Studiu de caz V

Criticismul junimist
„Junimea”

Ipoteza
Curentul cultural promovat de societatea ieseana „ Junimea”, se
manifesta incepand cu anul 1863, timp de un sfert de secol,ca o miscare de
modernizare profunda si de aplicare ferventa a spiritului critic. Junimistii au
recunoscut contributia predecesorilor, dar s-au raportat critic la epoca
pasoptista (1830-1860), de intemeiere a literaturii noastre moderne. Astfel ca
junimismul include atat elemente de ruptura fata de trecut, cat si tendinte de
continuitate cu directia initiata de Mihail Kogalniceanu, la „ Dacia literara”.
Idei si teme comune sunt: promovarea unei literaturi originale, cu specific
romanesc, combaterea imitatiilor sterile si aplicarea principiilor valorice
in actul critic. Mai departe, „ Junimea” inseamna o ideologie noua, un
discurs intercultural, o raportare a modelului literar romanesc la cel
european, prin largirea criteriilor estetice la nivel universal. „Junimea”
reprezinta fondarea spiritului critic modern in literatura si cultura romana, dar
si o critica adusa lipsei de echilibru intre formele institutionale ale reformei si
mentalitatea poporului, intre paradigma culturala impusa de „arderea etapelor”
in epoca pasoptista si capacitatea de receptare critica a acesteia.

Argumentare
O etapa istorica din viata poporului roman se incheiase cu Unirea
din 1859 a Principatelor.
Introducerea si fundamentarea acelei perioade de „ spirit critic” se
datoreaza in intregime unei societati literere din Iasi, Junimea, si mentorul ei,
Titu Maiorescu. Dupa opinia fondatorilor ei, 5 la numar ( Titu Maiorescu,
Petre Carp, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Theodor Rosetti), societetea s-ar fi
construit prin 1863-1864. Cu o vorba de duh, ei obisnueau a spune ca originea
Junimii se pierde in noaptea timpurilor.
Intorsi de la studii din strinatate , cei cinci tineri s-au legat strans,
manati de un impuls comun, in acel cenaclu constituit treptat prin discutarea
unor probleme de ortografie si limba, prin proiectarea unei antologii de poezie
romaneasca, printr-o serie de conferinte publice, „prelectiuni populare”, tinute
la Iasi. Constituirea si impactul Junimii asupra publicului se explica cel mai
bine prin aceste conferinte cu un rasunet neobisnuit si care se tineau dupa un
ceremonial prestabilit, respectat ce sfintenie si devenit ulterior norma oratoriei
maioresciene.
 Societatea s-a construit repede, cu tipografie proprie si o revista
celebra in istoria culturii romanesti, „ Convorbiri literare”, aparuta in martie
1867 la Iasi. Ceea ce se publica in paginile revistei se citea si se discuta in
prealabil la „sedintele” cenaclului , tinute in casa lui Maiorescu pana la
plecarea lui la Bucuresti, apoi in casa lui Vasile Pogor, „ voltairianul”, si in
cele din urma la Bucuresti, in frumoasa casa a profesorului Maiorescu.
Fireste, prima etapa din activitatea Junimii si Convorbirilor, legat
de prezenta lui Maiorescu la Iasi, a fost cea mai rodnica si cea mai
rasunatoare. In acest rastimp s-au dus faimoase campanii impotriva „directiei
de astazi in cultura romana”, „formelor fara fond”, cu remarcabile rezultate
pentru destinele culturii romanesti.
Dupa stramutarea Junimii si a Convorbirilor la Bururesti, ele vor
continua o existenta institutionala – dar declinata. Importanta societatii si a
revistei a fost reala pana in 1900.
Pana la 1870, Junimea nu s-a amestecat in viata politica,
proclamand chiar principiul separatiei artei si culturii, de politic. Din 1870, nu
fara lungi discutii, grupul incepe sa faca politica alaturi de partidul
conservator, a carui aripa stransa devine, membrii principali punandu-si
canditatura in Parlament. Carp si Maiorescu vor ajunge chiar la conducerea
partidului, ocupand functii ministeriale.
In viata societatii Junimea se disting cateva etape, cu orientari si
activitati diferite.

Etapa ieseana(1863-1874), aceasta etapa s-a desfasurat la Iasi si

a fost importanta prin caracterul polemic, manifestandu-se in trei directii:
limba, literatura si cultura. In aceasta perioada se promoveaza principiile
sociale si estetice ale junimismului. Acum se impune necesitatea educarii
poporului cu „prelectiuni populare”, avand un rol de intelegere a culturii ca
factor de progres si moralitate. Tot acum Titu maiorescu cauta modele apte sa
asigure progresul. Interesul pentu literatura se manifesta in 1865, cand se pune
problema alcatuirii unei antologii de poezie romaneasca pentru scolari.

Cea de-a doua etapa(1874-1885), aceasta etapa este marcata de

intrarea junimistilor in viata politica , in partidul conservator. Functia de
ministru al Institutiei Publice il obliga pe Titu Maiorescu sa se stabileasca la
Bucuresti. Sedintele junimii se vor desfasura la Bucuresti, in casa lui Titu
Maiorescu, insa activitatea revistei este la Iasi, in casa lui Vasile Pogor. In
aceasta perioada se afirma reprezentanti de seama in poezia si proza romana:
Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici, I.L.Caragiale, Samson
Bodnarescu, scrierile acestora fiind publicate in revista „ Convorbiri literare”,
dar si in volume. Junimea ofera burse tinerilor in strinatate. In 1860 se
produce trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin. Maiorescu imbogateste
vocabularul limbii romane prin folosirea neologismelor de origine romanica,
intr-un studiu din 1881.
Etapa a treia(bucuresteana), incepe din 1885, cand revista
„ Convorbiri literare” este mutata la Bucuresti, impreuna cu Junimea. Se
incearca studierea unor noi domenii de specialiate si anume istoria, filozofia,
filologia si geografia. Revista va aparea pana in 1944, dar ea nu va mai atinge
gradul de popularitate din primii 20 de ani.

Sediul „Junimea” de la Iasi

„ Gustul junimistilor este clasic si academic. Oamenii

de formatie universitara, stapanind umanitatile vechi
si moderne, ei sunt inclinati a judeca dupa modele si a
crede in valoarea canoanelor in arta”

( Tudor Vianu)