Modificarea vitezei de rota ie

a ma inii de induc ie
Metode de modificare a vitezei
 Metode de modificare a vitezei

Expresia vitezei de rota ie a ma inii de induc ie

fS
n = (1 s )
p
- modificarea alunec rii la cuplu constant
- tensiunea de alimentare,
- rezisten a rotoric ,
- regim nesimetric de alimentare,
- schimbarea num rului de perechi de poli
- ma ini cu rotor în colivie,
- înf ur ri speciale
- schimbarea frecven ei tensiunii de alimentare
- convertor de tensiune
- dubla alimentare a ma inii de induc ie
- cascade de ma ini
 Pierderile i randamentul ma inii
Pu = C•
pmv = f (n, P, constr.)
pmv
pbR = m RR I R2 k psR
Pm
pbR ps = f (P, constr , B, A)
P
ps pFe = f ( f S ,U S , tola )

pbS = m RS I 2
S k psS
pFe

Pu p
pbS = =1
PS PS
PS = mSUSIScos S
Modificarea vitezei prin schimbarea alunec rii
RR'
U S2
p m s
C= 2
= ct.
RR'
+ ( X S + cS X )
2
RS + cS '
R
s

Alunecarea la cuplu constant depinde de :

- tensiunea de alimentare,
- parametrii ma inii,
- componentele simetrice ale tensiunii de alimentare

Modificarea tensiunii de alimentare.

- se poate reduce cre te alunecarea, scade tura ia
Modificarea vitezei prin schimbarea alunec rii

Domeniul de modificare

s1 (C ) s
1
C
USN sk
0.8
Restrâns 20-30 %
0.6
US
0.4 -Cre te curentul din rotor
-scade viteza de rota ie,
0.2
-se mic soreaz c ldura cedat
s
0 -scade puterea util ,
0 sk 0.4 0.6 0.8 1
-scade puterea absorbit
Caracteristici mecanice
pentru diferite tensiuni
 Reducerea tensiunii de alimentare
Pu = C• > Pu = C•

pmv > pmv

Pm Pm
pbR < pbR
P P
ps = ps

pFe > pFe

pbS = pbS

PS = mSUSIScos S
> PS = mSUSIScos S
 Crearea alimentarii nesimetrice

Se realizeaz un regim nesimetric prin:

-întroducerea în serie cu o faz statoric a unei impedan e
-alimentarea în sens invers a unei faze,
-alimentarea de la o surs nesimetric ,
- intreruperea unei faze.

Se reduce cuplul critic, alunecarea critic nu se schimba mult

Domeniul de modificare al vitezei s1 (C ) s sk

Pierderi mari în înf ur ri, pierderi în fierul rotoric

Randament mic orat.

Tensiuni de alimentare nesimetrice

100
C
80

60

40 Ui=Ud /<2
Cr
20
Ui =Ud
0
sk
-20

s
-40
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
 Inserierea unor reactan e, sau rezisten e în
R R stator
sk = R R
sk* =
RR RR
R +X
2
S
2
Ssc
Z Ssc (RS + R )2 + ( X Ssc + X )2 Z Ssc + Z
1
T Alunecarea critic scade
USN
0.8

Domeniul de modificare al
0.6
US vitezei este mai redus decât în
0.4 cazul reducerii tensiunii.

0.2
Cuplul critic se reduce
s
0
0 sk 0.4 0.6 0.8 1 Caracteristica este mai rigida

U S2 1 U S2 1 RS + R
Ck kc kc *
cS RS + R ± Z Ssc + Z Z Ssc + Z *
±1 Z Ssc + Z
 Introducerea unei rezisten e în circuitul rotoric

cS (R + R )
Alunecarea critic cre te '
sk = R

± RS2 + X Ssc
2

C R4
Cuplul critic este constant
R3
Domeniul de reglare
R2
s1 (C ) s 1
R1 - tura ia scade
- evacuarea c ldurii slab
S - pierderi în rezisten
0 s 0.5 1 1.5
Introducerea unei rezisten e în circuitul rotoric
Pu = C• >> Pu = C•
>>
pmv > pmv
Pm Pm
pbR > pbR
pR
P P
ps ps

pFe pFe

pbS pbS

PS = mSUSIScos S PS = mSUSIScos S
 Schimbarea num rului de perechi de poli
Num rul de perechi de poli este un element constructiv realizat prin
construc ia înf ur rii.
Cele dou arm turi trebuie s aibe acela i num r de poli,
- nu se poate aplica la motoare cu rotor bobinat, Din cauza
num rului mare de inele la rotore bobinate
- la motoare cu rotor în colivie num rul de perechi de poli se
formeaz dup stator
Dou posibilit i:
- se prev d înf ur ri cu p1, p2, p3 …perechi de poli,
- se schimb conexiunea între grupuri de bobine.
Tura ia se poate schimba în trepte.
Exist pentru fiecare înf urare sau grup câte 6 borne (inele în
cazul rotorului)
 Modificarea num rului de poli
Prin conectare convenabil a sec iilor înf ur rii
Se modific : - num rul de poli p
- factorul de bobinaj kb
- induc ia magnetic B
N S N - num rul de spire înseriate Nsp
- t.e.m. indus Ue
A1 X1 A2 X2
- cuplul electromagnetic T
2p = 4

U e1 p2 N sp1 kb1 B
N S N S = p1 N sp 2 kb 2 B
1

U e2 2

A1 X1 A2 X2
A1 X1 A2 X2
2p = 2
Scheme de principiu 2p = 2
 Modificarea num rului de poli
Motoare cu cuplu constant
U1 p2 w1 kb1
C1 B 1
U2 p1 w2 kb 2
C2 B 2
1 A2 B2 C2 A1 B1 C1
n p1
0.8

0.6
p2
0.4

0.2 p1 p2=2*p1

0
C !! !
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

Conexiunea Dahlander
 Modificarea num rului de poli
A2 B2 C2 C1
Motoare cu putere constant A1 B1

P1 p1 C1 B p1
= 1
ct
P2 p2 C2 B 2 p2

p1
p2=2*p1
n
50
p1
40
U
30 U e1 U e2 U
p2 2 3
20

10

0
C
-100 -80 -60 -40 -20 0 20 40 60 80
 Schimbarea num rului de perechi de poli
Dou sau mai multe înf ur ri distingte pe stator
-suprafa a crest turii este foarte mare
1 -diametrul exterior este mai mare
p
n 1
decât la un motor normal,
0.8
-jugul , fierul statoric nu este bine
0.6
utilizat,
p2 -parametrii înf ur rilor sunt mai
0.4 mari,
-randamentul ma inii este mai slab la
0.2 orice vitez ,
C -cutia de borne con ine n*6 borne,
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 -se folose te dac i p2 sunt mult
diferite,
p1 = 3 ; p2 = 5
Modificarea frecven ei tensiunii de alimentare
Modificarea frecven ei influien eaz :
- reactan ele ma inii, X =2 # f L" f
- alunecarea critic , 1
- cuplul electromagnetic maxim, cos
a+b f
- fluxul i induc ia magnetic în întrefier,
- factorul de putere,
RR 1
sk = "
RS2 + X 12sc f

p mS U S2 1 U S2
Ck = " 2
S 2 cS
RS ± RS2 (
+ X S + cS X R' )2 f

$
US
"
US $ US
B = "
S f %i Li N sp kb f
 Modificarea frecven ei tensiunii de alimentare
Flux constant cel mai bun pentru ma in
- nesaturat – nu se utilizeaz bine fierul,
- saturat- cre te curentul de mers în gol,cresc pierderile,
scade factorul de putere, ma ina nu poate fi înc rcat la
putere nominal .
US US
$ " ct.
S f

Din cauza c derii de tensiune , mai exact

U j
$= (U S RS I S )
UN S

RSI fSN fS
0
Modificarea frecven ei tensiunii de alimentare

50
45
n [r/sec] 100
40
35
75
30
25 50 Hz
20
15
10
10 30
5
T
0
0 10 20 30 40 50 60 70
Caracterici mecanice la U/f =ct. i diferite frecven e
 Modificarea frecven ei tensiunii de alimentare

Pierderile în ma in la flux constant

La sc derea frecven ei: pFe <
pm < Se mic oreaz
pbS capacitatea de cedare
pbR a c ldurii
Puterea util i absorbit se mic oreaz

La cre terea frecven ei:

pFe >
pm >
pbS
pbR
Puterea absorbit se mic oreaz , puterea util
este constant .