Sunteți pe pagina 1din 104

7t

coNF. DR. ARH. RODTCA CR|$AN

(0 lffnlj(Il I Dllf 0T{r

*!
j"^t#:!

EDITURA UNIVERSITAnA,IoIv MINcU,


Bucuregti2000

L
ii

I
I
.I-'a ,

J {w'-1,

coNSTRUCTTI DrN OTEL

CUPRINS

lntroducere: pag

METALUL lN CONSTRUC]II: FIER, FONTA, OTEL 1

oTELUL DE CONSTRUCJil: CLAS|FICAR|, SORTTMENTE 3

CARACTER|STTCTLE OTELULUT 4

PROTECTTA LA FOC 6

PROTECTTA CONTRA COROZTUN I I 9

PRODUSE DE BAZA DIN OTEL 10

PROCEDEE DE ASAMBLARE A ELEMENTELOR DIN OTEL 15

ciTEVA REGULTGENERALE pRtvtND coNSTRUcTilLE DtN oTEL 21

ELEMENTE STRUCTURALE 22

NODURI IIVTRE ELEMENTE STRUCTURALE 31

coNcEPTrA DE ANSAMBLU A STRUCTURil 38

PLAN$EE 48

SCARI 58

STRUCTURT DrN OTEL - STNTEZA 60

PERETT DE INCHIDERE 65

PERETI DE COMPARTIMENTARE 74

Bibliografie 78

Exemple de construcliicu schelet din olel I - XXIV


CONSTRUCTII DIN OTEL

Introducere:
METALUL tN CONSTRUCTil. FIER, FONTA, OTEL

Utilizarea fieruluiin constructii este foarte veche, datind din primul mileniu i.C; era insi produs
in cantitate mici gifolosit doar pentru confectionarea unor piese de legitur6 gide ranforsare.
Pini la revolulia industriald, materialele de constructie majore sunt lemnulgipiatra. Metalul (fier
forjat sau fonti) are de regulS rol auxiliar gi se folosegte cu 'discrelie' sub formd de ancoraje,
agrafe, tiranli, grilaje gi, uneori, stilpi.
Prima constructie din fonti dateaze din a doua jumatate a sec. XVlll; este podul peste Severn
la Coalbrookdale, GB (1777),30 m deschidere. La inceputulsec XIX se extinde utilizarea fontei
in constructii, nu numai la poduri gi apeducte, ci gi sub formi de stilpi gi grinzi ce formeazi
scheletul unor constructii industriale, permitind acoperirea unor spatii mari cu structuri relativ
ugoare gi neinflamabile.' Elemente decorative din fonti sunt utilizate din ce in ce mai des,
pentru constructiicurente, ca gi pentru clidiri reprezentative, creind un nou stil arhitectural.
Primele utilizdri ale {ierului ca element structural dateaz6, de la mijlocul secolului XlX. Perioada
de glorie a constructiilor metalice se situeazd intre jumitatea sec. XIX gi primul rdzboi mondial,
in legituri cu progresul rapid al industriei siderurgice. Sunt puse in valoare calitd|ile gi for[a
expresivd a noului mod de a construi: rezistenta fierului la intindere este exploatate la realizarea
de poduri cu mari deschideri' (poduri suspendate pe lanluri gi cabluri, poduri cu grinzi
chesonate, poduri cu grinzi in zibrele); greutatea redusd gi ductilitatea fierului au contribuit in
arhitectura cl5dirilor la rdspindirea stilului floreal (Liberty).
Diferenta fizici intre fontd gi fier este determinati de conlinutul in carbon, ce se traduce in
caracteristici gi procedee de producere diferite. Fonta este casante, se toarne in forme, rezistd
bine la compresiune. Fierul este un material dur, maleabil, elastic ai ductil, rezistd bine la
intindere; este fasonabil, se incovoaie, se contracte sau se dilatd, dar nu se rupe. Elementul
constructiv predilect alfontei este stilpul; celalfierului este grinda.
Fierul provine din uzine metalurgice; prin laminare' ia formi de bare, pldci, corniere: devine
profil. Tehnica asambl5rii cu nituiri a facilitat mult exploatarea constructive a fierului.
Progresele in tehnologia fierului oferd mijloace economice de realizare a unei intregi game de
clddlri (giri, hale, expozilii, sere). Se dezvolti astfel un tip constructiv gi arhitectural nou ce
asociazd tierul gi sticla, doud mateiale produse industrial. Sera este exemplul ce consacri
posibilititile absolut noi oferite de fier, care joacd in acest caz dublu rol, fizic Ai geometric: este
structure gi desen, intr-o suprafati de sticli. Filiatia inceputi de serd continud in timp cu
veranda, marchiza, bovindoul, copertina de sticle.
La inceputul sec. XlX, inmultirea incendiilor ce afecteazd clddirile din lemn, determind
adoptarea sistemuluiconstructiv metalic, in ciuda cheltuielilor suplimentare pe care le implica.
Standardizareao va permite sc5derea costurilor gi scurtarea timpului de execulie.
Dupd 1850 industria siderurgici oferS constructorilor profile laminate sub formd de table gi
profile cu rezistenle la intindere gi incovoiere superioare fontei, la preluri comparabile. Aceste
profile revolutioneazi domeniul constructiilor, permilind construirea de clSdiri-turn, cu schelet
metalic din laminate asamblate prin nituire la cald giperetide umpluturd.
Noile produse sunt utilizate pentru crearea unor noitipuride elemente structurale {grinda mixti,
grinda in zibrele, grinda chesonate, etc).

' Filatura de bumbac Philip & Lee, Manchester,1801; pavilionul regal de la Brighton - J.Nash, 1818.
'Podul de la Menai -Jara Galilor (1819-1824), 173 m; podul de la Fribourg (1834),273 m; podul Brooklyn ('1870), cca
500 m.
'Procedeu invental in Anglia, in 1774, odatd cu pudlarea (procedeu de indepertare a impurit5lilo0.
o
Cryslal Palace - Joseph Paxlon, Londra 1851 - prima manfestare imporlante de standardizare (fontd, fier, sticle).
coNSTRUCTil DrN OTEL

grinda in zdbrele, grinda chesonat5, etc).


Otelul este rezultatul progresului tehnic in ceea ce privegte compozilia materialului gi modul de
producere. Prin reducerea continutuluide carbon sub 2% se obline un material mai elastic, mai
dur, mai rezistent. Principiul tratirii directe a fontei pentru producerea olelului s-a descoperit in
1856 in Angliau.
Odate cu extindere utilizdrii otelului, procedeele de asamblare, tehnicile de laminare, modelele
de calcul alstructurilor, se modifici sensibil. Sudura ia locul niturilor, determinind schimbdri in
aspectul constructiilor. Este epoca in care se nagte o noui formalie profesionald: inginerul de
structuri gi biroul de proiectare.
ln prima jumdtate a sec. )C( utilizarea pe scard largi a olelului in construclii se mute in SUA;
construclia de'zgirie-nori'folosegte olelul pentru rezistenla sa dar, in general, il ascunde sub
placaje de piatrd (v. Empire State Building, Rockefeller Center). Noul mod de a construi,
repetind la infinit pe verticali acelagi tip de etaj cu structure din stilpi gi grinzi de o1elu, aduce
dupi sine ralionalizarea execuliei, montajul uscat gi prefabricarea.
In Europa anilor '30 Jean Prouv6 di un nou impuls folosirii metalului in construclii. Degi
preocupdrile sale se indreaptd indeosebi spre falade, gnja pentru detaliu, originalitatea in
fasonarea otelului, conduc la noi refleclii arhitecturale privind utilizarea olelului. Robert le
Ricolais, inginer-artist, contemporan cu Prouv6, realizeazd sisteme structurale originale, bazate
pe cabluri gi tevi, ce se inscriu in orizontul de ciutdri promovat in principal de Buckminster
Fuller (cupolele geodezice, ce permit inchiderea volumului maxim cu minimum de material).
Ca exemple reprezentative pentru arhitectura ultimelor decenii pot fi relinute: Centrul nalional
de artd gi culturd George Pompidou, Paris (1971, Renzo Piano, Richard Rogers); Sediul bancar
Hongkong (1975, Norman Foster); Institutul lumii arabe, Paris (1g88, J. Ntouvel, P. Soria, G.
Lezen&s gi Architecture Studio); Piramida de la Luvru (1ggg, l. M. pei, G. Duval, M. Macary),
I.a.

A
{
{

5
Inlre 1850 $i 1915 fierul pudlat gi olelul sunt utilizate simultan; numai o analizS, metalografici permiie determinarea
nalurii metalului.

" TiP Oe construclie inventat de William Le Baron Jenney; Home lnsurance Building (1884) esle considerat primul
'zgirie-nori'.
CONSTRUCTII DIN OTEL

oTELUL DE CONSTRUCTil. CLASTFTCART, SORTTMENTE.

9lelul se obtine din minereul de fier printr-o succesiune de operalii ce au ca scop separarea
fierului gi apoi transformarea fierului brut in otel, prin eliminarea impurititilor gi reducerea
continutului de carbon. Otelql egie deci un aliai al fierului cu alte elementg pJrnqrpAlul_lllnd
de conlinutulin cabon, olelul (< 2% ca49n) se deos€-begtede-fonti.
-ggrbglgl. funclie
Un oteleste definit prin caracteristicile sale fizice, mecanice gichimice.
In construcliile metalice se= utilizeazd oteluri normate, respectiv oteluri ale ciror caracteristici
sunt definite prin valori minimE sau maxime prescrise de norme' (valorile admise pentru
calcule).
Existd mai multe tipuri de clasificlri ale otelurilor, functie de compozitia chimicd, funclie de
caracteristicile mecanice de rezistentd la intindere sau functie de limita de elasticitate.
9le5lfieAreagqe$_utilizatd in constructiile metalice deosebegte otelurile tunqtie de fe4iqle
'@eii@
'
OL 37 = otel normalpentru constructii metalice, denumit gi <
otel 'moale' sau 'ductil'
@hivalent Fe 360 /Eilronorm;
.@pentruconstruc|iimeta|ice(echiv'Fe510/Euronorm)
In cadrulfiecdreia dintre categorii (mdrci) standardele definesc mai multe clase de calitate.
Alegerea otelului este determinati de considerente de ordin tehnic (rezistentd, deformabilitate)
gieconomic.
Dincolo de aceste categorii, pot fiobtinute gi alte tipuride oteluri - cu caracteristicispeciale.

oTELURTLE SPECTALE
. Oteluri inoxidabile.-Au rezistenle chimica mult superioara olelului obignuit, datorit4_eleli cu
alte metAle cum ar fi crom. vanadium, molibden sau cupru; otel de duritate mare,.este sudabil
e@ltlmiieprecalii; datoritd cosffieaza oe reguld la schelete metitic-a-._*
o Oteluri patinabile. Create in jur de 1930 de US Steel sub numele de-Cor-TeI, se fabrici in
Europa din anii '60. Contin mai pulin crom gi nichel decit olelul normal, dar au caracteristici
mecaniceasemen5toare'lnanumiteconditiideexpunere'i
progresiv cu un strat protector de oxizi care le conferd o bund rezistenld la coroziune; formarea
asupra
dimensi0ndrii. Nu rezisti in e
este necesari o proteclie suplimgntard.
. OtelqdlgtSglare. Se utilizeaze pentru confectionarea unor elemente supuse la. temperaturi
re,furna|e,etc);esteunaliajcucrom-nic6di-3aucrom.
?fr6ii6ii-en.'"
o,Qfeluri speciale de inaltd rezistenta. Mai dificil de sudat datorit5 conlinutului ridicat de
carbon, sunt utilizate in cazuri particulare, cum ar fi precomprimarea, aparate de reazem, etc.

' Norme nalionale (STAS) $i norme europene (EURONORM)


GARACTERISTICI LE OTELU LUI

permite calcule de rezistentd


caracteristicile otelului sunt cunoscute cu mare preczie, ceea ce
coeficientilor de sigurantd'

Otelul este un material izotrop p le, atit lil$!!99l9-9!-q-! la


ggrnplqs"igne.
Fald de alte materiale lemnul, betonul sau ziddria - capacitStile de rezistentd
- cum ar fi
fiind
*fi.itit. construcliilor metalice permit fq!-osirea unei-cantitFli rgdusq de m?tgri?lrAcesta
e conditiilor
insi relativ scump, q.? ,Utiliz9ata
cerute. "l
pe de alte parte, manopera fiind oneroasd, costul construcliei depinde intr-o masuri importanta
de timpulde fabricare gi montaj'

Greutatea sPecifica: Y
o o!el: 7.85 - 8.00 kN/m'
r aliaj ugor de aluminiu: 2.70 kN/m"
Coeficientul de dilatare termicd':
o o!el: 10 x [10" /'C]
. aluminiu: 24 x [10* /'C]
Dilatarea datoratd varialiilor de temperaturd poate avea doud efecte, posibil a se combina:
- varialii dimensionalesub efectultemperaturii;
- varialii ale eforturilor de compresiune: daci o bard de olel este astfel fixatd la capete incit
alungirea este impiedicatd, cregterea temperaturii determini eforturi suplimentare de
compresiune.

Maleabilitatea este proprietatea anumitor metale de a se geEma la rece sau la cald fdri a
ffi l r@, ars nlu t, q*rutlFrui-s unt66ta6 rn affibile.
aot
i

Elasticitatea este proprietatea corpurilor care, deformindu-se sub acliunea unei forfe, tind
sfrevmt la forma iniliala atunci cind forla inceteazd sd mai actioneze; 'modulul de
erasticitatFGlal-ffii-maTerial exprim5,raportul intre efortuL-Unllafg-d,etq1[etie-gp99i!9-.q; E
olel = 210 t<Nlmm'; 'limita elastica' repiffiti efortul unitar corespunzitor alungirii elastice
maxime.
Atitatimpcitnusuntsupuseunorsolicitdripreaputernice,@ortament
elastic. ialitatea olelului nu influenleazi elasticitatea, ci numai limita elasticd.
, plasticitatea este aptitudinea anumitor metale care, deformindu-se sub actiunea uneiforfe,
i$@oglgralia atu@9q g?91!9!qz9; dacd es-te solicitat
pin{lffimiia sa enSflC re comportare plasticd. Datorita
plasticitdlii sale, spltll p-o-ql9-t-deforPnal la rece p nlegllg1e.leg i-e-Hqg-g$*g
s1!
pentru crearea uneicontrasigeti la elemente incovoiate.

'Creglerea relativd a lungimii pentru o crestere de temperature de 1oC.


CONSTRUCTII DIN OTEL

_PgIlglga este aptitudinea metalelor de a r-ezista la penetrare;_ poate fi amelioratd prin


cdlire; este mai mult sau mai putin propo4ionald cu rezistenta la intindere; poarti diverse
denumiri functie de aparatul de incercdri cu care s-a determinat {duritate Brinell, Vickers,
etc)
tJllegIatgq este proprietatea unui metal de a putea suporta simultan, fdrd daune, eforturi
ridicate gi alungiri mari.
tragilitatea este caracteristica unui metal numit 'casant', de a se putea rupe brutd*i_[_
@Uicum ar fi tempereturile sc4zu!@ _lpgllnit
cglgglg1;43Igqtgglli!ilii unui metal. Fonta este fragil5; otelurile de constructii, nu.
Sg9abilitatea este proprietatea pe care o posedd anumite metale de a se uni intre ele
?tunci cind sunt aduse la;Ermperatura 9_e fuziune. Sudabilitatea unui metal este o noliune
calitativi ce poate fi apreciatd cu ajutorulvalorilor de rezistenla la goc.
. Goroziunea este degradafea (lentd) a pieselor metalice in mediu umed qi in prezenla
Figenuiui; este un Aliajele ugoare
gi anumite sortimente de otel sunt fie mai rezistente (olelurile inoxidabile) fie autoproteiate
printr-o peliculi etangi (oleluri galvanizate, oteluri patinabile). Suprafelele metalice pot fi
totodati protejate eficient prin aplicare de vopsitoriisau diverse straturi protectoare.

ALIAJELE OTELULUI pot combina diverse elemente cu olelul, influentindu-i caracteristicile.


Asocierea cu materiale injgneral mai costisitoare ca otelul cregte pretul produsului, limitind
aGiel, din considerenle economice, domeniile de aplicare. Aceste elemenie pot fi:
. Aluminlu: amelioreazd rezistenla la calaminare (caracteristica metalului ca, puternic
incdlzit, sd se acopere de oxid) dar influenteazd negativ sudabilitatea.
. Azot: qeste limita de elasticitate, dar face olelul mai sensibil la imbitrinire.
. Crom: cregte rezistenta la temperaturi inalte; de la 12/" in sus, reducere coroziunea.
. Crorn + nichel: olelul inoxidabil; rezistenti chimici mult superioard oteluluiobignuit.
. Cupru: cregte rezistenta la coroziune.
. Aegnezp: arca aceleagi proprietS{i ca gi cromul gi nichelul; de la 12Yo in sus cregte
rezistenta la uzurd.
. Molibden'cregte rezistenta la temperaturi inalie, cu ameliorarea rezistenlei chimice.
. %

Nichel: cregte limita aparenti de elasticitate.


. F;;f&face olelut maicasant.
. Siliciu: cregte limita aparenti de elasticitate 9i rezistenta la intindere.
. Vmfiir.'cregte rezistenla la temperaturi inalte.
CONSTRUCTIIDIN OTEL

PROTECTTA LA FOC

de o parte, isi pierde rapid rezistenla la


arte, prin conOuctVitffi ,

riscd sd propage incendiul.


Pentru cregterea rezistentei la foc a elementelor din o!el, acestea trebuie protejete cu materiale
care au capacitate termicS' mare sau conductivitate termic# micd:

BETON: utilizarea sa este interesante atunci cind el poate participa la rezistenla statice
a elementului structural, ca in cazul st?lpilor sau grinzilor mixte, sau cind se are in
vedere o proteclie cu bund rezistenld la gocuri mecanice; punerea in operd se face prin
turnare.
IPSOS: este o proteclie excelenti, relativ rezistenti; in stare uscate ipsosulconline cca
2A% apl constitutivd; pentru evaporarea acestei ape gitransformarea ipsosuluiin sulfat
de calciu anhidru este necesari o energie considerabili; punerea in oper6 se face prin
tencuire sau prin montare de pldci.
FIBRO-CIMENT giVATA MINERALA: sunt produse cu coeficient de transmisie termicd
mic (termoizolatoare) care pot fi puse in operd singure sau asociate cu un liant (ipsos,
var sau ciment); plicile sunt fixate cu agrafe, cu guruburi, sau lipite.
VERMICULIT: este o l€gUqr_dgli_{'!lgqilie_nlqelqf; sub actiunea cdtdurii suferd o
!a Oe e0 Oe oii,rotu.n4 gu), inchiz_ind aer, de unde
puternice.qlegter-e in v:@m (pl1a
capacitatea sa iermoizolanti; bunerea SaTn operi este simitara fibro-cimeniului.
PERLIT: este o rocd vulcanicd expandatS, utilizatd ca givermiculita.
ARGILA EXPANDATA: ugoari gi inertS, induee solicitiri nesemnificative in profilele
metalice care o suporte; este foarte slab conducdtoare de calduri gi rezisti la
temperaturi de 1200" C; se folosegte la umplerea spaliului dintre profilul de olel gi un
finisajexterior din tabld, ipsos sau alt material.
LEMN: degi poate pirea surprinzdtor a proteja un material incombustibil cu unul
combustibilca lemnul, bunele calit5ti termoizolante ale acestuia reduc cre$terea sarcinii
-
termice in elementele d'e ofel..'
rfrlculEr-i Ai;LICATE cu ptsrolUL: cete folosite in prezent sunt constituite din
vermiculitd, perlitd, fibre minerale, etc + liant {frecvent ciment sau ipsos).
VOPSELE INTUMESCENTE (TERMOSPUMANTE): sunt produse care, sub influenla
cdldurii, se umfl5 gi se transformi ?ntr-o spumd cu grosime de citeva zeci de ori mai
mare ca grosimea iniliali; aceasti spumi formeazd izolalia termic5.

' Proprielale termofizicd a unui material, care desemneazd canlilatea de c5ldurd necesare penlru cre$terea
temperalurii unildlii de volum cu 1 grad. (conf. GlVONl, B, L'homme, l'arehitecture et le climat. Edition du Monileur,
Paris 1978)
2
Proprielale termofizicS a unui material determinat5 de fluxul de cSldurd care, in unitatea de timp, lraverseaze o unitate
de grosime a unei unitdti de suprafalS dintr-un material supus unei diferenle de temperalurd egal5 cu unilatea. {conf.
GlVONl, B, L'homme, l'architecture et le climat. Edition du Moniteur, Paris 1978). Materialele {efmoizolante au
conduclivitale termice mlca.
CONSTRUCTII DIN OTEL

lrot:cJla
11 tf:: +Ulol-9g,gt"' P_rolgctj3 lgJog?
-g^Il
ztlo t gl n ote l
a) Cu beton a) Cu beton
b) Cu pl5cide ipsos + finisaj b) Cu pl5cide ipsos
c) Cu tencuialS ipsos pe retea + finisaj c) Cu pldcide ipsos + lemn, la plangeu de
d) Cu argilS expandati + tablS obignuitd lemn pe grinzi metalice: 1 - grindd de
sau inoxidabil6 o!el; 2 - traverse la fiecare 50 cm; 3 -
rigle la fiecare 50 cm; 4 - pldci de ipsos
de 2.5, 4 sau 6 cm ffunctie de
rezistenta la foc cerutd); S - rigld dublS
la fiecare 50 cm

Durata de rezistenli la foc (t) a stilpilor 9i plangeelor din otel, cu diverse proteetii

Stilpi Plangee
profile H, h = 260 mm grinzi profile l, h = 300 mm

try-1 *'-itrtf '"


l:.;77/a.,73,

w,, -rl--lll
r-'lL-
l.3i=,r 3cm ii I ll ^
Lt+J-:,;'
Beton Tencuial5 ipsos Pldciipsos TencuialS ipsos Pldcide ipsos
t = 172 min t =7!.mi1 t = 1Q7 gin t =q3[!l t=!7-f!
ArgiE expandatd + TencuialS Plici vermiculitd Tencuia16 PlSci vermiculitd
tabE inox 3 mm vermiculiti-ipsos vermiculitd-ipsos
l=247 min t = 116 min t = 117 min t=97min t=84min
CONSTRUCTIIDIN OTEL

Problema protecliei contra incendiilor trebuie avutd in vedere de la inceputul proiectirii, fiind,
inainte de toaie, o problemi de conceptie.
Se cunoagte din experienli faptul cI o structuri metalici igi reduce rezistenta sub efectul
cildurii; jlugg15!"- 5000 aceaslglgli-slgnt_e*$eyin9 insuricientd si
9yp?_"9,_"Eqgr?t-us-old{gt
exrsra nscur praou$rnr Insranlanee a slrucluril.
l'p.,inprincipiu,pedouecdi,cepotficombinateintree|e
sau nu.
Cea mai simpl5 solulie este, evident, r9dqg9p31 riggr{'{i._de_plg_q"Ucqfg q" !n.c,e1{iului, respectiv
eliminarea materialelor inflamabile-sat care dqajd tum nociv sau Coroziv (cazul
materialelor plastice); astfel se reduce sarcina termici 9i pericolul de fum.
lzolarea componentelor vitale ale structuriicu o proteclie pasivi constituiti din imbricarea cu
un material ignifug gi izolant (de tipul celor ardtate anterior), ca gi realizarea unui sistem de
proteclie activi, ce presupune prevederea unei instalatii automate de stropire a structurii,
constituie o ahe categorie de misuri de avut in vedere.
Mdsurilel|e_pqgtqgtiq pasivi aldturi de caracteristici cum ar fi sistemul de_-alarmd,
tiifrBur.?6eSarffipartimenterile{v.risculdepropagare-aincenoiLtui;,
numdrul de etaje gi accesibilitatea, definesc riscul potential de incendiu efectiv care, in
ultimd instanle, determind vulnerabilitatea clidiriiin raport cu risculde incendiu.
In multe cazuri structura metalice poate rdmine aparente, deci neimbrdcatd in alte materiale, pe
baza determindrii riscului de incendiu efectiv sau prin realizarea unei protectii active.
I
I

coNSTRUCTil DtN OTEL

PROTECTTA CONTHA COROZIUN|I

Elementele din oleltrebuie protejate pentru prevenirea coroziunii, datoratd in principal umiditSlii
aerului, indeosebi atunci cind aceasta depigegte 60%. Functie de agresivitatea atmosferice gi
durata de viatd preconizati pentru construclie, aceaste proteclie va fi mai mult sau mai pulin
severS.

PRINCIPII DE BAZA:
' Curdtarea suprafelei
Se realizeazd de reguli prin sablare, cu grad diferit de acuratele (sablare semi-ingrijiti, ingrijiti
- cazulcurent, sau'la alb') funclie de exigenlele specifice fieciruicaz in parte;simpla periere nu
,qs!e in ggneral suficienti pentru a indepdrta calamina de pe profitele laminate. """
. Straturite de bazi {Srund)
lmediat dupi sablare se aplicd in mod curent unul din urm5toarele produse, in 1 - 2straturi:
- .miniu de plumb (rareorifotosit astizi)
- fo_gla! saq 9!l!c-91oq 4ry
- pudr-5 deziry {apllcatd ca vopsitorie din 1 sau 2 componente)
po-ud stratud de bazd fdrd tratament ulterior permit oblinerea unei proteclii suficiente pentru
elemente constructive iiiate ta addpost de umiditate gi de climaiul exterior.
' Straturile de finisare
Se aplici pentru qre--q!-e-Le? F-zistgltei lq coroziune (in medii cu agresivitate crescute) sau din
ratiuni estetice; trebuie aplicate imediat dupd aplicarea grundului, acesta putindu-se altera
inaintea vopsirii definitive. Vopseaua de finisare trebuie si fie compatibild cu stratulsuport.

ALTE MTJLOACE DE PROTEG||E:


. Zincarea
. Tencuielilebituminoase
. Otelurileinoxidabile
' Olelurile patinabile
CONSTRUCTII DIN OTEL

PRODUSE DE BAZA DrN OTEL

Plecind de la semFproduse (lingouri, blum-uri, muluri, etc) industria siderurgicd oferd 4 tipuri de
produse de-ba2a (semi-finite) din olel, ce diferi funclie de procedeulde fabricalie.

1. OTELURTLAMTNATE
Constituie principalele produse folosite in construcliile metalice.
Laminarea se efectueazd plecind de la seqippluse (lingouri) reincdlzite in cuptoare electrice
'ggurce|e.9e$.Dupioprim5fazaad@fivitprogresiv?ntredoisaumai
multicilindri de fontd sau otel, cu sensuri contrare de rotire. Se utilizeazi cilindri canelati
pentru
profile gicilindri plali pentru table.

I r lYlareg_[ggr_t?te ? plgqg!*!_f?19_9ilg la structuri metalice sunt,oleluri laminate la cald.


O parte importanti a tablelor taminatEla cafO eite utterioi taminata A rece pentru reducerea
grosimii; se oblintable:gllil(q! :
llr)
Laminarea la rece este utilizatd in principal pentru fasonarea tablelor subtiri gi obtinerea de
profile cu pereli subliri.
Otelurile laminate au caracteristici standardizate (la nivel national - STAS; la nivel european -
EURONORM)

2. OTELUHI TRASE sau TREFILATE

Prin tragere sau trefilare (la cald sau la rece) un produs laminat este adus la o sectiune mai
micd 9i la o lungime mai mare. Procedeul este utilizat ?n special pentru confeclionarea barelor
de armdturd gi a cablurilor din o!el, intrucit permite ameliorarea rezistenlei la intindere a
olelului.

3. OTELURT TURNATE
Prin turnare in forme refractare se pot obtine piese de forme complexe, dificil de realizat prin
suoriia. Procedeul nu este economic decif in masura in care costil tipaiutuiffiGTi"Emortizat
Trffio serie mare de piese identice. P_g&p=fn-"i_ry1are pleci4e a pieselor, o mai buni calitate
a suprafetelor sau pentru realizarea deJiiFe pentru asamblarb,pisele turnate potli uzinate.

4. OTELURT FORJATE
Prin fasonare la cald cu ajutorul unor prese hidraulice de mare putere, se oblin piese pline
plScide bazd) de maridimensiuni.
*-?
{stilRi,

. PRODUSE UZINATE
Plecind de la laminate de serie sau de la oteluri turnate, este posibile producerea unor piese
prin uzinare. Pot fi astfel realizate: geuri, filete, crestituri sau decupaje de mare precizie,
precum gi profile obtinute prin formare la rece gi/sau sudarea de produse plate (table). Uzinarea
(ca giturnarea) este economicd numai atuncicind cantitatea de piese identice este mare.

10
II
i
t CONSTRUCTII DIN OTEL

tr PRODUSE LAMINATE

Simbol STAS: I
OTEL I
"ir E,r"p" f"l".esc profile cu urmdtoarele simboluri:
". blr
- IPN - cu profil normal
- IPE - cu profil european
- IPER - cu aripi ranforsate; ine{imi 140 - 600 mm
Inatimile profilelor standardizate in RomAnia' (h) variaze intre 80 9i 400 mm
[inSllimile profilelor europene ajung la 600 mm]; Iatimile (b) sunt cuprinse intre 42
gi 155 mm; grosimea'inimii'{d) este cca 1/10 din ldlimea profilului (b).
(l): 6 - 12 m.
lg$mi
Exemplu de notare pe desen: | 40 ...1250 {pentru h = 400 mm; | = 1250 mmi
Utilizare: grinzi; stilpi cu incdrcdri reduse.

Nu existd profile standardizale in RomAnia. In Europa se folosesc profile oTEL H


slandardizate din aceastd categorie, cu urmatoarele simboluri:
- HEA - cu aripi ugoare
T @
ffi
*k
-
-
-
HEB - cu aripi normale
HEM - cu aripi groase
HHD - cu aripi foarte groase
J
HEA
H

.*fu*
HEB HEM-HD
Pind la profile de 300 mm, ineltimea este egale cu ldlimea telpii; peste S00 mrn,
ldtimea nu depagegte 300 mm inditeren.t de ina[imea profilului care poale ajunge
pine la 1000 mm.
Utilizare: qrlz,i_il'coyo,_tale_9i stilpi comprimati: profitetete HHD sunt utilizate in
pnncipal ca sillpi.

Simbol9-!-4S-: U oTEL u
ln Europa se folosesc profile cu urmdtoarele simboluri: yt
- UPN - profile normale cu margini inclinate
- UAP - profile cu margini paralele
Dimensiuni curente: inSllimile profilelor slandardizate in Romania" (h) variazd intre
65 gi 300 mm, pentru lalimi (b) cuprinse inte 42 gi 100 mm; grosimea ,inimii, (d)
variazeinte 5 gi 10 mm.
LgE[i(l):6-12m.
Exemplu de nolare pe desen: U 30...12S0 (pentru h = 300 mmi | = 12SO mm)
Utilizare: grinzi de bordaj, grinzi gi stilpi dubli, diagonale de contravintuire.

PIo_1_9f-49' r OTEL T
Dimensiuni curente: in6[imile profilelor standardizate in Romania' (h) variazE inlre
20 9i 50 mm; (a) = (h); grosimea (g = t = r) variazd,intfe 3 Si 6 mm.
Lungimi (l): 4-8m.
Exemplu de nolare pe desen: T2 ...1250 (pentru h = ZO mm; l= 1250 mm)

' srAS E6s -go


'srAs so+ -Bo
'srAS s66 -68

t1
CONSTRUCTII DIN OTEL

Simbol STAS: L oTEL CORNTER CU


Pentru profilele standardizale in RomAniao, Elimea aripilor {a) vaiaze de la 20 la ARIPI EGALE
160 mm; grosimile (g) variazd de la 3 - 4 mm {la profilele mici), pini la 14 - 16 rnm
{la profilele cele mai mari).
Lungimi (l): 4 - 12 m.
Exemplu de notare pe desen: L 20x 20x 3 ...425 (penlru a=20 mmi g = 3 mm; I

= 425 mm)

Simbol STAS: LL oTEL CORNTER CU


Pentru prolilele standardizate in RomAniau, ldlimile aripilor sunl 80 - 100 mm latura ARIPI NEEGALE
lungd (a) gi 65 - 75 mm lalura scurtS (b); grosimile (g) sunl 8 - 9 mm.
Lungimi (l): 4 - 12 m.
Exemplu de nolare pedesen: LL60x 40x 5...675 {pentru a = 60mm; b = 40 mm;
g = 5 mm;l= 675 mm)

Latura sectiunii (a) variazd intre I gi 60 mm.u OTEL PATRAT


Lungimi il): 2-6m \t ,
Exemplu de notare pe desen: E 25 ..2000 (pentru a = 25 mmi | = 2000 mm)

J%
IVI -t/
tl
t- q I

r-----t
Diameirul {d) variaz d intre 10 gi 150 mm.? oTEL ROTUND
Lungimi (l):2-6m
t//A//a

w
Exemplu de nolare pe desen: @ 20 ...WAO {pentru d = 20 mm; | = 5000 mm) f././/,/,/././././/1

Diametrul exlerior (D\ variazd intre 25 gi 377 mm; grosimea peretelui (t) variaze
intre 3 gi 22 mfi." TEVI
Lungimi (l): 4 - 12.5 m
Exemplu de nolare pe desen: Jeavd 60 x 6 ...7520 (pentru D = 60 mm; t = 6 mm; I

= 7520 mm)

" STAS 424 -80

'srAS 425 -Bo


'STAS 334 -Bo
'srAS 3s3 -80
'srAs4o4/2-80

12
CONSTRUCTIIDIN OTEL

Latura (a) variaTeintre 20 gi 42 mm; grosimea peretelui (g) variaza intre 1 - 1.s
mm gi 2.5 mm.'g TEU PATRATE
Lungimi (l): 3-7m
Exemplu de notare pe desen: Jeavd pdtratd 60 x 6 ...700 (pentru a = 60 mmi g =
6 mm; l= 700 mm)

Latura mare (a) are 30, 40, 50 mm sau 106 mm; latura micd (b) are 18, 20, 25, 80,
40 mm sau 60 mm; grosimea peretelui (g) variazd intre 2 gi 3.5 mm, pina la 6-9 TEVr
mm in cazul levilor de 106x60. ]evile pind la S0x40 se execule prin {ragere la DREPTUNGHIULARE
rece. |evile 106x60 se execuld prin laminare la cald.'o
Lungimi (l): 3-7m
Exemplu de notare pe desen: Jeavd dreptunghiulard 50 x 40 x 3.S ...700 (pentru a
=50mm; b=40mm; g=3.5mm; l=700mm)

a=2A- 370mrn; b=2-5mm" BANDA DE OTEL


Livrare sub formd de rulouri de 18 - 100 kg.
Exemplu de notare pedesen: 50x3...120 (penlru a= S0 mm; b =B mm; I = 120
mm)

a= 2Q - 150 mm; b = 5 - 50 mm'"


OTEL LAT
Lungimi {l}: 3 - 12 m
Exemplu de notare pe desen: 80 x 16...120 ipentru a = g0mm; b = 16 mm; | =
120 mm)

Se realizeazd (la noii prin tSiere din table


PLATBANDA
a = 160 - 600 mm; b = 6 - 40 rnm
Exemplu de notare pe desen: 160 x 10 ...17S (pentru a = 160 mm; b = 10 mm; | =
175 mm)

Grosimi: 3-150mm; lelimi: 1-4m'3. TABLA GROASA


Lungimi (ll:4-12m
Exemplu de nolare pe desen: 15 x 1430 ...560 (pentru grosime = 15 mm, ldlime =
1430 mm; lungime = 560 mm)

'srAS 6086 -zo


'o srAS 6086 -70
" STAS 909 -g0
'" srAS 39s -Bo

" srAs 4s7 -go

13
@NSTRUCTIIDIN OTEL

Simbol STAS: TS TABLA STRIATA


Grosimi (al: 4 - 10 mm; lSlimi: 700 - 1500
mmto
Lungimi (ll:4-12m
Exemplu de notare pe desen: TS 7 x 500 x
4000 (pentru grosime = 7 mm; l5time = 500
mm; lungime = 4000 mm)

Grosimi (1): 0.75 - 1.5 mm; inSllimea ondulelor TABLA ONDULATA


{a): 20 - 40 mm; Elime tolaE (c): cca 800 -
&50 mm'u
Lungimi (l): 2 m
Exemplu de nolare pe desen: TO 100 x 3 x
1.0 ...2000 (pentru b = 100 mm; a = 3 mm; d =
1.0 mm; l= 2000 mm)

- TIP 35/187.5 [unde 35 = a; 187.5 = b] PROFILE DIN TABLA CUTATA


- TtP 6012m
- TtP 60/12s
Grosimea tablei (t): 0.75 = 1.50 mm. Letimi
{B): 750; 600; 500 mm. Lungimi (l): pind la 6
m: la comandS.
Exemplu de notare pe desen:
TC35/187.5/1-O?SA - 2500 (penlru a = 35
mm; b=187.5mm; t=1.0mm; B=750mm;
l= 2500 mm)

u PRODUSE DtN TABLA SUBTTRE FORMATE LA RECE


BARE CU PERETT SUBT|RI Forma profilelor poale fi
realizatd prin laminare la rece

L L LLI-t
Secliuni slmple sau prin presare la lece. O caracleristicd a profilelor
formale la rece este grosimea constanla a peretilor. La
profilele produse prin laminare la rece grosimea este in
general 0.4 - 8.0 mm; la cele produse prin presare la rece

il-::11 rl
0DC0el

rtL r-
grosimea poate sA ajungd pind la 20 mm.

L- F
tL Jl tt J
ghi,==_ik
ru

mJt PLACI PROFILATE


F\n/n
tr T= T
Secliunicompuse "
t7:==\ ,: fi=-\
_lrrr il\\ //\1 /\\ lln

A *,lt- ll
\=J c=]l-J GJ I:
"il
\-: J"
dJ r+r tL---Jl \t

ilr Tlr rr rr tr
.l"bdou

ll ll ll il ilr ,,,

"l----ll= lL---quJl CJItJ JIL-


" STAS 3480 -80
" srAs 2029 -68

't4
CONSTRUCTII DIN OTEL

PROCEDEE DE ASAMBLARE

Constructiile metalice sunt realizate din elemente prefabricate (ferme, stilpi, grinzi,
contravintuiri, etc) asamblate intre ele; acestea sunt, la rindul lor, confectionate prin asamblarea
produselor laminate (profile, table, etc).
In conslructiile metalice se folosesc {oye ma! categorii de asambldri:
. mecanice: cu'tije'(nituri, buloane)
. coezive: prin sudare sau prin incleiere
Funclie de scopul urm6rit, se disting urm5toarele tipuri de imbindri:
, prinderi in atelier (fixarea unor piese de alte piese, de ex. prinderea unei console de stilp)
. innidiri (la confecfionarea unor elemente a cdror lungime depigegte lungimile de livrare a
laminatelor)
. solidarizdri (la elemente realizate din mai multe profile laminate, de ex. imbinarea talpd -
inimd la o grindi I din platbande)
La elementele cu lungimi relativ mici (sub 20 m), imbinirile se pot executa in atelier.
Elementele cu lungimi mari, care nu pot fi manipulate gi transportate la gabaritul final, se
executd ?n atelier pe tronsoane; acestea sunt ulterior asamblate tntre ele pe gantier.
Principalele procedee de asamblare au urmitoarele domenii preferentiale de utilizare:
. lmbindrile cu nituri sunt recomandate pentru:
- prinderide atelier
- innidiri
- solidariziri
(in prezent de reguld inlocuite cu suduri)
' lmbindricu suduri
- solidarizdri
- prinderi giinn5diri de atelier
- prinderi giinnidiri de gantier
. lmbindricu buloane
- prinderide gantier
- innddiride gantier
- imbindridemontabile

tr BULOANELE
Sunt fabricate din ttje de otel rotund gi cuprind un cap (hexagonal), un corp (parfial filetat) gi o
piulitd mobilS (tot hexagonald). Bulonarea permite montarea fird probleme a unor elemente in
prealabil trat'ate anticoroziv; constituie procedeul cel maijudicios a fi utilizat pentru asamblirile
realizate in gantier.
Existi doud tipuri de buloane, funclie de calitatea olelului:
' buloane (guruburi) obignuite: asiguri transmiterea eforturilor de la o piesd la alta a
imbindrii prin intinderea tuei sau prin contactul dintre tija gurubului gi peretele gdurii;
' buloane (guruburi) de inalti rezistenla pretensionate (lP): asigurd transmiterea
eforturilor de la o piesd la alta a imbinirii prin frecarea care apare ?ntre piese datoritd
strfngeriiexcesive a piulitei (cu cheidinamometrice sau cu aparate pneumatice)

15
CONSTRUCTII DIN OTEL

tr NITURILE
Au fost mult timp singurul procedeu de asamblare in construcliile metalice; in prezent utilizarea
lor este foarte redus6, datoritd timpului lung gi mijloacelor de punere in operi complicate. Nitul
'clasic' este alcdtuit dintr-o tijd cilindrici din otel moale, avTnd un cap in formd de calotd sfericd
(cap de agezare). Inc6lzitin prealabil la cca 10000 C, nitul este introdus in gdurile prevdzute in
piesele de asamblat gi presat cu ajutorul unei prese hidraulice sau al unui ciocan pneumatic.
Prin aceasti operalie materialul plastic umple gaura, formind totodati cel de-al doilea cap;
capul existent este presat cu o piesi numitf,'contrabuterolS', in timp ce noul cap se formeazi
cu ajutorul unei piese similare, numite 'buterold'. Prin r5cire, nitul se contractd gi stringe
pachetulde piese.
ln afara niturilor cu cap semirotund, la imbinarea laminatelor din olel se mai folosesc nituri cu
cap inecat sau semiinecat, nituri cu cap tronconic, nituricu cap inalt, etc
La imbinarea profilelor din table subtirise folosesc:
. nituriobignuite (cu cap semirotund, plat, tronconic, semiinecat), fasonate la rece
. nituri speciale: nituri tubulare, nituri filetate, nituri-piulitd, nituri fasonate cu exploziv.

tr NITURILE AMERICANE
lmportate din SUA in Europa cdtre 1970, sunt fabricate din olel gi au aceleagi caracteristici ca gi
buloanele de inaltd rezistentS. Dupd ce a fost agezat in gaura care traverseazd piesele de
imbinat, nitul este fixat cu ajutorul unui pistol hidraulic. Fati de nituirea tradilionali, operaliunea
se efectueazd la rece 9i necesitd accesul ciocanului pneumatic doar dintr-o parte.

u SUDURA
Sudarea se realizeazd prin topirea localS a olelului, cu saufird aport de metal, in aga fel incit
sE fie reconstituitd continuitatea materialului, importantd pentru transmiterea eforturilor.
Aceasti 'continuitate reconstituita' este vizibild pe suprafala structurilor aparente. Sudurile
efectuate pe gantier trebuie protejate contra coroziunii.
Tratamentul termic suferit de material provoacd deformalii, contraclii interne gi modificdri ale
structuriicristaline a otelului, deci modific5ri ale proprietdtilor sale mecanice.
Nu toate otelurile sunt sudabile; sudabilitatea depinde de compozilia chimici a aliajului: cu cit
otelulcontine mai mult carlron, cu atit sudarea devine maidelicatd.
Procedeul curent folosit in constructiile metalice este 'sudura cu arc' ce utilizeazd cildura
produsS de un arc electric pentru a aduce olelul la temperatura sa de topire. Metalul
suplimentar, care se prezinti sub forma unei baghete (electrod), se topegte sub efectul cildurii
gi umple golul dintre piesele de sudat. lmbinirile sudate se executi cu cuseturi in capete (in
adincime) sau de col! (?n relief).
Permit?nd asocierea pieselor fdrE discontinuitili, sudura reprezintd un mod ideal de asamblare;
oblinerea unor rezultate bune depinde insd esenlial de asigurarea unor condilii de execulie
foarte precise. Controlul calititii sudurilor se poate face prin mai multe procedee nedistructive,
cu grad diferit de precizie (control vizual, cu spray-uri, cu ultrasunete, cu taze xsau gama).
Din punct de vedere economic, este preferabil a se evita - pe cit posibil - realizarea de suduriin
gantier; sudurile se vor concentra astfel la un numdr limitat de piese realizate in atelier.

tr ADEZIVII
Incleierea constituie un mod de asamblare recent, in plind dezvoltare; teoretic este un mod de
asamblare ideal, care nu necesitd lucrdriample de pregdtire a pieselor gi nu produce deformalii
in cursul executerii. Existd numeroase tipuri de adezivi, in general din doui componente.
Incleierea este ince pufin folosite in construcliile metalice, lipsind verificarea practicS in timp.

16
CONSTRUCTII DIN OTEL

,-rtt
F-+-{+
-ErFUr NITURIAMERICANE
-II

---lr\r_
-:]C )C
---1r ll/-
E /1\

NITURI
# -rc llc
SUDURI

17
CONSTRUCTIIDIN OTEL

SUDURA CU PENETRARE COMPLETA, CAP LA CAP. SUDURA CU PENETRARE COMPLETA, iN K.

+#,
.'rFr. .+
' lefectivb

SUDURA CU CONDON DE COLT Se considerd eficiente numai cordoanele cu I u,,,n > 8a

I
ll
H
n"aL

trs= 2 ns

IMBINARI BULONATE F"= nr. sec!. rezistente ale unui bulon

a) b)
Doui posibile mecanisme de rupere a Guseul de legdturd al unei structuri zabrelite
pieselor imbinate cu buloane: pdn forfecare se executa admitind cd tensiunile induse de
(a) gi prin intindere (b). Ruperea prin forfecare buloane se distribuie sub un unghi de 300 de o
se previne prin respectarea condiliilor privind parte $i de alta fate de direclia solicitarii.
distanlele fald de margine giintre buloane.

I8
CONSTRUCTII DIN OTEL

cordon de contact
cu penetrare completa

NOD INTRE DOUA GRINZI I REALIZAT CU SUDURI.

u'= 3,375
-f4

+l3
-r
I

8,
i
L50x50x5 I

le
I
I
+-
I
+l3
+

cornier de pozitionare
pentru montaj

NOD INTRE DOUA GRINZI I REALIZAT CU BULOANE.

19
CONSTRUCTII DIN OTEL

'---
t 70 180
,60 60 60 60 60 60 60
-f-1--ffi +'- l. 180.7.480
-
70.7.480
o@ o
u)
@@
ra,

@@
n
ee @@
n
ee o@ o
oe @@
to

)/'30 60 r 60 +60 Yt
'30

240

IMBINARE DE INNADIRE INTRE 2 GRINZII. REALIZATA CU BULONNE

N, r.r.rio

7 .?.300
a

IMBINARE DE INNADIRE INTRE 2 GRINZII, REALIZATA CU SUOUNI

20
@NSTRUCTil ptN OTEL

CITEVA REGULI GENERALE ...

Prin caracteristicile sale, olelul oferi o mare libertate de conformare a elementelor structurale
(stilpi, grinzi) gi permite realizarea de structuri deosebit de svelte, cu gabarite reduse gi cu
punere in operi rapid6, prin metode de montaj 'uscat'. Ca atare, domeniul specific de utilizare a
olelului esie in general caracterizat de cerinte deosebite in ceea ce privegte solicitirile,
greutatea redusi, montajul rapid gilsau posibilitatea demonterii: construclii inalte, structuri de
acoperire a unor deschideri mari, supraetajdri ugoare, restaureri discrete gi reversibile,
construclii provizorii.
O construclie metalicd rezultd din asocierea de profile gitable standardizate, ca'bucdli' ale unei
'cutii' montate. Ca atare, a construi din otel presupune a stApini proeedeele de imbinare, ce
influenteazd in mod considerabil costul construcliei. lat5 deci unul din motivele pentru care, din
toate timpurile, sectorul constructiilor metalice a acordati o atenlie deosebiti tehnicilor de
asamblare.
In raport cu multitudinea formelor de utilizare pe care le permite olelul, este practic imposibild
realizarea unui 'repertoriu' exhaustiv de solutii constructive eficiente; este insd nu numai posibil,
cigi important a avea in vedere o serie de reguli generale ce permit realizarea structurilor din
otel in conditii economice.
Experienfa aratd cd autorii proiectului sunt cei care contribuie esenlial la realizarea in condilii
economice a uneiconstructii metalice; conceplia structurii portante 9i rezolvirile de detaliu pot
conduce la realizarea a cca 213 din economiile posibile. Metodele de preuzinare gi modul de
montaj Tn gantier oricit de ralional, nu pot reduce semnificativ costul unei construclii concepute
de o manierd oneroasd. Faptul cE pot fi realizate economii importante datoritd unor detalii
constructive bine studiate, constituie o caracteristicd a construcliilor metalice.
La proiectarea unei construclii cu structura din olel este necesar a line cont nu numai de
dimensiunile pe care trebuie sd le aibi elementele portante, ci gi de felul in care sunt realizate
'nodurile', respectiv felul in care elementele structurale se imbind intre ele. Alegerea tipului de
structuri gi a schemeistaiice asociate este strins legati de modul de imbinare intre elementele
structurale; pe de alt5 parte, dimensiunile diferitelor elemente structurale pot fi influenlate de
caracteristicile 'nodurilor', respectiv ale imbinirilor. In plus, o alegere judicioasd a profilelor gi a
asamblirilor contribuie semnif icativ la scdderea costului structurii.
Arhitectul gi inginerul stabilesc in comun conceplia construcliei gi sistemul portant: condiliile de
utilizare gi eventuale modificdri in timp ale construcliei, dispunerea stilpilor 9i grinzilor ?n raport
cu inchiderile 9i compartimentirile, alegerea unei trame economice gi stabilirea inSllimii
plangeului, alegerea profilelor gi dimensionarea lor. Existi totodate o multitudine de posibilitili
de ameliorare a proiectului prin contribulii ale divergilor parteneri implicali in realizarea
construcliei (arhitect, inginer de structuri, inginer de instalalii, tehnolog, atelier de construclii
metalice, constructor executant), in raport cu misiunile specifice fieciruia gi printr-o cooperare
interdisciplinat6 perrnanentd, in care este esenlial ca fiecare din specialigtii implicali si
posede cel putin notiuni elementare proprii celorlalte domenii. O colaborare eficienti ?ntre
parteneri este o condilie esentiali nu numai in ceea ce priveqte costurile, dar gi pentru
asigurarea calitatalii imaginiiobiectului arhitectural, indeosebiin cazulstructurilor aparente.
Sintetizind, se poate spune c6, in ceea ce privegte proiectarea unei construclii cu schelet din
otef , este necesar a avea in vedere - in mod corelat - urmitoarele aspecte:

' forma rationali a elementelor structurale ?n raport cu diversele situalii de utilizare;


' caracteristicile'nodurilor', respectiv modalitSlile de asociere a elementelor structurale;
. tipulde structur6 gischema static6 asociati;
. verificarea prin calcul a rezistenlei gi stabilitdtii structurii (exclusiv in sarcina inginerului);
' alcituirea inchiderilor gicompartimentdrilor, ca gi relalia lor cu structura portanti.

21
coNSTRUCTil DrN OTEL

ELEMENTE STRUCTURALE

Unuldintre avantajele otelului ca material de ralizare a structurilor portante este marea liberate
pe care o permite in conformarea elementelor structurale, fie ele profile laminate utilizate ca
atare sau alcdtuiri compuse, gi, pe aceasti baz5, posibilitatea de a alege forme rationale in
raport cu solicitirile la care sunt supuse elementele structurale.
Alegerea rationald a formelor se bazeazd pe c?teva noliunifundamentale de statici gi rezistenta
materialelor.

STATICA
Orice element structural trebuie sd se afle in stare de echilibru sub acliunea forfelor exterioare
(incircdri utile, greutate proprie, vint, etc) gi a legdturilor care il menlin in pozilie (reazeme,
incastrdri).

soLrcrrAR| $ REZ|STENTA
Transmiterea incirc5rilor implicd 'mobilizarea' fortelor interne, numite solicitdri. Limitele lor
(rezistenla ultimd) sunt determinate de materialele gi secliunile utilizate; functie de solicitarea
specifici fiecdrui element structural (grindd, stilp, tirant, etc) vom avea: rezistenti la incovoiere,
rezistenti la compresiune, rezistenth la intindere.
f n toate aceste cazuri, existd o anumitd deformalie a elementului structural; aceaste deformatie

este in general reversibild (se anuleazd cind dispare incdrcarea). Materialuligi manifesti astfel
ELASTICITATEA gi RIGIDITATEA la deformare, prin doui caracteristici: modulul de
elasticitate al materialului gi caracteristicile secliunii solicitate, respectiv aria (A) gi
momentul de inertie {l).
Alte solicitdri care pot apdrea: forfecarea (ex. bulonul rezistd prin forfecare la efortul exercitat
asupra pieselor metalice imbinate); torsiunea (ex. grinzi curbe sau incdrciri excentrice)
Toate aceste moduri de a 'rezista'se pot combina pentru a echilibra forlele exterioare (spre
exemplu, intr-o grindd incovoiati o parte a incdrcdrilor este preluatd prin rezistentd la
forfecare).

INCARCARILE
Pot figrupate ?n mai multe categorii:

' lncdrcdristatice: greutate proprie, ?ncircdri utile uniform repartizate sau


concentrate, presiunea pdmintuluisau a apei.
. lncircdridinamice: vint, trepidatii ale unor utilaje, vibraliidin trafic auto.
' Incdrciriocazionale: varialii de temperature, atacuri chimice, contractia
betonului
' lncdrcdrispeciale: cutremur, impact, incendiu.

CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Se poate demonstra experimentalcd pentru majoritatea materialelor, giin particular pentru otel,
deformalia este propo{ionalS cu incircarea atita timp c?t nu este depdgiti o incircare limite ce
definegte astfel LIMITA ELASTICA. Limita elastice a olelului se numegte gi limitd de curgere,
intrucit dincolo de aceastd limitd se mentin deformatii permanente chiar gi dup6 disparilia
incircdrii; dincolo de acest punct metalulse comportd decica un material plastic.

22
CONSTRUCTII DIN OTEL

Este evident cd in structura unei clSdiri nu se admite incdrcarea elementelor pini la limita
elastice; este necesard pistrarea uneianumite marje de STGURANTA.

Principiile de bazi pentru dimensionarea unei structuri portante surit:

Aceste trei aspecte conditioneaz5 posibilitatea de utilizare a unei structuri; dacd una din cele
trei conditii nu este respectatd, constructia rezulti inutilizabil5.

Verificarea rezistenlei gi stabilitSlii (sau verificarea siguranlei structurale) presupune a


demonstra ci solicit6rile rezultate din incircdri, multiplicate cu un coeficient de sigurantd, nu
depdgesc rezistenla ultimd a structurii gi a elementelor sale.
Problema stabiftelii se referd la stabilitatea generald a structurii, la prevenirea flambajului gi a
rdsucirii elementelor comprimate gi respectiv incovoiate, ca gi la 'voalarea' (iegirea din planul
propriu) a unor pdrfi de secliune. Exemplul cel mai frecvent ?ntilnit il constituie barele
comprimate. (Problema stabilitdlii de ansamblu este tratatd intr-un capitol separat)

o Stabilitatea barelorcomprirnate. Flambajul,


ln cazul elementelor de structurd solicitate la compresiune, deformatiile nu joacd in general un
rol determinant; ?n schimb poate apare un alt fenomen: FLAMBAJUL, ca formi de instabilitate
proprie elementelor comprimate zvelte. Aceastd zveltete depinde de lungimea liberd a
elementului (lungimea de flambaj) 9i de 'imprigtierea' materialului in sectiune. Astfel, cu cit
elementul este mai zvelt (lungime de flambaj mare gi/sau material concentrat in centrul
sectiunii), cu atTt ?ncdrcarea la care elementul comprimat igi pierde stabilitatea va fi mai mic6.
Profilul ideal (cel mai economic) rezultb a fi teava rotundS, profilul care asiguri stabilitatea la
flambaj cu cel mai mic consum de material, 'imprAgtiat' radial in toate directiile. (v. fig - bare
comprimate: clasament aldiverselor sectiuni posibile, in ordinea eficienlei economice)

Verificarea 'aptitudinii de serviciu' presupune a demonstra ci deforma$ilor corespunzdtoare


incdrcirilor reale din exploatare nu vor depdgi valori acceptabile pentru utilizarea clSdirii, Este
cazul general al elementelor ?ncovoiate. Restrictia privind deformatiile trebuie avutd in vedere
cu atenlie special5 atunci cind elemente fragile dar rigide (ex. pereli din cSrimidi) reazemd pe
elemente incovoiate (grinzi, plSci).

. Deformarea barelor incovoiate. Sigeata,


Pentru un anumit material - in cazul de fale otelul - solicitat la ?ncovoiere, cu un anumit modul
de elasticitate, singurul factor care influenteaz6 deformalia este forma secliunii, respectiv
'imprdgtierea' materialului pe directia de incovoiere ('sdgeata' unei grinzi va fi cu atit mai micd
cu c?t materialul este mai'imprdgtiat'pe verticalS). Pentru aceeagi greutate (acelagi consum de
material), profilul de grindd cel mai rigid este cel la care materialul este plasat cel mai departe
de centrulde greutate alsecliunii. In condiliide rigiditdtiegale, cel mai economic profil de grindi
(cu cel"mai mic consum de material) este cel dezvoltat pe indllime. (v. fig - bare incovoiate:
comparatie Tntre diverse profile de grinzi)

23
CONSTRUCTII DIN OTEL

BARE COMPRIMATE

CLASAMENT rN ORDTNEA EF|C|ENTEI


(penlru lungime de flomboj= 3.50 m; incdrcore 600 kN - 60 t; OL 37)

io/ xo.J 180 x 180 x 8 HEA 220 HEB 180 HEM I{O @ 120 tr 100

40.6 kg/m 43 kg/rn 50.5 kglm 51.2 kg/m 63.2 kgm 89 k/m 79 kg/m

oceeo$istobilitote lo flomboj/ consum diferif de motenor

BARE INCOVOIATE

PROFILE CU ACEEA$I RIGIDITATE / CONSUM DIFERIT DE MATERIAL


lI)tr l?n
O 160 mm E l40x 140 HEM t40 HEt] t80 HEA 2OO

@ W rere T
l80x l80x l0

-*i,*
158 kg/m l5a kg/m 63 kg/m 5l kg/m 42 kg/m 36 k/m 53 kg/m

PROFILE CU ACEI.A$ICONSUM DE MATERIAL / RIGIDITATI DIFERITE

IPE 4OO

100 mm D 90 x 90 HEM t40 HEB 2OO HEA 260 250x250x6,1

@ % f
T >-r J fl

lx l,l x 6.7 x ll.6 x 47.0 x

Consecin!5 practic5: in condiliieconomice, elementele incovoiate trebuie se fie cit maiinalte


(cca 1115 - il2A din deschidere).
coNSTRUCTil prN OTEL

STILPII: VARIANTE DE ALCATUIRE

St?lpii sunt caracterizatiin principal de solicitarea la compresiune; ei sunt proiectali gi verificali


acordind atentie riscului de flambaj. Ca atare este oportund alegerea unor secliuni transversale
care, pentru aceeagi cantitate (arie) de material, se il distribuie cit mai departe de centrul
geometric al secliunii.
Stilpii pot fi obtinuti dintr-un unic profil laminat I (a) sau H (b - acolo unde existd astfel de
laminate), din teavd cu secliune circulard (c) sau rectangulard (d), sau din asocierea mai multor
profile gi/sau table pentru a forma secliuni compuse (e, f, g, h).
Utilizarea stilpilor cu sectiuni compuse se poate dovedi judicioasi in legiturd cu exigenle
privind trasee verticale de instalatii.
Alegerea tipului de stilp are la baz5 considerente de ordin static (arie necesard in raport cu
incirc6rile, stabilitate la flambaj), precum gi exigenle legate de execulie, respectiv facilitatea
realizdrii imbinirii cu grinzile gi contravintuirile.

25
MNSTRUCTIIDIN OTEL

GRINZTLE: VARIANTE DE ALCATUIRE

tr GRINZI CU INIMA PLINA


Grinzile sunt caracterizate de solicitarea compusi din incovoiere + forfecare; forma cea mai
rationald a secliunii este cea in I. Se folosesc profile laminate I {a) sau H (b - acolo unde existd
astfel de laminate), eventual ranforsate cu platbande sudate (c). Din profile I pot fi oblinute
grinzi cu inAltime majorati prin decuparea 9i sudarea decahte a inimii (d - grinzi 'expandate').
Pentru grinzi de bordaj sau de plangeu se folosesc Ai profile U, cite unul (e) sau cite doud
cuplate (f), eventual ranforsate cu platbande (g). Atuncicind nu se gesegte un profil adecvat, se
poate recurge la secliunicompuse din laminate sudate (h, i, D care, in cazul unei inAltimi mari,
trebuie si aib6 inima rigidizate cu nervurice ?mpiedicd'voalarea',

#te?g

26
CONSTRUCTII DIN OTEL

GRINZILE: VARIANTE DE ALCATUIRE

o GRtNZt RETTCULARE (sau tN ZABRELE)


Greutatea grinzilor cu inima plind poate ajunge destul de mare atunci cind, din motive de
rezistenld sau rigiditate, grinda trebuie si aibi o indltime considerabilS. In acest caz este
prefereabili utilizarea de grinzi reticulare sau 'in zdbrele'.
Grinda reticulard (a, b) este constituiti in esentd din doui 'tilpi', una superioari gi alta
inferioari, asociate prin bare de inimd - 'montanli' gi/sau 'diagonale' - in dreptul 'nodurilot'.
lmbindrile pot fi realizate cu suduri, nituri sau buloane. Tdlpile gi barele de inimi sunt realizate
de cele mai multe ori din profile laminate (L, U - de reguli duble, pentru a obiine sectiuni
transversale cu cel putin o axd de simetrie) asamblate prin diverse modalititi. Nodurile sunt Tn
general realizate cu ajutorul unor'gusee' (c - i). Tdlpile gi barele de iniml pot fi realizate gi din
[evi, cu secliune circulard sau rectangular5, imbinate direct, prin suduri fi).

Nod fdrd guseu;


imbinare directe,

27
CONSTRUCTII DIN OTEL

Din punct de vedere al comportirii, se poate considera cd tdlpilor le revine sarcina preluirii
incovoierii, in timp ce barele de inimd preiau forfecarea.
Grinzile pot avea tdlpi paralele sau talpa superioard poate fi inclinatd; barele de inimd pot fi
dispuse in diverse moduri, rezultind diverse scheme statice ft - q). In cazul schemeiin V (k),
barele de inimd au toate aceeagi lungime, dar, pentru o anumitd situatie de incircare, unele
rezultl intinse gi altele comprimate. In cazul schemei in N (l), pentru incErciri gravitationale
diagonalele (barele inclinate) sunt intinse iar montantii (barele verticale) sunt comprimate:
lungimea mai micd a elementelor comprimate este favorabil5 pentru asigurarea stabilititii
(prevenirea flambajului). Schema (m), cu diagonale in cruce, este folositd frecvent in structurile
de contravintuire (la ?nc5rcdri orizontale, diagonalele sunt alternativ intinse gi comprimate).
Dacd talpa superioari este inclinatS, structura reticulari este in general denumit5 fermd.
Fermele sunt folosite pentru realizarea acoperigelor (n - q).

Fermd tip englezesc

k n

Fermd tip Polenceau


o

Fermd tip Mohni6

m p

Fermd in shed
q

Alegerea unui anumit tip de schemd gi a modalititilor de realizare depinde de cerintele


functionale $i statice ce trebuie ?ndeplinite. Schemele [n - q] sunt indicate pentru acoperige cu
planuriinclinate, in timp ce schemele [k - m] pot fifolosite nu numai pentru acoperige (plate) ci
gi pentru alte structuri: pasarele pietonale, poduri, etc. Din punct de vedere al exigentelor de
ordin static, tjpurite [a - b] gi [] sunt adecvate pentru grinzi reticulare ugoare; celelalte tipuri [k -
ql sunt potrivite pentru lucrdri mai ample. Prezenla guseelor in alcdtuirea nodurilor (c - i), chiar
dacd nu este necesari in cazul unor telpi cu inimi inalte 9i putin solicitate, este totugi oportund
din motive constructive.
CONSTRUCTIIDIN OTEL

Oricare ar fitipul adoptat, trebuie respectate urmdtoarele CRITERII generalvalabile:

ce intervin intr-un nod trebuie sd fie


concurente intr-un unic punct; acest punct
constituie articulaliastructurii reticulare de
referintd; mai mult, imbinirile trebuie astfel
dimensionate incit centrul de greutate al
suprafetelor rezistente (buloane, nituri,
suduri) sd se gdseascd pe axa centrului
de greutate al profilului imbinat.

secliune S-S
I

fi
tl TN
+H-
7,F
flIl
w
+-d-1'
cordoane de sudurd de colt 5x5

Lungimea lolala a cordoanelor de sudurd, rezultald necesare din calcule, I


trebuie reparlizaldin 2 cordoane astfel incit centrul de greutate al secliunii I
rezislenle (sudura) sd cad5 pe axa centrului de greutate al cornierului.

dispuse ?n dreptul nodurilor, corespunzdtor punctului de intersectie a axelor profilelor

w
.4\
sectiunea transversalS este de regul5 simetrici fatd de un ax vertical; ca atare, pentru tehi
diagonale gi montanli, se preferd fie profile simetrice [f , l), fie profile duble (2 U,2 LJ.

l*
Nit'
lv I:fr-
tlI
t r'-l-';f
101
ltr
iw
#Ofcm
l\s"=o'so
- I
'L
+
'10
i'+
,lw
-'ft
0f cn

29
CONSTRUCTII DIN OTEL

PANELE

Panele sunt grinzi secundare care transmit incircdrile din invelitoare cdtre fermele de acoperig;
se realizeazi de reguld din profile I sau U.
DaeF-grofilele sunt fixate cu axa principald perpendiculard pe talpa tnclinatd a fermei, ele sunt
solicitdte la o incovoiere deviatd in raport cu direclia normalS, cu o influentd semnificativd daci
panta acoperigului este mai mare de 100; aceastd solicitare particulari face necesari o
supradimensionare a profilului (este necesar un profil mai inalt decit in cazul unei grinzi
orizontale pe aceeagi deschidere).
Ca atare, in cazul unor deschideri importante, este oportuni adoptarea unor mdsuri menite sd
reducd influenta inclinatiei acoperigului, gi anume:
- montarea panelor cu axa principal5 verticalS, astfel incit sd nu existe incovoiere deviatd cel
pulin pentru incdrcirile verticale, de reguld cele maisemnificative; aceasti solutie complicd
insd mult problema imbiniriidintre pani gitalpa superioarh a ferme;
sau
- reducerea deschiderii panelor prin legarea lor cu tiranti dispugi in planul invelitorii;
reprezinti solutia cea mai simpli; tiranlii, realizali din bare filetate la capete gi fixate la
jumdtatea indltimii panelor, formeazd astfel reazeme intermediare care subimpart
deschiderea de calcul a panelor: in treipdrlisau, la deschideri mai mici, in doui pirli.

otT
o.
*l l

ffi2ffi
SCHEMA STATICA A FERMEI

DETAUU COAMA

tiranti

t2ffit
PLAN STRUCTURA ACOPERT$

L::JI
-=Jh*r +-+__
$ b

ft'ti,anlioin
filetate
bare
1I la capete, DETA,LII DE F1XARE A PANELOR PE FERME
fixate la jumetatea a) Pand din prolil U; b) Pand din profit I.
indl!imii panelor Prindericu buloane gicomiere de mintaj.
DETALTU DE FTXARE A nRANT|LOR
(v. plan structurd acoperig) 30
CONSTRUCTII DIN OTEL

NODURI INTRE ELEMENTE STRUCTURALE

lmbindrile (nodurile) intre elementele structurale (stipli, grinzi, fundalii) trebuie concepute in
raport cu doud categoriide exigenle:
. exigente de ordin static, privind corecta transmitere a solicitarilor;
. exigente de executie, privind facilitatea montajului.

u NoDuRt cRtNzt - sflr-pr


Din punct de vedere static, existd dou5 tipuri fundamentale: noduri de tip articulalie (capabile
si transmiti de la grind5 la st?lp numai forfecarea) gi noduri de tip incastrare (sau noduri
rigide, capabile si transmitd stilpului gi forfecarea, gi incovoierea); cele doui moduri de
comportare sunt conditionate de modul de realizare a nodului gi influenleazi schema statici de
ansamblu, deci alegerea unui anumit tip de structur5 a clddirii.

tr NODURI ARTICULATE - exempte


Asambl5ri realizate prin bulonare.

z--

sEcTruNl
VERTICALE

,J

SECTIUNI
ORIZONTALE

GRINDA ASAMBLATA pe INI[,R GRINDA ASAMBLATA PE INIMA


srilpul-ur sritpur-ur

31
CONSTRUCTIIDIN OTEL

tr NODURI RIGIDE - exemple


Asamblare realizatd cu buloane + suduri (a, b, c), numai cu suduri (d, g) sau numaicu buloane.
Stilp continuu gi grinda ?ntreruptd (9, i); grindi continui gi stilp ?ntrerupt (h); stilp gi grindi
continue (1, m). AsamblAricu flange (i, j, k).

q,
CONSTRUCTII DIN OTEL

ln alcdtuirea nodului rigid (capabil sd transmitd stilpului incovoierea din grindi) este util a tine
cont de urmitoarele CRITERII:
. este oportund dispunerea majoritdtii buloanelor in vecinitatea telpii ?ntinse a grinzii,
in rinduri de cite dou5; buloanele din zona tilpii intinse trebuie dispuse simetric,
sub gideasupra t6lpii;
. trebuie prevezute coaste orizontale, de regul5 av?nd grosime egalS cu cea a tdlpilor
grinzii gi pozilionate la aceeagi coti cu acestea, pentru a impiedica deformarea
tdlpii st?lpului pe care se prinde grinda;
. in unele situalii, cind panoul delimitat in cadrul inimii stilpului de coastele orizontale
sus-mentionate nu poate prelua incovoierea transmisd de grindi, este necesard
prevederea unor coaste diagonale de rigidizare a respectivului panou.

II NODURI INTRE GRINZI


Se referd la imbindrile dintre grinzi secundare gi principale, gi trebuie si respecte aceleagi
categorii de exigente, de ordin static Ai de montaj, ca gi in cazul anterior. $i imbindrile intre
grinzi pot fi capabile sE transmitd numai forfecarea (noduri articulate) sau forfecarea +
incovoierea (noduri rigide, de tip incastrare). Nodul de tip articulatie transmite forfecarea de la
inima grinzii secundare cdtre inima grinzii principale.

tr NODURI ARTICULATE - exemple

33
CONSTRUCTII DIN OTEL

Posibilititi de asamblare

tletaliu de nod afiiculat. Asamblare cu doud corniere + buloane.

o NODURI RIGIDE - exemple

-4-I'
t3

Detaliu de nod rigid. Asamblare cu buloane. grindd principalE

grindd secundar6
CONSTRUCTII DIN OTEL

tr NODURT STILP - FUNDATTE


Stilpii din olel sunt in general fixati ta bazd pe
fundatiidin beton.
Exigenla de a reduce eforturile de la valori
acceptabile pentru otel (de ordinul a 15-20
kg/mm') la valori acceptabile pentru beton (de
ordinul a1 kg/mmJ, face indispensabild
interpunerea unei plicide distribulie (placi de
rezemare sau de ancorare).

O exigenld particulara in ceea ce privegte


ancorajele otel - beton, decurge din diferenla
de ordin de mdrime a toleranlelor acceptate in
cele doud sectoare de constructii, respectiv
fundalii gi structuri metalice. Problemele pot fi
rezolvate cu un sistem de placd dubld (sau
placd gi contraplacd): una dintre pldci este
ancoratd in fundatie, cea de-a doua este
asociate bazei stilpului.
contraplace
Eventualele (probabilele) Jocuri' excesive din
punct de vedere al structurii din olel sunt
compensate prin modulde realizare a legdturii
dintre cele doud pl6ci, nu numai in plan
orizontal, ci gi pe verticalS, inclusiv inclinalia.

buloane de ancorare

bare de ancorare
coNSTRUCTil DtN OTEL

Din punct de vedere static, ancorarea stilpului la bazd este conceputi in raport cu solicitirile pe
care trebuie se le transmiti fundatiei; pot fi astfeldiferenliate doui categorii majore de ancoraje:
articulalii giincastriri, cu implicatii asupra schemei statice de ansamblu.

tr ARTICULATII
ln acest caz se consideri cd stllpul transmite fundaliilor numai incdrcdri verticale
(compresiune).
Modulcel mai simplu de ralizare este cel care conste in a suda labaza stilpului o placd din olel
prevdzutd cu doui (sau patru) gduri; aceastd placi este asociati la fundalii prin intermediul a
doud (sau patru) buloane cu tija specialconformatd pentru ancorare (v. imaginile de maisus).
DacS st?lpul transmile fundaliilor numai o fo45 normald de compresiune, tijele de ancorare ar
putea fi considerate inutile: ?n realitate ele sunt indispensabile atit pentru o mai bund legdturd
stilp'fundalie, cit gi pentru facilitarea pozilionirii stilpului in taza de montaj. In acesr caz,
dimensionarea tijelor de ancorare poate fi fdcuti in manieri empiricd (prin aproximarea
eforturilor de forfecare functie de incircarea verticald).
Dimensionarea suprafetei plicii se face in aga fel?ncit aceasta sd poati asigura o repartilie cit
mai uniformd a presiunii de contact pe betonul fundaliei; in acest scop placa trebuie si fie
suficient de rigidd gi uneorieste necesard prevederea unor nervuride rigidizare.
Grosimea minimd a plicii este determinati din considerente de rezistenle, respectiv in aga fel
incit valorile eforturilor rezultate din incdrcdri sd nu depigeasci rezistenla admisibild; orice
supliment de grosime a pl5cii este in avantajul rigiditdliisate.
O legiturd de acest tip este simplu de realizat, dar este, evident, departe de a fi o articulalie
ideal6; se considerd totugi acceptabili (intrucit eforturile din incovoiere care pot aparea sunt
neglijabile) gi reprezintd solutia cel maifrecvent folositi.
In cazuriparticulare, se poate recurge la dispozitive care reproduc mai bine articulalia ideald.

U
..:.
w
/-1''
p"7
l-v
tr TNCASTRARI
ln acest caz stilpul transmite fundaliilor o forld normali de compresiune gi un moment de
risturnare (Tncovoiere). Funclie de raportul dintre cele doud ccomponente, la nivelul plicii de
rezemare pot apirea, ?n afara eforturilor de compresiune, eforturi de intindere (tracliune) care
tind sd desprindi placa de blocul de beton; aceste eforturi de tracliune trebuie si poatd fi
preluate de tijele de ancorare precum gi de partea din suprafala de contact a plicii pe beton
care rezultd comprimatS. Ca atare este necesari o dimensionare atente a tfielor de ancorare gi
a suprafetei pldcii de rezemare; grosimea minimd a pldcii se stabilegte din considerente de
rezistenti (analog cazului stilpului comprimat centric) gi, dupi cum s-a mai aratat, este
oportund rigidizarea sa suplimentar5, inclusiv cu nervuri.

sectiune de rezistente

36
CONSTRUCTII DIN OTEL

In ceea ce privegte ancorarea tijelor, daci eforturile de tracliune (?ntindere) nu sunt foarte
importante, este suficientd aderenta intre suprafala tijei (dimensionat5 corespunz5tor) gibeton.

:0
o

(!
)E
o
'c
o
E
(l)
6
E

In situalii de importanle majore, cind nu se pCIate conta numai pe aderenla dintre tfia de
ancorare gi beton, eforturile din tiji sunt transmise masei de beton prin intermediul unor
dispozitive speciale: ancoraje cu profile din otel inglobate in beton (a, b) sau cu tuburi ondulate
(c) care, mdrind suprafala de contact, cresc valoarea eforturilor transmisibile.

37
coNSTRUCTil DtN OTEL

coNcEPTrA DE ANSAMBLU A STRUCTURTI

Alegerea structurii portante influenleazi considerabil conceptia globald a unei clidiri. Structura
majord a cl6dirii nu va putea fi deci valabil determinat6 decit simultan cu definirea poziliei
fatadei, a compartimenteribr, a nodurilor de circulatie gi a instalatiilor, in raport cu elementele
portante. Astfel, trameistructurale - definiti prin deschiderile gi pozitiile stilpilor - i se va integra
sau suprapune o tramd secundari determinind pozitiile elementelor de inchidere, de
compartimentare, a tavanelor suspendate gi a spatiilor necesare pentru trecerea instalafiilor. De
alegerea judicioasi a acestei trame secundare va depinde nu numai aspectul arhitectural, ci gi
executia ralionalS gi economici a construcliei.
Structurile clSdirilor au in general mai multe nivele (cu exceplia halelor) iar grinzile vor trebui si
suporte incircirile plicilor, pe care le transmit elementelor portante verticale; acestea, la rindul
lor, transmit in mod cumulat incdrcdrile cdtre fundatii.
Din punct de vedere al modului de preluare a fo{elor orizontale (vint, seism) se pot distinge
doud mari categorii de constructii cu structurd metalicd:
- Constructiicu cadre rigide;
- Construclii cu cadre articulate, asociate unor sisteme specializate de 'contravintuire'.

tr CONSTRUCTII CU CADRE RlclDE


Sunt constructii la care nodurile dintre stilpi gi grinzi sunt rigide, putind prelua incovoierea gi
transmite astfel de la grindd cdtre stilp solicitdrile apdrute din actiuni orizontale; practic toate
elementele portante, orizontale gi verticale, participi deopotrivi la preluarea eforturilor din
incdrcdri verticale 9i orizontale.
Construcliile cu noduri rigide reprezintd un tip de structurd folosit frecvent in SUA gi care
permite realizarea unor clidiri-turn foarte zvelte, fdri contravintuiri. Absenta contravintuirilor
constituie un avantaj de ordin arhitectural; in schimb nodurile sunt relativ 'incomode' intrucit
includ de multe ori o serie de piese suplimentare de rigidizare; ?n acest caz este convenabild
prelungirea stilpilor metalici in subsol pentru ca nodul voluminos sE nu incomodeze rezolvarea
pardoselii parterului.

tr CONSTRUCTII CU CADRE ARTICULATE


Structurile din otel au particularitatea de a fi structuri 'montate', respectiv realizate prin
asamblarea in gantier a unor elernente produse in prealabil in altd parte decit locul de execulie
a clddirii. De reguli se urmdregte ca operatiunile de asamblare sd fie cit mai simple, atit din
motive economice, cit gi din motive tehnologice; conditiile normale de lucru in gantier fac si fie
costisitoare gi nu intotdeauna sigure ca efect, procedee ce tind sd realizeze noduri complicate
menite si refacd in operi continuitatea unor elemente produse separat (noduri rigide). Pe de
alti parte, nodurile simple, ce pot fi realizate in mod convenabil Tn gantier, fac ca structura in
ansamblul siu si fie pufin stabild: in situalia - ideali din punct de vedere al execuliei - in care
toate imbinerile ar fi de tip articulatie, constructia ar rezulta de-a dreptul instabild.
Pentru a nu renunla la avantajele simplitdliiconstructive a nodurilor de tip afiiculalie gi a asigura
totugistabilitatea de ansamblu a constructiei, se practici utilizarea unor elemente cu functiune
specificd de'contravintuire', menite s5 impiedice deplasirile relative intre noduri gi deformatiile
excesive. In raport cu rolul particular indeplinit, aceste contravintuiri se impart in doui categorii:
contravintuiri verticale gi contravintuiri orizontale.
Contravintuirile verticale au rolul de a prelua forfele orizontale, datorate v?ntului sau
cutremurelor, gi de a le transfera la nivelul fundatiilor. In acest mod, celelalte elemente portante
din otel (grinzi gi stilpi) trebuie si suporte doar incdrcirile verticale, iar imbindrile dintre ele pot

38
coNSTRUCTil DrN OTEL

avea simplitatea dorite. Contravintuirile verticale pot fi realizate in diverse moduri:


. Cu elemente rigide plane (diafragme):
- pereti din b.a. (sau eventual din ziddrie, la constructii mici);
- panouricu structuri reticulari din ofel.
In plan sunt necesare cel putin trei contravintuiri, in plane neconcurente, dintre care
doui pot fiparalele gi altreilea perpendicular pe primele dou5.
' Cu elemente rigide spatiale, numite 'tuburi', ce grupeazd de reguld circulatiile verticale
(scdri, ascensoare); acestea pot fi:
- tuburidin b.a. (eventualdin ziddrie, la constructii mici);
- tuburicu structurd reticulari din otel.
Este de remarcat faptul cd in cazul altor tipuri de structuri (din beton armat, din zid5rie) nu este
necesari prevederea unor elemente cu functir.rne specifici de contravintuire, aceasti functiune
putind fi indeplinitd de insigi elementele portante (cadre, pereti), rigide prin natura lor; Tn
schimb probleme similare apar in cadrulconstructiilor cu schelet din lemn.
Pentru ca elementele de contravintuire sd nu devind'un rdu necesar' cu efecte perturbatoare
asupra compozitiei arhitecturale, alegerea sistemului trebuie fdcuti incd de la inceputul
studiului structurii clddirii.
Zdbrelele din otel, cu geometrii diverse (in X, K, A, etc) avind ca regulS comuni crearea de
triangulalii nedeformabile, reprezinte elementul de contravintuire cel maifrecvent utilizat; pot fi
integrate iatadelor (v. IBM - Pittsburg, World Trade Center - New York, etc), ceea ce face
indispensabil studiul integrat, incd de la inceputul conceptiei clSdirii, al problemelor structurale,
estetice, de izolare termicd gifonicd.
Contravintuirile orizontale au rolul de a limita deformatiile structurii metalice gi de a permite
transmiterea fortelor orizontale cdtre contravintuirile verticale. Sunt structuri rigide plane
(diafragme sau'gaibe' orizontale) gi pot fi realizate din:
- dale de b.a. sau dale cu elemente ceramice 9i b.a. (reproducind astfel ceea ce
exist5 de la sine in structurile de b.a. 9i ziddrie);
- structuri reticulare orizontale (sau inclinate, in cazul acoperigelor cu pante) din otel,
in general cu elemente dispuse in cruce; de regul6, in cazul plangeelor, aceste
structuri reticulare au ca 't5lpi' gi 'montanti' grinzile principale gi, respectiv, cele
secundare; ?n cazul acoperigelor inclinate, 't5lpile' gi 'montanlii' sunt constituiti de
pane gi, respectiv, tilpile superioare ale fermelor.

DTVERSE MODALITAT! DE PRELUARE A FORTELOR ORTZONTALE


llustrare schematice a comportamentului unor diverse tipuri de structuri metalice: a) Cu pereti
rigizidin b.a.; b) Cu contravintuiri reticulare; c) Cu noduri rigide.
(Pentru simplificare, reprezentarea ia in considerare o unicd directie de acliune a fo4ei orizontale, inlr-un singur plan)

39
MNSTRUCTIIDIN OTEL

CADRE RIGIDE
NODURI RIGIDE intre elementele structurale principale: transmiterea eloilurilor din elementele orizontale
cdtre cele verticale se face prin Tncovoiere.Toate elementele (orizontale $i verticale) participd la preluarea
incdrcdrilor verticale gi orizontale (vint, seisrn). Sunt structuri relativ scumpe (cu cca'1'5 - 20 % mai scumpe
ca cele cu contravintuiri), dar cu o comportare mai bund in caz de seism.

VARIANTA CU STILPI CONTINUI VARIANTA CU GRINZI CONTINUI

CADRE ARTICULATE ASOCIATE CU UN TUB DE B.A.


Tubul de b.a. preia incircdrile orizontale. DouE variante fundie de modul de execulie:
[aJ Tub de b.a. tumat inaintea monterii scheletului metalic. Solulie economich, in special in conditiile
folosirii de cofraje glisante.
[b] Tub de b.a. tumat dupi montarea scheletului metalic. Permite inchiderea rapidii a clSdirii (montarea
faladelor simultan cu tumarea tubului). Necesitd contravintuiri provizorii,

+
Y
lt tl
n- - r
il tl
il ll
-ll---rLr-

[a1] Solulie cu goluride montaj


ldsate la tumare

[a2] Solutie cu pldcule de ancorare


inglobate la tumare + reazeme sudate
CONSTRUCTII DIN OTEL

CADRE ARTICULATE + CONTRAVINTUIRI RETICULARE

FoRME oe conrneviNTutRl

VAFIANTA CU STILPI CONTINUI VARIANTA CU GRINZI CONT]NUI


convenabild pentru deschideri mlci convenabild pentru deschideri peste 8 m

[]

:-'-
VARIANTA CU GRINZ DUBLE
coNSTRUCTil DrN OTEL

CONTRAVINTUIRE CU TUBURI DIN BETON ARMAT

Schema statice bngitudinali Schema statici


in dreptul tuburilor transversali

42
coNSTRUCTil DrN OTEL

coNTRAv1NTUTRE vERTtcALA RETIcULARA cu enne ilN oTEL

Schemd de dispunere a contravintuirilor verticale

Schemi statici longitudinali


(pentru 1/z din sectiune)

.moolem!

Schemd statici transversald

43
coNSTRUCTil DrN OTEL

ScHEMA DE FUNcTIoNARE A coNTnAvirwurRrloR


Dispunerea barelor ?n cruce face posibild utilizarea unor profile cu secliuni foarte mici: oricare ar
fi directia forfei orizontale, una din diagonale rezult6 intinsi; capacitatea portanti a rigidizdrii
este data de rezistentala intindere, care constituie criteriul de dimensionare a barelor.

ContraVintuiri orizontale

Contravintu i ri verticale

SCHEMA DE DISPUNERE A CONTRAvINTUIRILoR LA o sTRucTuRA DE AcoPERIRE

conlravintuiri
in planul
invelitorii

contravintuiri
verticale

44
coNSTRUCTil DtN OTEL

DETALII DEIMBINARE tA CONTRAVINTUIRILE VERTICALE - CXEMPIE


lmbinare intre bare de conlravintuire gi stilp (a, b); imbinare intre barc in cruce (c, d); imbinare intre stilp, grindi gi
bard
de contraviniuire {e)

DETALII DE IMBINARE LA CONTRAV1NTUIRTLE ORIZONTALE - CXEMPIC


lmbinare inlre grinde principatd, grindd secundard gi bard de contravintuire (a); imbinare intre stilp, grinzi gi
bard de
conlrav?ntuire (b); imbinare intre bare de contravintuire
9i grinda (c); imbinare intre grinde principald, g-rindd secundard
9i bard de contravintuire (d).

+c
CONSTRUCTII DIN OTEL

SGHEME STRUCTURALE

ill
nlI
fl

1-i I Ei FJ"l.r ' l: I

i ls' la-l! I

i i*'iidl ll?!l
:
ril'r
i I h.i."t
,,,\.,-a\''
ll t]{
l'4'

ti,tl r!-
t! |

I--i_.1

Ilr\ F&l
I rir r ill |Ll_lil" lt il fil
Jl-'Lll I I
A il' .i I
li

lSTl
Atlr,lN iiirilirliIill "-=l;;iii;it-*
;-(|;iF--+lll
qj=.'1b:--+hr-j=j F+L-.J
id}
'=;i+#,€11'\*$"
*:t:l]:l-"
,li t,r.ij
\Yr- "luiriiIliIl li
[- t_l] l-Il
L_t_]

[1] SCHELET ARTTCULAT CU STILPI CONTINUI; [2]SCHELET AFITICULAT CU GRINZI CONTINUI;


PLAN$EE STMPLU REZEMATE. PLAN$EE SIMPLU REZEMATE.

ffiffi
$i rulf

[3] SCHELET ART'TCULAT CU STTLPT 9r GR|NZT tor ,ar,rrrr AR'cuLA, ?, ,r,.pr sr cRrNZr
CONTINUI I STILPI DUBLI; PLAN$EE SIMPLU CONTINUI / GRINZI DUBLE; PLAN$EE SIMPLU
REZEMATE. REZEMATE.

11 ' 4l Secliunile gi sdgelile grinzilor rezuhi mai mari decit ?n cazul nodurilor rigide (cu rezemare prin
incastrare). Sediunile stilpilor sunt mai mici decit cele necesare in cazul imbindrilor cu incastrare" Atunci
cind rapoftul UH este mic (L = deschiderea grinzilor 9i l-l = indllimea de etaj), scheletele articulate rezufta
mai ugoare decit cele cu noduri rigide. Variantele [2], t3l Si t+j cu grinzi continui sunt mai economice decit
varianta [1]. Avantaje: montaj simplu; calcul de stabilitate a stilpilor simplu (static determinali).
Dezavantaje: profilele grinzilor cu indltime mai mare determind indtlimi mai mari de etaj; ca atare
incdrcarea totald a construcliei devine mai mare.

46
SCHEME STRUCTURALE

tuta"*=aff RtGtD PLAN, CU Snlpt $t cBtNZt


CONTINUI; PLAN$EE StMpLU REZEMATE.

ill lil rl
lli ill ril
ltl ill lrl
[6] SCHELET RIGID TRIDIMENSIONAL, CU STILPI,
GRINZT $r PLAN$EE CONTTNUT.

t5 - 6l lmbinirile intre grinzi gi stilpi sunt rigide (incastrdri); stilpii sunt incastrali in fundalii. Ansamblul
sistemului rezultd multiplu static nedeterminat, ca aiare calculele de stabilitate sunt complicate. Atunci cind
rapoftul UH este mare (L = deschiderea grinzilor gi H - inellimea de etaj), scheletele rigide rezultd mai
ugoare decit cele adiculate. Sectiunea grinzilor e mai micd decit in cazul scheletelor afticulate, deci
inillimea de etal 9i incdrcirile totale rezultd mai mici. Varianta [6] este mai econornicd decit varianta [5];
implicd insd calcule foarte cornplicate.

47
CONSTRUCTIIDIN OTEL

PLAN$EE

PLAN$EE CERAMICE

PLAN$EE CU NERVURT DtN BETON ARMAT PRECOMPR|MAT


r- belon monolit

PLAN$EU CU PREDALA gt SUPRABETONARE

placa metalice de suslinere


penlru faza de monta.i

48
, OONSTRUQTII DIN OTEL

PLAN9EE cu PLAcA oe BEToN AHMAT

Profilul de otel al grinzii poate fi complet inglobat in beton, sau poate iegi Tn afara pir[ii
inferioare a plScii; conlucrarea dintre placa de b.a. 9i grinda metalici se realizeazd prin
prevederea unor legituri cu gujoane metalice care sd impiedice lunecarea reciproci ?ntre cele
doud elemente.

Placd turnatd in situ Plac6 prefabricatd

Rezemare ?n cimpul plicii Rost intre prefabricate

PLAN$EE CU TABLA CUrnrA


Sunt constituite din tabld de olel cu grosimi de 0.5 - 1.5 mm, formati la rece, gi o dald de beton
turnatd peste tabld;funclie de deschidere, tabla cutatd reazemd fie direct pe grinzile principale,
fie pe grinzi secundare (v. schema de maijos). Tabla este zincate, ceea ce ii asigurd o proteclie
suficientd in condilii de umiditate normald.
Pentru forme, inillimi, lungimi, accesorii, finisaje, precum gi deschideri admise, trebuie de
reguli consultate documentalia producitorului.

sensul cutelor tablei


principale

SORTIMENTE DE TABLA CUTATA ScHEMA plANgEU cu rABLA cunrA

49
CONSTRUCTII DIN OTEL

FLAN$EE CU TABLA CUTATA

eutarea cregte rigiditatea tablei gi deschiderea


pe care o poate acoperi; tabla cutatd servegte
ca platformd de lucru in timpul executiei gi drept
eofraj pentru turnarea betonului.
Panourile de table sunt fixate de grinzile suport
prin puncte de sudurd pdtrunse prin table.
Panourile se imbind Tntre ele de-a lungul
*Gomier rHarginilor, eu guruburi sau suduri.
continuu Dentru
rczemar ea margi nii tablei,
ancoral cu buloane in perete
DacE placa trebuie sd serveascfi drept
diafragmd (rigidizare) orizontal5, perimetrul
Grindd principald sau secundard tableiirebuie sudat de reazemele din o1el.

Existd 3 variante:
A. Flaci de b.a. eu c'o{raj pierdut din tabli
Tabla cutatS servegte drept cofraj pierdut pentru
H DESCHIDERI
o placi de b.a.; inaintea turnErii betonului, se
{cm} (m) disFuHe peste tabld o relea de bare sudate;
1.4 0.45 - 0.90 tabla cutat6 susline betonul pfn5 c?nd acesta se
2.5 0.90 - 1.50
f ntdregte gi dobf ndegte capacitate portanta.
5.0 1.50 - 3:60

B. Flaci mixti olel - beton


Tabla eutate servegte ea arrngtur5 (eaBabil5 se
preia intinderile) a pldcii de beton; aderenla
H DESCHIDERI fntre tablt gi beton trebuie asiguratfi mecanic
{cm)
4
lm) (striuri in tabl6, gujoane). Conlucrarea cu
1.20 - 2.40
5 2.40 - 3.60 grinzile metalice se reallzsaze cu gujoane cle
t-5 2.40 - 4.50 olelsudate prin tabl6 de profilulgrinzii.

e. Flaci alveolari
Sunt plSci foarte ugoare, relativ scumpe, ce pot
aeoBeri desehideri ping la 4.50 rTt. Rielie5
probleme fn cazul unor inc6rc5ri concentrate
peste 300 kg. Se realizeazd prin sudarea unei
H DESCHIDERI
table cutate de una planit, sau a doufl table
(cm) (m) eutate ?Rtre ele. sBaliul ereat Boate fifolosit €a
4 1.80 - 3.60 traseu peniru cablurielectrice gi de comunicalii;
5 1.80 - 3.60
T5 3.00 - 5.00 in anumite cazuri alveolele pot fi folosite drept
NOTA: Dimensiunile date au caracter orientativ; canale de ventilatie. NecesitS de regulS un
valorile exacte se oblin din document4ia produc{toru,ui. plafon susBenclat absorbaff fonie.
MNSTRUCTIIDIN OTEL

Plangee cu table cutati pentru acoperige:


In cazul plangeelor de acoperig, betonul poate fi suprimat gi izolalia termicd agezatS direct pe
tabla cutatS, rezult?nd o alcdtuire foarte ugoard dar cu slabd iner[ie termici gi izolare acustici. In
general necesiti contravintuire orizontal5 complementarE.

Alegerea grinzilor secundare esie dictatd pe de o parte de considerente de ordin static


(deschideri, incdrciri, sdgeati admisibili) gi, pe de altd parte, de exigente privind traseele
instalatiilor gi finisajele (grinzi aparente sau tavan suspendat).
Pot fi realizate din:
. profile laminate
. profile de tabld subtire
. grinziin zlbrele

tr GRINZI DIN PROFILE LAMINATE


- Profile eu inillimea minimi
Grinzi H (profil unic sau compus din table groase sudate)
Posibilititi limitate de realizare a unor strdpungeri prin 'inimd' (max hl3). Existenla unor trasee
orizontale de instalalii presupune de reguld prevederea unui spatiu sub grinzi, mascat de un
tavan suspendat.
Deschideri recomandate: max 6 - 7 m.
- Prcfile inalte
Grinzil (profil unic sau compus)
Posibilitilide decupare a sistematicd a'inimii'cu goluri hexagonale sau circulare (max h/2), sau
grinzi 'expandate'. Golurile ugureazi plangeul gi permit trecerea unor trasee de instalalii.
Tavanul suspendat poate fi pozitionat la limita tdlpii inferioare, cu prevederea unor profile
speciale (tabld zincati, lemn) pentru fixare.
Deschideri recomandate: max g m la plangee curente de clddirietajate
max 16 m la plangee de acoperig

o GRTNZT DtN PROF|LE DE TABLA SUBTTRE


Sunt profile deschise, obiinute prin formarea la rece a tablelor subtiri. Pot avea inima perforati,
ceea ce reduce greutatea grinzilor gi permite trecerea cablurilor electrice gi a unor tevi de
instalatiicu gabarit redus. Schema de plangeu este foarte asemenetoare plangeelor cu grinzide
lemn. Plangeele rezultate sunt economice, ugoare, necombustibile giprotejate anticoroziv.
Deschideri recomandate: max 6 - 7 m.

tr GRTNZ| ir{ ZAeneLe


Permit trecerea instalaliilor printre montanligi diagonale; sunt suficient de rigide dacd inillimea
grinziiatinge 1/10 din deschidere; plangeele rezultate sunt ugoare gi economice.
Deschideri recomandate: peste 10 m.

51
coNsrRucTil DrN oTEL

PLAN$EE CU GRINZI SECUNDARE DIN PROFILE DE TABLA SUBTIHE

Sugort d€ pardoseaE din table cuhta cu


suprabetonare sau pleci pe baza de lemn

* tezemate Golurile reduc greutatea * rez€mare pe Perete:


pe grinde meialic5: grinzii 9i permit lrecerea - cu schelet metalic
- grinde principala unor tevi cu gabarit redus - din beton sau zidarie
- grinde de bordaj gi a cab!urilor electric€
Suport de pardoseala:
table cutata + suprabelonare.
sau \
oleci pe baze de l€mn

Interax grinzi:
0.40 m, 0.60 m sau 1.20 m
funclie de ?ncerciri 9i tipul
d€ suport pentru pardoseale

lmbinerile pot fi bulonate,


ingurubate, sau sudate
Rezemare:
- min 4 cm la margine
- min 8 cm la reazeme int€rmeo€re
Plalbanda de legeture la 1.50 - 2.40 m
functie de deschiderea grinzilor

q"""::K<
Consolele gi golurile-1x:
din plan$eu sunt bordate \
in mod similar plange€lor GRINZI DIN TABLA SUBTIRE
cu grinzi de lemn

$unt necesare rigidizeri ale inimii


acolo unde existe lnclrcari
concentrate, de ex. la capetele
grinzilor sau la reazeme intermediare
penlru
Profil Profil 'C' Profil de bordaj
cu , ld, tl
prinderi
Suruburi +br,Itl
autofiletante 5h 22

hetimi (H): 15 cmi 20 cmi 22.5 cm; 25 cm; 30 cm


Lilimea tSlpilor:4 cm; 4.4 cm; 4.7 cm; 5 cm; 6.2 cm.

Tabelul urmetor poate fi folosit pentru o dimensionare preliminard, orienlalive. Pentru dimensiunile exac{e, detalii specifice, deschideri
disponibi16 9i incercdri admisibile, trebuie consultati documenlalia producelorului-

NOTA: Peniru un anumit profil, cu cit cre$te interaxul grinzilor qi deschiderea, se rsduc ?ncarcerile admisibile. Spre exemplu,
ca bazd de comparalie un plan$eu cu profile de 20 cm la interax de 0.40 m gi deschideri de 3.00 m, lncercarea capabile se r€duce la cca
lt4incazul maiorerii deschiderii la 5.40 m; in cazul in care se maioreaze interaxul la 1.20 m, pestrind deschider€a de 3.CE m,lncircarea
capabile se reduce la cca 1re; in cazul in care se majoreazi gi interaxul gi deschiderea la 1.20 m gi respecliv 5.40 m, incercarea capabile
se reduce la cca 1/1 4.

JZ
CONSTRUCTII DIN OTEL

nLAN$EE cu cRtNzr SECUNDARE DtN pRoFtLE DE TABLA suaTlne

z'firist
orinaa I llll
' cornier de montaj
de plang6uf- Perele cu
" ' schelet meialic

REZEMARE INTERIOARA

/'^ "%.
ry
z" Rezemare
4.1 min 7.5 cm
Grinda secundare
continue peste grinzi
sau pereti interiori

REzEMARE ITTERIoRnA REZEMARE EXTERIOARA

/^ Prr';n d€ bordaj

PROEMTNENTE $t GOLURT tN PLAN$EU REZEMARE EXTERIOARA

53
CONSTRUCTII DIN OTEL

PLAN$EE CU GRtNZt SECUNDARE iN ZABRELE

Sunt prefabricate in ateliere gi, de reguli, sunt standardizate ca


lungimi. indllimi 9i capacitdli portante.
Standardizarea dimensiunilor impune utilizarea unei trame regulate.
Sistemul functioneazi cel mai eficient in conditii de incircare
uniform distribuite.
Conditiile de rezemare a tilpiisuperioare limiteazd consolele.
La deschideripeste 10 m constituie o alternativd economic5.
Permit trecerea traseelor de instalaliiprintre barele de inim5. Plan plan$eu (scheml)

Suportul pardoselii reazeme


r: p€ d€Echiderca dinlre gdnzi
-{=*:-==*_--_-

.T- Instalaliile pot * razemate


ti€c printre bar€ pe PERETE
7t/
Tavanui poaiefi adosaitelpii inferioarc ---/
sau poate fi suspendat, dace e$€ necesar
un sBatiu srlplimeRiat pentfl.i insl.latii;
tavanul poate Iipsi, lesind aparenle grinzile
Distanla dintre grinzi depinde de:
- incircld
Euportul pardos€lii e€te realizat
- deschiderea suponului de pardoseale
de regule din beton tumai peste
tabie cdatli; pot fi foiosite gi pteci - capsitat6a portante a grinzkx
prefabricalg din beton, pleci pe - initimea doritd a plangeului

bazi de lemn. sau €cirdufi


Interax: 0.60 - 3.00 m; curent 1.20

Sunt posibile consoie


lirnitate, prin prelungirea
telpii super'ioare
distanla dintre legituri, 3 - 6 m, depinde de
deschiderea grinzii $i dimensiunea talpii.

6 cm pt. grinzi curent€; 12 (17) cm pentru


grinzi cu d€schideri mari €i {oarte mari folosiie variaza fiJnclie de producaiof
\
tfillrilil
i[ T
|
i

\
------
i\---_Tr_
tt t ']'r
\
---
Iutl 1 - 1.5 cm i--f-*l-. ;t
\ ./ ,</
///
.... ... _il
-----d{r
rl
;:l
|
i|
I
ll:; i^
.--JLJ-
L___-_J
Posibile rezefiarc
/^l-oslollafezelna(g
ii;i /I mtelminfnri#rt
p€ratpainturioare
1ll, il I
tii,iii"i-/ LUNGIMEA MIN. DE REZEMARE
functie de tioul de orindl (L)
TIPURI DE GFIINZI DESCHIDERI
(L)
TNALFMI
(H)
TIPDEREMEM L curente L mari / f.mari
P.r€t6 d€ zidlri€ 10- 15crn 15-30cm Gurente pine la 1€ m 0.20 - 0.75 m
-
Perete de belon 10 cm 15-22cm Pt. deschideri mari oine la 30 m 0.45 - 1.20 m
Grinda melalice 6cm 10 cm Pt. deschideri foarte mari oind la 45 m 1.3O-1.80m
o grindd cu o anumite inetime poate fi folosfte la diverse deschideri - de €x. o grinde de 25 cm poate li tolosRe
h deschidefi intre 3.60 m
9i 6.00 m - dar capacitatea portante a planqeului se reduce progresiv (in general se folqsesc tabele de oredim€nsionare - ctate de
producetor - ce cuprind ln5llimea grinzii, deschiderea gi incercaroa admise)

54
CONSTRUCTII DIN OTEL

PLAN$EE CU GRTNZ| SECUNDARE iN ZABRELE

Variante de rcalizarc *Sc?nduri sau pleci pe baze de lemn;


a suportului de oardGeald fixare cu guruburi aulofiletante; talpe Aria de rezemare trebuie dimensionata
supedoera din profile de table sau pl6fit astfel incil eforturile unitare sd nu depageasci
ll -- suplimenlar tixat cu buloane de ta ( vaiorile acceptabile p€niru materialul p€ care
reazeme grinda (se interpun plAci de distribulie)
+ iaci ain oeron prefabricat-\ \)
\
* Beton turnat
Anc$ri la fiecare 3 grinzi,
peste table cuhte din bare de otel @ A, | =?O cmi
pentru deschideri mari $i f.mari,
ancorare la fiecare grinda cu
O 16, l= 3O cm.

Lungimea minima
de rezemare funqie
de d€schidere 9i tipul
de reazem (v. tabel)

Perete de ceramide
Gdnde de olel

Fixare cu sudurd sau buloane

'/rt
"R--> Piese d-e legeture sudate sau bulonate,
.')U
l{ pentru fixarea comierelor de peretele de zidarie
sau gnnda de margine

GOLURI IN PLAN$EU:

cornior pe care reazeme Golurile mici pot fi realizate


cu bordai din carniere rezemate
pe grinzile invecinate.
Golufile mai mari necesitd
borda, din 6lement€ 6tructural€.

CONSOLE:

Prelungirea profilelor L sau U permite realizarea


unor mici consoie. Pentru grinzile curenle, consola
poate atinge 1.50 - 1.80 m, cu incdrcdri limitate.

55
CONSTRUCTII DIN OTEL

PLAN$EE DE ACOPER|$ CU cRtNZt SECUNDARE iN ZABRELE


Sistemul de acoperig plat (?n terasd) cu grinzi in zdbrele este similar ca schemd generalS cu
sistemul de plangeu curent ce foloseqte grinzi in zdbrele.
Pentru a rezista la o potenliald acliune ascendenti a vintului, fiecare grindd trebuie asigurati
prin ancorare la suport. De asemenea, tabla cutati ce realizeazi suportul continuu al invelitorii
trebuie asigurati prin fixare de suport cu suduri in puncte sau prinderi mecanice.
Peste tabla cutate se poate turna beton (eventual beton ugor, termoizolant) sau se poate
dispune direct o termoizolalie in pl6ci rigide, inaintea aplicirii hidroizolaliei. Pentru a oferi o
suprafatd cit mai mare de rezemare a termoizolatiei rigide, este bine ca tabla sd aibd cutele cu
fata superioari lati gi netedd; dacd tabla are striuri de rigidizare, termoizolatia trebuie fixate cu
prinderi mecanice.

Table cutate

Grinzile pot rezema inir-un perete de zidarie Cornier continuu de tezemarc


care se inarya formind aticul terasei tabla cutate,
sau fixat cu buloane in zidirie
poate rezema la partea superioara a zidului
in cazul unei terase cu rebord sau cu consola Legelurile de rigidizare
lrebuie asigurale prin
Prelun girea talpii superioare ancorars in oeretsle de caoal
p€ntru acoperig in consola

'"**1:"*J}V

Perete din zidarie

Sunt necesare legeturi de


rigidizare la 3.0 - 6.0 m, funclie
de deschiderea grinzii gi
dimensiunile t5loii
Bigidizari orizontale pentru grinzile curente
Rigidizdri diagonale pentru grinzile cu deschideri mari
qi foarle mari

Grinde principali

TALPI PARALELE TALPASUPERI0AHAcU o PANTA TAPLA SUPERIoARA CU DOUA PANTE


Panta de scurgere poate fi oblinde prin
inclinarea grinzilor sau prin variatia grosimii
termoizolatiei
Produclia standardizata include grinzi cu deschideri mari $i foarte mari, cu una sau doue pante.
Panta standard: 1 cm / m

56
CONSTRUCTII DIN OTEL

nLANSEE DE AcopERtg cu cRtNzt SEcUNDARE iN zAeReLe

de atic, ancorare Profil de proteqie Hidroizolatie + proteclie


a fiecirei grinzi peste termoizol4ie rigida
cubarc OB
l= 20 cm imin); Cornier de rezemare a lablei,
Table cutate
la grinzi cu deschideri ancorat ?n perete
man,bare A 16
l=30cm

'Talpa inferioare poate fi Rigidizirile orizontale sunt


min 10 - 15 cm sudale sau bulonat€ la comiere
{min 15 - 30 cm de capel ancoEte in perete
pentru grinzi cu
deschideri mari)
PERETE DE REZEMARE PERETE DE MARGINE

Cornier de rezemare
pentru marginea tablei

2xO 12mm: Legaturi diagonale de ngidizarc


(la grinzi cu pentru grinzi cu deschideri mari
deschideri mari, Rigidiz5ri orizontale fixate de
2xA 18,

REBORD PERETEDE REZEMARE PERETE DE MARGINE

La rezemari p€
grinzi de otel, Cornier de rezemare
fixare cu
buloane O 12 mm
sau cordoane de
sudurdl=25mm
(la grinzi cu
deschideri mari,
2xQ18 sau
suduri 2x50mm)

Rezemare min 6 cm Panou din oiatre


(m;n 10 cm la deschideri mari) sau beton grefabrical

REZEMARE PE GRINDA PRINCIPAI.A PANOU DE ATIC

57
coNSTRUCTIr DrN OTEL

SCARI

scARA cu RAMPE $t poDEsTE DrN pLAc| DE B.A.


Golulscdrii este delimitat de grinzi de bordaj (grinzi curente sau grinzi suplimentare). a) Podest
intermediar suspendat {scard liberd). b) Podest rezemat pe patru stilpi; rampele reazemd pe
podeste. c) Ansamblul rampe - podeste reazemd pe patru stilpi ce delimiteazd nodul de
circulatie; rigidizare verticalS cu contravintuiri metalice in x.

NOD DE CTRCULATTE CU PERETT Rtctzl


lntregul nod de circulatie verticald este realizat din b.a. gi are rol de contravintuire verticald
(preia solicitdrile din forfe orizontale) in cadrul ansambluluistructuralalclddirii.

58
coNSTRUCTil DrN OTEL

scAH cu STRUCTURA PoRTANTA uN oTEL

Scheme structurale

Plan struc'turi pentru varianta (a) gi detalii de imbinare


Fiecare rampd este constituitd din doud grinzi laterale, numite grinzide vang, care reazemd pe
grinzi orizontale ale plangeului curent gi ale podestului intermediar. Detalii de imbinare intre
grinzile de vang gi grinzile orizontale (a1, a2, a3).

o+
*f
I
ol
-l
(\tI

T
ot
nlI
-l
+
de alcituire a rampelor

59
CONSTRUCTII DIN OTEL

STRUCTURI DIN OTEL (tabel de sintezi)

tr ELEMENTE PORTANTE VERTICALE

ELEMENT sEcTruNE oRTzoNTALA Indl!imi h/d Factori Observatii


9I ELEVATIE uzuale intre eritici
thl reazeme pentru
laterale dimensionare
(m)
Laminate ln general
cu s$liune laminale
deschisd slandardizate
Secliuni
)un nivel 2-8 20-25 Flambaj speciale prin
(h/d >14) sudare. lmbindri
)mai mulle 2-4 7-18 Flambaj gi mai simple cu
nivele compresiune sectiuni
(h/d <14) deschise

Laminate Sect.inchise au
cu secliune supraf.expusd
inchisd

)un nivel
tro
-r.-+. .l*
rlF
hil
tl

2-8 20-35 Flambaj


(h/d >20)
mai micd 9i
rigiditate la
torsiune mai
mare decil
Fmai multe dd +& tl
2-4 7-28 Flambaj gi secl.deschise
nivele compresiune cu aceeagr
(hid <20) greulale,

Stilpi reliculari

Ffl
4-10 20-25 Flamba.i Pentru stilpi mai
T mari pol fi
h folosile alcdtuiri
+ reticulare

Stilpi cu
-i.-
I ^t. r I 2-4 6-15 Flambaj 9i Betonul cre$ie
alcdluire
mine otel +
l:f,l
l6l
lflao,,"il rt1 ih
A
strivire (h/d >10) rigiditatea $i
rezistenla la toc
t:i:-J I

beton -H+
'd d
#cl
Panouri din 2-B 15-50 Flambaj Montanlii din
otel cu labE de olel pot
schelet din forma scheletul
profile de portant gi pentru
tableformate pleci de ipsos,
la rece BAFS, sau pldci
pe baze de
lemn.

Tiranli din olel 1-40 Rigiditate axiaE De reguE din


de inaltd -t bare pline,
rezistenle I toroane sau
a h cabluri. Barele
au rezistenla
+ rnai micd la
iniindere decil
cablurile, dar
sunt mai rioide.

60
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, seale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
i
coNsTRuclllprN ofEL

I PLAN$EE INTERMEDIARE: GRINZI 9I ELEMENTE DE SUPRAFATA

ELEMENT sEcTruNE 9r ELEVATTE Inillimi Deschideri Ud Factorieritici


uzuale uzuale uzual pentru
tdl TLl dimensionare
/ Observalii
(mm) {m)

Elemente de 50-75 2-3 35-40 Deformabilitate


suprafat6 din J rr tr L --f---r (sdgeata)
tabE +q
-! -}-r-*

Tabldcdala 100-150 2-4 2$30 Deformabilitaiea


cu
suprabelonare @;'-a (segeala) tablei
- cofraj.
tr-'l- Grosime beton
penlru proteclie
a=cca40-80mm lafoc.

Profile 100-500 4-12 'r8-28 Deformabililale


laminale cu (sdgeata)
tdlpi late I
*EJ.
[ il ld

Profile 200-500 6-30 15-20 Sdgeala


larninate inalte Elorturi din

T TJ, tr-+
incovoiere

Grinzi in 100H000 1z45


z6brele din
Iaminate
=-Ft 8-15 Compresiunea
axiald a barelor
Noduri
u1' +- [ --{-
Sdgeala

Grinzi
Vierendeel Ttll ld
100G3000 &18 4-12 Elorturi din
?ncovoiere in
bare in zona
FL -1- reazemelor
SAgeaia

Mizeaze pe
Sectiune 30G1000 7-15 2*25 conlucrarea profil
mixte olel
+beton -f=t,
-_'+
olel - betonul din
plac5. Economie

+- t_-f de otel cca 25%


fala de sectiunile
ce nu conteza pe
aoortul betonului.

61
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and tehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Go.Ltd. 1988.
CONSTRUCTII DIN OTEL

tl ACOPERI$E: GRlNzl 9l ELEMENTE DE SUPRAFATA

ELEMENT sEcTruNE 9r ELEVATTE Inil!imi Deschideri ud Factoricritici


uzuale uzuale uzual pentru
tdI IL1 dimensionare
/ Observalii
(mm) (m)

Elemenle de 25-120 2-6 4+70 Deformabilitate


suprafald din
bble cutatd
\-r\Ja.r\ ,r rd t.-r-+ (sageala)

-r -71
Panouri 2-3 25-30 Panourile au
sandwich cu izolalie termicd
fete din table din spumd pe
baze de re$ini,
injectate.

Panouri 50-150 2-4 20-25 Segeata


chesonate ::f,f-F--td Rezislenta
ranlorsate, pe
bazi de fibre
+- l-+
lemnoase
-r
Profile din 12&300 3-12 25-35 Sdgeala
tabE de olel
fasonatd la
T
LJ rJ
I- Ji-lL+ta Frecvent foarte
tlexibile dupd axa
rece minore

Segeata
Grinzi in 'h" T 300-1000 *20 15-25 Flambaj
zdbrele din
profite de
tabld fasonate
lt I
Jl.+ nTl
+-. t ---f
la rece

Profile &14
laminale cu Tf f:ilTa
# -I 'i
lr--l
H1F
1 00-500 20-30 Sdgeata

tdlpi late {--+- -l L

Profile
laminate inalte
It lt
Jllr=+ ta
ffi
lt-tl
#- r-+
200-1000 G60 18-26 Sdgeata.
Eforturile din
incovoiere
Voalarea tdlpii
er rmri6arp

Grinzi
'expandale'
TT 6-18 1G18 Voalarea inimii
Forfecare
din prolile lllo
r+
laminate
+- L --"F

Grinzi in 12-75 10-18 Elorturile din


zdbrele din incovoiere.
laminate Sdgeala
Grinzi arcuite pt.
L >25m

Ferme din
laminate t 8-20 5-10 Frecvenl
realizale din

ill +- I --+-
f
ld corniere

62
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
CONSTRUCTII DIN OTEL

n ACOPERI$E: SUPRAFETE CONTINUI

ELEMENT sEcTruNE 9r PLAN Desehideri Ud Observdii


uzuale Uh
tLl uzual

(m)

Retea spatiald
pland, in 2 slraturi

+- L-+
ra ffii
*- rt-l-
30-150
Ud
15-30
Noduri articulate sau
semirigide; lucreazd ca o
slructurd reticular6
tridimensional6. Geometria in
plan se bazeaze pe o retea
s=cca1.4xd; s = cca 5-12% din L rectangulare, triunghiulard
L<L1 <1.4L sar r hevananali
ud..
Boila f 1 2G100 .-55-60) Bo[ile pot fi abetuite din 1
din relea de bare lh sau 2 slraturi de relea
+- I.

+- L-+ +

Uh
BohE cu suprafald t 30-45 4-5 Doud straturi de tabE
ondulale Ir ondulatd cu iermoizolalie
intre ele
tn t/h
Grinzi de acoperig
sustinute de
f 6&.150 5-10 Sustinerea grinzilor cu cabluri
permite cre$terea
cabluri r- L'-? deschiderilor tLI
+'L-+ L/h
Acoperige pe +h 50-180 8-15 Acoperi$ele au curburd pe o
cablud suspendate +- I ---+ directie (formd de Jgheab)
sau pe ambele directii (forme
Tn de'tarfurie')

ftr
ffii Uh
Retea de cabluri 3&.180 6-12 Acoperigele au dubld curburd
cu bordaje rigide (formd de'9a')

t
+
+ L/h
Gupold din relea
lh 15-100 *7 Cupolele cu relea in 2 straturi
de bare intr-un
stral
-r.- L -+ f acoperd deschideri pind la
20O m.

Llh
Pleci cutate din 2 930 1G.20 Posibil foi intr-un stral cu
slraluri de foi deschideri pind la cca 25 m
+- L -"r- Deficienle de reguE generaie
de imbindri sau voalare
Lth
Paraboloid 9-30 6-12 Foile de table sunl agezale
hiperbolic din 2 pe supralata paraboloidului
slraturi de foi de-a lungul generaloarelor
rectilinii $i sunt usor rasucite
in sectiunea transversaH
Lih
Membrane de olel tr, B0-300 25-30 O valoare mica a raportului
inoxidabil J" L/h determina $ubpresiunea
suslinute de vint vintului asupra ac$perigului gi
+*- L--+ irnplicd puline modificSri de
forme fate de forma olate

63
Dupd ORTON, Andrew, The way we buift now: form, seale and tehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
CONSTRUCTII DIN OIEL

B SISTEME STRUCTURALE

ELEMENT sEcTruNE 9r PLAN Deschideri ud Observ4ii


uzuale uzual
ILI
(m)

Cadre rigide cu un *--.-.- I $60 3$40 Cadrul este rigid in planul


nivel
+- t-*
Llill f.
sau
Distanla uzuald intre cadre:
U4-U6

+- I -+-

Arce r
lr,
J.
I't- 60-150 40-50 Voalarea consliluie f recvent

t +- L --+
un aspect crilic.
De regulS arcele au imbindri
arliculate labazd; uneori au
Uh = cca 5-15 articulalii si la cheie

Sisteme cu stilpi gi 6-40 12-20 Cadrul nu esle rigid in planul


grinzi pe un nivel sau, ca alare sunl necesare
-+- L --+- rigidizdri verticale

'+- L --f
Deplasarea la virf 9i intre
Cadre rigide 6-20 20-35 nivele conilituie lrecvent un
multietajate element critic.
Noduri rigide intre slilpi Si
grinzi obtinute prin sudare
sau sudare + bulonare.
Sislem economic oine la cca
25 nivele
Contravintuiri +I
reticulare gi cadre f-----r-l
simple (articulate) H lttlJt 1
inSllimea
uzuald IH]:
5-20 nivele
H/W
6-8
Cadrele nu sunl legale rigid
de slruclura reliculare. care
are rol de conlravintuire
I
H H/w
Conlravinluiri 1 r-----l t 10-40 nivele 3-4 Cadrele sunt legate rigid gi
reliculare gi cadre
rigide
H
ilriry interactioneaz5 cu structura
relicularA. Cadrele asiguri
t ductilitatb in zone seismice.

-*
Contravinluiri
reticulare gi cadre
I
H
m*
|' r r I I tez
l: :.: : 1 | 'r
H.
40-60 nivele
H/vV
5-7 Sdprastructu ra reticulara
orizonlaE reduce deplaserib
rigide + orizonlale,
suprastrudufa
orizontalS l
Tub periferic din
stilpi degi
IH r-r+
tr"tW
t"t
H
30-80 nivele
H/VV
5-7 Secllunile alungite ale
stilpifor gi grinzilor rigidizeazzi
*t- schelelul in aga fel incil se
| compode ca un tub perforal.
I
Tub perileric eu
zabrele diagonale
I +
H
6S110 nivele
H/lV
5-7 Diagonalele preiau incdrcdri
orizontale gi verticale $i
il.l
H t lw rigidizeazA scheletul.
I l*'----.1 +

_t 64
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lld. 1938.
CONSTRUCTIIDIN OTEL

PERETT DE |NCH|DERE

In cazul constructiilor cu structurd portante de tip schelet din otel, peretii exteriori sunt (cu rare
exceptii) NEPORTANJI, ansambluleforturilor rezultate din incircdrifiind transmis fundaliilor de
c5tre stilpi; faladele au decidoar rol de Tnchidere gi separare a mediului interior de cel exterior,
9i sunt 'purtate' de structura clddirii.
ln'general, functie de materialele folosite, inchiderile neportante pot fi realizate in doud sisteme:
tr SISTEME U$OARE - aga numilii PERETI CORTINA, utilizind materiale cu greutate
redus{ (metal, sticld, termoizolatii eficiente); sunt sisteme prefabricate, cu montaj
'uscat'.
El SISTEME GRELE - utilizind pentru zonele opace materiale gi alcdtuiri similare celor
utilizate ?n constructiile masive; pot fiinchideri reallzate in siiu (zidnrii), dar de cele
mai multe orisunt sisteme prefabricate: panouriintr-un unic strat (ex. frgiide b.c.a. -
. folosite curent la constructii industriale) sau alc6tuiri multistrat (ex. panouri
prefabricate din beton, cu dublaj termoizolant); sistemele grele implici o
suprasarcini semnificativd pentru structuria portanta.
Fiind vorba de fatade 'purtate' de structura din otel a cl5dirii - caracterizati ea insigi printr-o
greutate redusd - apare fireascd tendinla de a foloside reguli alcdtuiride inchideri relativ subtiri
gi cu geautate redusS, din categoria peretilor cortine.

PERETT CORTINA
'a

Un perete cortind este un perete


exterior neportant, sustinut de structura
portant5 a clddirii, fie ea din b.a. sau din .
otel.
Peretele poate fi alcdtuit din panouri
preasamblate sau dintr-un raster
metalic in ochiurile ciruia sunt montate
panouri de sticld gi/sau panouriopace.
Degi simpli in . teorie, construclia
peretilor cortini este complexi gi
implicd atentie particularS in proiectare,
testare gi executie; totodatd esfe .
necesari o atentd 'coordonare intre'
arhitect, inginer, gi executant, pe de o
parte, gi producitorul experirnentat in
problematica specificd perelilor cortin5,
pe de altd parte.

oc
CONSTRUCTII DIN OTEL

ACTIUNI cerora pereliicortine trebuie sd le facd fa!5 (= CRITERII DE PROIECTARE):

APA Ploaia se poate aduna pe suprafala peretelui qi, sub presiunea vintului,
poate sa intre prin cele mai mici deschideri. Vaporii de apd pot condensa,
determinind acumuldri de apd in interiorul peretelui. Prin rezolvdri specifice
de detaliu, aceasti apd trebuie se poate fievacuati cdtre exterior.
VINTUL Vintul poate crea presiune pozitivd sau negativd asupra peretelui, tunctie
de direc lia sa, giin raport cu forma giin5ltimea cl5dirii. Peretele trebuie si
poatd transmite orice solicitdri din vint cdtre structura portantd a clddirii,
fdrda se deforma excesiv. Deplasdrile induse pereteluide acliunea vintului
trebuie anticipate la proiectarea rosturilor gi sistemelor de prindere.
SOARELE Lumina gi strSlucirea in spaliile interioare trebuie controlate fie prin sisteme
de umbrire, fie prin folosirea sticlei reflectante sau colorate in masi. Razele
ultraviolete pot cauza deteriorarea materialelor de etangare din rosturi gi a
vitrajelor, ca gi degradarea finisajele interioare.
TEMPERATURA Varialiile zilnice gi sezoniere de temperaturi determind dilatarea gi
contraclia materialelor din alcdtuirea peretelui, in special a metalului.
Rosturile gi materialele de etangare trebuie sd poatd prelua migcdrile
determinate de variatiile de temperaturd. Pierderile de cSldurd trebuie
limitate prin folosirea de panouri opace termoizolante, de geamuri
termoizolante gifolosirea de profile metalice cu rupere de punte termicd.
INCARCARILE Orice deformare a structuriiclSdiriisub incdrcdri nu trebuie si se transmitd
peretelui cortine; acliunile seismice implici utilizarea unor imbiniri
speciale, absorbante de energie.
FOCUL Propagarea focului intre nivele trebuie opriti prin inchiderea cu materiale
adecvate a spaliilor dintre perete gi marginea plangeului. Normative
specifice tixeazl cerinlele privind rezistenla la foc proprie a peretelui.

SISTEME DE PRINDERE ALCATUIRE DE DETALIU


Acumularea apei in inleriorul pereielui poate fi prevenile
prin prevederea a 3 elemenle:
Posibilitate de reglare - un ecran exterior care sA impiedice petrunderea apei
pe 3 directii, pentru de ploaie;
compensarea loleranlelor - un spatiu de aer in contact cu aerul exterior, astfel
mai mari admise la incit presiunea sa sd fie menlinute egalS cu cea
slructura clddirii exterioard; apa eventual pdtrunsd trebuie sd poat5 fi
eliminata spre exterior;
- o barierd interioare continud conira aerului 9i
vaporilor de apa.
'
Etangarecontra Spatiu de egalizare a
Pleci metalice de impdnare petrunderii apei - presiunii interior - e)derior
pentru coreclii de orizonlalitate
Comiere cu gduri ovale
pentru reglaj; pot fi ullerior
sudale dac5 se impune o
imbinare fir5
Orificii in riglele orizontale Etangare slrida la aer
pentru evacuarea apei
Anumite sisleme de prindere a peretelui cortind de
structura clSdirii sunl gindite sd rezisle unor incdrcdri din Elangare conlra
orice direclie. Allele sunt mobile gi proiectate sd reziste pelrunderii apei -*-\
numai la a4iuni lalerale din vint. Aceste prinderi mobile au
rolul de a regla deplasdrile diferenliate dintre peretele Spaliu de egalizare a
cortind gi struclura clddirii; deplasarib diferentiate se pot presiunii interior - e)derior
produce dalorite delormdrii structurii clddirii sub incircdri
sau dalorfta reactiei peretelui cortind la varialiile de
Etangare la aer
temperatu16.
Din motive de accesibilitate, prinderile la partea
superioara a plangeului sunt prelerabile.
oo
CONSTRUCTII DIN OTEL

TIPURI DE PERETI CORTINA - tunclie de M9DUL DE ASAMBLARE

Traversd superioard
(toc superior ferea$rA
Monlant
SISTEMUL cu MONTAN|I + TRAVERSE
Geam transparent
Peretii sunt asamblali piese cu piesE. Costuri (montat din interior)
de transport 9i manipulare relativ seEzute; se
pot adapta mai ugor decit selelalte sisteme la
situa[ia concrete din gantier. Toc inferior fereastrd

SISTEMUL eu MONTANJI + PANOURI


Intr-o primd etapi se fixeazi montaniii; apoi
se ageazd in pozitie panourile preasamblate.
Panourile pot avea indllimea unui nivel, cu Montantpel-2nivele
vitrajul montat sau nu, sau pot fi separate in
panouri vitrate gi panouri parapet. Volumul
transportului este mai mare dectt in sistemul Panouri de perete preasamblale
anterior, dar volumui de lucru in gantier gi
timpulde executie se reduce.

SISTEMUL cu PANOURI PREFABRICATE


Const5 in utilizarea exelusiv5 a unor panouri
de mari dimensiuni, cu indllimea a 1, 2 sau 3
nivele; pot fi panouri cu sehelet preasamblate
sau panouri omogene; pot avea vitrajul montat
fi
sau acesta poate montat dupi fixarea
panoului. Sistemul arc avantajul unei
preasambldri precise, realizatd sub control, in
atelier, precum giacela al unei executii rapide;
in schimb transportul gi manipularea sunt
oneroase

Panou omogen
De asemenea, se pot deosebi urmitoarele categorii de pereti (fdrd rami)
eortini:
Panou cu schelet
tr concepuliin mod specialpentru un proiect anume; (cu rame)
tr compugidin componente gidetalii standardizate de produe5tor;
tr realizali din panouri prefabricate, tipic pentru clidirilc industriale

67
CONSTRUCJII DIN OTEL

DETALil DE PEREil eORTINA - PRINCIPII GENERALE


Cornier de l-- Perete interior cu Monlanlul de sus
bordaj continuu r barierd de vapori este glisat peste Tsau L
I
piesa de imbinare
Corniere de fdrd a fi fixal, 'T -l_
ancorare a$a incit se poate
I
migca liber
lmbinare I

intre montanli
Montanlul de jos
esle tixat de un
0
comier sau teu s
Panou termoizolal
cu tata exterioare Tratament anlifoc
din sticld al grinzii de olel

Bariere antifoc intre perete


gi marginea plangeului;
se poale realiza din:
Profilele orizontale
- impislilurd de fibre minerale;
sunt oreva2de cu
- place metalice + gapa mortar;
orificii pentru
- tencuialS pe rabit
evacuarea aDei

Geam
termoizolanl

Profilele nu lrebuie
se formeze
Proiile de acoperire
punte lermica
fixate prin clipsare
idiscontinuitatea penlru mascarea
metalului!)
scheletului 1r
ll
gi a prinderilor sale ll.
Panourile vitrale gi
cele termoizolante
Lr'
pot fi mentinute
in pozilie cu gamituri
de presiune
sau
cu garniluri
slructurale

Semi-profile.

Delaliile prezenlale igi propun doar sd iluslreze aspeclele Dimensionarea, capacilatea portant5 $i rigiditatea
tipice. Atunci cind se Jolosesc sisteme standardizale de schelelului peretelui cortind depind de incErcdrile pe care
pereti cortine, nu esle necesard o delaliere amdnunlitd, cu acesta trebuie sd le suporte - in principal incdrcdri laterale
exceplia cazului cind anumite componente sunl din vint + incdrcdri verticale, relativ miei. In eeea ce
moditicate. Elementele ce lrebuie in orice caz precizale privegte capacitatea slructurale a vitrajului 9i a scheletului,
sunt: - schema generald a peretelui trebuie consultal producatorul.
- tipul de vitraj
- tipul, dimensiunile 9i pozilia ochiurilor mobile
- tipul gi finisajul panourilor opace
- condiliile privind perimetrul, collurile $i prinderile

68
CONSIRUCTIIDIN OTEL

DETALTI DE PERETI CORTINA. PRINCIPII GENERALE

Panourile cu rame folosesc


montanti din semi-profile care
se clipseazd

L---i
5=i
Dacd montantii sunt realizati ll

din doud profile U, se folosesc


acoperiloare de rosturi
la exterior gi la interior

Gamiturd de distantare
Ranforsare monlant

Fixare eu
silicon structural

Chil siliconic de protectie


pesle silicon struciural i

Panou lermoizolat sau vitrat

Fixarea panourilor cu SILICON STRUCTURAI- caraclerizeaze un sistem de FAfADE COPLANARE care


transferd solieitarile, din vint gi din alte acliuni, de la sticE la scheletul metalic al peretelui coftina, ferd
prinderi mecanice. Siliconul structural trebuie sa fie cornpatibil atit cu panourile de sticld cit gi cu scheletul
metalic. Proiectarea trebuie sd aibd in vedere facilitatea intrelinerii gi inlocuirii panourilor de sticld sparte.
Este de preferat fixarea vitrajului in ateliere pentru un mai bun control al calitetii. Pentru detalii se va
consulta documentalia producdtorului.

Miezul termoizolant
poate fi din:
- fibre de sticld
- sticE celulare
- spume de rdgini
Panourile termoizolale-
pot avea fele din:
- aluminiu
- olel inoxidabil
- tabE emailate
- plScute ceramice
cu suport de plastic
geam opac colorat

69
coNSTRUCTil DrN OTEL

DETALil DE pERETt CORTTNA - pRrNctpil GENERALE

Opritor gi
pazie din metal

Reazem
structural din olel

ElanSare

Panou melalic

TMBTNAR|irutne plruouR|

Elangare
<J

Termoizolalie

,Panou metalic Panou metalic


termoizolal Grindd de Jatad6
din table subtire
cu fele din foi cu miez rigid
de labld 9i miez de tip fagure
,din material sau spuma
termoizolant poliuretanicd

Foaie de tabl6 exterioard Foaie de table interioare

Adincimea ondulelor
sau cutelor determind
deschiderea oosibild
de rezemare
a panourilor
Cornier de olel

Panourile metalice sunt utilizate in principal la inchiderea cEdirilor industriale. Pot avea fete din tabE de
aluminiu anodizat sau de otel cu finisaj din email sau vopsitorii, vinilice sau acriliee. Panourile reazemd
vertical intre grinzi de olel la distanla de 2.40 - 7.20 m, funclie de tipul de panou folosit.
Pentru dimensiuni, deschideri, capacitate de izolare termica gi detalii de montaj, se va consulta
documentalia producdlorului.

70
coNSTRUCTil DrN OTEL

pozrTrA pERETtLoR coRTtNA iru nnpoRT cu srRucTURA

Aspectul fatadei depinde, intre altele, de pozitia inchiderilor falS de scheletul portant at clddirii,
cu implicalii asupra modulSrii tramei peretelui cortina.

POZtTil POSTBTLE ALE PERETELUT


CORTINA iN RRPONT CU STTLPII METALICI
PERIMETRALI
a) Stilp interior izolat, fir6 contact cu fatada
b) St?lp adosat fetei interioare a faladei
c) Stilp integrat fatadei (Atentie la puntea
termice! este necesard termoizolarea stilpului)
d) Stilp adosat felei exterioare a fatadei (punte
termici prin intermediul grinzii care
traverseaze fatada - sunt necesare mdsuri de
termoizolare a stilpului gi capdtului de grindi)
e) Stilp exterior izolat (aceeagi punte termice
ca giin cazul anterior)

71
pozrTlA PERETILOR CORTINA lN RAPORT CU STRUCTURA
RACORDARTINTRE Sritpt, rnlaoA $l COMPARnUerurAnl - GEOMETRIIil't PLAN
DAADA

-i-
-L
-l
"fI -f-
li

ii

I I

portante, lrebuie
FATADA irutRg Sfilpt. pentru a pdsfra o tram5 regulald a faladei, submultiplu al lramei slructurii
la puntea
redlsd Elimea 'ochiurilor, adiacenle stilpilor; compartimentdrile sunt mai scurte in dreptul stilpilor. Atentie
termice creati de stilpii de ta!ad5! $rebuie lermoizolali)

i'i
tll

' - lti
ll
*-
l

I
l.-,
I

STRUCTURA LA EXTERIOR. Elementele fatadei pot avea o tramd regulate; compartimenlarile pot fi racordate pe
oricare monlanl al faladei. Grinda care lraverseaze faladacreeazd. insd o punte termica.

i
I
I i,
ri
i
I

o o o
1

o s
I ll
"'1 li
1r

I lr

-l"l ii
I
lL
i
!
1
I ll

I o o c o e
,..I
I

STRUCTURA LA INTERIOR" Ritmul elemenlelor de lalade poate fi unic; compartimenldrile intreruple de stilpi
delermine racorddri complicate Recomandabil min. 20 cm distanle intre peretele cortind 9i slructura.

72
CONSTRUCTII DIN OTEL

pozrTrA eERETTLoR coRTtNA iru nnpoRT cu srRUcruRA


naconoAru irurRe slirpr, relnoA gt coupARnmerurAnt - cEomETnniru eLAN

STRUCTURA LA INTERIoR eoosnTA FATADEI

Daaab,aa

^T*
1-
.l I

-l-
I

I
ol

-*
I

l
ol
t-
-i-
o;
j

Un ritm dublu al elementelor faladei faciliteaz6 racordarea de colt; compartimenterile regulate pot fi dispuse lingd stilpi.

l;cbulittb,t

t__
too lio
f' .?
o
l1

ti
li'
rl, I

il
ll
I i
'
il
i..,
lr
li
i

ir

!
:f ir
*?= e,

li

Un ritm dublu repetitiv al elementelor fatadei are aceleagi avantaje.

h.,,,irlr,,

"rI T T-'- T
rl
til
.lll il

ii

.iil
"i-il a I
-il1
-111

"j_ l -1, rl
O tramd structurald rectangulard cu stilpi rectangulari, poate determina trei lipuri de 'ochiuri' in faladd.
coNSTRUCTil DrN OTEL

PERETI DE COMPARTIMENTARE

Posibilititile de realizare a perelilor de compartimentare Tn cadrul unei clddiri cu structuri


metalice, sunt numeroase. Mare parte din sistemele utilizate ?n construcliile traditionale pot fi, ?n
principiu, apticate giin acest caz. Trebuie totugilinut cont de particularitilile structurilor metalice
giin special de rigiditatea mai redusd a plangeelor.
Chiar giin cazul construcliilor in sisteme masive (ziddrie, beton), diferite materiale inlocuiesc in
prezent din ce in ce mai mult ziddria in alcituirea perelilor de compartimentare neportanli,
permitind reducerea greutelii lor (deci reducerea sarcinii suportate de structura portantd) gi un
timp de execulie mai scurt. S-a conturat astfel o noud conceptie tehnologici a peretilor de
compartimentare, ce privegte alcdtuirea acestora gi modul de punere ?n operi, conceptie
tehnologicd ce produce pereti ugori, cu montai 'uscat' gi rapid; peretii de compartimentare
din aceastd categorie sunt cei adecvati in mod particular caracteristicilor construcliilor cu
schelet metalic. In plus, daci rolul fundamental de element de separare Tntre inciperi a rdmas
neschimbat, peretele de compartimentare nu mai este in mod obligatoriu fix; evolulia
tehnologiei sale gi folosirea unor materiale adecvate, a permis realizarea de connpartimentdri
demontabile, amovibile sau mobile.
In afara funcliunii de delimitare a incdperile unei clddiri, perelii de compartimentare trebuie sd
indeplineascd gi alte roluri, intre care: izolare acusticd (cu diverse nivele de exigenld in raport
cu functiunile adSpostite de incdperile separate); proteclie la foc; aspect.
ln raport cu modul de alcdrtuire gi consecinlele in ceea ce privegte flexibilitatea gi
adaptabilitatea partiuluiin timp, perelii de compartimentare se clasificd astfel:

Sunt constituite de perelidestinatisd rimini permanent in aceeagi pozilie gi ale ciror elemente
constitutive necesiti de regulS la punerea in operi lucriri complementare de finisaj (zidirie de
cdrdmid5, zidirie din blocuri de bca, pereti din cdrdmidi de sticld). ln caz de modificare a
compartiment5rii, elementele constitutive sunt greu recuperabile iar lucrdrile de demolare
genereazd anumite deteriordri.

Curent din lemn (dar gi din alte materiale - aluminiu, pvc), sunt realizate pe mdsura inciperii,
din elemente nestandardizate montate pe un schelet in general construit pe loc.

Elementele de bazd sosesc pe gantier finisate sau prefinisate (ex. pereli din pldci de IAFS, plici
de gips-carton, panouri pe bazd de lemn, panouri mixte). Montajul se realizeazi cu prinderi
mecanice (montaj 'uscat'). Demontarea se realizeazd fdrd deterioriri importante; elementele
constitutive suni preponderent reutilizabile sau ugor adaptabile. Remontarea necesitd mai mult
timp decit in cazul perelilor amovibili; implici uneori inlocuirea accesoriilor gi modificarea
elementelor constitutive de bazd.

Elementele constitutive sosesc pe gantier complet finisate; montajul se realizeazi cu prinderi


mecanice; elementele sunt ugor demontabile gi remontabile, fdrd degradiri. Elementele
(panouri pline, panouri vitrate, panouri de ugi) sunt modulate gi interganjabile; igi conservd
calititile (aspect, izolare acustici, rezistentd la foc) in timp, indiferent de numdrul muteribr.
Producitoriifurnizeazd o serie de accesorii ce completeaze montajul: traverse, plinte, tocuri de
ugi, guri de ventilatie, elemente de mobilier integrat.

Elementele se deplaseazd in cadrul unui sistem fix, solidar cu structura cl5dirii, pentru a separa
sau reuni instantaneu doui spatii adiacente (pereli culisanli, pereli plianli). O categorie aparte o
reprezinte glasvandurile, compartimentiri mobile de tip timpldrie.

74
coNSTRUCTil DrN OTEL

COMPARTIMENTARI DEMONTABILE

PERETT U$OR| DtN pLAq DE G|PS-CARTON


Variantd cu montanti metalici simpli gi doud straturi de placi. Pentru dimensiuni exacte gi
variante de alcituire in raport cu nivelul de izolare acustice cerut, se va consulta documentatia
producdtorului. t:rrs

a)

d)
lwr
xrMfil
a) Montaj pe gapd
b) Montaj pe soclu din zidirie sau beton

ffil|r c)
d)

10.
Montd pe gapd cu tavan suspendat
Secliuni orizoniale - racorduri intre perEi

Pldci de gips-carton in doud straturi.


1. Dal6 de beton armal 11 . lzolatie fonice (vaG minerald 45 - 60 mm)
2. lzolalie fonice 12. Montant din tablS profilati
3. $ap6 flotanta 13. BandSde elan$are
4. Finisaj pardoseald 14. Bande din fibre minerale
5. Plinld din material plastic 15. Traversdsuperioard profil U din tabld
6. Plintd retrase (atentie la sldbirea izoldrii acustice!) 16. Soclu din ziddrie
7. Plintd iegitd, asociatd finisajului pardoselii 17. Prolil U portant
8. Band6de etangare 18. Profil U de baz6
9. Travers6 inferioard profil U din tabld 19. Element de susoendare

75
coNsrRucTil DrN oTEL

COMPARTIMENTARI AMOVIBILE

TIPURICURENTE
a)
b)
Elemerd plin
Elemenl cu supralumind
t-t
II
c)
d)
e)
0
Element eu vitraj 213
Element integral vi{rat
Elemenl cu vitraj median
U95 cu partea superioard plind
ll
S)
h)
U$e cu supralumine
Uge cu partea centrald vilrala
L__l
i) Ugdin dou5canaturi at
Dimensiuni: lelime: 10 ... 180 cm; curent
100 - 120 cm; indllime: 3 - 4 m.
Structura: traverse jos / sus (pentru lixare
gi preluarea diferenlelor de nivel) din olel
galvanizat, aluminiu sau lemn. Panourile:
tip sandwich, din pldci aglomerale din
n
lemn sau gigs-carton + lele din hirtie
stratificate, melaminate, tabld de otel sau F'll
aluminiu ldcuit{ fetele pot fi imbracale cu
vinil, PVG, pinzd, tapet; interiorul esle
umplul cu vat5 minerald.
il-|
f)

ori 'ffitrdffimffi#
Fl-iLJ+4S4+#
b)

Compartimentare amovibile din plici aglomerate de 40 mm cu fete Compartimentare amoviblle din taHa de
din hirtie stratificate; slstem cu montanti aparenti. olel cu ranforseri din plicl de ipeos;
a) $ecliune verticalE; b) Secliune orizontalS. sistem cu montanti ascungl.
a) Secliune verticald; b) Secliune orizontald.
1. Rigld lateral5 pentru corectarea 8. PlintS de lemn 1. TablS zincatd 0.8 mm, lScuit6 sau vopsite
imperfectiunilor ziddriei 9. Vitraj simplu 2. Placd de ipsos 12.5 mm
2. PAL + hirtie stratificaid 10. Vitrd dublu (variantd) 3. lzolalie fonici din vatd mineralS
3. Montant orofilat din aluminiu 11. lzolalie fonica 4. Montant din tabld de otel galvanizde
4. Ghend pentru cabluri eleclrice 12. Traversa superioard profil U 5. Vitraj
5. Baghetd de acoperire 13. Luft pt. tolerante de geometrie 6. DalS de beton armat
6. Ugi 7. Elan$are ela$ica
7. Traversd inferioard de lemn B. Traversd inlerioard telescooicA

76
coNSTRUCTil DrN OTEL

COM PARTIMENTARI MOBII.E

Principalele sisteme sunt constituite de perelii culisanti gi peretii plianti sau 'armonicS'.
Alcituirea panourilor este similard cu cea a compartimentdrilor amovibile.

COMPARTIMENTAH CULISANTE COMPARTIMENTAH PLIANTE


De reguld panourile sunt suspendate gi Sunt constituite din panouri rigide asociate
culiseazi cu ajutorul unor roli de plastic intr-o intre ele cu garniere; in pozitie deschisd,
gini aparente sau incastratd; partea la panourile sunt strinse in pachet compact gi
inferioard poate fiamplasat un ghidaj, pentru a adosate unuiperete sau addpostite ?ntr-o nigi.
ugura manevrarea, dar acesta creazd o fanti O altd solutie o reprezintd sistemul semi-rigid
in pardoseald. In pozitie deschisi, panourile constituit dintr-un perete dublu din piele
sunt grupate intr-o nigd sau intre doi pereli sinteticd; gi acesta este suspendat, dar fdr5
ficgi; panourile suspendate in axul lor pot fi gin6 ?n pardosealS. Dacd tavanul este suficient
regrupate perpendicular pe gina de glisare. de amplu, este posibild dispunerea unei
'cortine'dintr-un material suplu care se pliazd
vertical.

Ilf,*__
lu-
I
I

ol

T
iiTll.-.--.rr-
ilili-:-- --=1r ffi
t b.|

Comparlimenleri culisante. Compartimenteri pliante.


Citeva posibilitdli de ghidare gi depozitare a elementelor. a) Panouri rigide; b) Material plastic semi-rigid

T7
coNSTRUCTil DrN OTEL

Bibliografie
*"" ConstrLtire en acier ... Comment? Centre Suisse
de la Construction Mdtalique, Zurich, 1988.
Cl'flNG, Francis D.K.,Building Construction lllustrated. Van Nostrand Reinhold, New York,
1991.
DALBAN, C., JUNCAN N., $ERBESCU C., VARGA A., DIMA $., Construclii metalice.
Ed. Didactici gi Pedagogicd, Bucuregti, 1983.
FRIK, KNOLL, NEUMANN, WEINBRENNER, BaukonstruKionslehre. B. G. Teubner, Stuttgart,
1988.
GAVARINI, C., BEOLCHINI, G. C., MATEOLI, G., Technica delle castruzionr. Ulrico Hoepli
Editori, Milano, 1988.
HARDT, D., SMIGELSCHI, M., Curs Constructri f/. Editie addugitS, lAlM, 1991.
MATEESCU, D., CARABA 1., Conslructii metalice. Calculul gi proiectarea elementelar din o[el.
Ed. Tehnicd, Bucuregti 1980.
MITTAG, M., Pratique de la construction des bdtiments. Editions Eyrolles, Paris, 1987.
ORTON, Andrew, The way we built naw: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold
{UCI Co. Ltd. 1988.
VITTONE, Ren6e, BAtir. Manuel de la construction. Presses Polytechniques et Universitaires
Romandes, Lausanne, 1 996.

Prove nien[a i I ustrali i lor

""' Constntire en acier ... Commenf? Centre Suisse de la C,onstruction M6talique, Zurich, 1988
(p.24,4A,41).
CHING, Francis D.K.,Building Canstruction lllustrated. Van Nostrand Reinhold, New York,
1991 (50, 52, 53, S, 55,56, 57, 65, 66, 67, 69, 69, 70).
FRIK, KNOLL, NEUMANN, WEINBRENNER, Baukanstruktionslehre. B. G. Teubner, $tuttgart,
1988 (p.26,32).
GAVARINI, C., BEOLCHINI, G. C., MATEOLI, G., Tecnica delle costruzionr. Ulrico Hoepli
Editori, Milano, 1988 (p. 18, 19, 20,25,26,27,28,29,30,3't,32,33, 34,35, 36, 37, 39,42,43,
44, 45, 49, 49, 50, 59, 5g).
MATEESCU, D., CARABA 1., Construclii metalice. Calculul gi proiectarea elementelor din olel.
Ed. Tehnic6, Bucuregti1980 (p. 11,12,13, 14).
MITTAG, M., Pratique de la construction des bdtimenfs. Editions Eyrolles, Paris, 1987 (p. 29,
46,47).
ORTON, Andrew, The way we built naw: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold
(UK) Co. Ltd. 1988 (p. 60, 61, 62, 63, 64 gi p. | - XXIV).
VITTONE, Ren6e, B1tir. Manuel de la construction Presses Polytechniques et Universitaires
Romandes, Lausanne, 1996 (p. 7, 17, 71, 72, 73, 75,76, 77).

78
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

CASA SCHULITZ I Beverly Hills, California, SUA (1926)


Locuinli individuald cu 3 nivele, pe teren denivelat, cu schelet din olel giinchideri din aluminiu.
Arhitect: H. C. Schulitz
Inginer de structuri: Kurily and Szymanski

Clddirea constituie o ilustrare a potenlialului construcliei 'in sistem deschis', ce utilizeazd


produse de serie asociate intr-un mod original, de naturd sd confere individualitate clddirii.

VEDERE DIN SPRE SUD

Structura: Stilpidin leave petrati 150 x 150 mm; grinziprincipale continuidin 2 profile U; grinzi
secundare in zibrele, standardizate; placa din tabld cutate + beton ugor; stilpii metalici
descarci pe piloni circulari din beton, asociali cu grinzi de beton turnate la nivelul terenului.
Trama structurald are dimensiuni modulare stabilite in raport cu dimensiunile elementelor de
finisaj gi echipare standardizate: multiplu de 10 cm pe cele 2 direclii orizontale gi 15 cm pe
verticale.
lnchiderile: Panouri de aluminiu standardizate, cu schelet din profile de tabli gi miez
termoizolant. Durata totala a executiei: 9 luni (relativ mare, datoriti faptului ca arhitectul-
proprietar a realizat el insugi mare parte din lucrdrile de interior); ridicarea structurii din otel:
2zile.

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
coNSTRUCTil DtN OTEL

CASA SCHULITZ I Beverly Hills, California, SUA (1976)

/ *ry:'
f.

PLAN NIVEL INTERMEDIAR

,{ ''-1 " --
a
jo-l
I

r- --- --J
-il
I
I

il
---__J - - ----l il VEDERE AXONOMETRICA DIN SPRE SUD

lii TI
J

il
| -l
c.)l
-r
T
i-l
it
-€)-+

,l r+' I
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique, Van Noslrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 19e8
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

CASA SCHULITZ I Beverly Hills, California, SUA (1976)

, ,ad
/
\.
\ \,,"

b-,
t' .r'
't
-+-

sEcTruNE vERTTCALA
IMAGINE'EXPLODATA' A SISTEMULUI CONSTRUCTIV PRIN PERETELE EXTERIOR
(FATADE SUD-EST $r NORD-VEST) (FATADE SUD-EST 9I NORD-VEST)

a) Profil U 30 cm; b) Profil U 15 cm; c) Grindd cu zdbrele la 1.20 m interax; d) |eavi


150x150x12.5 mm; e) Placd de beton ugor pe tablS cutatd 15 cm; f) Plicule de asamblare
sudate de teav6; g) Panou de aluminiu cu schelet metalic ai termoizolatie din fibre de sticlS;
h) Placd Eips-carton; i) Fereastri cu timpldrie de aluminiu; j) Panouri de lemn; k) Montant
metalic; l) Uga glisantd cu timplSrie de aluminiu; m) Pazie din aluminiu.

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique.Yan Nostrand Reinhold (UK) Co.Lld. 1988.
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

CASA SCHULITZ I Beverly Hills, California, SUA (1976)

rnlnoA suD-EST

srRUcruRA DE OTEL iru rXeCUle DETALIU FATADA SUD-EST

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.

IV
coNSTRUCTil DTN OTEL

EXEMPLE

ONE FINSBURY AVENUE / Londran Anglia (19S4)

lnchiderile: Panouri de 3.30 x 5.60 m, din vitraj dublu cu geam de culoarea bronzului, in
jumdtatea superioard, 9i vitraj simplu in fata unei termoizolatii rigide, la partea inferioari;
vitrajele sunt montate in profile de aluminiu anodizat in culoarea bronzului; acestea sunt fixate
pe un raster din tevi rectangulare de otel de 120 x 60 x 4 mm (5 verticale gi 2 orizontale ?n
fiecare panou) ce constituie trama secundard a fatadei gi se prinde direct de plangee; prin levi
circuld apd cald5, asigurind incilzirea perimetral5. Parasolarele sunt realizate din profile I de
aluminiu sustinute de profile extrudate din aluminiu in formd de cruce, care, la un cap6t, sunt
fixate cu piese din otel inoxidabil de scheletul fatadei cortinS, iar la celilalt capdt sunt conectate
la diagonale din olel inoxidabilO 30 mm. Durata executiei: 18luni.

DETALIU FATADA SUD.EST


ra
I

sEcTruNE VERTTCALA pRtN PERETELE EXTERTOR


a) Grindi de otel profil I 40 cm; b) Phca de beton pe tabE cutate 13 cm; c) Montant perete cortind din
teava rectangulard 120x60x5 mm cu circulalie de apd caldd la interior; d)Termoizolalie spuma rigide
12 cm; e) TablS de aluminiu 3 mm; f) Viiraj dublu culoare bronz; g) Geam simplu rezistent la goc, cu strat
de aer ventilat in spate; h) Tabld de aluminiu anodizat culoare bronz; i) Alimentare cu apd caldS; j) Retur
apd caldd; k) Profil extrudat din aluminiu fixat cu piese din olel inoxidabil de scheletul peretelui cortina;
l) GrilS din aluminiu; m) Pardoseald suprain5llat5; n) Tavan suspendat; o) Montaj geam cu profii din
neopren gi placd de presiune din aluminiu anodizat, bulonatd pe rigla fixatd de scheletul peretelui cortine.

Dupi ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and teehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

SAINSBURY CENTRE / Norwich, Anglia (1978)


Centru de arti, parter + supanti, cu stilpi gi grinzi spaliale in zdbrele 9i inchideri tip sandwich.
Arhitecti: Foster Associates
Ingineride structuri: A. Hunt Associates

Clidirea, cu o formi simpld, rectangularS, este detaliati cu deosebit5 atenlie pentru a dobindi
puritatea geometrici a liniilor gi suprafetelor; este conceputi ca un produs de inalti calitate, cu
componente preponderent produse in atelier, cu materiale scumpe, de efect dar gi de mare
fiabilitate, gi cu tolerantele mult mai stricte decit in cazul tehnologiilor traditionale.

ffi
ffi
ffiffi

VEDERE DIN SPRE SUD

.o
.tt
,{ (t

.-.1
'--+
,8)
PLAN PARTER

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold {UK) Co.Ltd. 1988.

vltl
coNSTRUCTil DTN OTEL

EXEMPLE

ONE FINSBURY AVENUE / Londra, Anglia (1984)


Clddire de birouricu B nivele, cu structuri din o!el.
Arhitectigi ingineri de structuri: Arup Associates

Conceplia a urmirit realizarea uneiclidiri 'de calitate', cu suprafele mari (57 x 84 m), in cel mai
scufi timp gi cu costuri minime; proiectul are la bazl, pe de o parte, cunogtinte aprofundate
privind procesul constructiv gi preuzinarea unor componente, gi, pe de altd parte, selectarea
unor elemente-cheie in cadrul concepliei generale; sunt repetate la maximum citeva 'teme'
generale, dar cu varialiuni ingenioase, cum ar fi cea a'ecranelor'ce controleazd scara intr-un
mod eficient gi ieftin.

VEDERE SPRE FATADA NORD.VEST

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
coNsTRucTil DrN oTEL
EXEMPLE

ONE FINSBURY AVENUE / Londra, Anglia (1984)

Structura: Tramd 6 x 6 m (local 6 x 7.5 m); imbiniri cu buloane standard de 20 mm diametru;


plangeu cu placi mixti din beton ugor de 130 mm + table cu cute de 50 mm adincime, ce
reazemd la 3 m pe grinzi secundare din olel care, la rindul lor, descarcd pe grinzile principale la
6 m interax. Grinzile sunt realizate din acelagi tip de profile standardizate, au inSltimea de
400 mm gi sunt asociate plicii. Intre talpa inferioard a grinzilor gi tavanul suspendat
(fonoabsorbant) existd un spatiu liber de cca 40 cm, ce adapostegte traseele de instalalii
(electrice, ventilatie, stingerea incendiilor). For[ele orizontale sunt preluate de contravintuirile in
X ce inconjoard cele doui zone de lifturi, gi transferate plangeului.
PLAN NIVEL 3

F-

| 84.000
---t-

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique.Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1S88.
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

SAINSBURV CENTRE I Norwich, Anglia (1978)

Structura:37 de grinzi reticulare spatiale cu secliune triunghiulari, av?nd indltimea de 2.50 m gi


fdtimea la partea superioard 1.80 m, carc rcazemd pe stilpi reticulari spatiali, cu sectiune
transversald triunghiulard aproape identicd cu cea a grinzilor. Grinzile au o deschidere de
34.40 m gi o contrasigeati de 300 mm; rezemarea se face in doud puncte, pe barele
superioare inclinate ale stilpului zdbrelit; degi induce o incovoiere suplimentare in barele
stilpului, rezemarea se face vertical la 300 mm de axul tevii exterioare a stilpului, pentru a
facilita racordarea inchiderii cu continuitate de plan intre perete gi acoperig; la una din
extremiteli, reazemele permit glisarea, lisind liber jocul dimensional din variatii de temperaturd.
Pe lungimea clSdiriisunt previzute doud rosturi de dilatare. La extremitilile clddirii gi de o parte
gi de alta a rosturilor, cite doud rinduri de grinzi gi stilpi sunt asociate cu diagonale in planul
invelitorii, pentru preluarea fo4elor orizontale; cele de la capetele cl5dirii sunt asociate gi la fata
interioard. Stilpii descarci pe benzi de fundare din beton, asociate plangeului. Pentru a permite
trecerea, la nivelul de cilcare diagonalele stilpului lipsesc, acesta conportindu-se pa4ial ca un
cadru. Stilpii gi grinzile sunt din levi rotunde, imbinate prin sudurd in atelier; stilpii au fost adugi
in gantier la gabaritul final, iar grinzile din doud tronsoane, solidarizate prin sudurd in gantier,
dupd punerea in pozitie. Datoritd sistemului de inchideri cu continuitate de plan intre pereti gi
acoperig, tolerantele de execulie admise au fost extrem de mici (ex. pentru distantele stilpi-
grinzi -r 3 mm pe orizontali giverticald). Durate de executie: 1B luni.

3ft

VEDERE AXONOMETRICA DIN SPRE SUD

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, seale and technique.Yan Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 19S8.

IX
CONSTRUCTII DIN OTEL

EXEMPLE

SAINSBURY CENTRE / Nonafich, Anglia (1978)

VEDEFIE DIN INTERIOR

sEcTruNE vrnrrcRr-A PRtN PERETE


Spatiul interior este separat de inchiderile REZEMARE GRINDA.STILP CARE PEHMITE GLISAREA
exterioare printr-o zond-tampon ce contine h) Bard superioard in lungul grinzii; i) Bard diagonald a
structura, serviciile gi alte utilitati; zana grinzii; j) Bare diagonald a stilpului; k) feavi de rezemare;
respedivA este inchisd cu lamele reglabile l) Bard transversale; m) Rigidizare diagonald; n) Placd cle
din aluminiu (similare celor din tavan) otel cu gduri ovale pe suport din teflon.

lnchiderile: Aceleagi la nivelul acoperigului gi peretilor, constau din panouri modulare - pline, cu
grili sau cu geam - toate de aceleagi dimensiuni. Panourile sunt suslinute de un schelet din
profile Z de aluminiu extrudat, fixat cu buloane de structura principald gi sunt fixate intr-un raster
1.80 x 1.20 m din benzi de neopren asociate scheletului din aluminiu extrudat; benzile de
neopren verticale folosesc Ai ca scurgeri pluviale cu descircare in canale colectoare din beton
prefabricat dispuse in lungul clidirii. Panourile curbe de coll sunt pline sau transparente.
Panourile pline sunt constituite, la exterior, din aluminiu puternic reflectant, la interior tot
aluminiu, iar la mijloc termoizolatie din spumd de r5gind fenolici sau polistiren (la panourile
curbe). lnchiderile complet vitrate ale faladelor de capit sunt realizate din geam rezistent la goc
in panouri de 2.4Q x 7.50 m, suslinute de lamele din sticl5 fixate la nivelul tavanului gi pardoselii.

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technigue- Van Nostrand Reinhold {UK) Co.Ltd. 1988
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

SAINSBURY
'tc CENTRE I Nonnrich, Angtia (1978)

it,
I
I

t:
'-+
l.l

sEcTruNE oRtzoNTALA pRlN PERETELE EXTER|OR,


|NTRE PANOU PLIN $t PANOU VTTRAT
a) Fald exterioard din aluminiu; b) Fale interioard din
aluminiu;c) Ramd din aluminiu; d) Termoizolalie; e) Profil
din neopren; f) Geam laminat;g) guruburi din otel inox (6
/panou); h) Schelet de fatad5 din aluminiu extrudat emailat;
i) Bol! gi piulili din olel inox; j) feavd exterioard a grinzii /
st?lpului reticular.

IMBINARE INTRE GRINDA RETICULARA


$I VITRAJUL DIN FATADELE DE CAPAT

FATADA SUD-VEST: ZONA INTRARII

Dupi ORTON, Andrew, The way we built now: farm, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lrd. 1988.

XI
CoNSTRUCTI DrN OTEL
EXEMPLE

ST. MARY'S ATHLETIC FACILITY / Notre Darnen Indiana, SUA (1977)


Sald de sport multifunctionald, cu suprastructure din olel gi infrastructurd de beton.
Arhitectigi ingineride structuri: C. F. Murphy Associates

Clddirea este pa4ial ingropatd (cca 4 m) fiind inconjuratd de o colinS artificiali de 1.20 m
indltime deasupra cotei terenului natural; ca atare cca 50% din suprafata inchiderilor nu este
expusd, ceea ce determini un volum (cu indltime necesard relativ mare) mai pulin agresiv ?n
raport cu contextul gi economii in consumul de energie. Clddirea este un exemplu de produs
arhitectural ce imbind fericit trei elemente fundamentale: geometrie, funcliune gi posibilitdli
tehnologice.

,W VEDERE DIN SPRE SUD-VEST

Structura: Infrastructura (pereli 30 cm + placd 15 cm) este din beton turnat in situ, iar
suprastructura din stilpi gi grinzi in zdbrele de olel. Grinzile de acoperig, cu deschideri de
36.60 m, reazemi pe stilpi circularidin otel ce descarci pe peretii longitudinali ai infrastructurii.
Grinzile au 1.68 m inSltime gisunt dispuse la un interax de 6.10 m; in sens longitudinal, la 1/3
din deschidere gi pe linia stilpilor, tilpile inferioare gi superioare ale grinzilor sunt asociate cu
profile din otel; la fiecare 4 deschideri, acestea sunt contravintuite in plan vertical cu diagonale
in K. Peste grinzi reazemi tabla suport a acoperigului cu cute de 114 mm indllime, asociati
tdlpilor superioare ale grinzilor prin suduri in puncte la cca 30 cm interax. Fo4ele orizontale pe
directie transversald sunt preluate de grinzi gi stilpi, care se comporte ca nigte cadre riEide
articulate la baz6. Stilpii, foarte solizi, sunt din teave rotundi cu grosime de 12 mm. Pe direclie
longitudinali, fo4ele laterale sunt preluate de stilpi qi rigidiziri tot prin efect de cadru. Toate
grinzile au o contrasigeatd initiald de 178 mm, cu exceptia celor de capdt unde, cu ajutorul
unor tensori axiali, contrasdgeata este redusd la cca Yz pentru a asigura compatibilitatea
deplasdrilor cu cele ale peretelui. Grinzile au fost aduse in gantier premontate in trei tronsoane
gi solidarizate in situ cu suduri; toate sudurile au fost testate. Toate imbinirile bulonate folosesc
buloane de inalti rezistenli. Durata de executie: 11 luni.
lnchiderile: Panourile verticale translucide au 64 mm grosime gi 3,66 m inSllime; constau in
doui pldci de poliester armat cu fibre de sticli gi termoizolalie intre ele; sunt montate pe un
schelet din aluminiu. Panourile transparente curbe de la partea superioari sunt realizate din
plSci acrilice (cu buni comportare la factorii climatici) montate in profile de aluminiu; la acelagi
nivel, la capetele clddirii, vitrajul este realizat din geam clar flotat de 13 mm.

DupE ORTON, Andrew, The way we built now: torm, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988

xtl
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

ST. MARY'S ATHLETIC FACILITY I Notre Dame, Indiana, SUA (1972)

I2n

VEDERE AXoNoMETRIoA DIN SPRE SUD- VEST

A
\l/

-t
ol
el
'l
---t.t
79.20

PLAN NIVEL SUPERIOR

DupSORTON,Andrew, Thewaywebuiltnow:form,scaleandtechnique-VanNostrandReinhold(UK)Co.Ltd. 1988.

xill
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

ST. MARY'S ATHLETIC FACILITY / Notre Dame, lndiana, SUA (1977)

,- .--:. -'':'..-'-
\s'\ |

'Etl
-::-:t3
sEcTruNE VERTTCALA pRrNr FATADA SUD: DETALIU DE IMBINARE INTRE STILP SIGRINDA
RACORDARE |NTRE PERETE $tACOPERI$
:'',1

a) Grindd in zdbrele h = 1.68 m; b) Stilp din leavd


rotundi A 32 cm, cu grosimea de 12 mm; c) Tabld
cutatd + termoizolalie; d) Panouri termoizolate din
poliester armat pe schelet din aluminiu; e) Placi
curbd transparentA din rdgini acrilice, 6 mm
grosime, cu profile de aluminiu; f) Legituri
longitudinalS de rigidizare - profil inferior;
g) Legdturd longitudinald de rigidizare - profil
superior; h) 2 corniere 85 x 85 x 6 mm, prevazde
cu gduri ovale; i) 2 comiere 85 x 85 x 8 mm; j) placd
de otel 9 mm grosime sudatd de stilp; k) legdturi
diagonald temporara din bard de olel A 25mm. VEDERE A COLTULUI DE SUD.EST

DupdORTON,Andrew, Thewaywebuiltnow:form,scaleandtechnique.VanNostrandReinhold(UK)Co.Ltd. 1988.

XIV
coNsTRucT[ DtN oTEL

EXEMPLE

SPORTS HALL MAGGLINGEN / Magglingen, Elvelia (1976)


Sali de sport in cadrul unei gcoli de gimnasticd, cu structurd din otel gi infrastructurd de beton.
Arhitect:M. schlup
lngineri de structuri: Schaffner and Dr. Mathys

Clddirea are o formS simpld, prismatic5, imbricatd in sticld, constituind o prezentd discreti in
relalia cu peisajul natural; inillimea utild relativ mare este mascate prin ingroparea clddirii cu
cca 4 m sub nivelul terenului.

:-tri.)ui.:\:

. ;i.:'.;ri
Ijii]s,!,{,
VEDERE DIN SPRE NOHD

Structura: 7 grinzi reticulare spaliale cu raportul dintre inSltime gi deschidere Wd = 1124,


jumdtate fati cel caracteristic grinzilor reticulare plane; plangeu din tabld cutate cu secliune
inalt5, pe 4.20 m deschidere. Grinzile descarci la fiecare capdt pe c?te doi stilpi circulari din
leavi de otel cu grosimea de 25 mm; la capdtul celor trei bare in consold fati de stilp este
prevdzut un cablu vertical de pretensionare, care introduce intinderi suplimentare in barele de
sus gi compresiuni in barele diagonale ?n consold, determinind reducerea incovoierii gi segelii
in mijlocul deschiderii. In afard de folosirea pretensiondrii, structura este originali prin aceea cd
nu are contravintuiri verticale gi nici in planul invelitorii, absenta primelor fiind posibila datoritd
imbindrii rigide a stilpilor la fundatie, gi a celorlalte datorite prezenlei diagonalelor in alcdtuirea
grinzilor spatiale. Aceastd rezolvare conduce la o structurd elegantS cu pretul unui mic consum
suplimentar de olel (in total 420 t de otel, respectiv 83 kg / mp).
Fiecare grindd spatiald a fost executate din 3 tronsoane, fiecare tronson fiind realizat prin
solidarizarea cu buloane a barelor transversale gi grinzilor ?n zibrele plane preuzinate la cca 18
m lungime; grinzile plane sunt 4 gi conlin diagonalele grinzii spaliale. Cele 3 tronsoane au fost
ridicate gi pozilionate pe stilpi gi 2 popi provizorii pind la asamblarea definitiv5. Durata de
execulie: 24 de luni.
lnchiderile: Perete cortine integralvitrat, cu o structura din otel cu trama 4.20 x2.25 m: stilpii de
falade sunt fixati numai sus gijos; pe faladele lungi, prinderea la partea superioara de grinzile
spaliale permite glisarea, pentru a l5sa libere deformatiile din variatiide temperaturS.

DupA ORTON, Andrew, The way we built now: lorm, seale and teehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988
CoNSTRUCTI DrN OTEL

SPORTS HALL MAGGLINGEN I Magglingen, Elvetia (1976)

40h

VEDERE AXONOMETRIGA DIN $PRE VEST

l
ol
ol
cl
'l
+
.'_:::::-_--3& 79.800

\ry
PLA,N STRUCTURA DE ACOPERIRE

Dupd ORTON, AnCrew, The way we built naw: farm, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

SPORTS HALL MAGGLINGEN / Magglingen, Elvetia (1976)


.1.rM
t4,rt44'd'''q.w.gw/

!k.

?FRG:*ffi
'tn@Fk#a6

w|@
g@
tu@
tu
@
ffi

VEDERE DE JOS tN SUS rN LUNGUL GRTNZil SPATTALE

,/n

2
' --l- 'r
I
--. ..-,','-. -],]
sEcTr UNE TRANsvEBselA cuRerurA
nRTNTR-o eRrrvoA RETIoULAHA senlelA \.m
Lelime la partea superioard: 8.40 m
v/
Indltime: 2.10 m
ta\
,L/
DETALII NODURI 1 9i2
m) Diagonali din leavd rotundd de olet 140 x
4.0 mm; n) Placd de capat pentru diagonald; {
o) Jumitate de profil | 20; p) Platbandd superioard
continud 180 x 14 mm sudatd de profilul l; q) Ptdci .t
150 x 104 x 10 mm de o parte gi de alta a barei s
transversale; r) Placd de ranforsare la partea
inferioard 170 x 620 x 10 mm, sudatS; s) Bard
transversald din teavd rotundi de olel 82.5 x
-+- -
3.2 mm; t) Diagonald din leavd rotundd de olel 2
139.7 x 7.1 mm; u) 2 LL 200 x 100 x 10 mm:
v) Profil U 18; w) Platbandd continud 150 x 12 mm.

Dupi ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.

XVII
coNsTRucTlr DIN oTEL
EXEMPTE

SPORTS HALL MAGGLINGEN / Magglingen, Elvelia (1976)

a) Bard diagonalS; b) Bard longitudinal5 superioard;


c) Bard transversaE; d) Cablu de pretensionare in
leavd de olel A 95 mm; e) Ancoraj cablu; D Profil
U 20; h) Prinderea prolilului U de grindS, cu
posibilitate de glisare; i) Vitraj dublu cu geam de
8 mm, cu ochiuri de 4.20 x 2.25 m; j) Traversd
profil T; k) Coloand pluviald; l) GrilS incSlzire.

SECTIUNE VERTICALA (sus) VEDERE DtN |NTERTOR A FATADET NORD-EST


9l ORIZONTALA fios) PRIN FATADA
in dreptul uneicoloane pluviale

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988
coNsTRucTil DrN oTEL
EXEMPLE

CHLORIDE TECHNICAL OFFICE$ / Swinton, Manehester, Anglia (1928)


Birouri gi atelier de productie, cu structur5 din olel gi inchideri metalice tip sandwich.
Arhitectigi ingineri de structuri: Building Design Partnership

Este o solulie constructivi deveniti 'clasici' pentru hale industriale, sub forma unor sisteme
prefabricate. ClEdirea, amplasatS ?ntr-o zond industriald, demonstreazd calitatea realS care
poate fi oblinutd cu aceaste tehnologie gi potenlialului arhitectural al tablei cutate, exemplificind
un
,stil industrial
vernacular,.
., :..: ti,r'i:l.,i.lii:i,iiiii
::,,,i1.
:,. ;:..;,1;1.

o
VEDERE DIN

I
."l
\fl
el
el

_1
54.864
.____ _*____i
PLAN PARTER
Structura: lntr-un unic volum prismatic, clddirea include doud corpuri separate printr-un perete
de cdrdmidi de 45 cm: corpul de birouri are 2 nivele, atelierul are 1 nivel. Pentru corpul de
birouri, consta in 6 cadre portal din profile I de olel la 6.09 m interax, cu o deschidere de 22 m',
imbinarea grindd - stilp este interita cu un profil suplimentar cu inallime variabili adiugat ta
partea inferioari a grinzii (grindi 'vutati'). Pe direclie longitudinald, capetele superioare ale
stilpilor sunt asociate cu o grindi de rigidizare. Plangeul nivelului superior de birouri este
constituit dintr-o dalS de b.a. de 25 cm, sustinuti de stilpii marginali gi de stilpi intermediari, cu o
tramd de 6.10 x7.32 m; in dreptul stilpilor, grosimea dalei este majoratd la 30 cm. Atelierul are
acelagi tip de structuri cu cadre portal; pe una din falade 2 dintre stilpi au fost suprirnali iar
incdrcdrile din acoperig sunt preluate de o grindi marginald care le transferi stilpului rimas.
Fo4ele orizontale sunt preluate de cadrele transversale rigide, articulate la bazd; plicile de
bazd ale stilpilor sunt fixate de fundatii cu cite 4 buloane A 19 mm, dispuse in collurile unui
pAtrat cu latura de 200 mm. Pe directia longitudinal5, fo4ele orizontale sunt preluate prin efectul
de cadru creat de conlucrarea dintre ptaca de beton gi stilpi; stilpii interiori sunt fixali la fundalii
cu 4 buloane dispuse in collurile unui pdtrat cu latura 400 mm gi o placd de bazS de 30 mm
grosime, realizindu-se o imbinare semi-rigidi.

DupA ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd, 1g88.

XIX
coNSTRUCTil DtN OTEL
EXEMPLE

OHLORIDE TECHNICAL oFFlcEs / swinton, Manchester, Angria (192s)

9o

30 lt

VEDERE AXONOMETBICA DIN SPRE SUD.EST

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and teehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Ltd. 1988.
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

CHLORIDE TECI-INICAL OFFICES / Swinton, Manchester, Anglia (1978)

DETALIU DE FATADA EST (VEST)


IN ZONA UNUI BOVINDOU
PENTRU ECHTPAMENTE DE AER CONDTTTONAT

sEcTruNE VERTICALA PRIN


PERETELE EXTERIOR IN ZONA DE BIROURI

a) Stilp profil | 602 x 228 mm; b) Grindd profil I 356 x .171


mm; c) Profil I de ranforsare a nodului;
d) Ingrogare a pldcii de beton la 30 cm in dreptul stilpilor; e) Placd suport din olel 100 x 20 mm, sudati de
stilp; l) Grindd de bordaj profil | 203 x 133 mm; g) Profil din table formatd la rece; h) Profit U 1S2 x 76 mm;
i) Montant din table formatd la rece 2OO x75 mm; j) Bari de suspendare din olel Q 12 mm k) 4 botluri O
19 mm, l= 305 mm + placi de bazd 20 mm grosime; l) Panou sandwich cu fele din tabld de otel; m) Tabld
de olel; n) Placd ipsos + termoizolalie; o) Tavan suspendat.

lnchiderile: Atit perelii cit gi acoperigul sunt realizali cu un sistem de panouri sandwich
standardizate, cu litimi de 715 mm, cu fala exterioard din tabld cutatd de culoare brun inchis.
Panourile curbate sunt realizate dintr-un unic strat de tabl5, cu termoizolalie separati din fibre
de sticlS 9i inchidere interioard din plici de ipsos. Vitrajele sunt din geam de 6 mm in culoarea
bronzului, cu schelet secundar din aluminiu. Panourile de acoperig reazemS pe grinzi
secundare din profile de tablS formate la rece, de 200 mm inSllime, la cca 2 m interax.
Panourile de pereli sunt sustinute de 4 rigle orizontale, din profile U de table, fixate de stilpii
principali giintre ele cu bare de suspendare. Rosturile verticale intre panouri sunt acoperite cu
benzi plane care ritmeazd fatada. Clidirea nu are jgheaburi gi burlane; deasupra ferestrelor
sunt prevdzute profile de proteclie; ploaia se scurge pe pereli gi este colectata la partea
inferioard intr-un canal de beton prefabricat. Terminaliile pldcilor de acoperig sunt etangate cu 2
rinduri'de mastic de butil. Durata de executie: 8 luni.

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: torm, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.

XXI
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

BANQUE BELGE OFFICES / Londra, Anglia (19771


Clddire de birouri cu 7 nivele, cu structuri din otelgipereticortine din aluminiu.
Arhitecti: GMW Partnership
Ingineri de structuri: Scott, Wilson, Kirkpatrick and Partners

Exemplu tipic de clddire comerciali de birouri, avind 70% din aria de nivel liberd; circulatiile
verticale 9i serviciile sunt grupate intr-un tub de beton armat, cu rol de contravintuire.
l I
I
l I

#<
ff
t
/
I
{
,l I

J
,'

I
I
j

VEDERE DIN SPBE SUD VEST

Structura: Stilpi perimetrali din profile H (203 x 203 mm la parte$; nu existd stilpi intermediari.
Grinzile cu deschidere 12 m din profile I (610 x 229 mm), la 3 m interax, reazemi pe stilpii
perimetrali gi pe tubul de beton; la jumitatea deschiderii, grinzile principale sunt asociate intre
ele cu grinzi in zdbrele, pentru eliminarea vibratiilor; grinzi de bordaj in zdbrele. Grinzile sunt
asociate cu gujoane unei pldci de 14 cm din beton ugor turnat peste tabld cutati; greutatea
relativ micd a plicii reduce incdrcarea stilpilor perimetrali.

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.

XXII
coNSTRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

BANQUE BELGE OFFICES / Londra, Angtia (1927)


Jum5tate din incircdrile gravitationale gi toate for[ele orizontale sunt preluate de tubul rigid din
beton. Stilpii perimetrali fiind foarte zvelli nu preiau nici un fel de incovoiere substanfiald, nici Oin
actiuni gravitalionale, nici din cele orizontale. Placa de beton lucreazd ca o diafragmi rigidd,
transferind incdrcdrile orizontale cdtre tub. Infrastructura are 2 nivele; fundatia este un radier
generalde 2 m grosime.
;

I
I

-l
Nl
I

--t I

PLAN ETAJ CURENT

9m

30 ft VEDERE AXONOMETRICA DIN SPRE SUD.VEST

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (Ufq Co.f-tO. f Sg&
coN$TRUCTil DrN OTEL
EXEMPLE

BANQUE BELGE OFFICES I Londra, Anglia (1974


Elementele structurale principale din otel au asigurati o rezistentd la foc de 2 ore prin folosirea
unui spray mineral pentru grinzi gi imbrdcarea in pldci de vermiculit cu fati de aluminiu a
stilpilor. Grinzile in zibrele perimetrale sunt imbrdcate Tn pl6ci de vermicufrt gi fac parte dintr-o
barierd antifoc intre nivele, avind dedesupt o gure de evacuare a fumului.
lnchiderile: Scheletul peretelui cortine, din profile de bronz de aluminiu, este dispus dupi o
trami cu inSltimea egal5 cu indltimea de nivel gi ldlime de 3 m; este fixat de stilpi cu prinderi
reglabile. Vrtrajut este dubfu, cu geam exter-ror de culoare inchisd termoabsorbant gi geam clar
la interior.
Durata totali a executiei: 28 de siptimini. Structura de otel a fost ridicatE Tn 15 sdptdmini,
ulterior turndriitubului de beton, inclusiv 4 siptdmini necesare pentru montarea tablei cutate de
plangeu. Peretele cortind a fost montat fdrd schele, din interiorul cl6drii.

-*

sEcTruNE VERTTCALA PRIN FATADA rN


DREP-TUL PLAN$FULU DE -ETAJ CURET{T
a) Stilp profil H 203 x 203 mm; b) Grindd in zdbrele
455 mm inatirne, imbrecate cu pldci de vermriculit;
c) Placd de vermiculit cu fata din aluminiu;
d) Barierd antifoc; e) Placd beton 14 cm, peste
tabE cutaE; f) Grindd de bordaj din beton
prelabricat; g) Pardoseal?l suprain6lgat6; h) Geam
termoabsorbant 6 mm + strat aer 12 mm + geam
clar 12 mm; i) GrilS evacuare fum;j) Chit rezistent
la foc; k) Tavan suspendat; l) Unitate de indrctie
aer condilionat; m) Grftd absortlie aen n) Grfld de
inductie aer conditionat.

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, seale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lfd. 1988.

XXIV