Sunteți pe pagina 1din 20

CUPRINS

CAPITOLUL I..............................................................................................2
Piaţa financiară - Caracteristici și trăsături generale .............................2
CAPITOLUL II.............................................................................................5
Piaţa financiară în Lituania........................................................................5
2.1 Piaţa bancară..............................................................................................................7
2.2 Piaţa titlurilor de valoare..........................................................................................13
Piaţa asigurărilor............................................................................................................17
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................20

1
CAPITOLUL I
Piaţa financiară - Caracteristici și trăsături generale

Piețele financiare internaționale asigură mobilizarea și redistribuirea capitalului


disponibil la nivel mondial. Piața financiară internațională se individualizează prin faptul
că: dispune de structuri ce acoperă toate tipurile de titluri; operatorii asigură activitatea pe
piețele financiare; autoritatea se angajează să asigure transparența, lichiditatea și buna
funcționare a pieței.
Pieţele financiare internaţionale asigură mobilizarea şi redistribuirea capitalului
disponibil la nivel mondial. Piaţa financiară internaţională se individualizează prin faptul
că: dispune de structuri ce acoperă toate tipurile de titluri; operatorii asigură activitatea pe
pieţele financiare; autoritatea se angajează să asigure transparenţa, lichiditatea şi buna
funcţionare a pieţei.
Sistemul financiar de tip lituanian este bazat pe o anumită structură
organizatorică, fiind format din întreprinderi direct productive, societăţi de asigurare,
bancare, etc., caracterizate prin legături strânse între ele. Evaluarea titlurilor emise de
întreprinderi în acest context este extrem de dificilă, pentru că trebuie să se ţină cont şi de
potenţiale acte de sprijin din partea celorlalte entităţi ale structurii organizatorice. Astfel,
chiar dacă o întreprindere se confruntă cu dificultăţi, ceea ce ar duce în condiţii normale
la o scădere a cursului bursier al acţiunilor emise de aceasta, ea va miza pe sprijinul
acordat de celelalte entităţi, motiv pentru care în analiză va trebui să se ţină cont şi de
forţa economică a acestor entităţi.
Piaţa financiară, mai mult sau mai puţin dezvoltată, exista in orice economie de
piata şi reprezintă locul unde se întâlneşte oferta cu cererea de fonduri financiare.
Piaţa financiară este formată din urmatoarele componente: piata bancara (sau piaţa
creditului), piata titlurilor financiare (sau piaţa financiară în sens restrâns)si piata
asigurărilor.
Piaţa bancară (piaţa creditului) priveşte relatia de credit având la bază active
financiare fără caracter negociabil - disponibilităţile băneşti sunt atrase la bănci şi apoi

2
utilizate de către acestea pentru creditarea celor în căutare de fonduri (finanţare
indirectă).
Piaţa financiară în sens restrâns (piaţa titlurilor financiare) este structurată în piaţa
monetară şi piaţa de capital. Pieţele monetare sunt specializate în tranzacţii cu titluri pe
termen scurt (până la 1 an) cum ar fi: depozite bancare, cecuri, bilete la ordin, certificate
de depozit, cambii şi altele. Preţul dreptului de a utiliza fondurile oferite astfel pe piaţa
monetară este reprezentat în principal de dobândă.
Pieţele de capital sunt specializate în domeniul tranzacţiilor cu active financiare pe
termen mediu şi lung. Aceste titluri financiare sunt reprezentate în principal de acţiuni şi
obligaţiuni. Pe piaţa de capital apare o relaţie directă între posesorul de fonduri
(investitorul) şi cel aflat în căutare de resurse financiare şi care va emite titluri, urmând ca
în schimb să primească fondurile de care are nevoie.
Zona Europei Centrale si de Est este percepută ca o zonă cu risc ridicat,
transparenţă redusă, lichiditate scăzută, şi în general o evoluţie dezamăgitoare în ultimii
ani.
Din multe puncte de vedere această concepţie este corectă. Bursele est-europene
înregistrează în general un nivel de dezvoltare destul de redus faţă de cele din ţările
dezvoltate. Înfiinţarea relativ recentă a burselor în ţările Europei de Est este principalul
motiv pentru această stare de fapt. O perioadă de dezvoltare de 5-10 ani (după o “pauză”
de comunism de 40-50 de ani) nu este nici pe de parte suficientă pentru ca aceste burse să
atingă nivelul celor din Europa de Vest, Asia de Sud-Est sau America de Nord. Istoricul
redus duce la probleme precum lichiditate şi capitalizare scăzute, gamă redusă de
instrumente tranzacţionate, etc. Marea majoritate a instituţiilor bursiere din aceasta zonă
au fost înfiinţate în cadrul procesului de privatizare, pentru a asigura o piaţă de
tranzacţionare a acţiunilor societăţilor incluse în acest proces. Multe din burse nu au
reuşit să depăşească această etapă.
În Lituania bursa se numeşte National Stock Exchange of Lituania şi a fost
înfiinţată în 1993 când au fost adoptate acte normative şi au fost înfiinţate instituţii
necesare funcţionării pieţei de capital. Capitalizarea bursieră şi profitul au crescut, la fel
şi intermediarii financiari. Îmbunătăţirea sistemului de cotare al bursei şi cadrului
normativ a atras tot mai mulţi investitori străini şi autohtoni.

3
Moneda oficială a Lituaniei se numeşte litas. Începând cu 2 februarie 2002, Lituania
menţine cursul monedei sale naţionale fix faţă de euro: 1 EUR=3.4528 LTL. În anul
2004, Lituania a aderat la Uniunea Europeană .Letonia si Lituania sunt suporteri
entuziasti ai monedei euro si ar putea sa devina cei mai noi membri ai clubului in 2014.

4
CAPITOLUL II
Piaţa financiară în Lituania

Lituania are cel mai avansat sistem financiar din regiune, rezultat al reformelor ce
au dus la aderarea acestei ţări la UE în mai 2004. Sistemul financiar al Lituaniei este
concentrat în sistemul bancar şi este împletit cu sistemele financiare ale celorlalte ţări din
regiune, în special cele scandinave. Cele mai importante instituţii şi reglementări pentru
participanţii la piaţa lituaniană sunt :

Autoritatea de reglementare

Bursa de Valori din Vilnius, acum parte a Mării Baltice OMX Market , a fost stabilită de
către stat şi este în esenţă, o entitate auto-reglementare, deşi Comisia de Valori Mobiliare
o supraveghează.

CSDL - Central Securities Depository of Lithuania CSDL - Depozitarul Central a


Valorilor Mobiliare a Lituaniei
Centrinis Lietuvos Vertybiniu Popieriu Depozitoriumas (CSDL) este depozitarul
central al valorilor mobiliare din Lituania. Este depozitarul central pentru toate titlurile de
capital şi titlurile de creanţă tranzacţionate pe piaţa publică în Lituania prin intermediul
brokerilor. Titluri de valoare, pentru a introduce CSDL sunt dematerializate, pot fi
deţinute în formă carte-intrare numai, şi nu poate fi re-materializat.

The National Stock Exchange of Lithuania Bursa de Valori Naţională a Lituaniei

În octombrie 1992, rezoluţia a Guvernului Republicii Lituania cu privire la


provizorii Regulamentului privind eliberarea şi publică tranzacţionarea de valori
mobiliare şi Bursa de Valori a fost adoptată. În mai 2001, în mod oficial de schimb a pus
pe cooperarea cu Alianţa aşteptare nordice NOREX. Decembrie 2004, Comisia de
Privatizare a adoptat programul de privatizare pentru vânzarea a 54.47% din actiunile

5
Bursei de Valori Naţional Schimb de Lituania şi 32% din acţiunile în valori mobiliare
Depozitarului Central din Lituania. În mai 2004 OMHEX, cea mai mare din Europa de
Nord de valori mobiliare operatorului de piaţă, şi lituanian Fondul Proprietăţii de Stat
(FPS) a încheiat tranzacţia, prin care OMHEX achiziţionat 44.30% din actiunile Bursei
de Valori Naţional Schimb de Lituania şi 32% din acţiunile în valori mobiliare Central
depozitarul Lituania. Viitorul a Valorilor Mobiliare baltice piata, marketing comun acord
şi listarea încrucişate între cele trei pieţe baltice nu este clar, ca urmare a deciziei de
Estonia şi Letonia, să se alăture grupului HEX.

