunde gustului Pentru o impedanţă de ieşire a preamplificatorului sub 1.000 .o,
său În materie de redare sonoră. limita superioară de frecvenţă a montajului se menţine la aproximativ
Fără să am pretenţia că voi prezenta "nec 100 kH, limită mai mult decât satisfăcătoare .
plus ultra" În materie de amplificatoare audio, Se poate monta un potenţiometru În locul lui Ro pentru uşurinţa uti-
propun o soluţie interesantă, capabilă să lizării cu un CD-player. Pentru menţinerea unei benzi de frecvenţă de
răspundă la multe Întrebări la care alte mon- peste 100 kHz la capătul superior, valoarea acestui potenţiometru se
taje nu răspund deloc satisfăcător, având ca recomandă a fi de SO-1 00 kn. Pentru o valoare de S kn, capătul supe-
avantaje: rior al benzii se limitează la 70 kHz.
- lipsa reacţiei negative (audiofilii cunosc În cazul În care nu dispuneţi de un radiator destul de performant
că amplificatoarele fără reacţie negativă totală sau nu doriţi să utilizaţi un ventilator suplimentar, puteţi reduce tensi-
sau locală au preţuri foarte mari); unea de alimentare la 30 de volţi, caz În care puterea utilă este de
- distorsiuni foarte mici; circa 10 W/8 Q.
- impedanţa de ieşire mai mică decât la R7 reglează curentul prin dioda Zenner de 3 volţi, menţinându-se
etajele de ieşire echipate cu MOSFET În valoarea fixată pentru curentul livrat de T2 către T1. Tensiunea În volţi
clasă A, single ended; măsurată pe R6 (1 .o) este egală cu curentul livrat de sursa T2 MOS-
- impedanţa de intrare mai mare decât la FET-ului T1. O reducere a curentului sursei la 1,4 A şi 40 V conduce
etajul În clasă A citat; la o_putere de ieşire de 8 W pe o sarcină de 8 Q.
- sunt eliminate distorsiunile de racordare In practică , am preferat Înlocuirea rezistenţei variabile şi a celei fixe
(crossover); de 1,S kn cu o rezistenţă fixă cu valoarea de 2,2 kn şi puterea disi-
- banda de frecvenţă este largă; pată de 3 W. De asemenea, cele două tranzistoare se vor monta pe
- răspuns rapid (slew rate de valoare radiatoare separate, izolate Între ele şi izolate faţă de şasiu.
mare). Pentru uşurinţa construcţiei se recomandă soluţia dublu mono
Factorii "negativi" ai montajului sunt: (canale complet separate) care, deşi este mai scumpă (două transfor-
- câştig unitar (de fapt un pic subunitar = matoare, 2-4 condensatoare de filtraj, două punţi redresoare etc.) are
0,98), montajul este un repetor "clasic" cu totuşi avantajul că este mai sigur şi mai uşor de manevrat cu două
MOSFET; transformatoare de cca 100 W - 120 W decât cu un monstru de 2S0
- consumul de energie este mare pentru W, iar regimul de lucru al componentelor este mai lejer.
puterea livrată (circa 90 W pentru cca 17 W Pentru tranzistorul Darlington se poate folosi TIP 141 sau TIP 142
livraţi incintei acustice); sau orice Darlington care are Uce ~ 100 V, Ic = 8 A, Pd ~ 60 W.
- necesită un radiator corespunzător
«0,2SoC/W);
- capacitanţa de intrare a MOSFET-ului
mare, cca 1.S00 pF;
- capacitanţa mare de intrare impune uti-
lizarea unui preamplificator cu impedanţa de
1
ieşire mai mică de 1 kn. Majoritatea CD-play- o
erelor au impedanţa de ieşire sub 1 kn, iar
dacă sunt prevăzute cu reglaj de volum la
ieşire, pot ataca direct etajul descris (personal
am utilizat cu rezultat bun un CD-player care
are o impedanţă de ieşire neobişnuit de mare:
1,1 kn, echipat cu reglaj de volum digital).
Caracteristici tehnice:
- puterea livrată la ieşire : 17W pe o impe-
danţă de 8 ohmi, la o tensiune de alimentare
de 40 volţi şi un curent de 2,2 amperi;
- puterea disipată pe canal: cca 90 W;
- banda de frecvenţă reprodusă : S Hz-2S0
kHz, cu o nelinearitate de maximum -3dS;
1
TEHNIUM decembrie 2003 37
------------------------------HI-FI-----------------------------

r-------------------~
~, _hie~------------------
2

1
Pentru MOSFET-ul de putere am mai mic decât cele de mică putere şi calitate, respectiv incinte acustice, nu
Încercat iniţial două variante de care tensiune C-E de minimum 45 volţi. "lăzi cu difuzoare". Spun aceasta pen-
am dispus: REP12N10L (capsulă TO D1 şi D2 pot fi şi din gama F sau tru că deşi montajul este simplu, nece-
220) şi RFM8N18L (capsulă T03) de 1N4---. Trimerul R1 (100 kn) se sită experienţă În construcţie şi utilizare
producţie RCA (SUA), cu rezultate reglează pentru a se obţine o tensi- şi este destul de costisitor, cerând un
bune, dar nedispunând de perechi une de 23,8 volţi la poarta MOSFET- alimentator de putere fŢlare comparativ
am renunţat şi am procurat MOS-ul ului, tensiunea la sursa sa fiind cu 4 cu puterea utilă livrată. In plus, nu poate
specificat. Se pot Încerca şi alte volţi mai mică , pentru o funcţionare fi pus În valoare dacă incintele acustice
tranzistoare MOSFET ce se pot corectă. Pentru valorile specificate ale utilizate nu sunt de calitate.
procura din comerţ. rezistenţelor R5 şi R6 se obţine o
Comparativ cu amplificatoarele
Pentru că În practică este dificil de sensibilitate la intrare de circa 1,5 volţi disponibile pe piaţă , audiţia este net
utilizat acest montaj fără un preampli- pelltru puterea de ieşire specificată . superioară, puterea livrată fiind sufi-
ficator adecvat, În figura 2 este In figura 3 este prezentată vari-
cientă pentru audiţia oricărui tip de
prezentată o variantă a montajului ce anta de cablare, pentru un canal, pe o
muzică (pop, rock, clasică, jazz etc.)
conţine un preamplificator cuplat gal- plăcuţă de 60 x 180 mm, fără puntea
vanic cu repetorul de putere. Se de diode, siguranţe şi conden- În cameră normală (până la 30 m.p.)
poate cupla preamplificatorul conform satoarele de filtraj, vedere dinspre cu incinte cu SPL = 84-88 dB/1W/ 1m.
schemei din figura 1, la care se omite faţa plantată cu componente. In Incintele cu valori ale presiunii acus-
Ro = 10 kn, dar cu cât mai puţine funcţie de componente, montajul se tice de peste 90-93 dB/1W/1m pot
componente, cu atât mai bine. mai poate compacta, deşi nu se reco- acoperi lejer şi o suprafaţă dublă .
Pare bizară alegerea tranzis- mandă o compactare prea mare Bibliografie
toarelor din preamplificator, dar tensi- având În vedere că sunt componente - Colecţia revistei TEHNIUM
unea de alimentare este destul de prin care trec curenţi mari . Atenţie la:
- Colecţia revistei Haut Parleur,
ridicată şi pentru a evita un colaps al - manevrarea MOSFET-ului;
Franţa , 1995-2000
vreunui tranzistor de mică putere cu - lungimea cât mai mică a conexi-
- Practica electronistului amator -
consecinţe neplăcute, am optat pen- unilor;
colectiv de autori, Editura Albatros,
tru varianta utilizării de tranzistoare - utilizarea firelor def,0nexiune de
secţiune mare (1 ,5 mm ); Bucureşti,1984
de medie putere din gama BD, cu
tensiunea suportată mare. Tranzis- - calitatea componentelor utilizate - Repetor de putere - P. Macura -
toarele au fost selecţionate astfel ca (potenţiometre, condensatoare elec- Praga, 2001
cele corespondente fiecărui canal să trolitice etc.). - HI FI ABC - G.D. Oprescu,
aibă coeficienţi de amplificare cât mai Teste şi concluzii. Montajul este Editura Albatros, 1978
apropiaţi ca valoare, preferabil peste propus audiofililor care doresc să - Amplificatoare audio şi sisteme
100. De altfel, joncţiunile tranzis- obţină o calitate de excepţie a aud~iei şi muzicale - L. Feştilă şi alţii , Editura
toarelor de putere au zgomot propriu dispun şi de traductoare acustice de Dacia, Cluj - Napoca, 1990

38 TEHNIUM decembrie 2003


- -- - - -- - - - - ---------------LABORATOR - ------------ - - -- -- - - -----

MILIVOLTMETRU
COMPENSATOR
pe f NSIUNI
CONTINUE
Marian LĂCĂTUŞ, Buzău

De multe ori avem nevoie să cunoaştem nu doar măsurare până la 1000 V, reziste nţa de intrare
valoarea unei tensiuni continue, ci şi valoarea cât luând valori de ordinul sutelor de megaohm i.
mai precisă a unor modificări foarte mici ale DESCRIEREA SCHEMEI ELECTRICE.
respectivei tensiuni. Milivoltmetrul analogic descris Deoarece rezistenţa de intrare este de ordinul
aici Îndeplineşte ambele cerinţe , fiind ideal Într-o megaohmilor, iar tensiunea de la intrarea neinver-
gamă largă de măsurăto ri ş i experimente, mai ales soare a lui A trel)uie s ă po ată atinge ±1 V, pro-
dato rită realizării pe cale electro ică a unui puter- tecţi a la supratensiuoi realizată cu diode obişnu ite
nic "efect de lu ă" asupra acului instrumentului sau ':cu d'ode :Lenner ~u mai este eficientă : fie
indicator. rezistenta e intrare va l i influenţată, fie tensiune
Datele tehnice de bază sunt: va fi limitată la valori prea mari pentru intrarea lUi
- Gamele de măsurare : 0-3, 0-10, 0-30, 0-100, Al . O oluţie constă În folosirea a patru LED-u ri ,
0-300 şi 0-1000 mV ~ aşa c m se indică În figura 1. Ele trebuie Însă com-
- Rezistenţa de intrare: 4,7 Ma, valoar 1 con- plet vo~ site În negru, altfel sub ac~unea luminii se
sta tă pe toate gamele vor tranf form a În veritabile fotodiode.
- Tensiunea de alimentare: ±4,5 V, sur Semnalul este apoi trecut printr-un filtru activ d
Iizată joasă frecvenţă realizat cu amplificator cu câştig
- Curentul de alimentare: 5-6 mA scăzut (uşor supraCnitar În cazul de faţă), dup -
Montajul prezintă următoarei caracteristici care este amplificat de A2., amplificarea şi gamele
notabile: de măsurare fiind fixate de comutatorul K4. Cu aju
- Posibilitatea compensArii unei tensiuni de torul comutatorului tandem K5 şi al potenţiometru
intrare de pân la ±1 V. Chiar dacă tensiunea este ui multiturA P3 (10 ture) se realizează compen
mult p a mare pentru gama aleasă, acul poate fi sarea unei tensiuni de până la ±1 V, procedeu car
adus Î~ domeniul de măsurare În orice pozijie, va fi exemplificat la sfârşit. Pentru a beneficia de u
putând -se ur mă ri sau măsura variaţii foarte mici reglaj mai fin, tensiunea s-a împărţit în două sub-
ale acelei tensiuni. DaCă tensiunea este În afara game selectabile din comutatorul K3.
domeniului citat, din ea va culege o fra iune AtenuatA de către divizorul R29, R şi AS" ,
puţin mai are de -1 V sau puţin mai mică de :t1 V. tensiunea de măsurat s va reg ă si la bornele
Şi În lips tensiunii de la intrare acul poate fi adus microam e etl\;Jltli af at În bucla de reacţie nega-
În orice poziţie , aparâful funcţionând ca indica=t __ .lVă'a1U1 A4. Supratensiunile vor fi limitate de LED-
de nul extnţm de precis. ul roşu D6 (care se aprinde cam la 1,6 V) şi dioda
- Imunitate foarte bună I . semnale parazite de D5, situaţie În care acul se va lovi de limitatoarele
50 Hz sau mai mult. Pentru 50 Hz, până la circa 0,2 de cursă, dar cu o forţă mult prea slabă pentru a
Vef, instrumentul nu indică nimic sau indică doar pune În pericol microampermetrul, la ale cărui
componenta continuă a semnalului. borne tensiunea nu poate depăşi 0,15 V. Indicaţiile
- Protecţie la supratensiuni la intrare. nu sunt influenţate de prezenţa diode lor D5 şi D6.
- Protecţie la supratensiuni pentru instrumentul Rezistenţa R39 oferă o cale prin care se pot
de măsu rat magnetoelectric. Închide o mică parte din curenţii generaţi de
- Posibilitatea simplă a extinderii domeniului de mişcarea În câmp magnetic a bobinei microamper-

TEHNIUM decembrie 2003 39


- - - - - - - - - - - - - LABORATOR - - - - - - - - - - - - -

metrului (să observăm că fără R39 microamper- obişnuită, PVC-ul, mica aibă (doar pentru o
metrul s-ar afla Într-o sursă de curent constant, cu direcţie perpendiculară pe planul de clivaj) , unele
rezistenţa internă practic infinită), ceea ce duce la materiale ceramice etc., dar deoarece ele pot avea
o mişcare lină şi plăcută a acului, fără micile o anumită higroscopicitate, suprafaţa lor va reţine
oscilaţii amortizate din jurul valorii de indicat. apă din aer, iar sarcinile se pot scurge cu uşurinţă
Comparatorul realizat cu A3 aprinde LEo-ul 07 pe suprafaţă . Dintre materialele complet nehigro-
de Îndată ce tensiunea a atins valoarea maximă scopice, cu admirabile calităţi dielectrice chiar Într-o
indicabilă de microampermetru (gradaţia 100), din atmosferă cu umiditate relativă crescută , se
P4 efectuându-se reglajul necesar. Execuţia aces- menţionează fluoroplastul (teflonul), polietilena,
tui etaj nu este obligatorie, dar uneori este util să polistirenul şi ceara de albine curată (Ia care se
putem observa mici pulsuri de tensiune pe care poate adăuga colofoniu pentru creşterea punctului
acul nu le poate urmări. Dacă În gama 0-3 mV acul de Înmuiere).
este adus foarte aproape de gradaţia 100, clipirea Cunoaşterea caracteristicilor materialelor elec-
LED-ului va indica prezenţa zgomotului amplifica- troizolante este necesară În scopul Î nţelegerii
toarelor operaţionale şi al rezistenţelor de la măsurilor ce trebuie luate pentru Împiedicarea
intrare. scurgerii sarcinilor dintre punctele cu diferite
Alimentarea montajului se va face de la baterii şi potenţiale ale montajului şi intrarea milivoltmetrului .
de la o sursă dublă foarte bine stabilizată şi Pe de altă parte, În anumite experimente amatorul
neapărat compensată În temperatură. va trebui să folosească izolatori foarte buni, iar uti-
RECOMANDĂRI CONSTRUCTIVE. Având În lizarea unor materiale ca ebonita sau pertinaxul
vedere valoarea mare a rezistenţei de intrare a este total contraindicată . .
milivoltmetrului, se impun câteva consideraţii Prin urmare, placa de cablaj va fi din sticlotex-
asupra materialelor electroizolante folosite. Astfel , tolit, iar după realizarea cablajului ea va fi impreg-
bachelita, pertinaxul , textolitul, ebonita, materi- nată pe ambele feţe cu ceară de albine topită .
alele celulozice, unele sorturi de sticlă etc. nu Capsula amplificatoarelor A 1 şi A2 va fi şi ea tre-
prezintă o rezistivitate de volum suficient de mare cută prin ceară de albine topită.
(ebonita pură este totuşi un izolator foarte bun, nu Traseele de semnal de la intrare nu trebuie
Însă şi cea din comerţ) . Ceva mai bune sunt sticla atinse de izolaţia din PVC a diferitelor conductoare.

,-------------------------------------1
I § I -E +E
I "'~~~~-":. X X I
I Rl0 ... R15 - 1" 6 6 J J 6 6 'ii ~":. I
I I
I I
I I
I I
I I
I Rl I
n I
I
I
I
I
I
I
I
I
I 0-100 pA
I I 750Sl
I I
I 1
I
I
II I I -"':'- 1"
0,5-1' 0-0,5 V
A3, M

l-I--~r,n-C!f~ln---------------------------J
R16 .. . R25 - 2k,
2~
o
-8 Al, A2 ~ 741
= TL 072
I
I
I

+8 -B (!4,5')

1
40 TEHNIUM decembrie 2003
------------------------- LABORATOR------------------------

La nevoie putem folosi conductoarele interioare ale şi a valorii rezistenţei R3 . Tot În gama 0-3 mV, se
cabluri lor coaxiale de radiofrecvenţă , a căror izo- manevrează P2 până când acul este adus În
laţie este În general din polietilenă. aceeaşi poziţie pe care o are În gama 0-1000 mV.
Fiecare terminal cu legare la masă va avea pro- Şi aici se f~c tatonări asupra lui K2 ş i a valorii rezis-
priul său traseu de cablaj, toate traseele con- tenţei R9. In sfârşit , din P6 se aduce acul la zero
vergând În acelaşi punct În care se vor conecta şi iar din P5 se calibrează milivoltmetrul. Reglajul
masa alimentării , conductorul de masă al intrării efectuat de potenţiometrul multitură poate fi com-
milivoltmetrului şi legătura de masă a cutiei din fier pletat de reglajul fin al lui P2 care va fi scos pe
cositorit În care va fi introdus montajul. panoul frontal.
Componentele pasive vor fi noi şi de cea mai Iată În final o experienţă care va necesita com-
bună calitate, respectiv rezistenţe cu peliculă me- pensarea unei tensiuni.
talică şi condensatoare fără nici un fel de pierderi , Milivoltmetrul, cu P3, K3 şi K5 În poziţia de bază,
C1 , C2 şi C5 fiind cu polistiren, iar C6 cu poliester K6 În poziţia 1 şi K4 În gama 0-1000 mV, se
metalizat. conectează la bornele unui receptor În infraroşu

O ••• 1 V 0 ••• 1000V

- ---
K

Ra se impune.

Rb + P = __R:.;.1.:-.....;Ra~__
999 R1 - fui
2 R1 = 4K7.

(celulă fotovoltaică , nu fototranzistor) Îndreptat de la


Pentru extinderea domeniului de măsurare până
la 1000 V se poate folosi atenuatorul 1/1000 din 2-2,5 m În direcţia becului aprins din tavan (seara) ,
figura 2, când gamele date În mV devin game date având grijă ca minusul tensiunii generate să fie la
masă . Se măsoară tensiunea (care nu trebuie s ă
În V. Eu am procurat rezistenţa de 370 Mn de la un
depăşească 1 V) şi se trece K3 pe poziţia cores-
ansamblu conţinând potenţiometrele de accelerare
punzătoare . Se comută milivoltmetrul pe gama 0-3
şi de focalizare ce echipează unele tipuri de televi-
zoare color, ambele potenţiometre fiind construite mV şi , deoarece tensiunea va fi prea mare, acul va
pe aceeaşi placă ceramică. trece la marginea din dreapta. Se roteşte K5 spre
Scala microampermetrului va avea două scări dreapta până când acul trece de la dreapta la stân-
gradate, una de la O la 100 şi una de la O la 30. ga, moment În care comutatorul se trece Înapoi cu
Scările mai pot fi gradate şi cu nul central , respec-
o treaptă, acul revenind În partea dreaptă . Se
manevrează după aceea P3 până când acul este
tiv de la O la ±50 şi de la O la ±15.
REGLAREA APARATULUI. Dispersia din fabri- adus În orice poziţie dorim. Tensiunea este com-
pensată ş i putem observa că acul nu rămâne Într-o
caţie a valorilor tensiunilor de decalaj ale amplifica-
poziţie fixă , milivoltmetrul indicând mici variaţii de
toarelor operaţionale impune o serie de tatonări În
vederea efectuării reglajului de zero, care trebuie tensiune datorate variaţiilor intensităţii luminoase a
să fie suficient de fin. Pentru Început, K3 va fi În
becului (pe care În nici un caz nu le putem observa
poziţia 0-0,5 V, iar P3 şi K5 vor fi complet rotite spre
cu ochiul liber) , având la rândullor drept cauză fluc-
tuaţiile tensiunii efective din reţea .
stânga , situaţie În care intrarea neinversoare a lui
A2 este direct conectată la masă . Aceasta este Dacă receptorul a fost conectat cu plusul la
poziţia lor de bază . Cu intrarea liberă, În gama 0-3 masă , tensiunea de la borne fiind cunoscută ,
mV, din P1 se aduce acul În aceeaşi poziţie comutatorul K6 va fi trecut pe poziţia 2 şi toate
(indifere nt care) pe care o are. când intrarea este reglajele de mai sus rămân valabile, dar acul se va
pusă la masă. Se fac tatonări asupra poziţ i ei lui K1 deplasa acum În sensuri opuse celor arătate .

TEHNIUM decembrie 2003 41


---------------------------LABORATOR-----------------------

Semnalizare I
] 2400
R,
T,
Fiz. Alexandru MĂRCULESCU ,32 III
BCl77
B ....
6,8KO
T2
R4
,...--., BCl77
În anotimpul rece, mulţi posesori de auto- III ,,+
r
turisme au probleme cu pornirea motorului, r- DZ
""2 ~ PL9V1Z 2<ii<O La bornele
acumu lotorului

6~60 1)
una dintre cele mai frecvente cauze consti-
tuind-o starea necorespunzătoare a bateriei
(acumulatorului). Chiar şi o baterie " bună" ,
Rs [
3600 ] U=12V
(Umox=15V)
Jt'
încărcată normal, poate rata una sau mai
-
multe încercări de pornire, atât datorită verde ..; ~~
LED 1 "i
...; 7~
LED2 "i
..
frecărilor mari din motor, cât ş i scăderii capa- (20mA)
~ roşu
(20mA) 1
cităţii acumulatorului la temperaturi joase. Se
şti e că demarorul absoarbe curenţi foarte
mari , ceea ce face ca tensiunea la bornele bateriei să
scadă atunci când acesta este acţionat. Evident, sub o -- .".,
+
anumită valoare a tensiunii (în sarcină), demarorul nu --
mai are puterea necesară pentru a porni motorul auto- T

turismulu i.
Montajul pe care vi-I reamintesc alăturat are tocmai ~ o
rolul de a semnaliza scăderea tensiunii acumulatorului ::>
'"-'
+o:
sub un anumit nivel critic la pornire, pentru a-I avertiza
::> 2
pe posesorul autoturism ului că în viitorul apropiat s-ar
putea să .. . aibă probleme.
Schema de principiu (fig. 1) a fost concepută pentru
R I) UR
+...
::>
II
::>
cazul cel mai frecvent, al acumulatoarelor auto cu ten-
siunea nominală de 12 V. Ea indică în mod normal, prin
iluminarea unui LED verde (LED1) , faptul că tensiunea ~~
LED :5 l.. ULED
la bornele acumulatorului este peste un anumit prag
stabilit - în exemplul din figură , de circa 9,5+1OV - iar la -- /"

solicitări mari de curent (sau în caz de neregulă) , indică


prin aprinderea unui LED roşu (2) şi stin-
gerea LED-ului verde (1) faptul că tensiunea
a scăzut sub limita prestabilită .
Comanda celor două LED-uri se face prin D
Do-o 1 oi
~,
intermediul a două tranzistoare pnp cu siliciu, o
N 00
de mică putere. Tranzistorul T1, care
00
acţionează în colector LED-ul verde, are în CI D
bază divizorul de tensiune R1-DZ. Pentru o
diodă Zenner DZ cu tensiunea nominală de
9,1 V, tranzistorul T1 începe să se blocheze -
3 35

deci LED-ul verde începe să se stingă -


atunci când tensiunea la bornele acumula- căderiior de tensiune pe grupurile serie
torului scade sub circa 10V. Când T1 conduce, T2 este tranzistorHezistenţă de limitare + LED, pentru caeven-
blocat, deci LED-ul 2 (roşu) rămâne stins. Atunci când tualii constructori începători să-şi poată dimensiona
tensiunea bateriei scade sub cca 10V, tranzistorul T1 se corect rezistenţe le de limitare (R3 şi R5) în cazul
blochează , LED-ul verde se stinge, tranzistorul T2 intră folosirii altor tipuri de LED-uri. În cazul grupului T1 + R3
în conducţie , deci se aprinde LED-ul roşu. Comutarea + LED1 , tensiunea U se va lua de cca 14,5 V (maximă
indicatorului are loc într-un interval de aproximativ 0,5V posibilă), iar pentru grupul T2 + R5 + LED2 valoarea lui
- 1 V scădere a tensiunii. Modificarea pragului se face U se ia egală cu cea a pragului de basculare (aici circa
prin simpla înlocuire a diodei Zenner DZ. De exemplu, 10 V). Căderea de tensiune pe tranzistoare (E-C) la
pentru un prag de comutaţie de 11 V se ia (eventual cu saturaţie se ia de cca 0,5 V.
sortare) o diodă Zenner PL 1OZ, cu tensiunea nominală În figura 3 este sugerată o variantă posibilă de
de cca 10 V. amplasare a pieselor şi de cablaj, cu vedere dinspre
În figura ajutătoare 2 s-a reprezentat distribuţia faţa plantată cu piese.

42 TEHNIUM decembrie 2003


--------------------------LABORATOR--------------------------

ESTE Rpentru
RANSFORMATOARE
Cornel ŞTEFĂNESCU

În figura 1 este prezentat cablajul pentru Comparatorul a fost Înlocuit cu un amplifica-


aparatul "TESTER pentru TRANSFORMA- tor operaţional de precizie şi mare viteză, de
TOARE" publicat În revista TEHNIUM nr. tip LM318 (LM118, LM218), care lucrează În
212003 la pag. 30, iar În figura 2 este prezen- buclă deschisă. Buna funcţionare a amplifica-
tată o altă variantă de schemă pentru torului operaţional impune şi o tensiune nega-
tivă de alimentare, dar pentru că nu există
TESTER, având la bază schema precedentă.
decât o singură tensiune de alimentare (o
Oscilatorul este realizat cu două tranzis-
baterie de 9V) s-a ales varianta cu masa
toare complementare, 01 şi 02 (BC107, flotantă prin introducerea unei diode 03, decu-
BC177). La acest circuit ambele tranzistoare plată de C7, C6, În circuitul de alimentare. Se
sunt În conducţie sau blocate, durata impulsu- obţine astfel o tensiune de -0,7V (faţă de masa
lui şi a pauzei sunt determinate de componen- virtuală marcată În schemă, care este de fapt
tele C1 ,R1 ,R4 şi se pot calcula cu formulele masa Întregului montaj) la care este conectat
aproximative Ti = 3 R4C1, Tp = 0,7R1 C1. pinul 4 (-V) al amplificatorului operaţional.

ro,
"
e. I
+r
Dl

I ..
m
~ //if~ ,II r-~~
,
". " "'
"' J
I,
~L;l
-ii
[I I - ~ ""'!!!.
--
-.
; ", - i
~,. ~
,~ .-iI!"'"
!!!.

I, L_···-~f
[. I •
~ 1- ~

..
n8

•• ,'f ,
c
::r~ ..., 1-,00 I-Im 1-1.... 1- '-tol- 1" - e, --
m. ur. ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
~ d

TEHNIUM decembrie 2003 43


------------------------LABORATOR----------------------~

....
/ .,,.., ..,, .,
.1

, III I ~T7
r ,
.,,." , U,

T' : !'!..J.... •
..
Roi .7\

,, RI
,»< .
"l;(Ti ......,.
==~.;,..

.. ,-ll:::'-
e,
•• C3
710
1-- rll.,.", ~ - * ~~F '" ;:~ ~~f
~~'II ,~~ ..
1k
= ~~
,.
•e
~1. ,~!, .. ~ «;:nF
,

l''Q,
1.

00101
-1
....
~
~

:
.
P:
j5ij
u,
....::4017
2
o 8l1âllllaaSo8
u

~'t
.-. o
~

ce

rl~Fo, ~ c--
,..;;;., ~ .1. 0 ' •
1. o. , ae, 1.0' ~rOI
'"
• j,OO , Ir°'. , .. 0'1 Ir 012
'"
, . 013

"'" ' ~
'~ ;~ ~~ ~ : ~

~b--
~ "
,. " "
.12

1
Pentru vizualizarea numărului de
'I~ ,-- I
li-;,..jiC@
~-u
armonici se utilizează un numărător
I •

..... i!-
'Lt,fe ,1 1....

U,r-... J/I' Iti .r-I:


/ - ....
;-
~
Ulii

,.....u
decadic cu ieşiri decodate de tip
MMC4017. La acest numărător
..-=- IIkffi IJ ,J, I~ ieşirile stau În "0 logic, doar cea
11

~ ,.j r:: _1 '


II.
1-
[fu'; , • IT!'-+ corespunzătoare numărului de

.~"-~
fIl U'f
+9y impulsuri de la intrare trece În "1"
li 1 li logic, astfel doar un singur LED
,,~ T~ O C-;~'"
ff
I

1- '"
luminează, indicând numărul de
impulsuri. Astfel se poate utiliza o
Ciî Cs D3 02 1 •• singură rezistenţă R12 pentru ali-
I mentarea tuturor diode lor LED.
2a Eliminarea măsurătorilor eronate
le I el când numărul de impulsuri de la
04

OB~O ~~
iţ;IJJ
intrarea CLOCK este mai mare de
10 se realizează prin conectarea
~I

~-~·DI,.~:~·' :.~ ~ ;7'.....


ieşirii celei mai semnificative Q9 (pin
CQ=!I
11) la intrarea CLOCK INHIBIT
~~
01 1 'eDY I el
(pin13); prin această conexiune,

[;J.' ~ ~
după 9 impulsuri dioda LED4
+9. I-'-ll-'-LLUJ I"xd el
-9. luminează şi numărătorul este blocat

lHl o r:J8"~ ~ ~
le I el
le J el o u11 (indiferent câte impulsuri urmează)

~ce ."~ ~ ~ ~ ~ ." 01 până se aplică un impuls de reset

CS C7 Cb Dl 02 ..I"xl
~
~
el (C9,R10) şi se reia ciclul de
numărare şi afişare.

TEHNIUM decembrie 2003


44
------------------------LABORATOR-------------------------

FRECVENTMETRU
z
Constantin ŞOLDAN, laşi

Mă numesc Constantin Şoldan şi mă pasionează electronica.


Am Învăţat foarte multe din articolele prezentate În revistă de-a
lungul timpului. Am realizat multe montaje, unele au funcţionat
iar altele nu. La unele am insistat şi am reuşit. Aş dori să propun
şi eu un montaj electronic pentru măsurarea frecvenţei de la 1000
Hz până la 10 OOOHz.

Se va folosi un circuit integrat de tip LM anterior. Voltmetrul digital va indica 1V.


2907N-8 cu 8 pini. După realizarea montajului Personal am folosit un generator de funcţii şi
se va trece la realizarea etalonării cu ajutorul un frecvenţmetru şi C.I. a funcţionat de la
unui generator etalon cu frecvenţă fixă sau frecvenţa de 900 Hz până la 12 000 Hz.
reglabilă de 1000 Hz şi de 10 000 Hz. Se poate Circuitul integrat LM2907 N-8 este un con-
folosi şi un frecvenţmetru de la vreun prieten vertor frecvenţă-tensiune . Cumpăr şi revista

+9V

II 5

LM2907N-8

2 3 4

II

r
Vin

r
O.V.M

680P11ţ.111OOKQ

tot electronist. Se aplică


semnal la intrare cu Conex-Club şi din această revistă m-am inspi-
frecvenţa cunoscută şi se pune voltmetrul di- rat, dar nu a funcţionat montajul. Am insistat şi
gital pe domeniul de 2V. Se reglează din m-am inspirat din cartea 301 Circuite
potenţiometrul semireglabil (multitură de Electronice.
preferinţă). De exemplu , dacă avem la intrare Bibliografie: Revista Conex-Club şi 301
1000 Hz, voltmetrul digital trebuie să indice Circuite Electronice
0,1 V. Se va ajusta din semireglabil până la indi- P.S. Sper să-mi publicaţi şi mie articolul şi
carea a 0,1 V. Se va trece la frecvenţa de să-mi trimiteţi şi mie o revistă, contra cost
10 000 Hz şi se va proceda la fel ca în cazul bineînţeles.

TEHNIUM decembrie 2003 45


--------------------------LABORATOR-------------------------

s.Il rea.DZa.l.....
W" ,- W"
z-~' CIRCUITE
, practic MICROSTRIP
Andrei CIONTU

Circuitele microstrip sunt circuitele electrice LC de


frecvenţe Înalte (peste 300 MHz, În domeniul
microundelor). Ele se bazează pe linia microstrip, sau pe
segmentele de linie microstrip care pot avea diverse
proprietăţi. Ca orice linie de transmitere a energiei elec-
tromagnetice, şi linia microstrip este formată din două
conductoare. Fiind o linie nesimetrică, unul din conduc-
toare este constituit dintr-un plan conductor (masa), iar
conductorul
"cald" dintr-o r--------------,
panglică meta-
lică Îngustă
1
(strip), cât mai
conductoare, de
lăţime w (figura
1). Linia micro-
strip a fost de-
numită iniţial şi h niei microstrip, Zm. Valoarea Zm = 50 n este standar-
dizată pentru liniile microstrip care se conectează la
ghid de undă
plat (fără pereţi conectorii coaxiali (tip N sau SMA) de 50 n pentru
laterali), un ghid plan conductor intrarea, respectiv ieşirea unui subansamblu complex În
umplut cu tehnologie microstrip (amplificator, oscilator, atenuator,
divizor de putere etc.) care se montează Într-o miniboxă
dielectric (sub- ' - - - - - - - - - - - - -....
strat fără pier- spe_cială (vezi fotografia).
deri, cu constanta dielectrică lOr şi grosimea h). Modul de In tabelul alăturat se dau valorile raportului necesar
propagare pe linia microstrip este transversal electro- w/h pentru realizarea de linii microstrip de diverse
magnetic, ca şi la alte linii. Nu există standardizat un impedanţe Între 5 n şi 120 n, pentru dielectrici: aerul (er
semn convenţional pentru linia microstrip pentru a fi = 1) şi sticlotextolitul (epoxi, lOr =4,25) . Ne-am limitat la
folosit pe schemele de principiu. Diverşii autori folosesc aceşti doi dielectrici admiţând că radioamatorilor con-
diverse reprezentări. Personal optez pentru structori le sunt suficiente (sticlotextolitul dublu placat
reprezentarea folosită de unii autori ruşi specialişti ai poate fi folosit pentru real izarea de circuite microstrip
problemei, care este cea din figura 2. Conductorul cald până la f = 2 GHz).
al liniei micro- Precum se ştie , circuitele microstrip au avantajul unor
strip este re- dimensiuni reduse deoarece viteza de propagare (v m) a
prezentat printr-o
linie mai groa-
2 l-
undelor electromagnetice pe o linie microstrip este mai
mică decât În aer, Vo = C > vm . Lungimea de undă pe
să, iar de-a lun-
linia microstrip ()"m) este, deci, mai mică decât În aer:
I
gul ei se repre-
zintă printr-o Am = Ad'(t;i
linie mai subţire 1
planul de masă.
Haşurile duble
P unde: ~ Eref = factor de scurtare
dintre cele două
Il , ,1.
linii reprezintă , Eref = constantadie l ectrică a substratului ,
conform STAS, relativă şi
eficace
dielectricul. Constanta dielectrică eficace (Eref) este mai mică
Pe schemă decât constanta dielectricului substrat (lOr)' deoarece se
se marchează ţine cont că liniile câmpului electric se Închid parţial ş i
lungimea I a liniei, poziţia vreunei eventuale prize prin aer, nu numai prin dielectric.
(derivaţ i i) , precum şi lăţimea w. Câteodată În loc de w şi În figura 3 sunt date 6 exemple de configuraţi i
I se precizează valoarea impedanţei caracteristice a li- microstrip şi circuitele electrice echivalente pentru
frecvenţe mai mici.

TEHNIUM decembrie 2003


46
-------------------------- LABORATOR--------------------------

Figura 3.1 reprezintă un segment


(tronson) inductiv serie.
Valoarea inductanţei L este dată de
relaţia :

L
1)
L Il , t.b.n
o--tubtl'
L ", Zml x 21t"~

I
;.
J
?
: O
O
O
ro Âm

z1l b.nl»b.n 1 Se observă că dacă dorim ca L să


fie mare, Zm1 va trebui să fie mare
(deci linie microstrip Îngustă , conform

2)
S~ ~Ie O tabelului) .
Figura 3.2 reprezintă un conden-
sator de capacitate foarte mică , cu
O
1 o capacitatea dată de relaţia :

2,3 1t" S
3) C'" logc/h - -
roZm Âm 2w

Dacă se doreşte cuplarea celor


Il două segmente printr-un condensator
b.nl»b.n de capacitate mare (de blocare a unei
tensiuni de polarizare continue), atunci
Se se va lipi pe segmente capetele unui
condensator special (CIP, fără termi-
Il
4) o 1 o
nale). Este cazul să menţionăm acum
că circuitele electronice complexe sunt

o re o
hibride, adică folosesc atât tehnologia
microstrip (pentru realizarea para-
metrilor distribuiţi L şi C de microunde) ,
cât şi componente discrete de circuit,
active şi pasive (tranzistoare, diode, cir-
cuite integrate, rezistoare, conden-
5) satoare etc.) specifice tehnologiei mon-
tajului pe suprafaţă (SMD - Sourface
Mounted Devices).
Figura 3.3 reprezintă o inductanţă
derivaţie . Scurtcircuitarea la capăt a
segmentului inductiv se face dând o
gaură cu diametrul cât lăţimea liniei şi
introducând o capsă sau un nit ce va fi
Iip it(ă) la ambele capete (ş i pe linie, şi
pe planul de masă).
Figura 3.4 reprezintă o capacitate
paralelă pe linia principală . Valoarea ei

6) b.nl este dată de relaţia:

I 21t"~
c"' -_·---
roZml Âm

l2 Zml«b.n2 Se observă că dacă se doreşte o


Se valoare mare pentru C, trebuie să
alegem Zm1 mică (invers ca la induc-
tanţe), conform tabelului.
In fine, figurile 3.5 şi 3.6 reprezintă
un circuit oscilant LC serie, respectiv
derivaţie , cuplate În paralel pe seg-
mentul de linie principal.
3 În figura 4 se prezintă modul de
realizare hibridă a unui circuit derivaţie

TEHNIUM decembrie 2003 47


------------------------LABORATOR----------------------___

cu priză, În care inductanţa este microstrip iar capaci-


tatea este concentrată Într-un condensator trimer.
(AC Scurtcircuitarea liniei se face prin lipirea directă a capă­

-Qc_- ~ - •
..
+
1
tului la planul de masă . Această soluţie (linie microstrip
cu aer) este curent folosită În televizoare pentru benzile
FFI. până aproape de 1 GHz.
In figura 5 se prezintă modul de realizare microstrip
a unui FTJ În domeniul microundelor. Un asemenea fil-
tru se foloseşte pentru alimentarea componentelor
4 active (de exemplu, o diodă Gunn), plasându-I Între
borna de + ş i anodul diodei.
in figura 6 este
reprezentat un amplifi-
/'Imc cator de RF tip trece-

i'
bandă , care foloseşte
~ ,s0 .!. ~150 câte un circuit acordat

R -- 1 w'
W1
WJ.
~ W1
w' I
derivaţie cu prize atât
În bază cât şi În colec-

t Î~I
11/2
1 Z~lt t.
tor. Aceste circuite au
numai inductanţele
realizate În tehnologie
microstrip, aşa cum se
5 4 • 4 12 • 4 11/2
• arată În figura 7.
Amplificatorul se
poate realiza pe un
substrat de sticlotextolit dublu placat cu grosimea h = 2 mm.
Circuitele microstrip se realizează ca şi circuitele
imprimate obişnuite, cu ajutorul aceleiaşi tehnologii.

Zm aer lOr = 1 epoxi lOr = 4,25


(n) (cref W/h (creT W/h
5 1 71,285 2,005 33,965
> 1 10
15
1
1
34,029
21 ,723
1,963
1,929
15,951
10,016
20 1 15,626 1,901 7,083
25 1 12,001 1,878 5,343

6 - ...........- .. (.)
30
35
40
1
1
1
9,606
7,912
6,653
1,858
1,841
1,825
4,197
3,388
2,788
45 1 5,684 1,811 2,327
50 1 4,916 1,815 1,962
55 1 4,294 1,795 1,671
60 1 3,781 1,780 1,433
65 1 3,351 1,768 1,234
70 1 2,987 1,758 1,067
75 1 2,675 1,749 0,925
80 1 2,405 1,742 0,803
85 1 2,169 1,735 0,698
90 1 1,982 1,730 0,608
95 1 1,713 1,724 0,530
100 1 1,627 1,719 0,462
105 1 1,480 1,715 0,403
110 1 1,348 1,711 0,352
(o)
7 115
120
1
1
1,230
1,124
1,707
1,703
0,307
0,268

48 TEHNIUM decembrie 2003


- - - - - - - - - - - - R A D I O A M A T O R I S M - - - - - - - - - -_ _

Pagini realizate În colaborare cu Federaţia Română de Radioamatorism


RO-71 100 Bucureşti, C.P. 22-50

APA RAT Tel./Fax: 01-315.55.75


E-mail: yo3kaa@pcnet.pcnet.ro
yo3kaa@allnet.ro
WEB: www.gsl.netlyo3kaa

MULTITEST PORTABIL
Caracteristici tehnice * Folosirea unei singure bobine colectorul lui T1 , prin cuplaj capacitiv
sondă la dipmetru pentru Întreaga foarte mic, este preluat semnalul şi
* Lucrează În domeniul de gamă de U.S. amplificat cu T3, din al cărui emitor
frecvenţe din gama de U.S. * Prin ataşarea modulelor se extrage semnal pentru TR1 .
* Foloseşte o singură bobină antenoscop, măsurător de câmp Acesta este realizat pe un tor din
sondă pentru verificarea circuitelor acordat şi verificator de cuploare ferită cu punct alb, de dimensiunile
oscilante În toate frecvenţele . de antenă, este posibilă şi reglarea 9/6/2, bobinat cu 3x7 spire cu sârmă
* Determină banda de trecere a În frecvenţă a antenelor. Are aproxi- de 0,5 mm diametru. Din colectorul
circuitului oscilant (factorul Q) prin mativ mărimea unui reflectometru şi lui T3 se preia semnal pentru
metoda deviaţiei de frecvenţă. conţine : dip-metrul propriu-zis; frecvenţmetru. Bobina L5 este egal ă
* Determină capacităţi şi induc- frecvenţmetrul; verificatorul de cu L6, fiind realizate În aer, cu
tanţe . cristale de cuarţ ; modulele anteno- sârmă de 1 mm diametru. Diametrul
* Verifică şi afişează frecvenţa scop; modulele măsurător de câmp bobinelor este 10 mm, cu pas de 1
cristalelor decuarţ până la 20 MHz. acordat şi modulul pentru verificarea mm , conţinând 4 spire fiecare .
Măsoară frecvenţe până la 150 cuploarelor de antenă. Bobina L5 este plasată În interiorul
MHz. Dip-metrul utilizează sesizorul aparatului, iar L6 este montată pe
* Determină frecvenţa de rezo- de indicare a rezonanţei, compus un suport pentru cristal de cuarţ de
nanţă şi impedanţa antene lor. dintr-un transformator TR 1, bobinat tip vechi , cilindric, din ebonită şi se
* Acordează pe frecvenţa dorită trifilar, care transformă semnalul introduce Într-un soclu fixat pe cutia
o antenă. nesimetric de la generatorul de din tablă de aluminiu a aparatului.
* Măsoară liniile de alimentare frecvenţă (realizat cu T1) , În sem- Aducerea la zero a instrumentului
f.J 2 şi f.J4 . nale simetrice, dar defazate cu se real i zează cu P1 . Pentru folosire
* Măsoară factorul de velocitate. 180°. Acestea se aplică celor două la reglarea antenelor, se scoate din
* Poate fi folosit ca măsurător de inductanţe egale L5 şi L6. În punctul soclu L6 . Instrumentul indică capăt
câmp acordat. comun "X" de legare a celor două de scală , dar va reveni În momentul
* Deviaţia de frecvenţă la rezo- inductanţe , la echilibru tensiunea când este introdus modulul anteno-
nanţă , În cuplaj foarte strâns, este este zero. Bobina L6 este folosită ca scop. Am folosit două tipuri de
de 10 kHz la frecvenţa de 30 MHz. sondă unică pentru cuplajul cu cir- antenoscop, pe care le-am adaptat
* Consum total de 300 mA la o cuitele oscilant.!l În toată gama de la nevoile montajului, după modelele
tensiune de 8 Vc.c. frecvenţă U.S. In momentul În care prezentate de Y02CJ şi Y08RAA
* Precizie de măsurare mai bună generatorul de semnal este acordat [2].
decât a unui grid-dip-metru clasic. pe frecvenţa de rezonanţă a circui - Se cuplează antena, se fixează
* Sensibilitate scăzută, fiind tului oscilant măsurat , puntea de la CV2 la jumătate şi R2 , impedanţa
necesară apropierea circuitului TR1 şi L5-L6 se dezechilibrează, liniei de alimentare. Se caută cu
oscilant de bobina sondă . apărând tensiuni de radiofrecvenţă CV1 până când instrumentul arată o
* Accesibil pentru lucru În porta- În punctul "X" care sunt preluate de creştere a indicaţiei. În momentul
bil şi posibilitatea de extindere pen- detectorul realizat cudiodele 1N4 când indicaţia Începe să scadă , se
tru U.U.S. Acordează cuploarele de 148 şi amplificate de CI (CA-3160) , notează frecvenţa, acesta fiind vâr-
antenă . ajunge la instrumentul care indică o ful de rezonanţă al antenei. După
La baza realizării acestui aparat creştere a tensiunii. La rezonanţă găsirea frecvenţei de rezonanţă, cu
a stat ideea, desprinsă din articolul tensiunea cr~şte ş.i nu scade ca la CV2 se activează În sensul creşterii
apărut În revista Radiocomunicaţii şi dip-metrul clasic. In acest moment indicaţiei instrumentului. Ajuns la
Radioamatorism nr. 7/2000, "Mai se notează frecvenţa de rezonanţă . capăt de scală, se aduce instrumen-
mult decât dipper-ul". Generatorul de frecvenţă este un tul la zero cu P1 şi se repetă ope-
Este o Încercare modestă de a oscilator COLPITTS cu bobine raţiunea până când apare un
Îmbunătăţi , În condiţii de portabil, comutabile L 1, L2, L3, L4 , care maxim, după care coboară .
posibilităţile noastre de rezolvare a acoperă Întreaga gamă de frecvenţă Vârful reprezintă "dip"-ul. Dacă
unor probleme din activitatea de zi dorită . Astfel L 1 asigură frecvenţele "dip"-ul se produce la jumătatea
cu zi. Între 3-5 ,1 MHz, L2 asigură gama deschiderii lui CV2, antena este
Ca elemente de noutate 6,5-11 ,6 MHz, L3 gama 11,6-21 acordată corect. Dacă , "dip"-ul se
menţionăm: MHz şi L4 gama 17,5-34 MHz. Din produce În sectorul cu capacitate

TEHNIUM decembrie 2003 49


- - - - - - - - - - - - RADIOAMATORISM------------

mică (notat cu CP-) antena este


mai lungă, iar dacă "dip"-ul se
1 r - - - - - - - - - - - - , :1~
produce În sectorul cu capaci-
tate mai mare (notat cu CP+),
antena este mai scurtă. Pentru
a acorda o antenă se fixează
oscilatorul pe frecvenţa dorită şi
se procedează ca In paragraful
I
II
~:o fffi~l@~" M':',",~;;;;~:':P
LI U L3 IA +
• F'"'v.....

,.

Ilo
~

asurator
:
I
I

mp:.•1rU1 ~---i
I
~~~

L61
obma
SODda
I
I
precedent cu CV2. In mod iden- I CIUlI'" I pnuuetrul

:r,g.1
tic se procedează pentru 4_-';'""t-l... Modul1 I

măsurarea liniilor de alimentare


IJ2 şi IJ4. Pentru celelalte ope- : TI.. m ::.", II
O'X" I I
raţiuni se vor revedea moda- I I 7
lM~_ 3_~3jI.lP
M:".

lităţile de lucru. Cu antenosco- I + I ----""]


pul se lucrează ca În [3] În arti-
colul prezentat de Y08RAA În
I I M.ena
L-- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ J
revista Radiocomunicaţii şi
Radioamatorism nr. 5/1990.
Frecvenţmetrul este rea- Schema bloc Modul" Veri!. ruplor
anh'na
lizat după o schemă clasică, cu
modificări la baza de timp şi la
semnalele de comandă. Fo- 2
losind un divizor cu 10, realizat
cu DP11, s-a extins aria de
măsurare până la 150 MHz.
+
Poate lucra independent sau "În
colaborare" cu dip-metrul şi
oscilatorul cu cristale de cuarţ.
Verificatorul de cuarţuri
poate fi folosit şi ca generator
de frecvenţă, pentru reglarea
unei antene sau pentru a
măsura un circuit oscilant acor- CI · CA3l6O lUJK
dat pe frecvenţa cristalului de lK ' .110:: +
cuarţ. Precizia este mai mare Pl
decât a unui grid-dip-metru
obişnuit, având o "târâre" a
frecvenţei la cuplaj foarte
strâns, de circa 1O kHz la o
frecvenţă de 30 MHz. Afişajul
este realizat cu DL340M, fiind Schema electrică
format din două blocuri cu câte
patru cifre fiecare.
Cred că prin folosirea unei
sinteze de frecvenţe În U.S. şi
3
U.U.S., ataşată la sesizorul de
indicare a rezonanţei, cu
cuplarea modulară a anteno-
scopului şi a celorlalte module,
va rezulta un aparat de foarte
mare precizie. Etalonarea aces-
tui aparat se va face folosind
aparatură de măsură indus-
trială .
Bibliografie:
- Colecţia revistei "Tehnium"
Colecţia revistei
"Radiocomunicaţii şi Radioama-
torism"
- "Antene de U.S. pentru
radioamatori" , autor Y02CJ -
Iosif Remete Frecvenţmetrul

Y08CKU

TEHNIUM decembrie 2003


50
- - - - - - - - - - - - RADIOAMATORISM - - -- - - -- - - --

v
tori
În prezent, mulţi radioama-
işi construiesc singuri
antenele, având priceperea
v
MASURATOR
necesară şi suficiente materi- ___________________
"r"
- Se trece K2 "M" pe poziţ i a
(reflectate) şi
potenţiometrul "E" (etalon 80
din

il) se duce acul instrumentului

de IMPE DANTE
ale la dispoziţie. Programele la zero; valoarea impedanţei
pe calculator au deschis şi ele se citeşte pe scala acestui
~~t~~~~~.Uit orizont in privinţa potenliometru etalon.
- In cazul i n care acul
În să
cient unele cazuri este sufi-
respectăm intocmai _______________.....i~_ _
,
instrumentului nu poate fi adus
indicaţiile constructive, la zero, se trece K1 "V" pe
dimensiuni, materiale etc. preluate din diferite publicaţii poziţia + (plus), iar din K3 se comută pe poziţiile de la 1
şi rezultatele sunt uneori mulţumitoare . Ideal este să poţi la 8 (ce au 8 rezistoare de 100 il inseriate) şi desigur
face singur o serie de măsurători şi in acest sens reglaiul se va face din potenţiometrul "E";
prezentăm un montaj clasic ce permite măsurarea - In momentul când s-a obţinut poziţia zero (sau
impedanţelor. apropiată) a acului instrumentului, impedanţa va avea
Aparatul nu este o noutate, dar in mod sigur este o valoarea numărului de rezistoare conform poziţiei comu-
necesitate in laboratorul fiecărui radioamator construc- tatorului K3, la care se adaugă indicaţia de pe scala
tor. Din schema de principiu se vede că de fapt este potenţiometrului "E".
vorba de o variantă a punţii Wheatstone, alimentată de Utilitatea instrumentului prezentat constă i n faptul că
un generator de RF, cu frecvenţe de la 3,5 MHz până la se elimină sau se diminuează considerabil rad i aţi i le
144 MHz, cu o putere de cca 1W. parazite şi i n acelaşi timp se reduc ~forturile fizice şi tim-
MOD DE OPERARE pul necesar verificării antenelor. In ceea ce priveşte
- Se conectează antena În mufa S0239 corespunză­ componentele utilizate, menţionez următoarele :
toare "ANŢ" şi generatorul de RF pe frecvenţa pe care
vrem să aflăm impedanţa antenei la mufa S0239 "G"; - toate rezistoarele sunt chimice, de 0,5W;
- Potenţiometrul "S" (sensibilitate) se va fixa la jumă­ - condensatoarele sunt cu dielectric m i că sau
tatea cursei; polistiren, la minimum 100V;
- K1 "V" (valoare) va fi trecut pe poziţia 80 il; - potenţiometrele sunt chimice lineare;
K2 "M" (mod de măsurare) se va trece pe poziţia ' d" - instrumentul are 50-200 !lA.
(direct) şi din potenţiometrul ' S" se duce acul instru-
mentului la maxim (cap de scală) ; Y07BBE

Generator RF
.c. •
7501O,5W 75Q 1O.5W
P.etruon80Q r--r:::J-...............~..........~t:::~--, ANI

EFDI09 3K
0,5W 4,7nF 0,5W

1(2 "M"
d· r
2 1
3
lOK
4
LIN P. sensibil50 - 2001' A
5
6 l00Q
7 O~W
8
K3

TEHNIUM decembrie 2003 51


-----------TEHNICĂ MODERNĂ-----------

TEHNOLO I
SI COMP
I

E
Tony E. KARUNDY
s
În figura 1 este prezentată
fotografia unui_montaj electronic
dintr-un PC. In figura 2 este
redată fotografia unui amplifica-
tor de radiofrecvenţă de putere,
din domeniul microundelor.
Primul montaj, fiind de frecvenţă
mai joasă, este realizat pe sticlo-
textolit, iar al doilea, pe un sub-
strat special din teflon-ceramică
dublu metalizat. Ceea ce este
comun la ambele montaje este
faptul că nici unul nu prezintă
găuri practicate pentru a putea
introduce teminalele din sârmă
ale componentelor electronice,
active şi pasive. Componentele
folosite nu au terminalele din
sârmă, ci au terminale masive
(ambaze) În cazul rezistoarelor,
condensatoarelor şi chiar al
bobinelor. Astfel de componente
au denumirea generală ge CIP-
uri pentru montaje SMD. In cazul
unor componente active ca
tranzistoarele şi circuitele inte-
grate, terminalele sunt foarte scurte şi situate Într-un parazite etc.
plan paralel cu faţa componentei. Se mai observă că Dacă În domeniul frecvenţelor ridicate (În microunde)
toate componentele sunt montate pe aceeaşi faţă a se practică o combinaţ i e cu tehnologia microstrip, care
plăcii suport, mai precis pe aceeaşi faţă pe care se rea- permite realizarea comodă a inductanţelor (aşa sunt
lizează traseele circuitului imprimat (figura 1), sau seg- realizate, În producţie industrială , echipamentele unor
mentele de linie microstrip (figura 2) . radiocomenzi , ale unor receptoare pentru televiziunea
Montarea tuturor componentelor, active şi pasive, pe prin satelit etc.), trebuie spus că şi În cazul unor monta-
aceeaţi faţă a plăcii este cunoscută sub denumirea de je electronice pentru frecvenţe mai mici, se practică hi-
tehnologie SMD (Surface Mounted Devices = dispozitive bridizarea dintre tehnologia trad iţională (a implantăr i i
montate pe suprafaţă). Nu avem nici un argument de a cOfDponentelor) şi tehnologia SMD.
schimba această abreviaţie anglo-saxonă, şi o vom In figura 3 se prezintă fotografia unor componente
adopta ca atare. Prin unele publicaţii , sau foi de catalog SMD În care:
şi note aplicative, se mai pot Întâlni şi următoarele pre- 1 = circu it imprimat SMD
scurtări, care sunt echivalente: 2, 3 = circuite integrate
SMC = Surface Mounted Component 4,5 = socluri pentru CI
SMT = Surface Mountes Techology 6 = Întrerupător
SMA = Surface Mounted Assembly 7 = CI standard "pregătite" pentru montura SMD
Care este avantajul tehnologiei SMD În raport cu 8 = socluri
'cea, să zicem clasică , a circuitelor imprimate
tradiţionale, cu implantarea componentelor? Răspunsul
este că montajele pot fi mult miniaturizate pentru că
folosesc cpmponente speciale, şi acestea foarte minia-
turizate. In plus, prin hibridizarea cu tehnologia
microstrip, se pot realiza comod şi cu productivităţi mari,
circuite electronice de microunde, reproductibile, uşor
de reglat şi cu o mare fiabilitate În funcţionare. Toate
acestea se datoresc şi faptului că la componentele SMD
s-a realizat o drastică reducere a parametrilor paraziţi
de circuit ("visul" de Întotdeauna al celor preocupaţi de
radiotehnica frecvenţe lor mari) . Un condensator CIP, de
exemplu, nu va mai prezenta, pe lângă capacitatea sa
utilă, . o inductanţă parazitară; asemănător, CIP-urile
rezistive sau inductive nu vor prezenta capacităţi

52 TEHNIUM decembrie 2003


-----------TEHNICĂ MODERNĂ--------_ __

9 = CIP-uri rezistive
10 = CIP-uri capacitive
11 = tranzistoare SMD
Compo[lente SMD s-au realizat şi se mai realizează şi În
România. In tabelul 1 se dau componentele CIP-SMD rea-
lizate la fostul ICCE-Băneasa , iar În tabelul 2, CIP-urile de
condensatoare fabricate În mare serie la IPEE - Curtea de
Argeş . Tehnologia SMD poate fi folosită şi În real izarea unor
montaje de frecvenţe mai coborâte, În care caz substratul
poate fi din material ordinar şi simplu placat metalic.
Justificarea folosirii acestei tehnologii În acest caz rezidă În
uşurarea manoperei prin lipirea autgmată a componentelor.
D ă m un exemplu În acest sens. In figura 4 se prezintă
schema de principiu a unui generator de funcţii În domeniul
AF (20 Hz-20 kHz) , iar În figura S, desenul la scară 1:1 al cir-
cuitului imprimat SMD şi modul de echipare.
Incheiem cu afirmaţia că ş i constructorii amatori , cititori ai
revistei TEHNIUM, pot realiza diverse montaje de circuite
electronice (mai simple) În tehnologie SMD. Componentele
pot fi recuperate de pe plăcile vechi echipate, care nu se mai
folosesc ş i care se vând prin târguri la preţuri modice.
Bibliografie
1. Revista Funkschau (Germania) 1/90
2. Foi de catalog ICCE
3. Foi de catalog IPEE
Tabelul 1
l.;omponente CIp cu straturi sUbtm pentru mlcrounae
• Cip-uri rezistive
Cod Pn(W) VSWR CTR(1 /°C)
CRS&1oo 0~-1 ,O 1,1 $100 ·10-0_
CRSS-200 0,2-1 ,0 (1GHz,EOO) $100 · 1~
• Cipuri inductive: CLSS-1 00
L = 10-100nH; f = 400-S00MHz
• ?::ipuri capacitive: CCSS-1 00
Cu. = O,S-S nF; Tol ·±S%; Un = SO-100V
• Heţele rezistive: RRSS-1 uO
Rn = 10n - 10Mn, maxim 7 rezistoare
Tabelul 2
3
Type Uma.
Dimensions (mm) cn
(Vdc) l .0.5 H.0.5 D.0.25 Wmax (pF)
ee 3022 2.03 1.27 0.51 1.27 4.7 ............... ......... ... ...... 680
ee 3023 3.18 2.41 2.04 100 ............ ..................... 3300
ee 3024 50 4.32 3.18 0.76 2.28 680 ...................... ........ 6800
ee 3025 5.00 4.27 2.57 1500 ........ . ............ ........... 10000
ee 3026 5.59 6.35 2.56 2200 .... ............ ...... 22000
ee 3032 2.03 1.27 0.51 1.27 4.7 ........................ 470
ee 3033 3.18 2.41 2.04 100 .............. 0.0 •••••••••• • • •• , 2200
ee 3034 100 4.32 3.18 0.76 2.28 680 ............ ......... 4700
ee 3035 5.00 4.27 2.57 1500 ....... .............. ..... 6800
ee 3036 5.59 6.35 2.56 2200 .. ...... .... 18000
ee 3042 2.03 1.27 0.51 1.27 4.7 ...................... 180
ee 3043 3.18 2.41 2.04 100 ..... ......... 1000
ee 3044 200 4.32 3.18 0.76 2.28 680 ...... 2700
ee 3045 5.00 4.27 2.57 1500 ...... 3300
ee 3046 5.59 6.35 2.56 2200 ...... . ... ........ . ... . 5600
el 3022 2.03 1.27 0.51 1.27 100 ...................... 1500
el 3023 3.18 2.4 1 2.04 3300 .... ................. ... .....
' 5600
el 3024 50 4.32 3.18 0.76 2.28 10000 ... ... ............... 150000
el 3025 5.00 4.27 2.57 33000 .. ......................... 270000
el 3026 5.59 6.35 2.56 56000 ................ ........... 470000
el 3032 2.03 1.27 0.51 1.27 100 ...... 10000
el 3033 3.18 2.41 2.04 3300 ....... . ...... ..... ........... 27000
el 3034 100 4.32 3.18 0.76 2.28 10000 .. .. ... .. .............
' 68000
el 3035 5.00 4.27 2.57 33000 .. ....... , ...... ................ 120000
el 3036 5.59 6.35 2.56 56000 ............ ........ .•....
~ 330000
el 3042 2.03 1.27 0.51 1.27 100 .. ......... ;................. 4700
el 3043 3.18 2.41 2.04 3300 .... . .................. 15000
el 3044 200 4.32 3.18 0.76 2.28 10000 ............. ................ 47000
el 3045 5.00 4.27 2.57 33000 .... ............ 68000
el 3046 5.59 6.35 2.56 56000 ............ ......... ........ .. 150000

TEHNIUM decembrie 2003


53
- - - - - - - - - - - TEHNiCĂ MODERNĂ - - - - - - - - - - - -

OI Ilie Florin
Editura NEMIRA a publicat de-a lungul ultimilor ani manuale de utilizare a
programelor de calculator.
" De asemenea, vă puteţi adresa direct reprezentanţei Microsoft pentru a afla
RASPUNSURI detalii.

pentru OI Gabriel - "şoimul ascuns"


La redacţie au ajuns două scheme de amplificator de putere.
Din cele trimise nu reiese destinaţia amplificatorului, care determină şi cri-
teriile de alegere:
CITITORI - dacă destinaţia este de sonorizare de spaţii mari, ambele scheme sunt
corespunzătoare scopului, alegerea uneia sau a celeilalte depinde numai de
experienţa pe care o aveţi În domeniu. Ambele scheme ridică destule probleme
de punere În practică şi reglaj. Schema echipată cu MOSFET-uri are o rată de
creştere (slew-rate) mai mare (În principiu - nu sunt specificate valorile compo-
nentelor);
- pentru audiţii HI-FI, acasă, amplificatoarele utilizate curent, chiar dacă au
puteri de 100-200 W, au alte configuraţii, căutându-se obţinerea unei fidelităţi a
reproducerii cât mai bune şi nu se bazează pe debitarea unei puteri mari pe o
perioadă mare de timp, ca În discotecă.
Reveniţi cu detalii şi cu un număr de telefon În locul unei adrese de E-mail,
la care nu puteţi fi contactat.

ing. Aurelian Mateescu

54 TEHNIUM decembrie 2003


- - - - - - - - - - - - DIVERTISMENT - - --

... - - -_ __ _ _

UIVlINA
DINAIVIICĂ Cornel ŞTEFĂNESCU

Propun realizarea unui joc vantaj al acestor memorii este Înscrise . Se1ectarea unui
de lumini de tip ghirlandă pierderea informaţiilor o dată cuvânt din cele 16 se reali-
pentru pomul de Crăciun, nu cu Întreruperea alimentării, zează prin aplicarea unei
cu număr mare de efecte lumi- Însă calitatea dominantă con- adrese formată din 4 biţi la
noase, dar prin folosirea la stă În posibilitatea atât a intrările AO,A 1,A2 ,A3 (pin 1,
maxim a imaginaţiei la scrierii cât şi a citirii infor- 15, 14, 13). AO este bitul cel
legarea şi dispunerea be- maţiei din orice locaţie. mai puţin semnificativ. Pentru
curilor se obţin rezultate ce Structura memoriei este de operaţi a de scriere, În afara
vor satisface exigenţele multor tip bistabil (Iatch) de 64 biţi , adresei locaţiei AO-A3, circui-
constructori amatori. Împărţită În 16 cuvinte de 4 tului trebuie să i se aplice
Montajul (fig. 1) utilizează o biţi (16 x 4) . Circuitul (fig . 2) WE=O şi CE=O, iar pentru
memorie bipolară RAM static are căi separate pentru datele operaţia de citire WE=1 şi
(memorie cu acces aleatoriu) de intrare 11, 12, 13, 14 (pin CE=O. CE (pin 2)
de tip SN7489, dar se poate 4,6,10,12) şi pentru datele de condiţionează selectarea cir-
utiliza şi o memorie RAM ieşire 01 , 02, 03, 04 (pin cuitulu i, iar WE (pin 3)
Schottky (three state) de tip 5,7,9,11). Ieşirile de date sunt condiţionează scrierea sau
S189, care este identică la de tip OPEN COLLECTOR citirea memoriei.
conexiuni cu 7489, deci fără (colector În gol) , iar datele Adresele locaţiilor de
modificări În cablaj. Un deza- apar inversate faţă de cele memorie sunt date de la un

'" ~11

*~' ." '"a, '" '"


III a2
'M
a,
... .td

II
al
II • IO

'" '" '"


.
". ..,.. ...
OI
'(;007

-
'ut':
.n
" OI
0<107

..
'", ..u'
a,
0<'07

~ II "" datl4

'"
1 ..
OI
IC'"

TEHNIUM decembrie 2003 55


- - - - - - - -- - - - DIVERTISMENT - - - - -- -_ _ _ __

numărător de adrese, realizat


cu circuitul integrat MMC
4024, numărător binar asin- VCC
cron de 7 biţi. Numărătorul
incrementează pe frontul ne- Al
MOD CE WE IN Drl
gativ al fiecărui impuls de
A2
intrare . Un nivel logic "1 " CITESTE o 1 x DATE
prezent pe intrarea de RESET A3
aduce toate ieşirile numără­ 1489
SCRIE o o o o 1
14
torului În "0" logic. În schemă (1 45189)
SCRIE 1 o o l o
nu este utilizat, fiind conectat D4
NEACTIV 1 x x
la masă. Utilizarea acestui l
13
numărător permite o mare
flexibilitate În alegerea combi- D3 x - 1 sau O
2

. .
LI Q,e----''---+--+--t-

1111
~ o'&-____ ~ -+__
__ ~ __
u °e-----~-t-

L1 l2 L3 LA
L4 0 ' & - - - - - - - " ' - -
3
naţiilor de repetare a biţi ai numărătorului , iar bitul 4 celelalte 8 adrese de memorie
adreselor de memorie. Astfel, din adresă conectat la bitul 6 repetate tot de 4 ori , ciclul
În schemă s-a optat pentru al numărătorului. Rezultă repetându-se. Dacă se opta
conectarea primilor 3 biţi din repetarea primelor 8 adrese pentru bitul 7 al numărătoru­
adresa de memorie la primii 3 de memorie de 4 ori , urmând lui, adresele erau repetate de

ADRES A data I N ADRESA data IN

A3 I A2 I Al I AO 141 I13 12 I Il A 31 A2 1 Al I AO 141 13 ..1 121 Il

O O O O 1 1 1 O O O O O O 1 1 1

O O O 1 1 1 O 1 O O O 1 O O 1 1

O O 1 O 1 O 1 1 O O 1 O O O O 1

O O 1 1 O 1 1 1 O O 1 1 O O O O

O 1 O O 1 O 1 1 O 1 O O O O O 1
.
O 1 O 1 1 1 O 1 O 1 O 1 O O 1 1

O 1 1 O 1 1 1 O O 1 1 O O 1 1 1

O 1 1 1 1 1 1 1 O 1 1 1 1 1 1 1

1 O O O O O O O 1 O O O O O 1 1

1 O O 1 1 1 1 1 1 O O 1 1 O O 1

1 O 1 O O O O O 1 O 1 O 1 1 O O

1 O 1 1 1 1 1 1 1 O 1 1 O 1 1 O

1 1 O O O O O O 1 1 O O O O 1 1

1 1 O 1 1 1 1 1 1 1 O 1 1 O O 1

1
1

1
1

1
O

1
O

1
O

1
O

1
O

1
4 1

1
1

1
1

1
O

1
1

O
1

1
O

1
O

56 TEHNIUM decembrie 2003


- - - - - - - - - - - - DIVERTISMENT----- -- - - - - --

••
---
OI.

• • .,
o,
•• D~

--- ----- ..
o
••

•" • ..• -- o

• • •
o

• •
DJ
o

-- ---'


r .1
O
'•. .-..
-- ..- .'
O
D2
'" • • •
I

• • C •• .
.. O

.' • ....
DI . ' '13

l --
• • • •
j,
~ $ ţ • ..
• • •• O ,
• • • •
." •
O
• • • •

.'• $
.J • '. CJ
A/~ BA
'. : • 1.* • .• ••• onll

• 1• :.''. 1,e . •• • • • •• • • • •
d.h4

u
d.t.l
" d.t.2
.. d.t.l
.,
II

.. 1 I
-1
os .' e•



• +v

8 on, Iar pentru bitul 5 al la oscilatorul local, realizat cu acţionat de butonul BA.
numărătorului se repetau doar un trigger Schmit din capsula Trecerea de pe poziţia
de 2 ori. MMC 4093 după o schemă automat pe poziţia manual şi
Pentru a repeta modul de 4 clasică, cu frecvenţa stabilită invers este realizată prin
adrese de memorie se de constructor (O,5Hz-20Hz) ; comutatorul A/M .
conectează biţii 1 şi 2 ai adre- - manual, când se pro- Tranzistoarele 01-04 şi
sei de memorie la primii doi gramează memoria, cu aju- LED-urile aferente 01-04
biţi ai numărătorului, iar biţii 3 torul butonului BA. Pentru a indică adresa locaţiei de
şi 4 ai adresei de memorie la elimina introducerea mai mul- memorie selectată În care se
biţii 4 şi 5, sau 5 şi 5, sau 6 şi tor impulsuri la intrarea poate scrie sau citi informaţia.
7 (sau altă combinaţie) ai numărătorului de adrese, Dioda LED 01 corespunde
numărătorului. datorate contactelor mecanice bitului AO din adresă.
Avansul numărătorului de imperfecte, s-a prevăzut un Pe intrările de date sunt
adrese se realizează : monostabil realizat cu porţi montate 4 comutatoare cu
- automat, cu impulsuri de din circuitul MMC 4093, reţinere (data IN), cu ajutorul

TEHNIUM decembrie 2003 57


_ _ __ _ __ _ _ _ _ _ DIVERTISMENT _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _

cărora se programează datele - se fixează datele de un loc astfel Încât să se suc-


de intrare (O sau 1) pentru a fi intrare (data IN); ceadă zone de lumină sau În
Înscrise În memorie la adresa - se apasă butonul BS. orice alt mod de conectare.
selectată. Prin apăsarea Se repetă operaţiile până la Menţionăm că numărul
scurtă a butonului BS se rea- Înscrierea tuturor locaţiilor de becurilor poate fi mult extins,
lizează scrierea efectivă În memorie, după care comuta- În funcţie de puterea elemen-
memorie a datelor prezente la torul NM se poate trece pe tului de comandă avut la dis-
intrări. poziţia automat. Datorită mo- poziţie, care poate să fie un
Pentru programare se pro- dului de conectare, adresele tranzistor de putere, un tiris-
cedează În felul următor : se repetă şi nu este necesară tor, un triac, un releu, un
- se trece comutatorul NM scrierea informaţiei de fiecare optocuplor etc.
pe poziţia manual; dată În memorie. În figura 4 prezentăm două
- se fixează adresa 0000, Pentru vizualizare, o parte exemple de programare a
care corespunde diode lor din becurile din ghirlandă sunt memoriei pentru jocul de lu-
LED D1-D4 stinse (se apasă montate, Împreună cu ele- mini. Montajul este alimentat
succesiv butonul BA până se mentele de comandă, sau se la tensiunea de +5V, furnizată
ajunge la adresa dorită); pot conecta diode LED cu de un regulator integrat de tip
- se poziţionează cele 4 rezistenţe În colectorul LM 7805. Pentru a nu pierde
comutatoare de date (data IN) tranzistoarelor 05-08 care informaţia scrisă În caz de
după dorinţă; sunt comandate din ieşirile de Întrerupere accidentală a ten-
- se apasă butonul BS, date ale memoriei. siunii de alimentare, este util
datele au fost Înscrise la Coloanele luminoase pot fi să se conecteze la intrarea
adresa 000; la revenirea realizate În mai multe moduri, regulatorului un mic acumula-
butonului BS datele Înscrise În funcţie de posibilităţi, de tor de 9V În tampon sau ' o
vor apărea la ieşirile de date exemplu (fig. 3) becurile pot fi baterie de 9V Înseriată cu o
ale memoriei (datele sunt intercalate În ghirlandă astfel diodă (nu figurează În
negate) ; ca lumina să se deplaseze schemă).
- se apasă butonul BA pen- Într-o direcţie sau alta, creând În figura 5 sunt prezentate
tru a avansa adresa de me- un efect plăcut de lumină cablajul imprimat şi planul de
morie 0001; dinamică, sau pot fi grupate la implantare cu componente.

DE LA ENIGMATICUL
SPECTACULOS LA EXPLICATIA
,
"FRÂNGHIA v
ŞTIINŢIFICĂ
Ing. Constantin Doru IONESCU,
cercet. şt. pr. gr. II
INDIANA"
Ing. Tiberiu Constantin IONESCU, şef proiect

Printre .multele docu- În finalul spectacolului, - posesorii de frânghii cu


mentare de larg interes ştiinţi­ fachirul apucă frânghia "proprietăţispeciale" n-au per-
fic, pe canalul Discovery a fost rigidizată cu mâna şi aceasta mis studierea acestora, pro-
prezentată şi o peliculă despre redevine, ca prin farmec, flexi- babil din legitime motive de
un număr de circ deja celebru, bilă, prăbuşindu-se colac la păstrare a secretului profe-
filmat În India Încă din deceni- picioarele acestuia. sional;
ul 3 al secolului trecut, a cărui Acest "tip de recuzită" va fi - propunerea unui indian
principală recuzită constă denumit În continuare pentru stabilit În Anglia de a vinde
dintr-o frânghie cu un diametru simplificarea exprimării secretul "frânghiei indiene" la
de cca 50 mm, care lansată cu "frânghia indiană". un preţ destul de ridicat unor
unul din capete În sus, se Atât din imaginile prezen- societăţi ştiinţifice nu a fost
rigidizează În poziţie verticală, tate, cât şi mai ales din acceptată;
permiţând căţărarea unui copil comentariul aferent acestora explicarea rigidizării
pe ea ca şi pe o prăjină. rezultă următoarele: frânghiei prin aplicarea unor

58 TEHNIUM decembrie 2003


------------DIVERTISMENT-------------

Explicaţii figură: Varianta tehnică cea mai


1,2 - Straturi torsadate de probabilă este prezentată
sfoară schematic În figura alătu­
11 3 - Tubul suport foarte fle- rată.
10 xibil al ansamblului glisant Învelişul exterior format
4 - Element glisant exteri- din straturile torsadate 1 şi
1 or (tubular) 2 din sfoară are rolul de a
2 5 - Element glisant interi- da aspectul natural de
3 or (cilindric sau tubular) frânghie banală şi totodată
6 - Ştift de a masca structura dis-
4 7 - Fantă continuă a ansamblului
5 8 - Piesa de capăt inferi- glisant.
or a lanţului de elemente 5, Un rol deosebit de
metalică, prevăzută cu ştiftul important îl are tubul suport
6 foarte flexibil 3, cu pereţi
9 - Piesa de capăt inferi- subţiri, confecţionaţi proba-
or a lanţului de elemente 4, bil din material textil sau
prevăzută cu fanta 7
piele foarte fină, care
10 - Piesa de capăt susţine În interior ansam-
superior a lanţului de ele- blul de elemente glisante.
mente 4, metalică, pre- Acest tub trebuie să per-
văzută cu resortul 11
mită poziţionarea frânghiei
11 - Resort
În formă de colac cu spire
de diametru cel puţin 50
oscilaţii mecanice de cm, fără a modifica dimen-
frecvenţă ridicată (ultrasune- siunile de poziţionare a ele-
te) este fantezistă, neputând mentelor 4 şi 5.
fi probată experimental. La păstrarea poziţiei re-
Întrucât filmul nu prezin- lative a acestora poate con-
tă nici o explicaţie plauzi- tribui şi o eventuală mati-
9 bilă privind rigidizarea sare a elementelor de capăt
"frânghiei indiene", lăsând 9 şi 10 ale ansamblului.
7 sub semnul enigmei acest Elementele 4 şi 5 repre-
8 fenomen, În prezentul zintă componentele sistemu-
material se propune o lui glisant de rigidizare a
8 frânghiei În poziţie rectilinie.
ipoteză, perfect realizabilă
din punct de vedere tehnic Elementul 4 este format
şi prin urmare experi- dintr-un tub de material
mentabilă, care poate con- rigid de lungime conve-
stitui o variantă credibilă de nabilă (cca 5+ 10 cm), rotun-
explicare a fenomenului . jit la capete astfel Încât să
Frânghia utilizată În permită flexibilitatea Între-
spectacolul mai sus amintit gului ansamblu. Cu
este mai mult ca sigur de excepţia elementelor de
construcţie specială, con- capăt 9 şi 10, de construcţie
stând În principiu dintr-un specială, tuburile 4 au
ansamblu de elemente dimensiuni identice.
glisante pe toată lungimea Diametrul exterior poate
rigidizabilă cu o cursă fi de cca 40 mm, iar cel inte-
echivalentă cu jumătate din rior de cca 30 mm, În ideea
lungimea oricărui element confecţionării acestora din
glisabil. segmente de bambus.

TEHNIUM decembrie 2003 59


- - - - - - - - - - - - DIVERTISMENT - - - - - - - - - - - -

Considerând că asupra văzută cu resortul 11 În inte- elementele 4 reintră În lanţul


ansamblului rigidizat se rior, care are rolul să preseze de elemente 5, redând flexibi-
exercită la capătul liber un lanţul de elemente 5 astfel litatea frânghiei care cade
moment de Încovoiere de 50 Încât Întregul ansamblu să fie cuminte la picioarele fachiru-
daN'm (echivalent greutăţii În mod normal flexibil. lui.
unui copil de 25 kg, cu punct Această piesă trebuie con- Fireşte că realizarea unei
de aplicare al forţei la 20 cm fecţionată din metal pentru a astfel de "frânghii" presupune
faţă de axul frânghiei), dimen- permite desfăşurarea lejeră a o oarecare Îndemânare, În
siunile elementelor 4 sunt frânghiei la aruncarea În sus. special În ceea ce priveşte
acoperitoare din punct de Ansamblul glisant are două confecţionarea tubului flexibil
vedere al solicitării ansamblu- poziţii caracteristice: În situa- 3, precum şi a pieselor
lui. ţia normală elementele 5 intră glisante 4 şi 5, care presupun
Elementele glisante 5 sunt pe toată lungimea În ele- toleranţe foarte strânse.
piese cilindrice (sau tubulare) mentele 4 şi ansamblul se Tehnologia realizării
din material rigid cu lungime comportă ca orice frânghie "frânghiei indiene" este posi-
identică cu elementele 4 şi cu normală, putând fi făcută bil a fi următoarea: pe o bară
diametru care să permită o colac; În situaţia În care ele- cu diametrul egal cu al ele-
alunecare lejeră, dar fără joc mentele 5 sunt cu jumătate mentelor 5 se Înşiră toate ele-
În interiorul ansamblului. de lungime deplasate În inte- mentele 4, eventual cu discuri
Piesele de capăt 8, 9 şi 10 riorul elementelor 4, frânghia de pâslă elastică Între ele, cu
au rolul preponderent În se rigidizează. o grosime de 1-1,5 mm. Peste
funcţionarea spectaculoasă a Modul de lucru cu acest tip acestea se Înfăşoară o pan-
ansamblului. de frânghie, aşa cum rezultă glică semielastică (eventual

Piesa 8, confecţionată şi din film, este următorul: din mătase) În sensuri opuse
dintr-un material foarte dur (se operatorul (respectiv "fachi- cu un pas convenabil şi se
matisează pe fiecare element
presupune oţel) are rolul de a rul") ţine În mâna dreaptă
fixa ansamblul glisant În sol şi frânghia de construcţie spe- al lanţului. Se scoate bara din
totodată de a Împinge "lanţul" cială făcută colac, iar În mâna
subansamblul realizat şi se
de piese 5 În sus cu o cursă stângă porţiunea corespunză­
introduc: resortul 11, ele-
egală cu jumătate din toare piesei 9 şi restul de mentele 5 şi piesa 8; apoi se
montează ştiftul 6. Pe o porţi­
lungimea elementelor gli- frânghie normală făcută de
asemenea colac. une a piesei 8 se introduce o
sante, rigidizând Întregul
bucată de frânghie obişnuită,
ansamblu. Această piesă După aruncarea În sus a
de diametrul tubului 3.
cuprinde ştiftul 6 de blocare a capătului frânghiei "prepa-
În final, În exterior se tor-
ansamblului În poziţie rigidă, rate", În momentul În care
sadează În sensuri diferite
prin răsuci re În capătul aceasta capătă o poziţie
două straturi de sfoară pentru
canalului 7 prevăzut În piesa aproximativ verticală şi spec-
a da aspectul de frânghie
9. tatorii urmăresc zborul
Întregului ansamblu.
Piesele 9 şi 10 sunt ele- frânghiei, se Înfige discret În
Fireşte că ipoteza prezen-
mentele de capăt ale lanţului pământ piesa 8 şi se
tată poate conţine o serie de
de piese 4 şi au construcţie răsuceşte uşor pentru ca
neclarităţi privind toleranţele,
specială. Piesa 9 are o ştiftul 6 să blocheze ansam-
fiabilitatea sistemului, ale-
lungime mai mare decât blul glisant. gerea materialelor etc., rezol-
piesele 4 şi este prevăzută cu În această situaţie, lanţul vabile doar la construirea unui
canal longitudinal În formă de de piese 5 pătrunde În interio- model funcţional, dar principi-
L În care alunecă ştiftul 6 şi rul lanţului de piese 4 şi al este probabil corectă.
permite blocarea sistemului frânghia este rigidizată.
glisant În poziţie rigidă. La terminarea "spectacolu- Notă. În interiorul lanţului
Piesa de capăt 10 este mai lui" este suficientă răsuci rea de elemente 4 este figurată
lungă dec~t celelalte compo- imperceptibilă a frânghiei În punctat poziţia pieselor
nente ale lanţului, obturată la sens invers blocării iniţiale şi, glisante 5 În situaţia rigidizării
extremitatea exterioară şi pre- prin acţiunea resortului 11, frânghiei.

60 TEHNIUM decembrie 2003


------------DIVERTISMENT-------------

AMUZAMENT

B
1
o

Maria" LĂCĂTUŞ, Buzău

Un amuzament-ghicitoare apoi se apropie capetele


din lumea meseriaşilor dome- vergelei şi se înşurubează şi
niului mecanic este cel din la celălalt (în primul
figura 1. EI constă, după cum deşurubându-se puţin), după
se vede, dintr-o vergea care se dă ansamblului forma
înşurubată la ambele capete din figura 1.
într-o platbandă. Persoana Vergeaua va avea un
căreia îi veţi arăta ciudata diametru de 4-5 mm, o
îmbinare va rămâne fără lungime de 250 mm, iar plat-
îndoială descumpănită (după
cum personal am verificat), (;lA banda o grosime de 3 mm ,
distanţa dintre găurile filetate
mai ales după ce îi veţi spune fiind de 100 mm. Se pot alege
că înşurubarea este cât se
şi alte dimensiuni, păstrând
poate de cinstită, fără torsio-
narea capetelor vergelei sau BE) însă raportul dintre lungimea
vergelei şi distanţa dintre
fără tăierea, montarea şi apoi
găurile din platbandă .
.sudarea vreuneia dintre com-
ponente. Cei mai mulţi nu se vor
Îmbinarea este totuşi posi- gândi că metalele se mai pot
bilă dacă piesele au iniţial ş i deforma, iar câteva lovituri
forma din figura 2. Se rezultate în urma ciocănirii
înşurubează vergeaua ceva pieselor nu vor trezi nici o sus-
mai mult la unul din capete, piciune.

TEHNIUM decembrie 2003 61


- - - - - - - - - - - - DIVERTISMENT - -- -- - - -- -- -

cositor. Personal am folosit o cutie

STEAUA v
pentru pateu de ficat cu dimensiunile
D = 75 mm şi H = 55 mm. Steaua
confecţionată are 8 raze inegale (aşa
este mai... artistic, faţă de soluţia vul-

SUS ••• RASAREI


gară a razelor egale) . Scheletul
stelei se confecţionează cu ajutorul
acestei cutii de conserve găurită
corespunzător (4) şi din bucăţi de
Tony E. KARUNDI sârmă din cupru neizolate cu 0 =
1+ 1,5 mm. Schiţele din figurile 2a ş i
În cele ce urmează, prezint con- această "stea" ce nu se poate 2b arată cum trebuie realizat acest
strucţia unei "stele electronizate", cumpăra de nicăieri şi care va con- schelet. Partea din faţă a celor 8 raze
care, În modelul miniatural, poate fi feri un farmec tradiţional sărbătoririi (2) va fi practic În acelaşi plan cu
pusă În Bradul de Crăciun al casei, Crăciunului. Aspectul ei este deschiderea cutiei (1).
iar În varianta "maxi" poate fi luată prezentat În figura 1. Sârmele vor fi cositorite la vârful
de copii cu colindul, după ce i se Pentru varianta "mini" vom folosi razelor şi la pătrunde riie În cutie. Nu
prevede şi un suport de prindere (o o mică cutie de conserve, căreia îi se dau cote pentru raze, acestea
tijă cilindrică) . vom decupa ambele capace. Cutia fiind la latitudinea şi fantezia con-
La costuri minime, cu materiale trebuie să fie din tablă de fier cosi- structorului. La centrul cutiei va fi
aflate la Îndemână, constructorii torită (şi nu din aluminiu) pentru că fixat şi lipit suportul pentru beculeţul
amatori pot realiza În câteva ore va fi nevoie de anumite lipituri cu de iluminare (3) .
După confecţionarea scheletului
2 urmează operaţ i unea de " Î mbră­
care" a razelor cu hârtie colorată ,
poleită etc. La mijloc se va fixa un
desen (fără text scris pe verso!) cu
Naşterea Domnului. Dacă se con-
sideră util (mai ales pentru varianta
"maxi") vârfurile razelor vor fi unite
cu o sârmă de cupru cu 0 = 0,6-1
I mm, care ar putea juca un rol dublu:
I
t suport al unor ghirlande din hârtie
colorată şi conductor comun pentru
!b cele 8 LED-uri fixate În apropierea
vârfurilor (4 roş i i şi 4 verzi ,
alternând) .
Partea electronică a stelei constă
În montajele care comandă_ becul
40 central şi LED-urile periferice. In figu-
ra 3 este dată schema de principiu a
ME unui multivibrator care comandă
aprinderea celor 2 grupuri de câte 4
LED-uri, precum şi becul L, cu o
'"'"
+1 - lV

~
5 perioadă de cca 1,5 secunde. Efectul
optic este plăcut. Opţional, pe baza
tranzistorului final (T3) , În locul sem-
nalului "meandre" de la multivibrator
se poate aplica un semnal de micro-
Rt
fon furnizat de un amplificator de AF
a cărui schemă de principiu este
4
C1
t, dat(l În figura 4. _
In acest caz becul L va pulsa In
+ '-3V ritmul semnalului captat de micro-
I[Z] fonul cu electret ME (găsib i l În co-
merţ la un preţ modic), Întocmai ca
la o orgă de lumini. Semnalul de
..:;" .'" microfon provine, evident, de la co-
El
~

"
~
6 lindători (opţiunea este recotJ1an-
dată pentru varianta "maxi"). In fi-
..
-'
60 .. gurile 5 şi 6 sunt date schemele
cablajelor imprimate şi ale echipării ,
de unde rezultă simplitatea lor şi
..,'" la micul lor gabarit, care le face apte
bec de a fi introduse În cutii de medica-
mente din plastic (exemplu, figura 7)
nu cu mult mai mari decât bateria de
@l alimentare.

62 TEHNIUM decembrie 2003


- - - - - - - - - - - - - A U T O - MOTO - - - - - - - - - - - - -

ISTEMUl de UNGERE
DEFECTIUNI, SIMPTOME, REMEDIERI
, M. STRATULAT

(Urmare din nr. 2/2003) lui, creşterea nivelului fluidului inadmisibile, trebuie determi-
În baie, defectarea traduc- nat neîntârziat locul pe unde
Cu toate că fiabilitatea ridi- toarelor de presiune şi tempe- se produc pierderile. Cauza
cată a acestei părţi compo- ratură, obturarea ventilaţiei consumului de ulei poate con-
nente a motorului termic nu carterului. sta În deteriorarea stării
ridică probleme În exploatare, În cele ce urmează se va tehnice a grupului piston-cilin-
la agregatele cu stagii mai face o analiză a acestor situ- dru sau a ghiduri lor de supa-
mari de folosinţă este posibilă aţii nedorite, nu În ordinea pă. Această situaţie impune
apariţia unor disfuncţionalităţi. expusă mai sus, ci după cri- Înlocuirea setului motor. Dar
Neglijarea remedierii lor con- teriul simptomelor sub care se de foarte multe ori sursa
duce implacabil la proasta manifestă deranjamentele pierderilor stă În pierderea
funcţionare a motorului şi citate. etanşeităţii sistemului de
chiar la scoaterea sa timpurie ungere. Semnul evident al
din serviciu. Consum exagerat de ulei unui astfel de deranjament
Defecţiunile care pot inter- este formarea unei pete de
veni În starea tehnică a sis- În episodul precedent s-a ulei sub motor după o
temului de ungere sunt: arătat că determinarea con- perioadă mai mare de
pierderea etanşeităţii sale, sumului de ulei poate fi făcută nefolosire a vehiculului (de
reducerea presiunii uleiului În fără dificultăţi şi chiar cu sufi- exemplu, o noapte).
circuit, modificarea nivelului cientă precizie de orice ama- Locurile pe unde se poate
lubrifiantului În baie, schim- tor. Dacă se constată că acest strecura lubrifiantul din motor
barea valorii viscozităţii uleiu- parametru se ridică la cote sunt capacul distribuţiei , filtrul

TEHNIUM decembrie 2003 63


- - - - - - - - - - - - A U T O - MOTO - -- - -- -- -- --

;'... . 1j~J: - necesară înlocuirea


garniturii elastice a
capacului cu una nouă '
reutilizarea garniturilo~
v~~hi nu~ ajută aproape
niciodata. Operaţia tre-
M\.;- : ' - -- buie să fie însotită de o
îngrijită curătare a
suprafeţelor pe care
se aplică garnitura ,
..... atât cea din capac, cât
şi cea a chiulasei.
Este posibil ca uneori
p~ aceste suprafeţe
sa mai rămână
reziduuri ale vechii
garnituri degradate ,
Acestea se curătă
După curăţare , se repune prin răzuire fără a degrada
clema la acumulator şi se suprafeţele , mai ales cea a
de ulei, flanşa pompei de ben- porneşte motorul Iăsându-1 să chiulasei , care este con-
funcţioneze cca 20 de minute fecţionată din aliaj de alu-
zină, capacul pinioanelor de
distribuţie, garniturile inelare sau, mai exact, un timp a cărui miniu. Concomitent se
durată depinde de temperatu- observă dacă nu s-au produs
de etanşare a arborelui în faţă
şi spate, îmbinarea băii de ulei ra ambiantă , suficient pentru a s,cur~er~ d.e ulei p~ capac pe
cu blocul motor. asigura creşterea temperaturii langa plullţele de fixare ; dacă
Pentru a putea determina lubrifiantului până la nivelul de este aşa , atunci este nece-
cu rigurozitate locul pierderii regim , când fluidizarea sa sară înlocuirea şaibelor elas-
etanşeităţii, este bine ca în atinge limita normală . Ab ia tice de etanşare ale acestora
prealabil să se ia unele măsuri după aceea motorul este cu altele noi.
pregătitoare, Ele vor fi exem- supus unei noi inspecţii , atât
plificate pentru motorul auto- în părţile superioare, cât şi pe Filtrul de ulei şi pompa de
dedesubtul său , devenind benzină
turismului Dacia 1300, dar
sunt valabile, cu adaptări le de acum posibilă vizualizarea
amănunt specifice, oricărui alt oricăror scurgeri de ulei. Pierderea de lubrifiant pe
l ângă filtrul de ulei se încearcă
model.
Pierderile de ulei care se Capacul distribuţiei a se r~~edia prin strâogerea
produc pe la garnitura capa- acestei piese pe sediu. In mod
Dacă în zona garniturii asemănător se procedează ş i
cului distribuţiei şi cea a pom-
~ei qe ~enzină precum şi pe capacului distribuţiei se în priv i nţa etanşării locaşului
langa filtrul de ulei se pot observă urme de ulei , prima pompei de benzină, strângând
detecta cu uşurinţă observând încercare de remediere este mai mult piuliţele de fixare a
atent îmbinările respective strângerea piuliţelor celor trei flanşei sale. Dacă încercarea
privind motorul de sus. Pentru prezoane de fixare. Este se dovedeşte infructuoasă
celelalte este necesară foarte important să se retină atunci este necesară
demontarea scutului băii de că strângerea trebuie făcută înlocuirea garniturii de
ulei (Ia modelele prevăzute cu cu multă precauţie pentru a se etanşare a pompei pe bloc cu
ace~t mijloc de protecţie), ~vita deformarea capacului. alta nouă.
dupa care se curăţă cu grijă Intr-un astfel de caz nedorit
motorul în stare caldă prin este posibil ca în timpul Capacul pinioanelor dis-
funcţionării extremităţile culbu- tribuţiei
spălare cu benzină, petrol sau
moto!ină şi prin şterger,e cu o torilor să vină în contact cu
capacul , producându-se Dacă se observă urme de
laveta pentru uscare. Inainte
de efectuarea operaţiunilor de deformarea tijelor î mpingă­ ulei în zona de îmbinare a
spălare şi ştergere este pre- toare sau incompleta capacului cu blocul motor mai
caut să fie demontată clema închidere a supape lor. întâi se încearcă remed ierea
bornei de masă de la acumu- Dacă în acest fel defectul defectului prin strângerea
lator. nu se remediază , atunci este suplimenta ră a celor zece

64 TEHNIUM decembrie 2003


AUTO-MOTO

şuruburi de prindere a capa- eventualele resturi rămase pe cale depinde de starea


cului, folosind o cheie tubulară suprafeţele de etanşare; tehnică a grupului piston-cilin-
de 10 mm. - se spală (cu benzină, dru, de cea a perechilor supa-
În caz că această operaţi­ motorină sau petrol) sita pompei pă ghid, dar şi de regimul de
une nu ajută, atunci În mod de ulei şi pereţii interiori ai băii; exploatare turaţiile şi
sigur este necesară Înlocuirea - se montează cu grijă sarcinile ridicate amplificând
garniturii capacului. De vreme noile garnituri, observând exodul de ulei din baie spre
ce tot s-a ajuns aici, este corecta lor aşezare pe interiorul cilindrilor. Un con-
cuminte ca să se Înlocuiască suprafeţele de aplicare; sum de ulei de peste un litru la
totodată şi garnitura circulară - se fixează baia; mia de kilometri, În absenta
a arborelui motor cu alta - se face plinul cu ulei celor menţionate mai sus şi in
nouă, pentru siguranţa prqaspăt. prezenţa fumului albăstrui la
reuşitei operaţiunii. Intrucât In final se efectuează un eşapament, reclamă recon-
aceasta din urmă este mai rulaj de probă pentru a verifica diţionarea previzibilă a scutu-
dificil de efectuat, iar defectul nivelul calitativ al intervenţiei. lui motor. Arderea uleiului În
nu pune În pericol iminent camera de ardere este indu-
starea tehnică a motorului În Garniturile circulare ale bitabil semnalată de prezenţa
timpul rulajului, remedierea arborelui cotit pe electrozii şi corpul bujiilor a
poate fi amânată până la unor depozite calaminoase de
deplasarea maşinii Într-un Dacă se constată scurgeri culoare neagră, uneori strălu­
atelier de profil. de ulei pe la palierele extreme citoare, umede.
ale blocului motor (plasate la Consumul de ulei este
Baia de ulei extremităţile arborelui cotit), Încurajat şi de folosirea unor
aceasta Înseamnă că garni- lubrifianţi inadecvaţi, foarte
Când se constată pierderi turile acestor paliere trebuie fluizi, adică cu viscozitate
de ulei la Îmbinarea acesteia să fie Înlocuite. Operaţiunea nepermis de scăzută.
cu blocul motor, o primă este destul de complicată,
măsură de remediere constă deoarece necesită demon- Nivel crescut al uleiului În
În strângerea celor 14 tarea capacului pinioanelor baie
şuruburi de fixare, folosind o distribuţiei, decuplarea cutiei
tubulară de 10 mm cu tijă de viteze şi Încă multe alte Pare ciudat dar se Întâmplă
lungă. Cu toate că şuruburile operaţiuni care cer, pe lângă o şi acest caz În timpul
sunt plasate Într-o adâncitură pregătire specială a opera- exploatării, chiar dacă ali-
a băii, ele sunt totuşi relativ torului, şi scule potrivite. De mentarea cu ulei s-a făcut
uşor accesibile. aceea, În principiu, ea nu se iniţial respectând indicaţiile
Dacă operaţiunea eşuează, poate efectua decât În ate- jojei.
acesta este un semnal al liere. Trebuie să se reţină că Asemenea situaţii pot fi
necesităţii de Înlocuire a celor efectuarea acestei Înlocuiri nu provocate de pătrunderea
două garnituri semicirculare trebuie amânată prea multă apei sau combustibilului În
de la extremităţile blocului şi a vreme din momentul con- baia de ulei. Prezenţa apei
celor laterale din plută. statării ei, deoarece rulajul este semnalată de formarea
Operaţiunea este puţin Îndelungat cu garnitura de la unei spume de culoare maro
cam complicată. Totuşi, cu spatele motorului defectă deschis pe jojă. Combustibilul
oarecare Îndemânare şi per- poate duce la murdărirea cu poate pătrunde În baie pe
severenţă, un amator care ulei a ambreiajului, fapt care lângă segmenţi, atunci el nu
dispune de un canal de vi- poate avea consecinţe neplă­ apucă să ardă În cilindru şi
zitare sau o rampă o poate cute În rulaj. aceasta se Întâmplă când
duce la bun sfârşit. Se pro- sunt defecte bujiile sau injec-
cedează În felul următor: Consum exagerat de ulei toarele. Şi spargerea mem-
- se demontează scutul de branei pompei de combustibil
protecţie a băii şi traversa fixa- Deoarece uleiul vine În are acelaşi efect.
tă cu două piuliţe de 17 mm; contact cu pereţii camerei de Pe lângă acestea, pătrun­
- se scot clemele pentru compresie (deşi În mod ideal derea combustibilului În baie
prinderea barei stabilizatoare; acest lucru nu ar trebui să se mai este favorizată de porni-
- se goleşte uleiul din baie; Întâmple), este normal să rile infructuoase şi repetate
- se desfac piuliţele de existe un oarecare consum de până la epuizarea bateriei,
fixare a băii şi se scoate baia; ulei prin ardere. Cantitatea de precum şi rulajul cu motorul
- se Înlătură garniturile şi ulei consumată pe această rece, mai ales pe timp

TEHNIUM decembrie 2003 65


-------------AUTO - MOTO-------------

răcoros , cu motorul În plină poate atinge presiunea nor- intrinsecă din instalaţia de
sarcină . mală de funcţionare. Rulajul ungere, proasta sa stare
poate continua exploatând tehnică poate influenţa cali-
Presiune necorespunză­ motorul la turaţii ceva mai ridi- tatea lubrifiantului din baie.
toare a uleiului cate, dar cel mai cuminte este Se ştie că pentru a preveni
un repaos pentru a permite variaţiile de presiune din baia
În funcţie de dotarea maşinii, răcirea motorului.
valoarea presiunii lubrifiantului Becul de control va indica o de ulei, dar şi pentru a Împie-
În instalaţia de ungere este presiune de ungere insuficientă dica poluarea atmosferei prin
dată de indicaţiile manometr\:l- şi În cazul lipsei uleiului. gazele de ardere şi vaporii de
lui sau de becul de control. In Defectul se constată cu ulei, carterul este legat cu
mod normal, la funcţionarea l-rus,ufint-EJI~e9ntriolâM nivelul avalul filtrului de aer, gazele
regim de croazieră, presiunea SF.<4Mmtl
r fiind aspirate În
uleiului trebuie să se ~tueze În
intervalul 2-5 kg/cm .1"' ._.lC"'_' indri. lofundarea sau
Când locul manometru gâtuirea acestei conducte are
luat de un bec de control, acefs-·~....,;tfllQll~ efecte economice nedorite. În
ta trebuie să se stingă imediat Unor,",",'" primul rând, hidrocarburile
după ce motorul a atins turaţia siune, care la este gazoase - scăpate printre
de ralanti. . lasat imedtat În dreapta filtru-
Defecţi UAile instalăjlei de lu' e a e , poate defecta sau cilindri şi pistoane În carter
ungere se fac simme pri®iRial ele c nductoru său nu sau chiar formate aici - nu mai
prin două.manifestări: 7' 1\ \ ~ră un contact electric sunt recuperate prin aspirarea
- becul de control nu se ferm. UfieOl'f acest cablu se şi arderea lor În cilindri. Apoi,
stinge În timpul rulajului; dezizolează şi face contact consumul de combustibil
- becul de control nu se parazit la maSă; becul de con- creşte datorită sporirii rezis-
aprinde după cuplarea trol se aprinde, deşi instalaţia
tenţei opusă pistoanelor În
aprinderii. de ungere se află În stare
butll. cursele spre punctul mort
Becul de control rămâne Inainte de inlocuirea traduc- exterior. De asemenea, În ast-
aprins În rulaj torului, este bine să se verifice fel de caz-uri este favorizată
starea sa, fotosln un pătrunderea vapori lor de ulei
Traductorul de presiune manometru plasat În paralel cu spre camerele de ardere În
scoate de sub tensiune becul becul de control; dacă
de control la o presiune mini~ manometrul arată că există timpul admisiei, iar vaporii de
a ulei ului de 0,7-1,2 kglcm, presiune de ulei, Înseamnă că benzină deteriorează calităţile
realizată după pornirea de vină este becul, nu traduc- uleiului prin dizolvarea lor În
motorului. torul. masa de lubrifiant.
Dacă din cauze oarecare În cazul În care până acum Aşadar, În chip de con-
presiunea În sistem scade sub toate părţile controlate s-au cluzie, un şofer grijuliu ar tre-
aceste limite, becul de sem- dovedit a fi În stare bună, dar
nalizare se stinge, caz În care aparatul indicator (bec sau bui să reţină că pentru viaţa
se cere oprirea imediată a manometru) nu arată creştere motorului şi economia de car-
motorului şi depistarea deran- de presiune, se măsoară direct burant se impun:
jamentului, deoarece este posi- presiunea din sistem, folosind • schimbarea filtrului şi a
bil ca În lipsa ungerii să se pro- un manometru montat În locul ulei ului la timp sau chiar
ducă avarierea sa. Este posibil traductorului. La ralanti trebuie Înainte de termen dacă
ca uneori, când afară să se realizeze minimuT 0,7
domneşte arşiţă, becul de con- kglcm, 2 iar la 4000 min- -3,5 motorul este mai bătrâior sau
trol să se aprindă intermitent la kg/cm 2. Neatingerea acestor s-a circulat la regimuri joase
turaţii mici. In acest caz nu este valori arată existenţa unei pe drumuri cu mult praf;
vorba de o defecţiune, ci de un defecţiuni la pompa de ulei sau • folosirea uleiurilor cores-
efect al Încălzirii exagerate a la supapa acesteia. punzătoare;
uleiului; când temperatura • respectarea nivelului
depăşeşte 11 O°C, uleiul devine Ventilaţia carterului
foarte fluid şi, la ralanti, se stre- uleiului din baie;
coară cu uşurinţă printre lagăre Cu toate că această compo- • controlul periodic al venti-
şi fusuri, astfel Încât nu se mai nentă a motorului nu face parte laţiei carterului.

66 TEHNIUM decembrie 2003


În numărul său din
noiembrie a.c. (nr.
11/2003, pag.31-32),
revista " Conex Club"
propune electroniştilor
amatori construirea unui
capacimetru cu plajă
largă de măsurare - de
la câţiva picofarazi până
la 200 ~F, În 6 game -
citirile făcându-se pe un
multi metru electronic
prevăzut cu domeniul de
2000 mV. După cum se
observă, schema nu
este foarte complicată,
ea folosind componente
uşor de procurat.
Autorul articolului, ing.
dipl. George Pintilie,
descrie amănunţit prin-
cipiul de funcţionare,
etalonarea şi modul de
lucru. De asemenea,
sunt prezentate la scara
1:1 desenele cablajului
imprimat (ambele feţe)
şi modul de amplasare a
.
"" 1 6' 1"' " 1"
=:1 tel IOt 1tS

componentelor pe T f T P IPT ~

plă cuţa de montaj. ."


Celor interesaţi le mai
pre c i zăm că firma
Conex Electronic din 11 î
Bu cureşti (str. Maica
Domnului nr. 48,
Sectorul 2, telefon
021/242.22.06 sau
021/242.71.66) va scoate
la vânzare În curând un
kit cu acest
capacimetru.
Cauti? - Nu găseşti? - E prea scump? - ... A.i...!!~m~?
~ www.trioda.ro C!:
Multimetre,Telecomenzi,Trafo Iinii,Componente electronice
Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poştă:
HIFI SHOP : str.Primăriei nr.48 , tel.: 0259-436.782
CONTACT : str.Şelimbărului nr.2 , tel.: 0259-267.223
Cod poştal: 410209 ORADEA, Fax: 0259-210.225,
e-mail : sales@trioda.ro

Pret:
, 29 500 lei