CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. 1: Pană din lemn. taiată din trunchi. Fig. 2: Secţiune prin trunchi . ELEMENTE DE BAZĂ 5 5.I.

Fig.I. Fig. . ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. 4: Secţiune radială. 5: Secţiune tangenţială. 3: Structura unui trunchi (transversal).

7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig.I. . 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul.

. H  6% anizotropia lemn timpuriu. O2  44%. lemn târziu Fig.I. 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual). ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%.

lemn brut (rotund). ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. molid. . Fig. brad).foioase (salcâm. gorun.I. pin. . Fig. ulm.lemn ecarisat (cherestea). plop).răşinoase (larice. stejar. 9: Lemn rotund. . . Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: . frasin. fag. 10: Lemn ecarisat.

I.verde .  24 – 30%. 11: Cherestea tivită sau netivită.după modul de debitare (tivită sau netivită).uscată  peste 30%.după umiditate: .semiuscată . ELEMENTE DE BAZĂ 10 .  18 – 24%. .zvântată . .  sub 18%. clasificare cherestea: Fig.

ELEMENTE DE BAZĂ 11 . V. IV. . şipci. III. Fig.după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. rigle. B). 12: Sortimente de cherestea. T.I.după sortimente: scânduri. etc. grinzi. dulapi. .

ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. etc) Fig. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere. Rulură asociată unei crăpături a inimii. .I. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. b. curbură) şi de structură (concreştere. Degradare cauzată de lovituri. c. Crăpătură.

Calitatea III: (d1 d2 d3 .Calitatea I: .) .) .... 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării. ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig..) b 4 b 3 b 2 Fig.Calitatea II: ..I. 14: Categorii de calitate: . (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 ..

II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. etc. la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. pene. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. a). b).I. eclise. Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. dornuri. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. . piese speciale. piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). de exemplu: grinzi cu zăbrele. grinzi simple. Elemente întinse şi întinse-încovoiate.

paraziţilor vegetali. ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor.I. . microorganismelor. contragerea şi umflarea Fig. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare.

I. ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii. .

răşinoase europene (R). stejar şi fag (F) .I. 18: Contragere sau umflare. ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig.

20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig.I. . Fig. în cele 3 direcţii principale. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului. Fig. 21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund.

CONSTRUCŢII DIN LEMN II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .

II. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . 1.000 daN/cm2. Fig.27. 1000 daN/cm2. b).000 – 140. se aplică un coeficient de corecţie de 0. realizate din lemn fără defecte. în lungul fibrelor. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. . fără deformaţii plastice. ruperea se produce brusc. perpendicular pe fibre.modulul de elasticitate: E = 110. pe epruvete standardizate. pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse. .rezistenţa de rupere la întindere: cca. 1: Solicitarea de întindere: a).

7.II. . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate.6 – 0.modulul de elasticitate: E = 110. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .000 daN/cm2. 400 daN/cm2.rezistenţa de rupere la compresiune: cca. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor.000 – 130. . Fig. se aplică un coeficient de corecţie de 0.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3.80 pentru lemnul rotund. – plastic.60-0. 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a).50 pentru lemnul ecarisat şi 0. c).II. b). – elastic. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . – elasto-plastic. .40-0. 750 daN/cm2. ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate.rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. Fig. cca. se aplică un coeficient de corecţie de 0.

5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a). b). . – pe întreaga suprafaţă. Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. – pe o parte din lungime. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4. – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime. c).II.

). 6: Variaţia rezistenţei la strivire.depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. în funcţie de unghiul .II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 .creşte odată cu micşorarea unghiului Fig.000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate. modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: . . specificul inelelor anuale etc. .000 – 9.E = 6.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. . în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig. 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2). 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2).II. 2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare.

Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6.II. Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia . la: .proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere. 2 – întindere şi 3 – compresiune.

. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea .umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică. 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea. dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) . Fig.II.rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii.

aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe. .creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice.nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3. oricât de mare ar fi durata de solicitare. .creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%. care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau.cu cât viteza de încărcare creşte.dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 .II. densitatea: .rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii. rezistenţa la compresiune se reduce de 1. . .dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3.5 ori. rezistenţele cresc. . durata de acţiune a încărcării: . rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită.mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare. . pe scurt.nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC. . . rezistenţa de durată a lemnului d. indiferent de natura solicitării.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 .şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig. 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d.5 la întindere. 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d. . .aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator.0. pe epruvete standard.coeficientul de durată kd = d / r este: .7 la compresiune.II.0. Fig. .0. . .6 la încovoiere.

CONSTRUCŢII DIN LEMN III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. 7 – Contrafişe. 4 – Pană intermediară. 3 – Pană de coamă. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1. elemente componente Fig. 5 – Cosoroabă.III. Alcătuirea şarpantei. 8 – Căpriori. 6 – Cleşti. 2 – Pop.

Rigiditate la încărcări laterale. 3 – Contravântuiri.III. . Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig. c). 2 – Coardă (talpă). Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. Distribuţia eforturilor în elemente. a). b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale. longitudinal. .III. 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig. b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. cu reazem intermediar. Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante.

a). Schema de rezemare căpriori. 4 – Pană intermediară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Schema de rezemare căpriori. . 5 – Căprior. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. 5 – Căprior. Schema statică în dreptul fermei. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă. Schema statică în dreptul fermei. 7 – Cleşti. 2 – Pop.III. 7 – Cleşti. a). 6 – Contrafişă. 6 – Contrafişă. 3 – Cosoroabă. b). 8 – Arbaletrier. Fig. 3 – Cosoroabă. 2 – Pop. b). 4 – Pană intermediară. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. 5: Şarpantă cu scaun dublu.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Schemă de rezemare căpriori. 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a). . b). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. Schema şarpantelor.

b). Schema de rezemare căpriori. 2 – Căprior.III. 7 – Contrafişă. a). Schema statică în dreptul fermei. 4 – Cosoroabă. Fig. 5 – Pană de coamă. 3 – Arbaletrier. 4 – Cosoroabă. 10 – Cleşti. 5 – Pană intermediară. 2 – Căprior. a). 7 – Contrafişă. 8 – Îmbinare montant – coardă. Schema de rezemare căpriori. 8 – Îmb. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. 9 – Bară transversală. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. Schema statică în dreptul fermei. 6 – Montant. b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. montant – coardă. . 6 – Montant. 3 – Arbaletrier.

2 – Cosoroabă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. 3 – Pană de coamă. 7 – Căprior. a). . Schema de rezemare căpriori. 4 – Pană intermediară. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. 9 – Contrafişă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig. 5 – Montant. 8 – Arbaletrier. 6 – Pop. 10 – Cleşti.

3 – Cosoroabă.III. 6 – Cleşti. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig. . 7 – Contrafişă a). 10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă. Schema de rezemare căpriori. 4 – Pană de coamă. 5 – Căprior. 2 – Pop.

7 – Cleşti.. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 2 – Pop înclinat. 6 – Căprior. a). 4 – Pană de coamă.. 4 – Pană de coamă. Fig. b). . b). 7 – Cleşti. 5 – Pană interm.III. 3 – Cosoroabă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Schema statică în dreptul fermei. Varianta I: 1 – Talpă. Schema de rezemare căpriori. Schema statică în dreptul fermei. 5 – Pană interm. 6 – Căprior. 3 – Cosoroabă. a). 2 – Pop înclinat. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice. Varianta II: 1 – Talpă. Schema de rezemare căpriori.

a). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. 2 – Pop înclinat. 6 . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 4 – Cosoroabă.. 8 – Cleşti. Schema de rezemare căpriori. 3 – Pop vertical. – Pană interm. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă. 7 – Căprior. 5 – Pană de coamă.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Ancoraj + buloane 4 . 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. 2 – Talpă superioară. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. 3 – Talpă inferioară.III. din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon. – Diagonale.

19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. 5 – Piesă de îmbinare în nod central. 8 – Învelitoare. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig. . 4 – Montanţi. 6 – Talpă superioară. 2 – Aparat de reazem.III. 7 – Pane. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Diagonale.

Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig. 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3.

