NEO-FASCISM . TERORISM.

NOUA DREAPTA
Probleme vechi, ipostaze noi in lumea capitalista

Editura Politica, Bucuresti , 1981

Cartea de faţa reprezinta o imbinare de principii si idei ,

apartinand mai multor profesori universitari de renume din ţara
noastra, precum :prof.univ.dr. docent N.N. Constantinescu,
prof.univ.dr.V. Nichita, dr. Petre Iosif, cercetator ştiinţific Ilie
Fonta, etc. cu privire la o tema istorico-economica des abordata
in lucrarile de referinta romanesti, dar si internationale, si
anume :doctrina fascista- radacinile sale, trasaturile caracteristice.

In primele capitole este redata intr-un mod minuţios

ascensiunea fascismului in cadrul statelor unde aceasta doctrina a
devenit deţinator al guvernarii:Italia, Germania nazista, Ungaria,
Bulgaria.

Primul razboi mondial(1914-1918) a aparut la inceput la un

triumf al democratiei, de vreme ce marile imperii europene,
tradiţionaliste si militariste s–au prabusit, fiind inlocuite cu
republici parlamentare. Insă noi forţe au fost generate de
consecintele razboiului, iar mai tarziu de Marea criza care a
provocat o decadere dura a economiei pe plan mondial incepand
cu 1929.Una dintre aceste forţe a fost comunismul, care inspirat
din Revoluţia rusa a anului 1917, urmarea inlaturarea guvernelor
in favoarea unei dictaturi a proletariatului( clasa muncitoare) ;
cealalta forţa a fost fascismul.
Primul capitol al cartii se deschide cu o definitie concreta a
fascismului, data de prof.univ. dr. Docent N.N.
Constantinescu :"ideologia fascismului incorporeaza si propaga
cele mai reacţionare concepţii ale rasismului, naţionalismului
şovin, ale iraţionalismului şi voluntarismului.Caracterizata prin
dispret faţa de valorile autentice ale culturii, ea face cultul forţei
si asasinatului, propaga inegalitatea popoarelor si a raselor,
spiritul razboinic, acaparator si agresiv. "
 Doctrinele mişcarii fasciste se opuneau ferm celor comuniste,
precum si celor democratice.Tradiţionalistii si marii proprietari se
sprijineau adeseori pe ea, ca pe o protectie impotriva
comunismului, insă aceasta reprezenta mult mai mult decat o
simpla mişcare conservatoare. Ca şi statele comuniste, statele
fasciste au fost dictaturi, fiind conduse de un singur partid care nu
accepta opoziţie si prezidate de un puternic si preaslavit
conducător.
Atat in Italia, cat si in Germania, arata domnul prof.
Constatinescu , puterea statului a fost preluata in mod brutal prin
mobilizarea maselor, folosindu-se , totodata mijloace moderne de
organizare si propaganda.
Lipsa unitatii de actiune a miscarii muncitoresti, ca si, in
general , a forţelor democratice, a usurat ascensiunea fascismului
pe plan european.
In capitolul al doilea , dr. Ladislau Lorincz defineste
trasaturile politice si statale ale regimurilor
fasciste : anticomunism, antidemocratism, naţionalism, nazism si
militarism excesiv. Cu privire la aceasta, Nicolae Ceauşescu a
declarat :" Daca fascismul a reprezentat dictatura celor mai
reacţionare forţe ale claselor exploatatoare, hitlerismul a
reprezentat, totodata, cea mai brutala forma de subjugare,
dominare si asuprire a altor popoare."

Ca trasaturi principale ale fascismului se reţin : principiul

autoritarismului( concentrarea tuturor puterilor de stat in mainile
unui " conducator", purtatorul suveranitaţii de stat, puterea lui
fiind nelimitata si necontrolata), suprematia statului faţa de
individ- justificarea lichidarii drepturilor si libertaţilor
cetaţeneşţi, totalitarismul, birocratizarea intregului aparat de stat.

In capitolul al treilea, general-maior dr.Eugen Bantea si capitan

Mihail E.Ionescu discuta si pun un deosebit accent pe
componenta militara a fascismului.
De remarcat este faptul ca, atat in Germania cat si in Italia,
cucerirea puterii politice de catre fascism a fost bine elaborata si
susţinuta intens de armata. Atragerea armatei de partea gruparii
fasciste a fost un lucru uşor de realizat, intrucat militanţilor li se
promisese restaurarea unui cardru politic burghez stabil, a legii si
ordinii burgheze. Odata obţinuta puterea in stat, fascismul a
declanşat o vasta acţiune de modelare a intregii vieţi socio-
economice potrivit orientarilor sale programatice. Inglobata sub
genericul "ordinea noua", fascizarea tindea sa se impregneze in
toate compartimentele vieţii social- politice si economice, avand
ca finalitate statul fascist, bizuit material si spiritual pe un sistem
de dogme de esenţa capitalista, rasista si razboinica.

Statul organizat militar, populaţia educata razboinic, armata

devenita cel mai raspandit simbol al statului si al puterii sunt doar
cateva din elementele care caracterizau regimul militar fascist.

In capitolul al patrulea, dr. Petre Iosif aduce in discuţie

problema fascismului vechi si actual, preocuparea constanta a
numeroase reuniuni si congrese internationale organizate de
F.I.R(Federaţia Internaţionala a Rezistenţilor), care cauta metode
noi de lupta indreptate spre demascarea si eliminarea definitiva a
fascismului din viaţa popoarelor.In ultima perioada , fascismul
internaţinal a inregistrat lovituri de natura sa grabeasca procesul
de descompunere si de lichidare. "Largirea considerabila,
continua a adeziunilor la ideea instaurarii unei noi ordini
economice si politice in lume, presiunea crescanda a opiniei
publice, luarea de poziţii tot mai ferme din partea statelor lumii in
problema dezarmarii generale, infrangerea imperialismului
american in Asia de S-E, prabusirea franchismului in Spania, a
dictaturilor fasciste in Portugalia si Grecia , reduc implacabil
oxigenul iluziilor fascismului de a mai putea contribui la
declansarea unei noi catastrofe mondiale."
In urmatoarele trei capitole, se prezinta ipostazele
neofascismului aflat in ascensiune si totodata unele dintre
caracteristicile sale.Sandu Vlad,cercetator ştiiţific considera ca
neofascismul incearca sa-si impuna doctrina sa antiumana,
conceptiile sale nihiliste si anarhice prin intermediul violenţei, al
terorii.Intensificarea activitatii fortelor de extrema dreapta,
inclusiv a neofascismului, are loc pe fundalul specific al
proceselor din sfera economica, sociala si politica ce
caracterizeaza intrarea capitalismului in noua faza a crizei
sale.Masurile luate in vederea combaterii crizei, desi in unele tari
au contribuit la o oarecare inviorare in plan economic, nu au dus
la imbunataţirea corespunzatoare a situaţiei maselor.Printre
organizatiile neofasciste europene, se afla : "Frontul naţional"in
Marea Britanie, "Miscarea Sociala Italiana " in Italia.Chiar daca,
pe moment,a constituit o forţa politica minoritara, neofascismul-
prin ideile demagogice pe care le-a vehiculat, concepţiile si
practica politica pe care a promovat-o –a reprezintat un real
pericol pentru cauza democraţiei, pacii si progresului social.
 Ideologia politica a neofascismului apare ca fiind tot atat de
reacţionara si de eclectica ca si cea a predecesorilor sai,
proclamand necesitatea cedarii puterii politice in mainile unei
categorii restranse de "alesi", suspendarea tuturor libertatilor
democratice, prezentate ca periculoase si subversive si de
inspiratie comunista.
In capitolul opt al acestei carţi, conf.univ.dr.Vasile Secareş
analizeaza ponderea si influenţa elementului militar in societatea
burgheza, precum si caracteristicile acţiunii sale in situaţiile de
criză. Militarismul are in centru noţiunea de exces , intrucat
aparatul militar are tendinta de a-si depasi-prin abuz- functia
legitima, de a uzurpa roluri si prerogative care merg dincolo de
scopurile originare ale institutiei, pentru a dobandi in cele din
urma o pozitie dominanta in viata sociala si a exercita un control
in continua crestere asupra treburilor publice."In ceea ce
priveste apariţia si manifestarile militarismului in cadrul societatii
capitaliste trebuie avut in vedere, caracteristicile pe care le
imprima aceasta formatiune social-economica sferei militare :
 exprimarea dominatiei economice si politice a burgheziei ca monopol

asupra productiei, detinerii si utilizarii legitime a mijloacelor de distrugere-

instrumentele materiale ale forţei ;

 manifestarea aparatului militar ca rama in mainile categoriilor sociale

dominante si in general dezvoltarea sa intr-o stransa legatura cu diferitele

cerinte ale evolutiei dominatiei de clasa ;

 dependenta pozitiei sociale a fortelor armate de mentinerea regulilor de

expropriere a surplusului de catre clasa privilegiata .

"Lupta impotriva militarizarii totalitare a societatii a depins

in mod fundamental de capacitatea miscarii revolutionare de a
intelege adecvat locul si rolul armatei in societate, conditiile in
care politizarea grupului militar s-a orientat intr-un sens
reactionar si posibilitatile reale de a edifica raporturi noi intre
fortele progresiste si militari."

In urmatoarele trei capitole sunt consemnate trasaturile

neofascismului in Italia, dar si pe plan international, si totodata
implicarile economico-sociale pe care le-a avut aceasta ideologie
politica in cadrul statelor unde si-a facut aparitia.
 "In evolutia sociala si politica a Italiei miscarea mucitoreasca,
revolutionara si democratica, masele largi populare inscriu in
cadrul obiectivelor de lupta actiunea lor unita, tot mai enrgic,
pentru demascarea pericolului pe care il reprezinta fascismul si
neofascismul, stavilirea terorismului a caror tinta comuna este de
a dezarticula statul democrat, organele si institutiile sale, de a
slabi apararea societatii pe care doresc sa o impinga spre un
razboi civil."

In ceea ce priveste Italia, inflatia galopanta, cresterea datoriei

publice a tarii, cresterea rapida a preturilor si adaptarea lenta,
necorespunzatoare a salariilor in raport cu preturile, cresterea
somajului care se situeaza la cifra de 2 milioane de persoane ca si
alte multe asemenea fenomene explica valul de nemultumiri, de
ingrijorare si nesiguranta care a cuprins categorii tot mai largi ale
populatiei tarii.In mod frecvent, neofascismul speculeaza aceste
stari de spirit si, pături impinse la marginea societatii, cele
afectate si dezarticulate, de criza, convertesc protestul lor in
manifestari confuze, de natura liberal-anarhica, formuland o
critica la adresa politicii de stat care se identifica cu contestarea
ratiunii oricarei ordini.Una din cele mia grave probleme
nerezolvate in decursul celor trei decenii de guvernare creştin-
democrata, unul din domeniile cele mai acute ale crizei societatii
italiene in ansamblul ei este mentinerea, de-a lungul acestor ani, a
unui frapant dezechilibru in dezvoltarea economica, industriala
adiferitelor regiuni, care a situat sudul Italiei-acel Mezzogiorno-
intr-o stare de inapoiere si de mizerie, cu tot cortegiul de
fenomene negative pe care le-a atras asa zisa politica
meridionalista a democratiei crestine.

In ciuda dificultatilor imense, a gravelor si frecventelor

fenomene de tensiune din viata politica a ţarii, dinamica fortelor
sociale si politice din Italia se inscrie pe traiectoria procesului de
izolare, de demascare si condamnare a fascismului si
neofascismului.Pe parcursul ultimelor decenii, a avut loc o ampla
desfasurare a fortelor democratice, o sensibilizare si mobilizare
crescanda a opiniei publice, devenita tot mai constienta de
pericolul real al renasterii fascismului, de necesitatea si urgenta
unei riposte hotarate, radicale si multilaterale pentru starpirea
radacinilor neofascismului.
 Un rol important in viata social-politica a Italiei l-a avut, din
pacate, terorismul, fenomen specific societatii capitaliste
postbelice, aparut pe fondul crizei generale a capitalismului ,
datorita pericolului pe care-l reprezinta pentru democratie.
Terorismul este reactia cercurilor retrograde ale claselor
dominante impotriva sporirii fortei politice a clasei muncitoare, a
maselor largi populare, a tuturor fortelor democratice.Burghezia,
flosind forta si manevrand constiinta oamenilor muncii pentru a-i
impiedica sa participe la conducerea societatii, impinge o serie de
indivizi, cu un echilibru psihic, ideologic si politic mai fragil,
intr-o stare de desperare, ii determina sa recurga la acte de
violenta.

Terorismul de stanga se indreapta cu precadere impotriva

statului.Cresterea rolului politicului in perioada postbelica,
manifestata prin extinderea organizatiilor politice si a functiilor
statului, este un proces care ameninta pozitiile politice dominante
ale burgheziei.Prin intermediul terorismului, burghezia
reacţionara incearca sa schimbe trasaturile actuale ale statului
pentru a nu fi un instrument politic care poate fi folosit de
miscarea muncitoreasca impotriva ei.Este evident ca terorismul
vizeaza doar inlaturarea caracterului democratic al statului,
reducerea capacitatii sale de hegemonie si accentuarea trasaturilor
sale de instrument al dominatiei de clasă.
Domnul Ilie Fonta, cercetator ştiintific considera ca
democratia pentru a rezista impotriva terorismului trebuie
perfectionata si reinnoita :"In primul rand trebuie sa se actioneze
in directia respectarii prevederilor constitutionale, sa se asigure
sporirea continua a libertatilor si drepturilor democratice ale celor
ce muncesc.Se impune revigorarea organismelor democratiei,
realizarea unei sinteze depline intre diferitele acte ale procesului
democratic."

Ultimul capitol are ca tema necesitatea unitatii tuturor fortelor

democratice si progresiste pentru combaterea fascismului.
Izvorata din natura sistemului capitalist, din disfunctionalitatea
acestuia, criza se face deosebit de evidenta in domeniul politic si
ideologic, creeaza situatii de tensiune si instabilitate punand in
pericol cuceririle democratice, activitatea partidelor politice
progresiste.Neofascismul se amplifica intr-un climat general de
violenta, aversiune , alimentat de ideologiile reacţionare si
propagat prin cele mai diverse cai si mijloace : literatura,
radio,televiziune, cinematograf, presa.
 Combaterea activitatii organizaţiilor neofasciste, ultra
reactionare, a recrudescentei violentei de tip fascist a devenit
obiectivul de lupta al unor largi categorii sociale, a numeroase
organizatii progresiste si democratice, care desi se separa prin
unele nuanţe, sunt unanime in aprecierea pericolului mare pe care
il prezinta neofascismul pentru dezvoltarea democratiei,
libertatile constitutionale, pentru politica de pace, securitate si
intelegere intre popoare."Marile manifestatii, demonstratii,
miscarile nationale care se desfasoara in tarile occidentale
impotriva fascismului, a formelor sale actuale de propagare si
actiune se disting prin unitate si convergenta.Comunisti,
socialisti, social-democrati, laburisti, democrati-crestini, liberali,
precum si membri ai altor formatiuni politice condamna actiunea
violentei si instabilitatiim chemand la vigilenta si combativitate,
apeland tot mai mult la sprijinul opiniei publice."
Fascismul, in orice forma s-ar manifesta, primeste replica unor
mase tot mai largi de oameni ai muncii, a unor importante
categorii ale populatiei.
Lucrarea de fata este foarte complexa, bine realizata, ceea ce
m-a impresionat a fost atentia, preocuparea fiecarui autor de a
scrie ceva concret si verosimil in legatura cu problema abordata si
anume fascismul.Totodata, de apreciat este faptul ca in afara
opiniei personale asupra temei discutate, scriitorii aduc citate din
carţile altor scriitori ce au dezbatut tema fascismului.Totodata,
acesta carte se dovedeşte a fi o lectură pasionantă şi foarte
interesantă pentru orice pasionat de istorie.Prin arta de a povesti,
autorii introduc cititorul in atmosfera istorica a evenimentelor
petrecute in Europa secolului trecut.
Un punct slab al cartii ar fi acela ca, desi fiecare capitol are
propria-i organizare, multe din ideile, principiile expuse de un
autor sunt reluate sub acelasi plan, in capitolul urmator.Astfel, in
capitolul intai, sunt expuse trasaturile curentului fascist, trasaturi
ce le vom intalni sub aceeasi forma, in capitolul al doilea.
Citirea acestei cartii m-a ajutat sa descopar multe din secretele
si ,totodata ,chichitele ce se ascund sub aparenta intamplarii
faptelor istorice.
Lucrarea incearca sa redea o imagine cat mai fidela asupra
proportiilor pericolului reprezentat de fascism, asupra radacinilor
sale, dar si asupra modalitatilor de lupta impotriva lor, a fortelor
capabile sa le stavileasca inaintarea.
RECENZIE - NEO-FASCISM . TERORISM.
NOUA DREAPTA.

Studenta :Manolache Adriana-Adelina

Disciplina: Doctrine economice

Universitatea Petrol Gaze , Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice
Specializarea : Finante – Banci
Anul :I, grupa 5534