CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

ELEMENTE DE BAZĂ 5 5. Fig. 2: Secţiune prin trunchi .I. taiată din trunchi. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. 1: Pană din lemn.

. 3: Structura unui trunchi (transversal). 4: Secţiune radială. ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. Fig. 5: Secţiune tangenţială. Fig.I.

ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig.I. . 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul. 7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. Fig.

lemn târziu Fig. H  6% anizotropia lemn timpuriu. O2  44%. . 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual).I. ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%.

frasin.lemn brut (rotund). Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: .foioase (salcâm. gorun. brad). . pin.I. ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. 10: Lemn ecarisat. Fig. . molid. ulm.răşinoase (larice. fag. Fig. stejar. plop). .lemn ecarisat (cherestea). . 9: Lemn rotund.

clasificare cherestea: Fig. 11: Cherestea tivită sau netivită.zvântată .după modul de debitare (tivită sau netivită). . .verde .  sub 18%.semiuscată . ELEMENTE DE BAZĂ 10 .  18 – 24%.  24 – 30%.I.uscată  peste 30%.după umiditate: .

IV. . T. B). III. ELEMENTE DE BAZĂ 11 . rigle. . 12: Sortimente de cherestea.după sortimente: scânduri.după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A.I. etc. V. şipci. grinzi. Fig. dulapi.

Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere. curbură) şi de structură (concreştere. . Degradare cauzată de lovituri. Crăpătură. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. etc) Fig.I. ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. c. b. Rulură asociată unei crăpături a inimii.

ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig.I.) ...Calitatea III: (d1 d2 d3 . (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 ..) .Calitatea I: . 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării. 14: Categorii de calitate: .) b 4 b 3 b 2 Fig...Calitatea II: ..

de exemplu: grinzi cu zăbrele. piese speciale. II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. a). ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. dornuri. Elemente întinse şi întinse-încovoiate. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. eclise. etc. piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). b). Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. .I. pene. grinzi simple.

paraziţilor vegetali.I. contragerea şi umflarea Fig. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare. . ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor. microorganismelor.

ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig.I. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii. .

I. răşinoase europene (R). ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. stejar şi fag (F) . 18: Contragere sau umflare.

21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. . în cele 3 direcţii principale. Fig. 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului.I. Fig.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .CONSTRUCŢII DIN LEMN II.

II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. 1: Solicitarea de întindere: a). perpendicular pe fibre.000 daN/cm2. 1.rezistenţa de rupere la întindere: cca.000 – 140.27. pe epruvete standardizate.modulul de elasticitate: E = 110. Fig. . b). . pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . ruperea se produce brusc. se aplică un coeficient de corecţie de 0. realizate din lemn fără defecte. 1000 daN/cm2. fără deformaţii plastice. în lungul fibrelor.

400 daN/cm2.modulul de elasticitate: E = 110.000 – 130.6 – 0. se aplică un coeficient de corecţie de 0. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2.II.000 daN/cm2. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor.7. . Fig.rezistenţa de rupere la compresiune: cca. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate. .

80 pentru lemnul rotund. – plastic. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3. – elastic. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă.50 pentru lemnul ecarisat şi 0.60-0.II.40-0. ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate. se aplică un coeficient de corecţie de 0. b). 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a). – elasto-plastic. c). . 750 daN/cm2. Fig. cca.

II. – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime. – pe o parte din lungime. 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a). Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. b). . c). PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4. – pe întreaga suprafaţă.

000 – 9.depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 . specificul inelelor anuale etc. .creşte odată cu micşorarea unghiului Fig.000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate.E = 6. .).II. în funcţie de unghiul . modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: . 6: Variaţia rezistenţei la strivire.

Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare. 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2). PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. . 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2).II. 2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig.

Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia .II. 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere. 2 – întindere şi 3 – compresiune. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6.proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. Fig. la: .

rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii.umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică. Fig. . 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea.II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea . dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) .

. rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită. care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau. .aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe.creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%. . durata de acţiune a încărcării: . . rezistenţa de durată a lemnului d.nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC.nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3. pe scurt.dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării.dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3. oricât de mare ar fi durata de solicitare.creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice. rezistenţa la compresiune se reduce de 1.5 ori. . densitatea: .mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 . . .cu cât viteza de încărcare creşte. indiferent de natura solicitării. . rezistenţele cresc.rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii.II.

10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d.0. . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 .II.7 la compresiune. Fig. . .coeficientul de durată kd = d / r este: .aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator. 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d.0.5 la întindere. pe epruvete standard.şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig. . .6 la încovoiere.0.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.CONSTRUCŢII DIN LEMN III.

III. Alcătuirea şarpantei. 6 – Cleşti. 4 – Pană intermediară. 5 – Cosoroabă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . 7 – Contrafişe. elemente componente Fig. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. 8 – Căpriori. 3 – Pană de coamă. 2 – Pop.

. Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. 2 – Coardă (talpă). Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig. c). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. b).III. Distribuţia eforturilor în elemente. a). Rigiditate la încărcări laterale. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. 3 – Contravântuiri.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig. b). 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a).III. longitudinal. Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale. cu reazem intermediar. . Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

6 – Contrafişă. 3 – Cosoroabă. 6 – Contrafişă. a).III. 5 – Căprior. 2 – Pop. a). Schema de rezemare căpriori. 4 – Pană intermediară. 7 – Cleşti. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 2 – Pop. Schema de rezemare căpriori. 3 – Cosoroabă. b). b). 5: Şarpantă cu scaun dublu. 5 – Căprior. 8 – Arbaletrier. Schema statică în dreptul fermei. Schema statică în dreptul fermei. 4 – Pană intermediară. 7 – Cleşti. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. Fig.

Schema şarpantelor. 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a).III. b). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. Schemă de rezemare căpriori. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. .

6 – Montant. 9 – Bară transversală. 2 – Căprior. 8 – Îmb. 5 – Pană intermediară. a). 4 – Cosoroabă. b). 6 – Montant. a).III. 3 – Arbaletrier. 2 – Căprior. Schema de rezemare căpriori. 4 – Cosoroabă. Schema statică în dreptul fermei. 7 – Contrafişă. Schema statică în dreptul fermei. . Schema de rezemare căpriori. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. Fig. 8 – Îmbinare montant – coardă. 7 – Contrafişă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Arbaletrier. b). 10 – Cleşti. 5 – Pană de coamă. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. montant – coardă.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 4 – Pană intermediară. 8 – Arbaletrier. a). 7 – Căprior. 6 – Pop. . 5 – Montant. 3 – Pană de coamă. 2 – Cosoroabă. Schema de rezemare căpriori. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig.III. 9 – Contrafişă. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. 10 – Cleşti.

6 – Cleşti. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 4 – Pană de coamă. 7 – Contrafişă a). 10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă. 3 – Cosoroabă. 2 – Pop. 5 – Căprior.III. . Schema de rezemare căpriori. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig.

Varianta I: 1 – Talpă. 4 – Pană de coamă. Schema de rezemare căpriori.. 6 – Căprior. a). 5 – Pană interm. 3 – Cosoroabă. b). a). 4 – Pană de coamă. Varianta II: 1 – Talpă. 3 – Cosoroabă. Schema de rezemare căpriori. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice..III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. Schema statică în dreptul fermei. 5 – Pană interm. 7 – Cleşti. 2 – Pop înclinat. . Fig. Schema statică în dreptul fermei. 6 – Căprior. b). 2 – Pop înclinat. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 7 – Cleşti.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 4 – Cosoroabă.. 5 – Pană de coamă. 7 – Căprior. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 3 – Pop vertical. a). 6 . 2 – Pop înclinat. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă.III. 8 – Cleşti. – Pană interm. Schema de rezemare căpriori.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

2 – Talpă superioară. din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon. – Diagonale. 3 – Talpă inferioară. 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Ancoraj + buloane 4 .III.

2 – Aparat de reazem. .III. 7 – Pane. 5 – Piesă de îmbinare în nod central. 4 – Montanţi. 19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 8 – Învelitoare. 6 – Talpă superioară. 3 – Diagonale. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig.

III. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor. Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig.III. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei. . Fig. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei.

III. . 23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. .

– popi înclinaţi. Stabilirea suprafeţei de strivire.III. 25: Schema de calcul a popilor: a). b). – popi verticali. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

– dispuse simetric în secţiune). 6 cm. . Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min.. Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare.III. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. 40 cm2 şi min. distanţa dintre reazeme. Eforturile unitare efective. buloane. iar a celei nete de min. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min. dar max. respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea). respectiv săgeţile adm. etc. 3 cm).

Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului. stări limită ale exploatării normale. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. provizorii. clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare. clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4. deplasărilor statice sau dinamice excesive.ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive. Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn.ruperi de diferite naturi. . în special.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei. corespunzând epuizării capacităţii portante: . corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie. datorită. .

Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn.mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor. la diverse solicitări. definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.III. conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie.final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere. unde: .fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor. .f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare.fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate.fmax. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi . . .f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului). . Deformaţiile maxime admise fmax. unde: .  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă. .mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos.final  f1  f 2  fi  fc .

unde: .III. . modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3.Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos.final  fadm .Si este caracteristica secţională (arie. .fadm este deformaţia maximă admisă. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare. se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi .mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării). La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax. . la diferite solicitări. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn. unde: . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .CONSTRUCŢII DIN LEMN IV.

în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea. Fig.de solidarizare. c – în noduri. * 1. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii.IV. .de prelungire. 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire. . Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei.îmbinări în noduri. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: . . b – de solidarizare.

. cuie).IV. dacă cedarea se produce brusc. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). legături de siguranţă (buloane. Cu excepţia îmbinărilor încleiate. solicitate la întindere (piese metalice – juguri). chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). în fabrici sau ateliere specializate. toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. solicitate la forfecare (încleiate). pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. pe şantier. îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. scoabe. iar piesele din lemn la strivire. solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare). solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie).

Legăturile folosite (cuie. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2. . să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. buloane. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate.) au rol de siguranţă. asigurându-se precizia necesară. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide.IV. etc. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor. 3. să se poată executa mecanizat. scoabe.

.chertare laterală.cu 3 suprafeţe de rezemare. . .ortogonală.după bisectoare.* Fig.cu prag dublu. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: . . – .cu prag simplu. 2: Chertare frontală ortogonală. .normală la suprafaţa de forfecare. îmbinări cu cep. .IV.

fermă cu talpa superioară frântă. 3: Chertare cu prag simplu. . 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a. cadru de lemn.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig. 4: Chertare cu prag dublu. b. Fig. Fig.

6: Chertare după bisectoare. 8: Chertare laterală.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig. 7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. Fig. . Fig.

cu cep plat înclinat e. c. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. cu cep ascuns şi umăr. prin suprapunere şi cep ascuns. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. 9: Îmbinări cu cep: a. b. cu umăr drept şi cepuri rotunde. f. cu cep străpuns şi bulon. . d.IV.

după modul de realizare a îmbinării: .metal. lucrând în general la strivire sau forfecare. . . . având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente. montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate. . .prismatice.IV.lemn.netede.mase plastice. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4. Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: ..inelare. după forma lor: . .prin presare.cu dinţi. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică. .introduse în locaşuri pregătite. inelară etc.

IV.transversale . în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale.longitudinale înclinate. 10: Modul de lucru al unei pene prismatice. penele prismatice din lemn pot fi: .longitudinale orizontale. pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc). Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii. Fig. . se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere). .

Fig. Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) . 12: Pene transversale şi bulon. Fig. . 13: Pene longitudinale oblice. 14: Pene longitudinale drepte.IV. 11: Pene duble transversale.

b. grindă compusă cu pene transversale. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig. înnădire cu pene transversale. 15: Utilizarea penelor: a. .IV.

inel închis. inel cu tăietură. . pene inelare netede sub formă de inel închis. în formă de disc (din fontă). ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc. pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. c. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a.IV. Fig. b.

IV. 19: Locaşuri pentru pene inelare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. Fig. 17: Tipuri de pene inelare. 18: Pene inelare. Fig. .

Fig.din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a . . montajul semi-inelelor. alcătuire.din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) . .IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: . b. 20: Inele Appel şi Rigling: a.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

b. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese. d. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese. c. . 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese.IV.

unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor.IV. etc. 26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. umiditate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. . Fig. temperatură. numărul secţiunilor de forfecare. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. – tabele!.

în diagonală). ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. . în zig-zag. 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor.IV. b. Fig. 27: Număr par sau impar de rânduri (a.

se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0.9 din diametrul tijei. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă. 1.5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut).IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. peste acest diametru. 6 mm se bat direct. Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane. Fig. Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi). 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. .

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6. Datorită aşezarii în secţiune. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. iar piesele de îmbinat. lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă. la fel ca pentru tijele cilindrice. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel. tijele lamelare lucrează la încovoiere. principial. strivire şi forfecare normal pe fibre. Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor.IV. pe porţiunea dintre plăcuţe. .

30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn. când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!). când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. b. rezultă distanţa dintre tije. Fig. din condiţia de strivire. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. .IV.

. sau diagonale ale fermelor. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn. b. tirant din oţel rotund + contra-placă. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp. 31: Îmbinare tirant: a. iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7. tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. Fig. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere.IV. . impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm.întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 .pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0. prin introducerea unui coeficient de corecţie ka.în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi. trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi.calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An .8. .IV. .

în cazul introducerii prin batere. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. 32: Îmbinări cu scoabe. . Date constructive.scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii.IV. poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru. . când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds. Fig. .efortul admisibil al unei scoabe.

în general. la realizarea îmbinărilor în noduri.calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală. .IV. pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere. . . . 33: Juguri şi zbanţuri din oţel. în general.forma jugurilor este dată. de natura îmbinării. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează.calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. Fig.

Tip “Menig”. Tip “Twinaplate”. Tip “Gang Nail”. . . . c.permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei. Fig.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. 34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a.IV. de obicei prin zincare. protejate la coroziune. din oţeluri speciale. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri. b.

. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig. 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp.IV. Fig. 36: Piesă de rezemare pentru grinzi.

b. Piese de continuizare la grinzi.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. 38: a. 37: Piese de legătură pentru grinzi. Piese de legătură înglobate. Fig. .

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig. 39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri.IV. .

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .CONSTRUCŢII DIN LEMN V.

prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică. Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali. folosită la asamblarea lemnului şi placajelor. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1. În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice.la temperatura camerei (20-30°).V. Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: . .la cald (peste 130-100°).la temperatură intermediară (30-100°).la rece (sub 20°). . După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice. .

.prafuri. 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă).grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină).soluţii.grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă).cleiuri foarte rezistente la apă (min.cleiuri nerezistente la apă. microorganisme (pe bază de fenol. .grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice). după durabilitatea peliculei: . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: . . . după rezistenţa la apă a peliculelor: .pelicule (filme). rezorcină. .V.cleiuri rezistente la apă (min. 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie). . laminoformaldehidă).grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă. . . variaţii de umiditate.

toxicitate. .aplicarea adezivului.preţ de cost. .tipul suprafeţelor de contact. Fazele procesului de încleiere: .închiderea încleierii. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: . .pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat. . . . .miros etc. .metoda de aplicare. . .V.proprietăţi anticorozive.condiţii de utilizare.starea de agregare a adezivului.parametrii regimului de încleiere. . . .condiţiile de mediu la utilizarea încleierii. .grosimea stratului de adeziv.solicitările mecanice ale îmbinării.întărirea adezivului.tipul de adeziv.culoare. .proprietăţi anticorozive. Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: .pregătirea adezivului. . .

. prelucrate. umiditatea max. viteza aerului). Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: . degresate).datorită acestora.V.factorul clei (grosimea peliculei.factorul mediu ambiant (temperatura.). calitatea etc. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): . . tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: . 15%. se aplică coeficienţi de reducere (0. presiunea vaporilor. . .90 pentru teşitura cu panta de 1/12).efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere. .umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei.factorul lemn (specie. suprafeţe curate. uniformitatea.conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor.85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0. umiditatea.

Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I.la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca. III) în alcătuirea secţiunii transversale. în general. raportul l/b: . permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. 20%. . II. . Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează. Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. la forfecare în lungul rosturilor încleiate.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3.V. fără împingeri transversale.raportul maxim h/b=7.

arce. precum şi în zona centrală. . . Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe. cadre. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat.în formă de dinţi sau dinţi pană. ferme etc. slab solicitată. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: .V. îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse.pe suprafeţe teşite. îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora.cap la cap.

decalarea îmbinărilor . îmbinare cap la cap.V. b. îmbinare pe suprafeţe teşite. c. d. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig. 1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a. îmbinare în formă de dinţi.

panta teşiturii fiind de 1/6.10-0. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere. . peste această lăţime. Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0. în zona întinsă a elementelor liniare. Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm . Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0.V. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive.50 m. iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora. panta teşiturii fiind de 1/10. La elementele curbe (arce) având R/a>300. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune. iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării.15 din înălţimea secţiunii (h). prin ţesere. Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm.

2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. 3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale. respectiv > 20 cm.V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig. Fig. .

4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig.V.

V. 5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig. . jos – la arce).

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig. . 6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate.V. în funcţie de natura solicitării.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .

tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc.). compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). în general. cu excepţia celor încleiate. arce. tije etc). compresiune cu încovoiere (stâlpi. barele cu secţiune compusă au. . Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. o rigiditate redusă. Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene. cadre.VI.

b – bare cu fururi continue. d – bare cu fururi scurte. f – bare cu inimă plină.VI. . 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. e – bare cu zăbrele. c – bare cu eclise continue. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig.

2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile. d – cu cloţuri. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig. c – oblice.VI. . b – longitudinale drepte.

VI. . c – detalii constructive. b – din trei elemente. 3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig.

VI. 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie. . CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig.

GRINZI - .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: .se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem. b – schema statică. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .00m. Fig. 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire.din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15.VII.GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6.

b – cu piese metalice şi buloane. 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 3 Fig.VII.

GRINZI - 4 Fig. 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .VII.

. Fig. b – diagrama de momente.sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m.GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: . c – detaliu de îmbinare. 4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire. .se realizează după schema săgeţilor egale. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . cu îmbinarea la 0.20 L. .pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15.VII.

2l 0.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .2l 0.realizarea îmbinării.2l Fig.GRINZI - 6 0. 5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie . .2l 0.2l 0.2l 0.

. .se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare.cu subgrindă.deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 .VII.dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor .sistem trapezoidal. . .alcătuire: .cu o contrafişă. .GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: .asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru.avantaje: .alcătuire şi execuţie simplă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 8 Fig. b – cu subgrindă şi contrafişă. .VII. c – sistem trapezoidal cu contrafişă. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă.

b – sistem cu contrafişe. 1 – grindă. 3 – suburs. 4 – contrafişă. 2 – stâlp. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs. d – sistem cu suburs şi contrafişe.GRINZI - 9 Fig.VII. 8 . c – sistem cu subgrindă şi contrafişe. . 6 – cosoroabă. 5 – subgrindă. 7 – reazem.scoabă.

b – contrafişe din scânduri.GRINZI - 10 Fig. c – contrafişe din scânduri încrucişate. 8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

. . .se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere . h/L=1/10-1/15. b.VII. c – sisteme trapezoidale.GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 .alcătuire: h/L=1/8.se obţin deschideri mari.se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel.trapezoidale (cu doi montanţi). CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . L=6-9 m.avantaje: . . . L=9-15 m.triunghiulare (cu un singur montant).economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig. 9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular. .

Fig.VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 12 . 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz).

d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton. .GRINZI - 13 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică. b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată. c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel.

inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate. 15-20 cm lăţime. pentru rigiditate h=1/9L. au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. după forma secţiunii transversale: în formă de I.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m.VII. alcătuire: din punct de vedere a formei. având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară. . tălpile se realizează din dulapi de 3.8-6. (fig. cu una sau două pante. chesonată etc.8 cm grosime. din ambele părţi.8-2. la distanţe minime normate. 14). la grinzi cu o pantă h=1/2L. tălpile se fixează de inimă cu cuie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . cu două pante h=1/4L. inima – din scânduri încrucişate de 1. pot fi cu tălpi paralele.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. . Fig.GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii. cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel. talpa superioară se îmbină cap la cap. unde lunecările sunt minime.VII.

VII.GRINZI - 16 Fig. Fig. 13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

cu două pante şi curbe). cheson etc. cu secţiune dreptunghiulară. căpriori etc. 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. Fig.utilizate ca pane.50 m..alcătuire: ..L=5-20(25)m.cu o pantă. h/L≥1/16.pachete de scânduri sau dulapi. . cu două pante. T. cu o pantă.GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: .din scânduri sau dulapi pe muchie . I. .VII.Lmax=7. curbe . . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

GRINZI - 18 Fig.VII. Fig. 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate. .

.avantaje: .se face economie de lemn şi metal.utilizate ca pane.ondulată.dreaptă.GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: . .alcătuire: . cu moment de inerţie a. . Fig.se reduce greutatea proprie. 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie. căpriori etc. ..inima din placaj: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . constant b. .VII. variabil.

19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie.GRINZI - 20 Fig. . 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. Fig.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel.cu secţiune dreptunghiulară sau profilată.VII.utilizate în medii corozive.se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice. Fig.. .alcătuire: . . .armare – cu bare din oţel obişnuit. în industria chimică.GRINZI - 21 armate: . 2-blocaje metalice. . etc.

. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate.GRINZI - 22 pretensionate: .utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu.armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară. . .VII.pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor. Fig.alcătuire:.

GRINZI CU ZĂBRELE- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn .GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri.se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate. Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune.VII. .se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200. Alcătuire şi calcul: . Fig.

.necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse).L = 6 .GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: . . – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate.9 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . .talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură.se execută din lemn rotund sau ecarisat. . . iar pentru barele întinse se foloseşte oţel. Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie.VII.pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele.h=L/5. . Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem. Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării.pot fi trunghiulare sau segment de cerc.

.VII. 2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie.GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

în cazul când acesta se execută prin chertare laterală . 3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel.Fig.

VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri.GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . L = 15 .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate. Fig. se realizează din dulapi. 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel . - pot fi trunghiulare sau trapezoidale. îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare.20 m.

GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal .

.nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului. . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. în fabrici sau ateliere specializate. poligonale.talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă.elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel. trapezoidale.se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m.L = 10 – 12 m. segment de cerc.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal . . . h = L / 6 . .se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate.pot fi trunghiulare. Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig. 7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig. . 8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate.VII.

. pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) . .L = 15 – 24 m. . . .VII.talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex.diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L). . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .îmbinările se realizează cu buloane.pot fi cu o pantă sau cu două pante.GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal.

. .L = 20 – 30 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn.talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier. 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment . Fig.se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice.GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate.talpa superioară poate fi continuă. .VII. . h = L / 7 .îmbinările în noduri se realizează cu eclise.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m .GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig.VII.

VII. 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . h = L / 7 . . Fig.GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale. cu o contrasăgeată constructivă.se realizează prin montare pe şantier.talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc.L = 20 – 30 m. .

intercalate sau diagonale îmbinate cu cep.L = max.înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm. Fig.GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special.sunt realizate prin încleiere. cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor. . 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi .VII.se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 8 m. .

VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice . 13: Diagonale triunghi încleiate Fig.

VII. 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

reducându-se astfel momentul încărcării din riglă.executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat). Clasificare: . prin chertare frontală. deschiderile se iau egale. .caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut. îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu. contrafişele se dispun la o treime din deschidere. . . execuţia este simplă..cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul.executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie). Sisteme tradiţionale .

.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig. . .. 1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe.pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele. Cadre-ferme .sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu.se utilizează la construcţii tip şopron.

din lemn rotund. Fig..CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 .pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii. 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti .

cu rigla grindă cu inima plină. b. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a. . – cu rigla grindă cu zăbrele .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig..

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

Fig. la execuţie. unde a este grosimea scândurilor.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 . respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a. după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o.. 8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului .pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează.

– de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe. d. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a. Fig. b.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m.. .cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. c. . – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante.

11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig. 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a.. b. – cadre cu două articulaţii. – cadre cu trei articulaţii. Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .

1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii . poduri. etc. Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. Clasificare: . Se utilizează la construcţii civile.după schema statică (cu două sau trei articulaţii.. cu tirant sau fără tirant). industriale.

. 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) . .

3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a. Fig.caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte . b. – din grinzi consolidate (macaz)..se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic.particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi. – din grinzi drepte. . .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale . -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. 4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte ..

se realizează din elemente de tip lamele (in 2. 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior.75 – 1. .au deschideri mici. . Fig. cu tirant sau fără tirant.au talpa superioară curbă. .. Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc . .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre .se realizează cu deschideri mari.50 m. 3 sau 4 rânduri). .se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30).distanţa dintre arce este de 0.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig. 6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie ..

6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric. .0. . . .în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora.se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii).0. .7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric.. φ.5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric. ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: .se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .0. .pentru calculul coeficienţilor λ.

– forţa axială Fig.. – forţa tăietoare. d. b. c.– momentul încovoietor. – forţa tăietoare. 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a. c.– momentul încovoietor. – forţa axială . – deformata.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig. d. b. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. – deformata.

– momentul încovoietor. b. d. c. – forţa tăietoare. c. b. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. – forţa axială Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig. – deformata. d.. – deformata.– momentul încovoietor. – forţa axială . 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. – forţa tăietoare.

după cum s-a precizat mai sus.sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult. .caracteristici .au capacitate portantă.se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii. îmbinării cu elementele metalice (tiranţi. Calculul ..construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie. .) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi. conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică.arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m.arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii. . cu sau fără tirant. pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ). ziduri sau fundaţii). arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere. iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax. la naşteri).pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax. . . piese pentru articulaţii etc. Pentru valori mici ale momentului încovoietor.se realizează cu două sau cu trei articulaţii. rigiditate şi durabilitate ridicată.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne . . Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare. ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac. .

. 11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig. 12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig. 14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig. 17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie . 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig..

18: Modul de realizare a nodului de reazem .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig..

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele . 19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant .se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe. Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig.. 20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig.. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat .

. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig.

CONTRAVÂNTUIRI- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII. STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .

contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului.. de regulă. . trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid. Contravântuirile din planul acoperişului se dispun. la capetele construcţiei. Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. La acoperişurile cu tavan. seism).CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii. Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali.

Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi. în câmp. cadre. arce etc. rigle din lemn.CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi. dacă e cazul (la mijlocul acoperişului). La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. . din tiranţi de oţel lat sau rotund.. Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete.

..CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig. 1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane.

Fig. 3: Modul de prindere a contravântuirilor. 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane.CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig.. .

CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. 4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant. ..

5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant..CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. .

6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii. .CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig..

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină. 1: Suprafeţe cutate. . Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m. care lucrează la eforturi axiale.. Fig.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig. .. 2: Suprafeţe cilindrice.

.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig. . 3: Suprafeţe cilindrice.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig. . 6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice..

4: Suprafeţe conoidale. 5: Sisteme de îmbinare. Fig.. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig.

Fig.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig. . 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice. 7: Suprafeţe hiperbolice..

. 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig. 6-inel inferior de reazem .inel superior. 5 . 2 . 3 .podină inelară.podină oblică.nervuri.arce de rigidizare. 4 .

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig. 6-inel de reazem .arce încleiate. 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 . 4 ..podină oblică.inel superior.podină radială. 3 . 5 . 2 – pane inelare.

12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise). 3 – astereală longitudinală superioară. 5 – arcul fronton. Fig. .. 4 – nervuri de rigidizare. 2 – astereală înclinată. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig.

c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit.. b – reţea rombică. 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. b – din lemn încleiat. . Fig.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig.

.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig. 15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) .

Fig.. 17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică . 16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig.

. – vedere în perspectivă. d. – vedere în plan.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii. . zăpezii şi a vântului. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. zăpezii şi a vântului: a. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii. c. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. e. b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful