ATIEI Si Cercetari
SCOALA POSTLICEALA SANITARA „ Carol Davila

-BUCURESTI –

LUCRARE DE  DIPLOMA

 
CUPRINS
I.       MOTIVATIA LUCRARE

II.       ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

A.  INIMA   -Asezare

-Forma si dimensiuni -Configuratia externa a inimii

-Proprietatile muschului cardiac -Activitatea mecanica a inimii

B.  ARBORELE CIRCULATOR

1. Arterele

2.  Venele

3.Vasele limfatice

-CIRCULATIA SANGVINA SISTEMATICA -CIRCULATIA PU

C.  REGLAREA ACTIVITATE CARDIOVASCULARE

1.  Prin mecanisme intrinseci

2.            Prin mecanisme extrinseci

IV.     HEPERTENSIUNE ARTERIALA

1 .Definitie si clasificare

2.Etiopatogenie

3.Fiziopatologia hipertensiunii arteriale

4.Anatomia patologica

5.Diagnosticul HTA si evaluare

6.Forme clinice si semipatologice

7.Evolutie si complicatii

8. Prognosticul

9.Tratamentul HTA:a.Tratament igieno-dietetic

b.Tratament medicamentos
c. Tratamentul                urgentelor

hipertensive

10.Profilaxia hipertensiunii arteriale

V.       PREZENTAREA CAZURILOR STUDIATE

VI.                           CONCLUZII

VII.                      BIBLIOGRAFIE

 
 
 
 
MOTIVATIA        LUCRARII

'Invatam pentru viata, nu pentru s

( SENECA )

Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor si solicitant t
imbolnavire.
Chiar daca ne conducem in viata dupa un motto ca acesta:
« E preferabil sa te epuizezi decat sa ruginesti »

( DAVID J. SCHAWARTZ - Puterea magica a gandului ),

Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele

din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind 40%, iar in populatia de

Cum stresul este un factor favorizant al instalarii HTA, iar astazi este
afectiune si despre importanta unei vieti echilibrate; mai ales sa le pot transmite si celorlalti ac

 
 
 
 
 
 
 
 
  
 
 
 
 
Anatomia
aparatului cardi
 
 

Sistemul circulator este format d

permanent adaptata nevoilor organimului . Desi aparatul cardio-vascular reprezinta un tot

o        sistemul sanguin reprezentat prin:

 -inima                                      

  -vase sanguine

o        sistemul limfatic reprezentat de:

-vasele limfatice

-ganglioni limfatici

A).     INIMA

Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a

*  Asezare  :     Inima se gaseste asezata in cutia   toracica ,   in partea

ocupa patul inimii de pe fata mediastinala a plamanului stang.

*Forma si dimensiuni : Are   forma aproximativa a unui con   turtit

antero-posterior,      marimea   pumnului unui

 
  * Configuratia exter

*  Structura inimii

indeplineste. in structura ei, vo

inima dreapta si inima stanga, i
doua cavitati : o cavitate

interventricular.

deschid doar intr-un anumit

Histologic inima este alcatuita din trei straturi concentrice :

-pericard;
-miocard;
-endocard.

Pericardul sau stratul extern este constituit dintr-o formatiune 

viscerala si parietala. intre acestea se gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lic

Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai ales in cel stang)
peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-ventricular este se
interna, iar cel ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule carnoase de care se
celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor de contractii - acestea constituie s
fasciculul HISS care se termina prinreteaua PURKINJE in fibrele miocardului ventricula

Endocardul  - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala

elastice, rare celule conjunctive si numeroase terminatii nervoase senzitive.

*Vascularizatia inimii

Irigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare alt  organ,

 Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera coronara

Artera coronara stanga se bifurca in artera interventriculara anterioara

Venele inimii sunt :

-venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena interventricul

-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept.

Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfatice

*  Inervatia inimii
Inima  are  o  inervatie  extrinseca  si  o  inervatie  intrinseca.  Inervatia extrinseca a
Fibrele simpatice promi din ganglionii para vertebrali cervicali si exercita efecte stimula
vagi, merzeaza predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea a

Interventia intrinseca a inimii este reprezentata de sistemul 

* Proprietatile muschiului cardiac

Miocardul care din punct de vedere structural este un muschi striat, are proprietati c

-Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se contractiv

-Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal, de

-Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde print-o contractie la

-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este

* Activitatea mecanica a inimii

Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei este
relaxarea, diastola. O sistola, impreuna cu diastola care ii urmeaza formeaza o revolutia car
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1
diastola atriala, care dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul d
din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia 
decat cea atriala. In timpul sistolei ventriculare, distingem o faza in care presiunea sang
pana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si sangele
ca sangele nu se poate intoarce in atrii. Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diasto
Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat
activeaza inima ne explica de ce acesta poate functiona toata viata fara sa oboseasca.

B. ARBORELE CIRCULATOR

Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt

feluri de vase sanguine: artere, capilare si vene.

1. ARTERELE
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe. Ele
dimensiuni, arterele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici; cele mai mici artere,
mari sunt asezate, in general, profund pe cand arterele mai mici sunt superficiale. In drumul
terminale. Diferitele artere pot comunica intre ele prin ramuri, care se unesc si formeaza a

STRUCTURA ARTERELOR

Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.

a)              Tunica interna sau intima este formata dintr-un strat subtire de celule

turtite, numit endotelin.

Sub endotelin se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de fibre

de limita elastica interna. Ea permite trecerea plasmei sanguine si a globulelor albe spre tesu

b)            Tunica mijlocie  sau media  este alcatuita din fibre elastice si fibre

musculare netede dispuse circular. Proportia acestor doua tesuturi depinde de
marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne

departam de inima. La periferia tunicii medii se afla o membra elastica, care o

c)            Tunica externa sau adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv elastic
si cateva elemente musculare. In tunica externa a vaselor mari si mijlocii se

In tunica mijlocie si tunica externa se gaseste si un mare numar de terminatii

2.VENELE

Venele sunt vase sanguine care se formeaza prin confluenta

Venele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric dintre ele
alta caracteristica o formeaza marele numar de anastomoze, legaturi prin ramuri colaterale.
subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si se formeaza prin unirea capilarelor.

SRUCTURA VENELOR

Din punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin reziste
timp ce arterele au un contur circular, regulat.

Peretele unei vene este format din trei tunici:

a) Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endotelin, care captuseste lum
asezat in jurul endoteliului, care contine fibre elastice, dispuse in forma de retea.
Tunica interna formeaza in interiorul unor vene niste pliuri semilunare,
Si se numesc vene valvulare.Venele care nu au valvule poarta denumirea de vene avalvula
b) Tunica mijlocie sau mezovena este mai subtire decat tunica mijlocie a
musculare.Tesutul conjunctiv contine fibre conjunctive si fibre elastice, cu dispozitie si pro

c) Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica mijlocie si
elemente musculare; de obicei , tesutul conjunctiv al mezovenei se gaseste in continuarea t

Structura peretelui si in special structura tunicii mijlocii variaza cu

Venele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt

3. VASELE LIMFATICE

Vasele limfatice se formeaza prin confluenta capilarelor dand nostin vaselor limfa
lor, la trunchiuri limfatice, care comunica cu sistemul vascular sanguin.
 Structural,vasele limfatice sunt asematoare cu venele, doar ca in general

* CIRCULATIA      SANGUINA SISTEMATICA

Circulatia sistematica asigura transportul sangelui de la inima spre

Circulatia sistematica incepe in ventriculul stang, de unde pleaca
>venele->atriul drept.

* CIRCULATIA PULMONARA

Circulatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele

care revine prin venele pulmonare in atriul stang.

* CIRCULATIA LIMFATICA

Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra
unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza apo

formeaza   doua   colectoare   limfatice   mari,   care   se   desachid   in   venele

C.REGLAREA ACTIVITATII

CARDIOVASCULARE

Reglarea activitatii inimii se face prin mecanisme intrinseci si extrinseci.

O reglare  a activitatii cardiace se observa si la inima scoasa din organism, lipsita d

      2.Reglarea prin  mecanisme extrinseci

Reglarea activitatii cardiace se face in special pe cale reflexa si umorala:

a)  Reglarea reflexa
 Se stie ca inima este inervata de fibrele simpatice si fibre parasimpatice.Fibre
nervul vag si sunt fibre premergatoare.

Acesti nervi au actiune autogonista asupra inimii.Simpaticul accelereaza

cardiace si scade intensitatea lor.
Activitatea cardiaca este influentata si de activitatea scoartei
etc. pot determina o accelerare a contractiilor cardiace.

b) Reglarea umorala

Activitatea inimii este coordonata si pe calea umorala, adica prin

substante, cele mai importante sunt hormonii.De exemplu adrenalina,hormonul medulosupr
adrenalina din sange este redusa). Aceeasi actiune o are si tiroxina, de aceea in hiperteroid
parasimpatic, are o actiune inversa adrenalinei. Si diferitele saruri care intra in compozitia
de calciu, care accelereaza ritmul cardic, si arurile de potasiu, care incetinesc ritmul cardic
nevoile organismului.

HIPERTENSIUNEA     ARTERIALA

Definitie  :  hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin

pentru presiunea maxima 140-160 mmHg, interpretate in raport cu varsta, sexul si greu

Clasificare  :  in functie de etologie se deosebesc

a)   HTA    esentiala in care nu se poate evidentia o cauza organica

b)  HTA     secundara sau simptomatica in care este dovedita cauza se

deosebesc    hipertensiuni    secundare    :    renale,    endocrine,    neurogene
cardiovasculare.

HTA este una dintre cele mai raspandite boli.Presiunea arteriala poate
rezistentei periferice (hipertensiunea esentiala, renol.).

 Initial,procesul este functional-vasoconstructie-apoi leziuni organice

arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central, sistemului hipofizo-suprarena
apoi leziuni organice de ateroscleroza, care agraveaza tulburarile.

a)HTA esentiala : prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv,

boala hipertensiva.Este cea mai frecventa, reprezentand 80-90 % din totalul hipertensiuni
este mai mare la femeie, dar formele mai grave apar la barbarti. Menopauza si obezitatea su
important, afectiunea intalnindu-se in proportie de 20-80% (dupa diferite statistici) in antec
metabolismului catecolaminelor (adrenalina si noadrelina), care ar sta la baza vasoconst

b)HTA simptomatice:   

o       de cauza renala. Din aceste grupe fac parte:

-hipertensiunile reno-vasculare (anomalii congenitale ale vaselor renale -stenoze,

-hipertensiunile din bolile parenchimului renal (glamernlanefita acuta si

In aparitia hipertensiunii renale, rolul principal este detinut de o enzima

transforma in sange intr-o substanta hipertensiva numita angiotensiva. E importanta preciz
(hipertensiunea reno-vasculara, unele pielonefite);

-tratamentul se adreseaza atat bolii de baza, cat si hipertensiunii arteriale.

o        de cauza endocrina . Din acelasi grup fac parte :

-   feocromacitomul - o tumoare localizata in medulara glandei suprarenale,

caracterizata prin crize paroxistice de hipertensiuni datorate descarcarii in
circulatie de catecolamine( adrelina si noradrelina); tratamentul este chirurgical;

-   hiperaldosteronismul primar ( adenom corticosuprarenal cu secretie exesiva de

aldosteron);

-   sindrom Cushing, datorat unei tumori corticosuprarenale sau hipofizare care se

caracterizeaza prin hipertensiune, obezitate, vergeturi, hirsutism si cresterea
eliminarii  urmare a 17- cetosteroizilor ; tratamentul este chirurgical.

-   hipertensiuni endocrine, mai apar in hiperticordism, in cursul sarcinii; in cursul

primei sarcini poate aparea o hipertensiune reversibila, recidivand eventual cu
fiecare noua  sarcina , alteori , graviditatea agraveaza o hipertensiune arteriala
preexistenta, de alta natura.

de cauza neurogena
in boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului care duc la
cresterea    tensiunii arterile.
 o        de cauza cardiovasculara:
Bolile insotite de hipertensiune arteriala sunt:
  - coartactia aortica

-  blocul complet

-  insuficienta aortica

-  ateroscleroza.

Etiopatogenie:  Majoritatea autorilor accepta astazi conceptia

personalitatii si de o anumita modalitate de raspuns la situatiile de stress : durere, frica, sup
superiori. Diferiti excitanti din sfera psihoemotionala( necazuri, griji , nesiguranta ), action
la nivelul scoartei cerebrale, determinand secundar o vasculatie arteriala. In lantul
patogenic al hipertensiunii mai intervin tot prin intermediul scoartei - sistemul
Modificarile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt
organice si atersleza, care grabesc evolutia si intuneca prognosticul prin complicatii.

Fiziopatologia    hipertensiunii arteriale

Pentru practica clinica si patologica, importanta este nu atat valoarea

Relatia dintre hipertensiune si patologia vasculara este binecunoscuta, imbracand in

-     hipertensiunea arteriala , in afara faptului ca este un factor de risc pentru

aterosderoza, poate precipita si agrava evolutia acesteia ;

-     hipertensiunea arteriala include modificari modificari arteriolare specifice -

arteridopatia hipertensiva.

Ultimul aspect retine atentia in mod deosebit atat prin mecanismele sale
de arteridopatii hipertensive: arteriloscleroza si necroza fibrinoida a mediei arteriolare .
Arterioloscreloza consta in ingrosarea si , ulterior , in hialinizarea arteriolelor , fen
hialinului sunt implicate hiperproductia de colagen arteriar, degenerarea membrelor bazale,
de arterioloscreloza sunt parcelare; intereseaza cu precadere rinichiul si constituie substratu
leziunile de arterioloscreloza evolueaza in mai multe stadii: spasm al celulelor musculare di
musculare, degenerescenta nialnia a peretelui arteriolar cu ingustarea lumenului vascular. N
rupturi ale fibrelor musculare netede din media arteriolara, exudatia plasmatica enorma in pe
stenozare consecutiva a numenului arteriolar. Arteriola capata un aspect bizar, moniloform,
rinichiul, pancreasul, suprarenalele, intestinul, creierul, cordul si ficatul. La nivelul rinichiul
necrozanta glomerulita necrozanta.
Patogenia leziunilor arteriale este complexa si doar partial cunoscuta, mai ales in cee
hipersecretia de mineralcorticorzi si catecolamide, excesul de Na+,

constituie elementele patogenice principale care stau la baza vasculozei

ANATOMIA   PATOLOGICA

HTA entitate nosologica individualizata pe criterii fiziologice, nu are

bolii, de rapiditatea instalarii ei, de intensitatea tulburarilor functionale si de gradul de intere

Tendinta veche de a identifica hipertensiunea cu modificarile

Intr-adevar HTA si degradarile morfologice nu sunt neaparat doua aspecte diferite aleunui
legaturi matematice, de cauza la efect. Intre importanta leziunilor si gravitatea
lezionale constatate nu au nimic caracteristic intre ele si, mai mult chiar, cea mai mare part
de hipertensiune, decat cu insusi HTA. Multe alte leziuni, de asemenea, nu se deosebesc de
In general, lipsesc studii de mare anvergura, bazate pe criterii unitare, bine
leziuni, pe de o parte, si grupa de varsta, sexul, cifra tensionala, vechimea si viteza evolutie
De aceea suntem mai mult sau mai putin siliti sa ne limitam la o
modificarile degenerative ce alcatuiesc 'arterioscreloza' sunt legate de o tensiune mare.
Termenul anatomic generic de 'arterioscreloza', cuprinzand totalitatea
termen se cuprind trei grupe de leziuni:

1. Mediocalcoza -proces degenerativ care intereseaza media arterelor

chimice semnificative.

2.Ateroscreloza -proces   vascular obstructiv,   datorita     constituirii

hemoragii,fibroza si calcificare.

3. Arterioloscreloza-caracterizata  prin    hiperplazie endoteliala, cu
ingrosare si hialinizare a intimei si hipertrofia
 Primele doua tipuri lezionale afecteaza arterele mari, artere cu un strat mijlociu b
tesut muscular, cu functiile esentiale in controlarea rezistentei.
Procesele patologice, care duc la degenerarea fibrelor periferice
exclusiv sistolica. In parte, aceste procese sunt in functie de varsta.
Ridicarile atat ale presiunii sistolice, cat si celei diastolice sunt legate in primul rand de mo

DIAGNOSTICUL HTA SI EVALUARE

HTA fiind o boala de frecventa crescuta in populatia generala,

la nivel individual. De aceea populatia trebuie sa fie avizata si sa sprijine efortul medico-s
la actiunile dedepistare a HTA pe de o parte, iar pe de alta parte, prin efectuarea constiinci
invatamantul superior, examene pentru permis de conducere auto, e.t.c). In

In felul acesta masurarea TA devine mijlocul esential de diagnostic.

Asistentei medicale, si in special celei care lucreaza in comunitati, ii

mai ales prin natura muncii sale care-i permite sa culeaga mai multe informatii despre pac
neaparat o hipertensiune arteriala ci se pot datora unor factori de mediu. De aceea contextul
stapaneasca foarte bine tehnica masurarii tensiunii arteriale stiut fiind faptul ca

Ce trebuie sa faca pacientul caruia la o examinare medicala i s-a gasit

adulti, indiferent de varsta, descoperirea unei TAd egala sau mai mare de 100 mm/Hg treb
tratamentului.

Dupa descoperirea si confirmarea hipertensiunii arteriale este necesar

si eventual al gasirii unei etiologii a hipertensiunii. Efortul diagnostic va fi limitat la un m

-severitatea bolii

-gradul de afectare cardiovasculara

-coexistenta altor factori de risc pentru ateroscreloza

-un posibil factor etiologic

 -elemente orientative pentru prognostic si tratament

Hipertensivul este prin excelenta un bolnav ambulator, internarea sa in

♦                     Persoanele tinere (sub 40 de ani) cu HTA moderata sau severa;

♦                     Persoanele cu TAs mai mare sau egala cu 240 mm/Hg si/sau TAd mai
mare sau egala cu 120 mm/Hg;

♦                     Bolnavii la care se suspicioneaza clinic o forma de HTA secundara;

♦                     Indivizii cu HTA rezistenta la tratament;

♦                     Hipertensivii a caror HTA 'banala' isi modifica brusc cursul evolutiv

(efecte adverse majore ale medicatiei autihipertensive, instalarea rezistentei
la tratament, aparitia unor complicatii, e.t.c);

♦                     Bolnavii la care HTA se asociaza cu alte afectiuni cronice (metabolice,

cardiovasculare,   pulmonare,   e.t.c.)   care   afecteaza   prognosticul
tratamentul.

Abordarea unui bolnav hipertensiv va incepe in mod obligator cu o

a) ANAMNEZA
Asistenta medicala fiind prima care intra in contact cu pacientul (de
aproximativ sau sigur al HTA, simptomele de debut sau cele pentru care se adreseaza med
si a caracterului sau evolutiv, sa efectueze un bilant orientativ privind riscul cardiovascular,
TA. Anomneza bolnavului cu HTA este etapa initiala si indispensabila stabilirii
Interogatoriul precizeaza unele tulburari functionale comune tuturor formelor de H
-cefalee -semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare; are sediul cervico-occipital sau
de tulburari vizuale sau digestive; bolnavii relateaza ca cefaleea este favorizata de ingestia
-vertij de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de pozitie ,
-tulburari de vedere ,
-vajaieli in urechi ,
-oboseala fizica si intelectuala,
-parestezii, pareze, disartrii trecatoare,
 -palpitatii, precordialgii, dispnee de efort,
-anxietate, insomnii, iritabilitate,
-prezenta in antecedentele patologice personale a unor afectiuni nefrologice sau

urologice (albuminurie sau hematurii pasagere, infectii urinare, colici nefretice,

afectiuni renale diagnosticate, e.t.c.) traumatisme lombare, HTA pe timpul unei

sarcini,

-existenta antecedentelor heredocolaterale de HTA, de ateroscreloza si formele

clinice de manifestare a acestora,

-unele obiceiuri alimentare individuale si familiale (consum de sare, de dulciuri),

fumatul si consumul de alcool,

-profilul profesional,  gradul  de  solicitare profesionala 'competitivitatea si

eficacitatea' sociala a bolnavului,

-existenta unor simptome care pot sugera o HTA secundara (crize sudorale

insotite de palpitatii, anxietate si paloare, astenie musculara, parestezii, mialgii,

paralizii intermitente, poliurie, e.t.c.),

-prezenta unor simptome ce sugereaza existenta unor complicatii vasculare

(eclipse cerebrale, claudicatie intermitenta, crize de angina pectorala) e.t.c.

b) PREGATIREA SI ASISTAREA EXAMINARILOR CLINICE

Colaborarea la examinarea clinica a bolnavului este una din sarcinile importante
aceasta din urma de eforturi fizice, ii previne o serie de suferinte inutile, contribuie la creare
regninelor organismului, servindu-1 cu instumentarul necesar, toate acestea intervenind pen
este indispensabil in cazul bolnavilor in stare grava: astenici, adinamici, somnolenti, incons

Sarcinile  asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic

-pregatirea psihica a bolnavului,

-adunarea, verificarea si pregatirea instrumentului necesar,
-dezbracarea si inbracarea bolnavului,
-aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinatorilor,
-asigurarea iluminatiei necesare la examinarile cavitatilor naturale,
-deservirea medicului cu instrumente,
-ferirea bolnavului de traumatisme si raceala,
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si facerea patului.
* Pregatirea psihica a bolnavului se incadreaza in munca de educatie si
bolnav trebuie sa reflecte dorinta permanenta de a-1 ajuta; crearea climatului favorabil, atitu
examinarilor de orice natura, asistenta trebuie sa lamureasca bolnavul asupra caracterului

examinarilor, cautand sa se reduca la minimum durerile care eventual vor fi

dureros, e.t.c. Bolnavul nu trebuie niciodata indus in eroare caci astfel va pierde incredere

Daca insa cunoaste esenta si importanta examinarilor, prin increderea pe care i-am insuflat-
activa in reusita si operativitatea examinarilor.

Tinand seama de simtul pudorii, asistenta va izola patul bolnavului (in special la p
bolnavi.

EXAMENUL CLINIC
Determinarea presiunii arteriale se face corect prin metoda ascultativa sau cea ele
dupa repaus fizic si intelectual.
Examenul clinic incearca sa deceleze cauzele sau leziunile generatoare
la arterele femurale sau abolirea sa evoca o stenoza a sistemului aortic care se confirma la
paravertebral stang) si de radiografia toracelui (eroziuni costale). Stenoza unei artere ren
lojelor renale poate evidentia o tumoare renala sau nefromegalie bilaterala, sugerand poli
clinic general poate pune in evidenta si semnele unei afectiuni endocrine sau metabolice, s
manifestari cutanate ale unei diateze gutoase sau dislipopreteinemii).
Aprecierea rasunetului visceral al HTA: cand bolnavul semnaleaza
(confirmata radiologie, EKG, ecografie), se contureaza suprasolicitarea cordului; semnalar
Deasemenea, scaderea capacitatii de lucru, eclipse cerebrale, un examen de fund de ochi m

c) RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE PENTRU

Ingrijirea bolnavilor implica stabilirea diagnosticului precis intr-un
multe ori indispensabil- in aceasta munca-1 constituie probele de laborator, care exprim

survenite in morfologia, functiunea si biochimia organismului si evidentiaza

 Utilitatea rezultatelor de laborator depind de cei doi factori de baza: recoltarea cor
cade aproape exclusiv in sarcina personalului de laborator, majoritatea recoltarilor insa, fac
asistenta trebuie sa aiba cunostinte precise si manualitate corespunzatoare.

Importanta examinarilor de laborator se concretizeaza in urmatoarele:

clinic,

-clarifica diagnosticul diferential fata de tablouri clinice similare si diferentiaza

-informeaza asupra gravitatii cazului , reflecta obiectiv evolutia evolutia bolii si

unor complicatii, -confirma vindecarea clinica si etiologica a bolnavului,

-contribuie la profilarea bolilor infecto-contagioase, prin depistare precoce a

EXAMENE PARACLINICE
In functie de caz, examenele complementare sunt indispensabile
In practica zilnica, unui bolnav hipertensiv i se efectueaza urmatoarele
-dozarea potasiului sanguin si urinar,
-dozarea ureei si creatininei sanguine,
 -examen citobacteriologic urinar,
-grup sanguin,
-testul Addis-Hamburger sau urocultura cantitativa,
-proteinurie pe 24 de ore (peste 0,1 Og arata afectare renala),
 -dozarea glicemiei la 2 ore post prandial,
-dozarea colesterolului, trigliceridelor,
 -dozarea acidului vanilmandelic si catevolamidelor,
-radiografia renala pe gol si/sau urografia LV.,
-radiografia cardiopulmonara,
-examen sumar de urina,
-urocultura,
-EKG
-examenul fundului de ochi

-HLG, VSH, hematocrit.

Cand investigatiile de 'prima linie' nu au reusit un bilant satisfacator,

angiotensiva, dozarea aldosteronului, testul Howard, scintigrama renala, punctia renala.
 depistati in acest stadiu, in care sunt prezente variatii tensionale, cu valori
frecvent peste 160/95mmHg. Acest stadiu poate dura 10-15 ani, perioada in
care, la cresterile tensionale, se asociaza leziuni vasculare minore traduse prin
alterari de gradul I ale F.O.
Acest stadiu corespunde formei benigne, care evolueaza progresiv si
-semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase si rigide, puls bine batut;
hematemeze, hemoragii retiniene etc);
-semne cerebrale: cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire, ameteli,
de vedere si tulburari trecatoare de constienta si de limbaj sunt cele mai frecvente tulburar

-furnicaturi la nivelul extremitatilor, ameteli, senzatia de 'deget mort';

-examenul inimii releva subiectiv palpitatii, dureri precordiale, diferite grade de dispnee, ia

-radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale

•   Stadiul II de hipertrofie ventriculara stanga (HVS) este consecinta solicitarilor

mecanice exercitate de cresterea valorilor TA asupra patului vascular si
asupra pompei cardiace. Valorile TA sunt inspre 200/120mmHg.
Examenul clinic releva HVS, socul apexian este mai puternic,
de HVS, cu arc inferior stang alungit: in OAS

ventricul stang proiectat usor pe coloana. Examenul EKG obiectiveaza senine de

HVS.

Hipertrofia vasculara sistematica se remarca prin artere cu calibru

marit, sinuoase, indurate, iar radiologie aorta apare, largita, derulata, butonul

aortic proeminent. Modificarile FO sunt avansate (grd. II). Functia renala se

mentine mult timp nealterata.

• Stadiul III de HTA complicata. In acest stadiu sunt prezente pe langa acuzele perioadelor
organelor tinta. Complicatiile HTA au fost impartite arbitrar in complicatii nespecifice

Complicatiile   nespecifice   sunt,   de   fapt,   consecinta  procesului

arteroscrelotic   ce   se   interconditioneaza  cu  HTA;   apar  stenozari   aortice,

coronariene,   cerebrale,  periferice  neinfluentate  semnificativ  de  tratamentul

hipotensor.

Complicatiile specifice,  cu predilectie pentru hipertensivii tineri,

sub  55   de   ani.   Ele  pot  fi   stabilizate  sub  terapia hipotensoare  eficace.

Complicatiile   specifice   sunt:   HVS   cu   insuficienta   ventriculara   stanga

consecutiva, retinopatia hipertensiva (FO grd. III, IV), hemoraga cerebrala sau

cerebromeningiana, insuficienta renala prin nefro-angioscreloza.

• Stadiul IV de HTA maligna. Este forma cu evolutie accelerata si mortalitate

succesive, bolnavul cu HTA severa asociaza edem papilar si alterarea rapida a functie
barbat. Diagnosticul se stabileste pe criterii clinice, biologice, histologice.

Criterii clinice:    TA  diastolica peste   120mmHg,  encefalopatie,

retinopatie, semne de decompensare cardiaca rapida, eventual edem pulmonar

acut, durere abdominala simuland o colecisto-duodenita acuta.

Criterii    biologice:    cresterea   ureei   si   creatininei,   proteinurie,

hematurie   microscopica,   cilindurie,   anemie   hemolitica   microangiopatica,

aldosteron sanguin si urinar crescut, cresterea activitatii reninei plasmatice.

Criterii histologice:    arteriolita necrozanta (portiunea distala a

arterelor interlobulare prezinta necroza fibrinoida),

URGENTE HIPERTENSIVE
Corespund unor situatii cand cresterea rapida, acuta, a TA ameninta
encefalopatia hipertensiva; HTA maligna; puseuri tensionale cu exces de catecolamine (fe
-encefalopatia hipertensiva are ca simptom caracteristic alterarea constientei,

gavidica: copii si tineri cu glomerulonefita acuta: in cursul oricarei forme de

HTA primitiva sau secundara. Bolnavul se adreseaza medicului pentru cefalee

violenta, greturi, tulburari de vedere, variate semne neurologice. TA atinge valori

foarte mari.

-HTA maligna sau accelerata.

-Puseurile hipertensive cu exces de catecolamine.

*       feocromocitom: paroxismele tensionale sunt insotite de cefalee accentuata,

transpiratii abundente, palpitatii, tulburari de glicoreglare decelabile prin
teste paraclinice. Confirmarea bolii se face pe dozarea urinara a acidului
vanilmandelic, metabolit al catecolaminelor.
*       administrarea    unor    alimente    bogate    in    tiramida    sau    amine
simpaticomimetice la un bolnav tratat.
*       oprirea brusca a unui tratament cu clonidina,  in doze foarte mari
(l,2mg/zi).

Tot ca urgenta trebuie considerata HTA complicata.

EVOLUTIE SI COMPLICATII

In forma benigna, cea mai obisnuita, boala dureaza ani sau chiar
maligna, evolutia este foarte rapida, etapele bolii fiind parcurse in 1-3 ani.

Indiferent de etiologie, fiecare forma de HTA in raport cu caracterul

propusa de OMS.

In stadiul al III-lea apar complicatii: la nivelul aparatului cardiovascular (in

disecant); la nivelul circulatiei cerebrale (encefalopatie hipertensiva, tromboze si hemora
screloza cu insufienta renala).
Complicatiile depind de forma clinica benigna sau maligna. Astfel,
cerebrala si infarctul miocardic. Aici se intalnesc frecvent encefalopatia hipertensiva, hem
A.  Complicatii cerebrale ale HTA
Aceste complicatii pot fi accidente vasculare minore sau majore.
manifesta clasic prin hemoragie cerebrala, care se poate prezenta sub doua aspecte: hemo
cefalee, varsaturi, tulburari de constienta) si hemoragia meningiana sau meningo-cerebral
contractura meningiana.

B.  Complicatii cardiace ale HTA

Bolnavul cu HTA este amenintat de insufienta cardiaca si de
dezvoltarii cardiopatiei. Riscul crescut de infarct miocardic al hipertensivilor este corela
Se considera ca inceput al cardiopatiei momentul cand se schiteaza
mai bine observata in OAS.

Mai constante decat semnele radiologice sunt modificarile EKG

forme de bloc de ramura sau AV.

Semnele clinice care preced instalarea insuficientei cardiace sunt:

de ritm  (extrasistole,   fibulatie arteriala).  

Semnele  insuficientei  cardiace  sunt cunoscute si nu insistam decat asupra un

-scena poate fi deschisa de o insufienta ventriculara stanga, instalata brusc;

-un hipertensiv aparent compensat poate deceda la prima criza de edem

-manifestarile dispneice paroxistice (astm cardiac, edem pulmonar acut) anunt

In aceasta perioada apar sufluri nedecelate anterior: de insuficienta

instalarea insuficientei ventriculare stangi.

Examenul radiologie arata hipertrofia cordului (ventricul stang,

In evolutie, un procent apreciabil de hipertensivi vor deveni

C. Complicatiile renale ale HTA

Aprecierea functiei renale presupune efectuarea unor examene de
40ml/min. arata deficit functional renal, proba de concentrare Volhard, eliminarea renala a
insuficienta renala prin nefroangioscreloza.
HTA de cauza renala reprezinta 15% din totalul hipertensivilor si
clinic cu semnele clasice ale pielonefritei: piurie, poliurie, sindrom cistitic, sindrom biologi
distal (scadereacapacitatii de concentrare a urinei, filtrarea ramane normala). Tardiv, apar se
Boala polichistica renala este o afectiune bilaterala, cu caracter
dureri lombare. Urografia confirma diagnosticul: rinichi mari, colice alungite cu aspect de p
(albuminurie, hematurie, scaderea importanta a filtratului glomerular).

HTA reno-vasculara se banuieste la un bolnav sub 40 de ani, cu

sau in loja renala. Se deceleaza diverse anomalii urografice ale nefrogramei izotopice, scint

Alte cauze posibile ale HTA renale pot fi tuberculoza renala,

PROGNOSTICUL

-depinde de forna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de nivlul tensiunii diastolice s
recomandat si, in sfarsit, de aparitiia complicatiilor.
Prognosticul este favorabil in primul stadiu de boala, fiind mai
cardiace, cerebrale si renale. Sub influenta tratamentului actual, prognosticul s-a imbunatatit

TRATAMENTUL HTA

•   Cine trebuie sa beneficieze de tratament antihipertensiv?

Teoretic raspunsul este usor de dat. Toti cei care au cifre
terapeutic antihipertensiv.

Practic problema este mai dificila, deoarece nr. hipertensivilor

asimptomatici si, ca urmare, complianta lor la tratament este mica, de asemenea, administra
pacienti.

Cu toate acestea cei mai multi dintre autori sunt unanimi in a recomanda trat
Argumentele in favoarea punctului de vedere respectiv sunt furnizate, pe de o parte, de so
morbiditatii si de scadere a longevitatii, iar pe de alta parte, de rezultatele unor studii terape
mortalitatea la hipertensivi. Raportand intrebarea pusa la inceput, se poate spune ca, indi

Daca atitudinea terapeutica fata de bolnavul hipertensiv cu TA>160/95mmHg

la limita ('borderline hypertension' TAS  140-159, TA d  90-94mmHg). Orientarea multo
arbitrare si variabile.
Un lucru reiese cu pregnanta din studiile privind longevitatea si anume ca speranta de vi
Consideram ca si aceasta categorie de bolnavi trebuie incadrata intr-
factori: riscul genetic, varsta, unele obisnuinte alimentare, stressul psiho-social, eventualele
Consumul de anticonceptionale orale, zona de resedinta (prevalenta HTA este mai mare in
 Un individ tanar, hiperponderal, ce provine dintr-o familie de hipertensivi, sup
toate sansele ca in urmatorii ani din 'mic hipertensiv' sa devina un 'mare hipertensiv'. De
poate fi maxima. Tratamentul HTA la limita nu trebuie sa fie numaidecat medicamentos.
practicarea sportului de agrement sunt suficiente pentru a realiza revenirea la

Tratamentul HTA trebuie sa vizeze anumite obiective si in primulr

-explorarea trebuie bine facuta deoarece sunt hipertensiuni care beneficiaza de

medicamentos etc; -tratamentul trebuie individualizat   si stabilit in conditii de ambulato

-drogurile hipotensive vor fi administrate la inceput in cantitati mai mici si

inceputul tratamentului asocierea sa cuprinda un hipotensiv cu un diuretic tiazidic;

-trebuie tinut seama de ateroscreloza asociata, de aici (mai ales la varstnici)

(niciodata nu se va incepe cu doze mari, brutale); -deoarece multe hipertensiuni sunt conse
urma. Se vor combateobezitatea, guta diabetul zaharat, hiperlipoproteinemiile etc; -repau
gimnastica medicala,   fac  parte  din  tratament.   Efortul  fizic va  fi  dozat

-sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare;

 -dieta va fi saraca in colesterol si grasimi saturate;
-este bine ca tratamentul sa fie si vasodilatator cronarian, deoarece asociatia cardiopatie isch
-HTA este foarte frecventa;
-nu orice HTA urmeaza sa primeasca tratament hipotensiv.
Astfel in formele labile de grd. I, este suficient regimul dietetic, eventual tranchilizante si sed

A. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Tratamentul igienico-dietetic urmareste stabilirea regimului
faptul ca multe boli se pot vindeca numai prin dieta si repaus (unele enterocolite acute, un
renale).
Dietetica sau alimentatia curativa se ocupa cu alimentatia omului
organismului cu medicamentele.
Dar, dietetica joaca un rol important si in profilaxia episoadelor
ulceroasa etc). Regimul dietetic trebuie intotdeauna

individualizat, adaptat fazei de evolutie a bolii si cat mai variat, pentru a nu

 La stabilirea unui regim trebuie precizate alimentele permise, cantitatea si calitatea lor, or
bolnavultrebuie cantarit, pentru a aprecia succesul sau ineficienta metodei.
 Rolul asistentei medicale in aplicarea tratamentului igieno-dietetic este foarte
acestuia, apreciind rezultatele favorabile sau depistand tulburarile secundare.

Regimul alimentar in HTA

ALIMENTE PERMISE:
-supe: de zarzavat simple sau cu adaos fainos, bors de zarzavat sau cu cartofi,

supe de legume, supe de rosii, toate fara sare;

-fainoase: in cantitate limitata, gris, orez, fulgi de ovaz, fidea, toate fierte fara

sare

-oua incantitate redusa (1-2 pe saptamana), fara galbenus;

-carne in cantitate redusa, de3 ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui, slaba,

fiarta ca rasol, fripta, cu patrunjel, cartofi, morcovi, orez, perisoare fierte in aburi

sau apa, toate fara sare, peste slab (lin, salau, stiuca, crap, pastrav) fiert, rasol,

fript sau copt in pergament (in zilele cu carne nu se da peste si invers);

-grasimi crude, vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui, margarina nesarata.

Totul se da crud la salate, cam 50g/zi.

-paine: alba sau intermediara, fara sare, veche de o zi sau prajita;

-legume si zarzavaturi: crude sau fierte, trecute prin sita, piureuri, strecurate,

chiftelute de zarzavat, cartofi copti, morcovi, dovlecei, fasole verde, mazare

verde, sfecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata, fara

sare, tote rase marunt si administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau budinci

de legume;
-lapte si branzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urda

nesarata, lapte cu cafea;

-fructe sub orice forma: crude, coapte, piureuri, compoturi;

-dulciuri: preparate fara bicarbonat si sare, din aluat fiert, uscat, cu branza de

vaci, cu fructe sau gelatina de fructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de fructe, cu

miere si frisca, marmelada, pateuri, dulceata, zahar;

-bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de fructe sau

zarzavaturi, ceaiuri de plante;

-condimente: sos de rosii, sosuri dietetice (fara grasime prajita) cu faina rumenita

pe uscat, cu zeama de zarzavat (seara in cantitate redusa), verdeturi tocate

(patrunjel, marar, telina, leustean, cimbru), zeama de lamaie si sare limitata.

ALIMENTE INTERZISE:

-lapte integral, branzeturi sarate si grase;

-carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau carne,

afumaturi;

-oua in cantitate crescuta (mai ales galbenusuri), oua tari, omleta, jumari,

maioneza;

-grasimi animale in cantitate crescuta (unt,  untura,  frisca,  smantana,

slanina), grasimi prajite;

-paine cu sare si paine neagra;

-fainoase preparate cu sare si in cantitate mare;

-branzeturi: grase, sarate, fermentate;

-sosuri: cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza;

-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu (telina, spanac, varza acra,

muraturi);

-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata sau

cacao:

-bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;

-condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de ardei,

hrean, mustar, ceapa, usturoi.

RECOMANDAM:

-viata ordonata, fara eforturi, fara fumat, fara stress, fara alcool;

-mese mici si fractionate, la ore regulate. Ultima masa cu 2 ore inainte de

culcare;

-intotdeauna se va combate obezitatea (cand exista).

REGIMUL DE VIATA

Consta in limitarea eforturilor fizice, cu lucru de 6-8 ore/zi, dupa caz,

combaterea anxietatii si evitarea situatiilor confidentiale din mediul de viata sau de mu
cultivate preocuparile care produc relaxarea (plimbari, lectura, muzica, teatru).

B. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Principii generale ale tratamentului medicamentos

 Tratamentul HTA va fi permanent, chiar atunci cand cifrele tensionale
continua apoi tratamentul. Este obligatoriu ca atat regimul igieno-dietetic, cat si medicat
normalizarea TA, duce la
cresterea cifrelor TA pana la valorile preterapeutice (in cateva luni) la peste 70%
administrate suficient timp, pentru a-si face proba eficacitatii sau ineficacitatii lor. De o
(cu conditia ca medicamentele sa fie administrate in doze eficiente).

In cazul aparitiei efectelor adverse la un medicament, se va micsora

tratamentului. Nu se recomanda administrarea discontinua a unui medicament antihiper
va avea in vedereaplicarea lui treptata, eficienta tratamentelor anterioare si eventualele ef

In tratamentul HTA se vor intrebuinta cat mai putine medicamente.

fiziopatologic al bolii, particularitatile clinico-evolutive, experienta personala a medicului s
p-blocantele, singure sau in asociatie. Inca de larga utilizare sunt rezerpinicele si hidralazin
aplicabila la un numar restrans de bolnavi.

Posologia va fi respectata pentru fiecare medicament.

Bolnavii vor fi avizati de la inceput asupra efectelor secundare ale

posibil se va face profilaxia lor (de ex. aport exogen de potasiu in cazul salureticelor), iar
rezerpinice, somnolenta, uscaciunea mucoaselor^dupa clonidina; astenia fizica usoara dup
psihologic de medic (asistenta medicala), sa abandoneze tratamentul, chiar cand acesta era e
antihipertensive care au ca efect secundar tulburari de dinamica sexuala, pentru ca in mo

CONDUITA TERAPEUTICA IN FUNCTIE DE TIPUL HTA

HTA usoara este unica forma unde apare intrebarea oportunitatii unei

Altii recomanda monoterapia cu un diuretic sau P-blocant.
HTA sistolica. La tineri este determinata de hipertonia simpatica,
compliantei arteriale si se recomanda droguri cu actiune directa asupra peretelui

HIDRALAZINA-P.O./I.V. ; NICERGOLINA

HTA   moderata   .   Se recomanda  (3-blocantele  (HIDRALAZINA p.o/i.v.) +d

administreaza asocierea: CLONIDINA p.o.+ ALFAMETTLDOPA p.o.+ DIURETIC.

HTA severa , definita printr-o diastolica peste 120mmHg,

complicatii, terapia HTA este mai nuantata.
 In HTA cu insuficienta cardiaca se asociaza tonicardiace. Sunt de
Spironolactona p.o. cu vasodilatatoare. Se recomanda Hidralazina 50-100mg/zi asociata cu
3/zi crescand progresiv pana la 10-20mg x 3/zi, fie Enalapril p.o. in doza unica.
In HTA cu insuficienta coronariana si/sau ateroscreloza cerebrala
prelungita (Isoket) si in angorul de decubit, nocturn, cataplasma cu trinitrina -gel 15-30mg,
asocia Sadamin, Xantinol, Praxilen, Trental, Pentoxifilina, Cosaldon. De evitat scaderea bru
In Hta cu insuficienta renala sunt de preferat droguri care nu scad
Etacrinic. Ca tactica terapeutica, se recomanda mentinerea controlului terapeutic al HTA
pasagera. In formele severe sunt de utilizat inhibitorii sistemului renino-angiotensiva.

HTA  maligna.  Ca tratament de atac se foloseste Diazoxid i.v.

recomanda una din asocierile: -Hidralazina + Propanolol /p.o. -Hidralazina + Propanolol + D
-Captopril + Furosemid /p.o.

Avand in vedere riscul cardiac si suferinta renala, s-au propus

subdiafragmatica, suprarenalectomie partiala sau subtotala.

HTA la gravide. Uterul gravid pare sa produca renina explicand

pat, ct-metildopa, Hidrozina, p-blocante.

HTA la varstnici raspunde favorabil la: Diuretic + triamteren,

TRATAMENTUL URGENTELOR HIPERTENSIVE

Crizele hipertensive survin ca o crestere brutala a valorilor TA la un

Ele reprezinta o urgenta terapeutica, punand in pericol functii vitale

hipertensiva; functia renala -prin complicatiile tardive: nefroangioscreloza). Spitalizarea e
cercetarea cauzei posibile a paroxismului. Medicatia se administreaza parenteral, i.m. sa
urmatoarele substante:

-FUROSEMID (LASIX) fiole 20mg i.v., repetate la nevoie la 8 ore;

-REZERPINA (RAUNERVIL) fiole de 2,5mg, se administreaza im sau i.v.,

-DIZOXID, i.v., (rapid-bolus), 150-300mg repetate la 8-12 ore;

-NITROPRUSIAT DE SODIU in perfuzie continua l-2ug/ kg/ minute, bolnavul

-DIHIDRALAZINA i.v. lent, actioneaza in 15-30 de minute;

-CLONIDINA (CATAPRESAN) i.m. in fiole de 0,150mg are actiune prelungita

nu reduce semnificativ debitul cardiac. Doza este de l,5mg/ kg corp in perfuzii scurte, se
feocromocitom;

-CAPTOPRIL, ENALAPRIL administrate per os, actioneaza in 15-20minute. In

-NIFEDIPESfA, NICARDIPINA sublingual produc o buna si rapida vasodilatatie

se  recomanda  tratamentul  anticonvulsivant  cu   sulfat   de  Mg  20%  

In urgentele hipertensive se incepe cu un diuretic puternic administrat

cerebral. In functie de cauza, se asociaza preparatul de electie:

-daca exista insuficienta pulmonara stanga se asociaza un vasodilatator tip

Nitroprusiatul de sodiu, Prazosin;

-daca exista o disectie de aorta, asociem a-blocante pentru a diminua viteza de

ejectie;

-daca exista hemoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o dilatatie

arteriolara (Diazoxid, Hidralazina).

Indicatiile si limitele posibilitatilor chirurgicale in terapia HTA Interventiile chiru

secundara. Malformatiile aortice prezinta un procent de 72% de normalizare a

TA  postoperator.   Tumorile  suprarenale  ce  determina  sindromul  Cushing,

feocromocitom sau sindromul Conn sunt mai dificil de abordat chirurgical,

procentul de nominalizare a TA fiind   mai scazut. Leziunile renale ce pot

beneficia de  interventie chirurgicala sunt:  aplazii-atrofii renale unilaterale,

tuberculoza renala, cancerul renal, urmarile unei plagi renale sau infarct renal,
stenozele arterelor renale. inaintea interventiei operatorii trebuie facut bilantul

functional la rinichiul indemn.

ORIENTARI:

-Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de

stadiul si severitatea bolii.

-β-blocantele (Propanololul) sunt hipotensoare de baza.

-α-metildopa si  Clonidina sunt hipotensoare care nu influenteaza negativ

circulatia renala. Sunt utilizate in mod obisnuit.

-Hidralazina a redevenit un hipotensor de baza,  datorita asociatiei cu

blocantele, acestea din urma corectandu-i efectele secundare.

-In   50%  dintre  cazuri,   diureticele  ori   β -blocantele  normalizeaza  valorile

tensionale. In celelalte 50% dintre cazuri actioneaza asocierile de hipotensoare cu

diuretice. Cea mai eficace si bine tolerata asociere este cea dinte un diuretic

tiazidic, un β -blocant si un vasodilatator (Hidralazina e.t.c), la care se poate

-Nu se asociaza doua simpaticolitice centrale sau un simpaticolitic cu un |3-

blocant.

-Hidralazina   nu   se   administreaza   decat   asociata   cu   un   p-blocant,

simpaticoliticele fara un diuretic.

PROFILAXIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Profilaxia hipertensiunii arteriale urmareste educarea in vederea unui

bolnavilor in stadiul prehipertensiv, deci a persoanelor susceptibile de a face boala. Foarte i
prin recomandari ferme si judicioase. Asistenta medicala trebuie sa constientizeze persoane
maiales prevenirea complicatiilor:

1. Este posibila profilaxia hipertensiunii arteriale?

Hipertensiunea arteriala este considerata ca o 'boala de reglare' in
etiologic la altul, de la un hipertensiv la alt hipertensiv. Faptul ca in etiologia bolii sunt i
etiopatogenice din mediulextern (consumul excesiv de NaCl, stresul psihosocial, consumu
atenua gravitatea bolii la un numar considerabil de oameni, inclusiv la cei 'marcati'
concreta, realizabila care nu necesita cheltuielideosebite. Ea trebuie sa fie multi factori
situatii concrete, speciale, la nivel individual. Actiunea profilactica trebuie sa fie permanent
Daca adultul normotensiv are factori de risc pentru imbolnavire,profilaxia i se va aplica in
Asistenta medicala comunitara fiind prima care intra in contact cu
profilaxia hipertensiunii arteriale nu numai ca este posibila, dar constituie chiar o necesitat

2.Cui i se adreseaza profilaxia?

Teoretic, masurile de profilaxie a bolii ar trebui sa poata fi aplicate

arteriala.
Practic, masurile de profilaxie trebuie sa se adreseze acelor grupe
acumularii mai multor factori de mediu: consum excesiv de sodiu, existenta stressanta, se

o       Celor cu incarcare ereditara

o Populatiei active, in general si tinerilor in special

o       Adolescentilor si tinerilor care, desi normatensivi, au in mod constant

valori ale TA la limita superioara a normalului

o       Celor care au avut hipertensiune arteriala episodica

o       Supraponderalilor

o       Celor cu tulburari de glicoreglare

o       Sedentarilor
 o       Marilor consumatori de NaCl (peste lOg/zi)

o       Indivizilor cu stress profesional important (controlori de trafic aerian,

personal din transporturi, furnalisti, cei expusi cronic la traume sonore,
e.t.c.)

o       Celor cu factorii de risc pentru ateroscreloza (fumatori, dislipidemici,

hiperuricemici, e.t.c.)

Asistenta medicala din comunitate, cunoscand modul de viata al

mai devreme profilaxia.

3. Cum se realizeaza profilaxia hipertensiunii arteriale?

Hipertensiunea arteriala avand o prevalenta ridicata in populatia

combatere si prevenire a bolilor cronice si degenerative.

Specialistii in sanatate publica, epidemiologii, internistii, radiologii ocupa locul

cadrul programului de prevenire al HTA, tebuie sa-1 ocupe asistenta medicala comunitare a
asistenta medicala vine in contact direct cu populatia sanatoasa sau bolnava, cunoaste ca
profilaxie adecvata si eficienta. Asistenta medicala de medicina generala din colectivitati (a
realizarea profilaxiei bolii, putand aplica atat masurile profilactice generale, cat si pe cele
Profilaxia bolii incepe cu depistarea in sanul populatiei generale a
incidental. Masurile profilactice privesc regimul de viata, orientarea si igiena profesionala
a)Regimul de viata:
Viata activa, care imbina activitatea intelectuala cu cea fizica,
deprinderi care trebuie invatate si aplicate inca din copilarie. Alimentatia va fi rationala,
combate cu tenacitate obiceiul de a consuma sare in exces. Fumatul va fi
b)Orientarea profesionala si pregatirea psihologica pentru combaterea

eventualului handicap psihosocial

Pe cat posibil, persosnele cu risc crescut de a face hipertensiune

profesiunile care predispun la sedentarism si obezitate. Deoarece acest lucru ar putea determ
pentru combaterea unui eventual handicap psihosocial va fi facuta cu multa abilitate. Antre
-Avizeaza omul sanatos asupra eventuale boli la care este predispus, fapt care
boala.

-Il pregateste totodata, fara a-i induce psihologia de infirm, sa limiteze cat mai
inevitabil este supus omul in societatea contemporana.

c) Sfatul genetic
Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un mijloc
prezent si pentru hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii factorului genetic in
d) Supravegherea medicala activa
Prin sistemul de dispensarizare (valabil mai ales in colectivitati) a tuturor celor

Cunoasterea mai completa a epidemiologiei bolii, aprofundarea etiopatogeniei s

PREZENTAREA CAZURILOR STUDIATE

CAZUL 1.

NUME SI PRENUME:        I.F.                            SEX:  FEMININ

DATA NASTERII:              1945, 03-04 (58 de ani)

DATA INTRARII:               2006-01, 835

DATA EXTERNARII:         2006-001-23

DIAGNOSTIC LA INTRARE : HTA ST. II, C.I.C., ANGOR DE EFFORT.

MOTIVELE INTERNARII:

Pacienta se interneaza pentru cefalee fronto-occipitala cu caracter pulsatil, aparuta in iu

Uneori se insoteste si de palpitatii aparute brusc, cu ritm neregulat, care dispar progresiv, insa
intensificat in ultimele doua saptamani, fapt care a necesitat internarea la Spitalul de Urgent
½   cp/zi.

Pacienta este cunoscuta de mai multi ani cu C.I.C.D.(diagnosticata in 1996), urmand tra

ANTECEDENTE MEDICALE SI CHIRURGICALE :

-         Menarha 14 ani, Menopauza 50 de ani; N=3, A=6,

 75-110mg/dl
19-43 mg/dl -         Spondiloza cervicala,
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l -         Colecistectomie 1992,
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l -         Apendicectomie,
160-240 mg/dl
70-175mg/dl -         Diabet zaharat echilibrat prin r
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L ISTORICUL BOLII:
21-72 U/L
Pacienta in varsta de 58 de ani, cu
313-618 U/L
Propranolol 40mg) si HTA (val.
55-170 U/L
occipitala si frontala pulsatila, ameteli.
0-13 U/L
37-125 U/L Obiectiv, se constata pacienta cu s
8-78 U/L mobilizarea articulatiilor mari. In
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl INVESTIGATII SI A
0-0,4 mg/dl
49-181 μg/dl BIOCHIMIE 13-09-2005
- Glucoza 105mg/dl                              
    
- Ureea 47,6 mg/dl
- Creatinina 0,7 mg/dl  
-Na+ 148mmol/l
-Cl+ 102mmol/l UROCULTURA 14-09-2005
-K+ 3,9mmol/l
- Colesterol 221 mg/dl -  rare epitelii, relativ frecvente leucocite;
- Trigliceride 145mg/dl
- Acid uric 5,3mg/dl -  Enterococ > 100.000/ml
-AST 20U/L
-ALT 31U/L ANTIBIOGRAMA
-LDH 416 U/L Amoxicilin                    
-CK 45 U/L
-CK-MB 2 U/L Amoxicilin/Clavulanic  
- Fosfataza alcalina 60 U/L
Cotrimazol
-GGT 34 U/L
- Bilirubina tot. 0,6 mg/dl Gentamicin
- bilirubina nec. 0,1 mg/dl
- Bilirubina dir. 0,5 mg/dl
-Fier 142 μg/dl
-VSH 18/40
-WBC 6,9xl03μ/L
6
Imipenem

 Penicilin

 Vancomocin

EXAMEN URINA 14-09-2005

-pH                               5

-  Leucocite                     100/1

-  Glucide                        normal

-  Urobilinogen                          normal

-  Proteine                       neglijabil

RX.PULMONAR14-09-2005

Transparenta pulmonara normala.

Cord cu diametrul longitudinal crescut.

Bombarea arcului mijlociu.

ECO-CORD 14-09-2005

Contractii normale VS; valve de aspect normal; AS = 3,5 cm; VD = 3,2 cm; SIV

ECO-ABDOMINAL 14-09-2005

 Ficat LS= 6 cm; LD = 14 cm.

Vena porta in lim. 1 cm; CPB = 0,7 cm.

Pancreas omogen bine delimitat de dimensiuni normale. Splina, rinichi de dimensiuni si ecos

CONSULT PSIHIATRIC 15-09-2005

Tulburare anxioasa medie cu amgorafobie.
CONSULT ORL 23-09-2005
 Dop cerumen bilateral. H2O2- revine pentru spalatura si andiograma.
 PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI CU H.T.A.

NEVOIA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTIILE

SURSE DE
ASISTENTEI
FUNDAMENTAL PROPRII
DIFICULTATE
A
1.Nevoia de a -Palpitatii Pacienta sa Va asigura un
respira si a avea o mediu ambiant
buna circulatie aparute brusc, prezinte cai
bine aerisit si daca
cu ritm respiratorii este cazul,

neregulat permeabile; o va umezi aerul din

incapere.
-Hiper respiratie si o
Invata pacienta sa:
tensiune circulatie
-aiba alimentatie
200/lOOmmHg adecvate bogata in

fructe,
zarzavaturi;
-HTA stadiul II
-C.I.C.
-reduca grasimile
si NaCl din

alimentatie.

Urmareste efectul

medicamentelor,

Masoara si
noteaza in foaia

de observatie TA,
pulsul si

respiratiile.
2. DE A SE -Anorexie Pacienta sa -Ajuta pacienta in
timpul
HIDRATA SI A SE aiba o stare
varsaturilor si o
ALIMENTA de bine, tara incurajeaza;

greturi si -Aseaza pacienta

in pozitie
varsaturi; sa
sezanda,
fie echilibrata semisezanda sau
in
hidroelectro -
decubit, dorsal cu
litic si capul intr-o

nutritional. parte;
-Greturi
-Dupa incetarea
-Varsaturi
varsaturilor,

rehidrateaza
pacienta treptat,

cu cantitati mici de
lichide

reci, oferite cu
lingurita;

-Constientizeaza
pacienta

asupra importantei
regimului

alimentar
3.DE A SE -Dificultate in pasiva a artic. Pacienta sa Invata pacienta
MISCA care este
efectuarea mari ale aiba tonusul
SI A  AVEA 0 pozitia adecvata si
miscarilor membrelor; muscular si cum sa
BUNA POSTURA
-noduli forta efectueze exercitii
 Heberden; musculara musculare

-halus valgus pastrata. Sa active.

stang; aiba o pozitie

-ameteli adecvata.
4.DE ADORMI SI -Somn perturbat Pacienta sa Invata pacienta sa
A SE ODIHNI -Neliniste practice
beneficieze de
tehnici de relaxare,
-Cefalee fronto-
un nr. de ore exercitii
occipitala
de somn respiratorii
minute, inainte
-Ameteli
corespunzator
de culcare.
-Tinitus
cantitativ si Identifica nivelul
-Palpitatii
calitativ. si cauza anxietatii
la pacientii

cu insomnie.
5.DE A
MENTINETEMPERATURACORPULUI LIMITELE
NORMALE

6.DEAFICURAT,DEA-SI PROTEJATEGUMENTELE
SIMUCOASELE

7 DE A EVITA PERICOLELE

8.DE  A COMUNICA - -dop

usoarahipoacuzie cerumen
bilateral
9 IDE A
ACTIONACONFORMPROPRIILOR      CONVINGER
I SIVALORI

10.DE A SE             RECREA              

11.DEA INVATACUM SA-SIPASTREZE

SANATATEA.

CAZUL II
NUME SI PRENUME:   M.I.

SEX: FEMININ

DATA NASTERII: 1922.02.11

DOMICILIU: BUCURESTI,Str. BABA NOVAC, nT. 6, bl.T2, se D, et

4, ap. 80.

OCUPATIA: PENSIONARA

DATA INTERNARII: 2006.01.01:2140

DATA EXTERNARII:2006.01.11
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: HTA Puseu 200/110 mmHg; Epistaxis tamponat stang; Tulb

MOTIVELE INTERNARII: Epistaxis
ANTECEDENTE PERSONALE: -Menarha 11 ani, Menopauza 60 ani; S=2,N=2
ISTORICUL BOLII: Bolnava hipertensiva de aproximativ 2 ani (val. Max. 220/90 mmHg) pr
data de 24.09.2002 pacienta prezinta brusc ameteli, parestezii la nivelul buzelor, pa
aproximativ lh. A urmat tratament cu STUGERON 3 cp / zi.
Obiectiv se canstata pacienta cu stare generala relativ buna, afebrila; TA= 140/80 mmHg, AV=

INVESTIGATII SI ANALIZE DE LABORATOR CONFORM  PRESCRIPTIE

BIOCHIMIE 04.10.2005                              VALORI NORMALE

75-110mg/dl
19-43 mg/dl
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L
55-170 U/L
0-13 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
49-181 ug/dl

      
 HEMOGRAMA 04.10.2005

Leucocite                   7,7,xlO3 u/L

          Hematii              4,45xlO6 u/L

          Hemoglobina          12,5 g/dl

         Hematocrit          41,3%

         Trombocite         263x 103 u/L

SUMAR DE URINA 5.10.2005

-Densitatea                     1015

-pH                              5

-  Leucocite                    100/ u/L

-  Proteine                       neglijabil

-  Glucoza                       1000 mg/dl

-  Urobilinogen                          normal

-  Eritrocite                     neglijabil

RX. PULMONAR 3.10.2005

Transparenta pulmonara normala.
Cord cu diametrul longitudinal crescut.
EXAMEN NEUROLOGIC 5.10.2005
 Clinic normal.

ECO-CORD 5.10.2005

AO la inel = 3, cu deschidere 1,5 cm fara gradient sistolic semnificativ.

 NEVOIA PROBLEMA SURSE DE INTERVENTIILE ASIS

FUNDAMENTALA DIFICULTATE OBIECTIVE PROPRII DELEG

Va asigur un
mediu
ambiant bine
aerisit si
daca este cazul, va
umezi
aerul din incapere.
1.NEVOIA DE A RESPIRA SI -puseu de -boala Pacienta sa Invata pacienta: sa Adm
aiba
A AVEA O BUNA tensiune hipertensiva prezinte cai alimentatie bogata medi
in
BUNA CCIRCULATIECIRCULATI 200/1 lOmmHg respiratorii fructe, presc
E zarzavaturi; sa
CIRCULATIE permeabile; o reduca grasimile sitonic
NaCl
respiratie si o din alimentatie. diure
circulatie Urmareste efectul antia
adecvate. medicamentelor. hipot
Masoara si etc.
noteaza in
foaia de observatie
TA,
pulsul si
respiratiile
Calculeaza
cantitatea de
lichide ingerate si
perfuzate si pe cea
eliminata.
2.De A Elimina Epistaxis Puseu Pacienta sa Corecteaza
hipertensiv dezechilibrul
200/1 prezinte hidric, prin
lOmmHg hidratarea sau
mictiuni reducerea
aportului de
fiziologice si un lichide si
electroliti.
tranzit Aseaza pacienta in
intestinal decubrt dorsal si o
normal. sfatuieste sa
comprime
nara pe unde s-a
produs
sangerarea timp de
S min
3.DE ADORMI SI -neliniste, Tulburare Pacienta sa Va incerca sa-i Adm
usoara insufle
A SE ODIHNI agitatie. depresiva beneficieze de increderea in tratam
 -         fractura glezna in urma cu 20 ani;

-         alergie la Ampicilina.

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE

-         menarha 12 ani; S=4; AV=0

-         menopauza 49 ani

EXAMENE PARACLINICE

BIOCHIMIE 30.03.2005

Glucoza 97mg/dl
Ureea 42,9 mg/dl
Creatinina l,lmg/dl
Na+ 150mmol/l
Cl+ 107mmol/l
K+ 4,2mmol/l
Colesterol 271 mg/dl
Trigliceride 102mg/dl
Acid uric 5,9mg/dl
AST 23U/L
ALT 24U/L
LDH 405 U/L
Bilirubina tot. 0,9 mg/dl
bilirubinanec. 0,7 mg/dl
Bilirubina dir. 0,2 mg/dl

HEMOGRAMA 30.03.200
WBC 7,2xlOJ
RBC 4,09
Hb 12,7
 HCT 39,6%
PLT 237
VSH 30/62
SUMAR DE URINA 31.03.
2005
Densitatea 1009
Ph acid
Albumina, glucoza absente
Urobilinogen normal

VALORI NORMALE 75-110mg/dl 19-43 mg/dl 0,8-1,5 mg/dl 137-145mmol/l

17-59 U/L

21-72 U/L

313-618 U/L 0,2-1,3 mg/dl

0-1,1 mg/dl

0-0,4 mg/dl

PLAN DE INGRUIRE A BOLNAVULUI   CU H.T.A. (3)

NEVOIA PROBLEMA SURSE DE OBIECTIVE INTERVENTIILE   AUTONOME

FUNDAM- DIFICULTA-
ENTALA TE Proprii Delegate
Ide a respira Puseu de HTA Boala Pacienta sa Invata pacienta:
Hipertensiva prezinte Administreaz
Si a avea 190- -sa aiba alimentatie a
o   a Cai respiratorii
Loommhg Bogata in fructe, Medicatia
Buna              Permeabile, o
buna Zarzavaturi, Prescrisa.
Circulatie,
Respiratie si -sa reduca grasimile
si
Ocirculatie
adecvata. Nacl din
alimentatie.
2. De a se Pacienta sa fie Constientizeaza
Alimenta si pacienta
a se Echilibrata
alimenta Asupra importantei
Hidroelectrolitic si
Regimului
Nutritional. alimentar in

Recastigarea
sanatatii.
3.De a Pacienta sa Sfatuieste pacienta
elimina prezinte sa

Mictiuni Desfasoare
fiziologice activitate

Si tranzit intestinal Fizica atit cit ii

permite
Normal.
Starea sa.
4.De a se -cefelee Puseu de hta Pacienta sa aiba Planifica un Administreaza
misca 190-l00mm/hg program de
Occipitala, Tonusul muscular Medicatia
Si a avea o Exercitii si de mers,
-ameteli, Adecvat activitatii in Prescrisa.
Buna postura
-parestezii ale Depuse si sa aiba oFunctie de
capacitatea
Membrului Postura adecvata.
Pacientei. Foloseste
Superior stang
Utilajele auxiliare si
de

Confort, pentru

Mentinerea pozitiei

Anatomice.

CONCLUZII
 Chiar daca HTA este in maljoritatea cazurilor o afectiune cronica
Bolnavii de HTA trebuie sa inteleaga ca viata le mai poate oferi
tratamentul medicamentos prescris si in special cel igienico-dietetic. Sprijinul familiei si al
pacient a afectiunii sale si de a-1 face sa constientizeze de dorinta lui de a invinge boala sa

Un domn spunea intr-o carte:

'Mi-am plans de mila pentru ca purtam niste pantofi vechi si rupti

(DAVED J. SCHWARTZ: 'Putere a magica a gandului')

Sa nu consideram HTA (mai ales formele cronice) ca pe o fatalitate.

Asistentei medicale ii revine acest rol: de a reda speranta

BIBLIOGRAFIE

1.'MEDICINA GENERELA'
-SUB REDACTIA LUI MARIN VOICULESCU-VOLUMUL I-

2 'TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE'

-EUGEN TURCU. CEZAR MACARCE. DAN DOMINIC IONESCU-

3 'MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII'-CORNELIU BORUNDEL-

4  'TEHNICA INRIJIRII BOLNAVULUI' -CAROL MOZES-

5  'GHID DE NURSING' -LUCRETIA TITIRCA-

6  'PRINCIPII FUNDAMANTALE ALE VIRGINIEI HENDERSON'

7  'ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI'-I. C. VOICULESCU.; I C PETRICU-

8 'CE TREBUIE SA STIE BOLNAVUL HIPERTENSIV?'-C. MACARIE-

9 'HIPERTENSIUNEA ARTERIALA' -GH. GALEA-

10   TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE'-T. TEODORESCU-

Document Info

Accesari: 806
Apreciat: 

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat 
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou