P. 1
0401

0401

|Views: 583|Likes:
Published by Norbert Oravetz

More info:

Published by: Norbert Oravetz on Mar 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2012

pdf

text

original

Ă TN ANUL 1970

ANUL XXXIV Nr.352 Ă PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI
ă editat cu sprijinul Ministerului ţ ă ş Tineretului
1
martie
2004
DATE DE CATALOG
1
~
t:
l
"
u
~
~
~
<D
1
~
8:
=>
~
:>
Step-down
4.5V-60V TO-263, TO-220
LM2591HV Step-down
T
.ro t
N 4.5V-60V TO-263, TO-22O
LM2592HV Step-down 81 150
~
N 4.5V-60V TO-263, TO-22O
LM2593HV Step-down 81 150 N 4.5V-60V TO-263, TO-220
LM2594HV Step-down 90 150 0.5 N 4.5V-60V SO-8, OIP8
LM2597HV Step-down 90 150 0.5 Y 4.5V-60V SO-8, 0IP8
LM2673 Step-down 94 260
8V-40V LLP TO-220/263,
ş de an, cu ţ lui ă ă - iar mai nou
ş cu "concediul ţ acordat cu acest prilej - la care
ă ş regretabila Întârziere În ţ ă 4/2003 al lui
TEHNIUM, au ă ă fim ţ cu scrisori, e-mail-uri ,
telefoane de-ale ă Din ţ de a ă
mai multora dintre ă ă ş ţ de
dialogului cu ă Nu Înainte de a preciza ă edi
nostru, SC Presa ţ ă SA, se ă ă asigure ţ
În continuare, trimestrial ş la timp (ultima ă a ă
trimestru) a revistei TEHNIUM, care poate fi ă din
ţ de difuzare RODIPET sau pe ă de abonament la
oficiile ş
Cititorii ş fideli care, din cauza acestei Întârzieri, au
pierdut ă 4/2003 al revistei sunt ţ ă ne contacteze
pentru a li se expedia un exemplar (contra ramburs) .
Ne ă domnule Cristian Dolha (Baia Mare), faptul ă
ă ţ cu mult interes revista TEHNIUM. ş ă ş noi
continuarea articolului "Sistem surround de mare ţ ă
ă de autor. ă nu mai ţ ă ă atunci ,
ţ ă ţ pe domnul Florin-Radu Gogianu la
adresa florinthe@yahoo.com
ă ă ă ă Bogdan ţ domnule cititor - ă
de când cu ţ ă tinerii ş ă ă ş mai
semneze scrisorile ' În clar". Oricum, ă ţ ş ă
adresa pe care ţ dat-o: 'Tai Pan" < Ignatiuc. Bogdan - lonut
@ email. ro > ş cum am mai precizat nu o ă revista TEH-
NIUM este ă prin RODIPET, iar ă ă ş ea poate
fi ă În toate ţ dar numai de la ş
RODIPET. ş ţ ă În ş dv. (Ocna ş la
ţ de difuzare RODIPET, iar ă nu ă sau nu "aduce"
TEHNIUM, ţ un abonament la ş ă Vom ţ cont de su-
gestiile ş ă dv. , mai ţ de cea cu reeditarea
Almanahului TEHNIUM, care ă nu este ă
Sincere ă domnule Mircea ă (com.
ţ jud. ş pentru progresele dv. În domeniul ţ
lor de amator. ş ă articolul de ă promis. Scheme
de minitransceiver CW ă ţ ş În numere vechi din TEHNIUM,
dar cel mai bine este ă ă ţ ţ Române de
Radioamatorism ţ "coordonatele" În ă sau Radio-
clubului ţ ş Nu v-am expediat ă ă 4/2003
al lui TEHNIUM, pentru ă acest ă a ă mai târziu (În jur
de 15 ianuarie 2004) ş cu ţ ă ă Între timp ţ procurat ş
studiat. ă nu, ţ ş o ă vi -I trimitem.
Te ă ş pe tine, ă Genis Bogdan (com. Apahida,
jud. Cluj), pentru ă ta pentru ă la doar 14
ani. Prin amabilitatea colaboratorului nostru apropiat ing. Cornel
Ş ă În acest ă vei ă un ă la ă tale,
iar prin ş ă ţ expediem câteva scheme din cele care te intere-
ă Te ă ă ă nu te "joci " cu ţ ă FM ă ă o
ţ ă În acest domeniu ă o ţ ă
ş ş ţ din acest ă În care s-a ă mai
pe larg unor astfel de ţ Într-ale ţ ă
ă ţ domnule ing. Vasile Sidere ş pen-
tru ă ţ ă ne ţ În a spori zestrea de ş ţ ale
ţ de bricolaj . Toate subiectele propuse de dv. sunt
foarte interesante ş exact pe profilul lui TEHNIUM, ş ă ş
ă cu ă articolele respective.
Semnalul ă domnule colaborator Ilie Stoica
(Urziceni) ne ă ă ă reÎnnoim precizarea ă ţ
autorii care ă articole În revista TEHNIUM sunt ţ
cu o ă ă de bani - sub forma dreptului de autor - pe
care o pot ridica de la Casieria S.C. Presa ţ ă SA (cei din
ş respectiv care se ă prin ş ă autorilor din
restul ţ ă Pentru ca aceste sume de bani ă ă fi ă con-
form ă fiscale În vigoare, autorii trebuie ă ne
comunice În prealabil numele ş prenumele, adresa de domiciliu
stabil ş codul numeric personal.
Alexandru ă
TEHNIUM martie 2004
SUMAR
PROIECTUL DE ABSOLVIRE . . . . . ... ... .... pag. 4·9
Pornirea motoarelor asincrone trifazate
ATELIER . . .. . ... .. . . .................. pag. 10-21
Coroziunea ş ţ ă
ţ practice ale circuitului PAA 145
ţ practice ale circuitului TBA315
HI-FI . ..... .. ....... .. .. . .......... . . pag.22-34
Incinte acu sti ce TOWT
Amplificator de ă fidelitate
Incinta TOWT - realizare ă
TEHNIUM INTERNET .............•.... pag.35· 37
Introducere in CSS
Ş Ţ ....... . ... .. . . .... pag.38-41
Ţ Ă . .. ..•.. . ... pag.42-51
DTMF
LABORATOR . .. .. ....... . .. . ..•...... pag.52-59
Filtru ş ă
Circuite pentru MID
ă tranzistor-testere simple
ă ă pentru ţ de ţ
LC - metru adaptor
Electrocardioscop
ţ contactelor la tastaturi
LA CEREREA CITITORILOR ............ pag.60-66
Convertor de radiodifuziune MF-CCIR/OIRT
Regulatoare liniare de tensiune
Voltmetru electronic
REVISTA REVISTELOR . . ... . .. . ....... . .. pag.67
TEHNIUM
ă pentru constructorii amatori
ă in anul 1970
Anul XXXIV, nr. 352, martie 2004
Editor
SC Presa ţ ă SA
Pia\B Presei Libere nr. 1, ş
ş fiz. Alexandru ă
Secretariat - macheta ă Ion ş
ţ ţ Presei Libere nr. "
Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303
Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32
E·mail : presanalionala @yahoo.com
ţ ă
Revista TEHNIUM, Piata Presei Libere nr. 1,
ă ţ ş ă S8, ş - 33
Abonamente
La orice oficiu ş (Nr. 4t20 din Catalogul Presei Române)
DTP: Clementina ş
Editorul ş ţ ş ă orice responsabilitate
in ţ opiniilor, ă ş ţ formulate
in ă aceasta revenind integral autorilor.
ISSN 1224-5925
@Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă este cu ă ş
ă in ţ ă scrise prealabile a editorului.
Tiparul Romprint SA
Abonamente la revi sta II T ehnium" se pot face ş la sediul se
PRESA NA Ţ SA, ţ Presei Libere nr. 1. seclor "
ş ofi ciul ş nr. 33. ţ suplimentare la telefoanele:
224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
Conform art. 2OS-206C.P. , i ntreaga ă ă pentru
continutul articolelor revine exclusiv autorilor acestora.

----------PROIECTUL DE ABSOLVIRE -----------
PORNIREA MOTOARElOR
ASINCRONE TRIFAZATE
Prof. ing. EMIL MARIAN
Articolul de ţ ă este un extras dintr-un proiect de absolvire pentru ş profe-
sionale cu profil electrotehnic. ă ă publicarea lui atât ca model În ceea ce
ş scopul lui ţ dar ş pentru ţ teoretice pe care le pune la ţ
constructorilor amatori ş nu numai referitoare la ţ ce trebuie avute În vedere
la pornirea motoarelor asincrone trifazate ş mai ales pentru ţ practice propuse.
Din ă de ţ partea ă a proiectului ă ţ privind motoarele
asincrone) a fost ă ă dar aceste ţ pot fi ş procura te din manuale de
specialitate.
Autorul ă la ţ celor ţ cu orice date suplimentare, prin intermediul
ţ
Ţ PROBLEMEI
PORNIRII
Problemele de ă care
privesc pornirea motorului asincron
trifazat sunt determinate de va-
loarea cuplului de pornire, implicit
de ş de curent la pornire. Este
evident faptul ă pentru ca rotorul
motorului ă ă accelera, de la
ţ zero ă la cea ă el
trebuie ă dezvolte un cuplu activ
mai mare decât cuplul rezistent pro-
dus de ş de lucru ş de
1
Re
4
ă mecanismului de trans-
misie a energiei mecanice. În
cazurile practice întâlnite în indus-
trie (mori cu bile, ţ de foraj,
compresoare etc.), cuplul de pornire
trebuie ă ă ş ă destul de
mult cuplul nominal. Pe de ă
parte, cuplul de pornire depinde de
curentul absorbit de la ţ ener-
ă EI nu poate ă ş anumite
valori, ă ă cauze:
- un curent de pornire foarte
mare poate pune în pericol
ţ sistemului energetic,
5,
L4
de putere ă din care este ali-
mentat motorul (transformatorul de
ţ afectând uneori grav
ţ ţ consumatori
(scade tensiunea ş ş ă
întreruptoarele);
- sistemul de ţ din insta-
ţ de automatizare din care face
parte motorul poate ţ ca în
regimul de scurtcircuit, deconectând
motorul (vezi ş electro-
magnetic);
- ş termic impus de curentul
de pornire poate deteriora grav
unele elemente componente ale
ă de curent principale, ce
privesc atât motorul cât ş aparatele
electrice care fac parte din sistemul
de automatizare;
- cel mai mare pericol pentru
motor îl ă ţ electrodi-
namice care apar între spirele
ă ş ă motorului. Ele pot dete-
riora grav ţ motorului, ducând
rapid la distrugerea ă a acestuia
(scurtcircuit).
Cu alte cuvinte, pornirea
motorului asincron trifazat se face
ţ cont de ă parametri:
- tipul motorului (rotor bobinat
sau colivie);
- cuplul activ ce trebuie ă
ă ş ă cuplul rezistiv;
Schema de ă a pornirii
directe a unui motor asincron trifazat
nereversibi/
TEHNIUM martie 2004
---------- PROIECTUL DE ABSOLVIRE ----------
- curentul maxim de pornire;
- tensiunea ţ de alimentare.
TIPURI DE PORNIRI
ă ţ de pornire a
motorului asincron trifazat sunt
extrem de diverse, de la cele mai
simple ă la cele foarte sofisti-
cate.
O clasificare a lor ă în
primul rând tipul fundamental de
motor asincron utilizat (cu colivie
sau rotor bobinat) ş apoi se ţ
cont de puterea motorului ş ulterior
de ă ţ sistemului energetic
de alimentare.
Ţ seama de cele expuse,
se vor analiza o serie de scheme
electrice dintre cele mai des întâlnite
în industrie.
Pornirea motorului asincron
trifazat cu rotor colivie (în scurt-
circuit)
Pornirea ă a unui motor
asincron trifazat cu rotor colivie de
putere relativ ă duce la reali-
zarea celor mai simple ş sigure
scheme electrice. Ea se ă în
exclusivitate la motoarele cu puteri
ă la 5,5 kW, iar cu acordul bene-
ficiarului se poate merge ă la o
putere de cca 10 kW.
În figura 1 este ă
schema de pornire ă a unui
motor asincron trifazat nereversibil
(se ş doar într-un singur sens).
Se ă ţ separatorului I
ş a contactorului L pe coloana de
ţ ă ă pentru prevenirea
regimului de ă a fost pre-
ă ş releul termic RS. Schema de
ţ include butoanele de
ă pornit P ş oprit O. ă
închiderea separatorului 1, prin
ă butonului P se ali-
ă cu energie ă bobi-
na contactorului L. Acesta închide
contactele de ţ ă ş ă
astfel motorul cu energie ă
Concomitent, ă depresurizarea
butonului P, alimentarea bobinei L se
ţ prin contactul auxiliar L4.
Oprirea motorului se ă prin
presurizarea butonului de ă
O, care întrerupe alimentarea
bobinei L, fapt urmat imediat de
deschiderea de ţ ă ale
contactorului L. In cazul ţ
suprasarci ni i de ă releul termic
RS deschide contactul normal închis
TEHNIUM martie 2004
2
s,
Schema de ă pentru pornirea ă a unui motor asincron tri-
faza! revecsjbU
Schema de pornire ă a motoare/or asincrone trifazate cu rotorul În
scurtcircuit
R
S
T
2 J 4
3
5 6
5
- ---------PROIECTUL DE ABSOLVIRE ---- ------
4
R
HJ
s
T
K,
V-r---
"(
W1
)
U2
"-
./ W2
V2
5
" :
• -
---
I
-
-
I
/
-
I
/
/
I
/
I

/
I
"

,
"
1
J
y
.,
. :
I t
/ .
I -
/
I
s- '
6
r, f. t
K,

l
I l
B
6
1
6
1
6
1
1
(0
1 R ş Întrerupe alimentarea la tensi-
une a bobinei contactorului L, care
deschide imediat contactele de
ţ ă deci motorul este decuplat de
la ţ Se ţ ă ă pu-
terea ă a celui mai mare
motor asincron cu rotor colivie por-
nit direct nu trebuie ă ă ş ă
20% din puterea transformatorului
ă ţ ă
In cazul pornirii directe, curentul de
pornire al motorului ia valori În
gama Ip = (4-8) In.
Atunci când este ă
6
s
K,
r---- ----- -l
I
I I
i 6
U1
l
v1
I
w,
I
"
I
I
I
I
I
I
I
,W2 U2
V2 I
K2
I
I
fffY
I
I
I
I
ţ curentului la
pornirea stea-triunghi
Schema de pornire cu
ajutorul bobinelor de
ţ conectate În cir-
cuitul statoric
pornirea ă ă a
motorului, se poate utiliza schema
ă ă În figura 2.
Principiul ă sensului de
ţ al motorului trifazat ă În
inversarea a ă faze ale ţ
trifazate de alimentare.
De ă ă se folosesc
ă contactoare, O ş 1, iar În
schema de ă sunt pre-
ă contacte auxiliare care nu
permit ţ ă a
celor ă contactoare (altfel s-ar
face scurtcircuit Între faze) .
Schema de montaj la pornirea
stea-triunghi a motorului asincron
O ă mai ţ ă a
pornirii directe reversibile pentru un
motor asincron trifazat cu rotor co-
livie este ă În figura 3. Se
ă ţ ş
electromagnetic E2, amplasat În cir-
cuitul de ţ ă al motorului. La ţ
regimului de scurtcircuit la motor,
ş deschide contactul
normal Închis 1 E2, Întrerupând ali-
mentarea la tensiune a bobinelor
contactoarelor C1 ş C2. În acest fel
- -
circuitul de ţ se ş
automat de la ţ
O ă modalitate de pornire a
motorului asincron trifazat cu rotor
colivie o ă ş
ţ ă a tensiunii de ţ iar ulteri-
or, ă ce motorul a pornit,
revenirea ă la valoarea no-
ă a tensiunii ţ
Una dintre aceste ă ţ o
ă pornirea stea-triunghi.
ţ motorul se ă cu
ă ş ă statorice În stea, iar ă
ce a atins o ţ de circa 90% din
cea ă ă ş ă statorice
se ă pe triunghi.
In figura 4 se ă schema
ă de montaj pentru ţ
stea - triunghi folosind un controler
manual, iar În figura 5, modul de
ţ a curentului de pornire.
Pornirea stea - triunghi conduce
ă la ă ţ
- tensiunea de ă la pornire se
reduce de \f3 ori, deci cuplul de
pornire se reduce de 3 ori;
- curentul de ă se reduce de
\[3 ori (Ia conexiunea stea), iar curen-
tul de linie absorbit se reduce de
3 ori;
- motorul trebuie ă ă În
regim nominal pe conexiune triunghi;
- metoda se poate aplica numai
ă motorul are accesibile toate
cele 6 capete ale ă ş ă statorice.
Acest tip de pornire se ş
pentru motoarele cu puteri de la 5,5
kW ă la ordinul sutelor de kW.
O ă modalitate de limitare a
curentului de pornire o ă
introducerea pe circuitul de ţ ă al
motorului a unor bobine de ţ
Schema ă de ţ ă pentru
acest tip de pornire este ă
În figura 6. La Închiderea contactoru-
lui K1, ţ bobinelor va limita
curentul de pornire. ă ce motorul
TEHNIUM martie 2004
atinge 80% din ţ ă cele
trei bobine se ă cu aju-
torul contactorului K2, iar motorul
ă În regimul normal de lucru.
O ă ă de ă
ă de pornire a motorului prin
mici?orarea tensiunii de alimentare o
constituie pornirea cu autotransfor-
mator. Ea este ă În figura
7. Se ă ă ţ pornirea se
face la o tensiune ă iar ulterior,
ă atingerea ţ de cca 70%
din cea ă tensiunea se
crei?te treptat ă la atingerea
ţ nominale, ă care motorul
se ă direct la ţ
Avantajul acestui tip de pornire îl
constituie un control strict al curentu-
lui de pornire, ă ă salturi (vezi comu-
ţ stea - triunghi), iar dezavantajul
este ţ autotransformatorului
trifazat de putere, ă ă
ă cu atât mai mult cu cât pu-
terea motorului este mai mare.
Pornirea motorului asincron
trifazat cu rotor bobinat
ă acum s-au examinat o
serie de variante de pornire a
motorului asincron trifazat cu rotor
colivie, utilizat În foarte multe insta-
ţ electrice. ţ ă de motorul cu
rotor bobinat, el ă un ă
mare de avantaje, cum ar fi simpli-
tatea, ţ de cost mai mic i?i
ţ foarte ă Totui?i,
din punct de vedere tehnic el este
inferior ţ ă de motorul cu rotor bobi-
nat, care pentru acelai?i curent de
pornire ă un cuplu de pornire
mult mai mare.
Cea mai ă ă de
PROIECTUL DE ABSOLVIRE
pornire a unui motor asin-
cron trifazat cu rotor bobi-
nat este introducerea În
serie cu fazele rotorului a
unor ţ de pornire.
Ele se vor mici?ora În timp
În mod continuu (reostat
de pornire) sau ţ
fapt care va duce la
mici?orarea curentului de
pornire i?i ă ă
cuplului de pornire.
7
R
s
T
Se cunoai?te faptul ă
valoarea cuplului maxim
MMAX dezvoltat la
motorul asincron cu rotor
bobinat nu depinde de
ţ circuitului
rotoric. in schimb
alunecarea ă S este
ţ ă cu rezis-
ţ ă R a
KJ " J I J I
t--I--l( ----1
f
n AT
ttJ
K
2
ă ă rotorice.
Acest lucru este exemplifi- Schema de pornire cu autotransformator
cat În figura 8. Se ă a motoarelor asincrone
ă panta ţ ă a caracte-
risticii M = F(s) scade o ă cu
crei?terea ţ electrice
rotorice, dar cuplul maxim nu scade.
Pornind din punctul A al diagramei,
prin câteva ţ Între cuplul de
pornire minim Mpm i?i cel maxim
MpM (traseul ABCDEFG), ajungem
În final la cuplul nominal Mn al
motorului. Ne-am Încadrat În inter-
valul Mpm - MpM, dar am limitat
curentul de pornire.
in figura 9 sunt prezentate
ă scheme electrice de pornire,
În ă trepte, a unui motor asin-
cron trifazat cu rotor bobina!.
Se· ă ă În schema de
ă sunt amplasate În paralel
i?i O serie de relee temporizate, care,
ă un timp bine stabilit,
ă Închiderea contactelor
care ă grupul de
ţ 1 R i?i 2R. Urmare acestui
fapt, curentul de pornire a fost limi-
tat, iar ă câteva zeci de secunde
motorul ă În regimul normal de
lucru.
ţ cuplului În timpul pornirii la un motor cu rotor bobinat când
ţ din circuitul rotoric scad În trepte
O ă ă de pornire,
mai ţ ă a motorului asin-
cron trifazat cu rotor bobinat este
ă În figura 1 Da. Se
ă ă În paralel cu grupul al
doilea de ţ de pornire, Rp2,
sunt i?i o serie de bobine,
Lp2. In primele momente ale
pornirii, ţ ţ indui?i În
ă ă de ă rotorice este
ă i?i ulterior foarte ă de
ţ ţ statorici. Grupul
Rp2Lp2 i?i Rp1 ţ ă practic În
aceste momente ca o ţ ă
ă ă de mare va-
loare.
8
TEHNIUM martie 2004
Ca urmare a acestui fapt, ca-
racteristica ă M = f(s) se
ă ca ă conform figurii
10b, diagrama (2) . Cuplul motorului
crei?te brusc de la zero la valoarea
ă punctului B. Acest
fapt nu ă ă pornirea
motorului , deoarece cuplul rezistent
Mr poate fi mai mare. Dar, am limitat
curentul maxim de pornire. ă
Închiderea contactorului C1 , fapt
care are ca rezultat scurtcircuitarea
ţ Rp1 , punctul de
7
---------- PROIECTUL DE ABSOLVIRE -------,--------
a
--'
--'
9
--'
b
Schema de pornire În ţ de timp a unui motor asincron trifazat
a - cu contactoare cu releu
b - cu releu de timp
ţ "sare" din ţ B În
ţ C. Noul cuplu (vezi segmen-
tul AC) pune sigur În ş
rotorul, asigurând pornirea motoru-
lui. O ă motorul pornit, scade
alunecarea ş ă ţ
ţ ind ş În bobinele rotoru-
lui. ţ scade, iar la valori
foarte mici ă practic
ţ le Rp2.
Ca urmare a acestui fapt , punc-
tul de ţ se ă pe
8
caracteristica (b), de la C la D. Dar
alunecarea S este ă mare. Pentru
ş ei ţ ă contactorul
C2, iar punctul de ţ face
saltul D-E, urmat de stabilizarea În
punctul F.
Aici cuplul activ Ma a egalat
cuplul rezistent Mr, dar cu avantajul
unei ă foarte mici. Cu alte
cuvinte, ne apropiem foarte mult de
ţ de sincronism, având regimul
nominal de lucru al motorului.
POZAREA SCHEMEI
ELECTRICE DE Ţ
Din cele precizate ă acum
se ă ă realizarea ă a
unei scheme de ţ a unui
motor electric nu este deloc ă
ă pentru un motor electric asin-
cron trifazat de ă putere, ţ
ile sunt relativ mai ş la un
motor de mare putere (sute de kilo-
ţ trebuie respectate ş reguli
foarte stricte. Altfel se produc avarii
ş pagube În sistem, care nu numai
ă sunt foarte costisitoare, dar duc
la ţ ş mecanice
de lucru ţ ă de ă motorul
(sau motoarele) electrice. ă nu
ă ă În lucrarea de ţ ă s-a
tratat doar pornirea motorului asin-
cron trifazat. O ă ă de
ă ă mai include ş
multe alte elemente, cum ar fi posi-
ă ţ de reglare a ţ cuplului,
ţ la ş factori ce per-
ă ţ ă a sis-
temului, ă ţ de frânare etc. La
toate se mai ă echipamentul
de semnalizare ş control al modului
de lucru propriu ţ unde
ţ ă motorul.
ţ se ş de la consi-
derentul : "Ce trebuie ă ă motorul
În ţ unde ă a fi
amplasat?"
Care sunt TOATE ţ de
lucru (porniri, ă ă ş de
ă opriri etc.) la care motorul
trebuie ă ă ţ ă În bune ţ
ă ă a se deteriora sau uza pre-
matur? ţ se ş de la va-
lorile "tipic fundamentale" ale celor
trei ţ din ă ş
anume:
- curentul nominal - curentul
pentru care a fost ă ş
sau aparatul electric ce ă a
ţ În regim normal de lucru;
- curentul de ă -
curentul care, În urma ă ă exce-
sive a ş electrice, ă ş ş
curentul nominal (de cca 1,1+1,4 ori
In);
- curentul de scurtcircuit -
curentul care apare În regim de
scurtcircuit - Isc = (2+1 O)ln.
La ş ţ se mai ă
ş valoarea curentului de pornire,
care nu este ţ pe ă ţ
indicatoare a motorului, dar se
poate estima, În ţ de ţ
de lucru ş de puterea acestuia.
Toate (sau majoritatea) schemelor
TEHNIUM martie 2004
electrice prezentate includ elemente
de ţ a motorului, ş anume:
- releul termic, ce ţ ă la
ă de ă ă
- ş electromagne-
tic, ce ţ ă În cazul ţ
curentului de scurtcircuit.
PROIECTUL DE ABSOLVIRE ----------
OI
5
În majoritatea cazurilor nu s-au
prezentat ţ fuzibile de pe
coloana de ţ ă ce ş ali -
mentarea cu energie ă a
motorului ş blocul SLF - sesizor
ă ă ţ la ţ
motorului electric atunci ă dintr-un
motiv sau altul , ă "alimentat"
la ă faze. Este ă ă
ă lucrare se ă doar de
R.,
pornirea motorului asincron trifazat, 1 ORp,
dar nu ă ă avem o privire de '----'------'
o 0.5
ansamblu asupra unei scheme elec-
trice de ţ competente.
Ă DE PROTECTIA MUNCII
Ş PAZA CONTRA
INCENDIILOR
Pentru evitarea accidentelor
prin electrocutare, este ă
eliminarea ă ţ de trecere a
unui curent electric periculos prin
corpul omului.
Se ţ ă ă ă
ă ş mijloacele de pro-
ţ contra ă trebuie ă
fie cunoscute de personalul munci-
tor din toate domeniile de activitate.
Principalele ă de prevenire a
ă la locul de ă În
care ă ţ electrice sunt:
- Asigurarea ă ţ ele-
mentelor care fac parte din circuitele
electrice. Acest lucru se ă prin
amplasarea conductoarelor electrice
izolate electric ş protejate mecanic
(unde sunt ă ţ de acces);
- Izolarea ă ă a ter-
minalelor conductoarelor ş folosirea
mufelor de conectare standardizate·
- ă OBLIGATORIE
a carc_aselor motoarelor;
- ă cu panouri metalice
sau plase perforate a ţ lor din
care face parte motorul electric de
mare putere;
- Folosirea tensiunilor sub 24 V
pentru ă ş sculele portative;
- Interzicerea ă a ă
sau remedierii defectelor În timpul
ţ ă motorului;
- ă ă ă supraveghere a
ş de lucru În ţ antre-
ă de motorul electric, este strict
ă
TEHNIUM martie 2004
a b
Schema de pornire În ă trepte ş caracteristicile mecanice În cazul
ă ţ lor ş bobinelor de ţ
a - schema ă b - caracteristicile mecanice
- Folosirea mijloacelor auxiliare
de ţ În cazul ă
ă ş ă ă cizme din
cauciuc electroizolant, ş de
cauciuc etc.);
- Folosirea obligatorie a mijloa-
celor de avertizare În timpul exe-
ţ unei ă În punctele de
lucru periculoase ă ţ averti-
gard de ţ etc.).
In ţ pazei contra incendi-
ilor, se ţ ă ă un motor
electric ales ă sarcinii
nu poate fi ă de incendii decât În
cazul În care schema de alimentare
cu energie ă sau schema de
ă nu au fost dimensionate
ă
Se mai ţ ă cazul În
care motorul electric ă
Într-un mediu exploziv (de exemplu
În ă ş nu a fost ales cu gradul
de ţ ă ă În
schema de ţ ă conductoarele au
ţ prea mici, se pot ă
ă ia foc ţ
ă În schema ă de
alimentare ş ă nu au fost
amplasate elemente de ţ
ţ fuzibile, releul termic,
ş electromagnetic etc.).
la un moment dat poate lua foc
ă ş motorului electric.
În toate aceste ţ prima
ă ă este ş motorului
electric de la ţ Ulterior, incendi-
ul se stinge folosind ă cu
praf ş C02' sau ă C02' iar in
extremis jeturi de ă
BIBLIOGRAFIE
1. ă Bichir, Dan Mihoc
ş - Ş APARATE, Ţ
NARI Ş Ă Ed.
ă ş ă ş
1994
2. Silviu Cristian Mirescu -
Ş ELECTRICE Ş Ţ
Ă Ed. ă ş
2000
3. Constantin ţ ă - CONVER-
TOARE ELECTROMECANICE, Ed.
I.C.P.E. ş 1998
4. Constantin ţ ă - ELE-
MENTE FUNDAMENTALE DE
Ş ELECTRICE, Ed. Printech,
ş 2002
5. Cornel ia ş ş -
ELECTROTEHNICA - TRANSFOR-
MATOARE Ş MOTOARE ELEC-
TRICE, Ed. I.C.P.E., ş 2000
6. Ion Gheorghiu, AI. Fransua
TRATAT DE Ş ELECTRICE
(VoI. III), Ed. Academiei R.S.R.,
1971
7. Ş Pece, Aurelia
ă ă ş - Ţ
MUNCII , Ed. ă ş
1995
9
----- ---------ATELIER ---------- --- -
(OROZIUNEA si PROTECTIA
, ,
v
ANTICOROSIVA
.
A MATERIALELOR METALICE
Dr. ing. PAUL OLARU
1. TIPURI DE COROZIUNE
Coroziunea metalelor este un proces de degradare
ă ă a acestora de la ţ ă spre interi·
or, sub ţ mediilor chimice active. Acest proces
cuprinde o ă de ă chimice ş electrochimice
În urma ă metalele trec dintr-o ă ă
Într-o ă ă trecere ă ş de ten-
ţ ă a metalelor de a reveni la forma cu energii
libere mai reduse. Atacul chimic direct este posibil la
toate materialele folosite de industrie, În timp ce atacul
electrochimic nu apare decât la metale, Întrucât numai
ele ă electroni liberi. Sub acest aspect se
ş
- coroziunea ă procesul de degradare a mate-
rialelor În general ă ţ chimice dintre mate-
rial ş mediul corosiv, În timpul ă nu se ă
transport de sarcini electrice;
- coroziunea ă procesul de degradare a
materialelor metalice ă ţ chimice dintre
material ş mediul corosiv, ţ ţ de transport de
sarcini electrice.
Fenomenele de coroziune sunt extrem de complexe
ş apar sub cele mai diverse forme, ceea ce nu permite
o clasificare ă Din punct de vedere al aspectu-
lui macroscopic ş microscopic al efectelor ţ
corosivi, se disting mai multe tipuri de coroziune (fig. 1).
Coroziunea ă sau ă se ă la ali-
aje ce nu ă ă de oxid protectoare sau
În cazul coroziunii cu acid clorhidric a ţ ino-
xidabile. Coroziunea ă se ş la ali-
ajele polifazice, fiind ţ ă de tipul con-
ţ structurali ş de ţ defectelor de
ţ ă (de exemplu, coroziunea În ă a
ţ Coroziunea În pete se produce la ş
tipuri de materiale ca ş coroziunea ă În
medii lichide (de exemplu, coroziunea ţ În
ă Coroziunea ă ă ş coroziunea
ă poate fi ă la piesele din aluminiu În
diferite medii. Coroziunea ă se produce
la limita ă ţ având ca efect ă ă ţ rea propri-
ă ţ fizico-mecanice. Se ş În cazul unor
aliaje tratate termic ca urmare a ă procesu-
lui de cristalizare. Coroziunea ă se ă
sub ă aspecte: component ă - dezincarea
alamei, În urma ă cuprul ă neatacat;
structural ă - dizolvarea feritei În cazul
ţ
Coroziunea ă s.ub tensiune se ş
În cazul ţ austenitice În ţ de cloruri.
Ca efect al coroziunii, anual trebuie ţ
piese ce ă În ă ţ cca 30% din ţ
ă de materiale metalice.
Tot ca urmare a acestui proces, 10% din ţ de
materiale metalice se pierde nerecuperabil.
2. APLICAREA DEPUNERILOR Ş A PELICULE-
LOR PROTECTOARE
ţ ţ metalice se ă prin
depunerea unui strat metalic sau nemetalic care consti-
tuie o ă Între ţ de protejat ş mediul agre-
siv. Pentru ş Îndeplini rolul de ţ aceste
depuneri ş pelicule trebuie ă fie continue, lipsite de
pori, ţ la ă Calitatea ţ este
ţ ă În mare ă ă de modul de ă a
ţ care include ţ de prelucrare ă
degresare ş decapare.
Mediu coros i v
I

Q
1
Tipuri de coroziune:
a - coroziune ă b - coroziune ă c - coroziune În pete; d - coroziune ă
e - coroziune intercristalina; f - coroziune ă 9 - coroziune ă
10
TEHNIUM martie 2004
---------- ----ATELIER --------------
2
Produs al
coroziunii
a)
b
Schema coroziunii unui metal acoperit cu un strat de ţ poros:
a - ş catodic; b - ş anodic.
2. 1. ţ ă prin acoperiri meta-
lice. Straturile de acoperiri metalice se ă În primul
rând pe metale, dar ele pot fi aplicate ş pe materiale
nemetalice ca ă mase plastice, ă hârtie etc.
ă ţ de ă În raport cu metal!,!1 de ă
ş se Împart În catodice ş anodice. ş
catodice au un ţ mai ţ negativ
decât al metal ului ă In cazul ă peliculei
de ţ cgroziunea va ţ asupra metalului de
ă (fig. 2a). In ă categorie pot fi cuprinse stra-
turile de cupru, nichel, crom, plumb, aplicate pe ţ car-
bon sau ţ slab aliat. ţ electrodic al
ş anodice este mai negativ decât al metal ului
ă de aceea la distrugerea ă ţ lui , ş
anodic ă rol protector, distrugându-se singur ş În
ş fel ă metalul pe ă (fig. 2b). Metodele
de ă de aplicare a ş metalice sunt scufun-
darea În metal topit, galvanizarea, metalizarea prin
difuziune ă metalizarea prin pulverizare,
placarea.
Acoperirea prin scufundare În metal topit se ă
pentru protejarea pieselor finite (exemplu, obiecte de uz
casnic) sau a semifabricatelor sub ă de sârme,
table, benzi cu straturi ţ de metale ş fuzibile:
zinc, staniu, plumb, aluminiu etc. Fluxul tehnologic al
acestei metode cuprinde ă ţ ă ţ
ş activarea ţ prin degresare ş decapare, intro-
ducerea pentru scurt timp În baia de metal topit, ă
În aer sau bazine cu ă a stratului
depus ş egalizarea grosimii stratului
ă se ă ă la 5% staniu).
In figura 3 este ă schematic o ţ de
zincare prin procedeul umed.
ă acest procedeu se ă tabla ş sârma
ă ă la coroziune ă tabla cosi-
ă pentru ţ cutiilor de conserve, tabla
ă ă la realizarea utilajelor pentru industria
ă ă ş piese plate din ţ acoperite de alu-
miniu sau aliaje de aluminiu-siliciu care ă În gaze
puternic corosive etc.
Metoda este ş de aplicat, dar ă unele
dezavantaje. Astfel, metalele utilizate pentru realizarea
ă topite trebuie ă fie cât mai pure, de unde ă ş
costul lor ridicat; consumul de metal este mare, dublu
ţ ă de depunerea ă la ş grosime;
grosimea metalului depus este ă ceea ce
conduce la o stabilitate mai ă la coroziunea depune-
rilor; procedeul nu se poate aplica În cazul pieselor ale
ă ă ţ mecanice se ă sub ţ
temperaturii ridicate sau În cazul pieselor cu orificii de
dimensiuni mici ş cu filete.
Metalizarea prin pulverizare este un procedeu mo-
dern de protejare Împotriva coroziunii, care se ă
pe aplicarea pe ţ metal ului de protejat a unui
strat metalic rezistent la coroziune format dintr-o
ă ă ă de particule metalice separate.
Particulele sunt ş În stare ă pe
ţ ă de protejat. Caracteristicile de ă
de metal protector (acolo unde este
posibil) .
8-----..
,.
---..-...
Topiturile au la ţ lor un
strat de fondant ă de zinc)
care ţ ultimele resturi de oxizi
de pe ţ ă ă
oxidarea metal ului topit ş ă o
ă ţ ă a stratului protector.
La contactul dintre ă ş
ţ ă a piesei are loc
difuziunea atomilor metalului topit În
ţ metalului ce trebuie protejat
(se ă astfel un aliaj care a::Ji-
ă ţ stratului depus). In
cazul În care cele ă metale nu se
ă se ă În ă ele-
mente intermediare (exemplu: la
acoperirea fierului cu plumb, În to-
TEHNIUM martie 2004
7
2
I
I
\ I
\ I
\ /
\. /
'-_./
Zinc (t = 723 K)
6
5
4.
3
:
I I I
L ________________ J
ţ de zincare prin procedeul
umed:
1 - cuptor; 2 - bare de zinc topit; 3 - strat de plumb; 4 - mate; 5 - zinc
topit; 6 - ş ă 7 - flux (ZnCI2); 8 - semifabricat ă sau ă
11
--------------ATELIER --------------
care se ă pentru stratul metalizat sunt ţ
la ţ metalului de ă ş compactitatea stratului.
Pentru ţ acestor caracteristici la valori ridicate
este necesar ă se respecte ă faze ale pro-
cesului: ă ţ de metalizare prin degre-
sare, sablare, strunjire ă este nevoie); ă
ţ pentru favorizarea ţ stabilirea ele-
mentelor regimului de pulverizare; prelucrarea ă a
ţ metalizate prin strunjire, ş lustruire,
prelucrare cu perii metalice. Pentru pulverizarea materi-
alelor de metalizare se folosesc mai multe tipuri de
ţ ţ de procedeul ales, ţ de me-
talizare pot fi clasificate astfel : oxiacetilenice cu ă
oxiacetilenice cu pulberi electrice cu ă În jet de
ă
Pentru exemplificare, În figura 4 se ă schema
unei ţ de metalizare ă cu ă
Materialele utilizate În vederea ă pot fi sârme
sau pulberi din metale sau aliaje rezistente la coroziune,
Cr, Ni etc., În ţ ce depind de ţ piesei.
ă pulveriza re, straturile metal izate ă bune
ţ de ţ ă ă ă alte ţ auxi-
4
ţ de metalizare ă cu ă
Grosimea ă a stratului protector pentru
diferite ţ de agresivitate a mediului
Melalul Acoperirea
Grosimea acoperirii,
de ă ă
ţ ţ ţ Conditii
ş medii grele foarte grele
Olel zinc 5 10 15 25
cadmiu 6 8 10 12
cupru-nichel-eram 10 20 40 50
staniu 70 20 - -
Cupru staniu 6 12 12 20
nichel-cram 6 12 24 30
Zinc cupru-nichel-crom 10 20 40 50
Aluminiu cupru-nichel-cram 15 25 -
Peliculele anorganice se ă pe ă ă În
industrie pentru protejarea pieselor care ă În
ţ ş de coroziune ă pentru
ţ straturil or intermediare Înaintea ă
peliculelor organice sau independent la finisarea deco-
ă a unor piese.
Oxidarea ă În ş ă a
peliculelor de oxizi pe ă sau accelerat, pe
cale ă In cazul ţ oxidarea
1- compresor; 2 - ă 3 - rezervor de aer comprimat; 4 - butelii cu gaze; 5 - debitmetru gaze de lucru;
6 - filtru fin pentru aer comprimat; 7 - debitmetru pentru aerul comprimat; 8 - ă flexibile la pistoletul
de metalizare; 9 - suport pentru ă 10 - pistolet de pulverizare; 11 - dispozitiv de deplasare a pistoletu-
lui ş a piesei, precum ş de ţ a pieselor de revolutie.
liare În straturi groase de peste 300 I-lm. În cazul unor
straturi ţ sau În general pentru ă ă ţ
acestor straturi În diferite ţ de lucru se iau ă
toarele ă depunerea unuia sau a mai multor stra-
turi de vopsea, aplicarea unui strat de ţ de
ş aplicarea unui strat de material plastic, com-
pactizarea straturilor, tratamentul termic. Avantajele pro-
cedeului constau În aceea ă se pot depune cu ş ţ ă
straturi ţ rezistente Ig coroziune, scumpe, pe mate-
riale de ă ieftine. In mod analog, ă
ţ pieselor cu cost de ţ ridicat,
uzate sau prelucrate ş poate aduce economii
importante.
Dezavantajele procedeului constau În porozitatea
ţ ă a straturilor ţ de depunere, ţ ă
ă a acestora, precum ş pierderile mari de metale
ă la 40%) .
2. 2. ţ ă prin acoperiri neme-
talice. Peliculele nemetalice de ţ se Împart În
trei grupe mari : pelicule anorganice ţ prin oxi-
dare, fosfatare, cromare; pelicule organice formate din
unsori, vopsele, lacuri ; email urile. Grosimea ă a
stratului protector pentru diferite ţ de agresivitate
a mediului este ă În tabelul ă
12
(brunarea) ă se ă prin scufundarea pie-
sei degresate ş decapate În ţ ă din hidroxid
de sodiu 650-700 g/I; azotat de sodiu 50 g/I; azot it de
sodiu 200 g/I, la temperatura de 411-413 K, timp de
39-90 minute. Durata se ş ţ de ţ
ţ prelucrat; astfel ţ cu % C 0,4 ş ţ
aliate se ă mai greu, temperatura ţ fiind
ă la 423-428 K.
Oxida rea ă se ă În ţ de
hidroxid de sodiu 300-400 g/I, la temperatura 353 K
ş densitatea de curent pe anod de 5-10 Ndm . Durata
procesului este mai ă decât la oxidarea ă
iar calitatea peliculei de oxid este ă
Procedeul se poate aplica similar ş altor aliaje pe
ă de aluminiu, cupru, zinc, magneziu etc., În ţ
specifice ă având drept scop realizarea pro-
ţ anticorosive, cât ş alte efecte.
Fosfatarea ă În formarea pe ţ mate-
rialului metalic a unui strat de ţ insolubili ş se
ă practic pentru protejarea fontei ş a ţ
nealiat. Pelicula de ţ are o ă ţ ă are o
ă ă ş ă ţ absorbante, fiind de cele
mai multe ori ă ca Înlocuitor al grundurilor pentru
acoperirea cu vopsele În ţ navale, de automo-
bile etc.
TEHNIUM martie 2004
------------ --ATELIER --------------
Ca ş oxidarea, fosfatarea se poate realiza pe cale
ă ş ă aplicându-se pieselor cu
ţ ă prin degresare, decapare ş
sablare. Pentru fosfatarea ă piesele se ă
Într-o ţ de ţ de mangan ş fier (300 g/l acid
fosforic, 80 g/l mangan, 8 g/l fier) la temperatura de
369-371 K, timp de 40-80 minute. Parametrii procesului
(temperatura, aciditatea ţ trebuie ţ ţ con-
ţ pentru evitarea unor efecte secundare nedorite:
formarea straturilor macrocristaline la temperaturi mai
ă sau impurificarea ţ cu ă la
Utilizare
Concentratie:
Add cromic
Catalizator sulfat Surtec 871 I
Catalizator fluoruri Surtec 871 II
Inhibitor de fum Surtec 870 AK
225 g/I
25 miii
25 miii
(),.'h! miii
ş temperaturii. ____
sului se poate realiza prin
ă În ţ a
azotatului de cupru 0,1 % ş
azotatului de potasiu 20%,
care permit scurtarea
duratei de ţ la 5-15
minute.
Fosfatarea ă
este un proces accelerat de
protejare ş se ă În
ă cu ă ţ
acid fosforic 22 g/l, oxid de zinc
9 g/l, fosfat trisodic 25 g/l, În
care piesele scufundate sunt
legate la o ă de curent alter-
nativ cu tensiunea de 15-20 V ş
de curent de 3-4
Ndm . in timpul ţ pozi-
tive, curentul electric permite
dizolvarea fierului, iar În timpul
ţ negative ş ă
degajarea hidrogenului. ă o
ă de ţ ă ş
foarte ă
Cromarea ş nichelarea sunt
metode de protejare a metalelor
neferoase Zn, AI, Mg, Cd, Cu, prin
acoperire cu un strat de crom ş
nichel de grosime ă cu aspect
lucios decorativ ş foarte compact
(vezi Anexele A 1 ş A2, furnizor Surtec
România SRL) .
Acoperirile organice cele mai des
folosite pentru ţ ă sunt: unsorile,
vopselele, lacurile, materialele plastice, mase bitumi -
noase.
Unsori le se ţ ă în cazul când piesele nu
pot fi vopsite sau este ă o conservare ă
în vederea ă sau a transportului.
Anexa 1
Cromare ă
ă ţ
• Proces cu ă componente lichide catalizatoare
• Acoperire ă la temperaturi de aprox_ 30°C
• Acoperire ă pentru piese cu geometrie com-
ă
• Randament bun de curent, chiar ş la ă ţ
joase ale curentului
• ţ ă la concentratii mici de ă
ă Începând de la 180 'gll
• ş sensibil la crom (III)
• Poate fi controlat cu celula Huli
TEHNIUM martie 2004
Valori prescrise pentru ă g/I
Acid cromic 225 (180-400)
Sulfat 0,9 (0,75-2; În
ţ de
ţ
Cr03
Fluoruri 0,2 (0,18-0,3)
Preparare: ţ 3/4 din volumul ă cu ă de-
ă ş ţ cantitatea nece-
ă de acid cromic. ă ţ Surtec 871
I ş Surtec 871 II. ţ cu ă de-
ă ă la volumul final. Când
ţ anozi Pb/Sn, trebuie ă ţ ţ per-
fect ş ţ ă aceea.
Temperatura: 30°C (25-35°C)
Densitatea de curent ă 10 Aldm
2
(2-20 Aldm
2
)
Depinde de tempera-
ă ş ţ
Voltaj:
Randamentul de curent:
Viteza de depunere:
Anozi:
de Cr03
3-5 V
20%
0,15-0,25I-1m/min
Pb/Sn-(9317)
niobiu platinat
sau
13
---------------------------- ATELIER ----------------------------
Materialul cuvei: ţ ă ş cu
material plastic rezis-
tent la acid cromic ş
fluoruri
ă ă Acidul cromic ş fluo-
rurile rezistente la ă
ă ă (normal
nu este necesar)
ă pentru
ţ muncitorilor
Pentru minimalizarea
cetii se foloseste
Su'rtec 870 AK'
ţ
ţ
ţ ţ in acid cromic ş ţ cu
acid cromic Surtec 870.
ţ sulfatul ş ţ lipsa acestuia cu
Surtec 871 1.
ţ excesul de sulfat cu carbonat de bariu.
Anexa 2
Nichelare ă
ă ţ
• Depunere foarte ă ş de ă calitate
• Acoperire cu un strat de nichel uniform, ă
ş ductil
• ă ţ pot fi ajustate ă agent de
luciu ş agent de nivelare a stratului
• Agentul de luciu ţ ductilitatea acoperirii ş
ă mai ţ ani
• Acoperirea este foarte ă ş la o acoperire
ş ă cu crom.
Utilizare
ţ g/I
Sulfat de nichel x 7 H
2
0 250
ă de nichel x 6 H
2
0 50
Acid boric 45
Aditiv de ă Surtec 857 I
Aditiv de luciu Surtec 857 II
Aditiv de nivelare Surtec 857 III
mIII
15
1
1(0-2
mVl)
Agent de umectare Surtec 850 W 5
(pentru agitare ă
(5-10 mIII)
Agent de umectare Surtec 850 L 2
(pentru agitare cu aer)
(2-3 mIII)
Agent de purificare Surtec 850 LCD 1
(5-10 mIII)
Valori optime gli
Nichel 65 (60-75)
Cloruri 20 (15-25)
Acic;.l boric 45 (40-45)
Preparare: Intr-o baie ă ţ ă de
nichel ş acid boric in ă ă foarte fierbinte
(cel ţ 60°C), amestecând incet, in aprox. 1/3 din
volumul final de electrolit. ă ţ 5 gli ă
activ ş ţ timp de 2 ore. Apoi, ă ţ ă se
sedimenteze, ţ in baia ă ş ţ cu
14
ă ă ă la volumul final. ţ baia
cu o ă aprox. 4 ore la 0,4 Aldm
2
, apoi ţ
testul la 4 Aldm
2
timp de 15 minute. ă aceasta
este ă se pot ă aditivii , ă nu,
acoperirea ă (formarea electrolitului) ar trebui ă
continue.
Temperatura: 50°C (48-max. 53°C)
PH:
Densitate de curent
4,2 (3,8-4,6)
Se ă cu acid sulfuric
pur sau cu carbonat de
nichel
ă 4 Aldm
2
(1-6 Aldm
2
)
Randamentul de curent: 98% la 4 Aldm
2
Viteza de depunere: 0,8 Ilm/min la 4 Aldm
2
Raport anodlcatod: 2:1
Anozi:
Agitare:
Nichel electrolitic DIN 1702,
saci anodici sau ă
cu diafragma din polipro-
ă (PP), ă ă
in prealabil
ă 3-6 m/min tam-
bur: 6-12 rot!min
Materialul cuvei: PP sau ţ placat cu materi-
al plastic rezistent la
ă
Filtrare:
ă
ţ
ţ
Consum:
ă 1-5 ă
ţ ă ă cu ter-
mostat, din ţ
ă sau teflon
ă pentru pro-
ţ muncitorilor
ţ pierderile prin
evaporare cu ă
ă sau ă
Valorile optime trebuie ă
fie controlate: o ă a
ţ in nichel
sau acid boric ă
arsuri ale stratului; un
exces de acid boric deter-
ă pitting. O ă a
clorurii ă dizolvare
ă a anozilor. La
o valoare ă a pH-ului
scade gradul de nivelare,
la o valoare mare a pH-ului
apar arsuri ale stratului
de nichel.
Depinde de electrolitul
dezlocuit, dar ă
valori pot da nivelul de con-
sum (10000 Ah)
Surtec 8571
Surtec 857 II
S u rtec 857 III
Surtec 850W sau L
Surtec 850 LCD
0,5-1 I
1,5-3 I
ă la 3 I
ccaD,51
numai pentru
completarea
electrolitului dezlocuit
Din moment ce consumul mediu
pentru fiecare aditiv este cunoscut,
ei pot fi ţ pentru dozare.
TEHNIUM martie 2004
----------- ---ATELIER --------------
APLICATII PRACTICE
ale circuitului integrat
J3AA 145
Pagini realizate de prof. dr. ing. SORIN PISCATI
Circuitul integrat PAA 145 ă comanda În
ă a tiristoarelor ş triacelor. Aceasta este principala sa
ţ
In continuare se ă ă montaje, unul mono·
fazat iar ă trifazat, În ţ ă ă cir·
cuite integrate de tipul PAA 145.
Aceste montaje ş ă numeroase ţ prac·
tice. Oe exemplu, pot fi utilizate În ă de teatru, cine·
matograf, ă etc., acolo unde stingerea ş aprinderea
lumjnii trebuie ă se ă progresiv ş În mod continuu.
In hale le industriale pentru ş ă ă ilumi·
natul progresiv este de asemenea indispensabil.
1
.-
toarele Th1 , Th2, pot fi comandate diverse aparate ş
ţ electrice care ă În mod ă
puntea. In cazul ă unor ţ mai mari , acest
tip de ă În ă este superior celorlalte ă ţ
ş sisteme considerate clasice. Utilizatorul ă
economii prin reducerea ă a pierderilor elec·
trice.
Relativ la montajul prezentat În figura 1, manipu-
larea ţ de ă se ă prin folosirea
unei ţ redresoare semicomandate (01 , 02, Th1 ,
Th2) . Controlul puterii disipate În ă se face prin
reglajul unghiului de ţ al tiristoarelor. Pentru o
I tf 3 ... -
...---19 t4
i3&1.JS
--
'"
"-+---iB /MA 145 ,:', CC(J!
.A&
21101{ ţ ,
Trecerea ă de la Întuneric la ă ş invers stre·
ă puternic ă ă cu ţ grave asupra
ţ
Se mai pot comanda motoare de curent continuu sau
universale, dar nu ş cele sincrone sau asincrone,
ţ Într·o ă de ţ cu circuit Închis,
un astfel de montaj În ţ ă ă ş circuite
integrate PAA 145 (UAA 145) poate comanda un grup
motor electric· tahogenerator, care ă un cuplu
constant, indiferent de ţ ă Un astfel de
grup este ideal pentru antrenarea unui strung, de exem·
plu, care ă antrenarea universalului la diverse
ţ dar la un cuplu motor constant, indiferent de va·
loa[ea ţ
In figura 1 se ă un astfel de montaj, care are
În compunere ă circuite integrate PAA 145 ş o punte
cu tiristoare. Este vorba ş o punte ă mono·
ă ă In ţ de puterea ţ
semicomandate ă ă din diodele 01, 02 ş tiris·
TEHNIUM martie 2004
i(l{)n.
ţ ă a tensiunii de ţ conduc Th1 ş 02, iar
pentru ă ţ ă Th2 ş 01 .
Formele de ă sunt prezentate În figura 4.
Caracteristic schemei din figura 1 a este comutarea
ă a terminalelor 16 ale celor ă circuite inte·
grate PAA 145. ă ă ă este ă pentru
asigurarea simetriei impulsurilor de aprindere a tiris-
toarelor. Legarea ă a terminalelor 16 de la cele
ă integrate face ca rampele de tensiune ale acesto·
ra ă fie identice. Ca urmare, pentru ş tensiuni de
ă unghiurile de ţ sunt riguros egale.
Cu un montaj realizat ă schema ă din
figura 1 se pot alimenta consumatori cu o putere de
maxim 10·15 kW.
Pentru puteri mai mari se ă ţ redresoare
trifazice semicomandate. Un astfel de montaj este
prezentat În figura 2. Practic este o extindere a schemei
din figura 1 pentru o punte ă ă
ţ astfel o ă putere În ă
15
-------------- ATELIER --------------
2
/l
<t7.k
.A . J'
47j
T
....
\
I
J .1.
-'- .1'..1 11##0'
! I gPr;" r, .... • ...L .......
rri i 9 pAA ..-.
I \ y OO It .1. :JN#1J'1
4 B iii . 141----_-.. • .... ..--t Y 8IN3!i
, pAA A.A
L 9 J IU"
i N U A.- .1.
1""
, \ / "
,\
,
t
,
\/
" /\ /
....... ,,1 ,_.1
t
t
II
t
t
16
TEHNIUM martie 2004
--------------ATELIER - ------- - - ----
4 t;,
1

t"s
5
( ·ISV ( t/JV

J,1f. i
!,!k l
>

Ri
2$gk

II IS 14 11 N
471]

O
pAA US
I
1 J 13 G 7

1#011

.
ilO
1 .
·fsr ·/5r
.1.Rf

...
''UlSIA'
"T"
TEHNIUM martie 2004
a
t
t
I
..
t
,
I
I
I
f41t
5
f4 10 S
ftAA 145*
e
Puntea ă este ă din
diodele 01 , 02, 03 ş tiristoarele Th1 ,
Th2, Th3. ă cum se ş Între
fazele RST ale ţ ă un
defazaj de 120
0
(figura 3). Curentul
prin sensina RL se Închide succesiv
prin Th3 ş 02, apoi prin Th2 ş 01 ş
În fine prin Th1 ş 03. Circuitele inte-
grate (3AA 145, având terminalele 16
legate ă ş o ş tensi-
une de ă În terminalul 8,
deschid tiristorul la ş unghi de
ţ Impulsurile de aprindere
vor fi identice ca ă ă decalate
În timp cu 6,66 ms, ă
unghiului de 120
0
• In ă ia
ş o tensiune ca aceea din figu-
ra 3, a ă ă este ă
practic de valoarea unghiului de con-
ţ <p .
C chestiune ă care
apare În cazul acestui tip de ţ
este asigurarea ţ elementului
activ comandat la eventualele acci-
dente legate de ţ ă
a buclei de ţ ce trebuie ă asi -
gure stabilizarea puterii (curentul ui) În
ă Circuitul (3AA 145 poate
"interpreta" acest accident ca o
ă a puterii În ă ş În con-
ţ ă ă impulsuri de
aprindere cu unghi de ţ din
ce În ce mai mare. Astfel ş În
mod nejustificat puterea În ă ş
de la un moment dat poate pune În
pericol de distrugere ă tiristorul
comandat.
ş efect ÎI poate avea ş un
accident În circuitul de ă al radia-
torului tiristorului de putere, a ă
ţ ă ă a crescut.
In aceste cazuri se ă
scheme de ţ separate de
bucla de ţ pentru stabilizarea
puterii În ă care ţ ă la
nivelul ţ tiristorului , blocând-o
atunci când temperatura radiatorului
ă ş ş valoarea ă Atunci
când blocarea se ă direct pe
poarta tiristorului, trebuie ţ
ţ mari , ceea ce face ca sensibi-
litatea circuitului de ţ (În cazul
În care circuitul nu este prea com-
plex) ă fie ă
Pentru realizarea ă a
ă circuitele integrate de
ă a ti ristorului sunt ă
cu un terminal cu prioritate de blocare
a impulsurilor de aprindere.
Circuitul are o sensibilitate ă
deoarece ă la ţ mici.
Terminalul 6 al integratului (3 AA 145
este terminalul cu prioritate de blo-
care. Când este pus la tensiunea de
al imentare (scurtcircuitat cu termi-
nalul .1), generarea impulsurilor pe
ampele ş (14 ş 16) este ă .
In figura 5 este ă
schema montajului de ţ cores-
ă ţ (3AA 145.
17
--- - - ----- -----ATELIER -------- - - - ----
APLICATII PRACTICE
,
ale circuitului integrat
TBA 315
Acest circuit integrat este un
tempo rizator care face parte din
familia oscilatoarelor astabile. La
ş lui se ţ ţ drept-
unghiulare.
ş a cunoscut o ă
mult mai ă decât integratul PA
555 (NE 555), acest circuit ieftin,
precis ş robust ş ă ş multe
ţ În ă mai ales În
domeniul auto.
Circuitul TBA 315 a fost gândit ă
ţ la tensiunile tipice de
alimentare de 12 Vc.c. ş 24
Vc.c. Curentul maxim de
ă pe care ÎI ă În
ţ normale este de 200
mA. ş circuitului, pre-
ă ă prin ţ cu o
ă de ţ (pentru
sarcini inductive) este de tipul
cu colectorul În gol.
ă ă ă
descriere a circuitului TBA 315
se ă În continuare patru
scheme de automatizare, con-
siderate clasice, În compo-
ţ ă ă acest inte-
grat.
ţ de ă
cu temporizare a
ş ă de
parbriz ce ă
autoturismele Dacia
Tranzistorul T1 se deschide ş pune
sub tensiune ă ş releului
REL. Contactul K3 al acestui releu
ă tensiunea bateriei de acumu-
latori a autoturismului pe borna 31 b
a Ţ ş ă de par-
briz. In ţ de repaus, terminalul
31 b al comutatorului este În contact
cu ă ş rea de ă ă a
motorului electric. O ă cu
ş rotorului acestuia, cama
care este ă cu arborele
motorului Închide contactul K2 ş ali-
ă ă este ă Între 0,8
ş 2 kn, În ţ de constanta
ă a ansamblului motor-
ă
ă cum se vede În schema de
principiu a ţ prezentate În
figura 1, condensatorul C se descar-
ă prin ţ P ş grupul de
ţ R1, R2. Durata ă de
blocare a tranzistorului T1 este
ă În limitele determinate de
valoarea ţ R1 + R2 ş
respectiv R1 + R2 + P din bucla de
---,
I
I
I
I
I
1
_____ o'K]
.lP----""-'<-<4
-, ,'in' m'"
I ş ă I -----
I + I L-
I rm I .1-
I - ! VI
II ă -Y2 'I
Schema de principiu a \:../
acestei ţ i _ este prezen- v ..... --;-I ______ - L_ --'_ '--_ -_ -_
comutator ş ă
de parbnz
ă În figura 1. In acest mon- L ___________ -.J
taj , circuitul este protejat de
supratensiunile accidentale
care pot ă În ţ elec-
ă a autovehiculului prin dioda
Zenner DZ ş condensatorul C2.
Capacitatea C1 ă depara-
zitarea oscilatorului. ş 5 a inte-
gratului este ă cu bobina
releu lui elec..tromagnetic final de pu-
tere, REL. Intre contactele acestui
releu este legat motorul ş ă
lui de parbriz.
ţ ţ
La Închiderea contactului K1 ,
ş de putere 5 este În stare lo-
ă 1, Întrucât terminalul 2 (CON-
TROL) este legat la ă
18
ş ă motoreductorul prin K3-
31 b. In acest fel circuitul integrat,
prin intermediul releului REL ş al
contactului K3, ş motorul
ş ă de parbriz; ţ
narea În continuare a acestuia este
ă de ă prin contactul K2.
Pentru a asigura un impuls de
ă ă dar suficient de lung
pentru ca motorul - prin intermediul
camei - ă ţ contactul K2,
se alege convenabil valoarea rezis-
ţ de ă a condensatoru-
lui. Valoarea acestui condensator
este ă de ţ R1, a
ţ Pe ă durata ă
tranzistorului T1, releul REL nu este
activ. Valoarea ţ R2 s-a
ales În ţ de durata cursei com-
plete, dreapta-stânga, a lamelelor
ş ă de parbriz. ă ei
ă timpul minim Între ă
ţ ă Pentru valorile componen-
telor din figura 1, durata dintre ă
ţ ă succesive este ă
Între 1 ş 45 de secunde. Conden-
satorul C trebuie ă fie de tipul cu
tantal. Dioda D2, ă În para-
lel cu ă ş releului REL, pro-
ă tranzistorul T1 la ţ
TEHNIUM martie 2004
-------- ------ATELIER --------------
supratensiunilor. Contactele releului
REL trebuie ă reziste la ţ de
cel ţ ă ori mai mari decât
ţ de pornire ai motorului elec-
tric ce ţ ă ş ă de
parbriz. In cazul autoturismului
DACIA, valoarea acestor ţ de
rupere va fi de minimum 15 A,
ţ cont ă electromotorul
absoarbe la pornire 5 ă la 7,5 A.
ţ ă ă
În figura 1 permite ş ţ
ă a electromotorului din
comutatorul ş ă chiar
În timpul ţ ă temporiza-
torului .
ţ de temporizare
a ţ ă ş ă
de parbriz, ă ă releu
electromagnetic
În ă ă ă
În figura 2, releul electromagnetic
este Înlocuit printr-un tiristor ş un
tranzistor de putere.
Prin Închiderea la pornire a
comutatorului Kl, pe poarta tiris-
torului apare un impuls pozitiv.
Tiristorul deschizându-se, curentul
trece prin diodele 04, 05 ş comuta-
torul ş ă de parbriz spre
ă ş de ă ă a
motorului electric. Acesta Începe ă
se ă antrenând cama din
reductorul mecanic cu pinioane. La
rândul ei , cama În ş de
ţ ă ţ contactului
K2, astfel Încât tensiunea + VBAT se
ă prin K2-DG comutalorului
care ş motorul de antrenare
a ş ă lor.
Impulsul generat la ş cir-
cuitului integrat are o ă ă
Pe ă ă motorul ş ă
torului Începe ă se ă
antrenând în ş timp ş cam a
care ţ ă contactul K2.
ă o ţ ă cama
deschide contactul K2, care la rân-
dul ă ă la ă emitorul
tranzistorului de putere T2. Tiristorul
10 Nl se închide în momentul În
care comutatorul K2 trece de pe
ţ re!?aus ă spre contactul
+ VBAT' In acest moment, tiristorul
este scurtcircuitat de contactul K2.
Ca urmare, curentul prin tiristor
devine egal cu zero.
Deschiderea tiristorului este
ă de curentul de ă
care la rândul ă depinde de tensi -
unea bateriei + VBAT ş grupul de
ţ R 1, R3. Valoarea rezis-
ţ R3 se alege În ţ de
curentul de ă al tiristorului ş
tensiunea ă a bateriei de ali-
mentare.
TEHNIUM martie 2004
Releu de semnalizare
a ă ţ
de mers pentru
autovehicule
Releul de semnalizare a schim-
ă ţ de mers pentru
autovehicule prezentat în figura 3
ş cu succes releul electro-
mecanic cu fir de ă utilizat în
prezent la majoritatea mijloacelor
auto.
2 ..
, 'BAT
une. Releul devine activ, contactele
sale ă ţ R 1
ş ă tensiunea bateriei pe fila-
mentele becuri lor ş pe terminalul 2
(CONTROL) al circuitului integrat
TBA 315.
Deoarece terminalul 2 este legat
acum la + 12 V > +8 V, iar ş cir-
cuitului integrat este la ă blo-
carea oscilatorului este ă
ă În momentul În care ş va
trece în 1 logic (+ 12 V).
Ci:
CI:
o
.,
______ ______________ ____
Comutator ş
Dioda Zenner Dz ş conden-
satorul C2 ă un circuit de
ţ pe alimentare.
ţ de ţ determi-
ă de grupul RC, este ă de
ţ
f ", 800 = 800 ", l,5Hz
Re 5,6xl00
Condensatorul Cl este de
deparazitare. EI ă ţ
ş ă a oscilatorului. Pinul 2 al
integratului TBA 315 este legat prin
intermediul ţ Rl la tensi-
unea de + 12 V a bateriei de acumu-
latori. În aceste ţ oscilatorul
este blocat ş releul REL, a ă
ă ş este ă Între +12
V ş pinul 5 ş integratului , nu
este ţ
ă contactul de semnalizare a
ţ 81 este ş spre dreap-
ta sau spre stânga, pinul 2 (CON-
TROL) al integratului este legat la
ă prin ţ filamentelor
reci ale becuri lor. Ca urmare, oscila-
torul ă ş ă ş
releului REL este ă sub tensi -
d. parbriz
Releul REL revine În repaus ş
becurile se sting, dar terminalul 2
fiind legat la ă prin contactul 81
ş filamentele becuri lor, ciclul se
ă ă la deschiderea contac-
tului de semnalizare 81 .
ţ Rl a fost dimensio-
ă astfel încât, atunci când fila-
mentul unuia din becurile de sem-
nalizare se întrerupe, divizorul for-
mat de Rl ş ţ unuia din fi-
lamente ă pe pinul de control 2
al integratului o tensiune mai mare
de 1,6 V. Ca urmare, ţ
oscilatorului se ă
Schimbarea ţ de
ţ ţ ă pe becul din bordul
autovehiculului ă ş ă
unul din becurile ă de sem-
nalizare este ars.
La Întreruperea ambelor fila-
mente (de pe o parte), semnaliza-
torul nu va ţ deloc,
deoarece pinul de control 2 al inte-
gratului ă tot timpul la cca +
12 V. ă se ă maneta comuta-
torului 82 pe ţ ă (în stân-
ga, ă a fost În dreapta) ,
ţ se reia, evident ă
becurile de pe acea parte sunt în
stare ă
19
---------------------------- ATELIER----------------------------
3
e
100)l/6fj;
e,

ă cum reiese din schema
ă În figura 3, becul B1 este
"becul martor". EI este amplasat În
tabloul de bord astfel Încât ă fie
observat cu ş ţ ă de ă
torul auto.
ă S2 se ă În
caz de avarie (comutator de avarie).
ţ toate cele patru becuri
se aprind simultan ş intermitent, tot
cu ţ de cca 1,5 Hz.
Contactele releului REL trebuie ă
suporte minimum BA; releul trebuie ă
fie de calitate, fiind singura ă de
ă ă din montaj .
O a doua ă a ţ de
semnalizare a ă ţ de
mers este ă În figura 4. Ea
ă autoturismele OLTCIT ş
• BATERiE
t12V
prin cheia de contact
2X12V/21W 2X12V /21W
este ă de uzinele ELECTRO-
PRECIZIA din ă ş
Schema de principiu este
ă ă cu cea ă
anterior. Deosebirea ă În faptul
ă "becul martor" de la bord este
comandat prin intermediul unui
releu "reed".
La ă ă (figura 4), În
caz de Întrerupere a unui filament,
ţ de ţ nu se schim-
ă ţ se ă prin
faptul ă becul martor din bordul
autovehiculului nu se mai aprinde.
Automat de ă
Circuitul integrat TBA 315 Ş
ă ş ţ ş În afara dome-
niului auto. Un exemplu ÎI constituie
montajul din figura 5, care reprezin-
ă schema ă a unui
automat de ă
Este un montaj simplu ş eficace
care ă precizie ş ţ ă În
ţ
Pe tot timpul ă nu nece-
ă nici un fel de ţ ş
ţ
Corect executat, cu un releu final
de calitate ş corect dimensionat,
durata lui de ţ ă este de minimum
10 ani.
ţ de becuri de pe ă
trebuie ă fie ă cu ţ
fuzibile adecvate.
4
----------------------------,
1
I I REL C
3
1
I C 1,2 k O,lf i
1
Q,SW
I
I I
1 . I
I I
I "reed" I
I CI I
l __ ______ J
Î Maneta I
ă semnalizator t 12v/m
a li becuri semnalizare
'Il 11 directie
n (2X2X12V/21W)
20
TEHNIUM martie 2004
- -------------ATELIER - - ------------
5
ţ ţ
La ă unuia din butoanele
B1 , B2, B3 ... de pe ă transfor-
matorul TR este pus sub tensiunea
ţ Pinul 2 (CONTROL) al inte-
gratului fiind legat la ă ş 5
a oscilatorului ă în 1 logic,
deschizând tranzistorul T1 . Releul
REL din emitorul acestuia devine
activ ş închide contactele K1 ş K2.
Prin contactul K1, releul REL rea-
ă ţ de ţ iar
prin K2 aprinde becurile de pe
ă Condensatorul C începe ă
se încarce prin grupul de ţ
înseriate R1, R2 ş R3.
Regimul tranzitoriu de ţ
nare al montajului a fost descris
anterior.
Durata aprinderii becuri lor se
ă cu semireglabilul R2.
Acesta trebuie ă ă ţ
ă liniar. Nu se ă
unul logaritmic sau ţ
întrucât timpul reglat nu va mai fi
ţ cu deplasarea cursoru-
lui semireglabilului.
Din considerente constructiv-
6

T, 1
80135 I
I
I
1
___ J
REL
ţ suma ţ R2,
R3 ş R4 nu trebuie ă ă ş ă
120 kO.
Cu valorile din ă se ţ
durate de aprindere a becuri lor de
pe ă reglabile între 1 ş 2
minute.
Contactele releu lui de aprindere
a becurilor B1 , B2, B3 ... se vor alege
în ţ de ă ş puterea
acestora.
Ca ş la montajul descris anterior,
dioda D3, ă în paralel cu
ă ş releului REL, ă
tranzistorul T1 de supratensiuni.
Este bine ca ă ă ă fie
întotdeauna ă În caz contrar,
ă riscul ca tranzistorul T1 ă se
defecteze frecvent ş în ţ ă
întregul montaj ă nu mai
ţ
Transformatorul TR este de
sonerie (sau ceva ă ă cu
secundarul rebobinat astfel încât
tensiunea ţ ă ă redresare
ă fie de 12-14 Vc.c., asigurând
ţ ă a
montajului
...

n:

Va
Cl ,.l, L.,
c,

8 7 6 5
L!
7?OjL
pTBA 315N
r-
-

1 2 3
.,... .
...... '1"' i-o .... ....
C
2
,,,
...

-.J T:::65 l-




,
TEHNI UM martie 2004
",22QV
Montaj de avertizare cu
temporizare la pornire
Montajul este prezentat în figura 6.
Prin închiderea contactului K1,
întregul montaj este alimentat cu
tensiunea de la bornele bateriei de
acumulatori a autoturismului.
La acest montaj, pinul de control
2 al circuitului integrat TBA 315 nu
mai este conectat la ă ca la
ţ ă din figura 5. EI
este conectat la borna + 12V a sur-
sei de alimentare, prin conden-
satorul C1 , ţ ă ă
carea condensatorului C1 se rea-
ă prin ţ R 1, astfel ă
ă un timp determinat cu ţ

t ", 0,4R1 · C1 =0,4 °33kOx470
'" 6 s
tensiunea pe pinul de CONTROL, 2,
scade sub 8 volti.
În acest mo'ment oscilatorul se
ă începând ă oscileze,
într-o ă ă cu ţ
de 2 Hz, iar apoi , ă ce ă
t
tensiune ajunge la 1,4 V, cu
ţ de 1 Hz .
Avertizarea ă prin
contactele releului electromag-
netic REL poate fi ă acus-
ă sau ă
ă oprirea alarmei , prin
deschiderea contactului K1 de
alimentare a montajului, con-
densatorul C1 se ă prin
ţ din interiorul inte-
gratului TBA 315 .
Pentru valoarea conden-
satorului din figura 2, acest timp
de ă este de cca 20 s.
EI poate fi ş prin dimi-
nuarea valorii lui C1 .
21
-----------------------------HI-FI-----------------------------
ReUSIICE
TOW'
Pagini realizate de ing. AURELIAN MATEESCU
Titlul articolului poate ă su-
gereze la prima vedere prezentarea
vreunei "minuni tehnice" de ă
ă ş cum se poate citi in revis-
tele "de specialitate" , "de scule" etc.
De fapt, este o revenire la articolele
ă in revista TEHNIUM privind
incinta VTP (Voigt Tapered Pipe) .
Probabil , acest articol ar fi trebuit ă
ă primul , având in vedere ă
ă câteva aspecte teoretice ş
practice generale privind ţ
acestor incinte. Recunosc faptul ă
am plecat la documentare ă ce
am realizat ş pus la punct prima in-
ă VTP, incitat de rezultatul
ş de bun ţ au urmat
teste cu alte woofere, care au rele-
vat posibilitatea ă de a pune la
punct incinta cu woofere de ă ţ
ş ţ diferite.
TQWT este prescurtarea de la
Tapered Quarter Wave Tube,
respectiv, tub acustic cu ţ
ă ă ă cu lungimea
de 1/4 lungime de ă ă in
1930 de Paul Voigt, ă numele
acestuia - Voigt Tapered Pipe, are
un raport ţ / calitate foarte bun,
este ş de abordat practic, creând
ş fani ai acestei ţ
tehnice. ă ţ (in anii
'30) pentru a lucra cu un difuzor de
ă ă a ă utilizare ă
este destul de ă permitea
ţ unui ajutor ţ in
zona ţ joase pentru difu-
zoare care erau departe de rea-
ă actuale. ă ă
practice ş necesitând mai
mult ţ ă decât ă
pentru punere la punct, acest tip de
incinte este ă printre
audiofilii care doresc ă ş constr!:l-
ă singuri echipamentul audio. In
multe ţ ă este ă sub
ă de kit, ă cu difuzoare
de ă ă (Lowther, Fostex)
sau in varianta unui mid-woofer aju-
tat in partea ă a benzii
audio de un tweeter.
TQWT este ş se ă si mi-
22
Iar liniilor de transmisie (prezentate
in paginile revistei in ciclul
"Proiectarea incintelor acustice"),
dar ă ca ă având ţ
ă ca la homul acustic. Spre
deosebire de acesta, wooferul nu
este plasat la inceputul tubului acus-
tic, el fiind plasat pe lateral, la dis-
ţ ă de ă Deschiderea tubului
acustic (in ă - port) este uti-
ă pentru ajustarea fluxului de
aer ce iese din tub, pentru accesul la
materialul de amortizare in vederea
A
"
..
,

"
2
ţ ă dorit.
ţ de ţ ă a tubului
acustic depinde numai de lungimea
sa. Din motive lesne de ţ nu
se pot utiliza tuburi cu lungimi foarte
mari, lungimea ă a
unui sfert de lungime de ă fiind
cel mai des ă
ţ difuzorului se face
cu formulele prezentate mai jos.
ă variante constructive care se
abat de la valorile calculate, cu
ţ ă practic.
I
I
I
I
I
A 1 - aria ţ minime
A2 - aria ţ maxime
L 1 - ţ de amplasare a tra-
ductorului
1
3A
L - lungimea ă a tubului acus-
tic
L1[mJ = JflL
A1
2+ -
A2
TEHNIUM martie 2004
-----------------------------HI-FI-----------------------------
La abordarea acestui tip de in-
ă se fac ă reco-
ă
- pentru ş ţ acordului, este
preferabil ă nu se monteze definitiv
o ă a incintei , pentru a se
putea ţ ş materialul
fonoabsorbant;
- ă ţ portului ţ
sa) poate fi ă atât În urma
ă ă ă sunt posibile),
cât ş În urma testelor de ţ
nu este ă
alegerea unei ţ foarte joase
ca ă ă ă se ş
ţ unui bas foarte rafinat ş
clar;
- TQWT se ă foarte
ş cu difuzoarele de ă ă
sau cu mid-woofer de mici dimensi-
uni ă În 180 mm - 7"). in primul
caz, difuzorul ă suficient
partea ă a spectrului
audio; la nevoie, un tweeter cuplat În
jurul a 10 kHz ă la acoperirea
ă a benzii. in cazul mid-
wooferelor, acestea pot fi cuplate
ş cu un tweeter prin intermediul
unei ţ pasive simple, ă se
ş caracteristica difuzoare lor.
In lipsa acestor diagrame lucrurile
sunt mai dificile, dar pot fi rezolvate
cu mai multe teste;
- variantele pliate ale acestui tip
de ă se ă În limite
dimensionale acceptabile ş nu se
ă foarte mult Încât ă descu-
rajeze abordarea lor;
- din punct de vedere al ă ţ
traductoarelor (difuzoarelor), ş În
acest caz se ă utilizarea
unor traductoare de ă calitate,
de preferat cu Qts = (0,2-0,5),
ţ de ţ ă În aer liber
fs În domeniul 30-50 Hz, SPL 90
dB/1 W/1 m. Constructorul poate
Încerca ă ş alte tipuri care nu se
ă În datele citate.
in aceste incinte, presiunea
ă scade cu ţ dB În
ţ de cantitatea de material de
amortizare ă astfel ă se
poate ajunge la ţ ă nu se
poate corecta suficient caracteristi-
ca la ţ de ă cu
tweeterul utilizat; de aceea se reco-
ă ca mid-wooferul ă ă SPL
90 dB.
ă teoretice. Figu-
rile 1 ş 2 ă toate reco-
ă teoretice privind con-
ţ acestui tip de ă ă
cum se vede În figura 1, lungimea
tubului acustic se ă ca sfert
al lungimii de ă pentru ţ
TEHNIUM martie 2004
Il

I /
V

..
I

I
3
cea mai ă ă de difuzor,
care nu se ă ă fie sub
ţ pentru care presiunea
ă ă cu -3 dB = F-3.
Cota A, reprezentând ă ţ incin-
tei la vârf, ă În domeniul (0-50
mm) . ă ţ ă a tubului
acustic este 3A, dar În ă nu
este totdeauna ă din
motive ş de ţ (dimensiunile
sunt ă la interiorul incintei,
având În vedere faptul ă se pot uti-
liza materiale de grosimi diferite la
ţ ă Difuzorul este
plasat la o treime din lungime,
ă de la partea ă
ă
Figura 2 ă un ţ mai mare
de ă În amplasarea difuzoru-
lui, oferind o ă ă de cal-
cul al ţ la care se
ă difuzorul de ă
Închis al incintei.
ă practice. Incintele
prezentate au fost realizate cu difu-
Sti

-

q


I

r--
r
t

23tJ
zoare diverse ca diametru, presiune
ă Qts, de ă ă sau
mid-woofere ce ă ajutorul
unui tweeter. Desigur, utilizarea unui
difuzor de ă ă produs de
Lowther este un ideal, dar un ideal
este greu de atins ş apoi, ideea
este de a ţ maximum din ceea
ce este la ă În magazinele
noastre, la costuri rezonabile pentru
constructorul român. Pentru infor-
mare, se vor preciza ş difuzoarele
utilizate, ca o Îndrumare În alegerea
unui Înlocuitor.
Primele ă exemple practice
sunt ş cele mai apropiate de incinta
ă ţ de Voigt, un tub acustic
de circa 2 m lungime, ş verti-
cal, cu partea ă sus. Evident
ă o astfel de ă pare nu numai
ă dar ş foarte ă ş cu o
ă ţ ş destul de ă ş greu
de acceptat (mai ales de ţ În li-
ving-ul casei. Pe de ă parte, fiind
foarte ă În ţ poate fi mai
23
il
------------------------------- HI-FI -------------------------------
2z.:z.
4
-r--
1--
- -

(-- I
1--)-1
1 .... _ I
1
I
I
I
I
I
I
I
I
1
2t?
I
I

I
I
- r-
I
1
III
5
24
.2Z,Z
3SQ
-


'\:

t-.
ş de amplasat, iar difuzorul (sau
difuzoare le) se ă la o ă ţ
ă pentru ţ ă
Stabilitatea ţ se poate
rezolva relativ ş
Prima ţ (fig. 3), cunos-
ă sub numele de "Everest",
ă ă ţ are difuzorul mon-
tat pe ţ ă ă ţ incin-
tei, ă "1", se alege ţ de
diametrul difuzorului, 180 mm pen-
tru 7" ş 200 mm pentru 8".
Materialul de amortizare, preferabil
ă cu fir lung, ă împotriva
insectelor, se va repartiza uniform,
ă ă tasare, în partea ă
deasupra ş în spatele difuzorului.
Materialul utilizat la ţ este
PAL-ul de 19 mm. Tweeterul ă
se va amplasa în imediata apropiere
a wooferului , deasupra sa, pentru
aliniere ă dar în afara axei
acestuia.
Incinta se va amplasa pe o ă
din PAL de ă suficient de
mare pentru a-i asigura stabilitatea,
dar nu se ă a fi ă la
ă ţ pe vârfuri , deoarece
podeaua ţ ă ca o prelungire
a portului, ajutând ă basului.
Fi gura 4 ă o ă ă
a incintei Voigt, ă ş ă
cu rezultate excelente de H.
Jeschke cu un amplificator de ă
putere echipat cu tuburi.
ţ Toate dimensiunile din
figura 4 sunt interioare, deci se va
lua în calcul grosimea materialului
utilizat, care nu se ă a fi
mai ă de 19 mm. De asemenea,
se ă utilizarea unui PAL
dens, de ă calitate. S-a utilizat
un difuzor Radio Shack RS 40-1354
cu ă caracteristici :
- ţ 8 ohmi;
- banda de ţ ă 50-14 000 Hz;
- Fs = 50 Hz;
- SPL = 90 dB/ 1 W/ 1 m;
- Pn = 20 W;
- Pmax = 40 W;
- Vas = 7,3 litri;
- Ots = 0,49;
- Oms = 3,85.
Se ă ă difuzorul este
montat pe latura ă pe care
este decupat ş portul, a ă mar- •
gine ă este la 9,5 mm dea-
supra ă de ă Se ă
ă ă difuzorului ş a por-
tului ă încheierea ă a
incintei, pentru a nu avea surpriza
ruperii ă ţ ă în timpul montaju-
lui. Materialul absorbant se poate
plasa ş rearanja ş prin decu-
parea difuzorului. De asemenea,
TEHNIUM martie 2004
--------------ATELlER--------------
primele piese ă vor fi cele ă
triunghiuri extrem de lungi ş fragile.
Oricum, se ă ă ţ la
un ă ă circular profesional de
la un atelier de ă
Asamblarea se face cu aracet
gros de ă dublat de
ş sau ş tip
Rigips, ale ă capete vor fi
ascunse În material. Vor urma decu-
parea celor ă deschideri, chi-
tuirea, ş ş finisarea prin
furniruire, vopsire sau acoperire cu
folie ă
ă desene vor prezen-
ta variante pliate (folded) ale incin-
tei , ş cum este ş cea ă
ă ţ În articolele anterioare.
Aceste variante, experimentate cu
diverse tipuri de difuzoare de ă
ă sau mid-woofere, au avantajul
unei mai mari ă ţ o ă ţ ş
adâncime ă mai ă
de incintele comerciale.
ţ constructive sunt mici
ş constructorul amator ş poate
face ă pe care le ş ş
le crede bine venite; important este
ca el ă verifice eficacitatea acestor
ă În cursul testelor de
ţ
În figura 5 se ă o ă
ă pentru difuzoare de 200
mm (8"), a ă ţ ă de rezo-
ţ ă se ă ă fie În jurul
valorii de 45 Hz. Se ă
fixarea pe ţ interiori a unui strat
de ă ă de 20 mm,
ă Material fonoabsorbant de
calitate ă ă ă
se ă a se ş În ţ
unea ă ş În spatele difuzoru-
lui. Lâna se va ş ţ
ă cu o densitate ă
ă În urma ţ se ă
ă ale ţ lor medii ş
joase datorate ţ se ya
ş densitatea materialului. In
ţ de caracteristicile difuzorului
utilizat, deasupra incintei se poate
plasa, ă temporal, o ă
mai ă ce va ţ tweeterul ş
ţ de separare ă
Figura 6 ă o ă
ă prin faptul ă portul in-
cintei este reprezentat de o decu-
pare ă cu diametrul de 172
mm, ă În peretele bazei
(fundului) incintei. Pentru ţ
narea ă incinta se ă pe
patru picioare prismatice din lemn
cu ă ţ de 2" (50 mm) . Pentru o
ă stabilitate ă se reco-
ă ca placa de ă (plinta) ă
fie ă ă suficient (100 mm) . Incinta
TEHNIUM martie 2004
".2!//_-
t
-$-
I
f--.
,
,
'\1
"

I
"
1 1
6
a fost ă cu un difuzor de
ă ă RS 40-1354, ţ
la figura 4, dar se poate utiliza ş un
difuzor de diametru mai mare (200
mm).
Figura 7 ă cotele inte-
rioare ale unei incinte echipate cu
un difuzor de ă ă de tip
Fostex FE127 de 130 mm sau
Fostex FE103 sau FE103 Sigma de
100 mm. Pentru ă aceste difuzoare
produse În Japonia sunt prohibitive
ca ţ ş ă ţ de procurare,
se poate Încerca testarea altor difu-
zoare de ş gabarit. Incinta
este ă ca ă se ţ ă un
bas suficient de bun cu difuzoarele
citate (F-3 = 48 Hz) .
Ş versiunea din figura 8 este
ă pentru difuzoare Fostex
de 130 mm, incinta având particu-
laritatea unui panou frontal foarte
gros, executat din ă ă de 12
ş 18 (19) mm, suprapuse ş lipite
sub presiune pe ă ţ Se
ă astfel ţ peretelui pe care
este montat difuzorul. Se ă ă
restul incintei este din material cu
grosime de 12 mm. Evident ă se
I
2D>t?




t:
..
='

"

J
1'0' II

J61,t'z


I
I

I
poate ă grosimea la 19 mm pen-
tru ă incinta, cu respectarea
dimensiunilor interioare.
Incinta din figura 9 a fost realiza-
ă de Gerard Chretien, care a utilizat
un mid-woofer Triangle T17FL (170
mm) de ţ ă asistat
de un tweeterTechnics 5HH10. Mid-
wooferul are ţ de ţ ă
de 53 Hz ş SPL = 92 dB/1 W/1 m.
Constructorul francez ă
efectuarea unor teste atente privind
amplasarea materialului fonoab-
sorbant. O ă de material de 20
mm grosime a fost ă de pe
peretele superior, prin spatele difu-
zorului , pe peretele Înclinat, În ţ
unea ă ş ă pe peretele
ţ ă pe ă din ă ţ Alte
ă benzi au fost plasate: una pe
peretele superior, din spatele primei
benzi , coborând pe peretele spate
circa 1/3 din ă ţ iar ultima pe
treimea ă a peretelui spate
ş pe 60% din placa de ă Un
perete lateral nu a fost fixat definitiv
În timpul testelor, fiind imobilizat de
restul incintei cu ajutorul unor
menghine de ă
25
-------------------------------HI-FI------------------------------
I
,
,
1,

I
"
I
1(
1
j
,

I
II
'1
'l
1.; ...
/1
7
Ultimul exemplu (figura 10) a
fost testat cu mid-woofere de 170
mm, dar poate fi utilizat ş cu difu-
zoare de 200 mm, cu ţ
ş ă ţ totale la valoarea de
230 mm.
ă practice. Cuprin-
sul paragrafului ce ă are la
ă atât ă din materi-
alele studiate, dar, mai ales, con-
cluziile proprii rezultate din experi-
mentele efectuate cu diferite
woofere ş mid-woofere existente pe
ţ ă În prezent sau În ultimii ani.
Personal, am plecat de la ideea, În
tot ce am publicat, ca ş ţ con-
structori amatori de ă ă ă
aborda lucrarea ă
ă ş ţ mele
sunt:
- incinta ă pe larg În
numerele din 2002 ş 2003 se
apropie mai mult de horn sau pâlnie
ă decât cele prezentate În
26
materialul de ţ ă care se apropie
de linia de transmisie (prin limitarea
ţ portului). Rezultatele sunt
la fel de bune, primul tip fiind mai
potrivit pentru utilizarea unor mid-
woofere sau woofere cu SPL mare,
peste 92 dB/1W/1m;
- ţ nu ă difi-
ă ţ de montaj ă ă ţ com-
ponente sunt debitate pe un fe-
ă ă circular În stare ă
Debitarea cu scule de ă este
relativ ă mai ales ă se
ă cu materiale de grosime
mare;
- acolo unde se impune, se vor
monta toate componentele, mai
ţ unul din ţ laterali, care va
permite ş ş ş
materialului fonoabsorbant. Cu cât
difuzorul utilizat este mai slab calita-
tiv, cu atât mai ă este
amplasarea materialului de amorti-
zare. Pentru probe, lateralul mobil
se va fixa provizoriu cu ă
menghine de ă de ă
ă decât prin
ş cu ş pentru
a nu deteriora cantul ă
- se ă utilizarea PAL-
ului de ă (cu ţ dense), cu
grosimea de 19 mm sau chiar mai
mare (22 mm, 25 mm) , având În
vedere ă ţ ţ colo-
ă suplimentar sunetul incintei ;
- aproape În toate cazurile, un
strat de material rar de tip ă sin-
ă ş pe ţ ţ În
grosime de 10 mm, este benefic
asupra sunetului emis. Suplimentar,
se ă materialul fonoabsorbant
care ă corecteze ţ
ă În special În zona
ţ lor medii. în cadrul testelor
de ţ se ă utilizarea
unui amplificator care permite
comutarea a ă perechi de in-
cinte. Se poate verifica ţ unor
ţ parazite, comparativ cu o
pereche de incinte de ă
preferabil de calitate cât mai ă
ţ alternativ cele ă incinte
În timpul programului muzical ales
pentru a observa ţ ş a
putea lua o decizie privind ream-
plasarea materialului absorbant;
- la folosirea lânii naturale,
aceasta se va trata Împotriva moli-
ilor, ţ care se va repeta peri-
odic, pentru a nu avea surprize
ă ş a fi evacuat de sotie din
domiciliu, ă cu incintel'e;
- În cazul În care nu se ă
difuzoare de ă ă se va
completa spectrul redat de ă În
partea ă a benzii cu un
tweeter ă ă sau cu un
midrange ş un tweeter (trei ă caz
În care va trebui ă ţ ş con-
ţ unei ţ pasive de sepa-
rare. Se poate opta ş pentru uti-
lizarea unui crossover activ, urmat
de amplificatoare pentru fiecare
cale, ţ ă dar mai
ă Nu recomand utilizarea de
ţ de separare din ţ mai
ales ă nu ş ţ diagrama
benzii de ţ ă a ă difu-
zor. ă pericolul de a nu obtine o
ă de ă ă
(cu goluri la ţ de ă a
ţ sau ca aceasta ă prezinte
ă ţ ş neremedia-
bile;
- ţ ă componente ale
incintei cu aracet gros de ă
dublat de ş tip Rigips, care
nu distrug cantul PAL-ului. Nu se
ă utilizarea de cusaci de
TEHNIUM martie 2004
-----------HI- FI-----_____ _
-
IW ,1.
.a
tz
-
.J. •
M
.....
III
!
~ R
.1.
~
I
4
.
,
l'
I ~
I
.
! 1 .-t-t-
I
+
I
I
I
I
it
I
// /L
!
~
_.
r- ' -
I ~
I
1/
· :1.
JI1
v
~
Jo'
~
,
~
·
/
~ !
~
v
r
I
v
~
~
I II
·
~
I
/"
t
/
\
I ~
lfJ
II
~ v,
~ ~
~
. lI
~
1
V<
I
~
" , ~
I
~
;'1
~
I
~
,

I
,
I
I
8
~ f ~
TEHNIUM martie 2004
27
--------------------------- HI-FI ---------------------------
2617
:.
" ,
I
~
-
~
I
.
I
---
r-- - - 1- --
---'----,-- -
--
.
.
,
/
I
~
II
1/
IA
II
~
II
~
/
~
II
~ ,
v
,
I
II
I
I
1/
I
1/
.
II
I II
/
II
I
"
1 I ~
~ "-
2R
2 / ~ 22()
- - ~
9
-
28
TEHNIUM marti e 2004
-----------------------------HI-FI------------------__________ _
...,

.-
j
.1
I I
-
10
rigidizare ş ş la ă le la
90 de grade pentru a nu avea o
muchie ce ă ţ undelor.
Pentru ş ţ tot aracet,
ş cu ţ praf de ă sau
silicon universal;
- incintele prea înguste ş înalte
pot fi montate pe plinte de dimensi-
uni mai mari pentru stabilitate.
Amplasarea pe podea se va face
prin intermediul unor pufere elastice
din cauciuc moale, cu grosimea de
maximum 10 mm, podeaua ajutând
la dispersia ş ă basului emis;
- pentru tweeter ş midrange,
ă este cazul) ş ţ de se-
TEHNIUM martie 2004

...... ................. ...... ..,., ... ., ...
j
::
1 I""'r'l



parare se ă ţ
unei incinte separate, de dimensiuni
stricte, ă pe incinta VTP,
ă temporal cu aceasta pentru
ţ imaginii stereo;
- acest tip de ă se ă
la ă diverse ş ă
rezultate foarte bune ă ă a avea
nevoie de calcule dificile, programe
de calcul sofisticate sau traductoare
strict de un anume tip.
Bibliografie - ţ
- ţ revistei TEHNIUM, anii
1998-2003
- ţ revistei Haut Parleur
1..-
r'"""



I'g
ţ
ţ revistei Speaker
Builder (SUA)
- Adventure with Voigt Pipes -
Herbert Jeschke - 1999
- Voigt TQWT - Gerard Chretien -
t..: Audiophile nr. 38/1986
- C. Luca ş L. ă - Montaje
acustice pentru difuzoare - Editura
ă ş 1972
- Eighteen Sound (Italy) -
prospect
- L.L. Beranek - Acoustics
McGraw-Hili Book Company, New
York, 1954
29
-----------------------------HI-FI -----------------------------
AMPLIFICATOR
de Ă FIDELITATE
Ing. AURELIAN MATEESCU
Amplificatorul propus are un ă redus de compo-
nente ş ţ care ÎI ă În zona amplifica-
toarelor de ă fidelitate. Amplificatorul este echipat cu
tranzistoare finale MOSFET complementare, care ă
o putere de ş ă pentru ă domestice.
Caracteristici tehnice:
- puterea eficace: 50 W/8 ohmi sau 75 W/4 ohmi ;
- distorsiunile totale sunt de maximum 0,3% la putere
ă ş cad la o valoare de cel mult 0,01 % pentru o
putere de ş ă Între 1 W ş 20 W În banda de
ţ ă ă Între 20 Hz ş 20 kHz;
- tensiunea de alimentare: +/- 30 Vc.C.
Descrierea schemei. ă cum se ş la amplifi-
catoarele de putere probJemele dificile sunt ridicate de
comanda tranzistoarelor. In cazul ă tranzistoarelor
bipolare În etajul final, este necesar ă se asigure un
curent suficient În baza tranzistoarelor pentru o
ţ ă La un amplificator echipat cu
tranzistoare MOS În final , ţ este alta, de a se
asigura o excursie de tensiune ă pentru atacul
acestora. ţ tensiunii necesare este ă ş de
alegerea tensiunii de alimentare a montajului.
Examinând schema ă a amplificatorului (fig. 1)
vom constata ă ţ ă nu este ă fiind uti-
ă ş În alte scheme, echipate cu tranzistoare bipo-
lare.
Amplificatorul ţ CI 1, utilizat ca amplificator
neinversor, nu poate ataca tranzistoarele finale direct
deoarece tensiunea de ş ă are o valoare prea
ă ă ş ţ este ă la ă prin R
1
c; Il C!I
30
10. Curentul consumat de amplificator se ă ş În
imaginea tensiunii de intrare a acestuia. Curentul con-
sumat trece ă sursa de alimentare ă prin rezis-
ţ R3 ş R6 + P1 . Conform legii lui Ohm, pe aceste
ţ apare o ă de tensiune care ă ş
fidel tensiunea ă la intrarea circuitului CI 1. ă
ă de tensiune, ă ş la valoarea tensiunii de
alimentare, are o valoare ă pentru atacul tranzis-
toarelor finale complementare de tip MOS.
Pentru ă ţ CI 1 nu ă tensiuni de
alimentare mari , de +/- 30 V, utilizate de etajul final, ali-
mentarea sa se ă la valoarea de 14 V pe
ă cu ajutorul tranzistoarelor T1 ş T2 ş al compo-
nentelor aferente.
Tranzistoarele T3 ş T4 ă un generator de
curent constant având ca rol stabilirea curentului de
repaus al etajului final ş ca atare, ţ sa În
ă AB la niveluri mici de putere. In felul acesta se
ă o reducere a distorsiunilor de racordare ş a
distorsiunilor totale datorate unor tranzistoare finale cu
caracteristici diferite de ţ la ţ mici.
Pentru a se evita ambalarea ă a montajului
ă curentului de repaus, tranzistorul T4 se mon-
ă pe radiatorul tranzistoarelor Între cele ă
perechi, ş nu pe circuitul imprimat. In cazul ş
temperaturii , tensiunea ă va ă ceea ce
va determina stabil izarea curentului de repaus prin mo-
dificarea curentului lui T3. Grupul R17-C11 ă
ă la ţ Înalte al amplificatorului ş ă
ă ţ ţ Boucherot sau ţ Zobel).
c7 CI
ă foarte redus de
componente ale amplifica-
torului ÎI face interesant atât
pentru cei cu mai ţ ă
ţ ă dar ş pentru
audiofili ş ş ă un
traseu de semnal audio cât
mai scurt este benefic pen-
tru calitatea ţ
ţ In figurile
2 ş 3 este prezentat circui-
tul imprimat, ţ ă ş
cea ă Pentru a nu
avea ă ale perfor-
ţ ş mai ales pentru
a preveni orice auto-
ţ cu efecte incontro-
labile, se ă
respectarea circuitului pro-
pus, atât ca grosime a pis-
telor, cât ş a conexiunii de
ă De asemenea, nu se
ă reducerea
ă ţ condensatoa-
relor C8 ş C10, ă
dar cu ă lor pe
placa de circuit.
Tranzistorul T4 se va
monta pe radiatorul tranzis-
TEHNIUM martie 2004
-----------------------------HI-FI-----------------------------
toarelor finale prin lipire cu ă ş ă epoxi ă sau cu o
ă ă caz În care ţ de contact se va
unge cu ă ă Circuitul integrat se va
monta pe un soclu de calitate (aurit). O ţ
ă se va acorda ă corecte a tranzis-
toarelor finale, izolate ţ ă de radiatorul de ă ă
Acesta va avea dimensiunea de minimum 200 x 100 mm
ş aripioare de minimum 15 mm. Pa radiator se vor exe-
cuta ă filetate M3 pentru prinderea tranzistoarelor
finale, a bridei pentru T 4 ş a ţ de prindere a cir-
cuitului imprimat. ţ la manevrarea ş
revine la valoarea ă În maximum o ă de la
Întreruperea semnalului;
- ţ la ş un voltmetru de c.c. ş scurtcir-
ţ intrarea. ţ valoarea lui P1 astfel ca tensi-
unea ă la ş ă fie ă În domeniul 50-
80 mV;
- ţ reglajullui P2, curentul de repaus fiind influ-
ţ de reglajul lui P1;
- se reintroduce În circuit ţ F1 .
lipirea tranzistoarelor finale (terminale scurtcir- 2
cuitate ă la lipire pe circuit, ă ........ ..
letconului etc.). Se va verifica atent izolarea
finalelor ţ ă de radiator.
Alimentarea amplificatorului se va face de la
o ă ă ă ofere minimum 3 A pentru
ţ pe o ă de 8 ohmi la o tensi-
une de +/- 30 Vc.c. ă se va utiliza o ă
de 4 ohmi, atunci sursa trebuie ă asigure mi-
nimum 5 A la ş tensiune. Sursa poate fi
un transformator care ă 2 x 24 V c.a. ş
putere de 150-200 VA (pentru ă amplifica-
toare În regim stereo), urmat de o punte de 10
MOO V.
Pentru ş la un cost mai ridicat, dar
perfect justificat, se ă ţ unui
amplificator stereo În varianta "dublu mono" ,
ă ă transformatoare toroidale de 100
VA, urmate de ţ de 6 A ş condensatoare de
filtraj suplimentare ţ ă de cele montate pe cir-
cuitul imprimat, de minimum 4 700 microfarazi
la 63 V.
ţ utilizate vor fi de 1/4 W, tole-
ţ 5%, cu ţ lui R17, care va avea pu-
terea de 1 W. ţ semireglabile P1
ş P2 vor fi obligatoriu de ă calitate.
Condensatoarele vor fi de ţ ă Mylar, cele
electrolitice pentru temperatura de 105°C ş cu
pierderi mici. Tranzistoarele finale vor fi de
ţ ă cele indicate (International Rectifier),
iar celelalte pot fi Înlocuite cu ţ cu 3
ţ ă tensiunilor suportate, pentru
ţ montajului. Diodele Zenner vor fi de
15 V ş 0,4 W (În ă O ţ ă CI
1 va fi de tipul LF 411 ş va putea fi Înlocuit
numai cu LF 351 sau AD711. Nu se admit alte
tipuri.
Punerea În ţ ş reglajul. Se exe-
ă ă ţ
- P1 se ă la mijlocul cursei;
- P2 se ă la valoarea ă a rezis-
ţ - emitorul lui T4;
- ţ ţ F1 ş ţ un
miliampermetru În locul ă
- ţ montajul sub tensiune;
- ţ atent valoarea curentului la 50 mA;
- ă ţ montajul sub tensiune pentru mini-
mum 1/2 ă ş ă ţ ca valoarea curentului
ă nu devieze cu mai mult de 10%.
ţ la faptul ă În cazul În care T4 nu
este montat pe radiatorul finalelor sau nu are un
contact bun cu radiatorul, curentul de repaus
poate lua valori mari prin ă ă care
duce În extrem la defectarea tranzistoarelor
finale.
Amplificatorul are o stabilitate ă
ă se ă ţ date, verificabil prin
introducerea unui semnal la intrare. ă
deconectare, valoarea curentului de repaus
TEHNIUM martie 2004
ţ ă
ţ ă
31
______________________________ HI-FI ____________________________ __
Bibliografie
- ţ revistei Tehnium
- Practica electronistului amator, colectiv de autori ,
Editura Albatros, 1984
- Amplificatoare audio ş sisteme muzicale, colectiv
de autori , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990
- ţ revistei "Electronique Pratique" ţ
2000-2003
LISTA DE COMPONENTE:
R1 - 47 kn
R2, R5 - 3,3 kn
R3 - 1,2 kn
R4, R9 - 1 kn
R6 - 820 ohmi
R7, R11 , R12 - 22 kn
R8, R10 - 270 ohmi
R13, R14, R15, R16 - 150 ohmi
R17 - 10 ohmi / 1 W
P1 - 1 kn
P2 - 470 ohmi
C1 - 470 nF/63 V
C2, C4, C7, C9 - 100 nF/63 V
C3, C5 - 47 / 25 V
C6 - 220 pF
C8, C10 - 4. 700 / 63 V
C11 - 68 nF / 100 V
F1, F2 - 3AT (vezi text)
DZ1, DZ2 - DZ15 (15 V / 0,4 W)
T1 - BC 560 C
T2 - BC 550 C
T3, T4 - BC 547 B
T5, T6 - IRF 530
T7, T8 - IRF 9530
Tranzistoarele bipolare pot fi Înlocuite cu echivalente,
cu ţ ă tensiunii maxime de
colector.
Tranzistoarele MOSFET de ţ International
Rectifier pot fi Înlocuite cu perechi SKlSJ cu parametri
ţ
INCINTA TQWT
realizare ă
Ing. AURELIAN MATEESCU
În cele ce ă am exemplificat ţ unei
incinte acustice TQWT. Incinta este, ă cum am mai
amintit, o ţ Între o linie de transmisie ş o in-
ă Voigt (cu ţ ă La realizarea aceasta
am avut În vedere ă aspecte:
- reducerea gabaritului general al incintei ş ca atare
ş a ă ţ totale);
- util izarea cu rezultate bune a unui set de difuzoare
care poate fi ă În magazinele specializate (ambele
tipuri de difuzoare, atât wooferul cât ş tweeterul , au fost
procurate de la magazinul KON Electronic) .
ţ de separare am ţ "in house"
deoarece ţ oferite pe ţ ă sunt calculate pe
ţ de ă ă difuzoare lor uti-
lizate. In plus, sunt scumpe ş nici unul dintre ţ
nu poate oferi ţ asupra caracteristicilor tehnice (tip,
punct de ţ puncte de inflexiune etc.).
ţ ă nu este ă În ceea
ce ş wooferul util izat (sau tweeterul) , important
fiind ca cele ă difuzoare util izate ă ă lucra
ă ţ fiind ă de suprapunerea
celor ă caracteristici suficient pentru a ţ
corect, ă ă ă În ă Se pot proba ş uti-
liza ş alte tipuri de woofere de 61/2" (180 mm), la care
caracteristica de ţ ă ă ă fie cel ţ ă la
4.000 Hz ş care dispun de "un motor" cât mai puternic.
ţ de ţ ă Între 40 ş 60 Hz este reco-
ă O ţ ă de ţ ă mai ă nu este
de dorit. necesitând ă multiple privind po-
ţ materialului fonoabsorbant.
Realizarea ă a incintei (fig. 1) nu ă
32
probleme deosebite ă materialul utilizat (MDF sau
PAL cu grosimea de 18 mm) va fi ă Într-un atelier
specializat , pe un ă ă circular dotat cu vernier de
ă ă Se ă astfel ă de a corecta ulterior
ţ dure dar ş ă ale materialului
utilizat.
Necesarul de materiale ş dimensiunile ă sunt
specificate pentru ă incinte. Pe desen sunt ţ
nate centrele celor ă difuzoare cu care este ă
incinta. Diametrul ă practicate În ţ incintei
ă ă fie determinat de difuzoarele utilizate.
ă debitate cât mai precis, vor fi verificate prin
premontaj pe o ă ă ş ă orizontal, cu care
ocazie se vor determina ă ş ţ
ş de asamblare, la circa 100-150 mm unul
de ă la ă lungi ş câte 3 ă ţ pentru cele
ă capace.
Se vor executa ă ă cu diametrul de 2
mm În placa ă ş cu un burghiu de 8 mm diametru
se vor executa ş adânci de circa 3 mm pentru
Îngroparea capetelor ş ţ pe ce
parte ţ ţ
Pentru asamblare se vor utiliz? ş tip Rigips cu
lungimea de 35 sau 45 mm. Inainte de asamblare,
ţ În contact se vor unge cu aracet gros de
ă Se ă Îmbinarea ă la 90 de grade
ş se ă ă se usuce 24 de ore. Cea de a 2-a ă la-
ă se va monta ultima.
ă uscare se vor efectua ă ţ
- preasamblarea ă ă lipire a ă laterale ă
- ţ ă necesare pentru difuzoare;
TEHNIUM martie 2004
----------------------------- HI-FI -----------------------------
- ă ţ inte-
ă a incintelor;
- lipirea cu aracet a
deflectoarelor din poli-
sti ren expandat,
numerotate 1 ş 3 pe
desen. Acestea se
ă din bloc de
polistiren de ţ
cu dimensiunile de 50
x 50 x 190 mm ş 100
x 100 x 190 mm. ă
ă ă arc de
cerc este ă se
pot utiliza prismele cu
ţ ă
ce ă din ă
Deflectoarele se
ă cu ş
Rigips În ţ
ă
- se ă În
ţ din desen,
ţ de separare,
cu firele de conexiune
lipite pe placa de mon-
taj . Placa de borne a
incintei se poate
monta În spatele filtru-
lui sau la circa 60-100
mm de la baza incin-
tei. Firele de conexi-
une se trec printr-o
ă ă În
perete ş ş ă cu
mastic auto;
- materialul fonoab-
sorbant utilizat are
dimensiunile 60 x 190
x 2.000 mm ş este
ă ă procu-
ă de la magazinele
de furnituri pentru
ă ă ş
de material se va
ş Începând de la
zona ă ă la
capacul superior, ă ă
tasare, apoi , În ă
ă ă deschi-
derea ă Se va
Îndoi la 180 de grade
astfel ca ultimii 200-
250 mm pe ă ţ
În partea ă ă
ă ă liberi, ă ă
material fonoab-
sorban!. Frecarea cu
ţ ş ai PAL-
ului nu a necesitat
fixarea materialului;
se ă
1
/1-/1

2(/17
- -
VI
..,1\
....
1\
""2
V
1\
f(
1\
1\
1\
II 1\
1\ fi
\
'\
'r.
:'\

;\
,\

1\
1
11
1\
l\
iii
1\
}
1\
1\
g
1\
l\
l'
l\
1\
1\

1\
1\
l'
10

Q)
3

ă ă TQWT - ţ
Necesarul de materiale pentru ă incinte:
- 930 x 190 mm 2 buc. - ţ ă
- 1015 x 190 mm 2 buc. - spate
- 1051 x 236 mm 4 buc. - laterale




L- .-t-
- 236 x 190 mm 4 buc. - capac superior ş inferior
- 780 x 190 mm 2 buc. - ă ă

1
!
I.9PI
I
t-
·t--T '---r
kE
7/J
I
1
I

ă de cauciuc ţ de 0,5-1 mm.


definitiv placa ă cu aracet ş ş ă
uscare, se ă toate deschiderile cu hârtie de ziar
ş se ă ţ exterioare;
- finisarea ă la latitudinea constructorului: vop-
sire, furniruire, ă În folie ă etc.;
- se ă difuzoarele conectate la filtru utilizând
ş Rigips cu lungimea de 25 mm. ş se
face cu un strat ţ de mastic auto sau cu o garni-
Cu acestea, incinta este gata de probe ş utilizare. În
ţ de traductoarele utilizate, poate fi ă mo-
dificarea ă ţ de material fonoabsorbant sau a po-
ţ acestuia, lucru care poate fi efectuat numai prin
demontarea wooferului ş accesul prin decuparea aces-
tuia, care are un diametru suficient de mare (circa 140
mm la wooferele de 180 mm diametru).
TEHNIUM martie 2004
33
-----------------------------HI-FI ------------------------____ _
Pentru izolarea de podea se vor monta pi ci oare din
cauciuc moale. In cazul În care nu pare destul de ă
se poate recurge la montarea unei plinte cu dimensiu-
nile de 300 x 300 x 16 (25) mm din PAL finisat cores-
ă Se ă o prindere ă prin intro-
ducerea între cele ă ţ a patru pufere din
cauciuc moale. Fixarea se face prin strângere cu ă
ş M6 pentru fiecare ă dispuse pe mijlocul
ă de ă dotate cu ş plate ş ş amorti-
zoare de cauciuc. Suplimentar, plinta se ă cu
pufere sau se pot monta patru ţ de tip ă care
2
-
Configuratia retelei de separare
permit deplasarea ş ă a incinte lor În ţ de
ţ ş nu ă probleme la efectuarea ă ţ
Traductoarele utilizate au fost ă din
ţ de magazine KON Electronic ş au ă
caracteristici (declarate de importator sau determinate
personal):
- tweeter SENON tip PT 25 L având ţ de 8
ohmi, puterea de 100 W, SPL = 91 dB/ 1W/1 m,
diametrul bobinei de 1" ş banda de ţ ă ă
între 2-20 kHz.
Am determinat prin ă ă valoarea ţ
În c.c. Re = 8,2 ohmi, iar ţ bobinei de 1,15 mH.
TraductoruI este o ca ă ă moale;
- wooferul utilizat în final este tot de ţ
SENON, de tipul DYE 6510-90, cu diametrul de 6 1/2",
diametrul bobinei de 1", puterea de 1 00 W, ţ
de 8 ohmi , SPL = 91dB/1W/1 m ş banda de ţ ă
ă de 45 Hz - 6.500 Hz. Din ă ă au rezul-
tat Re = 7,3 ohmi ş Le = 0,505 mH. Cele ă valori
ă pot permite ş calcularea ţ de
linearizare a ţ ce pot fi ă ţ de
separare utilizate.
Din ţ personale nu recomand aplicarea
unei puteri de vârf mai mari de 50 W, având În vedere ă
Între ă ş realitate este o ţ ă mare. De altfel,
având În vedere ă cele ă traductoare au ş
SPL, ar fi trebuit ă nu fie ă utilizarea unui divi-
zor rezisti v pentru tweeter, practica a impus ă uti-
lizarea sa.
ţ de separare. Pentru a nu mi se mai
ş o teoretizare prea mare a celor prezentate, ă
voi ţ ă prezint ţ ă În final : ţ
34
Butterworth de ordinul II , cu ţ de ă la 2,2
kHz, ţ la - 6 dB ş divizor rezistiv de atenuare
pentru tweeter de 6 dB (fig. 2).
Valorile componentelor sunt:
- woofer - L2 = 1,72 mH; C2 = 10 microfarazi (nepo-
larizat);
- tweeter - L 1 = 0,64 mH; C1 = 4,7 microfarazi + divi-
zor 4,7/10 ohmi.
La ă ţ am ajuns ă ce am experimen-
tat ş un filtru Bessel cu ţ la - 1 dB cu ţ
de ă de 3 kHz, la care am operat mai multe modi-
ă pentru aplati-
zarea caracteris-
ticii, ă ă rezultate
ţ
Trebuie ă amin-
tesc din nou faptul
-
ă importatorii nu
pun la ţ ş
diagrama carac-
teristicii de frec-
ţ ă pentru a
putea alege frec-
ţ de ă
într-un domeniu
convenabil pentru
ambele traduc-
toare.
Bobinele se
ă pe mo-
soare din lemn
sau plastic cu
diametrul de 40
mm ş ă ţ
bobinajului de 20
mm. Bobinele sunt
executate cu con-
ductor de cupru
emailat cu diametrul de 1 mm, ă ă ă
Pentru L 1 = 0,64 mH se vor bobina 116 spire, iar
pentru L2 = 1,72 mH se vor bobina 195 spire. Conden-
satoarele utilizate sunt nepolarizate, preferabil nu elec-
trolitice.
Sârma se poate ă la kilogram de la fostele
baze de aprovizionare, condensatoarele se pot procura
de la magazinele specializate. Nu recomand cum-
ă de ţ gata ţ nefiind utile în
cazul de ţ ă
Costurile totale se ă la circa 2,8 milioane lei
ă ă manopera de montaj, iar rezultatele sunt compara-
bile cu ale incintelor ce ă ş 10 milioane de lei.
Utilizarea unor traductoare de calitate ă va
ă ă ţ mult ţ ă trebuie avut în
vedere ă pot fi necesare ă privind materialul de
amortizare (calitate ş cantitate) ş structura ţ de
separare, rezolvabil prin contactarea colectivului revistei
sau a autorului. Alte date suplimentare pot fi ţ prin
consultarea numerelor revistei TEHNIUM din ultimii ani
în care au fost tratate pe larg probleme legate de aspecte
teoretice ş practice de ţ a incintelor acustice.
La utilizare se va ţ cont ă ţ joase vor fi
favorizate de amplasarea incintelor ă perete sau În
ţ camerelor, ceea ce nu este convenabil pentru
toate tipurile de ă Succes!
Ă in figura 1, cu nr. 1 ş 3 sunt indicate deflec-
toare executate din polistiren expandat bloc. Razele de
racordare sunt 50 mm pentru 1 ş 100 mm pentru 3.
Cu nr. 2 este ă ţ ţ de separare
(filtrului) .
TEHNIUM martie 2004
-----------------------TEHNIUMINTERNET-----------------------
Introducere
\n
C.SS
I
C
Web designer GABRIEL FLORIAN MANEA
Pe parcursul anului trecut am ă ţ ă ă pagini de web, lucrând în pagina ă
(în cod), utilizând limbajul HTML; astfel putem controla în totalitate designul ş ţ
site-ului nostru.
ă ă ţ ă a multor site-uri de Internet este ă ş cu ajutorul conceptu-
lui CSS (Cascading Style Sheets); pentru început vom utiliza CSS level 1, apoi putem încer-
ca ş utilizarea CSS level 2.
ă câteva beneficii ale ă foilor de stil in ă
• Conceptul CSS este ă acesta permite ca elementele de formatare ă fie separate de
cele ţ astfel, documentul poate fi mai clar, mai rarefiat in cod, vom folosi mai
ţ etichetele HTML;
• Codul foii de stil poate fi separat de codul ă HTML ş scris intr-un ş separat (de
exemplu stil.css); apoi doar se ă foaia de stil printr-o ă ă LlNK
ă in ţ HEAD a codului HTML astfel : <L1NK rel="stil.css"
type="texUcss"> ;
• Foile de stil in ă permit crearea ş ţ straturi lor (LAYER) intr-un mod
care ţ ă pe orice browser compatibil CSS.
În momentul când vom insera cod CSS în codul ă al unei pagini web vom ţ cont ă ă
nu oricine are un browser compatibil cu foile de stil in ă de ă CSS ă de la versiunea
4 in sus a browserelor Internet Explorer ş Netscape. ţ ă ultimele variante: Internet Explorer 6
ş Netscape 7.
TEHNIUM martie 2004
35
----------------------- TEHNIUMINTERNET -----------------------
ă ă codul ă de mai jos:
<HTML>
<HEAO>
<TITLE>Prima pagina de web<ITITLE>
<style type="texUcss">
<!--
BODY
{
background-color: green ;
color: white ;
font-face: Arial , Tahoma, sans-serif;
}
-->
<lstyle>
<lHEAO>
<BOOY>
<P align="center">Bine ati venit<lP>
<br><br><br>
<p>Pagi na in constructie<br>
<center>
<a
href=''http://www.gabrielm.go.ro''>www.gabrielm.go. ro</a>
<lcenter>
Vom salva codul de mai sus editat În Notepad sub forma unui ş HTML denumit
index1.html . Tag-ul <style> din interiorul tag-ului <head> ă codul CSS introdus În
pagina de web; am specificat culoarea background-ului - green, culoarea textului din ă -
white ş font-ul de tip Arial sau Tahoma.
ă ă un efect de ţ link-urilor - schimbarea culorii când de ă mouse-
ul asupra lor; introducem ă un cod CSS În sursa ă de mai sus
<HTML>
<HEAO>
<TITLE>Prima pagina de web<ITITLE>
<style type="texVcss">
<1--
BOOY
{
background-color: green ;
color: white ;
font-face: Arial. Tahoma, sans-serif;
}
-->
<lstyle>
<style type=texUcss>
A.clasa1 :Iink { COLOR: #OOOOff; font-weight: bold; FONT-SIZE: 11 px; TEXT
DECORATION: none; FONT-FAMILY: Verdana, Helvetica, sans-serif}
A.clasa1 :visited { COLOR: #OOOOff; font-weight: bold; FONT-SIZE: 11 px; TEXT
DECORATION: none; FONT-FAMILY: Verdana, Helvetica, sans-serif}
A.clasa1 :hover { COLOR: #ffffff; font-weight: bold; FONT-SIZE: 11 px; TEXT
DECORATION: underline; FONT-FAMILY: Verdana, Helvetica, sans-serif}
<lstyle>
<lHEAO>
<BOOY>
L.. _____ ,<P align="center">Bine ati venik/P>
36
TEHNIUM martie 2004
----------------------- TEHNIUMINTERNET -----------------------
<br><br><br>
<p>Pagina in conslruclie<br>
<cenler>
<a class=" clasa 1" href='' http://www.gabrielm.go.ro''>www.gabrielm.go.ro<la>
</cenler>
</BODY ></HTM L>
Am introdus astfel ţ de ă
Ş un ultim cod, care ă ă ţ scroll-bar-ului ferestrei:
file
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Prima pagina de web<ITITLE>
<style type="textlcss">
<!--
BODY
{
SCROLLBAR-FACE-COLOR:#6587dc;
SCROLLBAR-HIGHLlGHT-COLOR:#ffffff;
SCROLLBAR-SHADOW-COLOR:#6587dc;
SCROLLBAR-3DLlGHT-COLOR:#6587dc;
SCROLLBAR-ARROW-COLOR:#ffffFF;
SCROLLBAR-TRACK-COLOR :#6587dc;
SCROLLBAR-DARKSHADOW-COLOR:#ffffff
}
-->
<lstyle>
<lHEAD>
<BODY>
<P align="cenler">Bine ali venil</ P>
<br><br><br>
<p>Pagina in conslruclie<br>
<cenler>
Notepad
<a
href=''http://www.gabrielm.go.ro''>www.gabrielm.go.ro</a>
<lcenler>
<lBODY></HTML>
ţ iar ş ş ţ ă
ă ce ţ construit câteva pagini de web ţ dori ă ă ţ ţ ă ţ
cu ele pe Internet. Pentru aceasta ţ nevoie de un cont ş o ă de web (domeniu, sub-
domeniu) pe un server din ţ Internet. ţ ţ un astfel de cont gratuit (mai mult sau
mai ţ spus, pentru ă În schimbul unui astfel de pachet sunt introduse automat În paginile
tale bannere sau popup-uri publicitare) sau contra cost. ă câteva servere la care ţ apela
ă
Providerl Adresa Publicitate Upload MB Builder PHP Email ţ
server
Home 10 Da Nu Da ratuit
Rol 10 Nu Nu Da ratuit
Geocities 15 Da Nu Da ratuit
ă data viitoare ţ putea consulta la adresa de Internet www.imagineata.ro/elearning
tutorialul de CSS level 1.
TEHNIUM martie 2004
37
Ş
• Alexandru BOT - Lugoj
Schema de ă ă pe
care o propui este un banal redresor
dublor. Diodele conectate În ţ
nu folosesc la nimic (bun) ş pot fi
scurtcircuitate, rezultatul fiind
ş Impresia ă redresorul pro-
pus (cu secundar de 1 x 20 V) este
mai economic decât cel cu secundar
de 2 x 20 V, este ă Amplificatorul
de putere ă Pu(W) ă o pu-
tere de alimentare (de c.c.) Pa =
PU/TJ, unde TJ < 1 este randamentul
amplificatorului.
Pentru a se ţ puterea Pa,
transformatorul trebuie ă furnizeze
la secundar puterea P2 = U212 =
PalTJt, unde 'lt = randamentul trans-
formatorului. ă U2 se ş ă
(20 V În loc de 40 V). se va dubla 12
ş .. tot aia e!
A doua ă pe care ne-o
propui ă CI-TDA7375 din
calitatea lui de amplificator final dual
(pentru AAF stereo) Într-un amplifica-
tor final mono, prin legarea În paralel
a ă ş ş lor. ţ
TEHNIUM ţ propune ă mai
ş ş pe ă ă ne mai scrii!
• Constantin COSTACHE -
Chitila
Pentru ţ de amator ce
le propune În paginile sale, revista
TEHNIUM se ă ş ă dea ş
anumite detalii (desenul cablajului,
modul de echipare, alimentarea de
folosit, boxa montajului etc.), dar nu
la nivelul unei ţ de fabri-
ţ ă Constructorul amator
trebuie ă ă priceperea lui (care
ş cu timpul) ş "fantezia" lui , care
îl vor conduce la ţ poate chiar
mai bune decât cele din ă
Revista TEHNIUM poate primi
scrisori prin ş ş ă sau elec-
ă dar nu ă acestora
decât transparent, prin ş
ţ
• Felix Ă - Arad
Schemele de transceivere ţ ă
toare-receptoare), ţ de con-
ţ ş reglaj nu fac parte din pre-
ă revistei TEHNIUM, ci ale
unei reviste ă ş cola-
boratoare ă ş anume
ţ ş radioamato-
rism" , ă ă de ţ
ă de Radioamatorism (secre-
tar genE'ral ing. Vasile ă ţ
ş tel/fax : 021/315.55.75; e-
mail : y03kaa@allnet.ro ş
38
y03kaa@pcnet.pcnet).
Revista, cu ţ ă ţ
10.000 lei, o ţ ă de la
Radio-Clubul ş Arad, sau te
ţ abona (75.000 lei / 12 numere)
expediind banii pe adresa: ZEHRA
LlLIANA P.O. Box 22-50, RO -
014780 ş cu adresa ă
unde vrei ă ş revista.
in ă ă ă ş tot ceea
ce ai solicitat, În domeniul
ţ ă de amator.
• Ion STANCONI - corn. ş
tei, jud. ş
Propunerile de ţ sau ţ
ale ă le ţ redacta
sub forma unor articole tehnice pen-
tru revista TEHNIUM, ă modelul
articolelor publicate ă acum.
Textul trebuie ă fie clar, din punct de
vedere tehnic ţ de
ţ descriere, ă ţ
avantajele ţ prin realizarea
ă ţ constructive etc.).
Desenele ş ţ graficele, vor fi
ă separat ş numerotate. in text
se vor face referiri la ele.
O ă publicat În TEHNIUM
(pentru care nu trebuie ă ă ţ ci,
ă ţ primi bani, În calitate
de colaborator), ţ articolului
devine ş proprietatea revistei ş a
ă ţ ă Orice
realizare ă se exclude
automat de la posibilitatea de a mai fi
ulterior ă ca ţ Deci ,
Ţ
ă ţ ă ţ ă
ţ sau ă ţ aceste rea-
ă Oricum, noi ă ş ă printre
colaboratori.
• Vasile GROSU - ă
jud. Suceava
Almanahul TEHNIUM n-a mai
ă de 14 ani. Un almanah ar tre-
bui ă fie precedat de o serie de
suplimente tematice ale revistei
TEHNIUM. in prezent ă cititorii
pentru a le ş ţ
• Florin Radu GOGIANU,
Florin PULBERE
V-am ă ă de a ă pu-
blica articolul "Sistem Surround de
mare ţ ă În TEHNIUM nr.
3/2003, dar din lista ă
ş revista "Conex-club" nr.
1/1999, din care ţ copiat ă ă ă
schema de principiu a unui amplifica-
tor de 100 W cu CI = TDA7294, pre-
cum ş cablajul circuitului imprimat ş
echipa rea ă Cele ţ
nate sunt produse ale firmei "Conex-
Electronic" (proprietara revistei), iar
aceasta le ă sub
ă de kituri. Ce ţ ă voi se
ş plagiat, iar ă ă
revine.
• Mihai RADU: popadecupa
@k.ro
Conductor de bobinaj CuEm de
diferite diametre se poate procura
dezmembrând cu ţ de exem-
plu, transformatoare de ţ de la
vechile televizoare alb-negru cu
tuburi electronice.
• Marian SAVU - Cojasca
Pentru motivul ă schema ar
putea interesa ş pe ţ cititori, ă
ă (figura 1) schema de AAF
ă ş = 50 W; tranzistoare
finale 2N3055; alimentare de la o sin-
ă ă de +54 V).
in ce ş radiomicrofonul
(microfon - "cordless") ţ ă
ă variante: una (fig. 2) cu micro-
fon dinamic (MD) ş alta (fig. 3) cu
microfon cu electret (ME). Montajul
foarte simplu ş pila ă de 1,5-3
V se pot pune Într-un tub PVC (fig. 4)
conform ţ Am ţ pro-
punerea cu privire la suplimentele
tematice. Citind ş ă ţ intens
(acum e timpul, la 16 ani), vei ajunge
ă realizezi ş tu scheme ş montaje,
pe care ă le propui revistei
TEHNIUM.
TEHNIUM martie 2004
Ş Ţ
2
1 [,.
K
+ 1,5+3V
510pF .
____
1
e7
220V
'"
1
PI ESE COMPONENTE
R, - 680 kO: R
2
- 5.6 kO: R
J
- 33 O:
R
4
- 10 kO: R, - 2,2 kO: R. - 470 O:
R, - 80 kO: R, - 15 kO' : R. - 220 O:
40. RIO = R" - 56 O: R'2 = R' 3 - 0.5 O:
f!JW P, - I MO: P
2
- 500 O: Th - 500 O:
C, - 5 !IFII5 V: C
2
- 100 IlF/50 V:
C
3
- 100 IlF/50 V: C
4
- 66 IlF/40 V:
C, - 220 pF: C. - 2 000 IlF/40 V:
C, - 4 700 IlF/60 V: D, = D
2
= D3 =
D, - IN4001 (Fo57, F407, BY250): D, =
D6 = D, = D, - RA220 (RA 120.
EFRI36 - 135): T, - BC252C;
1'2 - BC17 1C; T
J
- BC141/16:
T, - BC 161/16: T" T. - 2N3055.
• Sorin Ă Ă Ă - corn.
Greci, jud. Tulcea
47K O 1"'50cm
Pentru ă te-ai declarat fan-
TEHNIUM, ne ţ ţ ă
avem ă de tine, ă nu te ţ de
la legile ţ ă Nu ă nimic, dar
pirateria radio, mai ales În benzile
de radiodifuziune (ex. 88-108 MHz) ,
este aspru ă _ de lege, cu
amenzi ş Închisoare. In banda 88-
108 MHz nu este voie ă ţ
decât ă ai ţ de la CNA,
ţ ă ă ş În urma
dosarului cu acte ş ţ
depus, ş atestat ca "patron pri-
vat", ţ ă al unui post
de radiodifuziune, care ţ veni-
turi (reclame), dar ă ş ş
impozite.
510pF
3
1000
ME
T
6-24 P

4,7nF
K
L---+-__ +1,5V
4
tub PVC
TEHNIUM martie 2004
ă
O ucenicie În emisia ş ţ
radio se poate face În banda de
ţ ă ă (CB =
Citizens Band), În jurul ţ de
27 MHz. ă puterea ă nu
este mai mare de 4 W, nu este
nevoie de nici o ţ Se mai
pot realiza ţ ă gen
microfon ă ă cordon, cu puteri sub
30 mW, În banda de ţ 182-
230 MHz.
Se mai poate emite În benzile de
ţ ă alocate radioamatorilor.
Pentru aceasta trebuie dat un exa-
men, ţ un certificat ş o auto-
ţ ă ă o ă ă Detal ii
ţ ţ de la Radio Clubul din
Tulcea.
• ă ă MACOVEI - Boto-
ş
ş cu ţ ă
anterior, care ţ se ş 100%,
39
------------ Ş Ţ
• Gabriel ALDEA - com.
ă jud. ă
"Renumitele" circuite integrate
de tip MMC se pot procura de la un
magazin de specialitate, de exem-
plu, "Conex-Electronic", str. Maica
ee/08
eFOI.
/tI(}f/ (I1IJn

2(101(
C
• Constantin DUCA - Sibiu
Referitor la schema de principiu
a telecomenzii În infraro:;;u cu 8
canale, ă sub ă
ing. F.O. ă În ă
4/2002 al revistei noastre, din care
lipsesc valorile parametrilor unor
componente pasive, ă comunic
40
Domnului 48, Sector 2, Sucure:;;ti.
Se pot comanda :;;i prin ă cu
plata la primirea comenzii. De:;;i În
revista TEHNIUM s-au mai publicat
scheme de VU-metre, ţ mai
punem la ţ una, care se
8.IJCf18
(II III
ă Schema de teleco-
ă În chestiune are multe
ă ţ cu schema de principiu a
unei telecomenzi de ţ ru-
ă a firmei "ULTRA STAR" din
Petersburg, ă În România,
lucru despre care bibliografia arti-
colului domnului ă nu ă
poate realiza cu orice tip de tranzis-
toare de ţ ă (ex. SC
178, SC 108 etc.) . ţ ă
ca, o ă cu studiul electronicii, ă
nu Încetezi ă studiezi :;;i gramatica
limbii române.
IK
+
,
un ţ Noi ă punem la dispo-
ţ schema ă unde ă
ă ţ ă valorile solicitate.
In viitor vom publica articolele de
ă auto solicitate. ă
atunci ă ă ă ţ
lucrarea ELECTRONICA AUTO,
Ed. TEORA, 2000.
TEHNIUM martie 2004
----------- Ş Ţ -------- ----
Ion Ş BOBOC - ş
Inainte de ă ce vi-I dau,
ros de curiozita)e, ă pun ă
toarea Întrebare: II ş ţ cumva
pe domnul Nicolae Grigore din
ş - Trivale, BI. 65P, Sc. A, Et. 2,
Ap. 11, jud. ş ă pun ă
Întrebare deoarece, curios lucru, ş
dânsul este interesat de un detector
de metale cu raza de ţ de cel
ţ 2 m, ş ş ... tot În ş
Indiferent de ă primul nostru
sfat este ă ţ ă cu dânsul,
deoarece i-am pus la ţ o
serie de scheme de principiu ale
unor detectoare de metale mult mai
performante decât cele trimise de
dv. Ia ţ TEHNIUM. E bine ă
ă ţ eforturile. Referitor la cele 7
scheme pe care ni ţ trimis, chiar
ă ar fi corect realizate practic,
ţ lor sunt modeste.
Ideile ă de
ă ă ţ a lor, adnotate pe
verso, ă probleme ă
neÎntelese din ă In mod
obsedant ţ Înlocuirea unor
tranzistoare de ă cu
tranzistoare de putere de tip
Darlington.
Tinem ă ă ă ă de
exemplu, "BD645 (nu) este (deloc)
foarte mult superior lui BF214".
Detectorul de metale ă un
oscilator de RF cu f = 600.,. 1500 kHz,
or ă BF214 este un tranzistor de
RF, BD645 este un tranzistor de pu-
tere de ţ ă cu ţ
de ă foarte ă (f
t
< 3 MHz) . EI
nu poate lucra la ţ de exem-
plu, de 1 MHz. Noi , ca ş ă
spunem ă nu ş cum ă ţ
schemele trimise pentru a fi mai per-
formante; de fapt ş ă nu se poate
face ... nimic!
Un detector de metale cu raza de
ţ minim 2 m nu este deloc o
ă un amuzament. Ş ă În
ţ ş În SUA ă ş ceva, dar,
poate, cu alte principii de ţ
nu prin câmp electromagnetic. In ţ ă
sunt firme (ex. Conex-Electronic)
care ă ş ă
detectoare bazate pe scheme cla-
sice. Pentru o ă de ţ tre-
ă În prospect, cu mult sub 2 m,
costul lor ă ş ş ... 5 milioane lei .
ţ TEHNIUM ă poate
ajuta numai cu publicarea unui arti-
col despre detectoare de metale cu
PLL ă de calare În ă care
se pare ă sunt mai sensibile decât
cele mai ă ţ
cu ă oscilatoare. ă urez succes!
ă Publicitate
Augustin STANCU, e-mail:
augustin 87ro @ elvis.com ă
schema radiocasetofonului
STEREO - Ţ Electronica,
model 001 sau 003.
Cititorii ă -
ş ă
ă pentru dl Ş SORIN Ţ ş
Domnule ţ
Am ă Încerc ă ă ă la ă din
scrisoarea ă ţ Tehnium. Sper ă fi ţ
corect ceea ce ţ
Pentru Început, trebuie ă ţ În vedere ă un pro-
dus industrial este optimizat În ceea ce ş raportul
ţ / calitate ş ă cu greu pot fi numite
ă ă ţ sau ă Apoi, unele ă pot
costa mai mult ş decât combina În ţ dar, ş mai
mult decât o ă ă de 7 milioane (sau mai
mult!). Deci , nici economic, nici sentimental (o dragoste
ă ă ţ ă de combina RC - 1001) nu se ă o
astfel de abordare, iar apoi , "trenurile de ă ă le con-
ă ţ pe magistralele ţ ă Dar ă ă problemele
pe rând:
- nu ţ În ce etaj al combinei se ă montate
ranzistoarele 9014, iar eu nu am schema combinei pen-
ru a ă putea da un ă sigur;
- circuitele integrate nu au ţ pin cu pin. Ele
se pot procura din ţ la nevoie;
- ţ indicate se pot procura din ţ
In cazul În care nu ă ţ formatul de care ţ nevoie,
a trebui ă ţ alte ţ ceea ce ă
unele probleme mecanice.
Înlocuirea ţ clasice cu ţ
TEHNIUM martie 2004
electronice nu este o ţ ş ă necesitând
adaptarea etajelor noi cu cele existente În ă
ă ţ combinei s-au uzat, mai bine
ţ Înlocuirea lor cu altele clasice, sau Înlocuirea
controlului de volum ş ton cu un montaj livrat În kit. Se
ă ş kit de preamplificator cu control În c.c. al volu-
mului ş tonului. Sistemul cu taste +/- nu numai ă este
dificil de adaptat, dar ş are un ţ ce ă ş ş ţ
combinei ş ă CI specializate;
- VU - metru cu LED-uri se ă În kit;
- nu ţ ce este un indicator mecanic de volum pe
fiecare canal!;
- un ă ă digital ă combinei ă CI
specializate ş ş ţ avansate de ă
- ă de LED-uri pentru ţ casetofonului
este o ă mai mult ă decât ă
O ă ă ţ ă a combinei ar fi ă
de utilizarea unei perechi de incinte de calitate mai ă
cu ţ de minimum 4 ohmi (preferabil 6 sau 8
ohmi, indiferent de putere) .
La ă de noi montaje consumatoare de
curent, ţ ă nu ă ş ţ ă ţ alimentatorului
combinei: trenurile de ă se vor opri!
ţ pentru ă ş ă dorim ă ă ş succes!
Ing_ Aurelian Mateescu
41
Ţ Ă
D. T. M. F.
CORNEL Ş Ă
Oual Tone Multi Frequency este cea mai ă
ă ă de formare a numerelor În telefonie.
Pentru o ă ă principiul ă În a genera un
sunet muzical care este rezultatul unei ă punct cu
punct a ă ţ de ă calibrate perfect. În sis-
temul DTMF se ă 8 ţ audio sinusoidale
rezultând 16 ţ posibile de utilizat. Aceste
ţ au fost alese În ş ă Încât se ă
armonicele care pot genera erori. În tabelul 1 sunt indi-
cate ţ ţ lor de ă pentru fiecare
ă sau simbol. De exemplu, cifra 5 este rezultatul
ă ţ 1336Hz cu 770Hz .
ţ notate cu A,B,C,D nu sunt utilizate În
ţ ă
Tabelul 1
Hz F5 F6 F7 F8
1209 1336 1477 1633
FI 1 2 3 A
697
F2 4 5 6 B
770
F3 7 8 9 C
852
F4
• O # O
941
011.1CI
- c:>---J/ oei

1
tUUtYrA a !!.in , d@ tip llTMr
42
ţ F1-F4 ă grupul de ţ
joase ş corespund liniilor unei claviaturi telefonice.
Frecventele F5-F8 ă grupul de ţ
Înalte ş corespund coloanelor ş claviaturi.
În montajele ă este ă o ă
de la ţ ă având Între 1 ş 15 canale independente
care poate ţ o ă auto, de apartament, sau
diverse ţ de automatizare.
Generatorul DTMF utilizat este circuitul integrat spe-
cializat MV 5087 prezentat În tabelul 2.
PIN
2
3,4,5,9
6
7,8
10
vdd
XMITR
ColUJlll 1
Colwm 2
Colwnn 3
Vss
ase IN
ase OOT
NUME
VDD
XMITR
Col 1-4
VSS
OSC In
OSC Out
Mute
Tabelul 2
DESCRIERE MV 5087
Alimentare ă
+3,5V - +10 V Max.
ş tranzistor bipolar emitor În
gol.Colectorul conectat la VDD.
ă nu este ă ă o ă
ş este ţ ă la VDD, iar ă
este ţ ă claviatura, ş
trece În starea de ţ ă
ă
ă coloane - sunt conectate la
VSS prin rezistoare RC interne.
Nivelul logic de validare este
Vdd/2 (se ă prin
conectarea la o intrare rând ).
Alimentare ă ă OV .
La ş pini se ă
extern un cristal cu ţ de
3,579545MHz, sau o ă de
la un oscilator extern pe piriui 7
(OSC In).
ş CMOS ţ ă la Vss ă nu
este ţ ă tastatura ş
ă la Vdd ă se
ţ ă tastatura.
MV 5087
16
TONE atrr
2 15
SINGLE TONE INHIBIT
3 14
Row 1
13
Row 2
5 12
Row 3
6 11
Row 4
7 10
MUTE
8 9
Column 4
TEHNIUM martie 2004
---------- Ţ Ă ----------
14,13, Row 1-4 ă rânduri - sunl conectate la
12,11 Vdd prin rezistoare RR interne.
Nivelul logic de validare este
Vdd/2 (se ă prin
conectarea la o intrare ă .).
15 Single Intrare ţ ă la Vdd prin-
Tone tr-un rezistor intern. ă este
Inhibit ă ă in aer sau este ă la
Vdd, la ş se ă un
singur ton de ă sau ă tonuri
insumate . Atunci când se ă
Vss pe ă intrare, la ş
sunt qenerate numai ă tonuri.
16 Tone Out ş de semnal emitor in gol,
deci trebuie ă o ţ ă
de 20kQ-100kQ la ă
Un alt circuit integrat, generator DTMF, care se poate
utiliza este MV S089 (TCM S089) . Înlocuirea se rea-
ă ă ă a modifica cablajul imprimat, singurele mo-
ă sunt doar cele de la ă ă cum se
poate vedea din schema de principiu ş din tabelul 3.
MV 5089
,.
Vdd om
2 15
TOOE o [SABLE SlNGLE TONE INHIBIT
14
CoîliiiilT iOWT
13
Row
12
COIUiiiil3
;;o;;-T
11
v .. 'ROWT
10
ase IN 1VlY KE Y DCJriN
9
ose OOT Coi"i:iiiilT
tastatura 2 din 8 de tip DTHF
_
TEHNIUM martie 2004
Tabelul 3
PIN NUME DESCRIERE MV5089
1 VDD Alimentare ă +3,5V - +10 VMax.
2 TONE Intrare ă intem la VDD priit-
DISABLE tr-un rezistor. ă se ă la
Vss (extem) ă amplificatorul
ş nici un semnal nu este disponibil la
iesire in acest caz.
3,4,5,9 Col 1-4 ă corespondente celor 4
coloane, sunt conectate la VDD
prin rezistoare RC interne. Nivelul
de actiona re este Vss .
6 VSS Alimentare ă ă OV.
7,8 OSC In La ş pini se ă
OSCOut extern un cristal cu ţ de
3,579545MHz sau o ţ ă de
la un oscilator extern pe pinul 7
(OSC In -\.
10 Any Key ş CMOS ă de ă
Down sarea unei taste (sau mai multe).
Este un tranzistor cu colectorul in
gol ş pentru a-I utiliza trebuie
ă ă ş la +Vdd
printr-o ţ ă de 5kQ - 100kQ.
In acest caz ş trece in starea
sus când nici o ă nu este ă
ă ş starea jos (OV) ă una
sau mai multe taste au fost ţ
nate.
14,13,1 Row 1-4 ă corespondente ă ş
2,11 sunt conectate la V dd prin rezistoare
RR inteme. Nivelul de ţ re este
Vss.
15 Single Intrare ţ ă la Vss printr-un
Tone rezistor intern . ă este ă ă in
Inhibit aer sau este ă la Vss, la
ş sunt generate numai ă
tonuri. Atunci când se ă Vdd
pe ă intrare, se ă
un singur ton de ă sau ă
tonuri insumate.
16 Tone Out ş de semnal emitor in gol,
deci trebuie ă o ţ ă
de 20kQ-100kQ la ă
Un prim montaj prezentat în figura 1 a este un ţ ă
tor radio ce ă prin ţ de ţ ă ş
emite În banda FM 88-108 MHz, ă se poate utiliza
pentru ţ un simplu aparat radio pe UUS (sau se
poate construi un minireceptor cu circuitul integrat spe-
cializat TDA 7000 ).
ă ă realizarea ă de astfel de ţ ă
toare acordate În benzi de ţ ă neautorizate poate
ă legile În vigoare.
Montajul propus este simplu ş nu ă probleme În
realizarea lui, este de putere ă ş cu arie de ţ
ă Este acordat Într-o ţ de ă unde nu
ă un post local.
Nivelul semnalului audio modulator (de la genera-
torul DTMF MV S087 ) se ă din valorile rezis-
toarelor R1 ,R2, înlocuite ă se ş cu un
ţ semireglabil de 47kn.
Bobina L 1 are diametrul de Smm (în aer), este din ă
de CuEm 0,7-1 mm ş cu ţ dintre spire de 1,2mm.
43
---------- Ţ Ă ----------
Pentru acordul pe ţ de lucru, C1 poate ă fie
Înlocuit cu un condensator variabil ă de 10-
40pF. În montaj s-a optat pentru C1 fix, iar acordul se
ă prin apropierea sau ă spirelor
bobinei. Cu valorile din ă acordul se ă În
jurul ţ de 90MHz .
Tranzistorul utilizat O , 2N 918, este de tip NPN cu
siliciu, cu factor de zgomot redus ş ţ de tranzi-
ţ ă (900 MHz), În ă ă cu electrodul
de ecranare legat la aceasta. Montajul ţ ă ş
cu alte tipuri de tranzistoare, 2N2218,2N2219,2N2222
etc., dar a ă ţ ă de ţ trebuie ă fie de
minim 200MHz.
ţ În ţ ă este ă de semnalul
audio din baza tranzistorului, care prin ţ curentu-
lui de ă implicit de colector, ă ţ
ă ţ B-C a acestuia.
Semnalul radio este trimis În eter prin intermediul
unei antene ( un fir cu lungimea de 1 0-12cm ) ă
printr-un capacitor de 1 00pF-1 nF În colectorul tranzis-
torului 01 ( nu este figurat În ă
În figura 1.b, respectiv figura1.c sunt prezentate
cablajul imprimat ş planul de implantare a componen-
telor electronice.
Pentru a reduce consumul de energie este ă
alimentarea cu tensiune a montajului doar În momentul
ă ă unei taste; aceasta se ă În mai multe
moduri, În ţ de componentele mecanice (tastele)
avute la ţ
- utilizarea unui comutator separat (cu revenire sau
ă ă de alimentare a montajului;
- utilizarea tastelor cu contacte duble, un contact pentru

UI
COl. I

16
oul
COl. 2
15
COl. 3
COl.
IN 5CI17
QQQ
QQQ c
DQQ

1a
44
alimentare ş un contact separat pentru ă Toate
contactele de alimentare se vor conecta În paralel;
- utilizarea montajului din figura 1.d .
Singurul circuit alimentat În ţ ă este gene-
ratorul MV 5087 (cu un consum de max.0,2mA), iar
ş MUTE ( pin 10 ) este În starea jos (OV), deci
tranzistoarele 02 ş 03 sunt blocate Din colectorul
tranzistorului 03 (pnp ) se ă etajul oscilator,
numai În momentul ă ă unei taste, când ş
1d
Q2
BC 171
MUTE trece În starea SUS ( +9V ) ş ă tranzis-
torul 02 În ţ care ă ş intrarea tranzis-
torului 03 În ţ
R3 . ce
III< linii'
RI III<
C3
IOCW' C2
llIpf
R2
III<

lof
Of
O
'.mN1Hf
-
TEHNIUM martie 2004
Ţ Ă
Pentru ţ semnalelor emise se ă
un mini receptor radio acordat pe ţ ţ ă
iar ş audio se va conecta la montajul din figura 1. În
ă este utilizat un circuit integrat specializat pentru
ş ş decodarea tonurilor DTMF de tip MV
8870 . În tabelul 4 sunt prezentate caracteristicile tehnice
ş descrierea ţ ă a pinilor circuitului integrat.
18 o
l
Trec ::; Ti d
:
Je
17
R
16
'V'V'
18
O
l
Trec < Tl d
C
17
R


,.,
16
1 "'v v
18 O
:k
Trec > Tid
C
17
R
-
L..o
r "'R
,...-
16
l--'V"
MV 8870
IN t 18 Vdd
IN - 2 17 St /GT
GS 3 16 ESt
Vre! 15 StD
SEL 14 Q4
PD 13 Q3
OSC IN 7 12 Q2
OSC OUT 11 Q1
VSS 10 TOE
TEHNIUM martie 2004
Circuitul integrat MV 8870 ă ţ ridi-
cate cu un consum de energie redus. Structura ă
ţ filtre separatoare pentru grupul de ţ
joase ş Înalte, circuite pentru verificarea ş validarea
ţ standard DTMF ş a duratei lor, circuite
pentru decodarea ş validarea ş digitale cu
trei ă 01,02,03,04. Circuitul intern de ceas care
ă ş precizia montajului este completat cu un
cristal de ţ extern (pinii 7,8) cu ţ de
3,579545 MHz.
Tot extern se ă un circuit RC, necesar
blocului de verificare ş validare a duratei tonului DTMF
(Trec) , respectiv duratei pauzei dintre tonuri (Tid). O va-
loare a condensatorului C = 100nF este ă
pentru majoritatea ţ valoarea ţ R se
va selecta de proiectant În ţ de ţ În montaj
se ă Trec= Tid,R=390kO, având În vedere ă
durata dintre comenzi este mare.
ă durata Trec se ă ă ţ ţ
circuitului de ş ş implicit se reduc ţ
zgomotelor de la intrarea În montaj.
Tabelul 4
PIN NUME DESCRIERE MV 8870
1 IN+ ă de semnal (neinversoare,
2 IN- respectiv inversoare) ale amplifica-
torului ţ de la intrarea
circuitului inteqrat.
3 GS ş (Gain Select) amplifica-
torului ţ Printr-o rezis-
ţ ă ă ă Între
acest pin ş intrarea IN- se
ă amplificarea circuitului
de intrare.
4 Vref ş de tensiune. Tensiunea de
ţ ă ă de amplificatorul
ţ pentru polarizare cu
valoarea ă Vdd/2
(2,4 V - 2,7 V)
5 SEL Intrare de ţ În ţ de
nivelul la care este ţ ă ("1"
sau "O") ă codul la ş
01- 04 conform tabelului 5.
6 PD Intrare (power Down) - este
ă pentru a bloca oscilatorul.
Este ă În "1" logic ă
intern printr-o ă la Vdd.
7,8 OSC In La ş pini se ă
OSC Out extern un cristal cu ţ de
3,579545MHz, sau o ţ ă de
la un oscilator extern pe pinul 7
(OSC In l.
9 Vss Intrare de alirnentare ă În
mod norrnal OV.
10 TOE Intrare ă ă intern la
Vdd (Three State Output Enable).
Acest pin ă ş
decodorului 01 - 04 În starea de
ă ţ ă ă este
conectat la nivelulloqic "O".
45
---------- Ţ Ă ----------
11
12
13
14
15
16
17
18
F F
ias sus
697 1209
697 1336
697 1477
770 1209
770 1336
770 1477
852 1209
852 1336
852 1477
941 1209
941 1336
941 1477
697 1633
770 1633
852 1633
941 1633
-
01
02
03
04
StD
ESt
StGT
Vdd
Digil TOE
I I
2 I
3 I
4 I
5 I
6 I
7 I
8 I
9 I
O I
• I
# I
A I
B I
C I
o I
ori ce O
ş cu trei ă comandate de
pinul TOE ă TOE= 1, pe
aceste ş se ă ş codul
ă ultimului ton DTMF
valid.
ş ă (Delayed Steering )
- acest pin ă ş pinii ESt ş
StGT, iar trecerea sa În '1' ă
faptul ă un ton DTMF a fost
detectat ş codul ă
ă a fost ă În
circuitul de ş Trecerea În 'O"
ă faptul ă un nou cod este
ş la intrare.
ş ă (Early Steering).
Acest pin trece În '1' când circuitul
de ţ decide ă tonul de la
intrare este un ton DTMF valid ş
trece În nivel 'O' de ă ce tonul
nu este recunoscut ca fiind valid.
in mod normal acest pin ă
cu circuitul RC extern ă
comanda pe pinul StGT .
Intrare tensiunel ş ă
(Steeringl Guard Time). Acest pin
ă ş pinul ESt ş la o
schimbare de stare a acestuia,
StGT devine intrare ş
ă tensiunea de la
intrarea sa ă ă cu
pinul ESt ş circuitul RC ,
dispozitivul de ş În
ă Trec ş Tid) Când
tensiunea atinge valoarea ă
intern (2,35V) este comandat ca
ş iar nivelul este În ţ de
ESt. Un nivel ridicat ă
ă codului În circuitul de
ş ş ă pinul StD În "1"
logic. Un nivel ' O' ă ş
circuitele pentru a ţ un
nou ton DTMF ş ă pinul
StD În 'O' logic.
Intrare tensiune alimentare
ă În mod normal + 5V.
Tabelul 5
SEL-O SEL = I
Q4 Q3 Q2 QI
04-
03 02 OI
o o o I o o o I
o o I o o o I o
o o I I o o I I
o I o o o I o o
o I o I o I o I
O I I O O I I O
O I I I O I I I
I O o O I O O O
I O o I I O O I
I O I O o O O O
I O I I I O I O
I I O O I O I I
I I O I I I O O
I I I O I I O I
I I I I I I I O
O O O O I I I I
I-IZ HZ HZ HZ HZ HZ HZ HZ
ă decodare, pentru a memora comenzile primite
se ă un circuit integrat de tip MMC3013 care
46
ţ ă bistabile de tip D cu ă ş ş inde-
pendente, a ă ş Q negat a fost ă la
intrarea DATA. Prin ă conexiune bistabilul este
transformat in bistabil de tip T, astfel la fiecare ă
ă bistabilul ă starea. in montaj s-au
utilzat tastele "1" ş "4" (Ia ţ ă pentru ă
comenzi distincte ş ţ tasta "8" pentru resetul
general.
in figurile 1.d ş 1.c sunt prezentate cablajul ş planul
de implantare a componentelor electronice (releele
prezentate in ă nu ă ş pe cablaj).
Pentru utilizarea in intregime a celor 15 comenzi
posibile (zero nu se ă ă schema din
figura 2, unde la ş circuitului receptor DTMF este
conectat un decodor cu 16 canale. S-a ales circuitul inte-
grat MMC 4067, un multiplexor / demultiplexor analogic
cu 16 canale ş 4 ă de control (A,S,C,D) conectate
astfel incât orice ţ a ă ă selecteze un
singur canal la ş
Pinul IN/OUT se ă la nivel "1" logic, iar
fiecare ş ă se ă printr-o ţ ă
la ă pentru a asigura un nivel corect de ă a
bistabilelor de memorare care ă Ş in ă
ă se ă ţ resetul general (pin 16
MMC4067).
in figurile 3 a,b sunt prezentate cablajul ş planul de
implanta re, iar in figurile 4 a,b ă necesare ş
cablajul ţ necesar când este utilizat ca decodor
circuitul integrat MMC 4028, un decodor binar-zecimal,
la care prin aplicarea unui cod SCD pe cele patru ă
se ţ un 1 logic numai la una din cele 10 ş in
acest caz nu mai sunt necesare rezistoarele conectate
la ă de pe ş
O ă ţ este comanda de la mare ţ ă
(chiar sute de kilometri) prin linie ă in acest caz
ţ ă este un telefon care poate forma cifrele ş in
sistem DTMF, aflat la ă firului, iar receptorul din
figura 1 sau figura 2 se ă cu circuitul de
cuplare la linia ă prezentat in figura 5_
Circuitul are ţ ă mare de intrare ş nu influ-
ţ ă linia ă la care este cuplat, ă
apelurile telefonice ş ă un ă prestabilit (in cazul
de ţ ă 10) ă un releu care prin contactele sale
ă linia ă conectând o ţ ă de
600 n ş un transformator de semnal la linie (ca ş cum
se ă la telefon) . S-a utilizat un transformator
recuperat dintr-un telefon cu disc.
Pentru a realiza o izolare ă ă cu linia
ă se ă un optocuplor cu ă ţ ă
toare in circuitul telefonic; in montaj s-a utilizat tipul
6N136 dar se poate monta orice fel de optocuplor avut
la ţ (schema ţ ă foarte bine ş ă ă
acest optocuplor).
Tensiunea ă de apel, ă ă la
+5V ş ă este ă in impulsuri digitale cu
ajutorul unei ţ logice de tip MMC 4093, care
ă ă ă de apeluri MMC 4017 ă ă
Johnson decadic cu 10 ş decodate). in montaj s-au
TEHNIUM martie 2004
---------- Ţ Ă ----------
luat o serie de ă de prevedere pentru a nu ţ linia
ă ă ă ă motiv:
- monostabilele M1,M2, de tip MMC 4098, inte-
ă impulsurile de la intrarea ă ă de
apeluri ş ă o ă de timp de 6s-7s de la ultimul
apel ă ă ă
- utilizarea unei baze de timp cu durata de aproxi-
mativ 5 minute, ă dintr-un oscilator (MMC 4093)
ş un ă ă binar asincron de 7 ţ MMC 4024, care
ă bistabilul de conectare la linie. Bistabilul
MMC 4013 de la ş ă ă este conectat În
montaj de monostabil ş prin impulsul scurt de la ş
1b
1
1e
TEHNIUM martie 2004
ă schema. Baza de timp cu durata mare este
ă pe ă durata apelurilor prin dioda 01, iar prin
02 de orice ă OTMF ţ ă (numai ă
ce linia a fost ă
Montajul se poate reseta În orice moment, ă
conectare, printr-o ă OTMF ă de utilizator.
ţ ă ă la acest montaj se pot utiliza doar 12
comenzi independente (11 + "O" nefolosit).
În figura 6 sunt prezentate cablajul ş planul de
implantare.
Toate cablajele sunt la scara 1:1, vedere prin trans-
ţ ă
1c
R4
"
,
.J
L'_l
: •• i
-
-
••
" "
'}
i" ." I
r' 1[
I
1 f i "'
..
; I J !
L'
i I 1
1
1["-'
I
1 - I
L-,- 1r-" I" r .... ll·n - .
Y I
li li II 1, re-,
-
-l
j L J L
1f
47
;:)
...J
;:)
a:
le(
:E
;:)
z
e(
i=-
O
;:)
a:
l-
CI)
Z
O
O
+'i'- R24 R38 _ lOOk R24
J
"1 R25
R6 R5 I 1 Q C2 _L-
Int .. re audlo,OOI< ,OOK '--'- IN· Vref ,oonF -.-
2 IT
() IN- StJGT li' A A.
e, GS Est R27
T 'OOnF F sa sto ...1L., R7 300K L.L x A A.
(4-'-l PO TOE 10 1 15 INHABIT I R28
X4 AA
B X6 R29
ţ _7. osc, e.13. e X7 A.
V I '10118 12 o X6 I R;'
'-il l' 0SC2 B X9
gj " X'O
Y' 3579104 > A X" R3'
, R' R2 R3 R4 X'2
o 'OOK' 'OOK '> 'OOK 'OOK 4067 X'3
U, MV 8870 '> < 1--'"'---+-1-+++-+-1-+++-+-+-++---, R32


,
... •• :: ... ; • :: Ş • :: Ş ... '"
- - - - - - - - - - - - -
40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40,3 40'3 40'3 40'3

R35
A.

R36

R37


R38

I ;; ;; ;; ;; ;:: ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;; ....
U<U4A U<U7A -
<
R'O < R,' ,R'2 R'3 < R'4 , R,5 , R,6 < R'7 , R'8 , R,9 < R20 ,R2' R22 < R23
47K 47K ' 47K 47k 47k' 47k '> 47k 47k' 47k '> 47k 47k' 47k > 47k 47k
< • « <
N N N N N N
LT Lil'<C"
a, 02 1 03 1. 04 as 06 07 as Q9 0'0 a" 0'2 0'3 0,4
2

o
o
....
4J
'f
'" E

:J
Z
I:
w
1-
QO
-:t
Ţ Ă
.1
-
J
I ,...
(G3rJi · it g= .Il
IV r, l,.I., " ': • i il'
_._----
I i
x_. ____ ._. __ ._. _1-. ____ 1-_ ____ _
... -:-+
.. _. ...J __ o _1 ____ 1--·._·· __ _
3a
;
..
..


'=
..
...

9

"

:
. = -
:

- •

-
-
- -

:
VI
-
-
-
.. ..
" "
..

ec:JII
L;
• •
:



• •
e

n ,. • - • • •
... =0· ",,,. =0 ." ... O- "' ... O ." '" =D .u". =0: """ =0 '" ... . - .... ... .. ... ........ ..
o: - ro : . ro : ro ro : - ro : - ro : : 0
.. ... ... .. ... .. - .... .
=! O! CE ce ClE =s

=" =" =" =" =" =" =" =" =" = '" = ou = ".
DRILL CHART
SYM DIAM TOL QTY NOTE
)( 0.028 92
+
0 .031 119
o 0 .034 122

0.038 32
TOTAL 365
3b
TEHNIUM martie 2004
49
1,
Ţ Ă
Ul
o----!- x
)()
ff-o
Xl
7
o..---1L
X2
6
INHABIT lG
5
10
X4
4
11
A X5

14
B lCB
1
C
YJ
'3
O lCII

)19

Xl0
Xll
X12
'1
X13
Ci
X14
1
X15
'lY57
U2
BCDI
DEC 3
0+.--0
10 1
13 2
12 4
11 8
1 2
2 15
<4 ti
4a
5 7
6 4
§W
7 9
8 5
9
'-«Jl8=:----'
'2
7
.u



l in. t_l_fDnjc. 1
<01" 1:"1<· .. O O 'u' · 1-
" o" - ... -
.. fIl ·· '.-
W •• -
.. . .. . ..
· :". tel.: :". [!l
. ,
Ia> :- \
6b
, .
• •
7

50
,.... ••• 1:.( ......
Il
1
4b
.. pr. IM audio r
"1!:!J
"


- [iJ -

O
-. . •
- .

-
• •
-
• •
"
-
• •
bJ .. o ..

"
=0
• •

"' .
ONO

"

•••
10 !iVea70
co ... nd .. reset
I!.:!l
d. 1. a 1 •• 01,.. DTI1F
spre IN .udl o
TEHNIUM martie 2004
-t
m
:I
Z
C
J:
3
~
~
;0
N
o
o
oi>
CII
~
5
Cl
100nF
traf tele(
R, 101<
=L
'E
H:;:". t l l l ~ ' ~ O
< Rll
<> 600
\ICC ~ ~ normal deschis
pin 10 MV8870
R2 33k
C5
4)uF
(')
O
z
~
J:J
C
(')
0:j
»
z
c
~
»,
J:J
C
r
C
LABORATOR
FILTRU
TONV E. KARUNDV
ă in ă ă nevoia ă unui fil-
tru ş ă (FOB) rejector al unui semnal având
o ă ţ ă (f
o
)'
O ă ă ş eficace a unui astfel de FOB
este aceea a unui circuit in T podit (fi gura 1). Bobina de
ţ ă L 1 trebuie ă ă un factor de calitate (00)
mare ţ de care se alege coeficientul de
proiectare, K, ş cum ă din tabelul 1) pentru o
ă de ţ oprite cât mai ă
Pentru proiectarea unui astfel de FOB, ţ se pre-
ă L 1, 0o(K) ş f
o
'
Cu aceste oate se ă
Vom lua un exemplu de calcul al unui FOB in T pod it
pentru fo = 80 MHz.
UI
1.,.,
r
2
Vom realiza bobina din conductor având d = 1 mm
din CuAg. Bobina va avea N = 6 spire, cu aer, pe un
mandrin de D = 10 mm (f igura 3) .
ţ L 1 este ă de formula lui Nagaoka: 3
L 1 = 9,87 . 10-
3
a J:io2
I
L
CI
o
d
C2
RI
U2
f
D
pentru I = 10 mm (ales) deci D/I = 1, ă = 0,688. r---------h td:-n++-------.
Inlocuind datele se ţ
L
1
= 2,44
Pentru ă valoare se ţ
C = 41 ,6 pF = C1 (30 pF in paralel cu un trimer
2.,. 12 pF)
C
2
= 1,66 pF (se alege valoarea STAS de 1,8 pF)
R = 6800,2 !1 (se ă in stea un rezi stor de
1 ,5 k!1 cu un ţ trimer de 25 k!1)
FOB calculat (figura 4) poate fi eventual ecranat.
52
30-50
50-100
100-200
K
0,1-0,07
0,07-0,05
0,05-0,03
Tabel 1
30p
4
2,5k
TEHNI UM martie 2004
- --- --------- LABORATOR - ------------
-1 n fi gura 1 este ă schema de a unui
circuit electronic care realizeaza ţ
ă a impulsurilor În ă (MID) ţ ă cu
amplitudinea unui semnal de ţ ă ă
Acesta este format dintr-un oscllator blokmg de sin-
cronizare, realizat cu tranzistorul T (SC 108C) ş un
monostabil realizat cu CI specializat, TTL, de tip CDS
4121 . Generatorul bloking ş un transformator de
impulsuri (Trl) toroidal cu ă date constructive:
miezul toroidal: ă A71 0 = 9 mm
ă ş ă nb = 8 sp.; nc = 10 sp.; ns = 5 sp.
(toate cu conductor CuEm 0 0,3 mm)
ţ de repetare a impulsurilor generate de
bloking este de 10 kHz (T = 100 ilS). ImIJulsunle
ă monostabilul pe pinul 5. Impulsul de ş al
monostabilului la pinul 6 are durata:
ti = R(C + Cz) In2 = 0,693 R(750 + Cz)
Se ă ă ă ă depinde liniar de
capacitatea Cz a diodei Zenner DZ 309 (pe func.lie, deci,
de ă varicap) ă invers, dar sub tensiunea de
ă Din curba ă În f igura 2 ă ă
pentru ă = -3 V, Cz = 500 pF.
CIRCUIT
pentru
ANDREI CIONTU
ă se impune ti = 36 ş Cz = 590 pF
ă = -2V) ă 38,8 kn. .
Pentru diverse tensiuni inverse ă pe dioda
Zenner s-a ă durata ti a impulsurilor generate de
monosÎabil ş s-a trasat curba din fi gura 3. Se ă
ă pentru o excursie a lui ă de 4 V, liniaritatea curbei
ti = ti ă este ă S-a ţ cont , conform schemei
din figura 1, ă
ă = U - 18 - 5 = U - 23
PL 16 0Z309 100k Ucda PUS
.IYl1C=:J1RM----flJ +
1
22k
390 Q P"

510k
56 k
CDB41
2
3
Cz (PF)
590pF
I
50
-t--
I
40
I
Ucda (V) 30
I
1-----+--+--
I I
-3 -2 -1
O 1 2 3
TEHNI UM martie 2004
53
--------------------------LABORATOR --------------------------
T
Douii
RANZISTOR -
simple
Testerele permit o
ă verificare a
ţ ă ţ unor
tranzistoare, atunci
când le ă ă de
exemplu, de ocazie, de
prin târguri.
Prima ă de
tester (figura 1) repre-
ă un oscilator de AF
În trei puncte (Colpitts) ,
În care inductanta L
este chiar cea a bobi-
najelor ă ş lor folosite
(de ţ ă mare),
iar tranzistorul oscila-
torului este chiar cel de
verificat ş care se
introduce prin inter-
mediul unui soclu de
circuit imprimat, În con-
tactele ABC).
Elev RADU UNGUREANU
2
TESTERE
ă ă ulterioare o
pot ă
În figura 2 se ă
fotografia testerului
real izat practic, ă ă a fi
fost nevoie de un circuit
imprimat (montaj "În
aer"). S-a folosit drept
ă o ă cutie de
medicamente din plas-
tic.
A doua ă
(figura 3) ş
ă tranzistoare com-
plementare, Tx1 , Tx2,
care pot fi testate tot pe
principiul tonului de AF
din ă ş (de data asta,
de ţ ă ă
Sunt necesare ă
tranzistoare bune,
drept "martori ".
Inversând cele ă baterii de 1,SV, se pot verifica ş
tranzistoare pnp. ă În ă ş se aude tonul ţ
tranzistorul este... bun. Cât de bun este, numai alte
Pe ă faptul ă sunt simple ş utile, cele ă
scheme experimentate s-au dovedit sigure În
ţ
1
54
CI
47n
C2
-=-3V
3V
ro
330

IDJI
3
TEHNIUM martie 2004
-------------------------- LABORATOR--------------------------

MASURATOR
PENTRU FRECVENTA
DE TRANZITIE '
,
Ing. OVIDIU OLARIU, Y03UD
Dispozitivele pentru ă parametrilor tranzis-
toarelor sunt bine cunoscute. ţ fac cele pentru
ă lui Ft, ă ă ţ acestora precum
ş ă ţ unui laborator bine utilat.
În cele ce ă propunem un dispozitiv simplu,
ş de realizat, care ă posibil itatea aprecierii
ţ de ţ (Ft) ă la circa 500 MHz.
Dispozitivul se ă la ă ş la Îndemâ-
na oricui , În ţ de ă ţ
Se ş ă la ţ Înalte, produsul Bf este con-
stant pe panta de ă cu Înclinarea de 6 dB pe
ă ă ă ţ ş de ă ori, B
scade de ă ori) . ă ă scriem ţ de
intrare În ţ a unui transistor (vezi formula 1),
ă ă putem aprecia B la o ă ţ ă
(formula 2), iar cu un montaj simplu, figura 1, putem
aprecia ţ Ft ţ 3) . in aceste ţ se
vede ă realizând un montaj cu valori convenabile pen-
tru condensatorul Cb de cuplaj al bazei la circuitul
L
1
+
oscilant, alegând o ţ ă de lucru ă ş o valoare
ă pentru rezistorul de ă din colector ş intro-
ducând În ţ (3) , se ţ direct Ft.
S-a ales ţ de ţ 10 MHz, Rc 100 ohmi.
Cosmetizând acum ţ 3, introducând valorile alese
ş efectuând ă În valori uzuale (MHz, pF,
TEHNIUM martie 2004
ohmi), ajungem la ţ (4), În care Ft depinde de un
singur parametru, ş anume Cb. ş folosind un con-
densator variabil de 150 pF cu capacitate ă
ă se poate scrie scala acestuia direct În Ft con-
form tabel ului.
Schema montajului practic este ă În fi gura 2.
Pentru Cb se ă În cazul ă ţ mici
folosirea unor condensatoare fixe, deoarece cele vari-
abile cu capacitate ă sub 10 pF sunt greu de ă
Bobina L se va realiza pe o ă cu miez reglabil ş
va avea o ţ ă de 0,5 microhenri.
Condensatoarele paralel pe ă sunt cu dielectric
ă sau stiroflex. Pentru tranzistoarele Încercate se
ă montarea pe placa de ă a unui soclu de
tub heptal legat ca În figura 3. ţ P
ş la reglarea curentului de colector pentru sta-
bilirea punctului static de ţ Intrarea În
ţ este ă prin microampermetrul M1,
care poate fi recuperat din aparatura audio; se reco-
ă un instrument sub 100 microamperi.
Instrumentul M2 este un miliampermetru care ne va
indica curentul de colector având scala ă la 10 mA.
Pentru trecerea de la PNP la NPN s-a ă un Între-
ă inversos 1. Alimentarea se poate face fie din
baterii, fie dintr-un alimentator stabilizat care ă de-
55
---------- --- LABORATOR -------- -----
biteze o tensiune de 5 sau 9 ţ Pentru Cb În cazul
folosirii unor condensatoare fixe se vor fixa pe placa de
ă fie ă cleme ă fie o ţ cu ă
contacte dintr-un conector recuperat din TV-ul demodat!
ă se ş un condensator variabil , acesta se va
fixa pe placa de ă cu ş având o ă fie cal-
ă din ţ 4, fie din tabelul ă
Dispozitivul se ş Într-o cutie de aluminiu
cu dimensiunile 10x8 centimetri , având la partea supe-
1 MO
10KO
ţ
ă drept capac, o ă de per-
tinax pe care se ă compo-
nentele. ă ţ cutiei se alege În
ţ de componente. Autorul nu
a folosit un circuit imprimat, ci unul
clasic, pentru a putea schimba
diverse componente; astfel s-a
ajuns la varianta ă ca fiind
cea ă
Modul de lucru. Se ă
tranzistorul de ă În soclu; se
ă ă ţ este la
valoarea ă se ă
3
c
E
B
1000
o
1N4148
montajul ţ cont de polaritate ş se ă curen-
tul de colector la valoarea ă din ţ ă
dispozitivul este ă cu un condensator variabil,
acesta se Închide lent ă la ţ ţ
recunoscute prin devierea acului lui M1. În acest
moment se ş pe cadranul condensatorului va-
loarea lui Ft sau valoarea lui Cb, care se introduce În
ţ 4. ă se ă condensatorul prin
Închidere ş deschidere, se va observa o ţ ă Între
cele ă valori ă unui fenomen de târâre. Se va
alege o valoare medie. La folosirea unor condensatoare
fixe ş lucrurile se ă se ă
pornind de la valori mici ă când se ă ţ
ţ Atunci se poate spune ă acel tranzistor are
56
cel ţ Ft citit În tabele.
Nu trebuie ă ne mire faptul ă la multe tranzistoare
vom ă mari ţ ţ ă de catalog, din nefericire În
jos; dispozitivul ă realitatea. De asemenea, vom
constata ă Ft ă pentru ş tranzistor În ţ
de curentul de colector, existând o valoare pentru care
Ft are un maxim, lucru confirmat prin curbele caracte-
ristice date În cataloagele ţ
ă La punerea În ţ se poate face
E
B
c
ţ
1
Rc= --
21lfCb
1
---
21lfR<;:Cb
--
21lRcCb
2
-5-;-9
+
reglajul ţ de ţ rotind
ferotrimerul ş ascultând Într-un
receptor ă nu avem ă posibili-
tate mai ă De asemenea,
este bine ă ţ seama ă nu se
ă folosirea tranzistoarelor
la ţ mai mari decât ă
tatea lui Ft.
Cu toate ă titlul este ţ
putem spune ă ă o ă ă
toare ă foarte folositoare În
ţ de amator cu acest dis-
pozitiv foarte simplu.
159.236 1.592
4) Ft [MHz] = = -----;,...--,;
Cb[PF]-Rc [o] Cb pF]
TEHNIUM martie 2004
LABORATOR ----- --------
le
-
METRU ADAPTOR
Elev RADU UNGUREANU
Pentru ă ţ bobinelor ş a capa-
ă ţ unor condensatoare, se poate realiza circuitul
adaptor cu schema din figura 1, În care:
AR = ă ă de ţ
Lx = ţ ă
C1' C2 = condensatoare de cuplaj (10+20 pF);
Ce = condensator variabil etalon (cu ă ă
C
max
= 500 pF.
ţ ă Lx a unei bobine se
ă ă indirect (este necesar, ă ş un mic calcul)
În felul ă
- se ă AR direct la borna de ă a radiore-
ceptorului (care nu va avea ă ă cu ă ş
se ă pe un post local cu ţ (fo) cunos-
ă
1

I c, I
2
I
I
I
Lx
c. I
I 4
A
3
I
I
Adaptor I
L _____
Desigur ă prin ă ă nu se pot ă
game prea mari de valori pentru Lx ş Cx. Se pot ă
ă valorile Întâlnite practic În game le de ţ ă
de radiodifuziune (UL - UM - US) ş chiar În
UUS ş TV(!). Adaptorul poate fi folosit ş pentru
prereglarea ţ unor bobine pe o ă
valoare Lx.
În figura 4 se ă o ă de realizare a cir-
cuitului de ă ă Este nevoie de o ă de textolit
ă metalic) cu dimensiunile 100 x 60 x 2 mm.
Condensatorul variabil trebuie ă fie (obligatoriu) cu
demultiplicator ş cât mai corect etalona!.
2
r
Lx II
C
x
f
ţ
D
- se ă Între AR ş radioreceptor, circuitul de ă ă
având Lx ă
- se ă Ce ă ce semnalul postului audiat ş redat de difuzorul
D devine nul (sau minim);
- aceasta este o ă ă circuitul oscilant ţ (Lx Ce) este la
ţ ă ş ţ ă ca un circuit "dop" pe ţ fo;
- se ă valoarea lui Lx din ţ
Lx = 1 / (2nfo)2 Ce
Adaptorul poate fi folosit ş la ă tot
ă a ă ţ lor Cx mici (sub 500 pF) ale
unor condensatoare. Pentru aceasta se ă
circuitul ş din figura 2, sau circuitul ţ din
figura 3. In ambele ţ ţ Lx trebuie ă
fie ă
ă aceste circuite, la ţ fo, se com-
ă inductiv (sunt, ă dezacordate inductiv),
ţ echivalente (Ia ţ fo) Lex pot fi
ă ş cum s-a ă
Pentru circuitul serie (figura 2) se deduce ş ă
9x = 1 /(21lfo )2(Lx-Lex)
In ă ţ Cx este singura necunos-
ă
Pentru circuitul ţ (figura 3) se deduce
ă
4
o
'"
>6
)25
2
)25
3
3
1 ( 1 1 )
Cx = (21lfo f Lx - Lex
ş radio
TEHNIUM martie 2004
'00
(()
Ce
57
--------------------------LABORATOR-------------------------
A
nul trecut s-au implinit o
ă de ani de când olan-
dezul Willem Einthoven
(1860-1927) a inventat electrocar-
diograful. La acea vreme existau
aparate cu care s-ar fi putut ă
tensiuni continue mult mai mici
decât amplitudinea ă a
biosemnalelor inimii (1 mV) . In cazul
unor pulsuri de tensiune ca acelea
ale inimii, ă aparatele erau prac-
tic inutilizabile din cauza ţ
mecanice a sistemelor indicatoare
ale lor. Einthoven s-a gândit atunci
ă ă un galvanometru
special , cunoscut sub numele de
galvanometrul cu ă in care un
Semnalele de la electrozi sunt
amplificate de un 741 intr-un montaj
cu reglare ă a offsetului. Din
P1 se ă amplificarea, iar din
P2 se aduce acul VU-metrului intr-o
ţ ă Alimentarea se
va face de la ă baterii de 4,5 V,
iar buna ţ se poate con-
stata cu ajutorul unui difuzor montat
la intrare, acul trebuind ă vibreze
când membrana difuzorului este
ă Montajul nu va fi ecranat,
ecranarea neavând nici un rost atâta
vreme cât nu ne putem ecrana
intregul corp.
Electrozii vor fi ţ ţ din
ă de inox ă de
cele mai mari amplitudini , va trebui
ă ă electrozii pe o ţ cât
de cât ă cu ţ polilor.
Cum inima este ă pe ţ
dreapta sus - stânga jos, ă ă
va trebui ă ă electrozii pe
ă ţ ă in electro-
cardiografie ţ ă D II.
Celelalte ă ţ cu care D II
ă un triunghi in interiorul
ă se ă inima (triunghiul lui
Einthoven) , sunt D I (dreapta sus -
stânga sus) ş D III (stânga sus -
dreapta jos) . Pe acestea ă din
ă semnalele sunt mai mici ş au
forme intrucâtva diferite.
Pentru ţ D II, electrodul 1
ElECTROCARDIOSCOP
1
fir extrem de ţ din ţ argin-
tat, intins ş plasat vertical intr-un
câmp magnetic produs de un elec-
tromagnet , vibra când era parcurs
de ţ infimi ţ de la elec-
trozii ţ pe corp. Imaginea firului
era apoi ă pe un suport
fotosensibil ce se deplasa lent.
ă pentru amatori constru-
irea unui electrocardioscop este cât
se poate de ă Ca indicator se
poate folosi un VU-metru analogic
(miliampermetru sau microamper-
metru) ş nu avem decât ă punem
un amplificator ţ ă ampli-
fice cât trebuie ă când ţ
sistemului mobil al VU-metrului va fi
ă iar acul se va ş in rit-
mul ă ă inimii.
De o simplitate ă (activi-
tatea ă a inimii este ş de
pus in ţ ă montajul din figura
1 nu ă multe comentarii.
58
MARI AN Ă Ă Ş ă
30/50 mm, dar eu am folosit cu suc-
ces ş ă ţ pentru cablaj imprimat
având folia de cupru bine ă
Pentru asigurarea unei ţ
ă electrozii vor fi ă ţ in
ă ă cu ţ de NaCI
1% (nu mai mult), ş pot fi ţ
ş direct pe piele, ă ce aceasta a
fost ă cu ţ de NaCI.
ţ ă dintre cei doi
electrozi ţ pe corp trebuie ă
fie cât mai ă (10-100 kn), in
acest fel aparatul fiind mai ţ
ţ de câmpurile electrice de
50 Hz care duc la ţ acului.
Este bine ă nu ne ă prea
aproape de ţ de curent alter-
nativa ţ
Schematic vorbind, inima poate fi
ă cu un generator electric
cu doi poli , unul in partea de sus, iar
altul in partea de jos a ei. Ca atare,
ă vrem ca semnalele ă ă
- -;;;- 4.5 V
-_ 4,5 V
,\1 = PA 741 .Jll
va fi plasat la ţ drept, iar elec-
trodul 2 ţ mai jos de ă
Semnalele sunt in acest caz foarte
puternice ş ş de pus in ţ ă
dar ă electrodul 2 va fi plasat
deasupra inimii , ele vor deveni mult
mai slabe, ceea ce ne ă exis-
ţ unui dipol electric asociat
inimii.
Semnale nu prea puternice, dar
culese ceva mai comod, se pot
ţ ă electrodul 1 este plasat
pe frunte, iar ă la ţ stâng
(in dreptul cataramei ceasului , de
exemplu). Electrozii vor fi bine ţ
cu elastice. De asemenea, va trebui
ă ă activitatea inimii chiar
ş când vom ţ electrozii ş
ş in mâini , fiecare in câte o
ă De fiecare ă vom avea
ă ă ă umiditatea nece-
ă electrozilor ş ă ă ampli -
ficarea ş ţ acului ă nece-
TEHNIUM martie 2004
-------------------------LABORATOR--------------------------
ă ţ in timpul experimentelor, cor-
pul va trebui ă stea pe cât posibil
ş ş relaxat.
ă ă aici toate au decurs
bine, putem face ş alte experi-
mente. De exemplu, În locul indica-
torului de nivel putem pune un LED
de 5 mA Înseriat cu un rezistor de
270 n ş vom vedea cum LED-ul se
aprinde ritmic, În special ă
deflexiunii de 1 mV (În figura 2 este
ilustrat un traseu electrocardiografic
normal, ţ deflexiunilor fiind
cele folosite În electrocardiografie).
Cursorul lui P2 va fi deplasat ă
un ţ pozitiv pentru a ş
pragul de aprindere al LED-ului.
Schimbând apoi LED-ul cu o
pereche de ă ş vom putea asculta
ă ă "electrice" ale inimii pe un
zgomot de fond foarte puternic
datorat ţ sanguine.
ă cum s-a ă semnalele
inimii sunt relativ puternice, la fel de
mari fiind ş cele ale ş
Dintre semnalele creierului, cele mai
mari sunt undele alfa (100-120 flV),
iar cele mai mici sunt ă la
ţ unor stimuli vizuali, auditivi
etc. (numite ţ evocate), a
u
I.V
11
'1'
o
2 q.
ă ă este În unele cazuri
de numai 1 flV, ceea ce se apropie
de valoarea zgomotului amplifica-
toarelor. Un asemenea ă va fi
evident Înecat În zgomot, iar pentru
a fi decelat se folosesc stimuli repe-
titivi, ă fiind apoi mediate
În timp.
Am dat aceste detalii pentru a
ă ă de la 1 flV ă la 1 mV
(uneori ceva mai mult) cât avem de
pus În ţ ă ţ este
destul de mare, ş ă urez succes
celor care vor efectua experimentul
propus, precum îi celor care vor
Încerca ă ţ lui, inter-
ţ cu calculatorul etc. Ş o
ă recomandare: ţ un indi-
cator de nivel cât mai simplu ş
__ t_
t----f 0,1 .ec.
robust. Uneori, mai ales la Începutul
experimentului, se poate Întâmpla
ca acul ă fie "azvârlit" cu ţ ă
de la un ă la ă al scalei,
fenomenul datorându-se În principal
ă inegale ş rapide a con-
ţ ă din piele În drep-
tul electrozilor ş ă de
ţ
BIBLIOGRAFIE:
1. Georgeta Scripcaru, Maria
Covic, Gabriel Ungureanu,
E/ectrocardiografie, Editura
ă ş ă ş
1993
2. Colectiv, traducere din Ib. ger-
ă Encic/opedie ă ilus-
ă Editura Teora, ş 1999
RECONDITIONAREA CONTACTELOR LA TASTATURI
,
ă ă trimit articolul "Reconditionarea contactelor la tastaturi",
care sper ă ă pe cititorii interesati, cum este dl lulian Nicolae,
autorul articolului "Verificarea telecomenzilor", ă În revista
nr. 4/2003.
ş e cam târziu, ă rog ă ţ ş ă mele de An Nou cu bine
ş ă ă ş la cât mai multe numere ale revistei.
in perioada ă s-a constatat
ă tastatura la telecomenzi ş chiar
la unele ă este ţ ă
din cauciuc foarte elastic, sub ă
de folie cu taste În relief. Fiecare
ă are la ă de contact o
ţ ă ă sau ă
ă comenzilor repetate
numeroase, sau poate ş ă
umezelii ş prafului, ă
ţ ă se ă cu timpul
ş ajunge ă nu mai realizeze un
. contact perfect.
Fiind ş eu confruntat frecvent cu
ă ă la Început am
procedat la ă ţ cu alcool, apoi
la o "regenerare" cu ajutorul unui
creion cu ă din grafit moale, dar
rezultatele erau temporare ş sub
ş ă
Am recurs atunci la o ă
mai ţ ă dar ă ş
foarte ă ca tehnologie.
Materialul de ă necesar îl
TEHNIUM martie 2004
constituie folia de aluminiu ă pe
ţ de hârtie ş care se ă ş ca
ambalaj la unele sortimente de ţ ă
sau ă ţ de aluminiu tre-
buie ă fie numai din aceea de
culoare argintie ş nu ă sau
ă
Din acest material se ă
cu ajutorul unui perforator de birou,
ţ la diametrul ţ lor aces-
tuia, ă de 5-6 mm. Pe ţ
de contact a ă taste, ă ţ ă
ş ă În prealabil, se ş
cu câte o ă ă de prenadez sau
alt adeziv, cu ajutorul unei pensete,
câte un ţ din aluminiu dar,
ţ lipirea se face Între cauciuc
ş ţ cu ţ de hârtie. ţ dis-
ţ din aluminiu trebuie ă
ă ă spre exterior ş foarte
ă ă se ţ ă
ţ de aluminiu ă fie cât mai
concentric posibil cu ţ de
contact a tastei.
ă terminarea acestei ope-
ţ la care recomand ă se
ă ţ pe toate tastele,
chiar ă unele ţ de
contact ar putea fi În stare ă se
ă ă se ă ă adezivul, În
cazul prenadezului cel ţ o ă
ă ă ţ cu alcool ş a
contactelor ţ matriciale, se pro-
ă cu ţ la montarea tas-
taturii. Se va verifica vizual ă dis-
ţ de aluminiu ă În locul
În care au fost lipite, indiferent de
ţ În ţ a foliei cu taste.
Nu am avut ocazia ă Încerc, dar
cred ă metoda se poate aplica ş la
tastatura unor telefoane mobile sau
alte aparate electronice.
Bibliografie:
Tehnium nr. 11/1990
G.D. Oprescu, ţ unei
claviaturi
59
----------LA CEREREA CITITORILOR----------
CONVERTOR
1
de RADIODIFUZIUNE
MF CCIR-OIRT
L ..
_ ____ ..J
TONY E. KARUNDY
2
I
I
fIII
1-- - -
I
I
I
-
63 73
III,
Înainte de '89, majoritatea radioreceptoarelor cu
tranzistoare din România, ă ş cu ţ
benzii de UUS, aveau posibilitatea s-o ă numai pe
banda I-OIRT (63-73 MHz). Când se procura câte un
radioreceptor din Vest , acesta era ă cu ţ
(numai) a benzii II-CCIR (88-108 MHz) . "Tragerea" din
banda II În banda I era o ţ relativ ă ş posi-
ă ă condensatoare ceramice de valori mici pentru
ă ţ (C1' C2) conectate În paralel cu cele ă
ţ ale conaensatorului variabil rezolvau, relativ
simplu, problema. Prin coborârea limitelor ţ
de acord se ş ă ş acoperirea de ă dar
... era de unde! (8 II = 108-88 = 20 MHz; 81 = 73-63 = 10
MHz < 8 II).
Observând figura 1, se pot deduce ş ţ
(
f
SM
J = 73 =
f
sm
I 63
3
A
"'
+
. ....
108
,

MHz
ft.1 ,It.?
H
1 •
. ,
!}
K
60
..l ..l
I
i
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
f
I
I
I
9t1 108
În aceste ţ M = maxim, m = minim. Cunoscând
(din schema de principiu) valorile CVm ş CVM, se
deduce C1' Similar se poate predetermina ş valoarea
lui C2. din circuitul heterodinei locale, ă se ţ cont
ă fs=fh = fi = 10,7 MHz.
ă cum se ş de curând În România, ţ ă
toarele de radiodifuziune cu MF În UUS din banda 1-
OIRT (63-73 MHz) au fost dezafectate, ă ca, În
ţ ă spre UE, ţ MF ă se ă numai
În banda II - CCIR (88-108 MHz) .
Revista TEHNIUM, ţ cont ă În ţ ă ă multe
radioreceptoare, În special ş ş ş din
prima categorie ă În acest articol , ţ cont ş de
ţ exprimate În scrisori de unii cititori , ă ă
o posibilitate de compatibilizare a problemei ţ ă
receptor.
Problema convertirii gamei de ţ din I În II nu
mai este ş de ă cum a fost prima ă
ţ ă din aceea ă acoperirea de
ă (acordul de la minim la maxim) trebuie ă or
adoptând ţ ă a ă unor conden-
satoare (În serie, acum) la CV, acoperirea de ă
scade ş multe posturi UUS din România n-ar putea fi
ţ Pentru rezolvarea ă a problemei
vom face ţ de ă În ă trepte, ca În figura
6J-/j
1(
r.."z
R
J
r
OIRT
TEHNIUM martie 2004
LA CEREREA CITITORILOR
4
, ---------- - --- --------,
L H I
I I
1 x5 :
: OflQ H----- ---
Mx
l K x7 h
5
I
I
L ______ _

C3
10
P
FI
Rs
6200
2. Mai Întâi vom translata subgama 88-98, În 63-73, cu
ajutorul unei ă substractive cu ţ ă fh1, iar
apoi ţ 2 a lui K) se ă subgama 98-108,
fU ajutorul ţ fh2 a heterodinei (vezi figura 3).
Intrucât este mai comod, se propune ca acest convertor
ă nu fie introdus În receptor, ă nu se intervine În
montajul receptorului, mai ales ă s-ar putea ă nu fie
ţ suficient. ş convertorul va fi exterior recep-
torului, amintind de un fel de "repetor" pentru emisiunile
de radioamator, sau de emisiunile radiotelefoanelor
mobile GSM. În figura 4 se ă schema bloc din
figura 3, În ce ş heterodina H.
Valorile celor ă ţ fixe ce trebuie ă le dea
H sunt:
Fh1 = 88-63 = 98-73 = 25 MHz
fh2 = 98-63 = 108-73 = 35 MHz.
O ţ eficace ş ă ă În a realiza H
ca pe un sintetizor de ţ direct (multiplicativ),
pornind de la cel mai mare divizor comun al lui 25 ş 35
(care este 5) ş multiplicând cu 5 ş apoi, cu 7, pentru
ţ celor ă subgame.
Totul se poate realiza economic, numai cu tranzis-
toare, În calitate de componente active, componente
existente În "zestrea" constructorilor amatori. Realizarea
cO'1vertorului este o ţ ă de amator.
In figura 5 este ă schema de principiu a he-
terodinei locale (sintetizor a ă ţ
Tranzistoarele T1 ' T 2 (orice tip, npn cu siliciu) ă
un multivibrator pe ţ de 5 MHz, ă cu un
TEHNIUM martie 2004
ClO
5,1 pF
6
l KO
+ Cg
1 221-'F
R7 Cs C6 I
r
f
6,2KO 5-20pF
+9V

1
2
rezonator CU ţ Tranzistorul T 3 este folosit ca oscila-
tor cu baza la ă care poafe lucra pe cele ă
ţ de 25 ş 35 MHz, prin comutarea conden-
satoarelor trimer 5.,.20 pF, prereglate pentru cele ă
ţ Pe orice ţ ă ar lucra, oscilatorul este
stabilizat pe aceasta, fiind sincronizat prin ţ direc-
ă În emitor, de ă armonica a 5-a, respectiva 7-a, a
ţ de 5 MHz. ă ţ este mai ă ş
mai ă decât cea cu ă multiplicatoare de
ţ ă ă În figura 4. Oscilatorul sincronizat
poate fi privit ş C? un multiplicator de ţ ă cu 5 ş
7, prin comutare. In figura 6 este ă o ă a mul-
tivibratorului cu RO care are pornirea mai ă
61
---------- LA CEREREA CITITORILOR ----------
7
8
o
10
62
f.
8E1-lOEWHz
AR
c, C
z

In
1'")
R, 1
tKQ 4 Irit
C!I .
C6
100' Ţ
11<0
-25MHz(35Mt1z)
9

:>
f,
+9V
GJ - 73t.4Hz
JM C9
.L'{
CuA9 lmm
'"
..
3 "1'
a)
b)
TEHNIUM martie 2004
LA CEREREA CITITORILOR
11
a)
În ce mixerul Mx (figura 7),
lizat cu tranzistorul T = BFY 90. EI trebUie sa fie bine
adaptat la intrare cu antena baston de ţ
Semnalul heterodinei de ţ ă fh (f1 sau f2) se
ă În emitor. Semnalul de ţ ă ă
(63-73 MHz) este selectat de un FTB cu circuite cuplate
acordate, din circuitul de colector. ţ ă a
filtrului este 68 MHz, iar banda ţ de trecere
este de 10 MHz (figura 8). Bobina La ă cu L1) a
filtrului se ă ca În figura 9. In figura 10 a b
se dau desenele cablajului imprimat al ă ă
heterodinei locale, iar În figura 11 a b, lucru
pentru mixer.
12
4
22OV/50Hz
2
TEHNIUM martie 2004
b)
În figura 12 se ă modul de realizare ă
a convertorului. Drept ă s-a folosit o cutie ă
cu capac (5) pentru ă NIVEA, cu diametrul 85 mm
ă ţ 45 mm. Pe capac s-au fixat antena baston
(6) comutatorul de subgame (4). Convertorul nu este
ă cu alimentator propriu se va folosi unul
industrial pentru radioreceptoarele sau calculatoarele
electronice mici. Conectoarele coaxiale sunt: ă de
cablu (2) ă de panou (3). Antena convertorului
este ă de cca 50 cm, va fi ă În apropierea
antenei baston a radioreceptorului (8) de ă 63-73
MHz.
63
LA CEREREA CITITORILOR
REGULATOARE LINIARE
DE TENSIUNE cu trei terminale
Regulatoarele integrate de tensi-
une ă ă fabricate de firma ST
MICROELECTRONICS din seria
L78xx pot debita cu curent maxim de
1,SA, sunt protejate intern termic la
ă sau la scurtcircuit pe
ş Tensiunile fixe de ş pot ă
fie: SV; S,2V; 6V; 8V; 8,SV; 9V; 12V!
1SV; 18V; 24V. Tensiunea de intrare
ă este 3SV pentru cele cu ten-
siunea de ş de maxim 18V sau
40V pentru cele cu tensiunea de
ş de 20V-24V, la un curent
CORNEL Ş Ă
realizat cu rezistoarele R1 ş R2 ş
se ă ă formula Vo _=
Vref (1 + R2/R1) + ladj . R2. In
majoritatea ţ parametrul
ladjR2 se poate neglija, ladj fiind de
ordinul a ţ R1 se
alege de maxim 120 ohmi, prin ea
trecând În acest caz aproximativ 10
mA; acest curent este constant ş
ă pe R2 o ă de tensi-
une ţ ă cu cea de ş
Un alt regulator de 3A este ş
LM1085, produs de NATIONAL
[):
:.>J ,,,,, ,
:
'>1"/1
--
1 ,-
fc..ttO& TO 22IFJI
cuprins Între 1 OmA ş 1 A puterea disi-
ş nu trebuie ă ă ş ă 1SW.
In figura 1 sunt prezentate
tipurile de capsulare ş ţ
pinilor .pentru aceste circuite inte-
grate. In unele ţ sunt nece-
sare ă ţ de valoare mare
conectate pe ş circuitului sau
În cazurile când tensiunea de ş
este mai mare de 6V; ţ cir-
cuitului integrat la distrugere, când
se produce accidental un scurtcir-
cuit pe intrare, este ă prin
introducerea unei diode Între intrare
ş ş (fig. 2) care ş ă cir-
cuitul ş ă capacitatea.
ă ţ este ă la
toate regulatoarele de acest tip.
Un alt circuit integrat fabricat de
firma FAIRCHILD SEMICONDUC-
TOR este LM 350, care poate
suporta un curent de 3A. Este prote-
jat intern la ă ş la scurt-
circuit. Tensiunea de ş se poate
ajusta Între 1,2V ş 33V. Capsula
este de tip TO 220 (fig. 3). ţ
de tensiune Între intrare ş ş
este de maxim 3SV.
În figura 4 este ă o apli-
ţ ă a circuitului LM 3S0.
Tensiunea de ş a integratului
este de 1,2SV (tensiunea de refe-
ţ ă Vref). Valoarea tensiunii de
ş este ă de divizorul
64
SEMICONDUCTOR. Este de tipul
LDO ă ă de tensiune Între
intrare ş ş max. 1 ,SV la 3A), În
variantele cu tensiune ă de 3,3V,
SV sau 12V ş În varianta ă
2
l?aU
]
$-UU
la care tensiunea de ţ ă este
de 1 ,2SV, figura S. ţ ă
de tensiune Între intrare ş ş
este: 29V pentru varianta ă
18V pentru LM108S-12; 27V pentru
LM 1 08S-3,3; 2SV pentru LM 108S-
S.O.
Pentru varianta ă sunt
utilizate schema ş formula de calcul
din figura 4.
LM 1084 este varianta pentru un
curent de SA, ă la pini ş
ţ cu cea ă
Ş circuitul integrat LD 1S85C,
produs de ST MICROELECTRO-
NICS, este un regulator de tensiune
(LDO) cu un curent de ş garan-
tat de SA, compatibil pin la pin cu
regulatoarele ajustabile (vezi figura
4) . Tensiunea ă de intrare
este 30V, iar variantele cu tensiune
ă de ş sunt: 1,SV; 1 ,8V; 2,SV;
2,8SV; 3,3V; SV; 8V; 9V; 12V.
Firma LINEAR TECHNOLOGY
produce circuitul LT 138A/LT 338A,
care este identic ca ţ ş


2
01
TO·220ff'
Încapsulare cu binecunoscutul LM
138/LM 338, dar cu ţ
ceva mai bune. Circuitul este un re-
gulator ajustabil Între 1 ,2V ş 32V, cu
un curent de ş de SA, q.l tensi-
unea de intrare ă 3SV. In figu-
ra 6 sunt prezentate încapsularea ş
ţ pinilor.
ă ADVANCED
MONOllTHIC SYSTEMS rea-
ă circuite regulatoare LDO cu
3
,. OUlpUl3. '119U1
trei terminale cu un curent de ş
de 8A, AMS 1083, cu tensiuni fixe
sau ajustabile de: 1 ,SV; 2,S V; 2,8SV;
3 V; 3,3V; 3,SV ş SV, cu o ă de
tensiune pe elementul regulator de
maxim 1V la curentul nominal de 8
A. Încapsularea este În carcase TO-
220 sau TO-263 (fig. S), compatibile
TEHNIUM martie 2004
pin la pin. Puterea ă nu tre-
buie ă ă ş ă 15W. iar .tensi.:
unea de intrare nu trebUie sa
ă ş ă 12V. Circuitul AMS
1082 este varianta pentru un curent
de ş de 10A, ţ ş con-
structiv ă cu AMS 1083.
Tensiunea ă de alimentare
este 15V.
1-

'1

.... '.
4 ;
='"
t\ '.a.-
-_ ..
·t ...
J, ...
LA CEREREA CITITORILOR
tip DMOS ş poate suporta un curent
de maxim 700mA. Are ţ
ă la scurtcircuit ş blocare ter-
ă Puterea ă de lucru este
20W. Capsula de tip TO-220.
figura 9.
O ţ simplu de construit. a
regulatoarelor prezentate este o
ă de tensiune ş curent con-

TO·_
la i
r
r ... ·lWiI
4
este tensiunea regulatorului folosit
(3V; 5V; 8V; 12V etc.). Integratul 11
ă cu ţ R3 ă
un generator de curent; acest curent
este determinat cu formula 10 = Vref
I R3, unde Vref este tensiunea
regulatorului. In cazul de ţ ă
Vref = 1.25V ş alegând R3 = 1 ohm.
ă un curent 10 = 1.25A. Pentru
-
Q -
I .. i
!Ii""
"'-
........u.l
.r:=J'\..
- ,.,vw.
ORllEF!
PART NUr.tBER
lT13SAl
tT338AX
Ş
LMasex
PART rrurNf
"- HlUJO;:;., .... w
... .., ___ Il_
•. ", . .-v._
OBSut.m PDAGE
_t.p ........ __
8
"'- -- , 1
r-

1--- IIIH LMIIIII
\KlUT
...
-
1-_ !i
" )
lGk!l I :Itf

"
LM 196 sau LM396 este un re-
gulator de 10A, ajustabil. produs de
firma NATIONAL SEMICONDUC-
TOA. Tensiunea de ţ ă este
Vref = 1.25V. iar tensiunea de ali-
mentare ă de 20V. Tensiunea
la ş Vo se poate regla între
1.25V ş 15V. puterea ă nu
trebuie ă ă ş ă 70W. Pentru
calculul tensiunii de ş se uti-
ă schema ş formula prezen-
tate în figura 4. Capsula integratului
este de tip TO-3. figura 7.
TEXAS INSTRUMENTS produce
un regulator ajustabil de tensiune
mare TL 783. Tensiunea de ş
poate ă urce de la 1.25V ă la
12SV. Tranzistorul de putere este de
TEHNIUM martie 2004
'IUI'';'O'
G
,-
tWJ1UlkT_
'.IE-'" U .. -h C"ofI'
LM.'l3tlP
6
7
........
'.
C;
1
, ,
r--
IIIH LMlIItI
\KlUT
,"-
@I];
=-'

1100 __ ... -......
--..
...

, IU
l
106
,
.

z •


102

stante (fig. 8) . ă în
laborator sau ca ă ă de baterii
ă sau auto. Schema are la
ă ă regulatoare de tensiune
ă notate 11 ş 12. Integratul 12
este montat ca ă de tensiune
ă dar ă Tensiunea
de la ş depinde de valorile rezis-
ţ R1. R2 ş se ă
ă formula Vo = Vref (1 + R2IR1).
Vref este tensiunea regulatorului (în
cazul de ţ ă 1.25V). Cu R1 = 100
ohmi. pentru Vo = 15V ă
R2 = 1.2kn. Deci tensiunea de ş
Vo este ă între 1.25V (R2 = O)
ş 15V (R2 = 1.2kn). Se pot utiliza ş
regulatoare cu tensiune . ă dar în
acest caz tensiunea ă de ş
-
valori mici de curent se
poate monta un
ţ iar pentru
valori mari. un comutator
cu mai multe ţ
introducând ţ de putere În
circuit. tot curentul de ă
trece prin aceste ţ ş
integratul 11.
Montajul ţ ă ca gene-
rator de tensiune. cu tensiunea
ă de R2. atât timp cât sarcina
ă la ş nu ă
un curent mai mare decât cel stabilit
cu R3. ă sarcina scade
ş curentul). ă în ţ
generatorul de curent 11. care
ţ curentul prestabilit cu
R3; chiar ă se ă
ş curentul nu ă ş ş
valoarea ă
65
----------' LA CEREREA CITITORILOR
VOLTMETRU
ELECTRONIC
Fiz. ALEXANDRU Ă
Constructorilor ă care
doresc ă ş autodoteze laboratorul
cu un voltmetru electronic pentru
tensiune ă le propun monta-
jul ă (fig. 1), care nu este nici
original ş nici nou, dar este foarte
simplu ş sigur În ţ cu o
ţ ă stabilitate ă ş
ţ În ceea ce ş ail-
mentarea.
Propus În 1982 de revista OST,
care recomanda utilizarea amplifica-
torului ţ dual, cu intrare
u
unuia singur din cele ş domenii
de ă
ă schema, se ă ă
primul ţ (IC1) din capsula
TL083CN este folosit ca repetor de
tensiune ş În tensiune aproxi-
mativ egal cu 1, În schimb impe-
ţ ă de intrare de ordinul a 10
9
Mn). EI ţ ă instrumentul
indicator M (microampermetru c.c.
cu 50 llA la cap de ă având
ă ă În serie ţ semi-
ă R10, care permite
1
1[1 + IC2=TL083CN
pe tranzistoare JFET, de tip
LF353N, montajul a cunoscut o
ă ă inclusiv la noi, mai
ales ă ţ În ţ a ope-
ţ similare, ca de exemplu
TL083CN, cu care am experimentat
ş eu montajul cu foarte bune rezul-
tate.
Divizorul rezistiv de intrare (R1 +
R8) are o ţ ă ă de 11
Mn, care va reprezenta ş impe-
ţ de intrare a voltmetrului elec-
tronic. EI a fost astfel ales ş
ţ realizat cu rezistoare cu
ţ cât mai mici, de ţ ă
1 % sau cel mult 2%) Încât ă se
ă ţ domeniile de ă
indicate În ă Între 0,5 V ş 500
V, selectabile'. cu ajutorul comuta-
torului rotativ K1, prin etalonarea
66
ajustarea capului de ă la
etalonare.
Cel de-al doilea ţ
(IC2), tot În ţ de repetor,
ş pentru furnizarea unei
ţ reglabile de tensiune la
borna minus a instrumentului indica-
tor M. Tensiunea ă a celor
ă baterii de 4,5 V, care ali-
ă cele ă ţ
este ă divizorului rezistiv
reglabil R11, P, R12, care, cu aju-
torul ţ P, permite
ajustarea ă a punctului median
(egalarea ţ din cursorul
lui P, deci din intrarea n.einversoare
a lui IC2, implicit din ş acestu-
ia, cu ţ "de ă din
punctul de Înscriere a celor ă
baterii). EI ş astfel la reglarea
........ - .......... _ ...
zeroului electric al voltmetrului elec-
tronic, compensând inegalitatea ten-
siunilor celor ă baterii.
Pentru etalonarea voltmetrului,
ne ă Întâi ă trimerul R10
este În ţ cu ţ ă
ă iar ţ P (10
kn, liniar) aproximativ la mijlocul
cursei. Apoi ă montajul prin
Închiderea comutatorului K2 (a + b)
ş ş ă ă se stabilizeze ţ
acului indicator al instrumentului M.
Prin manevrarea ă a
ţ P aducem acul la
diviziunea zero, cât mai exact posi-
bil. in acest fel am efectuat "reglarea
zeroului electric", ţ care se
impune Înaintea ă set de
ă ă
Pentru etalonarea ă
avem nevoie de o ă de tensiune
ă cu valoarea ă pre-
cis, de exemplu U = 5 V. Trecem
comutatorul K1 pe domeniul 5 V ş
ă tensiunea de 5 V la bornele
2
de intrare ale voltmetrului
(+ ş -), cu respectarea
ă ţ ă acul
instrumentului ă
undeva În ţ gra-
ă a scalei, ă
fin cursorul trimerului R 1 O
ă când acul va indica
exact diviziunea capului
de ă Cu aceasta
etalonarea este ă
ş ea se ă ă pe
toate celelalte domenii,
ă divizorul R 1-R8 a
fost precis realizat. ă
ă acul .bate" peste
capul de ă ă
ă valoarea trimerului
R10 este prea ă se
ă tensiunea
U de ă se ş
alimentarea ş se
ş R10 cu un
trimer de 15 kn - 25 kn, ă care
se reia ţ de etalonare.
in figura 2 este ă dis-
punerea terminale lor la capsula
circuitului integrat TL083CN.
TEHNIUM martie 2004
ţ - Nu ă ş - E prea scump? - ... Ai Încercat la :
www.trÎoda.ro
Multimetre, Telecomenzi , Trafo linii, Componente electronice
Cataloage din magazinele din Oradea sau prin ş ă
HIFI SHOP : str. ă nr.48 , tel.: 0259-436.782
CONTACT : str. Ş ă nr.2 , tel.: 0259-267.223
Cod ş 410209 ORADEA, Fax: 0259-210.225,
e-mail: sales@trioda.ro
--

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->