III. . 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei. Fig. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

III. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig. 23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig. . 24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. b).III. 25: Schema de calcul a popilor: a). – popi verticali. – popi înclinaţi. Stabilirea suprafeţei de strivire. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig.

½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. 6 cm. respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare. dar max.. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea). respectiv săgeţile adm. buloane. – dispuse simetric în secţiune). Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min. iar a celei nete de min.III. Eforturile unitare efective. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. distanţa dintre reazeme. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. 40 cm2 şi min. etc. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 cm).

III. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%. . clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4. . clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului. Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn.ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive. deplasărilor statice sau dinamice excesive. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei. în special. corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie.ruperi de diferite naturi. provizorii. . corespunzând epuizării capacităţii portante: . datorită. Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. stări limită ale exploatării normale.

 gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă. .mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere. la diverse solicitări. Deformaţiile maxime admise fmax.III.final  f1  f 2  fi  fc .f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului).mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos. unde: . .Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn. . conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie.fmax. unde: . . .f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare. . .fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate. definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor.

La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax. . la diferite solicitări.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn. .fadm este deformaţia maximă admisă. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. unde: . unde: .Si este caracteristica secţională (arie. se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi .Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare.final  fadm .mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării). modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .CONSTRUCŢII DIN LEMN IV.

de solidarizare. * 1. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii. Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei. Fig.îmbinări în noduri. în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: . . . 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire. b – de solidarizare. c – în noduri. .IV.de prelungire.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). pe şantier. pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. legături de siguranţă (buloane. îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. cuie). dacă cedarea se produce brusc. Cu excepţia îmbinărilor încleiate. solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare). îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). iar piesele din lemn la strivire. . scoabe. solicitate la întindere (piese metalice – juguri). solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. în fabrici sau ateliere specializate.IV. solicitate la forfecare (încleiate).

etc. să se poată executa mecanizat. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. .IV. asigurându-se precizia necesară.) au rol de siguranţă. buloane. Legăturile folosite (cuie. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. scoabe. 3. să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor. deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2. prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului.

. 2: Chertare frontală ortogonală. . – . . .cu prag dublu. îmbinări cu cep. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: .după bisectoare.IV. .cu prag simplu.normală la suprafaţa de forfecare.* Fig.cu 3 suprafeţe de rezemare.ortogonală.chertare laterală. .

. fermă cu talpa superioară frântă.IV. 4: Chertare cu prag dublu. 3: Chertare cu prag simplu. Fig. cadru de lemn. Fig. b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig. 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a.

8: Chertare laterală. Fig.IV. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig. 7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. 6: Chertare după bisectoare. Fig.

prin suprapunere şi cep ascuns. c. 9: Îmbinări cu cep: a. . d. cu cep plat înclinat e. f. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. cu cep ascuns şi umăr. b. cu cep străpuns şi bulon.IV. cu umăr drept şi cepuri rotunde.

.IV. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică. montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate. Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: . .netede.prismatice. .prin presare. după modul de realizare a îmbinării: . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4. având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente. . ..mase plastice.metal.introduse în locaşuri pregătite.cu dinţi. după forma lor: .lemn. . lucrând în general la strivire sau forfecare. inelară etc.inelare. .

Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii. . 10: Modul de lucru al unei pene prismatice.longitudinale orizontale. pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc). penele prismatice din lemn pot fi: . Fig.transversale . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale. . se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere).IV.longitudinale înclinate. în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate.

Fig. 11: Pene duble transversale. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) . 14: Pene longitudinale drepte. 12: Pene transversale şi bulon. Fig.IV. Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig. . 13: Pene longitudinale oblice. Fig.

înnădire cu pene transversale.IV. grindă compusă cu pene transversale. 15: Utilizarea penelor: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig. b. .

în formă de disc (din fontă). b. Fig. inel închis. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a. pene inelare netede sub formă de inel închis. c.IV. . pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc. inel cu tăietură.

18: Pene inelare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. Fig. 19: Locaşuri pentru pene inelare. 17: Tipuri de pene inelare.IV. . Fig.

montajul semi-inelelor.din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a . b. 20: Inele Appel şi Rigling: a.IV. alcătuire. . Fig. .din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig.IV. . cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese. c. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. b. d.

temperatură. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. etc.IV. . Fig. umiditate. – tabele!. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. 26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. numărul secţiunilor de forfecare.

în diagonală). 27: Număr par sau impar de rânduri (a. în zig-zag. 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor. Fig. .IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. b.

Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. . Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi).5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut).9 din diametrul tijei. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă. Fig.IV. peste acest diametru. 1. se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0. 6 mm se bat direct.

la fel ca pentru tijele cilindrice. Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel. tijele lamelare lucrează la încovoiere. . Datorită aşezarii în secţiune. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. principial.IV. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune. strivire şi forfecare normal pe fibre. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6. iar piesele de îmbinat. pe porţiunea dintre plăcuţe. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor.

din condiţia de strivire. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. rezultă distanţa dintre tije. încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. 30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a.IV. b. . Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!).

iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. . sau diagonale ale fermelor. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere. 31: Îmbinare tirant: a. . tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. Fig.întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7. tirant din oţel rotund + contra-placă. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn. impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm. b.IV.

IV. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 .calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An .8. .în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi. trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi.pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0. prin introducerea unui coeficient de corecţie ka.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds.scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii. Fig. . .IV. Date constructive. . 32: Îmbinări cu scoabe. în cazul introducerii prin batere.efortul admisibil al unei scoabe. poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează.forma jugurilor este dată.IV. . pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere. în general. . . în general.calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală. la realizarea îmbinărilor în noduri.calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. Fig. 33: Juguri şi zbanţuri din oţel. de natura îmbinării. .

Tip “Menig”. din oţeluri speciale. Tip “Twinaplate”. . b. .IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri. c. Tip “Gang Nail”. de obicei prin zincare. protejate la coroziune.permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. Fig. . 34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a.

. 36: Piesă de rezemare pentru grinzi. Fig.IV. 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. . 37: Piese de legătură pentru grinzi. Fig.IV. 38: a. Piese de legătură înglobate. b. Piese de continuizare la grinzi.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig. .IV. 39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .CONSTRUCŢII DIN LEMN V.

la temperatura camerei (20-30°). În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice. După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice.V. . . folosită la asamblarea lemnului şi placajelor.la temperatură intermediară (30-100°). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1. prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică. .la cald (peste 130-100°). Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: . Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali. .la rece (sub 20°).

cleiuri rezistente la apă (min. . rezorcină.cleiuri foarte rezistente la apă (min.soluţii.grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă). variaţii de umiditate. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: . . . microorganisme (pe bază de fenol.grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă.grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină). laminoformaldehidă).prafuri.cleiuri nerezistente la apă. . 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie). .V.pelicule (filme). .grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice). . 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă). după rezistenţa la apă a peliculelor: . după durabilitatea peliculei: .

.închiderea încleierii. . .aplicarea adezivului.proprietăţi anticorozive.metoda de aplicare. .parametrii regimului de încleiere.miros etc. Fazele procesului de încleiere: .toxicitate.condiţiile de mediu la utilizarea încleierii. . . . .pregătirea adezivului. .preţ de cost.condiţii de utilizare. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: .culoare.tipul de adeziv. . .grosimea stratului de adeziv.întărirea adezivului. . . . .tipul suprafeţelor de contact. . Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: .pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat. .solicitările mecanice ale îmbinării.V. .proprietăţi anticorozive.starea de agregare a adezivului.

umiditatea. calitatea etc. tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: . prelucrate.efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere. uniformitatea. . degresate). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): . suprafeţe curate.factorul clei (grosimea peliculei.factorul mediu ambiant (temperatura.90 pentru teşitura cu panta de 1/12).conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor. umiditatea max. . . se aplică coeficienţi de reducere (0.umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei.datorită acestora.factorul lemn (specie. presiunea vaporilor.85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0. . .). viteza aerului). 15%. Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: .V.

raportul maxim h/b=7. II. III) în alcătuirea secţiunii transversale. raportul l/b: . .V. . 20%. Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. fără împingeri transversale. Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I. în general. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari. Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit.la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca. la forfecare în lungul rosturilor încleiate.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat.V. . îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora. Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe. precum şi în zona centrală. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: . arce. slab solicitată. cadre.pe suprafeţe teşite. .în formă de dinţi sau dinţi pană. ferme etc.cap la cap. îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse. .

1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a.V. îmbinare pe suprafeţe teşite. decalarea îmbinărilor . c. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig. îmbinare în formă de dinţi. îmbinare cap la cap. d. b.

spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora.V. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere.50 m.15 din înălţimea secţiunii (h). panta teşiturii fiind de 1/10. în zona întinsă a elementelor liniare. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0. . Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm. La elementele curbe (arce) având R/a>300. Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm . peste această lăţime. Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens. Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0. prin ţesere.10-0.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe. panta teşiturii fiind de 1/6. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2.

3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale.V. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig. respectiv > 20 cm. Fig.

4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere.V. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig.

. jos – la arce). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig.V. 5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig.V. . 6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate. în funcţie de natura solicitării.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN VI.

cadre. cu excepţia celor încleiate. Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. compresiune cu încovoiere (stâlpi. . tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc. o rigiditate redusă. în general.VI. barele cu secţiune compusă au. tije etc). compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc).). Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene. arce.

VI. d – bare cu fururi scurte. e – bare cu zăbrele. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig. f – bare cu inimă plină. 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. b – bare cu fururi continue. . c – bare cu eclise continue.

d – cu cloţuri.VI. c – oblice. 2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile. b – longitudinale drepte. . CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig.

3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente.VI. c – detalii constructive. b – din trei elemente. . CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig. 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie.VI. .

GRINZI - .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15. grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: . Fig.GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6. .se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem. . 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire.00m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – schema statică.VII.

VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – cu piese metalice şi buloane.GRINZI - 3 Fig. 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon.

GRINZI - 4 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. . 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice.

4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .20 L.sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m. .VII.GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: . cu îmbinarea la 0. . Fig. .se realizează după schema săgeţilor egale. c – detaliu de îmbinare. b – diagrama de momente.pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .2l 0.VII.2l 0.2l Fig.GRINZI - 6 0.2l 0. 5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie .2l 0.realizarea îmbinării.2l 0. .

.se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare. .GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: . .alcătuire şi execuţie simplă.dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor .asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru.cu o contrafişă.avantaje: . . . .deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 .sistem trapezoidal.cu subgrindă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .alcătuire: .VII.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă. .VII.GRINZI - 8 Fig. c – sistem trapezoidal cu contrafişă. b – cu subgrindă şi contrafişă.

2 – stâlp. b – sistem cu contrafişe.GRINZI - 9 Fig. d – sistem cu suburs şi contrafişe. 1 – grindă.VII. 3 – suburs. 6 – cosoroabă. . 7 – reazem. 5 – subgrindă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 4 – contrafişă. c – sistem cu subgrindă şi contrafişe. 8 . 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs.scoabă.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv. . b – contrafişe din scânduri.GRINZI - 10 Fig. c – contrafişe din scânduri încrucişate.VII.

avantaje: . .trapezoidale (cu doi montanţi). .se obţin deschideri mari. b.triunghiulare (cu un singur montant). . . L=6-9 m.se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere . c – sisteme trapezoidale. L=9-15 m.se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel. . 9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . h/L=1/10-1/15.economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig.VII.alcătuire: h/L=1/8.GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 . .

10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz). CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. Fig.GRINZI - 12 . .

GRINZI - 13 Fig.VII. c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel. d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică. b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată.

tălpile se realizează din dulapi de 3. . 14). pentru rigiditate h=1/9L. la distanţe minime normate. din ambele părţi. inima – din scânduri încrucişate de 1.8-2. cu două pante h=1/4L. după forma secţiunii transversale: în formă de I.8-6. pot fi cu tălpi paralele. la grinzi cu o pantă h=1/2L.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m. au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. alcătuire: din punct de vedere a formei. cu una sau două pante. tălpile se fixează de inimă cu cuie. (fig. inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate. 15-20 cm lăţime. având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200. chesonată etc. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară.8 cm grosime.

VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig. talpa superioară se îmbină cap la cap. cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel. 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii. unde lunecările sunt minime.

. 13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.GRINZI - 16 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. Fig.

h/L≥1/16.. .. 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. cu secţiune dreptunghiulară. cu două pante.GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: . căpriori etc. . T.L=5-20(25)m. Fig. curbe . . cu o pantă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . cheson etc.50 m. cu două pante şi curbe). .VII.Lmax=7.alcătuire: . I.pachete de scânduri sau dulapi.utilizate ca pane.cu o pantă.din scânduri sau dulapi pe muchie .

16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate.VII. 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .GRINZI - 18 Fig. Fig.

. căpriori etc. 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie.avantaje: .GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: .dreaptă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .se reduce greutatea proprie.ondulată. .utilizate ca pane. .alcătuire: ..se face economie de lemn şi metal. Fig. constant b. cu moment de inerţie a. variabil.inima din placaj: . .VII. .

19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie. . 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat.GRINZI - 20 Fig. Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

cu secţiune dreptunghiulară sau profilată.utilizate în medii corozive. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 21 armate: . în industria chimică. . .armare – cu bare din oţel obişnuit. 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel.se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice.. . Fig.alcătuire: . 2-blocaje metalice.VII. etc. .

.armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară.utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu. .GRINZI - 22 pretensionate: . 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate. Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .alcătuire:.pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor.VII.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI CU ZĂBRELE- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

.GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri.VII. Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune. 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn . iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Alcătuire şi calcul: .se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200.se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate. Fig.

. .se execută din lemn rotund sau ecarisat. – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate.VII.h=L/5. .pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele. Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem. iar pentru barele întinse se foloseşte oţel.talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură. . . Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării. Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie.L = 6 .pot fi trunghiulare sau segment de cerc. .9 m. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: .necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse).

2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie.VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel.Fig. în cazul când acesta se execută prin chertare laterală .

4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig.

îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . L = 15 .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. se realizează din dulapi. 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel .20 m. necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate. - pot fi trunghiulare sau trapezoidale. Fig.

GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal .VII.

h = L / 6 . . .se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate.VII.pot fi trunghiulare. . Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal . segment de cerc.elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel.nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului. poligonale. în fabrici sau ateliere specializate. .se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m. .talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .L = 10 – 12 m. trapezoidale.

GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .VII.

VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig. 8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate.

. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) .VII. . .L = 15 – 24 m.GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal.diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L). .pot fi cu o pantă sau cu două pante.talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex.îmbinările se realizează cu buloane.

.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier. . .îmbinările în noduri se realizează cu eclise.VII. buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn. Fig.talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb.se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .L = 20 – 30 m. .talpa superioară poate fi continuă. 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment .GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate. h = L / 7 .

10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere . .talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc.se realizează prin montare pe şantier. Fig.VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale. h = L / 7 .L = 20 – 30 m. . cu o contrasăgeată constructivă.

sunt realizate prin încleiere. cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor.L = max. 8 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special.înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm. Fig. . .VII.se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş. intercalate sau diagonale îmbinate cu cep. 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi . . .

13: Diagonale triunghi încleiate Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig.VII. 14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate .GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig.VII.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .

. Clasificare: .cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii. . execuţia este simplă. deschiderile se iau egale. Sisteme tradiţionale .executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat).caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut. . prin chertare frontală. reducându-se astfel momentul încărcării din riglă. contrafişele se dispun la o treime din deschidere.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul. îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu..executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie).

pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele. Cadre-ferme .. . 1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe. .sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.se utilizează la construcţii tip şopron. .

pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 . 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti . din lemn rotund.. Fig.

– cu rigla grindă cu zăbrele .cu rigla grindă cu inima plină.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a. .. b.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului . după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o. respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a. unde a este grosimea scândurilor. Fig. la execuţie.pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează..CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 .

cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte. d. – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m. c. b. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a.. Fig. . .

. 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a. – cadre cu două articulaţii. 11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant . – cadre cu trei articulaţii. Fig.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig. b.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

cu tirant sau fără tirant). etc. industriale.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant..după schema statică (cu două sau trei articulaţii. Fig. 1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii . Se utilizează la construcţii civile. Clasificare: . poduri.

.după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig. 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii.

-se folosesc pentru deschideri de 6-30 m.se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic.caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale . Fig. – din grinzi consolidate (macaz). . ..particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi. b. – din grinzi drepte. 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a.

4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.

. Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre . .se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30). .distanţa dintre arce este de 0. 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior. cu tirant sau fără tirant.se realizează cu deschideri mari. .se realizează din elemente de tip lamele (in 2. .au talpa superioară curbă. 3 sau 4 rânduri).75 – 1. Fig.50 m.au deschideri mici..

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig.. 6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie .

.se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii).. ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: .7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric. .0. . . φ.6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric.0.în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .0.se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată.5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric.pentru calculul coeficienţilor λ. . .

– forţa tăietoare.– momentul încovoietor. – forţa axială Fig. c.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig. b. – forţa tăietoare. d. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a.. 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a.– momentul încovoietor. – deformata. – deformata. – forţa axială . c. d. b.

d.– momentul încovoietor. b. 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. – deformata. – forţa axială Fig.– momentul încovoietor.. – forţa tăietoare. c. – forţa axială . – deformata. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. – forţa tăietoare. c. b. d.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig.

Calculul . piese pentru articulaţii etc. . .pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax. arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere.arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m.au capacitate portantă. .se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii. iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax. pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ). Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare. conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică. . îmbinării cu elementele metalice (tiranţi.construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie. ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac.. ziduri sau fundaţii).caracteristici .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne .) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi.sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult.arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii. . .se realizează cu două sau cu trei articulaţii. rigiditate şi durabilitate ridicată. . după cum s-a precizat mai sus. Pentru valori mici ale momentului încovoietor. cu sau fără tirant. la naşteri).

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig.. 11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig. 12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat ..

14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig..

15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig..

. 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig. 17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig.

. 18: Modul de realizare a nodului de reazem .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig.

19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant . Fig..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele .se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe.

. 20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII. STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .CONTRAVÂNTUIRI- .

contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului.. Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali. La acoperişurile cu tavan. trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid. la capetele construcţiei. de regulă. Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. .CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii. seism). Contravântuirile din planul acoperişului se dispun.

arce etc.CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi. . în câmp. rigle din lemn. Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete. La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. dacă e cazul (la mijlocul acoperişului). din tiranţi de oţel lat sau rotund. cadre.. Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi.

.CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig.. 1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane.

. Fig. 3: Modul de prindere a contravântuirilor. 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane.CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig. .

.. 4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig.

..CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. 5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.

6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii. .CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig..

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

Fig. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină.. Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m. care lucrează la eforturi axiale. 1: Suprafeţe cutate.

2: Suprafeţe cilindrice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig. ..

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig. 3: Suprafeţe cilindrice. ..

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig.. . 6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice.

Fig. 5: Sisteme de îmbinare.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig.. 4: Suprafeţe conoidale. .

7: Suprafeţe hiperbolice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig.. . 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice. Fig.

podină oblică.arce de rigidizare. 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 .nervuri. 3 . 2 . 6-inel inferior de reazem .inel superior.podină inelară.. 4 .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig. 5 .

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig.podină oblică.arce încleiate. 5 .. 2 – pane inelare. 4 . 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 . 3 .inel superior.podină radială. 6-inel de reazem .

4 – nervuri de rigidizare. 2 – astereală înclinată.. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară. . Fig. 12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise). 5 – arcul fronton. 3 – astereală longitudinală superioară.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig.

c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie. Fig. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit. 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. b – din lemn încleiat. b – reţea rombică. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig..

. 15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig.

Fig. 16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig. 17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică .

d. – vedere în perspectivă. c. e. – vedere în plan. zăpezii şi a vântului: a. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii. b.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig. . zăpezii şi a vântului..