CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

ELEMENTE DE BAZĂ 5 5. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig.I. Fig. taiată din trunchi. 2: Secţiune prin trunchi . 1: Pană din lemn.

I. ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. 5: Secţiune tangenţială. Fig. . Fig. 4: Secţiune radială. 3: Structura unui trunchi (transversal).

6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul. 7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig. Fig. .I.

8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual). . O2  44%. lemn târziu Fig. H  6% anizotropia lemn timpuriu.I. ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%.

stejar. plop). frasin.lemn brut (rotund). Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: . Fig. pin. ulm. molid. ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. fag.răşinoase (larice.foioase (salcâm.I. . Fig. gorun. brad). . 10: Lemn ecarisat. 9: Lemn rotund. .lemn ecarisat (cherestea). .

11: Cherestea tivită sau netivită.după modul de debitare (tivită sau netivită). . clasificare cherestea: Fig.zvântată .I.semiuscată .verde . .uscată  peste 30%. ELEMENTE DE BAZĂ 10 .după umiditate: .  24 – 30%.  sub 18%.  18 – 24%.

dulapi. B). rigle. grinzi. IV. etc. . V.după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. III. . ELEMENTE DE BAZĂ 11 . T. şipci. 12: Sortimente de cherestea. Fig.după sortimente: scânduri.I.

ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. Crăpătură. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere. curbură) şi de structură (concreştere. . b. etc) Fig. c. Rulură asociată unei crăpături a inimii. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a.I. Degradare cauzată de lovituri.

Calitatea I: .) b 4 b 3 b 2 Fig.. (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 .I....Calitatea II: . 14: Categorii de calitate: .. ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig. 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării.) .) .Calitatea III: (d1 d2 d3 ..

piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). etc. dornuri. pene. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. a). grinzi simple. eclise. Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. piese speciale. de exemplu: grinzi cu zăbrele. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. . la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala.I. b). Elemente întinse şi întinse-încovoiate.

16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare.I. microorganismelor. paraziţilor vegetali. ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor. . contragerea şi umflarea Fig.

17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii. ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig.I. .

ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. răşinoase europene (R).I. stejar şi fag (F) . 18: Contragere sau umflare.

Fig. . în cele 3 direcţii principale. Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid.I. 21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .CONSTRUCŢII DIN LEMN II.

1. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. pe epruvete standardizate. .27. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . 1000 daN/cm2. în lungul fibrelor. b).000 daN/cm2. . 1: Solicitarea de întindere: a). pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse. Fig. se aplică un coeficient de corecţie de 0.modulul de elasticitate: E = 110. realizate din lemn fără defecte. ruperea se produce brusc.rezistenţa de rupere la întindere: cca.000 – 140. fără deformaţii plastice.II. perpendicular pe fibre.

000 – 130. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor. Fig. .6 – 0. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2.000 daN/cm2. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .II.rezistenţa de rupere la compresiune: cca. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate.7. . se aplică un coeficient de corecţie de 0.modulul de elasticitate: E = 110. 400 daN/cm2.

II. – plastic.40-0.50 pentru lemnul ecarisat şi 0. se aplică un coeficient de corecţie de 0. . – elasto-plastic. c). – elastic. cca. Fig.60-0. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3. 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a).80 pentru lemnul rotund. 750 daN/cm2. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate.rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. b).

c). – pe o parte din lungime. 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a).II. – pe întreaga suprafaţă. b). . Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4. – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime.

modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: . specificul inelelor anuale etc. în funcţie de unghiul .000 – 9. . . 6: Variaţia rezistenţei la strivire.II.E = 6. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 .depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor.000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate.creşte odată cu micşorarea unghiului Fig.).

2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2). în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig. 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2).II. . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6. la: . 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere.II.proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia . 2 – întindere şi 3 – compresiune. Fig.

Fig.rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea . . 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea.umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică. dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) .II.

rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită. .rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii. rezistenţa de durată a lemnului d.aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe. rezistenţele cresc. .nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3.dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării.creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%.II. pe scurt.5 ori. oricât de mare ar fi durata de solicitare. densitatea: .cu cât viteza de încărcare creşte. .creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice.nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC. . care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau. . durata de acţiune a încărcării: . . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 .dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3. . indiferent de natura solicitării. .mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare. rezistenţa la compresiune se reduce de 1.

0. . 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d.6 la încovoiere. . . pe epruvete standard. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 .II.5 la întindere. . .coeficientul de durată kd = d / r este: .0.aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator. 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d.7 la compresiune. Fig.0.şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN III.

elemente componente Fig. 4 – Pană intermediară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Alcătuirea şarpantei. 8 – Căpriori. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1. 3 – Pană de coamă. . 5 – Cosoroabă.III. 2 – Pop. 6 – Cleşti. 7 – Contrafişe.

b). 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. Distribuţia eforturilor în elemente. Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. 2 – Coardă (talpă). a).III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Rigiditate la încărcări laterale. . c). 3 – Contravântuiri. Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. b). . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig. Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale. 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a).III. Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante. longitudinal. cu reazem intermediar.

a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. 7 – Cleşti. 2 – Pop. . Fig. b). Schema statică în dreptul fermei. Schema de rezemare căpriori. a). 3 – Cosoroabă. 5: Şarpantă cu scaun dublu. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă. 4 – Pană intermediară. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. 6 – Contrafişă. b). 5 – Căprior. 7 – Cleşti. 8 – Arbaletrier. 3 – Cosoroabă.III. 6 – Contrafişă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Căprior. 4 – Pană intermediară. Schema de rezemare căpriori. Schema statică în dreptul fermei. 2 – Pop.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. .III. b). Schemă de rezemare căpriori. Schema şarpantelor. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a).

Schema de rezemare căpriori. 3 – Arbaletrier. 9 – Bară transversală. 5 – Pană de coamă. 2 – Căprior. 7 – Contrafişă. b). . a). b). 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. 3 – Arbaletrier. 8 – Îmb. 5 – Pană intermediară. 2 – Căprior. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. Schema statică în dreptul fermei. 7 – Contrafişă.III. 4 – Cosoroabă. 4 – Cosoroabă. montant – coardă. 8 – Îmbinare montant – coardă. 6 – Montant. 10 – Cleşti. a). Schema statică în dreptul fermei. Schema de rezemare căpriori. Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 6 – Montant. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă.

3 – Pană de coamă. 8 – Arbaletrier. 10 – Cleşti. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. 4 – Pană intermediară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 7 – Căprior. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig. a). 6 – Pop. 5 – Montant. 9 – Contrafişă. Schema de rezemare căpriori. 2 – Cosoroabă.III.

III. . 3 – Cosoroabă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 6 – Cleşti. Schema de rezemare căpriori. 10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă. 4 – Pană de coamă. 2 – Pop. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig. 5 – Căprior. 7 – Contrafişă a).

4 – Pană de coamă. 2 – Pop înclinat. Varianta II: 1 – Talpă. 2 – Pop înclinat. 3 – Cosoroabă. Varianta I: 1 – Talpă. 6 – Căprior. 7 – Cleşti. a). b). 4 – Pană de coamă..III. 6 – Căprior. Fig. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice. 5 – Pană interm. a). . 5 – Pană interm. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. Schema de rezemare căpriori. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.. Schema statică în dreptul fermei. b). Schema statică în dreptul fermei. Schema de rezemare căpriori. 3 – Cosoroabă. 7 – Cleşti.

6 . a). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Pop vertical. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 4 – Cosoroabă. 7 – Căprior. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă. – Pană interm. 8 – Cleşti.. 5 – Pană de coamă. 2 – Pop înclinat.III. Schema de rezemare căpriori.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Ancoraj + buloane 4 . – Diagonale. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. 2 – Talpă superioară. 3 – Talpă inferioară.III.

5 – Piesă de îmbinare în nod central.III. 4 – Montanţi. 19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. 3 – Diagonale. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig. 6 – Talpă superioară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 2 – Aparat de reazem. 7 – Pane. 8 – Învelitoare.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3. 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig.III.

III. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig. Fig. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor. .

– popi verticali. b). .III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Stabilirea suprafeţei de strivire. 25: Schema de calcul a popilor: a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig. – popi înclinaţi.

respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. – dispuse simetric în secţiune). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea). ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. dar max. etc. distanţa dintre reazeme. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. respectiv săgeţile adm. Eforturile unitare efective. Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare.. 6 cm. 40 cm2 şi min. Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min.III. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. buloane. . Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. 3 cm). iar a celei nete de min.

Stările limită luate în considerare: stări limită ultime.ruperi de diferite naturi. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului. . elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%. . corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4. datorită.III. . corespunzând epuizării capacităţii portante: . clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn. provizorii.ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive. stări limită ale exploatării normale.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei. deplasărilor statice sau dinamice excesive. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. în special. clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare.

f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare. .fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor. .final  f1  f 2  fi  fc . Deformaţiile maxime admise fmax. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. .final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere. conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi .III. . unde: .fmax.Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn. .fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate.  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă.f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului).mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos. . unde: . la diverse solicitări. . definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor.

. La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax.Si este caracteristica secţională (arie. .fadm este deformaţia maximă admisă.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3.mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării). la diferite solicitări. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn. se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi .Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos. unde: . unde: . .final  fadm .

CONSTRUCŢII DIN LEMN IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .

. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii. . Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei. 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: . c – în noduri. * 1.îmbinări în noduri.de solidarizare.IV. .de prelungire. b – de solidarizare. în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea.

IV. în fabrici sau ateliere specializate. pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). legături de siguranţă (buloane. iar piesele din lemn la strivire. . cuie). pe şantier. îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. scoabe. solicitate la forfecare (încleiate). îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. solicitate la întindere (piese metalice – juguri). solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare). Cu excepţia îmbinărilor încleiate. chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). dacă cedarea se produce brusc.

) au rol de siguranţă. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. etc. asigurându-se precizia necesară.IV. . După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor. să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. scoabe. deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide. buloane. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului. 3. să se poată executa mecanizat. prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. Legăturile folosite (cuie.

îmbinări cu cep.normală la suprafaţa de forfecare. .cu 3 suprafeţe de rezemare.cu prag simplu. .ortogonală. .după bisectoare.chertare laterală.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: .cu prag dublu.* Fig. . . – . 2: Chertare frontală ortogonală. .

Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig. b. .IV. Fig. 4: Chertare cu prag dublu. 3: Chertare cu prag simplu. fermă cu talpa superioară frântă. cadru de lemn. 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a.

Fig. . 7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig.IV. 6: Chertare după bisectoare. 8: Chertare laterală. Fig.

cu umăr drept şi cepuri rotunde. prin suprapunere şi cep ascuns. cu cep ascuns şi umăr. f.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. cu cep plat înclinat e. cu cep străpuns şi bulon. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. c. b. 9: Îmbinări cu cep: a. d. .

lucrând în general la strivire sau forfecare.netede.cu dinţi.prin presare. Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: .introduse în locaşuri pregătite. inelară etc. după modul de realizare a îmbinării: . . având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente. . montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate.inelare..IV. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică.lemn. .mase plastice. după forma lor: . . .prismatice. . . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4.metal.

. penele prismatice din lemn pot fi: .longitudinale înclinate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale. se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere). . pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc).IV. Fig. Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii.transversale . 10: Modul de lucru al unei pene prismatice.longitudinale orizontale. în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate.

11: Pene duble transversale. 12: Pene transversale şi bulon. Fig. Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig. Fig. 13: Pene longitudinale oblice. . 14: Pene longitudinale drepte. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) .IV.

b. grindă compusă cu pene transversale.IV. 15: Utilizarea penelor: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig. . înnădire cu pene transversale.

Fig. c.IV. pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc. în formă de disc (din fontă). . inel cu tăietură. inel închis. pene inelare netede sub formă de inel închis. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a.

18: Pene inelare. . 19: Locaşuri pentru pene inelare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. Fig. Fig.IV. 17: Tipuri de pene inelare.

din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: . Fig. montajul semi-inelelor. b.din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a . 20: Inele Appel şi Rigling: a. . alcătuire.IV. .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

. b. d. 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese.IV. c. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. temperatură. Fig. umiditate. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. etc. . – tabele!. 26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. numărul secţiunilor de forfecare.IV.

. în zig-zag. 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor. 27: Număr par sau impar de rânduri (a. b. Fig.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. în diagonală).

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă. Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi).5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut).9 din diametrul tijei. 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. peste acest diametru. 1. Fig. Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane. .IV. 6 mm se bat direct. se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0.

principial. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. iar piesele de îmbinat. . lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă. pe porţiunea dintre plăcuţe.IV. Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel. Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor. la fel ca pentru tijele cilindrice. strivire şi forfecare normal pe fibre. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6. Datorită aşezarii în secţiune. tijele lamelare lucrează la încovoiere. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune.

30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. b. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. rezultă distanţa dintre tije. încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. .IV. din condiţia de strivire. Fig. Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn. se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!).

iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. tirant din oţel rotund + contra-placă. b. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp. . Fig. sau diagonale ale fermelor. impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn. 31: Îmbinare tirant: a.întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere.IV.

. prin introducerea unui coeficient de corecţie ka.pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0.8.IV. .calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An .în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi. trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 .

Fig.scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii. poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru.IV. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds. în cazul introducerii prin batere. . . 32: Îmbinări cu scoabe.efortul admisibil al unei scoabe. Date constructive. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. .

la realizarea îmbinărilor în noduri.calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. în general. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează.IV. 33: Juguri şi zbanţuri din oţel. de natura îmbinării. în general. pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere. Fig.calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală. . . .forma jugurilor este dată. .

permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei. de obicei prin zincare.IV. protejate la coroziune. . b. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. Tip “Gang Nail”. . 34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a. Tip “Twinaplate”. din oţeluri speciale. . Tip “Menig”. c.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig. 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp. 36: Piesă de rezemare pentru grinzi.IV. . Fig.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. Piese de continuizare la grinzi. Piese de legătură înglobate. b.IV. 37: Piese de legătură pentru grinzi. . Fig. 38: a.

. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig.IV. 39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .CONSTRUCŢII DIN LEMN V.

prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică. Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: .la rece (sub 20°). După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice. Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali.V. În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice. .la temperatură intermediară (30-100°). folosită la asamblarea lemnului şi placajelor. .la cald (peste 130-100°). . .la temperatura camerei (20-30°). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1.

7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie).soluţii. .grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice).cleiuri nerezistente la apă.prafuri. 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă). . . . variaţii de umiditate.grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină). laminoformaldehidă). după rezistenţa la apă a peliculelor: .V. .cleiuri foarte rezistente la apă (min. rezorcină.cleiuri rezistente la apă (min. . . . microorganisme (pe bază de fenol.grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă).pelicule (filme). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: .grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă. după durabilitatea peliculei: .

pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat.condiţii de utilizare.închiderea încleierii.pregătirea adezivului.metoda de aplicare.proprietăţi anticorozive.condiţiile de mediu la utilizarea încleierii.toxicitate.parametrii regimului de încleiere.miros etc. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: . .preţ de cost. .solicitările mecanice ale îmbinării. .grosimea stratului de adeziv. Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: . . .V. . . . .tipul de adeziv. . . . . .culoare.proprietăţi anticorozive. .tipul suprafeţelor de contact.starea de agregare a adezivului. Fazele procesului de încleiere: .aplicarea adezivului. .întărirea adezivului. .

factorul lemn (specie.factorul mediu ambiant (temperatura.efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere.factorul clei (grosimea peliculei. umiditatea max. Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: . uniformitatea. . . . se aplică coeficienţi de reducere (0. umiditatea. suprafeţe curate.umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei. tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: .).85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0. viteza aerului). degresate). presiunea vaporilor.V. prelucrate. . calitatea etc. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): . .conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor. 15%.90 pentru teşitura cu panta de 1/12).datorită acestora.

la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca. III) în alcătuirea secţiunii transversale. permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. .raportul maxim h/b=7. raportul l/b: . II. 20%. Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. fără împingeri transversale. în general. Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: .V. Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează. la forfecare în lungul rosturilor încleiate. .

îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora. slab solicitată. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: . ferme etc. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat. precum şi în zona centrală.cap la cap.pe suprafeţe teşite. arce. Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe. . îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse. . .V. cadre.în formă de dinţi sau dinţi pană.

decalarea îmbinărilor . 1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a. c. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig. îmbinare pe suprafeţe teşite. îmbinare cap la cap. îmbinare în formă de dinţi. b. d.V.

Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. peste această lăţime.15 din înălţimea secţiunii (h). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere.V. panta teşiturii fiind de 1/10. Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0. spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării. . Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm . La elementele curbe (arce) având R/a>300. în zona întinsă a elementelor liniare. prin ţesere. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2. panta teşiturii fiind de 1/6. iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe.50 m. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0.10-0. iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora.

3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale. Fig. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. respectiv > 20 cm.V.

V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig. . 4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere.

jos – la arce).V. 5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig.

V. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig. 6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate. în funcţie de natura solicitării.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .

în general.VI. barele cu secţiune compusă au. arce. . Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). cu excepţia celor încleiate.). tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc. cadre. compresiune cu încovoiere (stâlpi. tije etc). o rigiditate redusă. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene.

. f – bare cu inimă plină. b – bare cu fururi continue. e – bare cu zăbrele. c – bare cu eclise continue. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig.VI. 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. d – bare cu fururi scurte.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig. 2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile. d – cu cloţuri.VI. c – oblice. . b – longitudinale drepte.

3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente. c – detalii constructive. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig.VI. b – din trei elemente. .

VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig. 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie. .

GRINZI - .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: . .VII.GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6.se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem.din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15. b – schema statică.00m. 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig.

GRINZI - 3 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – cu piese metalice şi buloane. .VII. 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon.

.GRINZI - 4 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice.

4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . cu îmbinarea la 0. c – detaliu de îmbinare.sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m. .pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15.20 L. Fig.GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: . .VII. .se realizează după schema săgeţilor egale. b – diagrama de momente.

2l 0.2l Fig.GRINZI - 6 0. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .realizarea îmbinării. 5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie .2l 0.2l 0.2l 0.VII. .2l 0.

avantaje: .alcătuire: .sistem trapezoidal.se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare. .cu o contrafişă. . .alcătuire şi execuţie simplă.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: . .cu subgrindă.dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor .deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 .asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru. .

b – cu subgrindă şi contrafişă.GRINZI - 8 Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. c – sistem trapezoidal cu contrafişă. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă.

c – sistem cu subgrindă şi contrafişe. 2 – stâlp.scoabă.GRINZI - 9 Fig. d – sistem cu suburs şi contrafişe. 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs. 5 – subgrindă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 3 – suburs. b – sistem cu contrafişe. 1 – grindă. 4 – contrafişă. 8 . .VII. 6 – cosoroabă. 7 – reazem.

8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – contrafişe din scânduri.GRINZI - 10 Fig.VII. c – contrafişe din scânduri încrucişate.

b.triunghiulare (cu un singur montant).GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 . . L=6-9 m.se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere .se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel. h/L=1/10-1/15.se obţin deschideri mari.alcătuire: h/L=1/8. c – sisteme trapezoidale. . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .VII. 9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular. .trapezoidale (cu doi montanţi). L=9-15 m.avantaje: . .economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig.

GRINZI - 12 . Fig.VII. 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz). CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .

. b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată. 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică. d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton.VII.GRINZI - 13 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel.

chesonată etc. tălpile se realizează din dulapi de 3. la distanţe minime normate. inima – din scânduri încrucişate de 1.8-2. după forma secţiunii transversale: în formă de I. alcătuire: din punct de vedere a formei. (fig. pot fi cu tălpi paralele.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară.8-6. cu una sau două pante. . 14). din ambele părţi.8 cm grosime. 15-20 cm lăţime. pentru rigiditate h=1/9L. au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate.VII. cu două pante h=1/4L. tălpile se fixează de inimă cu cuie.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . la grinzi cu o pantă h=1/2L. având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii. talpa superioară se îmbină cap la cap. unde lunecările sunt minime. 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. .VII. cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel. Fig.

14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.VII.GRINZI - 16 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig. 13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. .

Fig. cu două pante.pachete de scânduri sau dulapi. T. cu secţiune dreptunghiulară. 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. . h/L≥1/16..VII. I. cu două pante şi curbe).Lmax=7.alcătuire: .GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: . .50 m. curbe . . .din scânduri sau dulapi pe muchie . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .L=5-20(25)m. cu o pantă.utilizate ca pane. căpriori etc.cu o pantă. cheson etc..

GRINZI - 18 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig. . 16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate. 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat.VII.

GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . constant b.alcătuire: .VII.utilizate ca pane.dreaptă. ..avantaje: . 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie. variabil. .se reduce greutatea proprie. Fig. . căpriori etc. .se face economie de lemn şi metal. cu moment de inerţie a.inima din placaj: . .ondulată.

20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat. 19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie. . Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 20 Fig.

.VII. Fig.utilizate în medii corozive.GRINZI - 21 armate: . ..alcătuire: . etc.cu secţiune dreptunghiulară sau profilată. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel.se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice.armare – cu bare din oţel obişnuit. . 2-blocaje metalice. . în industria chimică.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate.GRINZI - 22 pretensionate: .utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu.VII.armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară.alcătuire:.pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor. Fig. . .

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI CU ZĂBRELE- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune.VII.se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate.GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri. .se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200. Fig. Alcătuire şi calcul: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn .

. Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem. . Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie.se execută din lemn rotund sau ecarisat.9 m.GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: . . – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură. . iar pentru barele întinse se foloseşte oţel.L = 6 .necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse). .h=L/5.pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele. .pot fi trunghiulare sau segment de cerc. Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării.

.VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig. 2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel.Fig. în cazul când acesta se execută prin chertare laterală .

GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig. . 4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

L = 15 .GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .20 m. se realizează din dulapi. Fig.VII. 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel . îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare. - pot fi trunghiulare sau trapezoidale.

GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal .

. trapezoidale.talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă.se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m. în fabrici sau ateliere specializate. poligonale. segment de cerc.L = 10 – 12 m. . h = L / 6 . .VII.pot fi trunghiulare. Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte. . . .se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal .elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig.

8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig. .

. pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) .talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal. .L = 15 – 24 m.pot fi cu o pantă sau cu două pante. .îmbinările se realizează cu buloane.diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L). .VII. . .

se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice.GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate.talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .talpa superioară poate fi continuă. 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment . buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn. . . Fig.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier.îmbinările în noduri se realizează cu eclise.L = 20 – 30 m. . . .VII. h = L / 7 .

10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m .VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig.

GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale. h = L / 7 .talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc. Fig.L = 20 – 30 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. . . 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere . cu o contrasăgeată constructivă.se realizează prin montare pe şantier.

L = max. . intercalate sau diagonale îmbinate cu cep.VII. 8 m. cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor. Fig. . . 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi .se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş.sunt realizate prin încleiere.înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special. .

VII. 14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice . 13: Diagonale triunghi încleiate Fig.GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate .GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

. Sisteme tradiţionale .. deschiderile se iau egale. prin chertare frontală. reducându-se astfel momentul încărcării din riglă. execuţia este simplă. .executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie). îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul. .executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat).cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii.caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut. contrafişele se dispun la o treime din deschidere. Clasificare: .

sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu. 1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.se utilizează la construcţii tip şopron. . .. . Cadre-ferme .pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele.

2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti . Fig.pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii.. din lemn rotund.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 .

cu rigla grindă cu inima plină. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a. – cu rigla grindă cu zăbrele ..CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. . b.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului . la execuţie. după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o. respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 . Fig.pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează. unde a este grosimea scândurilor..

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m. Fig. . – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte.cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a. – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante. c.. b. . d.

11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant . 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a. b.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig.. – cadre cu trei articulaţii. – cadre cu două articulaţii. Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .

etc. Fig. 1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii . Se utilizează la construcţii civile. Clasificare: . poduri. cu tirant sau fără tirant)..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. industriale.după schema statică (cu două sau trei articulaţii.

după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig. 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii. .

particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi. – din grinzi consolidate (macaz). . Fig.se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic.caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale . – din grinzi drepte.. . 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a. b. -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.. 4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte .

. Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc . .se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30). .au deschideri mici. . Fig.75 – 1.se realizează din elemente de tip lamele (in 2. .au talpa superioară curbă. . 3 sau 4 rânduri). cu tirant sau fără tirant.50 m.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre . 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior.se realizează cu deschideri mari.distanţa dintre arce este de 0.

6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig.

φ.. .0.7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .0. .se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată. .5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric.6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric.pentru calculul coeficienţilor λ. . .se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii). .0. ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: .în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora.

– momentul încovoietor. c. c. – deformata.. – forţa axială . – forţa tăietoare. 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a. – forţa axială Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig. – forţa tăietoare. – deformata. d.– momentul încovoietor. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. d. b. b.

– forţa axială . c. d. c.– momentul încovoietor. b. – forţa tăietoare.. – forţa axială Fig. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. d. – forţa tăietoare.– momentul încovoietor.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig. b. – deformata. – deformata.

ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac. Calculul . după cum s-a precizat mai sus. . rigiditate şi durabilitate ridicată. . îmbinării cu elementele metalice (tiranţi. . .arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii. . . pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ). cu sau fără tirant. .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne ..se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii.construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie.au capacitate portantă. Pentru valori mici ale momentului încovoietor. conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică. iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax.arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m. Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare.) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi.pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax. arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere. piese pentru articulaţii etc. ziduri sau fundaţii). la naşteri).se realizează cu două sau cu trei articulaţii.caracteristici .sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult.

. 12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii . 11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig.

13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig. 14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig. 15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant ..

17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig.. 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig.

. 18: Modul de realizare a nodului de reazem .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig.

19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant ..se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe. Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig. 20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .

21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat ..

CONTRAVÂNTUIRI- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII. STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .

Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali.. . contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului. Contravântuirile din planul acoperişului se dispun. La acoperişurile cu tavan.CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii. seism). de regulă. Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid. la capetele construcţiei.

. arce etc.CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi. cadre. Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi. La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete. rigle din lemn.. dacă e cazul (la mijlocul acoperişului). din tiranţi de oţel lat sau rotund. în câmp.

CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig. 1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane. ..

3: Modul de prindere a contravântuirilor. 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane. ..CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig. Fig.

CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. 4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.. .

.CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. 5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant. .

6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii. ..CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

. Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m. 1: Suprafeţe cutate. care lucrează la eforturi axiale.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină. . Fig.

.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig. 2: Suprafeţe cilindrice. .

3: Suprafeţe cilindrice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig. ..

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig. 6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice. ..

. 4: Suprafeţe conoidale.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig. Fig. 5: Sisteme de îmbinare..

Fig.. . 7: Suprafeţe hiperbolice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig. 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig. 2 .nervuri.podină oblică. 5 .. 4 .podină inelară. 6-inel inferior de reazem .arce de rigidizare.inel superior. 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 . 3 .

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig. 6-inel de reazem . 5 .arce încleiate.inel superior. 4 .podină oblică. 2 – pane inelare. 3 . 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 ..podină radială.

12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise). 3 – astereală longitudinală superioară. 5 – arcul fronton. Fig. 4 – nervuri de rigidizare. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară.. . 2 – astereală înclinată.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig.

. b – reţea rombică.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit. Fig. . 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie. b – din lemn încleiat.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig. 15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) ..

16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig. 17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică .. Fig.

zăpezii şi a vântului. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii. .. – vedere în plan. – vedere în perspectivă. d. zăpezii şi a vântului: a. e. c. b. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful