c
, cunoscută în Occident ca 

 c
, este o formaţieromânească de muzică rock,

înfiinţată în 1962, la Timişoara.

Phoenix a fost deschizătoare de drumuri în muzica adresată publicului larg în România celei de a doua
jumătăţi a secolului XX. Membrii formaţiei au abordat numeroase subgenuri ale rock-ului; traseul stilistic
al formaţiei a pornit de la muzică beat, evoluând spre rock psihedelic şi de aici către hard rock, cu un
număr de experimente de rock progresiv. În anii 1970, efectele schimbărilor politice din ţară asupra vieţii
culturale au adus la destrămarea multor formaţii de gen. Între cele care au continuat prin adoptarea unui
stil nou, Phoenix a avut una dintre cele mai neaşteptate evoluţii, dând naştere subgenului rock numit etno
rock (inspirat dinfolclorul românesc autentic, comparabil cu celtic rock-ul iniţiat de
formaţia irlandezăHorslips cam în aceeaşi perioadă)[necesită citareº.

è

V
V

jV 
 V
  V

 j jV 

V

Vj
j
V

 j V 

V V 


Vj
j
jV

 j V 

V
Vj
jj
V

 j V 

V V

Vj
j

V

 j V 
V V
V

 j VVV

V 
V
  V

V!
 VV

V"

V

V

V#V

 jV$ V


 V

 V"%
V V V

V 
 V

V V

V!
 V&
V

[modificareº storicul formaţiei

[modificareºc
 

Xormaţia este una dintre primele de muzică rock din România (alături de Uranus[1º, Cometele[2º şi alte
câteva), numite în epocă Äformaţii dechitare electrice´. Ca în cazul altor grupuri apărute în acei primi ani,
modelul urmat a fost cel propus de formaţia britanică The Shadows, care îl acompaniază
pe cântăreţul Cliff Richard în filmul ÄTinerii´ (u e Young Ones, 1961). Titulatura iniţială a fost ÄSfinţii´,
schimbată în ÄPhoenix´ la propunerea chitaristului Claudiu Rotaru pentru a evita conflicte cu autorităţile
vremii[3º.

Anul înfiinţării Phoenix este 1961, grupul făcându-şi debutul un an mai târziu. Primii ani au fost mai
curând o fază de experimentare a nouluigen muzical (în plină dezvoltare şi în Vest), practicile formaţiilor
din invazia britanică (The Beatles, The Rolling Stones) fiind iniţial imitate. Aportul componistic al
muzicienilor Phoenix este redus, repertoriul fiind majoritar alcătuit din versiuni cover ale unor piese scrise
de formaţiile vestice amintite.
[modificareºc
 [
  

mediat după plecarea lui Moni în S.U.A., formaţia Phoenix a fost interzisă pe plan local pentru mai bine
de un an. AR A nu mai avea voie să facă turnee cu ei, iar la Radio şi la Televiziune nu s-au mai difuzat
înregistrările avându-i ca protagonişti. Claudiu Rotaru se retrăsese din formaţie, astfel încât din vechea
componenţă mai rămăseseră doar Nicu Covaci, Dorel Vintilă, Bela Kamocsa şi Günther Reininger.

Urmează o scurtă perioadă în care formaţia cântă mai multe piese blues-rock, în majoritate compoziţii de-
ale lui Günther Reininger, cu text în limba engleză. Acesta era solist vocal, cântând totodată şi la pian.
Xormaţia dădea reprezentaţii în fiecare sâmbătă seara, la clubul PM6. Cu un repertoriu asemănător s-au
prezentat şi la Xestivalul Studenţesc din 1970, organizat la Sala Palatului din Bucureşti, dar impresia
lăsată nu a fost extraordinară.[4º De asemenea, au participat şi la un concert de binefacere, ţinut pentru
sprijinirea victimelor inundaţiilor din mai 1970.

O altă experienţă notabilă din această perioadă a fost realizarea unui concert la Casa de Cultură a
Studenţilor din Timişoara, în care secţiunea ritmică a fost susţinută de către doi toboşari: Dorel Vintilă
şi Eugen Gondi, la ora aceea un toboşar de jazz virtuoz, recunoscut în ţară.[5º Primul a preluat metrica şi
fluxul pieselor, în timp ce al doilea a realizat break-urile şi percuţia.

† iar şi un sc imb de cinele era împărţit între cei doi astfel încât nici unul dintre ei să nu lovească de două ori la
rând şi să alterneze în lovituri[...] Doi toboşari, având o anumită inerţie, nu puteau nici să accelereze, nici să tragă,
aşa cum ar fi făcut-o unul singur.[6]´
²Nicolae ovaci
Günther Reininger la Xestivalul ÄClub A´, în 1971

În vara anului 1970, formaţia a susţinut recitaluri la hotelul ÄEuropa´ din Eforie Nord, în toamnă survenind
noi schimbări în componenţa formaţiei. Pleacă Bela Kamocsa, fiind înlocuit de către liderul formaţiei
cu Zoltan Kovacs (ex-ÄClasicii´). În noiembrie-decembrie este cooptat în formaţie şi Mircea Baniciu.
Împreună încep repetiţii cu piese din repertoriul formaţiei.

În acelaşi timp, în decembrie 1970, Victor Cârcu reuşeşte să îi convingă pe membrii formaţiei să participe
la realizarea piesei de teatru ÄŢiganiada´, a lui oan Budai-Deleanu. Xiecare primise un rol, inclusiv
textierii şi oamenii apropiaţi formaţiei, unii trebuind să şi cânte la un moment dat.

†uoţi cei din clanul P oenix participau la piesă, toţi deveniseră actori, dar nu trebuiau să facă altceva decât să se
joace pe ei înşişi, sinceri, aşa cum erau, plini de sarcasm, de cinism, plini de inventivitate şi spontaneitate, plini de
[7]
umor. Montarea a fost o lovitură de geniu dată celor consacraţi în acea vreme .´
²Nicolae ovaci

Turneul care a urmat, în decembrie 1970 - ianuarie 1971 a fost încununat de un real succes. Mulţi dintre
spectatori, neînţelegând faptul că membrii formaţiei participau doar în piesă, au făcut presiuni pentru a
obţine un minirecital Phoenix la sfârşitul piesei, ceea ce s-a şi întâmplat.

Ulterior acestui turneu teatral a fost cooptat Liviu Butoi, care cânta la flaut şi la oboi. Au fost susţinute o
serie de concerte cu AR A. Din această perioadă datează melodiile ÄDorinţa´, ÄAminteşte-ţi´, ÄNiciodată´ şi
probabil şi ÄTe întreb pe tine, soare...´. De asemenea compun noi piese cu filon folcloric, încercând să-şi
creeze un stil specific.

Participă la cea de-a doua ediţie a Xestivalului ÄClub A´, în mai 1971. Cu mai multe piese de folclor
arhaic, aproape toţi membrii obţin premii individuale pe instrumente.

Vara anului 1971 aduce plecarea lui Zoly Kovacs şi a lui Dorel Vintilă, în locul cărora au fost
cooptaţi Josef Kappl (ex-ÄClasic XX´) şi respectivCornel Liuba (ÄŢulă´), un fost elev de-al lui Pilu
Ştefanovici.

Directivele lui Nicolae Ceauşescu, exprimate în iulie 1971, într-o conferinţă de la Mamaia, privind creaţia
artistică din România, pun în impas multe formaţii cu repertoriu occidental, nu însă şi pe liderul Nicolae
Covaci, care se hotărăşte să o apuce pe un nou drum.
[modificareºc


 

În noaptea de 1 spre 2 iunie 1977, camionul cu formaţia ascunsă în boxe părăseşte ţara prin vama de
la Porţile de Xier. După mai multe ore de stat în vamă, în timpul cărora camionul este percheziţionat de
către grăniceri, Nicu Covaci, care emigrase legal în Olanda cu un an înainte, reuşeşte să-i scoată
clandestin din România, trecând în ugoslavia. După cum povesteşte liderul formaţiei, vigilenţa
grănicerilor vecini a fost adormită cu pachete de bani şi discuri cu muzică.
[modificareºc
  

Phoenix 1978. De la stânga: Alex Polgar, Josef Kappl, Ovidiu Lipan, Moni Bordeianu, Nicu Covaci, Erlend Krauser

După plecarea băieţilor din ţară, conform spuselor lui Dan Chişu[8º, se credea că au fost eliminaţi în secret
de către Securitate. Mircea Baniciu a fost chestionat o vreme deSecuritate. Uşurarea a venit în momentul
în care la Radio Europa Liberă s-a anunţat faptul că membrii formaţiei au ajuns cu bine în Germania
Xederală.
 †
m parcat în «Ţara nimănui» cu spatele camionului spre o pădure.
m stat vreo treizeci de ore în vama aceea,
iar cei dinăuntru, în pantaloni scurţi şi tricou, îng eţau de frig. La lăsarea serii i-am scos afară din camion şi, prin
pădure, au plecat spre
ustria.
doua zi dimineaţa a venit şi omul cu banii, garanţia pentru scule, iar dimineaţa eram
[9]
în
ustria. Băieţii mă aşteptau acolo, în primul an, şi glumeau pe seama mea că am întârziat. Eram deja liberi. ´
²Nicolae ovaci despre problemele la graniţa cu
ustria

Pentru formaţie începe o perioadă grea, plină de lipsuri şi privaţiuni, dar şi de creaţii muzicale. După ce s-
au terminat banii strânşi de Nicolae Covaci între timp, fiecare a încercat să se descurce cum a putut,
prestând diferite munci, sau plecând pe la diverse formaţii. Perioada scurtă, de circa un an, în care au
[10º
avut concerte împreună, rare şi prost plătite , a fost marcată de revenirea lui Moni Bordeianu din Statele
Unite ale Americii, care a preluat rolul de solist vocal.

†Mi-am adus aminte de Moni, solistul nostru din anii '60... I-am dat un telefon şi, ca şi cum n-ar fi aşteptat decât
acest lucru toată viaţa, a lăsat totul, şi familie, şi slujbă, şi a venit încoace.[11]´
²Nicu ovaci, 1990

În această perioadă s-a încercat cântarea în limba română, mai apoi cu text englezesc, a pieselor de
rezistenţă din ţară. Au apărut ÄWinter´, ÄMusic and Muzak´, ÄRock and Roll Bird´, ÄWedding´, ÄGipsy
Story´. Krauser şi Kappl încep să creeze primele piese cu sunet vestic (ÄAlaska´, ÄGet Around´,
ÄBrontozaur dat cu aur´ etc.) disociindu-se astfel de viziunea de atunci a liderului Covaci, care dorea o
continuare a liniei din ţară. †ecunosc că am fost un prost. Ei îmi spuneau că trebuie să cântăm altceva şi
în engleză. Eu, în patriotismul meu nătâng, ţineam morţiş s-o facem în româneşte, fără a sc imba stilul.

zi, le dau dreptate.´ Încep astfel disputele stilistice dintre Covaci şi restul membrilor formaţiei. niţial s-a
dorit scoaterea unui LP intitulat ÄZgâriaţi-vă pe ochi´, care cuprindea piesele ÄAlaska´, ÄZicala dobei´,
ÄWedding´, ÄWinter´, ÄSunset´ şi altele. Producătorii caselor de discuri se arătau plăcut impresionaţi de
piesele prezentate, însă replicau că ei nu sunt instituţii de cultură, ci de făcut bani[12º. Propunerile acestora
de a crea noi compoziţii în stilul it parade s-au lovit de refuzul categoric al liderului Nicolae Covaci. Din
materialul iniţial a mai rămas în discuţie doar piesa ÄWinter´. Xormaţia urma să întregistreze o nouă
variantă a ei, urmând a fi editat un single[13º. Evenimentele ulterioare nu au mai permis acestui proiect să
capete viaţă.

În timpul unei dispute creative serioase, la finalul unei perioade în care membrii formaţiei aveau nervii
întinşi la maxim, Nicolae Covaci utilizează argumente dintre cele mai solide împotriva celor formulate de
[14º
Josef Kappl. Drept rezultat, formaţia se desparte. Mircea Baniciu declara într-un interviu că şi
renunţarea la Moni Bordeianu ² care nu mai putea face faţă în studio ² a fost una din cauzele care a
dus la destrămare. De asemenea, aprecia că Erlend Krauser era o fire dificilă. Ulterior, Kappl, Krauser şi
Lipan formează o nouă trupă, Madhouse, cu care reuşesc să scoată un disc, în 1979, primit însă cu
rezerve de către public.
Pentru detalii, vezi: Mad ouse.
În 1980 Madhouse se desparte la rându-i, J. Kappl şi E. Krauser plecând la formaţia ÄLake´, iar Ovidiu
[15º
Lipan revenind la Phoenix. Potrivit lui Mani Neumann , şi Josef Kappl a avut iniţial intenţia de a reveni în
Phoenix.

Phoenix, formula anului 1981. În faţă: M. Neumann, N. Covaci, T. Buggie. În spate: O. Lipan

Între timp, Covaci reuşeşte să îl coopteze în formaţie pe Mani Neumann alături de alţi violonişti. Este
creată o trupă de rock †rea şi agresivă´, compusă din şase oameni (două viori electrice, violoncel electric,
chitară bas, chitară electrică şi baterie), care susţine concerte o vreme, cu mult succes la public, fiind un
concept nou pe acele timpuri[16º. Deşi Nicolae Covaci era singurul român din formaţie, după un an cu 8-14
ore de repetiţii zilnic, fiecare membru al formaţiei ştia să cânte piesele consacrate, în limba română, fără
accent. De acest lucru, liderul formaţiei s-a arătat foarte mândru[17º.

În 1980, Nicolae Covaci, alături de noua formaţie, pune bazele unei opere rock, intitulată ÄEmpire of
Vampires´. Din aceasta făceau parte şi piesa titulară şi ÄRunning´, apărute ceva mai târziu pe discuri.
Covaci dorea nu atât respectarea adevărului istoric, ci mai ales urmărirea şi punctarea motivaţiilor
[18º
psihologice pe care le-a avut Vlad Ţepeş în acţiunile sale.
Pentru detalii, vezi: Empire of Vampires (opera).

În acelaşi an, formaţia participă la Xestivalul de Muzică Pop al Debutanţilor, organizat înWürzburg, şi
primeşte premiul ÄDeutsche Phonoacademie´, apărând cu piesa ÄStars Dance´ pe compilaţia live ÄXolk,
Lied, Song ± Nachwuchs Xestival '80´. În 1981 este scos primul disc occidental al formaţiei, aflată deja
sub numele de ÄTranssylvania Phoenix´, pentru a nu fi confundată cu o formaţie similară. Este intitulat
ÄTranssylvania´ şi înregistrat în formula N. Covaci (chitări, voce), Mani Neumann (vioară, voce), Tom
Buggie (chitară bas), Ovidiu Lipan (baterie), Sabin Dumbrăveanu (violoncel) şi van Kopilović(voce).
Discul este bine primit, însă după epuizarea primelor 5.000 de exemplare, în numai câteva zile de la
lansare, ÄBelaphon´ a refuzat să mai scoată şi o a doua ediţie. Producătorii au replicat că nu sunt dispuşi
 [19º
să deschidă o nouă piaţă pentru asemenea gen de muzică . Lipsită de sprijin consistent şi având astfel
de piedici în faţă, formaţia se desparte iar, pentru o perioadă mai lungă.

Ovidiu Lipan se implică în diverse proiecte. Cântă în şi alături de Eruption, Gilbert Bécaud, Ginger Baker
(fost în formaţia Cream), Herman Rarebell (Scorpions), Rated X.

Josef Kappl rămâne basist în formaţia Lake până în 1986, continuând totodată o serie de proiecte
personale, alături de Heinz Rudolf Kunze(1981-1994), iar mai apoi şi de Tudor (Toscho) Todorović cu
care a scos două discuri de blues (ÄSerious Xun´ în 1996 şi ÄBack by Popular Demand´ în 1999).

Erlend Krauser a cântat cu Roter Mund, după care, din 1985, a înregistrat şase LP-uri solo (începând cu
ÄAmbrosia´). ÄXlight of the Phoenix´, lansat în 1991, a ajuns pe locul 20 în ÄTop New Age´ al revistei
americane ÄBillboard´. Între timp a devenit profesor de chitară şi a mai avut o serie de alte colaborări
muzicale cu Goombay Dance Band, Taco şi James Last. Colaborările cu Phoenix au fost sporadice, fiind
legate mai mult de proiectele lucrate împreună cu liderul Nicolae Covaci: în 1986 şi 1987 operele de la
teatrul din Osnabrück, iar în 2000 albumul ÄÎn umbra marelui U.R.S.S.´.

Mircea Baniciu, rămas în ţară, scoate câteva discuri folk (ÄMircea Baniciu´ - 1980, ÄTristeţi provinciale´ -
1981, ÄPloaia´ - 1984, ÄSecunda 1´ - 1989, ÄSecunda 2´ - 1992) apreciate de public. În concerte cântă
totodată şi hiturile mai vechi (Andri Popa, Mugur de fluier, Mica Ţiganiadă etc.), păstrând vie astfel
legenda Phoenix în rândul noilor generaţii din România[20º.

Günther Reininger emigrează şi el în Germania Xederală, la începutul anilor '80, întemeindu-şi o familie.
Cu toate că şi-a înfiinţat un studio bine echipat, cu posibilitatea înregistrării pe 16 canale, dotat cu toate
efectele posibile, şi având 6 - 8 claviaturi de ultimă oră, muzica a rămas pentru el un hobby. S-a apucat
de pictură şi şi-a dedicat timpul cu precădere familiei sale[21º.

Mani Neumann, împreună cu Ulli Brand, pe care îl întâlnise din 1979, şi cu basistul Ecke Volk, înfiinţează
în 1982 Trio Xarfarello, †pur şi simplu pentru că vec iul Düsseldorf avea nevoie de trio-ul său, care să
[22º
facă muzică la un nivel superior´ . Mani va păstra strânse legături cu Nicolae Covaci de-a lungul
acestei perioade, având să declare mai târziu: †arfarello a avut mare succes la vremea respectivă, dar ei
[23º
au fost, bineînţeles, influenţaţi de muzica grupului P oenix´ .
Nicu Covaci lucrând la tabloul ÄGladiator 2000´ (1986)

Nicu Covaci ± absolvent al Xacultăţii de Arte Plastice din Timişoara ± se reapucă de pictură şi sculptură.
Predă arta plastică în Osnabrück şi creează o serie de tablouri, cel mai cunoscut fiind giganticul
ÄGladiator 2000´ (1986), expus în exteriorul sălii de sport din acelaşi oraş. Având dimensiuni imense (45 ×
6 metri) este realizată printr-o tehnică specială, cu vopsele care intră în pânză, ceea ce face ca pictura să
reziste foarte mult timp. Printre altele, la cererea primăriei din Osnabrück, creează o statuie a zeiţei
fertilităţii (ÄXruchtbarkeitskönigin´), având forme rubiconde. După ce au văzut lucrarea, membrele unei
organizaţii de femei au protestat vehement, acuzându-l pe Covaci că zeiţa are capul prea mic şi că Äasta
e semn de prostie´. Totodată, în opinia lor, sculptorul sugera prin acea statuie că femeia e o maşină de
făcut copii. Drept urmare, statuia i-a fost confiscată lui Nicolae Covaci, el nemairămânând decât cu
[24º
fotografiile . Chiar şi astăzi, în Osnabrück sunt expuse, în interior sau în exterior, lucrări de-ale sale. Tot
în această perioadă creaţiile lui Covaci participă la o serie de expoziţii. Este vremea bandelor de
motociclişti şi a primului ÄJaguar´ pe care şi l-a luat Nicolae Covaci...

Proiectele muzicale ale liderului Phoenix sunt sporadice, în 1983 cântând în duet cu Dzidek
Marcinkiewicz. În 1986 este solicitat de primăria din Osnabrück pentru a pune în scenă opera ÄEvita´
(Andrew Lloyd Weber), împreună cu Erlend Krauser, iar un an mai târziu pentru opera ÄJesus Christ
Superstar´ (Andrew Lloyd Weber, Tim Rice), ambele încununate cu un mare succes, încasările teatrului
din Osnabrück sporind de aproximativ 5 ori[25º.

†
m cântat cu patru mixere, cu efecte, tot ce era modern la ora aceea, şi a ieşit extraordinar de bine. După un an
am fost solicitat să fac «Jesus rist Superstar». Nu am mai vrut să continui, nu-mi plăcea lucrul cu orc estra, era o
c estie gigantică din punct de vedere te nic. Dar a ieşit nemaipomenit.´
²Nicolae ovaci

Josef Kappl şi Nicolae Covaci (1988)

În 1987 Nicolae Covaci şi Josef Kappl reîncep colaborarea[26º. Este scos un single, ÄBallade Xor You/The
Lark´, conţinând două prelucrări ale unor celebre compoziţii româneşti (ÄBalada pentru vioară´ din 1880 a
lui Ciprian Porumbescu şi ÄCiocârlia´, melodie populară). Producătorul discului este Josef Kappl, care nu
apare însă creditat pe copertă ca făcând parte din formaţie. Cu toate acestea, în această perioadă au
compus împreună o serie de piese şi demouri în limba engleză (ÄBounty Man´ etc.) şi au cizelat piesele
[27º
operei ÄEmpire of Vampires´ .

În acelaşi an, pe compilaţia ÄNDR - HörXest 87´ apar două melodii ale formaţiei: ÄEmpire of Vampires´ şi
ÄDie Lerche´ (alias ÄThe Lark´).

Anul următor, 1988, aduce două materiale din partea formaţiei Transsylvania Phoenix, care de această
dată îl include şi pe basistul Josef Kappl (totodată şi producător). Acesta se va ocupa de chitară bas,
claviaturi şi percuţie sintetizată. ÄTuareg/Mr. G's Promises´ conţine două piese cu bătaie lungă
înspre Moscova şi U.R.S.S., unul dintre motivele pentru care titlul lor original (ÄAfganistan´, respectiv
ÄPerestroika´) a fost schimbat la editare. Acest disc a fost urmat de un maxi-single, intitulat doar ÄTuareg´,
având patru piese (ÄTuareg´, ÄTuareg extended version´, ÄMr. G's Promises´, şi ÄThe Lark´).

Spre sfârşitul anului, vechea formaţie se reuneşte, o dată cu revenirea lui Ovidiu Lipan şi a lui Mani
Neumann. Sunt susţinute câteva concerte în Germania Xederală, continuate şi în anul următor.

Din 1989 datează o înregistrare făcută de Mircea Xlorian la o întâlnire în trei, la care au participat şi Nicu
Covaci şi Nicu Vladimir. Au fost imortalizate piese în stadiul de proiect, printre care Ä ovano´ (apărută pe
disc abia în 1999) şi [Măicuţaº, încă neînregistrată.

Pe 20 decembrie 1989 are loc un concert în ÄHyde Park´ din Osnabrück, în timpul căruia membrii
formaţiei sunt anunţaţi despre Revoluţiaîncepută în România. Membrii Phoenix izbucnesc în lacrimi de
bucurie pe scenă şi dedică acel concert evenimentelor din ţară[28º. Materialul înregistrat în timpul acelui
concert va fi utilizat mai apoi în 1990, pentru a produce un nou album.
[modificareº!"

În primele zile ale lui ianuarie 1990 Nicu Covaci se reîntoarce cu trenul în România, reuşind să apară în
prima ediţie de după Revoluţie a emisiunii ÄMeridianele cântecului´, prezentată de Octavian
Ursulescu la TVRL. În cursul anului, i se vor lua mai multe interviuri, uneori împreună cu Mircea Baniciu.
În acestea, liderul formaţiei dezvăluie pentru prima dată în mod public câteva din simbolurile ascunse de
textierii formaţiei în piesele perioadei 1967 - 1976. Tot în ianuarie se reîntoarce şi Ovidiu Lipan, aducând
24 t de ajutoare pentru municipiul aşi.[29º. În aceeaşi lună, Moni Bordeianu şi Erlend Krauser ² foşti
membri ai formaţiei ² înregistrează ÄPăsări albe´, o piesă dedicată Revoluţiei şi românilor ce au participat
la înfăptuirea acesteia.

În luna mai are loc prima întâlnire a lui Nicolae Covaci cu publicul român, după o absenţă de 13 ani, la
festivalul de la ÄPalatul Copiilor´ din Bucureşti, unde, împreună doar cu Mircea Baniciu şi cu Mani
Neumann, cântă câteva piese vechi cunoscute. Tot publicul (6 - 7.000 de oameni)[30º, printre care cei mai
multi erau născuţi după plecarea clandestină în Germania a formaţiei, demonstrează că ştiu toate textele,
silabă cu silabă. Acest fenomen se va repeta la fiecare concert Phoenix din această perioadă. A doua zi
are loc un concert susţinut împreună cu câţiva prieteni.
[31º
Nicolae Covaci dorea organizarea mai multor concerte în ţară, începând cu Paştele acelui an , drept
pentru care a contactat câteva firme specializate din străinătate. Acestea i-au promis sprijinul până în
ultima clipă, după care s-au retras.

†Proiectasem un concert în Piaţa Operei din uimişoara, cu scena montată spre uşile catedralei, care să înceapă
după încetarea slujbei. Ne gândisem şi la o imensă cruce aprinsă în Piaţă. Voiam să le amintim, celor care au făcut
asta, că în Decembrie, atunci când oamenii au încercat să fugă din calea gloanţelor, ei au înc is porţile lăcaşului lui
Dumnezeu.
veam nevoie de 140.000 de mărci.´
²Nicolae ovaci

Phoenix în concert la Paris, în 1990

Singura realizare notabilă din acest punct de vedere a aparţinut mai vechiului baterist al formaţiei, Costin
Petrescu, care a reuşit împreună cu Asociaţia Românilor din Paris să organizeze un concert în
capitala Xranţei, în sala La igalle, pe 31 martie 1990. Acţiunea a reprezentat concertul reunirii, în
formaţia întregită revenind Mircea Baniciu. Secţia ritmică era asigurată atât de Ovidiu Lipan (baterie) cât
şi de Costin Petrescu (percuţie), acesta din urmă aducând un set de vreo 35 de tobe diferite, clopote, şi
un gong chinezesc. La vioară a cântat de acum nelipsitul Mani Neumann. Concertul a avut drept scop
[32º
adunarea de fonduri pentru România . Günther Reininger a declinat participarea sa la concert, datorită
mai multor probleme pe care le avea la acea dată, dar a mărturisit ulterior că regretă[33º. După acest
eveniment, era proiectat un concert monumental, al revenirii în ţară, de data aceasta la Timişoara, dar el
nu a mai putut fi susţinut din lipsă de organizatori[34º.

În vara lui 1990 sunt realizate înregistrări în sala Hyde Park din Osnabrück, Germania, acestea fiind
folosite la producerea unui nou material. Vocea lui Mircea Baniciu a fost înregistrată şi adăugată ulterior,
în ÄStudio N´ din Köln, Germania, iar masterizarea a fost făcută în ÄHappy Valley Studios´ din Osnabrück.
Producător a fost Josef Kappl.
 †aptul care mă bucură enorm e că sunt acela care a produs primul disc al formaţiei P oenix reunită, după
revoluţie.
m produs şi am finanţat discul «
niversare 35».
venit Baniciu, pentru prima oară după 13 ani, au venit
toţi în Germania pentru că acolo am produs acest disc; deci Mircea Baniciu, Nicu ovaci, eu, Ovidiu Lipan, Mani
Neumann, uudoran Sorin [...]´
²Josef Kappl

Înregistrările s-au făcut digital, cu echipament profesionist (3 magnetofoane cu 32 de canale fiecare, cu

posibilitate de cuplare între ele; 3 mese de mixaj computerizat etc.), în acest mod fiind finisate 18 piese.
niţial se dorea editarea unui disc intitulat ÄPhoenix´, în colaborare cu o casă de discuri occidentală, iar
albumul trebuia să apară în ţară în perioada august - septembrie. Nereuşind această variantă, în
octombrie produsul a fost adus în România şi propus Electrecordului spre editare, având ca termen de
lansare decembrie 1990. Datorită faptului că oferta casei româneşti de discuri nu acoperea nici măcar pe
jumătate costurile producţiei, negocierile au fost întrerupte, iar materialul a fost pus Äla sertar´. Acesta a
fost scos pe piaţă oficial mult mai târziu, în 1997, fiind intitulat ÄAniversare 35´, deşi o variantă piratată a
acestuia apăruse cu circa doi ani înainte.

În acelaşi timp, Radio Timişoara Liberă, în cadrul serialului Ä storia muzicii rock´, a difuzat o serie de 5
emisiuni a câte o oră despre Phoenix (ciclu intitulat ÄPhoenix - istoria unui mit´), în care au fost prezentate
o serie de piese inedite şi au fost rememorate multe întâmplări din cadrul formaţiei. Printre invitaţii
realizatorului Petru Umanschi s-au aflat Bela Kamocsa şi Sorin Barca. Nicu Covaci nu a putut fi prezent
live, în acele zile purtând negocieri la Bucureşti, cu Electrecordul, dar Umanschi îi luase un interviu
înregistrat pe bandă, cu câteva zile înainte.

Tot în 1990 a fost vehiculată ideea înfiinţării unor fan-cluburi Phoenix, în Bucureşti şi la Timişoara, locuri
în care să se găsească informaţii la zi cu privire la activitatea formaţiei, autografe, discuri, fotografii şi
înregistrări deosebite.

Pentru luna decembrie 1990 fusese proiectată o apariţie televizată de trei ore, o retrospectivă la care să
fie prezenţi şi foşti membri ai formaţiei. Nici acest eveniment nu a mai putut fi realizat.

La festivalul Rock '91, susţinut pe 1 şi 2 iunie 1991, în Parcul Tineretului din Bucureşti, organizatorul
[35º
Dorian Ciubuc a invitat şi formaţia Phoenix, la sugestia lui uliu Merca . Acest eveniment a reprezentat
concertul de revenire a formaţiei în ţară. Din componenţa iniţială lipsea basistul Josef Kappl, locul său
fiind luat de Dietrich (Dixie) Krauser, fratele lui Erlend. Totodată, au fost cooptate şi două foste membre
ale formaţiei Catena, anume Anca Vijan Graterol şi Ortansa Păun. Succesul repurtat în timpul concertului
[36º
(după organizatorul Dorian Ciubuc ar fi fost prezenţi peste 60.000 - 70.000 de spectatori ) l-a determinat
pe liderul Nicolae Covaci să plănuiască din nou un turneu naţional al formaţiei Phoenix.
maginea de pe afişul turneului Phoenix din 1991

Organizatorul turneului avea să fie Dan Chişu, cel care, în 1975, colaborase cu formaţia la relizarea
spectacolului ÄCantofabule - Însă eu...´. Acesta a adus aparatură şi o instalaţie de sunet din Lituania,
pentru a putea beneficia de un spectacol la standarde înalte. Totodată a realizat o publicitate pe scară
largă a evenimentului.

Turneul s-a desfăşurat în septembrie 1991, formaţia avându-l, de această dată, pe Josef Kappl la bas.
[37º
Dan Chişu dorea să îl aducă şi pe Günther Reininger, însă acesta †a fost imposibil de convins´ . În
conferinţa de presă susţinută pe 15 septembrie la Athenée Palace s-a declarat că se aşteaptă o medie de
10.000 de spectatori pe concert, precum şi că primul concert, programat a fi susţinut la Chişinău, a fost
anulat din motive neelucidate. Totodată, s-au luat măsuri pentru înregistrarea video şi audio a
concertelor, în vederea unui eventual disc live ori a unui film al turneului. În 1990, Nicu Covaci scosese în
Germania un single, intitulat ÄCiocîrlia/Perestroika´, ce conţinea mai vechile piese ÄThe Lark´ (1987) şi
ÄMr. G's Promises´ (1988). Acest disc, realizat în 5.000 de exemplare, era destinat împărţirii către fani în
cadrul acestor concerte, prin tragere la sorţi. În cele din urmă, însă, a ajuns să fie vândut pe stradă,
contra sumei de 100 lei.

În turneu au fost cuprinse mai multe oraşe importante din ţară: Bucureşti (19 septembrie), aşi, Cluj (22
septembrie), Timişoara (24 septembrie) şi Constanţa (27 septembrie), în deschiderea concertelor
cântând, timp de jumătate de oră Mircea Xlorian.

Pe parcursul concertelor, membrii formaţiei au rămas plăcut impresionaţi de faptul că spectatorii, cei mai
[38º
mulţi tineri născuţi după plecarea lor în Germania, le ştiau textele Äsilabă cu silabă´ . Începutul
concertului timişorean ² După minirecitalul lui Mircea Xlorian ² l-au făcut dubaşii din Brăneşti. Potrivit
liderului formaţiei, scenele impresionante nu au lipsit:
 †n uimişoara, când am cântat acel cântec-imn pentru uimişoara, tot stadionul au aprins lumânări [...] şi s-au pus
în genunc i... ântam, şi aud că sună tot mai prost: n-am mai auzit aia, n-am mai auzit aia; când mă întorc, băieţii
plângeau. Pe scenă nu se mai putea cânta. Iar eu, cu noduri în gât până aici, m-am c inuit să termin piesa, trebuia
[39]
terminată cumva, indiferent cum ...´
²Nicu ovaci

Un interviu luat lui Nicu Covaci în toamna anului 1991, şi difuzat la Radio Constanţa (ulterior publicat în
[40º
cotidianul ÄTelegraf´) a relevat multe lucruri inedite despre formaţie . În acest an apare primul fan-club
Phoenix, anume în Bucureşti, sub coordonarea lui Xlorian Pittiş.

Tot în 1991, casa de discuri ÄElectrecord´ a scos un disc, intitulat ÄRemember Phoenix´ (titlul de pe
eticheta discului diferă: ÄNegru Vodă´), ce cuprindea mai multe piese ale formaţiei de pe discurile
din 1968, 1969, 1972 şi 1973. Acest disc a fost editat şi pe casetă audio. În aceeaşi perioadă apar
casetele-compilaţii ÄPhoenix (1)´ şi ÄPhoenix (2)´.

La începutul anului 1992, ulterior terminării turneului naţional, Nicu Covaci împreună cu Dan Chişu au pus
bazele următorului proiect al formaţiei: noul album ÄSymPhoenix/Timişoara´. Acesta urma să fie realizat la
un nivel superior celor anterioare, prin cooptarea unui grup simfonic (Orchestra Xilarmonicii din Bucureşti)
şi a două grupuri vocale (ÄSong´ şi ÄGrupul de «popi»´). Dan Chişu a reuşit să îi aducă la Bucureşti şi să îi
cazeze acolo, †într-o perioadă cumplită de iarnă´, pe Mani Neuman ² care va fi şi dirijorul orchestrei ²,
pe noul basistVolker Vaessen, pe chitaristul Ulli Brandt şi pe inginerul de sunet Klaus J. Eisner[41º.

magine de la lansarea albumului Symphoenix/Timişoara. Nicu Covaci arată interiorul coperţii discurilor de vinil
Costurile au fost, potrivit producătorului Dan Chişu, imense, s-a plătit masterizarea, iar publicitatea a avut
alocată, pentru prima dată în România, suma de 10.000$. Nicolae Covaci s-a declarat foarte mulţumit de
rezultat: †piesele înregistrate sunt aşa cum mi le-am dorit eu să fie iniţial. [...]
ceastă producţie este
prima de care pot spune că sunt mulţumit´[42º. Noul material a fost promovat, în avanpremieră, la
Xestivalul de muzică uşoară de la Mamaia, în vara anului 1992. Deşi s-au oferit să participe gratuit, cu
orchestră şi cor, şi la Xestivalul ÄCerbul de Aur´ (reluat după o pauză de 21 de ani), au fost refuzaţi.
Albumul a fost lansat la Timişoara pe 20 decembrie 1992 aducând o noutate: primul compact disc cu
Phoenix, pe lângă varianta pe (dublu) disc şi cea pe casetă audio. Totodată, a fost pregătită o ediţie de
lux a discurilor (cca. 1.000 bucăţi), ce beneficia de o grafică deosebită, precum şi de o fotografie cu
membrii Phoenix şi autografele acestora. Totuşi, în momentul lansării CD-urile nu fuseseră terminate.
Aveau să apară pe piaţă abia în 1993. Acest nou produs a fost promovat şi printr-o serie de concerte,
desfăşurate în luna decembrie a acelui an. Oraşele cuprinse au fost: Bucureşti (15), Craiova (18),
Timişoara (20), Braşov (23), Ploieşti (25), Brăila (26) şi Constanţa (29). Deoarece au existat nişte
diferende de ordin material, Nicu Covaci a renunţat la serviciile lui Mircea Baniciu. Ca solist vocal a
evoluat Dragoş Bădoi (ex Direcţia 5), împreună cu invitatul special Tony Putrino (cel care a câştigat
premiul de popularitate la ediţia din acel an a festivalului din Braşov).

Casa de discuri ÄElectrecord´ a profitat de publicitatea iscată de noul album şi a reeditat, în acelaşi timp,
LP-urile din anii 70. Oferindu-le pe piaţă la un preţ mult inferior (de exemplu 26 lei ÄMugur de Xluier´ faţă
de 1.000 lei ÄSymphoenix/Timişoara´), a reuşit să vândă peste 100.000 de unităţi. Ca o ironie,
ÄElectrecord´ a înmânat discul de aur chiar lui Dan Chişu, reprezentantul formaţiei Phoenix.

În 1992 formaţia a fost invitată să susţină un concert la Sevilla şi a efectuat un turneu în S.U.A. şi
Canada. Tot din 1992 datează şi un concert inedit, susţinut pe unul din holurile Politehnicii din Bucureşti.
Au participat Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Mani Neumann, Ovidiu Lipan (?) şi Volker Vaessen.

La sfârşitul lui 1992 a luat fiinţă şi cel de-al doilea fan-club Phoenix, de data acesta la Timişoara, sub
coordonarea Xundaţiei ndependente pentru Tineret Timiş. Printre facilităţile oferite membrilor se
numărau: intrarea gratuită la concert, accesul cu prioritate la albumele şi materialele promoţionale ale
formaţiei. În momentul iniţierii se dorea organizarea unor serate muzicale săptămânale, precum şi
invitarea unor foşti membri Phoenix să povestească despre formaţie.

Pentru anul 1993 s-au conturat trei evenimente: apariţia monografiei formaţiei, intitulată ÄAdevărata istorie
a formaţiei Phoenix´, realizarea unui film documentar pe baza acesteia şi punerea în scenă a operei-rock
ÄEmpire of Vampires´, cu versuri în româneşte compuse de Şerban Xoarţă. Totodată, Nicu Covaci dorea
să înfiinţeze o mică editură şi o casă de discuri. Nici unul dintre aceste proiecte nu a fost finalizat în acel
an. Xormaţia cânta în continuare cu Volker Vaessen la chitară bas şi Dragoş Bădoi ca solist vocal.
Tot în 1993 ÄElectrecord´ a lansat compilaţia ÄEvergreens´ ² pe CD şi casetă audio ², devansând
compact discul ÄSymphoenix/Timişoara´, a cărui apariţie pe piaţă întârzia. niţial se dorise o reeditare a
ÄCiclului anotimpurilor´ pe suport modern. Datorită faptului că nu a fost consultat asupra formei finale,
precum şi selecţia defectuoasă prezentă pe compilaţie l-au nemulţumit profund pe liderul Nicolae Covaci.
Practic CD-ul începea cu trei piese de pe EP-urile formaţiei, continua cu întreg albumul ÄCei ce ne-au dat
nume´ şi se sfârşea cu o selecţie de pe ÄMugur de fluier´.

În acelaşi an, casa de discuri ÄXanny´ din Belgia a scos o copie pirat a albumului Cantafabule, tot pe CD,
supranumită ÄCant of a Bule´. Însă sunetul şi transpunerea de pe discul de vinil erau sub standarde.

Coperta monografiei

ÄPhoenix, însă eu...´

Anul 1994 a adus cu sine plecarea vocalistului Dragoş Bădoi din formaţie. Nicolae Covaci a considerat că
stilul acestuia de a cânta este Äbun, dar uşurel´, neconcordând cu linia haiducească a formaţiei[43º.

Între realizări sunt de menţionat două concerte la Bucureşti şi la Timişoara în formula anilor '60 (Nicu
Covaci, Moni Bordeianu, Bela Kamocsa, Pilu Ştefanovici), prilejuite de apariţia monografiei ÄPhoenix, însă
eu...´. De menţionat este faptul că drumul muzicienilor de la Bucureşti la Timişoara a fost deschis de către
maşinile de poliţie, toate zborurile fiind suspendate din cauza vremii. Cartea amintită, scrisă de Nicu
Covaci, surprinde activitatea formaţiei din perioada 1962 - 1977 într-o manieră uşor romanţată. Volumul
al doilea, dedicat perioadei ulterioare şi intitulat ÄPhoenix, dar eu...´, era programat să apară în primăvara
lui 1995, însă din anumite motive Nicu Covaci nu l-a mai scris atunci.

†Multă vreme nu am fost decis să dezvălui totul. Lumea o să-şi sc imbe impresia despre P oenix. Ei vor să aibă
nişte idoli perfecţi, intangibili şi adevărul este că artiştii sunt departe de a fi nişte îngeri.´
²Nicolae ovaci, interviu în revista Playboy
ÄPhoenix, însă eu...´ a fost apreciată de Uniunea Scriitorilor ca una dintre puţinele mărturii autentice de la
[44º
jumatătea anilor '90 despre viaţa tineretului în România anilor '60-'70 .

Tot acum este reluat proiectul ÄEmpire of Vampires´ ² ÄÎmpăratul Vampirilor´, de data aceasta
renunţându-se la ideea de stage performance. Cu scenariul şi piesele finalizate, se încerca găsirea unui
producător dispus să finanţeze un film artistic. În acest sens a fost făcută o sesiune de înregistrări; piesa
Ä need a friend´, ca soundtrack principal al filmului, urma să apară şi pe un album viitor. Dorinţa liderului
Phoenix era ca pelicula să fie regizată la Hollywood, iar în ea să joace actori celebri.

Paralel cu aceste activităţi, Nicu Covaci a realizat un proiect solo, înregistând piesa ÄNeverending Xight´.
Ea a beneficiat de un videoclip produs de Antena 1.

În 1995 apare un alt material pirat: este vorba despre ÄPasărea Rock´, ce cuprinde o parte din piesele
înregistrate în 1990 şi cele două prelucrări de pe single-ul ÄBallade Xor You/The Lark´. Nicolae Covaci a
reacţionat prompt, dând în judecată casa respectivă de discuri.

În 1996 este reeditat albumul ÄCantofabule´, de data aceasta cu denumirea corectă: ÄCantfabule´. Diferă
însă coperta (creaţie a lui Nicu Covaci, menită să o evoce pe cea iniţială a lui Valeriu Sepi, cenzurată în
1975) şi ultima piesă, ÄPhoenix´, care nu se mai termină cu acel solo de pian electric ci reia imnul ÄXie să
renască´ enunţat la finalul primei compoziţii de pe album. În urma unui scurt turneu prin ţară formaia
susţine şi un concert extraordinar la Sala Radio, pe 21 decembrie, în formula N. Covaci, J. Kappl., M.
Neumann, D. Marcinkiewicz şi O. Lipan, la care s-a adăugat orchestra radiodifuziunii şi un cor mixt. Este
prezentată pentru prima dată publicului român piesa Ä(The tale of) Baba Novak´, cu textul original în limba
engleză. Nicu Covaci compune piesa ÄCeata´ pentru a susţine campania electorală a Convenţiei
Democrate Române aceasta rămânând singura oară când s-a apropiat de politică.

În 1997 au fost lansate pe piaţă înregistrările din 1990, sub forma albumului ÄAniversare 35´. Acest
eveniment a prilejuit reunirea formaţiei pentru a susţine câteva concerte în Bucureşti şi Timişoara. Pe 9
august este înfiinţat clubul ÄPhoenix´ din Constanţa.

Tot în acest an apare albumul ÄPhoenix dance explosion´ al formaţiei Proiect K1, ce conţine compoziţii
Phoenix interpretate într-o manierătechno-dance. Cea mai de succes prelucrare s-a dovedit a fi piesa
ÄXată Verde´ (realizată după ÄOchii negri, ochi de ţigan´).

† ei de la K1 au fost foarte simţiţi să vină să mă întrebe dacă pot să preia din piesele mele. Le-am spus să le
facă aşa cum le cere limbajul lor, nu doar să înlocuiască cu keyboards acolo unde era c itară. Să le rupă în bucăţi şi
să le asambleze din nou. Unde au avut curaj să facă asta, le-a ieşit, unde au fost timoraţi ca în † anarul´ a fost
slăbuţ. †Nunta´ şi †ată Verde´ au ieşit în sc imb foarte bine.´
²Nicu ovaci, interviu în Playboy

În 1998 este lansat albumul de restituiri ÄVremuri, anii 60...´. Acesta cuprindea, în afară de cele 6 piese
româneşti de pe primele EP-uri ale formaţiei, încă şapte melodii din aceeaşi perioadă, înregistrate la
Radioteleviziunea Română sau în particular, cu aparate artizanale. Albumele lansate în 1997 şi 1998 sunt
promovate printr-o serie de concerte în vara lui 1998.

magine din concertul Cantafabule 98

Tot în 1998, după o pregătire de jumătate de an, a fost pus în scenă spectacolul Cantafabule (supranumit
remix). Acesta consta din piesele reorchestrate ale vechiului album din 1975, alături de altele noi sau de
pe alte albume (ÄPăpăruga´) şi de o serie de interludii. Partea muzicală era dublată de proiecţii de film şi
balet pe scenă. Spectacolul a fost susţinut în şase mari oraşe din ţară. După terminarea spectacolului,
onuţ Contraş se alătură formaţiei pe post de manager (din 2004), iar mai apoi pe post de percuţionist (din
2005).
Pentru detalii, vezi: antafabule remix.

Anul 1999 aduce cu sine reeditarea pe CD a albumelor ÄCei ce ne-au dat nume´ şi ÄMugur de fluier´. În
mai apare compilaţia ÄClub A - The Best Of´, pe care este prezentă şi formaţia Phoenix, cu piesa ÄMica
Ţiganiadă´. În acest an, componenţa formaţiei se schimbă. Dintre vechii membri mai rămân doar Nicu
Covaci şi Mani Neumann, alături de care vor cânta Tavi Colen şi Alin Oprea din formaţia Talisman, Lucian
Cioargă (ex-Taxi) la tobe şi mai târziuVolker Vaessen la chitară bas şi Dzidek Marcinkiewicz la clape.
Este lansat un maxi-single cu trei piese, intitulat ÄOra-Hora´, pe care iniţial fusese programată să apară şi
melodia ÄBaba Novak´. Acest material, precum şi un turneu prefaţau albumul ce avea să apară peste un
an.

Aşadar, în 2000 este scos albumul ÄÎn umbra marelui urs´ (ortografiere greşită care avea să fie corectată
abia în 2003, la reeditare: ÄÎn umbra marelui U.R.S.S.´), fără lansare însă. Urmează o serie de concerte,
atât în ţară cât şi în străinătate, la care a fost dăruit, o dată cu biletul, şi câte un exemplar reeditat al maxi-
single-ului ÄOra-Hora´. Din cauza unor dificultăţi ivite pe parcurs, turneul din România a fost întrerupt la
jumătate. În Germania s-a pus în vânzare şi o casetă video, cuprinzând scene din concert şi purtând
acelaşi nume: Ora-Hora. De asemenea, este finalizată şi o variantă în limba engleză a albumului,
intitulată Ä n the Shadow of the Big Bear´ având ca solist vocal pe Malcom J. Lewis(fostul basist al trupei
ÄBlack Sabbath´). Cu toate acestea, nu au beneficiat de promovare din partea casei de discuri, drept
pentru care au reziliat mai târziu contractul.
Pentru detalii, vezi: In t e S adow of t e Big Bear.
[modificareº#$

În 2001 formaţia se reuneşte în componenţa anilor '70 (împreună cu Mani Neumann) şi susţine un
concert privat în decembrie la Opera din Bucureşti. La chitară bas va cânta pentru moment Eugen Tegu.
Piesa ÄÎn umbra marelui U.R.S.S.´ apare pe compilaţia ÄRockada´, editată de revista ÄXan hits & posters´.

Afişul concertului aniversar ÄPhoenix 40´ (2002)

În 2002 este susţinut un al doilea concert la Operă, de data aceasta pentru publicul larg. La chitară bas
revine oji Kappl. În vară, Phoenix participă la festivalul de la Mamaia cu spectacolul intitulat ÄA fost odată
în România´, invitaţii surpriză fiind Moni Bordeianu şiGheorghe Zamfir. După acest eveniment, în
octombrie, are loc un nou concert privat la Operă, dedicat celor care au sprijinit formaţia de-a lungul
timpului, primul dintre cele două dedicate aniversării a 40 de ani de activitate muzicală a formaţiei.
Concertul aniversar, ÄPhoenix - 40 ani de succes´ reunea o mulţime de invitaţi surpriză: vechi membri ai
formaţiei (Moni Bordeianu, Kamocsa Bela, Pilu Ştefanovici - care nu va putea ajunge însă, Liviu Butoi,
Valeriu Sepi, Costin Petrescu, Dzidek Marcinkiewicz, Volker Vaessen, Lucian Cioargă, Eugen Tegu, Alin
Oprea, Tavi Colen, Ulli Brand) şi invitaţi speciali (Gheorghe Zamfir, Malcom J. Lewis, Jools
Cooper, Sistem, Da Capo şi SymPhoenix Orchestra). Acest concert a fost organizat cu sprijin din
partea Guvernului României. În seara zilei de 11 octombrie 2002, timp de 5 ore, a fost susţinut cel de-al
doilea concert, la Sala Polivalentă, pentru publicul larg. Într-un interviu din 2002 Nicolae Covaci declara
că, dacă ar fi fost lipsit de ajutor în organizarea concertului aniversar, ar fi intenţionat să pună capăt
[45º
activităţii formaţiei Phoenix .

†n lume nu există, după ştirea mea, decât două grupuri care se află pe scenă după 40 de ani: P oenix şi olling
Stones.´
²Nicu ovaci

Tot în 2002, realizatorul TV Doru onescu produce primele două părţi ale Ä ntegralei Phoenix 40´, prilejuite
atât de momentul jubiliar cât şi de recentele descoperiri în arhiva Televiziunii Române. Episodul
(ÄVremuri´, difuzat pe 29 iulie) surprinde perioada beat a formaţiei (1962 - 1970), prezentând primele
filmări şi videoclipuri realizate între 1968 şi 1969. Cei intervievaţi au fost Nicu Covaci, Bela Kamocsa,
Mircea Baniciu, Petru Umanschi, Aurel Gherghel, Octavian şi Xlorin Silviu Ursulescu, Xlorian Pittiş, Paul
Grigoriu, George Stanca, Camil Petrescu jr. şi Doru Tufiş. Al doilea episod (ÄCei ce ne-au dat nume´,
difuzat pe 12 august) trece în revistă perioada anilor 70, cu filmările de la televiziune. Au fost intervievaţi:
Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Costin Petrescu, Ovidiu Lipan-Ţăndărică, textierul Şerban Xoarţă, ziariştii
Petru Umanschi, Octavian şi Xlorin Silviu Ursulescu, George Stanca şi Daniela Caraman-Xotea, actorul -
colaborator Xlorian Pittiş, cercetătorul Andrei Oişteanu, operatorul şi DJ-ul Adrian Valentir.

Tot în 2002 casa de discuri EM Electrola scoate pe piaţă un disc-pirat intitulat ÄMusic Heritage´. Acesta
cuprinde piese de pe CD-urileVremuri, anii 60... (1998) şi Mugur de fluier (1999).

În 2003 este reeditat albumul ÄÎn umbra marelui U.R.S.S.´, de data aceasta la ÄElectrecord´, având
adăugată o nouă piesă (ÄCeata ´). DePaşti este susţinut un concert de 3 ore împreună cu
formaţia Humble Pie. În acest an apar următoarele două episoade din Ä ntegrala Phoenix 40´. Al treilea
(ÄXie să renască´, difuzat pe 28 ianuarie) surprinde perioada anilor 80 şi aduce elemente inedite: interviuri
în premieră cu oji Kappl, Moni Bordeianu, Valeriu Sepi şi Paul Şuvăgău (luate în dimineaţa concertului
aniversar din 11 octombrie 2002), primele interviuri din '90 cu Nicu Covaci, Mircea Baniciu şi Moni
Bordeianu, luate la Bucureşti şi Osnabruck, noi imagini din anii '70 (filmate de oan Cărmăzan), muzică şi
fotografii din anii '80 (inclusiv Nicu Covaci cântând acasă la Mircea Xlorian în toamna lui 1989), primul
concert Phoenix în Romania (la festivalul Rock '91), prima lor reunire de la Paris (în primavara lui 1990),
şi recitalul de la Xestivalul de la Mamaia, ediţia 1992. Toate acestea sunt completate de interviuri luate în
2000 lui Nicolae Covaci şi lui Ovidiu Lipan. Episodul al patrulea (ÄPhoenix, însă... Nicolae Covaci´, difuzat
pe 12 octombrie) este centrat pe perioada anilor 90. Pe lângă filmări private sau din arhiva TVR şi
interviurile cu membrii formaţiei, în emisiune se mai destăinuie şi Dan Chişu (scenograf al ultimelor puneri
în scenă ale Cantafabulelor în anii '70 şi artizanul proiectelor Phoenix în primii ani '90), Dorian Ciubuc, cel
care i-a adus pentru prima dată în România în anii '90, după mai multe încercări nereuşite ale altora,
Anca Vijan Graterol (membră în formaţie, atât în Germania cât şi la începutul anilor '90).

Pe data de 4 aprilie 2003, cu prilejul celor 40 de ani de activitate, Nicolae Covaci primeşte de la Eugen
[46º
Simion, preşedintele Academiei Române, diploma ÄDistincţia culturală´ . Xlorian Pittiş a menţionat în
repetate rânduri faptul că l-a propus pe Nicu Covaci pentru a fi ales membru al Academiei.

În 2004 este cooptat în formaţie Cristi Gram (ex-Talisman), împreună cu care formaţia reunită începe
lucrul la un nou album. Este efectuat un turneu în Canada, prilej cu care formaţia scoate o compilaţie
intitulată ÄEmpire of Vampires´, într-un număr limitat de exemplare. Aceasta conţine piese de pe
albumele SymPhoenix/Timişoara (1992), Aniversare 35 (1997), Vremuri, anii 60... (1998), şi În umbra
marelui U.R.S.S.(2003). Pe 9 octombrie este difuzat episodul al cincelea al Ä ntergralei Phoenix´, prilejuit
de întâlnirea underground organizată în Club A din Bucureşti, pe data de 2 octombrie 2002. Este trecută
în revistă toată istoria formaţiei şi sunt intervievaţi Nicu Covaci, Mircea Baniciu, oji Kappl, Moni
Bordeianu, Dorel Vintilă Zaharia, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Costin Petrescu, Mani Neumann, Corneliu
ÄSchwartz´ Calboreanu, Octavian şi Xlorin Silviu Ursulescu, Aurel Gherghel şi Dan Chişu. Ca element
inedit, sunt prezentate câteva fragmente audio dintr-o emisiune de la Radio Europa Liberă (datate 1970)
în care Cornel Chiriac discută cu Moni Bordeianu despre cenzura unor piese Phoenix din anii '60.

Membrii formaţiei participând la filmările pentru videoclipul piesei ÄMila 2 de lângă 3´ (2005)

În 2005 formaţia organizează un turneu în SUA, prilej cu care va edita o compilaţie special pentru fanii de
acolo, intitulată ÄGo West´. Pe aceasta vor apărea piese ale formaţiei cântate doar în limba engleză, între
care două în premieră, ce aveau să apară pe albumul lansat în toamna aceluiaşi an. În ţară formaţia
susţine un concert la Sala Palatului (pe 22 mai) pentru ajutorarea sinistraţilor din Timiş care fuseseră
afectaţi de inundaţii.

Pe 21 octombrie 2005 Phoenix lansează albumul ÄBaba Novak´ printr-un concert la Sala Palatului. Acest
concert va fi înregistrat şi lansat un an mai târziu pe DVD: ÄLive at Sala Palatului´, cu prilejul turneului de
promovare al noului album. Piesele ÄZori de zi´ şi ÄMila 2 de lângă 3´ au beneficiat de videoclipuri regizate
de Tudor Gramescu.
În 2006 se desfăşoară turneul de promovare al albumului ÄBaba Novak´, susţinut în perioada 11 - 25
octombrie în 10 oraşe din România (Constanţa, Brăila, Braşov, Piteşti, Craiova, Arad, Cluj-Napoca,
Bistriţa, aşi şi Bucureşti). Xiecare spectator a primit, pe lângă biletul de intrare, şi un video-CD conţinând
videoclipurile ÄZori de zi´, ÄMila 2 de lângă 3´ precum şi 2 piese din concertul de lansare al albumului
(ÄAndrii Popa´ şi ÄBaba Novak´). Xilmările TVR prilejuite de acest turneu au constituit materialul pentru un
documentar difuzat în două părţi pe 1 decembrie 2006. Pe 27 noiembrie, ÄJurnalul Naţional´ scoate o
[47º
ediţie de colecţie dedicată formaţiei Phoenix .

Aspect de la concertul aniversar Phoenix 45. nvitaţi speciali: Johnny Răducanu, Dumitru Xărcaş şi Gheorghe Zamfir

În februarie 2007, poetul şi regizorul de teatru Victor Cârcu lansează la o editură dinGermania textul
operei-rock Meşterul Manole, ilustrat cu schiţele originale ale lui Valeriu Sepi. La începutul toamnei
Mircea Baniciu părăseşte formaţia din motive personale, fiind înlocuit cu Bogdan Bradu. Acesta din urmă
mai cântase alături de formaţie şi la începutul anilor 2000, în lipsa lui Baniciu.

Pe data de 12 noiembrie 2007, Nicu Covaci, Xlorin Bordeianu, Josef Kappl, Manfred Neumann, Bogdan
Bradu, onuţ Contraş şi Cristi Gram au fost decoraţi de către preşedinteleTraian Băsescu cu Meritul
cultural în grad de cavaler, în vreme ce Ovidiu Lipan Ţăndărică, având deja această distincţie, a fost
[48º
înaintat la gradul de ofiţer .

Pe data de 19 noiembrie 2007 Phoenix a susţinut la sala mare a Teatrului Naţional din
Bucureşti concertul aniversar ÄPhoenix & Xriends 45 ani´. Acesta a fost, potrivit unui proiect mai vechi,
Äunplugged´ (acustic) şi i-a avut ca invitaţi, pe Johnny Răducanu, Gheorghe Zamfir,Dumitru Xărcaş, Moni
Bordeianu, Marius Mihalache, Stelu Encahe, Ludovic Orban, Cvartetul Passion şi Tavi Colen. În paralel,
Nicu Covaci a realizat o expoziţie cu lucrări de artă ale sale în foaierul teatrului. Cu o parte din banii
strânşi în urma acestui eveniment va fi constituită o Äbursă Phoenix´ acordată unei persoane meritoase
pentru a studia la nstitutul S.A.E. din Köln şi a deveni inginer de sunet cu atestare la nivel european. A
fost anunţată organizarea unui festival cu tematică celtică, precum şi lansarea în primăvara anului 2007 a
unui nou album legat de mai vechiul proiect ÄAntemioriţa´. Realizatorii tv Doru onescu şi Raluca Tamaş
intenţionează realizarea episodului 6 din Ä ntegrala Phoenix´, cu prilejul anversării celor 45 de ani de
activitate (intitulat ÄApocalipsa după Phoenix - Baba Novak´).
V