Figuri de stil

Metafora
Este inlocuirea unui termen obişnuit (propriu) cu altul neobisnuit (figurat) pe temeiul unor asemanari
intre ei .
Ex: „Pe cer straluceste mingia de foc .’’

Alegoria

Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o
imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor,
lucrurilor.

Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte – nunta.

Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in
care se prezinta indirect anumite realitati).

Antiteza

Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens
contrar, pentru a se lumina reciproc.

Ex: In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie.

Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este modest,
sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara.

Comparatia

Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre
care unul serveste sa evoce pe celalalt. Orice comparatie are doi termeni: termenul care se compara,
numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima
frecvent printr-un complement circumstantial de mod.

Ex: Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi ” (Iarna de Vasile Alecsandri).

Enumeratia

Este figura de stil care consta in insiruirea unor argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi
imprejurare.

Ex: “Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina
asemenea, curechi in poloboc slava domnului”.
Epitetul

Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb,
scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor carel-au impresionat pe scriitor.

Dupa numarul de termeni pot fi:

-simple: “pasare cernita” (Greuceanu – basm popular);

“rautate draceasca” (Greuceanu – basm popular);

“turbare furtunoasa” (Scrisoarea III de Mihai Eminescu);

-duble: “fiinta furtunoasa” (Greuceanu – basm popular);

“somnoros si lin se bate” (Calin file din poveste deMihai Eminescu);

-triple: “intinderea pustie, fara urme, fara drum” (Iarna de Vasile Alecsandri).

Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi:

-cromatice: “codri de arama”;”(glasuirea) padurii de argint”

(Calin file din poveste de Mihai Eminescu);

-cu rol personificator: “Precum asteapta zimbrul de lupi incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe

campul spaimantat” (Dan, capitan de plai deVasile Alecsandri).

Hiperbola

Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile,numarul ori importanta unor obiecte,
fenomene, intamplari etc. pentru a mari expresivitatea.

Ex: In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza
halucinanta a pasei. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias – imaginea hiperbolica
realindu-se prin acumularea unor epitete (“salbatecul”, “crunte”, “gigantica”).

Inversiunea

Este figura de stil care consta in abaterea de la topica propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta
profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a sublinia anumite insusiri ale personajelor.

Ex: “Priveam fara de tinta-n sus

Intr-o salbatica splendoare”.

Invocatia

Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre un interlocutor imaginar.

Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes –
simbol al spiritului justitiar.

Interogatia retorica

Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe intrebari, de la care nu se asteapta raspuns.

Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu interogatia retorica exprima mirarea lui Baiazid
cand vede ca domnitorul unei tarisoare indrazneste sa-l infrunte.

Personificarea

Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor,lucrurilor, elementelor naturii insusiri si
manifestari omenesti.

Ex: In poemul Calin file din poveste de Mihai Eminescu, natura este partasa la fericirea fetei de
imparat si a lui Calin.

Repetitia

Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor
cuvinte, pentru a sublinia sentimente, idei, impresii, insusiri.

Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, repetitia “vas de vas” releva multimea turcilor
care au trecut Dunarea in anul 1394 pentru ai ataca pe romani la Rovine.