ARTA EDUCAŢIEI.

DISCUŢII DE SEMINAR ŞI
CONFERINŢE ASUPRA PLANULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT

Despre publicaţiile din opera sub formă de conferinţe

a lui Rudolf Steiner

Baza ştiinţei spirituale orientată antroposofic este constituită din lucrările scrise de
Rudolf Steiner (1861-1925). Alături de acestea el a ţinut, între anii 1900 şi 1924,
numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii
Teosofice, iar mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial el voia ca aceste
conferinţe, ţinute totdeauna liber, să nu fie fixate în scris, ele fiind concepute „drept
comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început
să fie răspândite sub diverse forme şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii
săi, el s-a simţit răspunzător de a le ordona. Această sarcină i-a încredinţat-o Mariei
Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, administrarea textelor şi
corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a
putut să corecteze el însuşi textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie
ţinut cont de rezerva sa faţă de toate scrierile de acest gen: „Totuşi, trebuie luat în
considerare faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el se exprimă asupra

raportului conferinţelor pentru membrii, care la început nu au fost accesibile decât
sub formă de manuscris tipărit, faţă de scrierile sale publice. Pasajul respectiv este
redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, în acelaşi fel, şi
pentru cursurile referitoare le diverse specialităţi, cursuri care se adresau unui număr
mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform liniilor directoare
date de ea, editarea operelor complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face
parte din această ediţie. Date mai amănunţite referitoare la text se găsesc, atât cât este
necesar, la începutul capitolului „Indicaţii”.

CUPRINS

PRIMA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 21 august 1919 — Cele patru

temperamente şi componentele fiinţiale ale copilului. Gruparea copiilor în clasă după
temperamente. Tratarea pedagogică a temperamentelor. Schema temperamentelor.
Educarea reciprocă a temperamentelor copiilor. O oră şi jumătate de învăţământ
principal, apoi o jumătate de oră de povestit. Planul materialului de povestit pentru
clasele I-VIII. Răspuns la întrebări: despre copiii melancolici. Manuale, examene,
profesori de specialitate.

A DOUA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 22 august 1919 — Observaţii

intercalate ale lui Rudolf Steiner referitoare la felul în care au prezentat cursanţii
temperamentele. Desenul. Interacţiunea temperamentelor. Temperamentele şi
instrumentele muzicale. Flegmaticii. Alimentaţia. Melancolicii. Forma corporală.
Colericii. Temperamente, vârstă şi organism social.

A TREIA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 23 august 1919 — Observaţii

intercalate cu privire la modul de tratare a temperamentelor. Povestitul basmelor.
Motive la desen. Povestiri despre animale.

A PATRA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 25 august 1919 — Poziţia

verticală a omului şi activitatea de reprezentare în spaţiu. Începuturile predării
socotitului şi temperamentele. Geometrie şi stereometrie. Motive la desen. Povestitul
basmelor. Povestiri despre animale. Extremele temperamentelor. Cele trei
„cenuşărese” ale clasei.

A CINCIA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 26 august 1919 — Exerciţii de

vorbire. Individualizare şi grupe de temperamente în clasă. Melancolicii.
Temperamentul, reîncarnarea, ereditatea. Temperamentul poporului şi limba.
Temperamentele copiilor şi învăţarea limbii. Instigarea unor purtări rele într-o clasă.

A ŞASEA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 27 august 1919 — Exerciţii de

vorbire. Exemplu de predare: Discutarea unei bucăţi de lectură (fabulă) şi a unei
poezii. Tratarea pedagogică a „cuminţeilor”.

A ŞAPTEA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 28 august 1919 — Exerciţii de

vorbire. Exemplu de predare pentru vârsta de 12-15 ani, istoria. Elemente subiective
în studierea istoriei: Tacitus, Treitschke, Herman Grimm, Macaulay, prezentarea lui
Luther de pe diferite poziţii confesionale. Cruciadele: cauze, scopuri, piedici şi
eşecuri, Ranke, Lamprecht, Treitschke, Tacitus, Rottek. Exaltarea unor elevi faţă de
dascăl.

A OPTA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 29 august 1919 — Exerciţii de

vorbire. Măsuri pentru a-i ajuta pe elevii mai slab înzestraţi. Alimentaţia. Socotitul.
Geografia. Ambiţia. Înţelegerea obiectelor din natură. Copii neînzestraţi şi copii
înzestraţi. Euritmia. Muzica.

A NOUA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 30 august 1919 — Exerciţii de

vorbire. Botanica: Observaţii intercalate referitoare la unele propuneri ale cursanţilor.
Frunza, floarea, fructul, în raport cu aerul şi căldura. Fecundarea. Planta ca „negativ”
al omului; plantele şi lumea sufletească umană.

A ZECEA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 1 septembrie 1919 — Exerciţii de

vorbire. Plantele ca lume sufletească a Pământului devenită vizibilă. Piciorul-
cocoşului, copacul, compozitele, ciuperca; vara şi iarna. Teorema lui Pythagora.
A UNSPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 2 septembrie 1919 —
Exerciţii de vorbire. Frenologie. Simţurile umane. „Signaturi”. Părţile plantelor.
Plantele şi viaţa sufletească a copilului până la vârsta de 14 (16, 17) ani.

A DOUĂSPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 3 septembrie 1919

— Exerciţii de vorbire. Educaţia sexuală şi creşterea plantelor. Elemente de
geografie: Regiuni industriale. Elemente de geometrie.

A TREISPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 4 septembrie 1919 —

Exerciţii de vorbire. Suprafaţa geometrică; trecerea la socotitul cu litere. Fantezia în
cazul inventării unor exerciţii de algebră. Socotitul „din cap”: Gau. Calcule greşite:
Copernic.

A PAISPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINAR — Stuttgart, 5 septembrie 1919 —

Începuturile predării muzicii; instrumente. Trecerea de la socotitul cu cifre (calculul
dobânzilor), la socotitul cu litere. Numere negative şi numere imaginare. Adunarea,
înmulţirea, ridicarea la putere; scăderea, împărţirea, extragerea rădăcinii. Folosirea
formulelor. Istoria: Heinrich I, maghiarii, întemeierea de oraşe. Concretizarea
timpului; generaţiile. Consideraţii de istoria culturii. Geografia matematică; mişcarea
Soarelui. Civilizaţia şi cultura antică egipteană.

PRIMA CONFERINŢĂ DESPRE PLANUL DIDACTIC — Stuttgart, 6 septembrie

1919 — Obiectivele didactice pentru diferitele trepte, clasele I-VIII; predarea limbii
germane (ca limbă maternă ‒ n. t.), clasele I-VIII. Desenul. Limba latină, clasele IV-
VIII, limba greacă, clasele VI-VIII. Cunoştinţe despre obiecte, clasa a III-a. Istoria şi
geografia la clasele IV-VIII.

A DOUA CONFERINŢĂ DESPRE PLANUL DIDACTIC — Stuttgart, 6 septembrie

1919 — Cunoştinţe despre natură, clasele III-VIII. Despre câştig, întreprinderi,
circulaţie. Fizica şi chimia la clasele VI-VIII. Socotitul, matematica, geometria la
clasele I-VIII. Desenul la clasele I-VIII. Muzica.

A CINCISPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINAR ŞI

A TREIA CONFERINŢĂ DESPRE PLANUL DIDACTIC — Stuttgart, 6 septembrie
1919 — Exerciţii de vorbire. Predarea muzicii. Euritmie, gimnastică. Continuarea
discuţiilor de seminar: Curba lui Cassini. Glanda pineală, inima. Migraţia popoarelor:
cauzele economice. Rămăşiţe celtice; menţinerea şi dispariţia triburilor germanice.
Apariţia statului. Creştinizarea germanilor, Bonifaciu. Predarea muzicii. Elevi care
rămân în urmă. Limbile engleză şi franceză, latină şi greacă; pronunţia în limba
latină. Modelajul. Certificatele individuale pentru elevi. Lucrul manual pentru fete.

CUVINTE DE ÎNCHEIERE

OBSERVAŢII LA PRIMA EDIŢIE A CĂRŢII, DIN ANUL 1959, A DISCUŢIILOR

DE SEMINAR (de E. Gabert)

INDICAŢII LA TEXT

ÎN LEGĂTURĂ CU NOTAREA CONFERINŢELOR

RUDOLF STEINER – VIAŢA ŞI OPERA

BIOGRAFIE CRONOLOGICĂ RUDOLF STEINER

EDIŢIA OPERELOR COMPLETE ALE LUI RUDOLF STEINER