CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. 2: Secţiune prin trunchi . ELEMENTE DE BAZĂ 5 5.I. 1: Pană din lemn. taiată din trunchi. Fig.

ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. .I. 3: Structura unui trunchi (transversal). 4: Secţiune radială. Fig. 5: Secţiune tangenţială. Fig.

7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig. 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul.I. Fig. .

8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual).I. O2  44%. H  6% anizotropia lemn timpuriu. . ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%. lemn târziu Fig.

fag. gorun.I. ulm. Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: . plop). 9: Lemn rotund.lemn ecarisat (cherestea). . frasin.răşinoase (larice. brad). . . ELEMENTE DE BAZĂ 9 6.lemn brut (rotund).foioase (salcâm. molid. Fig. 10: Lemn ecarisat. pin. . Fig. stejar.

 sub 18%. ELEMENTE DE BAZĂ 10 .  24 – 30%. clasificare cherestea: Fig.verde .uscată  peste 30%. .I.semiuscată .  18 – 24%.după umiditate: .după modul de debitare (tivită sau netivită).zvântată . 11: Cherestea tivită sau netivită. .

rigle. şipci. IV. B).după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. etc. ELEMENTE DE BAZĂ 11 . . T. . V. 12: Sortimente de cherestea.I. Fig. III. grinzi. dulapi.după sortimente: scânduri.

curbură) şi de structură (concreştere. etc) Fig. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere. Crăpătură. . ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. b. c.I. Degradare cauzată de lovituri. Rulură asociată unei crăpături a inimii. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate.

. (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 ..) b 4 b 3 b 2 Fig..Calitatea III: (d1 d2 d3 . ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig.) ..I.Calitatea I: .Calitatea II: ..) .. 14: Categorii de calitate: . 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării.

II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. dornuri. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. eclise. grinzi simple.I. . b). de exemplu: grinzi cu zăbrele. etc. piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). pene. Elemente întinse şi întinse-încovoiate. Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. piese speciale. la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. a).

16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare. ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor. .I. paraziţilor vegetali. contragerea şi umflarea Fig. microorganismelor.

I. . ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii.

18: Contragere sau umflare. ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. stejar şi fag (F) .I. răşinoase europene (R).

Fig.I. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului. Fig. . 21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund. în cele 3 direcţii principale. 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid.

CONSTRUCŢII DIN LEMN II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .

. ruperea se produce brusc. în lungul fibrelor. perpendicular pe fibre. . Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse.II.modulul de elasticitate: E = 110. b). 1000 daN/cm2.rezistenţa de rupere la întindere: cca.000 – 140. se aplică un coeficient de corecţie de 0.000 daN/cm2. 1: Solicitarea de întindere: a). realizate din lemn fără defecte. fără deformaţii plastice. 1.27. pe epruvete standardizate. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .

rezistenţa de rupere la compresiune: cca. . Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2. Fig. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate.6 – 0.modulul de elasticitate: E = 110. se aplică un coeficient de corecţie de 0.000 – 130. 400 daN/cm2.000 daN/cm2. .7. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor.II.

II. – elasto-plastic. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3. 750 daN/cm2. .50 pentru lemnul ecarisat şi 0. 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a). – plastic.80 pentru lemnul rotund. se aplică un coeficient de corecţie de 0.60-0.rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. cca. Fig.40-0. b). – elastic. ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate. c).

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4. b). . c). – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime. 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a). Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. – pe o parte din lungime. – pe întreaga suprafaţă.

. . 6: Variaţia rezistenţei la strivire.creşte odată cu micşorarea unghiului Fig.II. în funcţie de unghiul .000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate.000 – 9. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 .). modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: .E = 6.depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. specificul inelelor anuale etc.

în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare. 2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2). 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2). .II.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6.proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. Fig. 2 – întindere şi 3 – compresiune.II. la: . 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere. Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia .

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea . dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) . 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea.II.umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică. .rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii. Fig.

5 ori. . rezistenţele cresc. oricât de mare ar fi durata de solicitare.II. . pe scurt.dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3. rezistenţa la compresiune se reduce de 1.cu cât viteza de încărcare creşte. . densitatea: . durata de acţiune a încărcării: .nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC. .rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii. care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau.creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%. . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 . rezistenţa de durată a lemnului d. .nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3. indiferent de natura solicitării.dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării.creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice. .mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare. . rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită.aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe.

coeficientul de durată kd = d / r este: .II. .şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig.7 la compresiune. . pe epruvete standard. .aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator. Fig. 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d. .0. .0. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 .5 la întindere. 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d.6 la încovoiere.0.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.CONSTRUCŢII DIN LEMN III.

6 – Cleşti. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. Alcătuirea şarpantei. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1. 7 – Contrafişe. 3 – Pană de coamă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. elemente componente Fig. 5 – Cosoroabă. 4 – Pană intermediară. 8 – Căpriori. 2 – Pop. .

Distribuţia eforturilor în elemente. Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. a). 2 – Coardă (talpă). Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig. 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. . Rigiditate la încărcări laterale. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. c). 3 – Contravântuiri.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. b).

longitudinal. Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale. Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig.III. b). . cu reazem intermediar.

. Schema de rezemare căpriori. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. 5: Şarpantă cu scaun dublu. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă. 3 – Cosoroabă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Căprior. 7 – Cleşti. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. Schema statică în dreptul fermei. 2 – Pop. 5 – Căprior. 2 – Pop. a).III. Fig. 6 – Contrafişă. a). 4 – Pană intermediară. 4 – Pană intermediară. Schema de rezemare căpriori. b). 3 – Cosoroabă. Schema statică în dreptul fermei. 8 – Arbaletrier. b). 6 – Contrafişă. 7 – Cleşti.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. Schema şarpantelor. 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a). . b). Schemă de rezemare căpriori.

9 – Bară transversală. Schema de rezemare căpriori. 5 – Pană intermediară.III. . a). 7 – Contrafişă. 4 – Cosoroabă. Schema statică în dreptul fermei. b). 5 – Pană de coamă. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. 3 – Arbaletrier. 10 – Cleşti. 7 – Contrafişă. Schema statică în dreptul fermei. montant – coardă. Fig. 8 – Îmb. 8 – Îmbinare montant – coardă. 6 – Montant. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Arbaletrier. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. 6 – Montant. b). 4 – Cosoroabă. 2 – Căprior. Schema de rezemare căpriori. a). 2 – Căprior.

3 – Pană de coamă. 2 – Cosoroabă. 5 – Montant. 7 – Căprior. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă.III. a). 9 – Contrafişă. 6 – Pop. 4 – Pană intermediară. Schema de rezemare căpriori. 10 – Cleşti. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig. 8 – Arbaletrier. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. .

Schema de rezemare căpriori. 7 – Contrafişă a). 6 – Cleşti. 2 – Pop. 4 – Pană de coamă.III. 10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Căprior. 3 – Cosoroabă. .

2 – Pop înclinat. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. 4 – Pană de coamă. Schema statică în dreptul fermei. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Schema de rezemare căpriori. 4 – Pană de coamă. 3 – Cosoroabă. Schema statică în dreptul fermei. 2 – Pop înclinat. a). Fig. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice. 3 – Cosoroabă. b).III. Varianta II: 1 – Talpă. Varianta I: 1 – Talpă. 6 – Căprior. 5 – Pană interm. 7 – Cleşti.. . 6 – Căprior. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 7 – Cleşti. Schema de rezemare căpriori. 5 – Pană interm. a). b)..

III. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă. – Pană interm. 2 – Pop înclinat.. 5 – Pană de coamă. 8 – Cleşti. 3 – Pop vertical. 7 – Căprior. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 6 . 4 – Cosoroabă. a). Schema de rezemare căpriori.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. 3 – Talpă inferioară. 5 – Ancoraj + buloane 4 . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. – Diagonale. 2 – Talpă superioară.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig. .III. 7 – Pane. 3 – Diagonale. 19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. 8 – Învelitoare. 5 – Piesă de îmbinare în nod central. 2 – Aparat de reazem. 4 – Montanţi. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 6 – Talpă superioară.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3. 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor.

. Fig. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . 23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig.III.

24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig.III.

III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig. – popi înclinaţi. 25: Schema de calcul a popilor: a). Stabilirea suprafeţei de strivire. b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. – popi verticali. .

– dispuse simetric în secţiune). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea). Eforturile unitare efective. Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare. ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min.III. respectiv săgeţile adm. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. 3 cm). Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. iar a celei nete de min. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.. 40 cm2 şi min. etc. Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. . distanţa dintre reazeme. 6 cm. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. buloane. dar max.

. în special. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4. Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%. clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei.ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive.ruperi de diferite naturi. corespunzând epuizării capacităţii portante: . Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn. corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie. deplasărilor statice sau dinamice excesive. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului. provizorii. clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. stări limită ale exploatării normale. .III. datorită. .

Deformaţiile maxime admise fmax.fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor. .Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn.III.f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului).  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă. .final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere.mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi . definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare. .mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos. unde: . .fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate. . unde: . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. la diverse solicitări. conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie.final  f1  f 2  fi  fc . . .fmax.

Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare.fadm este deformaţia maximă admisă.mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.Si este caracteristica secţională (arie. unde: .final  fadm . modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3. .III. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn. la diferite solicitări. unde: . La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax. se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi . .

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .CONSTRUCŢII DIN LEMN IV.

.îmbinări în noduri. Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei.de solidarizare. . b – de solidarizare. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: .de prelungire. 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire. * 1. Fig. în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea. . c – în noduri. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii.IV.

scoabe. îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. solicitate la forfecare (încleiate). ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare).IV. pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare). îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. în fabrici sau ateliere specializate. legături de siguranţă (buloane. Cu excepţia îmbinărilor încleiate. cuie). pe şantier. dacă cedarea se produce brusc. . toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. iar piesele din lemn la strivire. solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). solicitate la întindere (piese metalice – juguri).

3. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate. Legăturile folosite (cuie. etc. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului. scoabe. . asigurându-se precizia necesară. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2. să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. buloane. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul.) au rol de siguranţă. deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide. să se poată executa mecanizat.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: .cu 3 suprafeţe de rezemare. . . 2: Chertare frontală ortogonală. îmbinări cu cep.cu prag dublu.chertare laterală.ortogonală.* Fig.normală la suprafaţa de forfecare. .după bisectoare. .cu prag simplu.IV. – . . .

. b. 4: Chertare cu prag dublu. Fig. Fig. 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a. fermă cu talpa superioară frântă. 3: Chertare cu prag simplu. cadru de lemn.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig.IV. 6: Chertare după bisectoare. Fig. 7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. Fig. . 8: Chertare laterală.

b. cu umăr drept şi cepuri rotunde. cu cep plat înclinat e. cu cep ascuns şi umăr.IV. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. 9: Îmbinări cu cep: a. d. cu cep străpuns şi bulon. f. prin suprapunere şi cep ascuns. c.

lemn. Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: .netede.prismatice. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică. montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate.metal.IV.. având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4. . lucrând în general la strivire sau forfecare. .introduse în locaşuri pregătite. după modul de realizare a îmbinării: .inelare. după forma lor: .prin presare.mase plastice. inelară etc. . . . .cu dinţi.

longitudinale orizontale. pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc).IV. . în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate. Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii. se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere). penele prismatice din lemn pot fi: . . Fig.transversale .longitudinale înclinate. 10: Modul de lucru al unei pene prismatice. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale.

14: Pene longitudinale drepte.IV. 12: Pene transversale şi bulon. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) . Fig. Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig. Fig. . 11: Pene duble transversale. 13: Pene longitudinale oblice.

b. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig. grindă compusă cu pene transversale. 15: Utilizarea penelor: a.IV. înnădire cu pene transversale.

c. inel cu tăietură. pene inelare netede sub formă de inel închis. pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc. inel închis. b. Fig.IV. în formă de disc (din fontă).

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. 17: Tipuri de pene inelare. Fig.IV. Fig. . 18: Pene inelare. 19: Locaşuri pentru pene inelare.

Fig.IV. montajul semi-inelelor.din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) . . alcătuire. b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: . 20: Inele Appel şi Rigling: a.din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a . .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese. b. . cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese. d. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig.IV. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese. 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a. c.

26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. numărul secţiunilor de forfecare. Fig. etc. – tabele!. unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. temperatură. .IV. umiditate.

b. 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor. Fig. 27: Număr par sau impar de rânduri (a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. în zig-zag. în diagonală). .IV.

5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut). 1. Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane. Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi). ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă.9 din diametrul tijei.IV. . 6 mm se bat direct. Fig. peste acest diametru.

strivire şi forfecare normal pe fibre. iar piesele de îmbinat. tijele lamelare lucrează la încovoiere. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. . lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor. principial. Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel. la fel ca pentru tijele cilindrice. pe porţiunea dintre plăcuţe. lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6.IV. Datorită aşezarii în secţiune.

IV. se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!). b. rezultă distanţa dintre tije. încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. 30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a. din condiţia de strivire. când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. . Fig. Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn.

. .întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta. 31: Îmbinare tirant: a. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7. sau diagonale ale fermelor. b. tirant din oţel rotund + contra-placă. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere. iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm. Fig.

trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi.în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi. prin introducerea unui coeficient de corecţie ka.IV.8. .pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 .calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An . .

. .scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds. .IV. în cazul introducerii prin batere. 32: Îmbinări cu scoabe. Fig. Date constructive.efortul admisibil al unei scoabe.

în general. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează. pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere.forma jugurilor este dată. .calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. .calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală. .IV. 33: Juguri şi zbanţuri din oţel. Fig. în general. la realizarea îmbinărilor în noduri. de natura îmbinării. .

de obicei prin zincare. . b.permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei. . din oţeluri speciale. Tip “Gang Nail”.IV. Tip “Menig”. Fig. c. protejate la coroziune. Tip “Twinaplate”. . 34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse.

IV. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig. 36: Piesă de rezemare pentru grinzi. 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp. .

Fig. Piese de legătură înglobate. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. 38: a. 37: Piese de legătură pentru grinzi.IV. Piese de continuizare la grinzi. b.

39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig. .IV.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .CONSTRUCŢII DIN LEMN V.

Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: .la temperatura camerei (20-30°).V. . . Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1.la rece (sub 20°). folosită la asamblarea lemnului şi placajelor. .la cald (peste 130-100°). În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice. prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică. .la temperatură intermediară (30-100°). După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice.

pelicule (filme). microorganisme (pe bază de fenol. după rezistenţa la apă a peliculelor: .cleiuri nerezistente la apă. laminoformaldehidă). . . .grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice). . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: . variaţii de umiditate.grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă). 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie). .V. 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă).grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină). rezorcină. .grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă.prafuri.soluţii.cleiuri foarte rezistente la apă (min. . după durabilitatea peliculei: .cleiuri rezistente la apă (min. .

. . . . . . .culoare. .aplicarea adezivului. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: . .pregătirea adezivului. .tipul de adeziv.parametrii regimului de încleiere.proprietăţi anticorozive.solicitările mecanice ale îmbinării. .condiţiile de mediu la utilizarea încleierii. .proprietăţi anticorozive. Fazele procesului de încleiere: .tipul suprafeţelor de contact.starea de agregare a adezivului.V. .condiţii de utilizare.închiderea încleierii.toxicitate. .grosimea stratului de adeziv. Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: . .preţ de cost. . .pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat.miros etc.întărirea adezivului.metoda de aplicare.

Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: . se aplică coeficienţi de reducere (0. . . prelucrate.V.factorul lemn (specie. viteza aerului). umiditatea. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): .factorul clei (grosimea peliculei. degresate). presiunea vaporilor.90 pentru teşitura cu panta de 1/12). . 15%.umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei. tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: . umiditatea max.factorul mediu ambiant (temperatura.85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0.efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere. . calitatea etc. suprafeţe curate. uniformitatea.datorită acestora. .conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor.).

raportul maxim h/b=7.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. . Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează. Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I. raportul l/b: . . Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. fără împingeri transversale. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . III) în alcătuirea secţiunii transversale. Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. în general. II. 20%.la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca. permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari. la forfecare în lungul rosturilor încleiate.V.

precum şi în zona centrală. îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse.cap la cap.pe suprafeţe teşite. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: . . . îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora. arce.V. slab solicitată. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat. Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe. ferme etc.în formă de dinţi sau dinţi pană. cadre.

decalarea îmbinărilor . îmbinare pe suprafeţe teşite.V. c. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig. 1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a. b. d. îmbinare cap la cap. îmbinare în formă de dinţi.

Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm. Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens.15 din înălţimea secţiunii (h).V. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere. Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0. spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării. La elementele curbe (arce) având R/a>300. panta teşiturii fiind de 1/10. peste această lăţime.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). în zona întinsă a elementelor liniare. prin ţesere. iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune. . Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm .10-0. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0.50 m. panta teşiturii fiind de 1/6. iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora.

Fig. .V. 3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. respectiv > 20 cm. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig.

V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig. 4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere. .

. 5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi.V. jos – la arce). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig.

6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate. .V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig. în funcţie de natura solicitării.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .

compresiune cu încovoiere (stâlpi. cu excepţia celor încleiate. o rigiditate redusă. . Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. în general. arce.VI. barele cu secţiune compusă au. tije etc).). Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc. cadre. compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene.

f – bare cu inimă plină. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig. c – bare cu eclise continue. . 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet.VI. e – bare cu zăbrele. d – bare cu fururi scurte. b – bare cu fururi continue.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig. 2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile. b – longitudinale drepte. d – cu cloţuri. c – oblice. .VI.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig. c – detalii constructive. .VI. b – din trei elemente. 3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente.

. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig.VI. 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: . Fig.GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6.din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15. b – schema statică. .se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem.VII.00m. . 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . b – cu piese metalice şi buloane.GRINZI - 3 Fig. 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon.VII.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice. .GRINZI - 4 Fig.

b – diagrama de momente. c – detaliu de îmbinare.sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m. 4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire.GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: .20 L.pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15. . . Fig. cu îmbinarea la 0.VII. .se realizează după schema săgeţilor egale. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

2l 0.GRINZI - 6 0.realizarea îmbinării. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.2l 0.2l Fig.2l 0. 5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie . .2l 0.2l 0.

cu o contrafişă.cu subgrindă.VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor .alcătuire: .avantaje: .sistem trapezoidal. .GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: .deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 .asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru. . .alcătuire şi execuţie simplă.se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare. .

VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .GRINZI - 8 Fig. b – cu subgrindă şi contrafişă. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă. c – sistem trapezoidal cu contrafişă.

VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . c – sistem cu subgrindă şi contrafişe. 8 . b – sistem cu contrafişe. 1 – grindă.scoabă. 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs. 2 – stâlp. d – sistem cu suburs şi contrafişe.GRINZI - 9 Fig. 6 – cosoroabă. 7 – reazem. 3 – suburs. 5 – subgrindă. 4 – contrafişă. .

b – contrafişe din scânduri. c – contrafişe din scânduri încrucişate. 8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .VII.GRINZI - 10 Fig.

L=9-15 m.VII. .alcătuire: h/L=1/8. b. . . .GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 .trapezoidale (cu doi montanţi). 9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular.avantaje: .se obţin deschideri mari. c – sisteme trapezoidale. . . h/L=1/10-1/15.se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel.triunghiulare (cu un singur montant).economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig.se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere . L=6-9 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

GRINZI - 12 .VII. Fig. 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz). CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .

11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică.GRINZI - 13 Fig. b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton. c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel.VII. .

cu două pante h=1/4L. pentru rigiditate h=1/9L. din ambele părţi. la distanţe minime normate.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară. pot fi cu tălpi paralele. inima – din scânduri încrucişate de 1. tălpile se fixează de inimă cu cuie.8-2. . au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. (fig. având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200.8 cm grosime. chesonată etc. tălpile se realizează din dulapi de 3. cu una sau două pante. 15-20 cm lăţime.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m. după forma secţiunii transversale: în formă de I. inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate. 14). CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . la grinzi cu o pantă h=1/2L.8-6. alcătuire: din punct de vedere a formei.VII.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel. Fig. 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. . unde lunecările sunt minime.GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii.VII. talpa superioară se îmbină cap la cap.

13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.GRINZI - 16 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig. .VII. 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.

cheson etc. 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. . T.50 m. căpriori etc.utilizate ca pane. .din scânduri sau dulapi pe muchie .. cu secţiune dreptunghiulară. cu două pante şi curbe). cu două pante. .L=5-20(25)m. cu o pantă.cu o pantă. I.Lmax=7. . Fig.VII.GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: .alcătuire: . curbe .pachete de scânduri sau dulapi. h/L≥1/16. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE ..

.GRINZI - 18 Fig. 16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat.VII. Fig.

constant b.se reduce greutatea proprie. căpriori etc. Fig. . . .dreaptă. cu moment de inerţie a.GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: . 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie. . .inima din placaj: .VII. variabil.se face economie de lemn şi metal.ondulată.avantaje: .alcătuire: ..utilizate ca pane. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig. 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat.VII.GRINZI - 20 Fig.

.armare – cu bare din oţel obişnuit. . 2-blocaje metalice. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .VII. etc. .cu secţiune dreptunghiulară sau profilată.se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice. Fig. în industria chimică.GRINZI - 21 armate: .alcătuire: . 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel..utilizate în medii corozive.

. .utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .alcătuire:. 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate. .armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară. Fig.GRINZI - 22 pretensionate: .pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI CU ZĂBRELE- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

VII. Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune. 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn . iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. Fig.se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200.se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate.GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri. . Alcătuire şi calcul: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

. Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem.pot fi trunghiulare sau segment de cerc.9 m. iar pentru barele întinse se foloseşte oţel.necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse).GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: . Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării. .h=L/5.pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele. – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate. . . . Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie. .talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .se execută din lemn rotund sau ecarisat. .L = 6 .VII.

2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig.VII.

Fig. în cazul când acesta se execută prin chertare laterală . 3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel.

GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri.

se realizează din dulapi. 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel . necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate.VII. L = 15 . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .20 m.GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. - pot fi trunghiulare sau trapezoidale. Fig. îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare.

VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal .

. Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte.L = 10 – 12 m. . trapezoidale. .pot fi trunghiulare.nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului. h = L / 6 . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel.se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m. . poligonale.talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă.VII. . în fabrici sau ateliere specializate. segment de cerc.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal .se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig.VII. 7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .

VII. . 8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig.

.talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex. .L = 15 – 24 m.diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L).îmbinările se realizează cu buloane.GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal.VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) . . .pot fi cu o pantă sau cu două pante. .

h = L / 7 . 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn.GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier. .VII.talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb. .se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice.îmbinările în noduri se realizează cu eclise. .talpa superioară poate fi continuă. .L = 20 – 30 m. . Fig.

GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m .VII.

Fig. h = L / 7 .VII.se realizează prin montare pe şantier. 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere . . cu o contrasăgeată constructivă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .L = 20 – 30 m.GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale.talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc.

8 m. intercalate sau diagonale îmbinate cu cep. cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor. .sunt realizate prin încleiere.GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .L = max.VII. 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi . Fig.se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş. . .înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm.

14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 13: Diagonale triunghi încleiate Fig.

GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig. 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie).. execuţia este simplă. .executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat). prin chertare frontală.caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut. .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul. reducându-se astfel momentul încărcării din riglă. îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu.cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii. Sisteme tradiţionale . . contrafişele se dispun la o treime din deschidere. Clasificare: . deschiderile se iau egale.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu. .se utilizează la construcţii tip şopron. Cadre-ferme .pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele. 1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe. . ..

. Fig.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 . 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti . din lemn rotund.pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii.

.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. – cu rigla grindă cu zăbrele . . b.cu rigla grindă cu inima plină. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 . unde a este grosimea scândurilor.pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează. după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o. la execuţie.. Fig. 8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului .

cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a. . d. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte. b. c.. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe. – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante. Fig.

b. – cadre cu două articulaţii. 11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig. Fig. 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a. – cadre cu trei articulaţii..

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

Se utilizează la construcţii civile. etc.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. Clasificare: ..după schema statică (cu două sau trei articulaţii. industriale. Fig. poduri. cu tirant sau fără tirant). 1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii .

2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii. .după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig..

se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic. 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a. b. Fig.particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi.caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte . – din grinzi consolidate (macaz). . -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale .. . – din grinzi drepte.

4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.

Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc . cu tirant sau fără tirant. Fig.se realizează cu deschideri mari.au talpa superioară curbă. . . 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior. .se realizează din elemente de tip lamele (in 2.distanţa dintre arce este de 0.75 – 1.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre .se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30). .50 m.. . 3 sau 4 rânduri).au deschideri mici.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig. 6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie .

în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora.0. .pentru calculul coeficienţilor λ.7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric. φ. .0. . .se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii).5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată. . . ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: .6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric.0..

. b.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig. – deformata. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. – forţa tăietoare. d. c.– momentul încovoietor. – forţa axială Fig. d. c. 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a. – deformata. – forţa axială . b.– momentul încovoietor. – forţa tăietoare.

– deformata. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. – deformata.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig..– momentul încovoietor. b. c.– momentul încovoietor. – forţa tăietoare. c. d. – forţa axială Fig. d. – forţa axială . – forţa tăietoare. b.

se realizează cu două sau cu trei articulaţii.construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie. după cum s-a precizat mai sus.arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m. . . . îmbinării cu elementele metalice (tiranţi.arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii. Calculul . . .au capacitate portantă. Pentru valori mici ale momentului încovoietor.caracteristici .) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne . Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare.pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax. piese pentru articulaţii etc. . conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică.se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii.. pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ). la naşteri). iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax. ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac. cu sau fără tirant. . rigiditate şi durabilitate ridicată. arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere. ziduri sau fundaţii).sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig. 12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii . 11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig. 14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat ..

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig. 15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant .

17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig. 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig.

18: Modul de realizare a nodului de reazem ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig.

19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant ..se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele . Fig.

. 20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat ..

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat ..

CONTRAVÂNTUIRI- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII. STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .

Contravântuirile din planul acoperişului se dispun.. . seism). contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului. trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid. Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali. la capetele construcţiei. Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. La acoperişurile cu tavan. de regulă.CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii.

. Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi. Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete.. din tiranţi de oţel lat sau rotund.CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi. arce etc. cadre. rigle din lemn. în câmp. La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. dacă e cazul (la mijlocul acoperişului).

1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane..CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig. .

. 3: Modul de prindere a contravântuirilor.CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig. . 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane. Fig.

4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.. .CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig.

. . 5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig.

.. 6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii.CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

care lucrează la eforturi axiale. Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină. Fig. 1: Suprafeţe cutate.. .

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig.. . 2: Suprafeţe cilindrice.

. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig. 3: Suprafeţe cilindrice.

6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig. ..

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig. . Fig. 5: Sisteme de îmbinare.. 4: Suprafeţe conoidale.

7: Suprafeţe hiperbolice.. 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig. Fig. .

9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 . 4 .. 6-inel inferior de reazem . 5 .podină oblică.arce de rigidizare. 3 .inel superior. 2 .nervuri.podină inelară.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig.

5 .arce încleiate..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig. 3 . 6-inel de reazem . 4 .podină oblică.podină radială.inel superior. 2 – pane inelare. 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 .

11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară. . 2 – astereală înclinată. Fig. 5 – arcul fronton..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig. 4 – nervuri de rigidizare. 3 – astereală longitudinală superioară. 12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise).

. Fig. b – din lemn încleiat. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig. 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie. b – reţea rombică.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig.. 15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) .

17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică . Fig.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig.. 16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig. b. zăpezii şi a vântului: a. d. .. – vedere în perspectivă. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii. – vedere în plan. e. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. c. zăpezii şi a vântului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful