P. 1
lemn

lemn

|Views: 439|Likes:
Published by George Geo

More info:

Published by: George Geo on Mar 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/03/2013

pdf

text

original

CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

Fig. 1: Pană din lemn. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. taiată din trunchi.I. ELEMENTE DE BAZĂ 5 5. 2: Secţiune prin trunchi .

5: Secţiune tangenţială. ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. . Fig. Fig. 4: Secţiune radială. 3: Structura unui trunchi (transversal).I.

Fig. 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul. . 7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig.I.

I. O2  44%. H  6% anizotropia lemn timpuriu. lemn târziu Fig. . 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual). ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%.

Fig. plop). .răşinoase (larice. 9: Lemn rotund. molid. stejar.foioase (salcâm.lemn brut (rotund). Fig. brad). . fag. pin. . ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. ulm.I. gorun. frasin. . 10: Lemn ecarisat. Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: .lemn ecarisat (cherestea).

.  18 – 24%.  24 – 30%.după umiditate: . clasificare cherestea: Fig. 11: Cherestea tivită sau netivită.zvântată .verde . .uscată  peste 30%. ELEMENTE DE BAZĂ 10 .semiuscată .I.  sub 18%.după modul de debitare (tivită sau netivită).

rigle. şipci. T. IV. dulapi. etc. ELEMENTE DE BAZĂ 11 . .după sortimente: scânduri. grinzi. V. . III. B).I.după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. 12: Sortimente de cherestea. Fig.

c. etc) Fig. b. . Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere. ELEMENTE DE BAZĂ 12 7.I. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. Degradare cauzată de lovituri. curbură) şi de structură (concreştere. Rulură asociată unei crăpături a inimii. Crăpătură.

ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig.. (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 .) ...) b 4 b 3 b 2 Fig..Calitatea III: (d1 d2 d3 ...I.Calitatea II: . 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării.) . 14: Categorii de calitate: .Calitatea I: .

I. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. de exemplu: grinzi cu zăbrele. . Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). a). la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. piese speciale. etc. eclise. b). dornuri. Elemente întinse şi întinse-încovoiate. pene. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. grinzi simple.

ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor.I. . 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare. paraziţilor vegetali. microorganismelor. contragerea şi umflarea Fig.

ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig.I. . 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii.

ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. 18: Contragere sau umflare.I. stejar şi fag (F) . răşinoase europene (R).

21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund. Fig. Fig. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului. . 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid.I. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. în cele 3 direcţii principale.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .CONSTRUCŢII DIN LEMN II.

1: Solicitarea de întindere: a). Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .modulul de elasticitate: E = 110. pe epruvete standardizate. .II. pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse.000 – 140. perpendicular pe fibre. ruperea se produce brusc.rezistenţa de rupere la întindere: cca. fără deformaţii plastice. realizate din lemn fără defecte. . 1. b).27. se aplică un coeficient de corecţie de 0. în lungul fibrelor. 1000 daN/cm2. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. Fig.000 daN/cm2.

. .6 – 0.II. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor.rezistenţa de rupere la compresiune: cca. 400 daN/cm2. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate.000 daN/cm2. se aplică un coeficient de corecţie de 0. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .000 – 130. Fig.7.modulul de elasticitate: E = 110. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2.

4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a).II.80 pentru lemnul rotund. ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . se aplică un coeficient de corecţie de 0.40-0.60-0. – elasto-plastic. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3. – plastic. – elastic. 750 daN/cm2. c).rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. . Fig. b).50 pentru lemnul ecarisat şi 0. cca.

. b). PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4. Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. – pe o parte din lungime. – pe întreaga suprafaţă. – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime. c).II. 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a).

.E = 6.). în funcţie de unghiul . 6: Variaţia rezistenţei la strivire. .000 – 9. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 .000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate.creşte odată cu micşorarea unghiului Fig.depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor.II. specificul inelelor anuale etc. modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: .

2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare.II. în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig. . 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2). PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2).

Fig.II.proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. la: . 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere. 2 – întindere şi 3 – compresiune. Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6.

dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) . Fig. . 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea .umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică.rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii.II.

. rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită. oricât de mare ar fi durata de solicitare. indiferent de natura solicitării. durata de acţiune a încărcării: .nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3. . .dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării. .creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice.creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%.rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii. .mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare. rezistenţa la compresiune se reduce de 1. rezistenţele cresc. pe scurt. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 .aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe.dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3. .cu cât viteza de încărcare creşte. .5 ori.nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC. care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau. . densitatea: .II. rezistenţa de durată a lemnului d.

0.II. Fig.5 la întindere. .aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator.0.0. pe epruvete standard. . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 . .6 la încovoiere. 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d. . . 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d.şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig.7 la compresiune.coeficientul de durată kd = d / r este: .

CONSTRUCŢII DIN LEMN III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

8 – Căpriori. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . 5 – Cosoroabă. 2 – Pop. Alcătuirea şarpantei. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1. 6 – Cleşti. 7 – Contrafişe. 4 – Pană intermediară. elemente componente Fig.III. 3 – Pană de coamă.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. Rigiditate la încărcări laterale. . Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig.III. a). b). Distribuţia eforturilor în elemente. c). Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 2 – Coardă (talpă). 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. 3 – Contravântuiri.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig. b). longitudinal.III. Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante. . 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a). cu reazem intermediar. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale.

Fig. 5 – Căprior. 4 – Pană intermediară. 3 – Cosoroabă. 4 – Pană intermediară. a). 7 – Cleşti. 7 – Cleşti. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. Schema de rezemare căpriori. 3 – Cosoroabă. 6 – Contrafişă. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă. Schema statică în dreptul fermei. 5: Şarpantă cu scaun dublu. b). 8 – Arbaletrier. b). 5 – Căprior. a). 2 – Pop. 2 – Pop. 6 – Contrafişă. Schema statică în dreptul fermei. . Schema de rezemare căpriori.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Schemă de rezemare căpriori. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. b). Schema şarpantelor. . 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a).III.

Schema statică în dreptul fermei. 9 – Bară transversală. b). 4 – Cosoroabă. a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. 5 – Pană intermediară. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Schema statică în dreptul fermei. 7 – Contrafişă. 8 – Îmb. montant – coardă. 3 – Arbaletrier. Schema de rezemare căpriori. a). Fig. Schema de rezemare căpriori.III. 6 – Montant. 4 – Cosoroabă. b). 7 – Contrafişă. 2 – Căprior. 8 – Îmbinare montant – coardă. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. . 6 – Montant. 3 – Arbaletrier. 5 – Pană de coamă. 2 – Căprior. 10 – Cleşti.

. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. 2 – Cosoroabă. 5 – Montant. Schema de rezemare căpriori. 8 – Arbaletrier. 9 – Contrafişă. 3 – Pană de coamă. 10 – Cleşti. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 7 – Căprior. 4 – Pană intermediară. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig.III. a). 6 – Pop.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . 5 – Căprior. 3 – Cosoroabă. 6 – Cleşti.III. Schema de rezemare căpriori. 2 – Pop. 10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă. 7 – Contrafişă a). 4 – Pană de coamă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig.

2 – Pop înclinat. 5 – Pană interm. a). Varianta I: 1 – Talpă. . b).III.. 6 – Căprior. 6 – Căprior. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 7 – Cleşti. Schema de rezemare căpriori. 4 – Pană de coamă. 3 – Cosoroabă. Schema statică în dreptul fermei. 4 – Pană de coamă. Fig. Varianta II: 1 – Talpă. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. a).. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice. 2 – Pop înclinat. 5 – Pană interm. Schema de rezemare căpriori. 7 – Cleşti. 3 – Cosoroabă. b). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. Schema statică în dreptul fermei.

2 – Pop înclinat. a). 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă. Schema de rezemare căpriori. 6 . 5 – Pană de coamă. – Pană interm.III.. 4 – Cosoroabă. 8 – Cleşti. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 3 – Pop vertical. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 7 – Căprior.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

3 – Talpă inferioară. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. – Diagonale.III. din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon. 5 – Ancoraj + buloane 4 . 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. 2 – Talpă superioară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

6 – Talpă superioară.III. 5 – Piesă de îmbinare în nod central. 3 – Diagonale. 19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. 7 – Pane. 2 – Aparat de reazem. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig. 4 – Montanţi. 8 – Învelitoare. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3. . Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei. . 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei. Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III.

.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig. 23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

III. 24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig.

b). . Stabilirea suprafeţei de strivire.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 25: Schema de calcul a popilor: a). – popi verticali. – popi înclinaţi. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig.

respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. 6 cm.III. distanţa dintre reazeme. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea). .. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. dar max. – dispuse simetric în secţiune). etc. 40 cm2 şi min. Eforturile unitare efective. 3 cm). Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. respectiv săgeţile adm. Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare. buloane. iar a celei nete de min. Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min.

Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn. corespunzând epuizării capacităţii portante: . provizorii. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4. .III. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului. . Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. în special. .ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive. datorită.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei.ruperi de diferite naturi. corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie. stări limită ale exploatării normale. deplasărilor statice sau dinamice excesive. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%. clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

la diverse solicitări.fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor.mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor.final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere.final  f1  f 2  fi  fc .mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos.fmax.f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare.  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă. . . . definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn. . unde: . unde: . .fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate.f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului).III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi . Deformaţiile maxime admise fmax. . conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3. unde: . . . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. .Si este caracteristica secţională (arie. unde: . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn. La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare. la diferite solicitări.mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării).III.Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos.final  fadm . se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi .fadm este deformaţia maximă admisă.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .CONSTRUCŢII DIN LEMN IV.

* 1. .de prelungire. c – în noduri. în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii. Fig. 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire.de solidarizare. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: . Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei. b – de solidarizare.IV. . .îmbinări în noduri.

îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. dacă cedarea se produce brusc. îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. iar piesele din lemn la strivire.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). scoabe. cuie). solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). solicitate la forfecare (încleiate). solicitate la întindere (piese metalice – juguri). . solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare). toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. în fabrici sau ateliere specializate. pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. legături de siguranţă (buloane. pe şantier. chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). Cu excepţia îmbinărilor încleiate.

aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului. prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate.IV. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. . Legăturile folosite (cuie. buloane. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2.) au rol de siguranţă. asigurându-se precizia necesară. deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide. să se poată executa mecanizat. scoabe. etc. 3. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor.

cu prag dublu. 2: Chertare frontală ortogonală. . .ortogonală. – .normală la suprafaţa de forfecare. .IV. . .* Fig.cu 3 suprafeţe de rezemare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: . îmbinări cu cep.după bisectoare.chertare laterală. .cu prag simplu.

5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a. b. cadru de lemn. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig. 4: Chertare cu prag dublu.IV. . Fig. Fig. 3: Chertare cu prag simplu. fermă cu talpa superioară frântă.

7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. Fig. 6: Chertare după bisectoare. Fig. 8: Chertare laterală. .IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig.

cu cep ascuns şi umăr.IV. prin suprapunere şi cep ascuns. b. c. cu cep plat înclinat e. cu umăr drept şi cepuri rotunde. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. 9: Îmbinări cu cep: a. d. cu cep străpuns şi bulon. f.

având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente. Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: . . montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate. lucrând în general la strivire sau forfecare. . .. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică.lemn.mase plastice.metal. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4. după forma lor: . inelară etc.netede. . după modul de realizare a îmbinării: . . .cu dinţi.inelare.prin presare.prismatice.introduse în locaşuri pregătite.IV. .

se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere). . Fig. Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii. în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate.longitudinale orizontale.longitudinale înclinate. penele prismatice din lemn pot fi: . .transversale .IV. 10: Modul de lucru al unei pene prismatice. pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc). ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale.

IV. Fig. 13: Pene longitudinale oblice. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) . Fig. . 12: Pene transversale şi bulon. 11: Pene duble transversale. Fig. 14: Pene longitudinale drepte. Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig. înnădire cu pene transversale. grindă compusă cu pene transversale. . 15: Utilizarea penelor: a. b.IV.

pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura.IV. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a. c. în formă de disc (din fontă). pene inelare netede sub formă de inel închis. b. . inel cu tăietură. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc. inel închis. Fig.

Fig. 18: Pene inelare.IV. 17: Tipuri de pene inelare. Fig. 19: Locaşuri pentru pene inelare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. .

alcătuire. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: . montajul semi-inelelor. b. 20: Inele Appel şi Rigling: a. Fig.IV. . .din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a .din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

b. c. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese. . cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig. d.IV.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. 26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. numărul secţiunilor de forfecare.IV. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. – tabele!. temperatură. etc. umiditate. . unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. Fig.

în zig-zag. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. 27: Număr par sau impar de rânduri (a. Fig. 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor.IV. în diagonală). b. .

IV. Fig. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi). 6 mm se bat direct.9 din diametrul tijei.5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut). Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane. 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0. peste acest diametru. 1. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă.

la fel ca pentru tijele cilindrice. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. principial. . Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel. iar piesele de îmbinat. Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor. pe porţiunea dintre plăcuţe. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6. strivire şi forfecare normal pe fibre. tijele lamelare lucrează la încovoiere. Datorită aşezarii în secţiune.IV. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă.

. din condiţia de strivire. se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!). Fig. Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn. încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. rezultă distanţa dintre tije.IV. 30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. b.

iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. tirant din oţel rotund + contra-placă.IV. 31: Îmbinare tirant: a.întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta. . b. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp. Fig. tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. sau diagonale ale fermelor. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn. impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 .8. trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi.în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi. .pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0. .calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An . prin introducerea unui coeficient de corecţie ka.IV.

scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii. Date constructive.efortul admisibil al unei scoabe. Fig. în cazul introducerii prin batere. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. 32: Îmbinări cu scoabe. . poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru. . .IV.

de natura îmbinării. în general.IV. pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere.calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală. . la realizarea îmbinărilor în noduri. . în general. 33: Juguri şi zbanţuri din oţel. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează.calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. Fig. .forma jugurilor este dată. .

IV.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. 34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri. Fig. din oţeluri speciale. de obicei prin zincare. . c. Tip “Menig”. . Tip “Gang Nail”. . Tip “Twinaplate”. b.permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei. protejate la coroziune.

IV. . Fig. 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp. 36: Piesă de rezemare pentru grinzi. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig.

38: a. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. b. Piese de continuizare la grinzi. 37: Piese de legătură pentru grinzi.IV. Piese de legătură înglobate. .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig. . 39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri.

CONSTRUCŢII DIN LEMN V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .

. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1.V. prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică.la cald (peste 130-100°). Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: . . folosită la asamblarea lemnului şi placajelor.la temperatură intermediară (30-100°). . După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice. Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali.la rece (sub 20°).la temperatura camerei (20-30°). În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice. .

. . variaţii de umiditate. .cleiuri rezistente la apă (min.grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: .prafuri. microorganisme (pe bază de fenol. rezorcină.pelicule (filme). după durabilitatea peliculei: .cleiuri foarte rezistente la apă (min.grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă).soluţii.grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice). . după rezistenţa la apă a peliculelor: .grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină). . . 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie). . laminoformaldehidă).cleiuri nerezistente la apă.V. 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă). .

pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat.tipul suprafeţelor de contact.închiderea încleierii.V.starea de agregare a adezivului.tipul de adeziv. Fazele procesului de încleiere: . .condiţiile de mediu la utilizarea încleierii.aplicarea adezivului. Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: . . . .proprietăţi anticorozive.metoda de aplicare. . .miros etc.parametrii regimului de încleiere.întărirea adezivului. .preţ de cost.condiţii de utilizare. .toxicitate.solicitările mecanice ale îmbinării. . . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: .culoare. .pregătirea adezivului. .proprietăţi anticorozive.grosimea stratului de adeziv. . . . . . .

presiunea vaporilor. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): .V.factorul mediu ambiant (temperatura. tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: . calitatea etc. . se aplică coeficienţi de reducere (0.factorul lemn (specie. Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: . degresate). uniformitatea.factorul clei (grosimea peliculei. . . suprafeţe curate.datorită acestora. umiditatea.90 pentru teşitura cu panta de 1/12). .).conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor. umiditatea max. viteza aerului). .umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei. 15%.85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0.efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere. prelucrate.

la forfecare în lungul rosturilor încleiate. Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează.V. .pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. . Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . III) în alcătuirea secţiunii transversale. permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari. Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. fără împingeri transversale. 20%. în general.raportul maxim h/b=7.la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca. raportul l/b: . Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. II.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat.în formă de dinţi sau dinţi pană. îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora. slab solicitată. precum şi în zona centrală. îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse. Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe. arce. .cap la cap.pe suprafeţe teşite. ferme etc. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: . .V. cadre. .

îmbinare pe suprafeţe teşite. îmbinare în formă de dinţi.V. c. 1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a. decalarea îmbinărilor . d. îmbinare cap la cap. b. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig.

spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0.10-0. în zona întinsă a elementelor liniare. peste această lăţime. Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens. iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe. . iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora.15 din înălţimea secţiunii (h). Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm . Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm.50 m. prin ţesere. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere. panta teşiturii fiind de 1/6. La elementele curbe (arce) având R/a>300. panta teşiturii fiind de 1/10. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune.V. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig. 3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale. .V. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. Fig. respectiv > 20 cm.

. 4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig.V.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig.V. . 5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi. jos – la arce).

V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig. 6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate. . în funcţie de natura solicitării.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .

Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. cadre.VI. arce. tije etc). o rigiditate redusă. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene.). Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. în general. tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc. compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). . cu excepţia celor încleiate. compresiune cu încovoiere (stâlpi. barele cu secţiune compusă au.

VI. . c – bare cu eclise continue. e – bare cu zăbrele. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig. d – bare cu fururi scurte. b – bare cu fururi continue. 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. f – bare cu inimă plină.

VI. 2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig. b – longitudinale drepte. c – oblice. . d – cu cloţuri.

VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig. b – din trei elemente. . 3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente. c – detalii constructive.

VI. . CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig. 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI - .

VII.din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6. grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: . .se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem. Fig.00m. . 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire. b – schema statică.

. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. b – cu piese metalice şi buloane.GRINZI - 3 Fig. 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon.

GRINZI - 4 Fig. . 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

.GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: . . Fig.20 L.sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m. . cu îmbinarea la 0. c – detaliu de îmbinare.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15. b – diagrama de momente.se realizează după schema săgeţilor egale. 4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire.

2l 0.GRINZI - 6 0. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .2l 0.realizarea îmbinării.2l 0. 5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie .2l 0.VII.2l 0.2l Fig.

cu o contrafişă.asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru.VII. . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor .se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare.sistem trapezoidal. .alcătuire: .alcătuire şi execuţie simplă. . .avantaje: . .deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 .GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: .cu subgrindă.

. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . c – sistem trapezoidal cu contrafişă. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă.VII. b – cu subgrindă şi contrafişă.GRINZI - 8 Fig.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 4 – contrafişă. 3 – suburs. .GRINZI - 9 Fig. 1 – grindă. 6 – cosoroabă. 8 . b – sistem cu contrafişe.VII.scoabă. 5 – subgrindă. 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs. 7 – reazem. d – sistem cu suburs şi contrafişe. 2 – stâlp. c – sistem cu subgrindă şi contrafişe.

8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv.GRINZI - 10 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. b – contrafişe din scânduri. . c – contrafişe din scânduri încrucişate.

. .se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel. h/L=1/10-1/15. .GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 . b.avantaje: .se obţin deschideri mari.trapezoidale (cu doi montanţi).economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig.se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . L=9-15 m. .alcătuire: h/L=1/8. c – sisteme trapezoidale.triunghiulare (cu un singur montant). 9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular. .VII. L=6-9 m.

VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 12 . 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz). Fig. .

GRINZI - 13 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată. c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel. . d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton. 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică.

chesonată etc. la grinzi cu o pantă h=1/2L. pot fi cu tălpi paralele. . au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. alcătuire: din punct de vedere a formei.VII.8-6. inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate. tălpile se realizează din dulapi de 3. la distanţe minime normate. cu una sau două pante. pentru rigiditate h=1/9L. având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200. tălpile se fixează de inimă cu cuie. din ambele părţi.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m. 14). (fig.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară.8 cm grosime. cu două pante h=1/4L.8-2. după forma secţiunii transversale: în formă de I. 15-20 cm lăţime. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . inima – din scânduri încrucişate de 1.

talpa superioară se îmbină cap la cap. 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii.VII. unde lunecările sunt minime. cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . Fig.

Fig. . 13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.GRINZI - 16 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.

h/L≥1/16.L=5-20(25)m.Lmax=7.VII. Fig.pachete de scânduri sau dulapi. T. cu o pantă. curbe . .din scânduri sau dulapi pe muchie . cheson etc.. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . cu două pante. I. cu secţiune dreptunghiulară. ..GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: . .utilizate ca pane. 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. cu două pante şi curbe). . căpriori etc.alcătuire: .50 m.cu o pantă.

Fig.GRINZI - 18 Fig. 16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate.VII. 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

.. 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie. . cu moment de inerţie a.alcătuire: . constant b. căpriori etc.GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: . .avantaje: .utilizate ca pane. . .se face economie de lemn şi metal. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .ondulată.dreaptă. Fig.se reduce greutatea proprie. variabil.inima din placaj: .VII.

19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie. Fig.VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 20 Fig. 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat.

. în industria chimică. Fig.VII.utilizate în medii corozive. .se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . . 2-blocaje metalice.armare – cu bare din oţel obişnuit..alcătuire: .cu secţiune dreptunghiulară sau profilată. 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel. etc.GRINZI - 21 armate: .

Fig. 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate.VII. .GRINZI - 22 pretensionate: . .pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor.utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu. .alcătuire:.armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI CU ZĂBRELE- .

se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200. Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn . Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune.VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri. iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. Alcătuire şi calcul: .se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate. .

.pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele. Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării.9 m.talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură. . Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie. .GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: . – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate.h=L/5. . Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem.necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse).pot fi trunghiulare sau segment de cerc. iar pentru barele întinse se foloseşte oţel.L = 6 . . . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.se execută din lemn rotund sau ecarisat.

VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie.GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig.

Fig. 3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel. în cazul când acesta se execută prin chertare laterală .

GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri.

GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate.VII. se realizează din dulapi. - pot fi trunghiulare sau trapezoidale. îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare. L = 15 . Fig.20 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig.VII. 6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .pot fi trunghiulare. h = L / 6 .elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel. .GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal . Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte.L = 10 – 12 m. .talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă. segment de cerc.VII. . . în fabrici sau ateliere specializate. trapezoidale.nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului.se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate. poligonale. .se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m.

7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig.

8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate.GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .

diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L).GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal. .VII. . .pot fi cu o pantă sau cu două pante.îmbinările se realizează cu buloane. .talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .L = 15 – 24 m. pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) . . .

talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier. . .îmbinările în noduri se realizează cu eclise. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment .VII.se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice. .L = 20 – 30 m. buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn.GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate.talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb.talpa superioară poate fi continuă. . Fig. h = L / 7 .

VII. 10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig.

se realizează prin montare pe şantier. cu o contrasăgeată constructivă.L = 20 – 30 m. h = L / 7 . .talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc.VII. 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere . Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale.

intercalate sau diagonale îmbinate cu cep. 8 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .sunt realizate prin încleiere.VII.înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm.GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special. . .se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş. .L = max. 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi . . cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor. Fig.

GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice . 13: Diagonale triunghi încleiate Fig.

15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .

deschiderile se iau egale.executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie). .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul. contrafişele se dispun la o treime din deschidere. prin chertare frontală. Sisteme tradiţionale . .caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut. execuţia este simplă. reducându-se astfel momentul încărcării din riglă.. Clasificare: . îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu.executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat).cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii. .

1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe. .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig. Cadre-ferme . . .se utilizează la construcţii tip şopron.pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele.sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu..

Fig.pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 .. din lemn rotund. 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti .

– cu rigla grindă cu zăbrele .cu rigla grindă cu inima plină. b. .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

unde a este grosimea scândurilor.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 . Fig. la execuţie. 8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului .pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează. după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o. respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a..

. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a. – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte. Fig. .cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. c. d. b.. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig. b. – cadre cu trei articulaţii. Fig. 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a. – cadre cu două articulaţii.. 11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. 1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii .. Clasificare: . etc.după schema statică (cu două sau trei articulaţii. poduri. industriale. cu tirant sau fără tirant). Se utilizează la construcţii civile.

după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) . 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.. .

particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi. – din grinzi drepte. . -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m.se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic. Fig. .. b. – din grinzi consolidate (macaz).ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale .caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte . 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a.

4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.

75 – 1.au talpa superioară curbă. 3 sau 4 rânduri). .distanţa dintre arce este de 0.se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30).au deschideri mici. Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc .se realizează din elemente de tip lamele (in 2. . . 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre . Fig.50 m.. .se realizează cu deschideri mari. . cu tirant sau fără tirant.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig. 6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie .

0.pentru calculul coeficienţilor λ.7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric. .6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric..se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii). ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: . .0. φ.în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora. .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .0.5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric. . . .se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată.

– forţa axială Fig.– momentul încovoietor. – forţa tăietoare. c. – forţa tăietoare. – deformata. d. – forţa axială .– momentul încovoietor. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. b. d. – deformata.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig.. c. b. 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a.

– momentul încovoietor.– momentul încovoietor. d. 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. – deformata. b. c. – forţa tăietoare.. d. b. – forţa axială Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. – deformata. – forţa axială . c. – forţa tăietoare.

arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii. ziduri sau fundaţii).sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult. pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ). arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere. conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică. Calculul .caracteristici .construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie.arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m. cu sau fără tirant. . ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne . iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax. . . rigiditate şi durabilitate ridicată.pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax.au capacitate portantă. . piese pentru articulaţii etc. Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare. îmbinării cu elementele metalice (tiranţi. .) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi.se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii. la naşteri). Pentru valori mici ale momentului încovoietor.se realizează cu două sau cu trei articulaţii. . după cum s-a precizat mai sus. ..

12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig. 11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig.. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig..

15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig..

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig. 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig.. 17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig. 18: Modul de realizare a nodului de reazem ..

se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele . 19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant .. Fig.

20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig..

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig.. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

CONTRAVÂNTUIRI- . STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII.

seism). de regulă.. Contravântuirile din planul acoperişului se dispun. contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului. Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali. . trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid.CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii. la capetele construcţiei. La acoperişurile cu tavan.

. Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi. cadre. arce etc. Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete. .CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi. din tiranţi de oţel lat sau rotund. dacă e cazul (la mijlocul acoperişului). în câmp. rigle din lemn. La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial.

. 1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane. .CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig.

. 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane. Fig. 3: Modul de prindere a contravântuirilor..CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig.

4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig.. .

CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. 5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant. ..

CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig. 6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii.. .

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină.. Fig. . care lucrează la eforturi axiale. 1: Suprafeţe cutate.

. 2: Suprafeţe cilindrice..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig.

.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig. . 3: Suprafeţe cilindrice.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig. 6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice. ..

4: Suprafeţe conoidale.. . 5: Sisteme de îmbinare.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig. Fig.

. 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice. . Fig.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig. 7: Suprafeţe hiperbolice.

5 .arce de rigidizare.nervuri.podină inelară. 2 . 3 .podină oblică. 6-inel inferior de reazem . 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 ..inel superior.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig. 4 .

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig..podină oblică. 4 . 3 . 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 .arce încleiate.inel superior. 2 – pane inelare. 5 .podină radială. 6-inel de reazem .

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig. 2 – astereală înclinată. 5 – arcul fronton. . 4 – nervuri de rigidizare. 3 – astereală longitudinală superioară. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară. 12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise). Fig..

13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig. b – din lemn încleiat. . b – reţea rombică. 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie. Fig..

15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig..

16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig. 17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică .. Fig.

– deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. . zăpezii şi a vântului. c. b. – vedere în plan. d. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii.. e. – vedere în perspectivă.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig. zăpezii şi a vântului: a. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->