CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. Fig. 2: Secţiune prin trunchi .I. taiată din trunchi. 1: Pană din lemn. ELEMENTE DE BAZĂ 5 5.

I. ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. 3: Structura unui trunchi (transversal). 5: Secţiune tangenţială. . 4: Secţiune radială. Fig. Fig.

I. Fig. 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul. ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig. 7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. .

O2  44%. ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%. . H  6% anizotropia lemn timpuriu. 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual). lemn târziu Fig.I.

Fig. fag. stejar. ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. .lemn ecarisat (cherestea).lemn brut (rotund). . frasin. 10: Lemn ecarisat.răşinoase (larice. brad). Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: .I. pin. gorun.foioase (salcâm. Fig. 9: Lemn rotund. . molid. ulm. plop). .

 24 – 30%.zvântată .după umiditate: . 11: Cherestea tivită sau netivită.semiuscată .după modul de debitare (tivită sau netivită).verde .  sub 18%. clasificare cherestea: Fig.uscată  peste 30%.  18 – 24%.I. . . ELEMENTE DE BAZĂ 10 .

. dulapi.după sortimente: scânduri. grinzi. rigle.I. V.după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. B). T. III. şipci. . ELEMENTE DE BAZĂ 11 . Fig. etc. IV. 12: Sortimente de cherestea.

b. c. . 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. etc) Fig. Rulură asociată unei crăpături a inimii. Degradare cauzată de lovituri. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere.I. ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. curbură) şi de structură (concreştere. Crăpătură.

15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării..Calitatea I: ...) .Calitatea II: .) .. (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 . 14: Categorii de calitate: .. ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig..I.) b 4 b 3 b 2 Fig.Calitatea III: (d1 d2 d3 .

II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. de exemplu: grinzi cu zăbrele. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. eclise. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. . piese speciale. b). etc. dornuri. pene. Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere.I. grinzi simple. a). piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). Elemente întinse şi întinse-încovoiate. la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului.

paraziţilor vegetali.I. contragerea şi umflarea Fig. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare. ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor. microorganismelor. .

17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii. ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig. .I.

I. stejar şi fag (F) . ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. 18: Contragere sau umflare. răşinoase europene (R).

ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. Fig. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului. Fig. în cele 3 direcţii principale. 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid. 21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund.I. .

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .CONSTRUCŢII DIN LEMN II.

ruperea se produce brusc. pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse. în lungul fibrelor.modulul de elasticitate: E = 110. 1: Solicitarea de întindere: a). . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. fără deformaţii plastice.rezistenţa de rupere la întindere: cca.27. Fig.II.000 – 140. 1. 1000 daN/cm2. perpendicular pe fibre. se aplică un coeficient de corecţie de 0.000 daN/cm2. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . pe epruvete standardizate. . realizate din lemn fără defecte. b).

. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2. 400 daN/cm2. Fig.rezistenţa de rupere la compresiune: cca. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .000 daN/cm2.000 – 130. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate.6 – 0. se aplică un coeficient de corecţie de 0. .II.modulul de elasticitate: E = 110.7.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3. .60-0. b).II. – elasto-plastic. – plastic. 750 daN/cm2. – elastic. ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate. se aplică un coeficient de corecţie de 0. 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a). Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .40-0.80 pentru lemnul rotund. cca.50 pentru lemnul ecarisat şi 0.rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. c). Fig.

c). Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime.II. – pe întreaga suprafaţă. . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4. – pe o parte din lungime. 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a). b).

. 6: Variaţia rezistenţei la strivire. în funcţie de unghiul .II.depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. specificul inelelor anuale etc.creşte odată cu micşorarea unghiului Fig. . modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 .).000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate.E = 6.000 – 9.

. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. 2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2).II. Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare. 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2). 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2). în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6.proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere.II. la: . Fig. 2 – întindere şi 3 – compresiune. Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia .

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea .rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii.II. 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea.umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică. . Fig. dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) .

dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3. .dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării.creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%. . rezistenţele cresc.mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare.II.aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe. pe scurt.nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC. rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită. densitatea: .nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3.rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii. . . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 . . oricât de mare ar fi durata de solicitare. indiferent de natura solicitării. care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau. . . rezistenţa la compresiune se reduce de 1.cu cât viteza de încărcare creşte.5 ori. durata de acţiune a încărcării: .creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice. rezistenţa de durată a lemnului d. .

. .şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig.6 la încovoiere. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 . 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d.aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator.5 la întindere. Fig. pe epruvete standard.II. . .0. .coeficientul de durată kd = d / r este: . 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d.0.7 la compresiune.0.

CONSTRUCŢII DIN LEMN III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 7 – Contrafişe. 8 – Căpriori. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1. 5 – Cosoroabă. Alcătuirea şarpantei. 6 – Cleşti. 2 – Pop. 4 – Pană intermediară. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. . 3 – Pană de coamă. elemente componente Fig.III.

Distribuţia eforturilor în elemente. c). . 2 – Coardă (talpă). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig.III. 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. a). Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. Rigiditate la încărcări laterale. b). 3 – Contravântuiri.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig. cu reazem intermediar. 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a). Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante. longitudinal. Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. b). .III.

b).III. . 4 – Pană intermediară. 2 – Pop. 7 – Cleşti. Schema de rezemare căpriori. 3 – Cosoroabă. 5 – Căprior. 4 – Pană intermediară. 5: Şarpantă cu scaun dublu. 3 – Cosoroabă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. Fig. 8 – Arbaletrier. 6 – Contrafişă. Schema de rezemare căpriori. 5 – Căprior. 2 – Pop. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. Schema statică în dreptul fermei. b). 7 – Cleşti. a). a). Schema statică în dreptul fermei. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 6 – Contrafişă. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a). Schemă de rezemare căpriori. . b). Schema şarpantelor.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

montant – coardă. 8 – Îmb. 10 – Cleşti.III. 5 – Pană intermediară. Schema statică în dreptul fermei. 2 – Căprior. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. 3 – Arbaletrier. Schema de rezemare căpriori. b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 9 – Bară transversală. 6 – Montant. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. 2 – Căprior. . 5 – Pană de coamă. 6 – Montant. 3 – Arbaletrier. Fig. 7 – Contrafişă. 7 – Contrafişă. b). 8 – Îmbinare montant – coardă. a). 4 – Cosoroabă. Schema de rezemare căpriori. Schema statică în dreptul fermei. 4 – Cosoroabă. a).

III. 10 – Cleşti. 6 – Pop. 5 – Montant. Schema de rezemare căpriori. 8 – Arbaletrier. 3 – Pană de coamă. 2 – Cosoroabă. 9 – Contrafişă. 4 – Pană intermediară. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. 7 – Căprior. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig. .

. 2 – Pop. 6 – Cleşti. 10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă. 3 – Cosoroabă. 7 – Contrafişă a). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 4 – Pană de coamă.III. Schema de rezemare căpriori. 5 – Căprior. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig.

.III. 3 – Cosoroabă. 7 – Cleşti. Fig. 4 – Pană de coamă. a). 5 – Pană interm. 2 – Pop înclinat. 2 – Pop înclinat.. b). Varianta II: 1 – Talpă. Schema statică în dreptul fermei. 6 – Căprior. a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. Schema de rezemare căpriori. 7 – Cleşti. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice. b). Schema de rezemare căpriori. . 5 – Pană interm. Schema statică în dreptul fermei. Varianta I: 1 – Talpă. 6 – Căprior. 4 – Pană de coamă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. 3 – Cosoroabă.

a). 4 – Cosoroabă. 3 – Pop vertical. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă. 2 – Pop înclinat. – Pană interm.III. 5 – Pană de coamă. 6 . Schema de rezemare căpriori. 8 – Cleşti.. 7 – Căprior.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

III. – Diagonale. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. 2 – Talpă superioară. 5 – Ancoraj + buloane 4 . din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon. 3 – Talpă inferioară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

3 – Diagonale.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig. 4 – Montanţi. . 5 – Piesă de îmbinare în nod central. 7 – Pane. 19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. 2 – Aparat de reazem. 6 – Talpă superioară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 8 – Învelitoare.

20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3.

. Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . 23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig.III. 24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

– popi înclinaţi. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. b). – popi verticali. Stabilirea suprafeţei de strivire. 25: Schema de calcul a popilor: a).III.

buloane. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. iar a celei nete de min. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. 40 cm2 şi min. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea). Eforturile unitare efective. Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. – dispuse simetric în secţiune). . Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare. respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. 6 cm. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min.III. dar max. distanţa dintre reazeme. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 cm). respectiv săgeţile adm.. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. etc.

datorită. stări limită ale exploatării normale. corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie. clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4.ruperi de diferite naturi.ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei. corespunzând epuizării capacităţii portante: . Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. . clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. provizorii. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului. Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn. . în special. deplasărilor statice sau dinamice excesive. .III. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%.

. . Deformaţiile maxime admise fmax. .fmax. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi .f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare. .Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn. unde: .f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului). .III.fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate.fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.final  f1  f 2  fi  fc .mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos.mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor. unde: . la diverse solicitări. definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă. conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie.final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere.

. .fadm este deformaţia maximă admisă.Si este caracteristica secţională (arie.final  fadm . la diferite solicitări. La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax.III. se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi . unde: . modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn.Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos. unde: .mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării). clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .CONSTRUCŢII DIN LEMN IV.

1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire. Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei.îmbinări în noduri. b – de solidarizare. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: .IV. . * 1. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii. c – în noduri.de solidarizare. Fig. . în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea.de prelungire. .

iar piesele din lemn la strivire. pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. Cu excepţia îmbinărilor încleiate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). scoabe. solicitate la forfecare (încleiate). . chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). pe şantier. dacă cedarea se produce brusc. legături de siguranţă (buloane. cuie). în fabrici sau ateliere specializate. solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare).IV. toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. solicitate la întindere (piese metalice – juguri). îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere.

3. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului. deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate.) au rol de siguranţă. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2. să se poată executa mecanizat. scoabe. etc. buloane. prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor.IV. . Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor. asigurându-se precizia necesară. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. Legăturile folosite (cuie.

cu prag simplu. îmbinări cu cep. – . . .ortogonală.chertare laterală. .* Fig. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: .IV.cu 3 suprafeţe de rezemare. 2: Chertare frontală ortogonală. .după bisectoare. .normală la suprafaţa de forfecare.cu prag dublu.

3: Chertare cu prag simplu. . b. 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a. 4: Chertare cu prag dublu. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig.IV. fermă cu talpa superioară frântă. cadru de lemn. Fig. Fig.

6: Chertare după bisectoare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig. 8: Chertare laterală.IV. Fig. 7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. . Fig.

d. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. b. . cu cep ascuns şi umăr. cu umăr drept şi cepuri rotunde. c. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. f.IV. cu cep străpuns şi bulon. cu cep plat înclinat e. prin suprapunere şi cep ascuns. 9: Îmbinări cu cep: a.

Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: .IV. .netede.prin presare. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică. după forma lor: .. după modul de realizare a îmbinării: . montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate. .mase plastice. lucrând în general la strivire sau forfecare.metal.prismatice. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4. . având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente. . . . .introduse în locaşuri pregătite.cu dinţi. inelară etc.lemn.inelare.

. .longitudinale orizontale. Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii.IV. 10: Modul de lucru al unei pene prismatice. Fig.longitudinale înclinate. în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate.transversale . penele prismatice din lemn pot fi: . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale. pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc). se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere).

. 11: Pene duble transversale. 14: Pene longitudinale drepte. Fig. Fig. Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig.IV. 12: Pene transversale şi bulon. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) . 13: Pene longitudinale oblice.

grindă compusă cu pene transversale. 15: Utilizarea penelor: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig. .IV. înnădire cu pene transversale. b.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc. . inel închis. pene inelare netede sub formă de inel închis. pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. inel cu tăietură. c. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a. în formă de disc (din fontă). Fig. b.IV.

18: Pene inelare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. 19: Locaşuri pentru pene inelare. . Fig. Fig.IV. 17: Tipuri de pene inelare.

alcătuire. b. . montajul semi-inelelor.din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: . .IV. 20: Inele Appel şi Rigling: a. Fig.din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig. d. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese. b. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. c. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese. . 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a.

– tabele!. etc. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. 26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. temperatură.IV. umiditate. numărul secţiunilor de forfecare. unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. Fig. .

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. în zig-zag. b. 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor. . în diagonală). Fig.IV. 27: Număr par sau impar de rânduri (a.

29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. .5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut). peste acest diametru.9 din diametrul tijei. Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi). se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0.IV. Fig. 6 mm se bat direct. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă. 1. Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane.

Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor. . tijele lamelare lucrează la încovoiere. Datorită aşezarii în secţiune. la fel ca pentru tijele cilindrice. strivire şi forfecare normal pe fibre. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. pe porţiunea dintre plăcuţe. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune. lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă. iar piesele de îmbinat.IV. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel. principial.

se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!). când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. b. încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. Fig. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. 30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a. . Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn. rezultă distanţa dintre tije.IV. din condiţia de strivire. când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7. impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm. . Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn.întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere. iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. sau diagonale ale fermelor. 31: Îmbinare tirant: a. . Fig. tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp. b. tirant din oţel rotund + contra-placă.

. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 . .8.IV.în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi.calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An . trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi. prin introducerea unui coeficient de corecţie ka.pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds. . Date constructive. în cazul introducerii prin batere.scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii. . poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru. .IV.efortul admisibil al unei scoabe. Fig. 32: Îmbinări cu scoabe.

în general. .calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală. Fig. .IV. pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere.forma jugurilor este dată. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează. . la realizarea îmbinărilor în noduri.calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. . de natura îmbinării. 33: Juguri şi zbanţuri din oţel. în general.

34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri. . Tip “Gang Nail”. . b.permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei. protejate la coroziune. Tip “Twinaplate”.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. de obicei prin zincare. Tip “Menig”. . din oţeluri speciale. c. Fig.

35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp.IV. 36: Piesă de rezemare pentru grinzi. . Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig.

IV. 38: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. b. 37: Piese de legătură pentru grinzi. Fig. Piese de legătură înglobate. Piese de continuizare la grinzi. .

39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri.IV. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .

la rece (sub 20°). folosită la asamblarea lemnului şi placajelor. Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali. După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice.la cald (peste 130-100°). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1. .la temperatură intermediară (30-100°).la temperatura camerei (20-30°). .V. Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: . . . În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice. prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică.

. . microorganisme (pe bază de fenol. .soluţii. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: . rezorcină.grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice).V.grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină).prafuri. . după rezistenţa la apă a peliculelor: . . 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie).cleiuri foarte rezistente la apă (min.cleiuri rezistente la apă (min. după durabilitatea peliculei: .cleiuri nerezistente la apă. .pelicule (filme).grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă. 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă). . laminoformaldehidă). variaţii de umiditate.grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă). .

. . .toxicitate.parametrii regimului de încleiere.pregătirea adezivului. . .starea de agregare a adezivului.aplicarea adezivului. .grosimea stratului de adeziv.pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat.condiţiile de mediu la utilizarea încleierii. . .culoare.condiţii de utilizare.închiderea încleierii. Fazele procesului de încleiere: .tipul de adeziv.proprietăţi anticorozive.proprietăţi anticorozive. . . .V.tipul suprafeţelor de contact. Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: .întărirea adezivului.miros etc. .solicitările mecanice ale îmbinării.metoda de aplicare. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: . . .preţ de cost. . . . .

. umiditatea max. se aplică coeficienţi de reducere (0. calitatea etc. degresate). presiunea vaporilor. tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: .umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei.factorul mediu ambiant (temperatura. Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: . 15%. viteza aerului). .90 pentru teşitura cu panta de 1/12).efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere.factorul lemn (specie.factorul clei (grosimea peliculei.). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): . umiditatea. . suprafeţe curate.conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor. .85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0. uniformitatea.V. prelucrate.datorită acestora. .

Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . . raportul l/b: . Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. fără împingeri transversale. Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I. Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează. permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari.raportul maxim h/b=7.la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. III) în alcătuirea secţiunii transversale. II. 20%. în general.V. la forfecare în lungul rosturilor încleiate.

îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse.pe suprafeţe teşite. ferme etc. .cap la cap. slab solicitată.în formă de dinţi sau dinţi pană. arce. precum şi în zona centrală. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: . . Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe.V. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat. îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora. cadre.

V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig. c. îmbinare în formă de dinţi. îmbinare pe suprafeţe teşite. îmbinare cap la cap. decalarea îmbinărilor . 1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a. d. b.

15 din înălţimea secţiunii (h).50 m.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). panta teşiturii fiind de 1/6. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere. Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0. Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm . . La elementele curbe (arce) având R/a>300. Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens. Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm. prin ţesere. iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe. peste această lăţime. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora.10-0. în zona întinsă a elementelor liniare.V. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune. spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0. panta teşiturii fiind de 1/10.

V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. 3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale. . Fig. respectiv > 20 cm.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig. .V. 4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere.

5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi. jos – la arce). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig. .V.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig.V. în funcţie de natura solicitării. . 6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN VI.

cu excepţia celor încleiate. în general. Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. cadre. . barele cu secţiune compusă au. o rigiditate redusă. compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). arce. compresiune cu încovoiere (stâlpi.VI.). tije etc). CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene. tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc.

d – bare cu fururi scurte. 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig. b – bare cu fururi continue.VI. . e – bare cu zăbrele. c – bare cu eclise continue. f – bare cu inimă plină.

2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile.VI. d – cu cloţuri. b – longitudinale drepte. c – oblice. . CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig.

c – detalii constructive. 3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente. b – din trei elemente.VI. . CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig.

4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie. . CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig.VI.

GRINZI - . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6. .din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15. . Fig.00m. 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire. grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: .se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – schema statică.

GRINZI - 3 Fig. 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon. b – cu piese metalice şi buloane.VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. . 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice.GRINZI - 4 Fig.

20 L. b – diagrama de momente. c – detaliu de îmbinare. . cu îmbinarea la 0. . Fig.se realizează după schema săgeţilor egale.sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m.pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: .VII. 4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire.

2l 0. 5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie . .GRINZI - 6 0.2l Fig.realizarea îmbinării.2l 0.2l 0.2l 0.2l 0. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

avantaje: . . .se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare.dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor . .alcătuire: .GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: .asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .sistem trapezoidal.deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 .cu subgrindă. .cu o contrafişă. .VII.alcătuire şi execuţie simplă.

.VII. c – sistem trapezoidal cu contrafişă. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă. b – cu subgrindă şi contrafişă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 8 Fig.

2 – stâlp. 5 – subgrindă. d – sistem cu suburs şi contrafişe. 8 . c – sistem cu subgrindă şi contrafişe. 1 – grindă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .scoabă. 3 – suburs. 4 – contrafişă. 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs.VII. b – sistem cu contrafişe.GRINZI - 9 Fig. 6 – cosoroabă. . 7 – reazem.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . c – contrafişe din scânduri încrucişate.GRINZI - 10 Fig.VII. . 8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv. b – contrafişe din scânduri.

trapezoidale (cu doi montanţi). b.se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . h/L=1/10-1/15.se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel. 9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular. .avantaje: . L=9-15 m.alcătuire: h/L=1/8.VII. .se obţin deschideri mari. . L=6-9 m. c – sisteme trapezoidale. . . .GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 .triunghiulare (cu un singur montant).economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig.

Fig. .GRINZI - 12 .VII. 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz). CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton. b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 13 Fig.VII. . 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică. c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel.

tălpile se fixează de inimă cu cuie. tălpile se realizează din dulapi de 3.8 cm grosime. pentru rigiditate h=1/9L. după forma secţiunii transversale: în formă de I. la distanţe minime normate. pot fi cu tălpi paralele.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m.8-2. inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate. la grinzi cu o pantă h=1/2L.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară.8-6. cu două pante h=1/4L. (fig. au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. . 14). inima – din scânduri încrucişate de 1. având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200. chesonată etc. 15-20 cm lăţime. cu una sau două pante. din ambele părţi. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . alcătuire: din punct de vedere a formei.VII.

unde lunecările sunt minime.GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii. 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . Fig. cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel.VII. talpa superioară se îmbină cap la cap.

VII. . Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 16 Fig. 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. 13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.

cu două pante şi curbe).L=5-20(25)m. cu două pante.50 m.din scânduri sau dulapi pe muchie . h/L≥1/16. curbe .pachete de scânduri sau dulapi.alcătuire: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . cu secţiune dreptunghiulară. I.GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: . T.. Fig. cu o pantă. . cheson etc. căpriori etc. .utilizate ca pane.VII.cu o pantă. 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. .. .Lmax=7.

VII. 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat.GRINZI - 18 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate. Fig.

inima din placaj: . . Fig.utilizate ca pane.se reduce greutatea proprie.VII. căpriori etc.ondulată. . . .alcătuire: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . constant b. .GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: .se face economie de lemn şi metal. variabil.dreaptă.. 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie.avantaje: . cu moment de inerţie a.

.VII. 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat.GRINZI - 20 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig. 19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie.

utilizate în medii corozive. în industria chimică. .GRINZI - 21 armate: .alcătuire: . . Fig. . 2-blocaje metalice.se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice.cu secţiune dreptunghiulară sau profilată.. etc. 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.armare – cu bare din oţel obişnuit.

pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate. Fig.utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu.armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară. .GRINZI - 22 pretensionate: . .alcătuire:.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI CU ZĂBRELE- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate.se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200.GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri. Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune. iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Alcătuire şi calcul: . . Fig.VII. 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn .

necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse).L = 6 . iar pentru barele întinse se foloseşte oţel.GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: .pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele. . . Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem.VII.h=L/5. Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie.9 m.pot fi trunghiulare sau segment de cerc.talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură.se execută din lemn rotund sau ecarisat. – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate. . . . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării. .

VII. . 2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig.

în cazul când acesta se execută prin chertare laterală . 3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel.Fig.

4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri. .GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

se realizează din dulapi.GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . - pot fi trunghiulare sau trapezoidale. Fig. îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare.VII. L = 15 .20 m. 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel .

VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal .

în fabrici sau ateliere specializate. poligonale. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .L = 10 – 12 m. . h = L / 6 . . .se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate. trapezoidale.VII.nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului.pot fi trunghiulare.talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă. segment de cerc.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal .elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel. Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte.se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m. .

7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate.

îmbinările se realizează cu buloane. .GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal. .VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) . .talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex.L = 15 – 24 m.diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L). .pot fi cu o pantă sau cu două pante. .

. buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn.L = 20 – 30 m.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier.VII.talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment . Fig. . .se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice. h = L / 7 .GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate. .talpa superioară poate fi continuă.îmbinările în noduri se realizează cu eclise. .

VII. 10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig.

Fig. . .GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale. 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . cu o contrasăgeată constructivă.talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc.L = 20 – 30 m.se realizează prin montare pe şantier. h = L / 7 .VII.

L = max.VII. intercalate sau diagonale îmbinate cu cep. .înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm. . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig.sunt realizate prin încleiere.se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş.GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special. 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi . . cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor. 8 m.

GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice . 13: Diagonale triunghi încleiate Fig.VII.

GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate .

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

reducându-se astfel momentul încărcării din riglă. . Sisteme tradiţionale . deschiderile se iau egale. execuţia este simplă.executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie). prin chertare frontală.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul. . îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu. Clasificare: .cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii.. .caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut. contrafişele se dispun la o treime din deschidere.executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat).

sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu..se utilizează la construcţii tip şopron.pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele. Cadre-ferme . . . . 1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.

. Fig.pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 . din lemn rotund. 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti .

cu rigla grindă cu inima plină. – cu rigla grindă cu zăbrele . .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. b.. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 . după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o. la execuţie. Fig. 8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului . respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a..pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează. unde a este grosimea scândurilor.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m.cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. d. . b. c. – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte. . Fig.. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe.

– cadre cu două articulaţii. Fig. 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig. b. 11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant . – cadre cu trei articulaţii..

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii . poduri. cu tirant sau fără tirant).. Fig. Se utilizează la construcţii civile. industriale. etc.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. Clasificare: .după schema statică (cu două sau trei articulaţii.

după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) . .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig. 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii..

Fig.se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic.. – din grinzi drepte.caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte . . . 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a. b.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale . -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m. – din grinzi consolidate (macaz).particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.. 4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte .

.75 – 1. . . cu tirant sau fără tirant. 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior.se realizează cu deschideri mari. .distanţa dintre arce este de 0.se realizează din elemente de tip lamele (in 2.50 m.. Fig. . 3 sau 4 rânduri). Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre .au deschideri mici.se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30).au talpa superioară curbă.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig.. 6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie .

se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric.se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii).. . .pentru calculul coeficienţilor λ. φ.0.0. .6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric. .0.7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric. . . ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: .în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora.

– momentul încovoietor.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig. – forţa axială . 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a.– momentul încovoietor. b. d. – forţa tăietoare. d. – deformata. c.. 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a. c. – forţa tăietoare. – deformata. b. – forţa axială Fig.

d. c.– momentul încovoietor. – deformata. c. – deformata..– momentul încovoietor. 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. d. b. b. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig. – forţa axială Fig. – forţa axială . – forţa tăietoare. – forţa tăietoare.

rigiditate şi durabilitate ridicată. la naşteri). .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne . după cum s-a precizat mai sus. cu sau fără tirant. ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac.construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie. conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică. iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax.arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii. . Pentru valori mici ale momentului încovoietor. . Calculul .caracteristici .arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m. piese pentru articulaţii etc. .se realizează cu două sau cu trei articulaţii. ziduri sau fundaţii). pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ). Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare. îmbinării cu elementele metalice (tiranţi.au capacitate portantă.se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii. .pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax. arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere. .sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult. ..) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi.

12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig. 11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig.. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig. 14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

. 15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig.

. 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig. 17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie .

18: Modul de realizare a nodului de reazem .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig..

se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe. Fig. 19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele ..

20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig..

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig.. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII.CONTRAVÂNTUIRI- . STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .

seism). Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului. . Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali. La acoperişurile cu tavan.. de regulă. trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid. la capetele construcţiei. Contravântuirile din planul acoperişului se dispun.CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii.

din tiranţi de oţel lat sau rotund. dacă e cazul (la mijlocul acoperişului). Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete. La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. rigle din lemn. Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi. în câmp. arce etc.. . cadre.CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi.

CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig. 1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane. ..

Fig. .. 3: Modul de prindere a contravântuirilor. 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane.CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig.

. .CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. 4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.

CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. . 5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant..

. 6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii.CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig. .

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

. care lucrează la eforturi axiale. . Fig. Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină. 1: Suprafeţe cutate.

2: Suprafeţe cilindrice. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig..

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig.. . 3: Suprafeţe cilindrice.

6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice.. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig. Fig. 5: Sisteme de îmbinare.. . 4: Suprafeţe conoidale.

Fig. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig. 7: Suprafeţe hiperbolice.. 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice.

5 .podină oblică..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig. 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 .inel superior. 3 . 6-inel inferior de reazem .nervuri. 4 .podină inelară.arce de rigidizare. 2 .

10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 . 5 ..arce încleiate.podină radială. 4 . 6-inel de reazem .inel superior.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig. 3 .podină oblică. 2 – pane inelare.

. 12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise). 3 – astereală longitudinală superioară. Fig. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig. 4 – nervuri de rigidizare. 2 – astereală înclinată. 5 – arcul fronton. .

Fig. c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie.. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit. b – reţea rombică. . 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig. b – din lemn încleiat.

15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig..

. 17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică . Fig. 16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig.

zăpezii şi a vântului. b. . – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii. zăpezii şi a vântului: a.. – vedere în plan. c. e. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. – vedere în perspectivă. d.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii.