Sunteți pe pagina 1din 24

unitatea de măsură care ne

care reprezintă
În exploatare {exemplu:
activităti casnice se vCii.lriat)imâ eSearodum
blema măsurării niv'eh.dui determinată de Înăijimea
de Închise bazine sau rezervoare rezervor.
speclial~e. Venind in întîmpinarea unor Elearodu! se confecţionează din
de - expuse frecvent sirmă. de cupru izolată cu Sir-
in scrisorile vă ma de nu trebuie
oferim un montaj menit tact cu lichidu! in care este
citirea directă a nivelului unui lichid scufundată. Etanşall'ea se face cel mai
depozitat intr-un astfel de rezervor la cald cu un fier de călcat sau
sau bazin. de lipit. Diametrui sîrmei este
Înainte de a descrie aparatu~trebuie de 0.5 -1 mm, in raport cu adincimea
să menţionăm că utilizarea sa. fără rezervorului. Se alege diametru! sîr-
să genereze tensiuni periculoase de mei în aşa fel incit instrumentul să
lucru, este cu desăvîrşire interzisă În indice la cap de scală cu bazinul
cazul bazinelor continind lichide in- plin. De remarcat că acest lucru de-
flamabile sau in orice alt context care pinde şi de compoziţia şi grosimea
ar putea prezen1a un pericol de explo- izolaţiei. Din acest motiv este indicat
zie. Pentru aparatura electronică fo- să se facă o etalonare În trei puncte. Fig. 2
losită in cazul unor lichide inflamabile după care se face o diagramă. ca in Datele transformatorului Tr.
sau intr-un mediu exploziv legile noas- exemplul din fig. 2. Tole M 42, secţiune 2,5 cfJ12;
tre prevăd măsuri foarte riguroase de Precizia obtinută de acest instru- n. = 2 x 50 spire (J) 0,45 Cu-Em;
protecţie, măsuri care nu pot fi apli- ment este de 1-2%. Sursa de alimen- 1\ = 2 x 25 spire (J) 0,45 Cu-Em;
cate in condiţii şi cu mijloace amatori- tare trebuie să asigure o tensiune con- 1\ = 100 spire (J) 0,45 Cu-Ema
ceşti. stantă, acest lucru influenţind preci- Dacă În punctele A şi B se conec-
Aparatul, construit conform sche- zia măsurătorilor făcute. Din acest tează un amplificator de joasă frec-
mei din fig. 1, se bazează pe principiul motiv se recomandă punerea in paralel venţă, diodele de integrare şi instru-
măsurării capacită1Uor. Tranzistorii a 2--3 baterii plate de 4.5 V fiecare şi, mentul fiind legate la ieşirea amplifi-
TI şi 1;, împreună cu transformatorul din cind in cind. verificarea tensiunii catorului, se pot folosi şi instrumente
Tr constituie mon1ajul unui convertor sursei În sarcină (Ia nevoie acest mai puţin sensibile, insă in acest caz
În contratimp, care generează sem- lucru se poate realiza şi cu un beculeţ linearitatea măsurătorii este in raport
nale dreptunghiulare cu o frecventă de lanternă). Cablul de măsură al de linearitatea amplificatorului folosit
de 8-10 kl1z. Diodele D, şi D 1 inte- instrument"'lui va fi cit mai scurt şi Această schemă se pretează foarte
grează acest semnal şi tensiunea res- gros. In ~ul amplasării la distan1ă bine la telecomandarea unor elemente
pectivă, curentul măsurat fiind indi- a instrumentului indicator, diodefe D1 de execuţie, de exemplu: pornirea şi
cat de un microampermetru. şi D2 se montează direct pe instru- oprirea unor pompe cu ajutorul unor
Acest curent este direct proportio- ment, iar cablul se leagă În punctele relee şi contactoare corespunzătoare.
nal cu capacitatea Cx (indicată cu A şiB. Instrumentul se poate grada direct

taie cu atentie capacul metalic al" unui tranzistor, se apropie şi vor comanda aprinderea Iămpilor de pozitie
îndepărtează capacul. iar tranzistorul se curăţă cu ale maşinii parcate, acestea stingîndu-se după tre-

fiii grijă de pasta interioară. Pentru protecţia tranzisto-


rului şi mărirea sensibilităţii sale, acesta se va monta
intr-un tub de plastic sau de metal (cu peretele inte-
rior de culoare neagră), avînd În faţa lui o lentilă (ex.
cerea maşinii, realizîndu-se astfel o economie de
curent din acumulator.);
- Comanda automată a schimbării de fază la faru'
maşinii;
lupă fiiatelică), În aşa fel ca tranzistorul să se afle la o - Comanda deschiderii unei uşi la apropiere, prin
distantă de la lentilă egală cu distanţa focală a aces- Întreruperea unei raze de lumină (eventual infraroşu)
teia. Lentila se va monta la o distanţă de cca 4-5 cm proiectată permanent pe fototranzistor;
Ing. MIHAI STADLER În interiorul tubului, ca să se elimine influenţa oricărei - Semnalarea intrării unei persoane în curte sau
raze de lumină ce ar putea parveni întîmplător dintr-o locuinţă, tot prin intreruperea unui fascicul (ca mai
altă direcţie. Se vor cupla conexiunile de emiter şi sus);
Aparatului descris. i se pot găsi utilizări multiple, colector ale fototranzistorului, cu precizarea că tem- - Comanda cu ajutorul unei lanterne a diferitelor
atit În zona micilor automatizări (Ia domiciliu, loc de peratura nu trebuie să depăşească +4~C, ca nici machete-jucării;
muncă etc.) cit şi ca dispozitiv de semnalizare (alar- in intuneric releul să nu fie atras. Utilizînd ca foto- - Aprinderea automată a luminii În curte (sau in
mare) in cazul unor fenomene şi situatii-limită. Func- tranzistor tot un tranzistor de siliciu cu stabilitatea orice altă situatie În care acest lucru ar putea fi nece-
ţionarea sa se bazează pe utilizarea unui element termică mult mai mare, se poate renunţa la potenţio­ sar) la lăsarea intunericului. in acest caz se va monta
fotosensibil conectat la bornele 1 şi 2 ale aparatului, metrul Pl' între baza tranzistorului !iI şi borna de alimentare
ilu_minarea acestui element acţionind releul «R». Personal, am construit acest aparat cu tranzistq,are un condensator de cîţiva MF, realizindu-se astfel un
In intuneric, aşa cum se ştie" elementele fotosensi- SC 101, utilizind ca fototranzistor un SF 113, cu o răspuns cu intirziere (ca releul să nu acţioneze la un
bile au o rezistentă electrică ridicată, o rezistentă lentilă avind D = 3,5 cm şi fI = 7,,5 cm, obţinînd o fulger). Fototranzistorul se va orienta spre cer.
care scade proportional cu intensitatea fluxului lumi- sensibilitate destul de ridicată. Astfel, la lumina zilei,
nos ce cade asupra lor. Astfel, in cazul aparatului acţionează prompt dacă «vede» flacăra unui chibrit
de faţă, cind la bornele 1 şi 2 avem o rezistentă de de la 1-8 m sau lumina unei lanterne de buzunar
ordinul megohmilor. tranzistorul Ti este blocat (ca (focalizat) de la circa 25 m. Am incercat aparatul şi la
atare şi Tz ), T 3 este deschis, iar Tt blocat (De fapt, raze infraroşii, cu un bec de 12 V/45 'N, montat într-un
far de maşină prevăzut cu filtru infraroşu •. Cu această
ansamblul Ti Tz formează un circuit Darlington şi rază infraroşie (invizibilă) s-a actionat de la o distanţă
Tii T+ un circuit basculant.) Condensatorul C! (poate de circa 35 m. Alimentarea poate fi realizată cu ajutorul
unor baterii, al unui acumulator sau printr-un redresor
fi inlocuit cu o diodă), montat paralel cu releul, pro- de la reţea., curentul nedepăşind 25 mA. I
tejează T... de impulsul de autoinducţie ce se produce Şi acum citeva exemple de utilizare: I

in bobina releului. Rezistenta releului este de 1,5-2 - Comanda deschiderii uşii garajului cu farul ma- P,~A
kn.. Cu ajutorul potenţiometrului Pz se reglează sensi- şinii;
...~5M
bilitatea aparatului. - Aprinderea Iămpiior de pOZIţie ale unei maşini
Ca element fotosensibil se poate utiliza fotorezisten- parcată Iingă trotuar la apropierea unei alte maşini.
ta de la televizorul «Tesla Oliver» sau ceva similar, (Două elemente foîosensibile monfate pe faţa şi spa- -+
dar poate fi confecţionat şi acasă. In acest scoP. se tele maşi.nii VOI" observa farul aprins al maşinii care se Tr4 4X8C- 107 12-24 V
o incintă, o peşte la dema şurubului de
auto sau continuitate electrică
o pază sigură. SlJlpliwnentatră, contactul de cărbune
afară de chei şi lacăte. acest scop de al surubului de
o sigură În fUllcţ:iolnal"e putind fi CÎnd p~ndulul se află repaus.
ex~ecl.ltaltă de persoană care are ceva cunoştinţe fig. 9 se prezintă schema de nri ,nr:i ni III I la care se
electronice şi care oarecare Îndeminare. foloseste un releu ce are un contact Închis şi
Instalaţia se pe de curent un co~tact normal deschis.
electric». Dacă totul este normal. Pentru a se evita pericolul de elecuocutare pentru
nimeni În atunci un curent electric cir- copii sau animale ce, eventual, ar putea să vină În contact
culă Într-un in care se găseşte un releu şi care cu firul electric, de pază, se recomandă ca acest
din această cauză stă În poziţia «atras» tot acest timp. circuit să se intrebuinteze o tensiune din acest
Dacă cineva, o persoană nedorită, intervine În spaţiul motiv s-a prevăzut În ~chemă tensiunea de 24 V, pro-
păzit, instalaţia este astfel aranjată Încît circuitul elec- dusă cu ajutorul unui transformator intermediar.
tric, de care am vorbit mai sus. se intrerupe neapărat. Pentru punerea În funcţiune a se execută
ca urmare revenirea releu lui la poziţia «neatras». următoarea manevră. Dintr-un inceput. Î:nlrl"",'rUDi'!:Olrul
poziţia «neatras», releul stabileşte un contact 2 trebuie să fie pe poziţia Întrerupt.
electric. care poate face să sune fie o sonerie, fie un duce o alarmă falsă În momentul inchidem intre-
claxon, fie,eventual, să se aprindă un bec electric pu- rupătorul 3 pentru a face legătura instalaţiei la reţeaua
ternic În incinta păzită sau În altă parte. Într-un cuvînt electrică. Legătura la reţeaua electrici să fie
produce alarmarea. executată fie printr-un Întrerupător cu poziţie
Întreruperea curentului electric de pază poate fi vizibilă, fie mai bine cu un ştecher obişnuit. care se
produsă fie ruperea unui fir subţire care înconjură introduce Într-o priză.
incinta de fie prin clătinarea unui pendul, care După ce se face legătura .electrică cu reţeaua, se
poate fi pe poartă, pe gard, pe obiectul care apasă scurt pe butonul 1. in acest moment, dacă cir-
trebuie sau pe fiecare din ele cite un pendul. cuitul electric de pază are continuitate. releul se in-
toate În serie. chide şi rămîne Închis, pe poziţia «atras». prin contac-
1 se observă un pendul montat pe un gard. tul său de autoreţinere.
se vede un pendul căruia i s-a scos capacul de După aceasta Închidem şi contactul (2). adică il
punem pe poziţia de alarmare. Alarmareainsă nu se-~"IiF+-A••
fig. reprezintă schiţa constructivă a pendulului. va produce, din cauza contactului de la releu. care
Acesta se compune dintr-o placă de material izolant rămîne deschis tot timpul CÎt releul se află În poziţia
de dimensiunile 143 x 30 x 3. Această placă poate «atras».
din PFl 'sau lemn parafinat. la capătul superior se in momentul cînd. dintr-o cauză oarecare, circuitul
fixează. prin cuie şi clei, o bucăţică de lemn (B) de di- de pază se Întrerupe. releulcade imediat În poziţia
mensiunile 30 x 35 - 19. la capătul inferior se fi- neatins, contactul de alarmare se stabileşte şi alarmarea
xează. Ia fel, două bucăţi de lemn (C) şi (O), formind intră În funcţiune.
un unghi drept. după cum se vede În fig. 3. Toate aceste Aparatura din schemă, fig. 9. Încercuită cu linie
bucăţi de lemn au rolul de a ghida cutia protectoare punctată trebuie să se găsească Într-un loc unde even-
in aşa fel ca pendulul din interior să se poată mişca liber. tualul infractor să nu aibă acces, in casă spre exemplu;
Prin placa de lemn inferioară (O) se trec şi firele altminteri, infractorul poate să vină să scoată mai Întîi
electrice. Rezultă din schiţa din fig. 3 că dimensiunile instalaţia din funcţiune şi apoi să continue nestingherit
interioare ale cutiei protectoare trebuie să fie 134 x să-şi exercite activitatea nedorită.
30 x 38. Ia care se mai adaugă În plus cîte 1-1,5 m Fig. 10 este o astfel de instalaţie de paznic electric.
pe fiecare latură, pentru ca să se poată monta şi even- amplasată În vestibulul unei clădiri. firul de pază,
tual scoate cutia cu uşurinţă. Aceasta trebuie să fie precum şi pendulele sînt amplasate pe gardul care
executată din tablă încheiată etanş, prin lipire cu cositor, Înconjură curtea. Becul de alarmă este astfel amplasat
pentru a se feri de pătrunderea apei de ploaie În inte- ÎnCÎt În momentul cînd se aprinde luminează puternic
rior. (Cutia poate fi construită şi din tablă de cutii de toată curtea. Hupa de alarmă este instalată Într-o ca-
conserve.) meră vecină. care serveşte drept dormitor.
Pendulul propriu-zis se compune dintr-o lamă elas- Pendulele trebuie să fie În număr suficient şi astfel
tică. tăiată din tablă de alamă de 0.5-0.75 mm grosime. montate şi orientate ca obligatoriu să fie clătinat măcar
de care se atîrnă o greutate oarecare. unul din ele, fără a permite spaţii moarte, de trecer'e.
Aproximativ la 1/3 din lungime. În partea de jos, Ele pot fi reglate, după caz, să acţioneze foarte sensibil.
se fixează un contact electric din cărbune de retortă; la cele mai mici dătinări, dar nu exagerat. pentru a nu
cel mai potrivit este capătul unui cărbune. cu armătura se produce alarmarea CÎnd o pisică sare gardul. spre
lui, care a folosit la o baterie electrică obişnuită de exemplu.

~_;"-----...Ji
4.5 V. Paznicul electric astfel construit pune in siguranţă
fig. 4. Pendulul se fixează În partea superioară, obiectul dorit, căci este imposibil să fie sărit un gard.
prmtr-un cui de cP 1,5 nitult, de o clemă de alamă În să fie deschisă o poartă, o uşă la un automobil fără ca
formă de l (fig. 5), iar la rîndui ei dema este fixată pendulele să nu fie clătinate.
prin două cuişoare de placa (A) din fig. 3. Deci paznicul electric poate fi construit şi instalat
AI doilea contact este format dintr-o clemă ase mă· În automobil, putînd fi acţionat de la bateria de acu-

~ li
nătoare celei care susţine pendulul (fig. 6). mulatoare a maşinii. Punerea lui În funcţiune trebuie
Contactul propriu-zis îl formează un şurub de reglaj, făcută prin acţionarea unui Întrerupător aşezat Într-un
M3 sau M4, la vîrful căruia s-a lipit cu cositor o mică loc secret. Ca sistem de alarmare pot fi folosite insuşi
bucăţică de argint. (Argintul poate proveni dintr-o
monedă veche.)
daxonul maşinii şi, eventual, farurile.
Figa
Pentru montarea Întregului sistem pendular se
fixează, prin nituire. pe spatele plăcii izolante (A),
in partea inferioară, o mică placă de fier, groasă de :--~REŢEAb-® ---------- ~

I
1-1.5 mm, avînd o gaură de 5 mm (fig. 7).
Prin gaură se trece un şurub mecanic M5, cu ajutorul
căruia se montează o demă puternică (fig. 8) prin inter-
I 220 V .5!. (j) I
1.

mediul căreia se fixează Întreg sistemul pendular la I Hupji


locul potrivit. Cu ajutorul şurubului menţionat mai sus I I
se pot da diferite mici Îndinări sistemului pendular şi I I
fixa În pozitia convenabilă. astfel ca să fie Închise con-
tactele electrice interioare cînd pendulul stă in repaus, I I
dar, la o anumită clătinare sau scuturare a obiectului I I
pe care este montat sistemul pendular, contactele __ 1
să se desfacă şi deci să Întrerupă continuitatea circui- ~-
tului electric prin pendUl.
Sensibilitatea sistemului pendular poate fi reglată
şi din şurubul de contact, de reglaj din interior. Fig.9
După cum am mai menţionat,firele electrice se scot
prin placa inferioară, un fir se lipeşte la clema de sus-
pensie a pendulului propriu-zis, iar al doilea fir se li- Fig.. 10

3
GOlOMBOS

descris, calibrÎridu-lapoi
ori folosind cu
Trebuie să remarcăm însă că se poate
succes orice instrument indicator la curent
:I,E1t'IfI>,..:n"1~'u făcîndu-se la valori relative.
dintr-un comutator
imlpeclallţă mică) i" ..".,n.,fn,.,,,,",~... ,,,,,..u_

SecundanJI transformatoruhJi
În circuitul irrstrumentl.dui
cu care se
ridicător

rioare.

comutatorul 5
1
conectează apoi intrarea O masă.
Între S şi masă,făcîndu-se o
intrarea 5 la masă intrînd cu semnal
se obţine aceeaşi Se conectează
il!nnr,,,,,u.~1i cu firul cald al 6<,>n"",..",,,",,,, ...,,I.. i

se leagă la masa
instrumentul trebuie să zero.
Dacă În punctele A, S, C, D dau re-
aparatul poate fi folosit la reglaj.
Este rerormuld2ibil ca diodele D şi O să fie sortate
in fell incit să aibă o conductie1 cit ~i identică.
echiUbrării canalelo"r se face astfe!:
magnetofonului stereo se pune În pozitie s"'C-----r------
GEORGE 10. OPRESCU

Amatorii de muzică posesori ai unui intrare a preampHficatorului e mai mică «perna-adaptor» cu difuzoare, care se de spire Între 200 şi 300, care se va
picup inzestrat cu doză de redare ste- decit a dozei, tensiunea dată de doză montează pe fotoliu. tatona.
reofonică pot obţine audiţii de o inalti va fi mai mare la frecvenţele inalte, fapt Alimentarea montaju.lui se va face Montajul amplificatorului poate fi exe-
calitate inlocuind difuzoarele picupu~ui care nu corespunde deloc scopului; de la două baterii de lanternă, Înseriate, cutat pe o plăcuţă de material placat
cu 'O pereche de căşti. 1n principiu, se pot introducerea unui circuit de reacţie sau de la un redresor simplu. cum e cel cu foiţă de cupru. aşa cum s-a indicat
folosi orice fel de căşti, de orice impe- negativă corectează Însă curba, ridicind din fig. 3. Se foloseşte un transformator .În numărul 12/1971 din «Tehnium». EI
danţă. conectate in ~I bobine~or mo- frecvenţele joase. lăsînd nealterate frec- de sonerie, la tensiunea corespunză­ se poate monta chiar În interiorul ca-
bile ale difumareior. Construcţia unor venţeiemedii şi atenuÎnd frecvenţele toare a reţelei, sau un mic t·ransforma- setei picupului, dar ia o distanţă de
dşti pentru audiţie ste'l"eofonică a fost ~'l1alte. conform curbei R.i.A.A., produ- tor construit de amator. De pildă, un 10...20 cm faţă de motor, pentru a evita
preumtată in n'l".1 din revista «Teh- asemenea transformator se poate bobina Încălzirea tranzistoarelor şi inducerea
cind o considerabilă reducere a zgo-
nium» (1m). de fond al tranzistorului. Faptul pe un miez de tole E + I alternate. cu o de brum. in caz că se doreşte preluarea
Audiţia 'Obţinută cu aceste căşti este suprafaţă a secţiunii de 2 cm2... Primarul semnalului dat de preamplificator, pen-
ci impedanţa de intrare e mult mai mică
biauriculară, reproducind doar poziţia decit a dozei nu interesează în cazul de va fi alcătuit din două secţiuni 11 CÎte tru imprimări pe bandă de magnetofon
~.!n(!r"-l"li1"P::lInl~ a surselor de semnal im- fa~ă, deoarece amplificarea etajului, prin
2800 de spire, bobinate cu s'Îrmă izo- sau pentru atacul unui amplificator de
de audiţia lată cu email de 0,5 ... 0,08 mm'diametru. putere, semnalul se va culege direc-
de reacţie, e dependentă de
de «jlre- circuitului de reaCţie negativă. Bobinajele legate În serie vor fi conec- de ia ieşirea etajului prez,.mplificator;
Reducerea zgomotului de fond de ase- tate la 220 V; un singur bobina; poate fi tot montajui se va ecrana Într-o
de reusim constă in menea nu e de dispreţuit; datorită conectat la reţeaua de 120 V. Secundarul confeeţionată din tablă de fier de
fixar·ea unor mici difuzoa~ În coeficientului mare de reacţie negativă. va avea 250 de spire, bobinate cu sîrmă 0,75 mm grosime.
t.liOui fotoliu, astfel ca ele si fie se pot fo~osj tranzistoare neselectionate.
la nive.lu) urechilor a5j:ultăt,oruh.li de orice tip, de audiofrecvenţă. În prin-
tom de acest fei sint construite de către cipiu, :se pot folosi orice tranzistoare
firme serioase au citeodată un cu factor de amplificare Între 40 ... 150,
deosebit de Dar preferabUinsă ca preamplificatoarele
celor două canale să fie ech i pate cu
tranzistoare cu factor aproape identic
picup stereoronic fără de amplificare. Un avantaj deosebit al
construi intr-un timp acestui etaj de preamplificare il constituie
unui (:sim- că. foJosind orice tip de doză cu
audiţie În fig. 2 e se obţine totdeauna acelaşi tip
schema unui asemenea amp;ifi- de curbă de răspuns, cu alte cuvinte
,catOI". unde. pentru simplificare, s-a calitatea dozei devine un factor secun-
repartizat numai un singur canal de dar in obţinerea unei audiţii de Înaltă
amp,mcare. AmpUficatorul e alcătuit pe fidelitate.
fiecare can~ din două un etaj AI doilea etaj - per canal - este echi-
cor,ector curbi de j)at cu un tranzistor similar primului. Se TRANSFORMATOR
şi un etaj de amplificare in ten- va face. de asemenea, o sel-ecţionare - PENmU .sQNERIE
siune. - a factorului de amplificare
PreampUficatoruJ este conceput pen- tranzistoarelor din cele două canale. 'I
tru funcţionare cu o, doză piezoelectrică Tranzistorul al doilea e montat ca ampli- iOv
(cu cristal). Caracteristica nriinr'ift:rlli ficator În tensiune. EI preia audiofrec-
unei asemenea dozee imp·edalllţa venţa ampUficată şi corectată de primul
mare. care soUdti, pentru o buni redare tranzistor şi oferă o amplificare supli-
a frecvenţelor joase. o rezistenţă de or- mentari, necesară pentru buna funcţio­
dinul megohmUor. rezistenţă reprezen- nare a unor căşti cu impedanţă Între
tată de impedanţa de intrare a ampl,ifi- 500•••2000 ohmi. Audiţia e deosebit de
catorului. puternică; pentru reglarea nivelului s-a
fig.. J
la amp.ificatoarele cu tranzistoare. prevăzut intre preamplificator şi ampli-
această impedanţă.. in principiu. este ficater un potenţiometru de volum.
destul de mică. de ordinul suteior sau ,care constituie chiar rezistenţa de sar- de 0,2...0,3 mm. Bobinarea se face sistem in Jocul tranzistoarelor «pnp» din
miilor deohmi. in acest caz. atÎt curba cil!i pe colector a preamplificatorului. «mosor», făcîndu-se o izolaţie doar din schemă se pot folosi, fără nici o modifi-
de rispuns dată de doză. cit şi tensiunea In cazul folosirii unor căşti <<stereo- 300 În 300 de spire, cu CÎte un strat de care a valorilor, tranzistoare de tip
redusă iI:a O valoare infimă, prin d,ebitare fenice» speciale. de impedanţă mică. foiţă parafinată de condensator. Secun- «npn», prin inversarea poJarităţii sursei
pe 'O rezistenţă de vaJoarIe redusă" nu pentru cuplarea lor trebuie folosite două darul se va izola de primar cu CÎteva dea1imentare şi a condensatoarelor
sint corespunzătoare. in unele construc- transformatoare de adaptare cu urmă­ straturi, tot de foiţă. Pentru redresare electroJitice. Alimentarea poate fi fă·
ţii se utilizează aşa-zisele «artificii» de toarele date: primar -1 SOO... 2000 se pot utiliza patru diode cu jonCţiune. cută la tensiuni Între 4 şi 18 V.
montaj. fte prin intercalarea unei rezis- de spire 10.05••.0.07 mm; secundar -100 de orice tip, sau chiar tranzistoare de- Mo.ntajulpoate fi construit şi În va-
tenţe in serie cu doze. fie prin folosirea +100+100despire/0,2... 0.2S mm; miez fectate. care mai au o joncţiune validă riantă monofonică (un singur canal) sau
unui rec!eptor pe emiter. Pornindu-se din 'tole de permalloy sau ferosiliciu de (in cazul tranzistoarelor «pnp», baza va stereofonică (cu două canale) pentru
de il:aaceastl 'Premisă, preamplificatorul 0.15... 0.5 cm2. cu intrefier 0,1 ...0,2 mm. marca plusul diodei). Alimentatorul poa- etajul de intrare, preamplificator-co-
poate arita ca ·oeJ din fig. 2. Impedanţa Se va tatona numărul de spire pentru te folosi ca transformator o înfăşurare rector picup, al unui amplificator de
dozei piezoeiectrice scade odată cu creş­ audipa optimă În căşti. În cazul folosirii suplimentară, bobinată pe una din car- putere, calitatea lui satisfăcînd cele mai
terea frecvenţei. Dad. impedanţa de trarmormatoarelor, poate fi utilizată şi casele motorului de picup, cu un număr eXigente cerinţe.

I
este Încheiată,

pe patru posturi de televiziune.


s
PORUMBARU
În practica de radioconstructii simplă. Instrumentul neCesar onmetru sau,
,'aturÎÎ electronice cu ' şi mai bine, muitimetru pe poziţia de
intîmpinăm deseori x 100n.
absenţa sau neclaritatea in.,r,.;"";il,,, .. Este recomandabil ca tensiunea folosită la instru-
de lipsa cataloage, ment măsurători să 3V. De ase-
terminalelor etc. menea, dacă instrumentul nu e cu
indica circuitul de măsură, să se inserieze o rezistenţă
cel protejarea jonqiu-

curentilor.
cele ce urmează ne referi' polaritatea
generată de Încercare.
E Astfel, dacă se citeste o
«mim.ls}} pe bază, fol~sil1d metoda
poate preeiz,," că tranzistorul este de
acest rezu Itat se
tranzistorul este
4. Se măsoară apoi
terminale rămase neidentificate. ca
dent, să "
Într-un sens. in depanare Însă, experienţa arată că se
că ia tranzistoarele polul «plus» este pe emltof. concluzii chiar şi cu tranzistorul legat în
iar la NPN polu! «minus» este pe emitor. BineÎnţell's cont Însă de eventualele piese legate În paralel cu ter-
.P/G.3
LEGENOA POLAR/TATeA
VlJ'?Pt/LU/ I)E
i =: C
iNCERCARE P P
2=8 IYr.TER/'fINALVl.flf

3:.C 1'.(;- 2~ 3 .f+-2~3


2
4= ECRAN
2 R MICĂ I? MARE

o dificultate constituie şi utilizarea- + -j<f!::- Q-+-,3 + 1+- 2 --7>3


absolut de altfel - a circuitelor integrate. 2 R MARi!: 3 I? M/CA~
Aceste circuite conţin un mare număr de piese. atît
semiconductoare CÎt şi rezistenţe sau capacităţi. Ca -1 ---7.3 l' ---i" :3
exterioară, aceste circuite integrate pot
1 .R l'-1/c"r MARE
forma unui tranzistor obişnuit. Ceea ce
Însă o identificare - şi o diferenţiere - faţă
tranzistor este numărul ma.re de terminale. De aici .f --:> 3 ---7' 3
şi recomandarea ca amatorul. dacă găseşte Î'1tr-un 1 M4RE R /Y/C./I-
aparat un «tranzistor» cu mai mult de
nale», să nu mai «Încerce» această În-
complexe, necesitînd
l on Ion ··llli 1 NISIUlUI
~~ ~
1I.1I11_llIn
---- ---- ---
,""" :--..,'~ ~""', ::-...,'~ ",...., "'-,,'" :-..",.... ~...,""~ ~""" "'" ,""" ~"', ""

UdUllUIUI

\
)

eositorite :a ter'minailel()r este recoman-

B E
dabil În special la circuitele imprimate care sînt pro-
tejate de coroziune Cli ajutorul unui lac.
Concluziile trebuie trase cu pruden'ţă. La indicaţia
de scurtcircuit pe o joncţiune. se va verifica dacă nu
este o piesă de rezistenţă mică În paralel cu această
joncţiune. Dacă nu există o astfel de piesă, tranzis-
torul este defect. dacă găsim Însă o piesă cu rezistenţă
mică. tranzistorul trebuie scos din circuit. De multe
ori este suficientă dezlipirea unui singur terminal. GAM.4 OE
F-'?cCVcN.TA I II ..llZ 117 Jr
E c
Frecve~:f~ LHzJ -65 -!- 15 -15+150 1.711-;. IS1l/J ţ5'K-:-15,K f5tf-f- -f51l/{

Capacitatea( J 1~F ~;= -fOlln F IOn P -f7JF

06s: cf= r5qoF""'22~r -r-cr,


1//-5- 4!lr>r {sem/reg~6/(}
cr, o:.
Pentru a nu avea intrarea amplificatorului În După aceste operaţii, amplificatorul este pregă­
scurtcircuit, se observă că rezistenţa minimă (ce tit pentru a i se conecta bucla de reacţie pozitivă,
determină frecvenţa maximă pe o subgamă) este Se conectează la borna de ieşire a oscilatorului
de 1 kn., În serie cu potenţiometrul P, şi are această care lucrează pe o frecvenţă de cca 1 kHz un
valoare tocmai pentru obţinerea raportului de aco- instrument de măsură a tensiunii alternative cu
perire propus. O condiţie esenţială pentru obţine­ impedanţă mare de intrare şi, cu ajutorul lui Raj 3,
rea de distorsiuni neliniare extrem de mici o con- se efectuează reglajul pentru a obţine 2 V eficace.
stituie construirea amplificatorului propriu-zis cu Dacă se observă vreo limitare, înseamnă că nu
diştorsiuni mici şi implicit cu zgomot redus. avem etajele polarizate corect şi vom proceda În
in acest se impune o deosebită consecinţă, refăcînd partea anterior descrisă. Cînd
pentru TI şi Te Într-un se efectuează reglajul cu Raj :3 este bine să se
regim ceea ce spre observe dacă becul este corect în plaja în
co- filamentului
şi acum
se consideră

19)

folosi t~blă groa$ăde3.mm,vopsită În alb. Divizarea
se 'iaceobligatorilj . .pe !"II1Cap optic fabricat industrial.
Conform da,teiors.chiţei, rezultă că distanţa între
divizruniest~de:2 mm pe un cerc divizor avînd va-
loarea . . fi.. 229. Grosimea reperelor trase cu tuş
fi de 0,1 mm. Pe marginea exterioară a discului
este plasată se fac şi corespunzătoare reperelor, fiecare
noi, deşi mai un număr de ordine Între 0° 3Sgr'.
modest - cu o precizie numai 10 minute se se scriu tot cu tuş, cu o grosime
va dovedi pe deplin satisfăcător pentru orice 0,2 mm, Înălţimea lor fiind mai mică de 1 mm.
1 reprezintă o redare exterioară a pot fi aşezate orizontal sau vertical, pentru o scriere
optic, obiectul de faţă. mai uşoară (vezi~pecificaţia din fig.(;3).
şi secţiunea de ansamblu fig. 2, putem in partea int aparatului
duce modul de funcţionare. de proiecţie {~L ......... oirn~~i~~;:
Pe un ax central (1), care se cu uşurinţă divi.zate În faţaeâf'ei~ este aşezat;i
datorită rulmenţilor (2), se află un gradat C3" mează pe un ecran de sticlă mată (7). Sticla mată
prins cu o piuliţă (4) Între două discuri de carton (5). p'oate fi înlocuită cu rezultate mai bune cu o sticlă
Axul iese din corpul aparatului, prezentind un filet obişnuită pe a cărei parte inferioară s-a prins calc,
pe care se prind piesele supuse divizării. Filetul este cu ajutorul unei benzi adezive. (Prinderea se face,
un M 6; pentru piese ma.i mari se vor folosi nişte evident, pe zona de margine a plăcii de sticlă.)
repere auxiliare de tip P1 sau P2 * P1 are o zonă cu După ce se construieşte aparatul şi se obţine o ima-
filet interior M fi şi filet exterior după necesităţi. Ea gine clară a reperelor, se măsoară distanţa Între
se Înfiletează pe ax. piesa de divizat fixlndu-se pe două repere În zona centrală a ecranului şi se im-
fi/etul exterior. Pentru piese cu ormciu central mai parte această distanţă pe calc În 6 părţi, notate din
mic de Q) 6 mm, se foloseşte tot un reper de tip P , 10' În 10' (fig. 4). Se obţine astfel o subscară cu o
avînd filet exterior corespunzător. Reperul de tip P2 precizie de 10' (practic citirile sînt posibile şi cu
serveşte exclusiv prinderii pieselor cu gaură cen- valori mai mici). Aşa cum se vede În fig. 4, se poate
trală avind fI)) 6 mm. Se observă că e un simplu citi 1sf25'. Aşadar, modul În care aparatul măsoară
manşon care are diametrul interior (j) 6 şi diametru I rotirea axului principal, ded şi a piesei, este clari-
exterior corespunzător piesei de drvizat. ficat. Reperele de pe disc sînt proiectate pe ecran,
Aşa cum rezultă din prezentare. piesa se va roti astfel incît prin scăderea a două valori succesive
solidar cu axul central, deci şi cu discul gradat (3). se pot măsura rotiri oarecare sau se pot face divi-
Discul (3) este divizat periferic in 36) de părţi, con- zări prin repetarea unui număr de grade calculat
form schiţei de execuţie (fig. 3). Ca material putem Subscara desenată pe ecran nu face decît să împartă

Generatorul ({tes!», aşa. cum îl am,mtă Montajul se realizează pe o placă ventă intermediară ale radioreceptorl!1i- Eţ - m k!l/O,25 W
şi cea de-a doua sa denumire. permite imprimată, vezi fig. a, şi se montează lui. Se reglează apoi miezul bobinei ~ - 5.6 kn/O,25 W
verificarea - testarea - etajelor de 1ntl''-O cutie metalică de 8Ox50x30 mm. oscilante pînă la obţinerea semnah,dui P -10 kD./O.25 W. semireglabil
audiofrecvenţă, precum şi acordarea Dimensiunile cutiei pot fi micşorate maxim. Acordarea se poate face şi CI - 530 pf/50 V. stiroftex
receptoarelor de tip superheterodină.. folosind in loc de baterii de 1,5 V pen- prin schimbarea condensatorului CI' <; -50-100 nf/fD V. ceramic
Generatorul furnizează un semna' tru alimentare acumulatoare minia- Lista de materiale: Cs - 50 pf/SOO V, mici
audio de 800 şi, totodată, pe boma tură de tip DEAC. T - EFT 308. EFT 319, OC 44. OC 45. C". Cl; - 5-10 nFj500 V
de radiofrecvenţă, un semna! de Reglarea: După verificarea circuitu- OC 1044, OC 1 045 f- intrerupător.
470 kHz modulat, cu frecvenţa audio. lui, se cuplează alimentarea şi se re-
(Oscilatoru! este de superregene- glează consumul cu ajutorul potenţio­
rativ cu reacţie, alimentat la tensiune metru lui P la. 3 mA. Se leagă apoi
de 3 V, fig. ieşirea de radi.ofrecvenţă la bornele
de antenă ale unui radioreceptor, ur-
lant se reaiizează pe mînd să auzim În difuzor semnalul de
riiă de audiofrecvenţă. Dacă semnalul nu se
de tip obţine, se inversează capetele bobinei
Lz. iar dacă aparatul rămîne În conti-
mut, se măreşte valoarea con-
densatorului de cuplaj C2 , Obţinînd
funcţionarea, se trece la acordarea pe
frecvenţa intermediară, cuplind cu bor-
de intrarea etajelor de frec-
diviziunea de 10 În valori mai mici, mărind astfel
precizia aparatului.
O menţiune specială trebuie făcută asupra siste-
mului optic alcătuit din obiectivul (6) şi o oglindă (8)
care modifică mersul razelor de lumină cu 9(11, in-
iN NUMĂRUL VIITOR:
clinarea oglinzii fiind de 45". Obiectivul nu poate fi
o simplă lentilă convergentă, deoarece aberaţiile
acesteia nu i-ar permite să poată fi folosită într-un • Alimentator pentru
sistem de măsurare. Se foloseşte un obiectiv foto trenulete electrice
de la un aparat de mărit sau de fotografiat avînd .. Calculatorul electronic
focala de 50 mm. «Unididac»-l
Acest obiectiv se inşurubează În inelul de fixare
(9). prins pe o placă de lemn (10) de peretele poste-
.. Ampl ifica.toare
rior al aparatului. Cotele ineluIW .. sint În fig. 5, iar de bandă largi
cele ale plăcii de lemn (10), cu :$Ip."rţii de prindere, e Receptor cu circuite ReC-
În fig. 6 A. Filetul ~39x1 este·bun pentru obiecti- e Defectoscop
vele de fabricaţie sQvietică şi pentru o parte din
obiectivele de altă provenienţă. Autorul recomandă
., Instalaţii automate
obiectivul sovietic <dndustar 50 y» pentru aparate de alimentare cu apă
de mărit Pentru acest obiectiv se va avea grijă la ... Telemetru de coincidenţă
constructia sistemului de fixare a inelului să se ., Păstor electronic
respecte' cota A 38 mm. Mici modificări de poziţie
a obiectivului se pot obţine prin introducerea unor
FIG:4 garnituri de carton intre inel şi placa de lemn pe

rTTirrr care e fi xat.


Indiferent de obiectiv, cota A se va alege astfel
incrt pe ecran să se formeze o imagine dară. Ecra-
nul e fixat la partea superioară a aparatului Între cei
siunile În fig. 10. rn fig. 11 este piesa-suport pentru
ecran (11). Ea se face din lemn. Există in desen o
doi pereţi, astfel incit el să nu depăşească margi- degajare interioară necotată. Ea se va executa
nile acestora. numai dacă poziţia piesei (11), care se a'ege de con-
de sticlă, dar e de preferat o structor (pentru a avea o imagine clară), este prea
metaliică. Aceasta 6 8) se face sub joasă, depăşind imaginea superioară a discului (3).
din sau alamă, Peretele frontal (14) are dimensiunile din fig. 12.
partea su- Dimensiunile sînt valabile şi pentru peretele poste-
se apreciază rior (15), exceptînd gaura centrală pentru rulment
imaginea trebuie Rulmentul posterior se prinde În piesa (16). a cărei
are o mică execuţie, împreună cu elementele de fixare pe pere-
cu care se prinde de tele posterior, se va face conform schiţei din fig. 13.
obiectiv cu unui colier. Dacă se foloseşte Distanţa intre cei doi pereţi e asigurată de piesa 17,
de sticlă, aceasta va fi de formă perfect prinsă pe placa-poitament (18). Placa-postament
şi se va prinde pe suprafaţa superioară a are două canale cu ajutorul cărora capul divizor poate
unei piese ca aceea descrisă mai sus. Prinderea se fi fixat În pozitia şi locul dorite cu două şuruburi.
face prin lipire sau cu cîteva gheruţe marginale. in fig. 14 sînt date cote le pentru postament.
Ecranul se prinde de piesa-suport (11) din lemn Prinderile Între piesele de lemn se fac cu holz-
cu mici cleme din tablă subţire (12). şuruburi şi, unde e posibil, prin îndeiere (unde nu
Iluminarea discului gradat se face cu ajutorul a sînt necesare demontări). Tot cu holzşuruburî se
4-8 becuri de mică putere, de dimensiuni mici, prind şi piesele fixatoare de tablă ale r,eperelor (10),
aşezate În cerc pe suprafata posterioară a plăcii (10). (16).
Alimentarea lor se va face corespunzător tipului de După cum se vede, multe piese sint din lemn.
bec folosit şi modului de legare. Aprinderea se face Se poate folosi orice esenţă, dar se recomandă
cu un mic întrerupător fixat pe peretele lateral al evitarea celor moi. Peretele lateral se confecţioneaz;:i
aparatului. Puterea cumulată a becurilor nu trebuie din carton sau tablă, prevăzut cu o degajaTe dreptun-
să fie mai mare de 20 W. lumina ce se îndreaptă ghiulară în dreptul ecranului. Pentru a proteja ecra-
spre interiorul aparatului e recuperată cu ajutorul nul de lumina din mediul ambiant, se poate aplica
unor folii de staniol (13) prinse de piesa (10). o apărare din carton sau tablă subţire, ca in desen.
Axul (1) are schiţa de execuţie În fig. 7. In fig. 8 În interior aparatul se vopseşte negru mat, În
sînt notate elementele dimensionale ale rulmentului: exterior după dorinţă.
grosimea T, diametru I interior d şi diametrul exte Dacă imaginea nu e clară pe tot cîmpul. se VOf
rior D. Rulmentul e de tip radial, de orice mărime verifica: paralelismul intre inelul portobiediv şi pia-
şi fabricaţie, impunîndu-se o singură condiţie: ca nul discului; perpendicularitatea ecranului pe planul
d .( 9 mm. Desigur că nu ar fi convenabilă utilizarea de rotatie al discului; înclinarea oglinzii la ~.
unor rulmenţi prea mari, care ar duce la piese masive Deşi 'aparatUl este simplu, volumul de muncă e
şi greoaie. Se observă că foarte· multe cote ale păr­ relativ apreciabil; ca atare, acest aparat se reco-
ţilor componente sint date in funcţie de d, O, T. mandă să fie construit În colectiv. EI poate constitui
Măsurînd aceste valori şi inlocuindu-Ie În expre- o foarte bună temă pentru cercurile de activităţi
siile literale respective, se obţin valorile efective. practice ale elevilor de şcoală generală sau liceu,
Fig. 9 reprezintă schiţa de execuţie a piuliţei de urmind ca, odată realizat, să intre în dotarea ale-
fixare (4). Cele două şaibe (5) din carton au dimen- lierelor-şcoaIă.

F/6.6a C~68+G

cartofi

F16.14

9
Din cele
a fierului
terioare din fier de impri~
talent, indeminare

şi
că nu
mai există mulţi me-
care pot e-
fectua această 'îmbi-
nare.

de fier Apoi uşa de intrare, de asemenea


cu lucrături migăloase, balcoanele, ferestrele,
candelabrele, scara interioară etc.
În finisarea obiectelor de fier forjat pentru
decoraţiunile interioare un rol important il
protecţia suprafaţei, menită să evite oxidarea
fierului (chiar şi În perioade foarte indelungate
de timp) şi, de asemenea, naturală de
nuanţe ce trebuie conferite obiectului pentru a
scoate În relief şi mai mult lucrătura (ciocăni­
tura) aplicată.
Deşi prin fier forjat s-ar inţelege numai efec-
tuarea de la forjă, adică prelucrarea fie-
~ului in stare înroşită, procedeu care se
numai pentru lucrări de dimensiuni mari: can-
deiabre de cu 10-20 de balcoane,
scări interioare, grilaje etc., mai mici,
ca, de aplice, pentru lumînări,
veioze, rama oglinzi etc., se execută În exclu-
sivitate la rece, datorită atît materialului, din
care sint prelucrate - benzi de maximum
reduse ale
l PIIIRI
II

de sfîrşit. Se
pionului se introduce
tată dulia cu becul. Deasupra
mai pune un păhărel (fig. 5 şi
Acum urmează partea cea
larrlpie)!1ului. Putin calc sablon
ca din' (Pe~tru :şablon
zilele noastre, baza corespunzător decupată a
aceste piese se ..,+".n+,,,,,,,",;;s.
matriţe,
sPAorită şi un preţ de cost aCice~)ibil.
In imagine sînt reprezentate diferite
din fier forjat pentru diverse
Astfel, în figura 1 se poate admira o ImlJOz:an1ta
poartă de intrare, lucrată masiv, În
din fier pătrat, decorată cu Înflorituri
străjuită de două felinare, care se Încadrează
armonios În întregul ansamblu. De reţinut Înăl­
ţimea construcţiei, care a necesitat un calcul
laborios din partea executantului.
Tot in figura 1 (sus) este prezentată o uşă
principală de intrare, care Îmbină perfect mo-
tivul artistic al lucrăturii din fier forjat cu cel
al zidăriei care Încadrează uşa. (Figura 1 - Ca decoratiuni in-
mijloc - balcon ornamental) terioare (figura 2) vă
Toate aceste genuri de lucrări, datorită di- prezentăm un suport
mensiunilor mari, se execută numai la cald. pentru lumînări cu
două braţe; in figura
3 avem de asemenea
un suport de lumî-
nare in formă de
potcoavă; În figura 4
se prezintă o aplică
de perete, cu becul
electric in formă de
luminare, piesă care
poate fi montată fie plastic.) la un lam pion. precizăm, sint necesare două
intr-un hol, fie lîngă desene.
o oglindă, care de După terminarea desenului (preferabil În tuş, colo-
asemenea ar avea rat cu creioane «Carioca»). se introduce hirtia de calc
(primul desen) Între suportul abajurufui şi abajurul
ramă din fier forjat.
propriu-zis. Cei de-al doilea desen se introduce În al
De remarcat la doilea păhărel, care, la rîndul lui. se introduce forţat
toaie aceste obiecte pe partea superioară a abajurului. lampionul gata
!ucrătura - ciocăni­ confecţionat aşteaptă să fie montat de «tavanul» um-
tura - imprimată pe brarului (al balconului) sau. dacă vrem să-I montăm
suprafaţa materia- pe pereţii {{Umbraruluh>. va trebui să~i confecţionăm
lului, executată in un suport de fixare. pe care vom realiza din oişte
bucăţi de plexiglas.
Imaginaţia constructorului are un hotărîtor
amplasarea Unele dintre ele vor
fi montate În ghivece cu flori ornamentale.
două, trei lampioane puse cap la cap, putem realiza o
veritabilă «coloană luminescentă»,
la nota de originalitate a
LUCRARE DISTINSA CU PREMIUL I -
co CURSU IUM"
Ing. V. CĂUNESCU

«Uniprogra 36}) ~ste u se poate discuta şi o altă În angrenare fără joc de flanc.
tor universal de tip me po,sHJrmta'te de lucru a programatoru- Benzile portprogram prezintă o serie
Programul este Înrelistr Este vorba de integrarea sa de perforaţii, ale căror lungimi slnt
de perfomţii pe o •,b.ndă sadml unor procese neuniforme proporţionale cu duratele de funcţio­
electroizolant timp clar, care se' caracterizează nare a aparatelor comandate (fig. 6).
Caracteristicile principa~ îN) succesiune ce poate AXI'\TÎlnair~ Un astfel de aparat poate fi comandat
Durata de funcţibn;ăre I sub formă de impulsuri. această pe orice durată şi ori de cite ori e ne-
nominală ~ situaţie, prog.ramatorul ar avea drept
Precizia de programare I bază de funcţionare aceste procese,
II
Numărul canal~lor' d~ comenzile putînd interveni În mersul
comandă J lor sau putînd fi destinate unor pro-
din care: independente ~ cese auxiliare dependente.
pentru dubiaj I Revenind la schema din fig. 1, se
lăţimea purtătorului d~ observă că timpul, exprimat graţie
traductorului sub forma unei deplasări
uniforme (t), e preluat de mecanismul
de comandă a transportului. Acest
mecanism fracţionează timpul în in-
tervale egale (1 minut), marcate de
scurte impulsuri electrice (i) ce co-
mandă mecanismul de transport al
portprogramului. Mecanismul de co-
mandă e compus dintr-un disc cu
fantă (fig. 2), care e rotit uniform de
către ceasornic şi care e intercalat
Între un sistem de iluminare şi o celulă
fotoelectrică ce comandă, cu ajutorul
unui circuit electronic tranzistorizat,
un releu de comandă Rei (fig. 3). Portprogramul se prezintă efectiv cesar, in intervalul celor as de ore de
Discul are 60 de fante şi e montat sub forma a două benzi fnfăşurate pe funcţionare a programatorului.
pe axul orar al ceasornicului. Siste- doi tamburi. a căror rotire e propor- Cititorul portprogram este un dis-
mul de iluminare e compus dintr-un ţională cu minutele şi respectiv orele pozitiv prin contact, respectiv dotat
bec cu filament filiform, un obiectiv scurse de la punerea in funcţiune a cu o serie de contacte (fig. 4, 5), care
şi un dioptru reflectant. Partea elec- programatorului (fig. 4). Astfel, una presează uşor benzile po rtp rog ram;
tronică e simplă, comportind numai din benzi va purta partea fracţionară in dreptul perforaţiilor se realizează o
două tranzistoare, şi e alimentată la o a programării (minutele), iar cealaltă­ legătură electrică prin intermediul tam-
tensiune de 12 V. partea integrală (orele). burilor. Tamburii sînt izolati electric
Se mai poate adăuga că aparatul Rotirea tamburUor se face graţie unul faţă de altul; la stabilirea circui-
are ca parte de alimentare un trans- mecanismului din fig. 5. Electromagne- tului electric prin amindoi tamburii,
formator cu .ieşire de 24 V, 12 V, 6 V,
3 V şi două redresoare cu dublă alter-
nanţă pentru 24 V şi 12 V. Tensiunile
menţionate pot fi clJlese şi pentru ali-
mentarea unor aparate comandate a

tul, prin intermediul cuplajului elastic,


asigură tensionarea arcului molor.
Uz. După ce electromagnetul nu mai este
fiG ..1 l alimentat, resortul molor imprimă pîr-
""l
Us ghiei la care e legat o mişcare limitată
~ de doi opritori (nedesenaţj), mişcare
~
~ ce. prin intermediul dichetului 1, se
~ U4
i:il
q
transmite rotaţiei de dichet Pe axa
Cii roţii de clichet se află tamburul de
~ U5
ci minute, care se roteşte o dată Într-o
~ oră, numărul dinţUor roţii de clichel:
Us
~ fiind de 60. Printr-un redresor, mişca­
rea tamburului de minute este trans-
I
misă tamburului de ore, tambur ce
efectuează o completă În 36 de
ME~ca,ni~.mild comportă un clichet
aSiigulra,·e a mişcării unisens (cU-
care poate fi scos din angre- TAMBUR
MiNUTE
un sistem special
pentru asigurarea cOlflta,ctl.ilui
11111111 ·1 Wt~Mf~W'

Ing.. SERGIU FLORICĂ

Superheterodina folosită În instalaţiile de telecomandă rele P 401 detecţia o parte


a rămas Încă un produs al firmelor specializate sau al rezistenta de kP, iar
amatorilor avansaţi. !a intrarea unu; amplifi-
Căutind a utiliza cit mai multe piese procurabile din cator cu tmi tranzistoare 323
comerţ, vom descrie un radioreceptor superheterodină Radioreceptorul se execută
pentru o staţie de telecomandă Cu patru canale. imluil1nl'lf in următoarea ordine:
Semnalul captat de antenă (1 = este aplicat os,ci!eitowi local, care se reglează cu undame-
pe baza primului tranzistor (P 403; J3 circuitul c(fleh!1ium}) or,
L2 - C = 20 pF, acordat pe frecvenţa am!p!ificat,orul de
Punctul de funcţionare a il şi se ascul!1ă cu
cele două rezistenţe de 47 kl1şi 10 kfl, iar COI!1dEmsatelwl
de 47 oF asigură un decuplaj al circuitului.
tranzistorului este aplicat un = 27,.665
obţinut de la oscilatoru! local (P
24'1 cristal de cuart. Cînd nu avem un a
FiG.4 ~______ OND să fie de 27,665 MHz, se va alege o astfel de frei:ventă
__________~Ni
"",~~ incit diferenţa f 1 - f 2 să fie În jur de 455 kHz, modifiiCÎl1id
însă capacităţile transformatoarelor de medie frec-
ventă. Indicăm că transformatoarele de la raclior'eclsP-
toarele «Electronica» S 631 E, 5632 E, «Zefir» au
se închide un releu R care e Înseriat
deja În paralel cite un condensator de 180
În circuitul de alimentare al aparatu-
chiar din exemplul de faţă că pe lîngă cOlnch:?m;at~)aJele
lui comandat.
de 180 pF a mai fost montat dte un condensator
Există 10 astfel de relee. corespun-
pentru o frecvenţă a cristalului de de 26,758
zătoare celor 10 canale. Schema gene-
In ieşirea primului transformator de inter-
rală prezintă reieele comandate
mediară (culoarea galbenă) se obţine un de
de tensiunile u1 -u, prm in-
exemplu de 368 kHz, care este amplificat în ceielsllte
termediul cititorului portprogramului.
două etaje de medie frecvenţă echipate cu franzistoa-
Releele sînt principial cu două con-
tacte, unu! din ele serveşte exclusiv
verificării, inchizind şi deschizind cir- r------4~----~~----------~------~--------~--------_+----~~--_+----~~-6V
6mA
cuitele unor beculeţe de semnalizare
grupate pe panoul frontal al apara-
tului.
Pentru comanda diverselor aparate,
utilaje. dispozitive, programatorul are
un panou cu prize corespunzătoare
celor 10 relee. Se remarcă posibilita-
tea unor comenzi şi prin deschiderea
releelor, utilizind contactele normal
inchise ale acestora.

,
,I!.~'
.
I
TE IICA

Ortho tip 3
corecte pentru masca
folosind copiere timpiI
(T, 4T, 8T etc.).

perforator.
lama cu ştifturi se Tratamentul
de
inclusiv copia Este de ca măştile şi contramăştile să fie
laturi. developate revelator.
ni.,tln",,.,,,,,, documentului O În funcţie de B
În schema alăturată. Sulfit de sodiu Sulfit de sodiu
~ copie pe film nesensibili-
anhidru anhidru 5,0
densitătile Hidrochinonă Bromură de po-
zat sau ortocromatic
este opacă negativ color copie pe film pancromatic tasiu 1,5
opac alb-negru negativ ----::;.. copie pancro- Metabisulfit de Paraformalde-
matic; 2,5 hidă 7,5
opac color --7 negativ - - 7 copie pancroma- Apă pînă la 500 mi
tic:
ADă Dină la
Pentru interpretarea precizărilor (1) şi (2):

OI'WO Agfa-Gevaert Kodak întrebuinţare se amestecă 1 parte A cu


(1) FU3, F03 N31, 031 Kodak Negative Ortho lipsa acestui revelator se poate folosi
(2) FP3 P3S. P43 r""".. I""t........ 1 D-11 (<<Tehnium» nI". 4).
Contrastul copiei (O) trebuie să fie puţin superior de developare trebuie să fie acelaşi pentru
celui normal. toate măştile şi toate contramăştile.
Ea trebuie făcută la dimensiunea finală aleasă. După obţinerea măştilor, acestea se copiază pe
Masca 1 se obţine copiind prin contact şi cu ajuto- film contrast prin reperaj, obţinindu-se contra măştile.
rul sistemului de reperaj documentul O. Se va folosi Timpul de expunere este acelaşi pentru toate con·
un film de mare contrast; de exemplu: prima etapă tramăştile.
constă in determinarea expunerii În aşa fel incit pe Tratamentul este acelaşi ca pentru măşti.
masca 1 să se obţină densitate numai În dreptul por-
FILTRE... _ _ ţiunilor foarte deschise ale lui O.

Pentru înlăturarea neajunsuri lor amin- siunea negativă a colectorului T1 se


tite, vă propunem o schemă electronică aplică pe baza lui T, care rămtne in
de cronometrare cu două tranzistoare. stare de conducere. lIfensiunea de pe
schemă, şi implicit montaj, care poate colectorul lui TI rămîne practic neschim-
fi realizată ia un preţ acceptabil; repa- bată pină În momentul În care CI se
rarea eventualelor defecte nu pune pro- rncarcă~ prin fţ şi Ra cu polarital: in·
bleme deosebite, schema putînd fi rea- versă. In momentul În care armatura
lizată de orice fotograf amator. pozitivă a lui Ca devine negativă, dioda
Schema propusă funcţionează pe O va deveni conducătoare, asigurind
principiul circuitului monostabil multi- bâzei lui TI un potenţial negativ. Odată
vibrator, timpul de expunere fiind de- cu aceasta, curentul din colector şi
terminat de poziţia momentană a unui căderea de tensiune pe RJi vor creşte.
condensator electrolitic de mare capa- baza lui TI! va deveni pozitIVă, Ti con-
~Itate şi a unei rezistenţe variabile, a ducind, T z fiind decuplat.
Căf~j valoare poate fi fixată. O nouă cuplare a lui Kp dece la re-
Prill inchiderea inîrerupăîorului fenomenului.
baza tranzistorului T 2 devine ne~~atiivă. de expunere depinde de
curentul cf'eşte, se excită bobina releu- după formula:
lui Rei şi, prin tranzistorul T , se va Rx} Ca În secunde, dacă
închide circui"l:I.JI cuplind incfiizătorul în Mft. iar C;t În MF. Va-
K (250 V). şi fi luate intim-
I'bioda D 1 !liUU!.J;L;l:iGI de()anece să asigure cu-
cuplare are
Ing. OPREA CONSTANTDtI normală
din
Obţinerea
de cronomelrorea tln1:f>tllui
Ceasurile
de construcţie mecanică. greu
II
i:

r-------------------------------,
I
I
1 DA! 301;

sau si-

DGT 27;

100-
timpul de
Nu întotdeauna PARALEL06RAM
săm într-un MON~T ~~~======~~
convenabile de UUIK.CIiI'tI'.
un dulap mic sau un
de situaţii sintem nevoiţi si re(:uraelrn
la o dispunere funcţională a mC.DHj9-
rului pe înălţime. in figura alăturată
vă prezentăm tocmai o astfel de
luţionare: un f·ormat
două
adus la o
in cazul bucătăriilor care au o supra- ansamblu care ocupă o suprafaţă
faţă limitată, in special În cazul garso- mai mică de o jumătate de metru pătrat,
nierelor, problema şi utilării deci este foarte indicat o garso-
bucătăriei nu este uşoară. asemenea nieri. Aşa cum se vede figu.ră, an-
numai mobila sau instalaţiile stimblul mai are o cuvă pentru spălat
cOim!::,in'1ite rezolvă nrt~bl,ţ:>m'::L vase sau alimente, numai cu
În figura se prezintă o com- a fi luată de la
binaţie aragaz, chiuvetă şi ansamblu se poate
construite într-un corp comun, de În sensul că
2 şi dimensiuni estetice. pj ita ochiuri, racor-
Plita pentru gătit cu două ochiuri electrică,
poate fi racordată la gaze sau ia reţeaua fiind impuse
electrică, ea ocupind un spaţiu foarte
mic, aşa cum se vede şi din fotografie.
iar spaţiul de sub ea putînd fi folosit.
Frigiderul indus În construCţie poate in funCţie de
fi de tip «Fram», format mic. sau «Alka», comert
suficient dimensionat pentru o familie
de 2-3 persoane. R.acordul la priza
electrică se face prin spatele dulapului,
neuitind legătura la pămînt (Ia ţeava de
racord a chiuvetei).
Chiuveta, care este plasată la capătul
din dreapta al mesei, rezolvă foarte bine
problema apei şi nu mai solicită o a doua
chiuvetă în cameră. Şi aici spaţiul este
bine folosit, cum se vede şi În figură,
prin dulapul creat sub chiuvetă.
De remarcat că Între plita de gătit
şi chiuvetă s-a creat o suprafaţă utHă.
care se foloseşte ca masă de bucătărie
(eventual Îmbrăcată cu material plastic,
tablă de aluminiu, zinc sau material
inoxidabil).
3 Astfel, pe o suprafaţă minimă, se
poate realiza un ansamblu care să satis-
facă cerinţele şi necesităţile uneigos-
podării.
in figura 2 se prezintă o combinaţie
formată numai din plita. de gătit şi fri-

I DOREl GHElERTER

de vopsit
aită
cele două cutii se
şi, in acest fel, vopseaua
Dacă pervazul ferestrei dv. e îngust şi vreţi totuşi să montaţi o jardinieră, vă recomandăm
alăturată.
montată spre interiorui camerei, asigurînd în continuare

16
II

ACESTE PROPUNERI
AU FOST FĂCUTE DE
ing. D. GĂlATEANU

Problema . amenajării buCătăriei rilol'", creindu-se astfel o unitate


este foarte im portantă d in mai mu Ite din punct de vedere estetic.
considerente. În primul rînd. timpul
Dacă spaţiul afectat bucătăriei
relativ scurt de care dispunem pen-
este mai redus şi nu permite mon-
tru pregătirea meselor ne obligă să
avem la îndemînă toate alimentele, tarea dulapurUor pe mai mulţi pe-
reţi, atunci se va utiliza un singur
conservele etc. si, de asemenea, ve-
perete. aşa cum se prezintă in
sela respectivă.' in al doilea rînd.
figura 2. Observaţi că in montaj au
spaţiul afectat bucătăriei trebuie ast-
fost cuprinse7 În afara chiuvetei. ma-
fel folosit incît să poată cuprinde
şina de gătit şi frigiderul.
mobiia şi instalaţiile minime nece-
sare unei bucătării. Pentru a putea folosi intreaga
in cazurile În care condiţiile per- capacitate a unui dulap de bucătărie,
mit să se servească şi masa în inte- acesta trebuie să fie judicios impăr­
riorul bucătăriei, ceea ce este foarte ţit În compartimente cu destinaţii
practic şi comod. atunci organizarea speciale pentru sticle, piine. con-
acestui spaţiu trebuie să ţină cont serve etc., aşa cum se vede in figura
de aceasta printr-o mobilare adec- 3. De asemenea, un simplu «biat»
vată. gUsant poate avea diverse şi mul-
in figura 1 se prezintă un interior tiple Întrebuinţări (tăierea piinii, a
de bucătărie la care sînt folosiţi cu alimentelor etc.).
eficienţă maximă cei doi pereţ.i. Dimensiunile exterioare ale a-
prin dulapuri interioare şi suspen- cestui tip de dulapuri se stabilesc
date. formînd corpuri comune; a- În funcţie de dimensiunile bucătă­
ceste dulapuri au apărut În comerţ, riei, În partea superioară a acestor
după cum În cazuri speciale se pot dulapuri aranjindu-se obiectele cu
şi comanda prin intermediul coo- frecvenţa de folosire mai rară.
peraţiei meşteşugăreşti. Evident, nu pot exista indicaţii
De remarcat faptul că Întreaga şablon, «reţete» valabile in toate
suprafaţă a bucătăriei a rămas liberă, cazurile, ci trebuie să ne orientim
putind fi folosită pentru servirea după necesităţile şi condiţiile pro-
meselor, deci Înlocuind sufrageria. prii. numirul membrilor familiei.
Atit chiuveta CÎt şi maşina de gătit suprafaţa camerei. înălţimea utili
sint inglobate În montajul dulapu- a camerei etc.

3. Dacă În casa dv. există o scară de lemn, -5. Dintr-o sîrmă subţire de Q) 1 mm confecţionaţi, după mo-
puteţi folosi unele din treptele ei ca lădiţe sau delul alăturat. un suport in care veţi aşeza pălăria udată de
dulăpaşe În care să depozitaţi diverse obiecte. ploaie. In acest fel se evită deformarea păIărieî şi vă garantăm
şi o uscare rapidă.

6. Dacă aveţide extras o bucşă presată intr-un


nu vreţi să stricaţi alezajul, incercaţi me-
maÎ jos: se toarnă ulei in interiorul locaşului
se bate cu ciocanul un dom cilindric care
are (pe cit posibil de exact) egal cu dia-
metrul interior al bucşei. Uleiul fiind incompresibil
bucşa afară atît cit să o puteţi apuca
şi să o extrageţi ~poi complet
A
Ing. BREBENEl
D. VOCHIN

se capse.
fasoneazăconform cotelor
se prinde cu
cu clei de tÎ1I1l"ml;~ril!'l
se obţine
şi 6.
procură două camere de cauciuc
de dimensiunile 5 X 16 sau altele
de dimensiuni se introduc
În puntea şi se umflă
cînd se fi xează intreg

Nu urmează decît să introducem


în orificii catargul şi să vă urăm călă­ are
torie plăcută. mică şi nu este .,,,'fil"ian,H'
pistonului (14) din
a invinge forţa arcului de debreiere
care să menţină decuplat ambreiajul (22)
intermediul pirghiei (10).
Uleiul se scurge de ia conducta de refulare a
cu roţi dinţate inapoi În canalul de aspira-
acestei pompe, prin efectul ajutajului de la-
(18).
această poziţie. contactul (7) de pe maneta dl'l
comandă este deschis, electromagnetul distribul-
torului (4) este fără curent, iar sertarui de distribu-
ţie (2) al distribuitorului de comandă (3) stabileste
legătura cu conducta (5) şi cilindrul ambreiaju'lui
(12), astfel că uleiul se scurge spre recipientul de

PH I(Ulll)
ulei.
la.pornire (fig. 2), pe măsură ce turatia motorului
creşte, deci şi a pompei de ulei, incepe să se măreas­
că şi debitul de ulei, care nu se mai poate scurge
a Ambreiajul automat pe care vi-I prezentăm a fost
de Uzina de autoturisme «Sachsenting» din
(R.D.G.).
Scopul construcţiei (Ambarcaţia cu motor din fotografia alăturată a
a. Platformă de lansare pentru na- fost construită de un colectiv de pionieri şi şcolari
,vomodele şi mijloc de recuperare a membri ai cercului de modeUsm de la Casa pio-
acestora in timpul concursurilor; nierUor din Ploieşti.)

114
b. Ambarcaţie de agrement.
Caracteristici tehnice: Materiale folosite
- construcţie demontabilă, uşor de Pentru chilă - lemn de brad 50 x 35 mm;
transportat la locul de navigaţie; Pentru curenţii longitudinali - lemn de brad 20 x 20 mm
- deplasament de volum: 200 kg; Bordajul - placaj de tei, grosime 3 mm;
-flotoarele (două): În lungime de Coastele - placaj TEGO de 10 mm;
2. ROG rnm fiecare:
- puntea, dimensiuni 800 x 1 350 mm
Se sprijină pe două grinzi metalice.
fransversale, care unesc cele doua
flotoare;
Puntea - placaj TEGO de 20 mm;
Impregnarea s-a făcut cu vopsea nib'oclor-cauciuc.
PENTRU
se
- motor tip TUMlER de 2,5 CP,
răcire cu apă, ce antrenează o elice
cu diametru de 190 mm;
- sistemul de comandă a direcţiei
din două cîrme sincrone,
cabluri de oţel de la o
avion);
n',",'::,n"r'r,,,," poate transporta două
'RABAII '1
moment, În vederea
a fost amenajat

coaste
atît de prin ajutajulde laminare. Datorită
acestui de laminare, se produce În circuitul
uleiului o creştere de presiune care depinde de

.... "',IC'G.';:)LG. presiune se transmite p

cilindrul ambreiajului, iar


nea arcului de de
Ambre
concluzie se poate afirma că acest ambreiaj
(destul de simplu În comparaţie cu alte Sisteme)
va deschide mari posibilităţi echiparea au-
toturismeior cu ambreiaje economisin-
du-se şi deci bani.

prin la tranzistoare scoaterea


adus În constituie CÎteodată operaţie
cutia de viteze si riscantă. De asemenea, tranzistoarele au
iar motorul este in repaus, se un număr' extrem de mare de ore de
efectu! de frÎnare a! 100000) şi fiabilitatea lor, de ob!cei, este
autoturismul impotriva unei de fiabilitatea pieselor aferente. Astfel, chiar
dacă se găseşte un tranzistor stricat, aceasta s-a in-
Pentru a se porni motorul prin remorcarea sau timplat ori din cauza pieselor aferente, ori din cauza
impingerea autoturismului, se poate aduce neatenţiei sau nepriceperii unui depanator. Sint, bine-
de blocare in poziţia «blocat» şi apoi se ac- cazuri rare de defecţiuni de fabricaţie ascunse
ţiona această pedală ca orice pedală de ambreiaj iOflctiurle sudată incorect).
recomandat la verificările descrise
este un ohmetru. respectiv un multimetru folosit ca
ohmetru.
la motoarele automobilelor de mai sus se utili- Bineinţeles, la montaj se vor utiliza garnituri de La si identificarea tranzistoarelor, atît
zează, după cum se ştie, bujii cu filet metric M 18 x 1,5 etanşare standard, atit sub corpul bujiei M 18 cit În CÎt şi la 'verificarea rapidă În afara circuitului,
mm. şi sub piesa intermediară. Atenţie: intrucit, datorită
se recomandă un aparat simplu. care foloseşte tranzis-
de verificat Într-un montaj de oscilator audio.
Fiind vorba de motoare În doi timpi, la care lipsesc piesei intermediare încărcarea termică a bujiei va fig. 7-8 se dau schemele unui aparat bazat pe acest
supapele şi deci spaţiul disponibil in chiulasă este fi mai mare, ar putea fi necesară majorarea cifrei Se recomandă În special cel din fig. 8. Cu
suficient, constructorul a adoptat bujii cu diametrul termice cu 20--25 unităţi in scara Bosch. potenţiometrului reglează oscilaţiile,

mai mare. astfel ca ele să fie in de 1 500 Hz.


la acordarea de
Nu ne propunem să enumerăm aici avantajele tenţiometrul care formează un
pe care le prezintă construcţia unei bujii cu diame- de alimentare, se reglează la maximum. Micşorînd
trul filetului de 18 m.rn, faţă de alta cu numai 14 mm. tensiunea cu tonul se va atenua, iar anume
Se întîmplă Însă. deseori, ca posesorul unui punct se auzi. Cu cit acest Dunct se află la
tensiune scăzută, cu atît . tranzistorului
«Trabant» sau «Wartburg» să-şi procure un set de mare. Este
bujii de calitate, a căror utilizare să 111.1 fie însă posibilă alilrnent"t cu o tensiune
din cauza filetulu; de numai 14 mm. deCÎt În aparatul În care fllrl('tilnniP::!~7:%
tranzistorul. Dacă În
O piesă intermediară Înlătură acest dezavantaj;
ca material se va utiliza corpul unei bujii M 18 scoase
sau, eventual, se prelucra
ex. Ol 42) o piesă ca
tură. circulară pentru obiectiv. necesare.
de sus a cutiei se poate dis;finlge Cele două mînere se execută din mai multe
orificiul din plăci acrilice suprapuse, ajus-
Asamblarea din spate tate cu pila şi şlefuite cu hirtie abrazivă. Ele
celor lateraie se face cu bandă adezliva, se fixează pe casetă tot cu ajutorul soluţiei de
şi intre eie cu o pe bază de masă acrilică. Atenţie! Se va
masă. acrUică lăsa liberă ferestruica de control a dispozitivu-
Pentru. manevrarea de armare lui telemetrie!
in de bază a fost un orifi- Împiedicarea aburirii geamuluÎ din faţa ca-
de 11.5 ,"m diametru. După terminarea aces- setei se face prin aşezarea şi lipirea În interior
tor montarea prin a pieselor pe placa de bază a unui săculeţ cu granule de
seconfecţionează siliciu.
unul dintre Controlul etanşeităţii casetei se face fără a-
paratul de fotografiat montat: prin ventilul de
DW:SD~ozitjViUI de armare are şi el coresponden- cauciuc de bicicletă fixat in placa de bază se
pe~xteriOfulcasetei.. Pătrunderea apei introduce aer cu ajutorul unei pompe de mină,
lungul axelor esteimpiedicată printr- un sÎs- apoi caseta sub presiune se scufundă Într-un
d~'f:Pcmşoane (garnituri) de cauciuc fixate şi lighean cu apă pentru a se observa eventualele
inr'acade:~~~iin pereţi. Pentru ca să scăpări de aer.
l)u,sei(J~(:ă,ele se asigură cu inele de pre-
Blitzul electronic are o casetă separată, a-
siune prinse in şuruburi.
taşată de peretele din dreapta al cutiei apara-
O'·at~Pt~~flesebitătrebuie acordată confec- tului foto. În acest scop se decupează În pe-
tio~di4işpq~ftivelor de 'I'niilftevrare a teleme- reteie respectiv o deschizătură corespunză-
In.dui. toare pentru asigurarea legăturii dintre blitz şi
Pentru declanşarea aparatului se foloseşte aparat. (Cei interesaţi În realizarea acestei
o placă de declan.re făcută din tablă de alamă. construcţii pot consulta la bibliotecile de spe-
ExecuţiaineJuiuide presiune pentru fixa- cialitate revista «Hobby» nr. 12/1970.)
rea sticlei frontale - şi subliniem in mod dea- in măsura În care deveniţi realizatorul unei
~it ClCeSt element __ trebuie făcută de un spe- astfel de construcţii, vă rugăm să ne trimiteţi
cial~ţdeoareceeste necesari asigurarea unei pe adresa redacţiei atît datele propriu-zise cît
suprafete perfectpla...e.De asemenea. şi sticla şi fotografiile subacvatice pe care le-aţi obţi­
frontală trebuie tăiată precis la dimensiunile nut cu acest aparat. Vă urăm succes!

Pentru iubitorii sportului subacvatic, tot-


odată şi fotoamatori, prezentăm mai jos cîteva
sugestii pentru construcţia unei cutii etanşa (URMARE DIN PAG. 15)
a aparatului fotografic (tip «lei ca», «Kodak notat că expunerile sînt relativ lungi În comparaţie cu
cele menţionate pinăaici. Măsurarea corectă cu expo-
Retina», «Zorki», «Fed» etc.), cuplat cu un nometrul se face la 20-40 cm de o porţiune luminată.
blitz electronic. În magazine, restaurante, teatre, unde iluminarea
Luările de vederi se fac cu diafragma cu des- este in general suficientă, se apelează la ajutorul expo-
nometrului; vom remarca însă şi aici necesitatea efec-
chideri de la la 8 şi de expunere de tuării a trei clişee pe baza timpului corect determinat
cu un fotoexponometru sau pe altă cale, clişee a căror
expunere să varieze, în plus şi în minus, cu jumătate
de diafragmă. Desigur că, în cazurile în care deter-
minarea sigură a expunerii corecte nu e posibilă, se va
trage o serie mai de În o
succesiune de pentru
de ~yrH,n",rlP
în care tntnrlir",-"
ales

"'''''or,,;,,-,,,,, cu
expunerea a un singur film ama-
se poate tOrul va căpăta o experienţă minimă care va permite
să aprecieze foarte aproape de valoarea optimă valo-
a casetei, prevăzutăcu o deschiză- riie corecte ale timpilor şi diafragmelor.

20
Cîţi grnficieni Il-ar semna aceste {{meandre În "'U·'_n'.... ',.",,} Citi estetideni n-ar reflecta
asup,ra sensului metaforic ascuns al acestor <<În secţiune»? Şi cine ne-ar crede,
că această miniatură s-a născut il1cidenţa tebnicii rigoarea

Pentru inginerul electronist, fl.ll,cţ:iollal~ita'tea


integrat - aconsem'1at o
- s-o numim decisivă-

:il
«desii2i11)}-ul a să-şi delimiteze absoh.lt
circuitelor electronice - cel
pînă azi - ar cu un O
aptă să ne v.."rh",,~'~r::; - În sugestiv - despre care
spre ritmul ei -spectaculos, cu imlpf'evizibUe, cu dezvoltiri1l:'ubit exponenţiaie. Fireşte, nu-i
vorba de o grafică de salon, ci de una laboratorului şi halei jndustriaSe, dar care -
creator - ar avea toate să se şi să reziste caarti. Pentru moment, grafica aceasta
a tehnicii eJ.ectrollice - a influenţat tşi s-a 'suBstituit, uneori) arta

sm"tDtiexDlerieoltilGreu de răspuns~.. Ceea ce ştim in mod


cm, cor.espunm1)r.. poate rivaUza cu·o ta.piserie mCJdl:'!iI"'r~ă:
·~eGiTletAa ~e'wi·lI::'I4,Cl '1"'11.,1:11 cir-eult.:integrat,în afara oricărei t'f'ansfigul1iări, ascunde 1n lumea
de frumos.
fot:Qi1:ra,mrld cu ajutorul unui microscQ,p electrQnic
circuite integrate"a 'putut demoRstra
'ascundea În sinea sa un muzeu : peste 1 800 de
intermediul fotografii lor alăturate, ne de!moinsitreaD.

COLOR
şi şerve-
sînt Prosopul
anterior e stors) într-o so-
lutie alcătuită părti azotit de
sodiu atenţie!), 1 parte
iodură sau de sodiu şi
Ne În rîn- 700 de apă. Soluţia astfel
durile mici divertis- obţinu1ă incolora Servetelul e
mente chimice al căror efect Înmuiat În prealabil Într-o altă solutie
poate fără excepţie, diluată, incoloră, care se obtine astfel:
«minunarea» (Atragem a- se încălzesc 20 părţi de acid citric cu
tenţia că este necesar să se Încerce aproximativ 10 părţi apă, pînă ce reac-
În de cîteva ori fiecare expe- ţia e comple1ă şi lichidul pierde as-
«scamatorie» Înainte de a fi Iăptos. Se diluează cu apă so-
prE~zentaltă, pentru ca reuşita să fie obţinută, se inmoaie şerveţelul
se Iasă să se usuce bine.
experienţă, Prin atingerea prosopului umed. mî-
ca şi toate cele- na preia o parte din solutia cu care
nu necesi1ă «manevre» speCiale, acesta e îmbibat şi, ştergindu-se apoi
ascunse. Prezentaţi celor din jur un cu şerveţelul, cumulează şi compo-
plic mic În care se află o cantitate nentele soluţiei; a doua reacţie ce
În brevetul de invenţie 50 844/1968, (10), decalate Între ele şi dispuse pe oarecare de praf alb. Vărsati din el apare duce la formarea unor pete
autor ing. liviu lliescu, este descris un două rinduri «(:1» şi «d' », În aşa fel ÎnCÎt
o mică cantitate În podul' pal mei, albastre datori1ă iodului.
aparat optic pentru controlul circulatiei să reprezinte În cod binar numărul de 41/; Ultimul amuzament permite iden-
care rugaţi pe cineva (eventual
vehiculelor, aparat format din două e~i­ identificare a vehiculului, montate cu avea un ajutor) să vă acopere tificarea rapidă a unei cărti sau a unui
ţătoare În impulsuri de lumină A şi P; , ajutorul unor cadre elastice cu zăvoare cu un batic. Frecaţi Între palme !Cartonaş atinse de unul sau mai multi
două receptoare de lumină B şi B'. mon- (11).
ambele miini cu ba- invitaţi. Lăsaţi pe masă un teanc de
tate Într-un punct fIX (Ia postul de con- Pentru a se inregistra codul la tre- cu pentru ;. da impresia unor cartonaşe perfect curate (se curătă
trol), şi un dispozitiv C de reflectare cerea vehiculului În ambele sensuri, gesturi oculte. DUpă un timp scurt anterior cu alcool sau neofalină) şi
a impulsurilor luminoase, montat pe dispozitivul C se completează cu incă (verificat experimental) se va ridica numerotate; plecînd din cameră, ru-
vehicul (fig. 1). două rînduri de elemente retrodirectio- gaţi pe cineva să ia unul din cartonaşe,
baticul, şi in palma dumneavoastră
Emiţătorul În impulsuri de lumină A, nale «d» şi «d' », astfel ÎnCÎt numărui În va fi de as1ă da1ă un praf de culoare să-I arate şi celorlalţi şi apoi să-I
identic din punct de vedere constructiv cod binar este format dintr-un impuls galbenă. introducă printre celelalte. Se reco-
cu A', este format dintr-o sursă de lu- dat de elementele reflectoare (10) ale Explicaţia e simplă, praful alb e un mandă un număr mic de cartonase
mină (1), care trimite un fascicul de raze rîndului «e», reprezentînd cifra O, şi amestec de clorură mercuroasă şi 3-5. pentru ca experimentul să soli:
«a». către un condensator (2), care le două impulsuri date de un element (10)
iodură de potasiu. Prin frecare se cite foarte puţin timp. Deoarece car-
proiectează sub forma unui fascicul de din rindul «e r », simultan cu un element formează o mică cantitate de oxid tonaşele sînt identice ca aspect, s-ar
raze paralele «b» asupra unui disc rotitor (10) din rindul «d» sau «d'». reprezen- părea că este imposibil să alegi car-
roşu de mercur, care dă o culoare
(3), prevăzut cu nişte orificii, nefigurate tînd cifra 1. tonaşul atins. Acesta a suferit însă o
galbenă întregului amestec.
pe desen, aCţionat de un electromotor Receptorul de lumină B, identiC cu e S-ar putea ca unul dintre invitati modificare, respectiv pe suprafaţa lui
1(4}, pentru obţinerea unor impulsuri B' (figura 1), primeşte razele luminoase să dorească să fUf!leze o ţigară şi să au rămas amprentele celor ce l-au
luminoase de o anumită frecvenţă; emi- reflectate de elementele retrodirecţio­ atins.
nu aibă chibrituri. Ii veţi oferi o cutie
ţătorul mai cuprinde o diagramă (5) şi nale (10) prin oglinzile (7) şi (8) şi un Punerea lor in eviden1ă se face cu
întreagă şi. spre amuzamentul ge-
un obiectiv (6), o oglindă semitranspa- obiectiv (12) care le transformă În im- ajutorul unui mic aparat, ce se con-
neral al celor din jur. invitatul În cauză
rentă (7), care desface spotul luminos pulsuri electrice pentru decodificarea fecţionează intr-un timp scurt. Apa-
nu va reuşi să aprindă nici un băt
În două direeţii,«c» şi «c· », mărind in Înăl­ şi înregistrarea momentului de trecere
de chibrit, deşi acestea pocnesc, pu~ ratul cons1ă dintr-un tub de sticlă (de
ţime fasdculul luminos. Spotul luminos a vehiculului Într-o instalaţie electro- grosimea unei eprubete medii uzuale),
tăie, stropesc. Chibriturile oferite sint
din direeţia «c'» este reflectat de o nică. În sine cunoscută. lung de 10-15 cm, În care se pun, În
În prealabil preparate. Se inmoaie vîr-
oglindă (8), paralelă cu oglinda (7). care, Declanşarea părţii electronice este ordine: un strat de va1ă gros de 5-8
ful şi o mică porţiune din lemn într-o
Împreună cu spotul după direeţia «c», făcută de două impulsuri, care În cazul mm, începînd de la 2--3 mm de mar-
soluţie slabă de qasserglas (silicat
sînt reflectate pe acelaşi drum de către dispozitivului cu trei rinduri de ele- ginea tubului, un strat foarte subtire
de sodiu) şi se Iasă În prealabil să
dispozitivul reflector C spre receptoa- mente retrodirecţionale reprezintă ci- de cristale de iod, un alt strat de v~tă,
se usuce timp de o zi.
rele B şi B'. fra 1 in codul binar, iar pentru a evita un strat de bucăţi de clorură de cal-
• Rugaţi unul din invitati să tină
Dispozitivul C de reflectare a impul- ştergerea informaţiei anterioare insu-
in mină pentru un timp, cit" dumnea- ciu, care să fie pînă la 1,5 cm de mar-
surilor luminoase montat pe vehicul laţia de înregistrare se blochează printr-o ginea cealal1ă a tubului, şi, la sfîrşit,
voastră pregătiţi altceva, o bilă me-
(figurile 2. 3 şi 4) este format dintr-o cifră O aflată la sfîrşitul fiecărui număr un nou strat de vată.. Se Iasă capătul
talică <:;au eventual o cutie etanşă);
placă de bază (9) pe care sînt fixate nişte codificat. spre mirarea tuturor, acesta, după ce cu iod liber, iar celălalt se prelungeşte
elemente reflectoare retrodireeţionale o va muta dintr-o mînă intr-alta, va cu un tub de cauciuc de 5-10 cm.
căuta rapid să-i găsească un loc unde Se suflă prin tubul de cauciuc, ţinînd
să o pună. Ce s-a intimplat? in timp capătul liber al tubului de sticlă la
fiU.f 9
S'eli1iune])-D ce era ţinu1ă in mină, bila s-a încălzit 0,5-1 cm de cartonaşe. Amprentele
puternic, provocind reacţia persoa- devin vizibile În scurt timp pe carto-
nei in cauză. Cum se obtine acest naşul ţinut În mînă. Explicaţia e sim-
efect? Bila e goală În interior şi, plă: respiraţia este caldă, prin trece-
printr-un mic orificiu ce poate fi astu- rea sa printre bucăţile de clorură de
pat cu un şurub. se introduce un a- calciu ea devine şi mai caldă deoarece
mestec de substanţe peste care cu clorura de calciu absoarbe vaporii de
puţin timp inaintea experienţei se pu- apă cu degajare de căldură; peste cris-
ne puţină apă. Vom indica citeva po- talele de iod va trece un curent de aer
sibile amestecuri, dumneavoastră ur- cald, ducînd la formarea de vapori
mînd să-I alegeţi pe cel a cărui reali- de iod, care vor reactiona cu sub-
Fl6.4
zare vă este la Îndemînă: stanţele organice depuse prin atinge-
rea cartonaşului. respectiv cu am-
45 9 acetat de sodiu prenta.
1. 5 g hiposulfit de sodiu De reţinut că aparatul trebuie mon-
2 9 glicerină tat cu puţin timp inainte de folosire
0,5 g clorură de calciu şi demontat imediat după. Aceasta
e necesar deoarece clorura de calciu
ro 9 pilitură de fier va absorbi vaporii de apă din atmosfe-
1 g clorură de Pb ră, devenind inutilizabilă, iar iodul se
86.3 0,2 g pulbere de AI poate vaporiza sub influenta unor sur-
se locale de căldură, atacind totoda1ă
60 9 pilitură de fier şi 'Iata.
7 g sulfat de Cu Încheiem reamintind că toate expe-
2 9 sare de bucă1ărie rienţele descrise trebuie neapărat În-
1 9 clorură de calciu cercate de cîteva ori înaintea prezen-
1 g clorat de potasiu tării lor.

2Z
folosit pînă
digital, care va complet
1974, cind va şi lansarea.
generaţie de va avea o capa- cm, care acoperă solul
de zece ori mai mare decit aceş- de vedere pn~d()mină
tia vor avea o medie de zece ani, vor cu co<mp1oziitia rocilor cristaline rec:oltate feh:isIJlatii
fiabilitate maximă mult mai - a declarat {silicaţi de
cea de-a conferinţă de te- piroxenele de
lecomunicaţii organizată de J. sub se OI11Ifm4~le, ilmenita, nirnfe~rnit::l_
conducătorul tele- +.. i,r!li .....+.. şi cristobalita. Ultimele două
saitelitil<>r În cadrul referă la variante de oxizi de siliciu .
• principal al navetei va benefi- • Coborîrea unui robot pe solul marţian În cursul
cia de un sistem electronic premieră, con- «ferestrei a<.::tronomice» favorabile care se va pro-
tractat de cu firma «Honeywell», duce anul următor pune probleme deosebite in de la 7000 la 110 metri pe secundă! Pe ultima
in contul N.A.S.A. Pentru prima dată un asemenea ceea ce priveşte protecţia termică a aparatului des- a traiectoriei de coborîre pe solul marţian,
dispozitiv va fi adaptat la un moior-rachetă cu com- tinat să parcurgă cu viteză cosmică atmosfera mar- va fi susţinut de o imensă cu deschidere
bustibillichid, şi el va fi capabil să controleze funcţio­ ţiană şi totodată să nu contamineze din punct de comandată (vezi figura), care acţiunea de
narea motorului, să organizeze modificări in ames- vedere biologic planeta vecină, pe care se scontează la Înălţimea de 1 600 m.
tecul elementelor combustibilului, deci la tracţiu­ ca posibilă găsirea unor forme de viată. Specialiştii • Echipajul selena~ condus de David Scott a
nea motorului, să urmărească temperatura acestuia, au considerat valabi!,ă problema numai dacă se adus pe Terra un straniu material de culoare verde,
să-I pornească sau chiar să-I oprească - a decla- va recurge la o dublă ecranare a aparatului de cobo- o rocă «breccias» cu incluziuni pînă la SOO/o de
rat W. J. Brennan, preşedintele «Rocketdyne». rîre pe Marte: -protecţia biologică va fi largată la mai sticlă verde sub formă granulară, sferică; multe din
.. in conformitate cu acordul intervenit intre multe mii de kilometri de scutul atmosferic plane- sferulele verzi erau devitrifiate, aduse la starea de
N.A.S.A. şi Academia de ştiinţe a U.R.S.S., recent tar, iar cea termică va servi pe parcursul frînării ortopiroxen şi aveau un conţinut ridicat de oxid de
a fost făcut un schimb de mosire de sol selenar: aerodinamice, cînd viteza staţiei automate scade mangan.

TEHNICA CUVI NTE ÎNCRUCISATE


ECH I DENSITĂŢI LOR
COLORATE f
-
................. 3 4- 5 IS 7 8 9 10 ff 12

(URMARE DIN PAG.14) Copia finală


2
Masca 1 este montată În reperaj cu contramasca 2A; 3
acest cuplu este plasat, tot in reperaj, pe filmul sau

JO~
hirtia color. 4
Se expune printr-un filtru colorat. I--~;;;...p-

Se inlocuieşte cuplul 1 +2A cu cuplul 2+3 A şi se 5


expune prin alt filtru colorat, pe aceeaşi suprafaţă
sensibilă.
Se procedează in continuare la fel. in funcţie de
numărul de măşti obţinut.
Tratamentul este in funcţie de suprafata sensibilă
folosită.
SPEtIAL
nr. 1 se recomandă a fi cu toleranţe de. maximum
1%. cu o bună stabilitate. De asemenea este indi-
cat ca masa montajului să nu fie pusă la şasiu.

c ln subgama Veste nevoie de o calibrare corectă


suplimentară cu ajutorul trimerilor. Astfel, la
150 kHz se ajustează Ct pină avem la semn frec-
venţa respectivă, avind trimerii Ct, reglaţi la o
pozitie de mijloc. Operatia se repetă de citeva ori.
DEZLEGAREA
JOCURILOR
(URMARE DIN PAG. 7) Intre baza lui Ta şi masă se observă grupul serie DIN NUMERELE:
RC, care -elimină oscilatiile parazite la frecvente
inalte, iar in emiterul lui TI se observă o capacitate
de valoare mare, care este necesară pentru o bună
decuplare. Potenţiomelrul P este dublu; liniar şi
are valoarea de 10 kA. legea de variatie trebuind
să fie respectată cu tolen:tnte foarte bune. tn cazul 1. Calculatoare; 2. Inginere - Tel;
in care amatorul nu găseşte un potentiometru 3. Ba - N - Calcule; 4. Euler - Ceh -
dublu, poate consul1a articolul tehnicianului Ni- EC; 5. R - Atom - Vinul; 6. Nc - IS
colae Hanu din nr. 4/1911 al revistei «Tehnium», - Timp - R; 7. Eledrozi - lo; 8.
atit pentru acest fapt cit şi pentru etalonare. Pentru Tona - O - Organ; 9. Iru - Faur -
valori mai mici de 2 V la ieşire se poate folosi un Agi; 10. C - Nou-ti - Abac; 11. Auto-
atenuator calibrat. Sursa de alimentare provine de

1.
la unalimentator stabilizat, care poate fi uşor rea- NIC. AMARIEI matizare.
lizat de către amator. Tranzistoarele folosite sint
de tipul BC B pentru Ti şi TI' cu p8:rametrul t .Spre deosebire de obişnuitele «cu-
~le =300. de fabricatie românească, iar Ta şi Tj, vinte incrucişate», la care cititorul este
vor fi de tipul 2 N 1613, 2 N 2219 sau BC 107 B. de invitat si descopere echivalente ver-
fabricaţie- românească (~Je =100), fiind prevăzuti bale r (sinonime, cuvinte de substi- 1. Stras - Titan; 2. Muşchi - lelo;
cu radiatori de răcire. tuire etc.), de această dată jocul im-
Montajul de fată caută să vină in ajutorul celor 3.An - E - Pliniu; 4. lup1a - Ua - Er.
care doresc să construiască un oscilator RC cu plica descoperirea unor cuvinte create 5.Triate - Suri; 6. Uiet - Gc - Re:
performante imbunătătite pentru a-I utiliza şi in prin insllşi combinarea literelor cu- 7. R. litarga - M; 8. lpe - ~Ioanţe;
măsurarea, verificarea sau reglarea de aparaturi prinsa lD indicaţia-reper. De exemplu: 9. l-A - (mbiat; 10. Alice - Ajuta;
mai pretenţioasă. NET, III, UH ->TEHNIUM 11. Ceruzită - Al.
V'~K»

)~'\\ \\ \~

23
Recentul concurs «Tehnium» a marcat, unde e cazul, schiţe de execuţie. Răspun­
in mod cert, de lucrati trimise dem pnn aceasta şi cititorilor Ştefan
adresa o treaptă superioară Cacoveanu - Bucureşti, Hagiu Ion Ilie -
desfăşurarea acestui dialog cititor-re- Bucuresti. Mangu Petre - Teleorman,
oacţie-cititor, În care rolul nostru a fost care, judeCind după temele enunţate, se
si va rămîne ... cel <ie interme<iiar. pot înscrie cît de curind printre colabo-
... Lucrările premiate in cadrul con- ratorii revistei.
cursului, aşa cum am mai anunţat, vor fi
publicate, rind pe rind, În paginile noastre. .. Folosim totodată prilejul acestei
• O serie de alte lucrări, sosite după scurte «corespondenţe» pentru a răs­
inchiderea de un real in- punde afirmativ celor care ne-au solicitat
teres pentru cititorii vor fi incluse, montaje şi date tehnico-informative spe-

I
ca şi pînă acum in «De la citi- ciale (Lauby Robert, Crişan Valentin, An-
ton Mronovăţ, Mihai Mindru, Simion Iosif,
Minchici
deanu Valeriu,
Fekete

Cornel, Paliga Vi oreI, Schelier


Birlă-
Mihai

Mustafa Neazi, Claudiu Iacob, Luca Vio-


I I
reI, Dode Aurel). În numerele noastre
viitoare găsi schemele solicitate.

Alimentat la 6 V din patru baterii cilin-


drice, aparatuE CROWN TR-l05 recepţio­
nează gamele de frecvente 52Q.;-1 600 kHz
(UM) şi 3,9.;.-12 MHz (tiS). Primul etaj,
echipat cu tranzistorul 2 SA 350. îndepli-
neşte funcţia de convertor, combinind sem-
nalul recepţionat cu semnalul propriu (os ci-
lator local), pentru a se obţine semnalul
FI cu frecventa de 455 kHz.
In colector~1 tranzistorului este montată
25875 25875 dioda 1 N 34 A pentru liniarizarea amplitu-
dinii semnalului FI. 2 SA 350 poate fi inlocuit
cu EFT 311;11 402; AF 111.
Următoarele două etaje, echipate cu tran-
CENTENARUL GARII DE NORD zistoarele 2 SA 12, amplifică semnalul de
frecventă intermediară" detectat in continua-
in 1872, Gara de Nord a fost numită Gara Tirgu-Veslei şi sub a cărei d,,:numire
a functional citiva ani. Centenarul a fost sărbătorit şi prin emiterea unei mărci re cu dioda 1 N 34 A. .
poştale cu o valoare de 55 bani. Pe baza primuhJi etaj FI este aplicat şi
semnalul de CAA. Dacă lipsesc condensa-
toarele de neufrodinare (1 şi " oF) sau con-
densatoarele de decuplare, pot aparea OSCI-
taţii parazite in aceste etaje.
Tranzistoarele 2 SA 12 pot fi inlocuite cu
EFT 311f EFT 319. Dioda 1 N 34 A poate fi
50 ANI «U.U::.» 1922-1972 inlocuită cu orice de diodă cu contact
punctiform.
Cu ocazia implinirii a 50 de ani de la infiinţarea UniUnii internationale a
fost emisă o marcă poştală in valoare de 55 bani şi in ţara noastră.
căilor ferate,a Partea de audiofrecventă are două etaje
ca amplificatoare de tensiune. după care
urmează etaju~ final de putere, in contra-
fără transformator de ieşire.
la realizarea acestui număr au colaborat: ing. V. Călinescu; ing. Cornel fina~ poate debila 230 mW cu 10%
Sergiu Florică; ing. D. GăIăţeanu; N.Galambos; ing. M. Ivan- tiic~tnl!"~il!~nii cu: un consum general de 65 mA.
tauric; V.lauric; ing. 1. Mihăescu; G.D. Oprescu; ing. D. Pe- Tranzistoarele 2 SB 15 şm 2 SB 71 pot fi inlo-
Prezentarea artistiCă: ADRIAN MATEESCU
cuite cu EFT 323, respectiv EfT 353.
M. SchmoU. Unele sfaturi referitoare ia depanarea a-
Prezentarea grafiei: .ARCADIE DANEllUC cestui receptor, cerute de cititori, conside-
răm că nu mai sint necesare, datorită publi-
cării schemei electrice.
Tiparul executat la Combinatul poHgrafic «Casa Scinteii»