Impozitare

Dividendele plătite de o societate rezidentă lituanian la un non-rezident sunt supuse


reţinerii la sursă de 15%. Reţinerea la sursă nu este aplicabilă în cazul în care destinatarul
a deţinut mai mult de 10% din acţiuni de capital şi drept de vot în cadrul companiei
lituaniene pentru cel puţin 12 luni. Această derogare nu se aplică pentru companii
înregistrate într-o zonă desemnată prin lege fiscale reduse. Un tratat de dubla impozitare
aplicabile pot reduce rata a taxei reţinute la sursă cu privire la plata dividendelor.
Dobânzile plătite de către o societate rezidentă lituanian a companiilor străine este supusă
reţinerii la sursă de 10%.

Investment restrictions

Toate valori mobiliare tranzacţionate în piaţa publică sunt disponibile pentru


investitorii străini. Investitorii străini nu pot cumpăra acţiuni la societăţi a căror
principală activitate este apărarea, produse farmaceutice, sau legate de loterie, dar aceste
entităţi sunt, în general, nu sunt enumerate. Investitorii străini care doresc să obţină 10%
sau mai mult din acţiunile unei bănci lituanian trebuie să obţină aprobarea prealabilă de la
banca centrală, un proces care durează, în general, o lună. Este responsabilitatea
investitorului de a solicita şi de a obţine această aprobare. În cazul în care un investitor
dobândeşte din neatenţie mai mult de 10% din acţiunile fără aprobarea prealabilă băncii
centrale, banca centrală poate suspenda drepturile de vot ale cumpărătorului.

6
Limitele substanţiale actionar sunt stabilite la 10%, 20%, 25%, 33%, 50%, 66% şi
75% din totalul de acţiuni. Beneficiarul trebuie să prezinte achiziţie acţionar substanţială
a Comisiei pentru valori mobiliare şi emitentului în termen de şapte zile de la peste limită
relevante.

2.1 Piaţa bancară

Sistemul bancar este organizat pe două trepte: pe prima se află banca centrală
(Banca Nationala a Lituaniei), iar pe treapta a doua se află băncile comerciale.
Întregul sistem bancar este supravegheat şi reglementat de Banca Lituaniei.
Ca bancă centrală, principalul ei obiectiv este menţinerea stabilităţii preţurilor.
Banca Lituaniei este independentă de Guvern sau alte instituţii ale statului. Funcţiile
băncii centrale sunt următoarele:

• stabilirea principiilor pentru ţinerea contabilităţii şi stabilirea raportărilor pe


care instituţiile de credit trebuie să le facă
• încurajarea unui sistem de plată stabil şi eficient.
• emisiunea monetară (litas)
• formularea şi implementarea politicii monetare
• stabilirea sistemului de schimb al monedei naţionale şi anunţarea cursului
oficial de schimb al litas-ului
 depozitarea şi administrarea rezervelor valutare ale ţării
• acţionează ca trezorier al statului
 acordarea şi revocarea licenţelor instituţiilor de credit şi a permisurilor de
înfiinţare şi funcţionare a sucursalelor şi agenţiilor instituţiilor de credit
străine, supervizând activitatea lor
• dezvoltarea şi administrarea unui sistem de transfer interbancar de fonduri şi
stabilirea condiţiilor de participare la sistem
În procesul de aderare a Lituaniei la Uniunea Europeană, Banca Naţională a
Lituaniei a devenit membră a Sistemului Băncilor Centrale Europene. Ea participă în
Consiliul General şi comisiile SBCE la luarea deciziilor.

7
Banca Lituaniei, în limitele competenţei sale, implementează măsurile la care s-a
obligat Lituania în negocierile pe care le-a avut referitor la cele trei capitole din legea UE,
se implică în activităţile de punere în practică a legii UE, a cerinţelor, standardelor şi
practicilor Băncii Centrale Europene în domeniul bancar.
Numărul băncilor comerciale a scăzut de la 28 în 1995 la 10 în 2004. La inceputul
anului 2006, funcţionau 10 bănci comerciale, 2 sucursale ale unor bănci străine, 3 agenţii
ale unor bănci străine şi 62 de instituţii de credit. Ponderea capitalului străin este foarte
mare (95,6%). În sistem există şi o bancă de stat. Sectorul bancar este caracterizat de un
grad mare de concentrare, 66,52% din activele sistemului fiind concentrate în primele 3
bănci ca mărime. Garantarea depozitelor este realizată de către Fondul de Garantare a
Depozitelor.
Topul băncilor din Lituania după ponderea activelor în total active ale sistemului
bancar se prezintă conform tabelului de mai jos. Tabelul conţine, de asemenea,
participarea băncilor la creditarea agenţilor economici şi populaţiei.
Tabel nr.1: Topul băncilor după ponderea activelor în total active ale sistemului
bancar
Bănci Active (%) Împrumuturi (%)
1 SEB Vilniaus Bank 32.50 33.31
2 Bank “Hansabankas” 22.65 23.42
3 Bank “NORD/LB Lietuva” 11.38 14.43
4 Bank “Snoras” 6.94 2.80
5 Sampo Bank 6.67 8.62
6 Ūkio Bank 5.64 1.86
7 Nordea Bank Finland Plc Lithuania Branch 5.07 6.60
8 Vilnius Branch of Bayerische Hypo-und
Vereinsbank AG 3.93 3.35
9 Šiaulių Bank 2.60 2.77
1
0 PAREX BANK 1.25 1.21
1
1 SEB VB būsto Bank 0.70 1.09
1
2 Medicinos Bank 0.67 0.53
Sursă: Site-ul oficial al Băncii Lituaniei (http://www.lb.lt)

8
Sursa: Site-ul oficial al Băncii Lituaniei (http://www.lb.lt)

9
Sursa: Site-ul oficial al Băncii Lituaniei (http://www.lb.lt)

În perioada studiată, trendul descrescător al concentrării sistemului bancar observat


de câţiva ani, s-a păstrat. În cursul anului, valoarea activelor primelor trei bănci ca
mărime s-a micşorat de la 67,9% la 66,5%. Cota de piaţă a AB Sampo bankas a crescut
cel mai mult (cu 2 puncte procentuale).
Conform declaraţiilor financiare la 1 octombrie 2009, activele totale ale băncilor
comerciale şi ale sucursalelor băncilor străine au ajuns la 37 miliarde litas, înregistrând o
creştere cu 3,3 miliarde (9,9%) faţă de trimestrul anterior. Creditele acordate clienţilor au

10
avut o valoare de 22,4 miliarde litas, în creştere cu 2,7 miliarde (13,5%) faţă de trimestrul
anterior. Împrumuturile noi acordate în 2009 sunt distribuite în cote aproape egale între
agenţi economici şi gospodării. Împrumuturile acordate populaţiei au rămas cea mai
dinamică componentă şi au avut un trend crescător. Împrumuturile ipotecare prevalează,
dar şi creşterea celorlalte tipuri de credite acordate populaţiei este semnificativă. Faţă de
1 octombrie 2008, împrumuturile către populaţie au crescut cu 3,4 miliarde litas (88%),
din care creditele ipotecare au crescut cu 2,5 miliarde litas (84%), iar alte împrumuturi cu
922 milioane litas (mai mult decât dublu). O dată cu aceste creşteri, băncile au stabilit şi
provizioane mai mari. Rata provizioane/credite a crescut de la 0,85% la 0,91%.
Depozitele de la băncile autohtone au totalizat 21,9 miliarde litas, fiind în creştere
cu 1,2 miliarde (5,7%). Cea mai mare creştere a fost înregistrată la depozitele
companiilor private - creştere de 546 milioane litas, însemnând 7,5%, iar depozitele
persoanelor fizice au crescut cu 456 milioane litas, 4%.
Rata lichidităţii sistemului bancar s-a menţinut la 43,12%, cu 13 puncte procentuale
peste minimul stabilit de Banca Lituaniei.

11
Tabel nr.3: Profiturile principalelor bănci din Lituania în perioada octombrie 2008 -
octombrie 2009

Profit pe anul curent (milioane


Nr. Banca litas)
1 Oct 2008 1 Oct 2009
1. AB bankas NORD/LB Lietuva 4.1 30.1
2. AB Ūkio bankas 4.1 9.7
3. AB SEB Vilniaus bankas 97.7 97.4
4. AB Šiaulių bankas 5.6 7.1
5. AB bankas Snoras 14.8 30.5
6. UAB Medicinos bankas 1.4 1.6
7. AB Parex bankas 4.7 6.0
8. AB bankas Hansabankas 81.6 82.3
9. AB SEB VB Mortgage bank 0.2 2.9
10. AB Sampo bankas -0.9 2.7
TOTAL banks: 213.3 270.2
Bayerische Hypo- und
11. 1.8 2.2
Westbank AG Vilnius branch
Nordea Bank Finland Plc
12. 2.3 3.2
Lithuania branch
Total foreign bank branches: 4.0 5.3
TOTAL: 217.3 275.5
Sursa: Site-ul oficial al Băncii Lituaniei (http://www.lb.lt)

Toate bancile comerciale autohtone şi sucursalele băncilor străine din sistem au fost
profitabile în primele 9 luni ale anului 2009. Conform datelor, profitul total pe anul în
curs s-a ridicat la 275,5 milioane litas, cu 26,8% mai mare ca în aceeaşi perioadă a anului
2004.
Creşterea veniturilor băncilor a fost uniformă, ratele creşterii pe tipuri de operaţiuni
fiind similare. Cel mai mare impact asupra profitabilităţii băncilor l-au avut veniturile
aferente portofoliului de credite, care au determinat creşterea profitului cu 111,6 milioane
litas (25,2%). Cum gama de servicii bancare s-a lărgit, băncile au început să câştige mai
mult din servicii şi operaţiuni de comision, veniturile aferente acestora crescând cu 62,3

12
milioane litas (26,3%). Rezultatele băncilor au fost influenţate în sensul creşterii şi de
amortizări mai mici şi de veniturile mai mari din operaţiuni de schimb valutar şi
operaţiuni cu instrumente financiare.
Un impact negativ asupra rezultatelor băncilor l-au avut, în primul rând, cheltuielile
cu provizioanele care au crescut semnificativ pe parcursul anului, mai exact cu 54,1
milioane litas. Un alt factor negativ l-a reprezentat creşterea costurilor operaţiunilor, a
cheltuielilor cu garantarea depozitelor şi a taxelor plătite ca urmare a creşterii volumului
operaţiunilor şi depozitelor.

2.2 Piaţa titlurilor de valoare

Bursa Naţională a Lituaniei (National Stock Exchange of Lithuania), deschisă în


1993, a fost prima bursă deschisă în regiunea baltică, deşi majoritatea tranzacţiilor
implicau obligaţiuni sau bonuri de tezaur. Sectorul este reglementat de Comisia Valorilor
Mobiliare a Lituaniei. Bursa Naţională a Lituaniei este membră a Federaţiei Burselor
Europene.
Înainte de 1992, investitorii (persoane fizice şi instituţii) din Lituania avea puţine
alternative la băncile tradiţionale ca depozitari ai economiilor. Firmele noi sau companiile
care aveau nevoie de capital pentru extindere erau forţate să apeleze la bănci. Pentru a
stimula economia, Guvernul a emis o serie de hotărâri între 1992 şi 1995 în vederea
creării unui cadru instituţional pentru o piaţă de capital.
Crearea pieţei de capital s-a bazat pe experienţa şi tehnologia pieţelor ţărilor
dezvoltate. S-a acordat o atenţie deosebită instituţiilor pieţei şi funcţionării acestora. În
prezent, principalele instituţii ale pieţei de capital funcţionează corespunzător.
Bursa din Vilnius (Vilnius Stock Exchange – anterior National Stock Exchange of
Lithuania) creează pentru intermediari condiţii de siguranţă a tranzacţiilor cu titluri.
Sistemul de tranzacţionare este centralizat şi dematerializat. La începutul sesiunii de
tranzacţionare se stabilesc preţurile titlurilor, apoi are loc cotarea continua. Tranzacţiile
au loc funcţie de ordinele date de intermediarii de pe piaţă.
Central Securities Depository of Lithuania (CSDL) asigură fluxuri paralele de bani
şi titluri între părţile participante la schimb, se ocupă de contabilitatea titlurilor şi

13
circulaţia acestora, deschide şi operează conturile de titluri, păstrează în custodia sa
titlurile şi asigură alte servicii pentru participanţii la piaţă.
Funcţiile băncii de compensaţie în Lituania sunt îndeplinite de Casa de
Compensaţie din cadrul Băncii Lituaniei care execută operaţiunile de clearing dintre
intermediari.
Comisia Valorilor Mobiliare (Lithuanian Security Commission) reglementează şi
supervizează activitatea companiilor de brokeraj, a departamentelor de brokeraj ale
băncilor, a Bursei Naţionale a Lituaniei şi a CSDL, a emitenţilor de titluri şi a
companiilor de investiţii şi, de asemenea, observă fluxurile de informaţii între parteneri şi
protejează interesele investitorilor.
Membrii Comisiei sunt numiţi de către Parlament şi au un mandat de 5 ani. Ei
acţionează conform principiilor şi procedurilor stabilite prin lege. Comisia supervizează
piaţa în numele statului în vederea sporirii stabilităţii şi siguranţei întregului sistem
financiar.
De supraveghere se ocupă şi Bursa din Vilnius. Ea supervizează participanţii la
piaţă şi emitenţii de titluri tranzacţionate pe piaţă, formarea preţurilor titlurilor
tranzacţionate, realizarea tranzacţiilor.
Fondul de Garantare
În cazul în care o companie de brokeraj nu are suficiente fonduri sau titluri pentru a-
şi îndeplini obligaţiile, suma necesară este acoperită de Fondul de Garantare. Fondul este
finanţat din taxele aplicate companiilor de brokeraj care tranzacţionează la Bursă.
Intermediarii de pe piaţă
Intermediarii de pe piaţa de capital din Lituania se împart în două categorii:
companii de brokeraj şi departamente de brokeraj financiar ale băncilor comerciale.
Funcţie de mărimea capitalului, companiile de brokeraj au licenţă de tip A, B sau C.
Licenţa de tip A dă companiilor de brokeraj dreptul de a oferi toate tipurile de servicii
financiare. Licenţa de tip B dă dreptul companiilor de a oferi serviciile aferente licenţei
de tip A mai puţin tranzacţii în numele companiilor şi organizarea emisiunii de acţiuni cu
garantarea distribuţiei lor. Licenţa de tip C dă dreptul companiilor de a oferi doar servicii
de consultanţă. Această licenţă nu dă dreptul de tranzacţionare nici în numele clientului,
nici în numele companiei.

14
Tipurile de titluri ce sunt stipulate de legea referitoare la piaţa de capital sunt
următoarele:
 acţiuni
• obligaţiuni sau alte instrumente de îndatorare
 drepturi de subscriere
• unităti de fonduri de investiţii
 titluri derivate (contracte futures, forward, opţiuni şi altele)
• certificate de depozit.

La Bursa din Lituania se calculează indicii LITIN, LITIN-G şi LITIN-10 care sunt
similari indicilor de la BVB, BET şi BET-C. LITIN-10 este un indice care cuprinde
primele 10 cele mai tranzacţionate clase de acţiuni de la Bursa din Vilnius. Dividendele
plătite de companii nu sunt incluse în index.
Înainte de integrarea Lituaniei în Uniunea Europeană, Bursa din Lituania întâmpina
probleme obişnuite ale burselor din Europa Centrală şi de Est şi era foarte sever
reglementată, fapt care a constituit un obstacol în calea dezvoltării pieţei de capital şi a
economiei în ansamblu.
În ţările cu o piaţă de capital dezvoltată, cei mai importanţi participanţi de pe piaţă,
care influenţează cel mai mult cererea de titluri sunt investitorii instituţionali – fondurile
de pensii, companiile de asigurări, băncile de investiţii şi fondurile de investiţii. Regulele
excesive din Lituania reprezentau principala cauză a absenţei investitorilor instituţionali.
Una dintre restricţiile nefondate era interdicţia pentru fondurile de pensii, fondurile
de investiţii şi companiile de asigurări de a investi în afara ţării. Se susţinea că obiectivul
acestei interdicţii era asigurarea siguranţei investiţiilor şi îmbunătăţirea mediului
economic. Neavând alternative, investitorii erau nevoiţi să cumpere bonuri de tezaur şi,
aparent, aceasta este situaţia urmărită de Guvern.
Companiile de asigurări aveau voie să investească astfel: capitalul doar în
obligaţiuni ale administraţiei centrale şi locale, în domeniul imobiliar şi în depozite la
termen la bănci, iar rezervele în acţiuni şi ipoteci.

15
Primul fond de investiţii din Lituania a apărut în anul 2000 şi se numeşte NSEL 30
Index Fund. Portofoliul său este format din acţiunile a celor mai tranzacţionate acţiuni la
Vilnius Stock Exchange. Investiţiile sunt denominate în moneda naţională – litas.
În mai 2009 a fost adoptat un nou cod de reguli de tranzacţionare la Bursa din
Lituania. Aceasta urmează să întocmească trei liste: Lista principală (Main List), Prima
listă (I List) şi Lista obligaţiunilor (Debt Securities List).
Cerinţele ce trebuiesc îndeplinite de emitenţi şi de titlurile emise de ei pentru a fi
listaţi la Bursă sunt următoarele:
 contabilitatea titlurilor este realizată în acord cu cerinţele stipulate în legile
din Lituania;
• trebuie publicat un prospect al titlurilor ce se doresc a fi listate;
 statutul legal al emitentului trebuie să fie în conformitate cu normele legale
al căror subiect este reprezentat de el sau operaţiunile sale;
• statutul economic şi juridic al emitentului nu trebuie să prejudicieze
interesele investitorilor;
 titlurile sunt negociabile, oferă drepturi egale deţinătorilor lor şi sunt plătite
în întregime;
Pentru admiterea pe lista principală, trebuiesc îndeplinite următoarele reguli:
• emitentul trebuie să aibă o vechime de 3 ani; VSE poate renunţa la această
regulă, luând în consideraţie situaţia financiară a emitentului, poziţia sa pe
piaţă, domeniul de activitate, reputaţia şi alţi factori de importanţă în
evaluarea emitentului şi activităţii sale
 emitentul trebuie să fi publicat declaraţiile financiare anuale în ultimii trei
ani
• capitalizarea proiectată a titlurilor ce se doresc a fi emise, sau atunci când
aceasta este imposibil de determinat, capitalurile şi rezervele firmei, inclusiv
profitul/pierderea trebuie să fi fost de cel puţin 4 milioane de euro în anul
precedent
 trebuie emis un număr suficient de acţiuni (să reprezinte cel puţin 25% din
capital).
Regulile de admitere pe Prima Listă şi pe Lista de Obligaţiuni sunt asemănătoare.

16
Un emitent care doreşte să-şi listeze titlurile la VSE trebuie să depună la VSE o
cerere. Aceasta trebuie să fie completată pe un formular standard aprobat de conducerea
VSE. Conducerea VSE poate solicita documente sau informaţii adiţionale dacă ea
consideră că este necesar pentru protejarea investitorilor. Conducerea poate lua
următoarele hotărâri:
 să admita titlurile pe lista de tranzacţionare
 să nu admită titlurile pe lista de tranzacţionare
 să le admită cu anumite condiţii
Firme listate la Bursa din Vilnius sunt:
 bănci:
o Hansabankas
o NORD/LB Lietuva
o Parex bankas
o SEB Vilniaus bankas
o Snoras
o Šiaulių bankas
o Turto bankas
o Ūkio bankas
 companii de asigurări:
o Lietuvos draudimas (preluata in ianuarie 2005 de catre banca
Hansabankas)
o RESO Europa
 firme de brokeraj: 13, dintre care enumerăm Baltijos vertybiniai popieriai,
Diskontas, Finasta, Finbaltus, SEB Vilfima, SG Finansai, Suprema, Vivum;
 fonduri de pensii: în anul 2000 în Lituania nu există nici un fond de pensii,
în prezent sunt 22 de astfel de fonduri.

Piaţa asigurărilor

Principalele caracteristici ale pieţei asigurărilor sunt:


 dezvoltarea rapidă şi potenţialul de creştere rapidă;

17
 dominată de alte asigurări decât cele de viaţă;
 asigurările auto şi asigurările asupra proprietăţilor prevalează;
 grad mare de concentrare dar cu trend descrescător;
 dominată de capitalul străin;
 media solvabilităţii în sector este mare;
 rolul important şi în creştere al intermediarilor
Sectorul asigurărilor din Lituania este şi el dominat de firmele străine. Cea mai
mare companie de asigurări este o unitate a unui conglomerat danez. La sfârşitul anului
2003, erau 9 companii de asigurări de viaţă şi 21 de companii de alte asigurări. Primele 3
companii de asigurări (altele decât cele de viaţă) ca mărime concentrau 60% din primele
de asigurare, iar primele 3 companii de asigurare de viaţă deţineau 88% din sector. La
sfârşitul anului 2004, erau 9 companii de asigurări de viaţă şi 19 de companii de alte
asigurări, iar la sfarsitul anului se regaseau doar 16 companii de asigurari non-viata si 8
de viata. În prezent mai există 15 companii de alte asigurări si 8 de asigurari de viata.
Sectorul este supravegheat de Autoritatea de Supervizare a Asigurărilor.
Obiectivul Autorităţii de Supervizare a Asigurărilor este să asigure eficienţa, siguranţa şi
stabilitatea sistemului asigurărilor şi să protejeze interesele asiguratorilor, asiguraţilor,
beneficiarilor şi terţilor.
Funcţiile ei pot fi sintetizate astfel:
 concepe, aprobă, amendează, abrogă normele legale ce reglementează
activitatea companiilor de asigurări, a intermediarilor, a sucursalelor
companiilor de asigurări străine aflate pe teritoriul Lituaniei;
 emite şi anulează licenţelor companiilor de asigurări;
 observă, analizează, supervizează activitatea companiilor de asigurări;
 aplică regulile stipulate în legile în vigoare
 organizează examinări pentru calificarea şi recalificarea brokerilor de
asigurări;
 stabileşte procedura de înregistrare şi ţinere a contabilităţii contractelor de
asigurare;

18
 cooperează cu alte instituţii ale Lituaniei, cu alte state membre ale UE, cu
instituţii de supervizare a pieţei de capital, cu instituţii ce se ocupă de
protecţia consumatorilor şi concurenţă şi alte instituţii;
 se adresează tribunalului pentru a iniţia o procedură de faliment împotriva
unei companii de asigurări insolvabilă;
 informează publicul asupra schimbărilor din sistemul de asigurări.

19
BIBLIOGRAFIE
1. http://www. lb.lt (Bank of Lithuania)
2. http://www. csdl.lt (Central Securities Depository of Lithuania)
3. http://www. freema.org (Lithuanian Free Market Institute)
4. http://www. lsc.lt (Lithuanian Securities Commision)
5. http://www. dpk.lt/en/ (Insurance Supervisory Commission of the Republic of
Lithuania)
6. www.danskebank.com/ (Danske Bank Group)

20