FIŞĂ LABORATOR DIDACTIC

1. Denumire laborator: LABORATOR DE MECANICĂ TEHNICĂ

2. Disciplina deservită: MECANICĂ
3. Locaţie (corp, clădire, sala): E 26 (corp E, etaj 2, sala nr. 26)
4. Număr de locuri (studenţi): 7
5. Suprafaţă: 27 m2
6. Dotare:
i. Echipamente:

6.1. Standuri de STATICĂ

1. Echipamente de măsurare şi control tehnic:

a. balanţe: digitale – 2 buc. 2005, fig. 1, balanţă tehnică MB-C-12/22, 1 buc., 1965 şi
recondiţionată în anul 2004, fig. 2; Balanţă semiautomată cu cadran MB-H-06/10, 1 buc.,
1990, fig. 3; balanţă mecanică, 1 buc., 2003, fig. 4;
b. nivelă clasică (1 buc.), nivelă laser (1 buc.),
c. şublere diferite lungimi;
d. micrometre;
e. linii din diferite mărimi şi materiale de construcţie; rulete – 2 buc.
f. raportoare – 5 buc. diferite modele;
d. dinamometre – 10 buc. diferite modele, materiale şi valori de determinare;
e. cronometre digitale 2 buc.
g. cutii de greutăţi etalonate – 5 buc.

Fig. 1. Fig. 2.

2. Stand privind compunerea forţelor concurente – 2 buc.:

2.1. Disc pentru compunerea forţelor concurente, 2005, S. C. ALFA VEGA S. R. L.
Satu Mare; suport – placă de bază; montanţi verticali; scripeţi; disc metalic gradat în
grade sexagesimale; greutăţi etalonate; greutăţi cu cârlig, fig. 5;
2.2. Compunerea forţelor prin metoda paralelogramului, 2005, S. C. ELMET S. R. L.
Bacău; un cadru metalic format din bare cilindrice pe care se pot deplasa 2 scripeţii.
Scripetele A se poate fixa pe verticală, iar B pe orizontală. Greutatea Q se poate
materializa printr-un cilindru mic, pe care se poate fixa un raportor gradat, care
 Fig. 3. Fig. 4.

permite măsurarea unghiurilor. Greutăţile sunt materializate prin diferite mase. Cele
două talere sunt legate cu două fire care trec peste scripeţi, cilindrul fiind situat pe
centrul raportorului gradat, fig. 6.

Fig. 5. Fig. 6.

3. Stand privind compunerea momentelor forţelor – 2 buc;

3.1. 2004, S. C. ELBAC S.A. Bacău; Standul experimental este format dintr-un suport,
placă de bază, pe care este fixat rigid un cadru de lemn format din doi montanţi
verticali şi unul orizontal. Pe montanţii verticali sunt fixate prin intermediul unor
 distanţiere două rigle verticale, pe care poate culisa prin translaţie verticală o riglă
orizontală. Rigla orizontală este prevăzută cu două glisiere şi un cursor. Pe
montantul orizontal este fixat în centrul de greutate un disc metalic perforat. Pe
suprafaţa discului sunt montate două repere în care se vor adăuga două mase
diferite. Standul este însoţit de instrumente de măsurare şi verificare şi anume: riglă,
raportor, nivelă, balanţă pentru măsurarea maselor care se aplică în cele două repere,
cel puţin două greutăţi cu cârlig, fig. 7.
3.2. 2003, S. C. SUBEX S.A. Bacău; similar celui de la 3.1. doar că are cadrul vertical
de metal, fig. 8.

Fig. 7. Fig. 8.

4. Modul experimental pentru stabilirea centrelor de greutate al corpurilor omogene

uzuale - 1 buc., 1975, format din elemente din materiale plastice şi metal pentru
calcularea centrelor de greutate, fig. 9.

Fig. 9.

5. Stand cu accesorii privind determinarea centrului de greutate pentru un sistem

omogen de corpuri:
5.1. Profil pentru evidenţierea tipurilor de echilibru, 2005, S. C. ALFA VEGA S. R. L.
Satu Mare; este compus din: suport concav, suport convex şi cilindru, fig. 10.
5.2.Disc neomogen pentru ilustrarea echilibrului, 2005, S. C. ALFA VEGA S. R. L.
Satu Mare; este compus din: disc de lemn care are diametrul de 100 mm; cilindru
metalic montat în interiorul discului de lemn; plan înclinat, fig. 10.
 5.3. Stand determinarea centrul de greutate – 2 buc:
a. Standul 1: 2000; Standul experimental este format dintr-un stativ terminat la
partea superioară printr-un corp precum şi un sistem compus dintr-o bară omogenă în
mijlocul căreia este fixat un corp de sprijin. Acesta are un vârf ascuţit (de formă
conică). Cele două tije identice ale sistemului pot aluneca în două orificii practicate
la capetele barei, fixându-se apoi de bară prin două chei filetate şi două bile (sfere)
identice, grele. Se consideră că greutatea sistemului bară-cap-tijă este neglijabilă.
Bilele sunt fixate la capetele inferioare ale tijelor, iar tijele se prind de bară într-o
poziţie oarecare prin strângerea cheilor filetate, fig. 11.
b. Standul 2: 2004, S. C. ELMET S. R. L. Bacău; similar celuilalt doar că greutatea
bilelor este mai mică, fig. 12.

Fig. 10. Fig. 11.

Fig. 12.

6. Stand pentru determinarea coeficientului de frecare de alunecare a firelor – 1 buc,

2003; se compune dintr-un disc, care se poate roti în jurul unui ax orizontal. Pe disc este
fixată o riglă gradată, pe care culisează un cursor, de care este legat talerul pentru
greutăţi şi o tijă filetată cu o contragreutate. Peste disc se înfăşoară un fir extensibil la
capetele căruia se fixează greutăţi. Ataşat standului cutia cu greutăţi şi raportorul, fig.
13.
7. Stand pentru determinarea coeficientului de frecare de rostogolire – 1 buc, 2003; este
compus din suport placă de bază pe care este fixat un disc solicitat la frecare de
rostogolire, fig. 14.
 Fig. 13.

Fig. 14.

7. Stand pentru determinarea coeficientului de frecare în articulaţii şi lagăre – 1 buc,

2003, fig. 15;

Fig. 15.
8. Trusă pentru lucrări practice de mecanică. Tribometrul – 1 buc, 1962, recondiţionare
2004 şi cuprinde: tribometrul (1100x520x130mm); cărucior mobil; paralelipipede cu
feţe diferite (coeficienţi de frecare diferiţi); greutăţi cu şi fără cârlig, bile din lemn şi alte
materiale, fig. 16;

Fig. 16.

9. Stand pentru studiul forţelor elastice - 1 buc, 2005, S. C. ALFA VEGA S. R. L. Satu
Mare, Standul experimental este compus dintr-un suport T sau H, pe care este fixat prin
intermediul unor şuruburi de fixare, o tijă metalică, cu diametrul de 10 mm şi lungimea
de 600 mm. Prin intermediul unei mufe este fixată o a doua tijă necesară susţinerii
resorturilor. Tija este prevăzută cu o serie de crestături. În spatele resorturilor este
prevăzută o scală gradată lată pentru a putea vizualiza deformaţiile resorturilor. Standul
este prevăzut cu elemente de legătură pentru resorturi, un set de cârlige şi discuri
perforate şi alte greutăţi etalonate, fig. 17.

Fig. 17. Fig. 18.

10. Goniometrul busolă tip G.B.- 2 A – 1 buc., 1984 şi cuprinde dispozitivul propriu-zis,
trepied, cutie depozitare şi accesorii, fig. 18;
11. Aplicaţii tehnice ale staticii: Scripetele fix (6 buc., 2002), cântar roman (2 buc. cu taler,
fig. 19 şi cârlig, fig. 20, 1920 recondiţionate şi etalonate în anul 2005);
 Fig. 19. Fig. 20.

6.2. Standuri de CINEMATICĂ

13. Stand pentru verificarea legii mişcării rectilinii uniforme, rectilinii uniforme
accelerată şi rectilinii uniforme încetinită – 1 buc, 1965 format din: cale de rulare
(2000x130); cărucior metalic mobil, diverse corpuri, fig. 21;
14. Dispozitiv cu accesorii privind verificarea legii de mişcare în cădere liberă a
corpurilor - 1 buc, 2005, S. C. ALFA VEGA S. R. L. Satu Mare; este format din:
lansator mecanic de bile; bilă care efectuează mişcarea; mufe pentru senzorii
cronometrului; cronometru; suport port tije cu coşuleţ de captare şi săculeţ cu nisip;
ruletă; fir cu greutate; cutie cu bile şi lansatoare de rezervă, fig. 22.
15. Instalaţie experimentală privind studiul forţei inerţiale Coriolis - 1 buc., 1965 şi
recondiţionată în 2004; este compusă dintr-o carcasă metalică în interiorul căreia se află
un electromotor; releu electromagnetic; placă suport (riglă gradată) rigidizată cu suportul
vertical; tijă elastică de oţel; masă culisantă; cursor; riglă gradată în mm; opritor;
amortizor de cauciuc, fig. 23.
16. Modul experimental de mecanică 2 – 1 buc., 2000, S. C. ALV VASCAN SNC, Bacău
şi cuprinde: suport metalic; rigla de măsurare; suprafaţă din sticlă; suport de sprijin a
planului înclinat; corp cilindric cu frecare redusă; plan înclinat; limitator de poziţie a
corpului cilindric pe planul înclinat; şuruburi de reglare a orizontalităţii dispozitivului;
şurub M6 pentru transformarea modulului în plan înclinat; resortul căruciorului; suport
de sprijin; paralelipiped din lemn pentru selectarea spaţiilor parcurse de corp; cărucior cu
frecare redusă; masă adiţională; piuliţă de prindere a masei adiţionale de căruciorul;
bridă cornier de prindere a suportului metalic; suport de sprijin - dispozitiv de studiere a
conservării energiei elastice; limitator de cursă - dispozitiv de studiere a conservării
energiei elastice; piuliţă de fixare a limitatorului; şaibe limitatoare de reglarea
comprimării resortului căruciorului; scripete cu frecări reduse; suport de sprijin al
scripetelui; brida de susţinere a scripetelui, fig. 24;
 Fig. 22. Fig. 23.

Fig. 24.

6.3. Standuri de DINAMICĂ

17. Stand pentru verificarea legii fundamentale a dinamicii – 1 buc., 1984, recondiţionat
în anul 2004; Proiect de diplomă realizat de studenţii: Moraru Nicolae, Ploscaru Vasile,
Sabău Gheorghe, Stafe Mihai, Îndrumător Lector Stan Costică. Cilindrul omogen, greu,
are la mijlocul lungimii sale un şanţ, perpendicular pe axa sa. Canalul este foarte îngust.
În acest canal este înfăşurat un fir perfect flexibil, cu masă neglijabilă. Firul este trecut
peste un scripetele, iar la capătul său este legat un taler. Cilindrul este susţinut pe o placă
orizontală fixă, gradată în milimetri. Scripetele este fixat rigid de cadrul dispozitivului,
fig. 25.

Fig. 25.
18. Stand pentru studiul conservării momentului cinetic – 1 buc, 1974 şi recondiţionat
2005; carcasa de plastic în interiorul căreia se află un electromotor, 2 turometre; 2
cilindrii metalici, etc, fig. 26.
19. Dispozitiv pentru studiul conservării energiei cinetice - 1 buc, 2005, S. C. ALFA
VEGA S. R. L. Satu Mare; Standul experimental este compus dintr-un cadru metalic
orizontal de care este fixat, prin intermediul unui şurub, un cadru metalic vertical. De
cadrul vertical este prinsă o tijă, pe care culisează un corp cilindric mobil şi unul care se
poate fixa (cu ajutorul unui şurub de fixare). Tot pe tija dispozitivului este introdus un
resort a cărui constantă elastică trebuie determinată, precum şi o scală gradată pentru
măsurarea unghiului pe care îl face tija cu orizontală. Masele celor două corpuri sunt
înscrise pe ele, fig. 27.

Fig. 26. Fig. 27.

20. Stand pentru ilustrarea interacţiunii mecanice - 1 buc, 2005, S. C. ALFA VEGA S. R.
L. Satu Mare; standul experimental este format dintr-un cadru metalic rigid, o bilă
metalică prinsă de două fire în formă de V pentru a fi suspendată, două resorturi
identice, fig. 28.
21. Stand pentru studierea mişcării de rotaţie a solidului rigid – 2 buc., 2006, S. C.
ELMET S. R. L. Bacău
21.1. Standul este format dintr-un suport pe care este fixat prin intermediul unor
montanţi verticali cu rulmenţi un corp de formă paralelipipedică. De corp este
înfăşurat un fir, ansamblul putându-se roti în jurul unei axe fixe, orizontale.
Mişcarea de rotaţie a întregului ansamblu se produce lăsând să se desfăşoare un fir
care susţine un corp, fir care este înfăşurat iniţial pe corp, solidar cu axul, fig. 29.
 Fig. 28.

Fig. 29. Fig. 30.

21.2. Standul 2 are aceeaşi construcţie, în locul corpului paralelipipedic fiind un corp
cilindric, omogen, fig. 30.
22. Stand pentru determinarea momentului de inerţie a unei bare – 1 buc.; 2005, S. C.
ALFA VEGA S. R. L. Satu Mare; Un corp de formă cilindrică, o baghetă metalică este
suspendată în punctul 0 printr-un fir metalic care trece prin centrul de masă. Pe corp sunt
plasate simetric faţă de axă nişte repere (cuie), care permit aşezarea unor corpuri
cilindrice auxiliare.
23. Pendulul fizic – 1 buc., 2006; standul este compus dintr-un suport de lemn pe care se
află un reper metalic, în care se aşează la diferite poziţii o bară metalică cu 9 orificii
standard, fig. 31.
24. Giroscopul centrat – 1 buc., 1994, giroscopul propriu zis; tijă de susţinere şi fixare, fig.
32;

6.4. Standuri de CIOCNIRI

25. Stand pentru verificarea coeficientului de restituire la ciocnire – ciocnirea unei sfere
de un perete - 1 buc., 2006; Standul experimental este compus dintr-un suport –placă de
bază, un pendulul fizic realizat dintr-o bilă de oţel solidară cu o bară cilindrică articulată
cu ajutorul a doi rulmenţi de suport; un obstacolul cu care se realizează ciocnirea,
realizat dintr-o placă de cauciuc fixată pe suportul aparatului şi un disc gradat, care
permite măsurarea unghiului de întoarcere. Pentru măsurările unghiului s-a prevăzut un
sistem care prezintă un indicator în locul unde se opreşte pendulul după prima ciocnire.
Introducerea rulmenţilor în articulaţie şi realizarea pendulului dintr-o sferă solidară cu o
 bară subţire conduce la reducerea la maximum a pierderilor prin frecare pentru ca
aproximaţiile de calcul să influenţeze cât mai puţin rezultatul, fig. 33.
25. Stand pentru determinarea coeficientului de restituire la ciocnire – dispozitiv 6 bile
identice – 1 buc, 2005, S. C. ALFA VEGA S. R. L. Satu Mare; standul experimental este
format dintr-un cadru metalic rigid, de care sunt suspendate şase bile prin fire suficient
de rezistente. Lungimea firelor este reglabilă pentru a efectua ciocniri centrice sau
excentrice, fig. 34;

Fig. 31 Fig. 32.

26. Stand pentru determinarea timpului de ciocnire – dispozitiv 5 bile identice - 1 buc,
2006, S. C. ALFA VEGA S. R. L. Satu Mare; standul experimental este format dintr-un
cadru metalic rigid, de care sunt suspendate cinci bile prin fire suficient de rezistente.
27. Maşina Van der Graff - 1 buc, 1978,
28. Globul pământesc cu principalele planete – 1 buc., 1978 şi recondiţionat în anul 2004,
fig. 36.

Fig. 33. Fig. 34.

 Fig. 35. Fig. 36.

ii. Tehnica IT, plăci de achiziţii date;

În laborator există 3 calculatoare, un scaner, o imprimantă, un aparat multifuncţional,
un televizor, un aparat de proiecţie - aspectomat;
Pe calculatoare există programele:
- operare PC: Windows XP, MS Office, Paint Shop Pro, etc.
- comunicare: Internet Explorer 6.0, Netscape, Outlook Express etc.
iii. Software
1. Lecţii interactive de fizică: Intuitext. Softwin, Certificat cu licenţă;
2. ORIGIN – program de prelucrări date de laborator;
3. FLUENT – program pentru studiul fenomenelor mecanice clasice şi a fluidelor;
4. Real Science – program de simulări fenomene mecanice;
5. Crocodile Science player – program de simulări fenomene mecanice;
6. AEL - program de simulări de fizică.

iv. Documentaţie:
1. Florescu D., Florescu I. - „Mecanica. Statica”, Vol. I, Editura Tehnică Info
Chişinău, 2004 (263 pagini), ISBN 9975-63-127-4. (10 buc.)
2. Florescu D., Florescu I. - „Mecanica. Cinematica”, Vol. II, Editura Tehnică Info
Chişinău, 2005 (209 pagini), ISBN 9975-63-128-7. (10 buc.)
3. Florescu I. - „Mecanica”, Editura Artemis, Bucureşti, 2000, (245 pagini), ISBN
973-566-076-3 (1 buc.)
4. Rădoi, M, Deciu, E. – „Mecanica”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1977; (1 buc.)
5. Bălan, Ştefan – „Probleme de mecanică”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1977; (1 buc.)
6. Voinea, R., Voiculescu, D., Ceauşu, V. – „Mecanica”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1975; (1 buc.)
7. Ceauşu, V., Enescu, N., Ceauşu, F. – „Culegere de probleme de mecanică.
Statica”, Institutul Politehnic Bucureşti, Catedra de Mecanică, Bucureşti, 1983;
(1 buc.)

Nume titular disciplină: Ş. l. dr. ing. DANIELA FLORESCU

Semnătura