Sunteți pe pagina 1din 19

LUCRAREA NR.

REPREZENTAREA ÎN PROIECŢIE AXONOMETRICĂ

SCOPUL LUCRĂRII:

Însuşirea de către studenţi a cunoştiinţelor referitoare la construirea desenelor în


imagine axonometrică având cele şase proiecţii ale piesei.

NOŢIUNI TEORETICE
1. REPREZENTAREA AXONOMETRICĂ
Reprezentarea axonometrica a unei figuri geometrice oarecare este proiecţia plană a
acelei figuri efectuată cu scopul de a obţine o imagine intuitivă a acelei figuri. Ca şi în proiecţiile
centrale şi ortogonale, în funcţie de sistemul de proiecţie folosit, reprezentarea axonometrică
poate fi centrală sau paralelă.
Imaginea spaţială intuitivă, în reprezentarea axonometrică paralelă a corpului
geometric, poate fi ortogonală sau oblică, după cum proiectantele sunt perpendiculare, sau
înclinate faţă de planul pe care se face proiecţia.
În reprezentările tehnice se foloseşte frecvent reprezentarea axonometrică paralelă şi,
ca urmare, în continuare, vom detalia acest procedeu de realizare a imaginii intuitive a
obiectelor spaţiale. Această imagine este reală atunci când obiectul reprezentat este paralel cu
planul de proiecţie, iar proiectantele sunt perpendiculare pe acest plan.

AXONOMETRIA ORTOGONALĂ
Prin proiecţia ortogonală a obiectelor pe un plan, numit plan axonometric, înclinat faţă de axele
sistemului de referinţă Oxyz se obţine imaginea axonometrică ortogonală. Reprezentarea
corpurilor geometrice în axonometria ortogonală se poate face utilizând:
• sistemul axonometric de proiecţie ortogonal izometric, caracterizat prin egalitatea dintre
unghiurile formate de axele triedrului de proiecţie  =  = γ (fig.2.1), iar triunghiul axonometric
[ABC] este echilateral; în acest caz coeficientul de reducere este acelaşi pentru segmentele
măsurate pe oricare dintre axe, sau pe segmente paralele cu axele (scara de reprezentare pe
cele trei axe este 1:1);
• sistemul axonometric de proiecţie dimetric, caracterizat prin egalitatea doar a două
dintre cele trei unghiuri:  =  ≠ γ , sau  ≠  = γ , sau  = γ ≠ . Triunghiul
axonometric [ABC], în acest caz, este isoscel (fig.2.2), iar coeficienţii de reducere sunt egali
pentru segmentele măsurate pe două axe şi diferiţi de al treilea. Dimensiunile pe cele trei
direcţii se reprezintă la scara 1:1, iar pe cea de a treia 1:2 (în dimetria frontală);
• sistemul axonometric de proiecţie trimetric (sau reprezentarea anizometrică), caracterizat
prin unghiuri diferite între axele triedrului de proiecţie: α ≠ β ≠ γ. În acest caz triunghiul
axonometric [ABC] este oarecare (fig.2.3) şi coeficienţii de reducere sunt diferiţi. Scara de
reprezentare diferă de la o axă la alta şi este unul din motivele pentru care această posibilitate
de reprezentare axonometrică nu este recomandată în desenul tehnic.
În cadrul cursului, pentru reprezentările intuitive s-a folosit axonometria ortogonală izometrică,
sau axonometria frontal-dimetrică, în funcţie de complexitatea figurilor, în scopul înţelegerii cât
mai uşoare a acestor imagini de către studenţi.
Figura 2.1

Figura 2.2

Figura 2.3

2. REPREZENTAREA FIGURILOR PLANE ÎN AXONOMETRIE


Pornind de la construcţia figurilor plane simple, care sunt paralele cu planele sistemului de
proiecţie, se pot construi corpuri geometrice spaţiale simple ori complexe. În acest mod, în
continuare vom prezenta construcţia patratului, hexagonului şi a cercului, în axonometria
ortogonală izometrică şi în axonometria frontal-dimetrică.

Reprezentarea axonometrică a pătratului


În figura 2.4 este reprezentat, în imagine intuitivă, un pătrat care ocupă poziţii particulare faţă
de planele de proiecţie (paralel cu unul din aceste plane).
După cum se poate observa, în sistemul axonometric izometric, proiecţia pătratului cu latura a,
se transformă într-un romb cu latura a, având laturile paralele faţă de două dintre axele
triedrului de proiecţie.
În cazul axonometriei frontal-dimetrice, numită şi perspectivă cavalieră, imaginile pătratului de
latură a, paralel cu planul [xOy] şi [yOz] vor fi deformate, în timp ce imaginea realizată după
direcţia Oy, pe un plan paralel cu planul [xOz], se proiectează în mărime reală.
Reprezentarea axonometrică a hexagonului
Un hexagon având latura de mărime a, în reprezentare axonometrică (fig.2.5), se va încadra
într-un dreptunghi cu laturile 2a şi √3˝a. Imaginea hexagonului, paralel cu oricare din planele
sistemului de proiecţie, va fi aceeaşi, atât în cazul axonometriei izometrice, cât şi în
axonometria frontal-dimetrică; diferă, doar, scara de reprezentare pe cele trei axe ale triedrului
de proiecţie.

Reprezentarea axonometrică a cercului


Ca şi în cazul reprezentării axonometrice a hexagonului, imaginile unui cerc pe cele trei plane,
în ambele moduri de reprezentare, se încadrează într-un dreptunghi având laturile (fig.2.6):
D (diametrul cercului) pe direcţie perpendiculară pe axele de coordonate ale triedrului de
proiecţie, pentru sistemul izometric, respectiv 0,94D pentru cel frontal-dimetric şi 0,58D pe
direcţiile axelor de coordonate, pentru cazul reprezentărilor izometrice, respectiv 0,47D pentru
sistemul frontal-dimetric.

Figura 2.4
Figura 2.5
Figura 2.6

TEMA LUCRĂRII:

Să se reprezinte în axonometrie izometrică piesa a cărei proiecţii sunt date in figura


de mai jos.
Rezolvare:

Fig. 2.7
APLICAŢII:

Fig. A.2.1
Fig. A.2.2
Fig. A.2.3
Fig. A.2.4
Fig. A.2.5
Fig. A.2.6
Fig. A.2.7
Fig. A.2.8
Fig. A.2.9
Fig. A.2.10
Fig. A.2.11
Fig. A.2.12
Fig. A.2.13