Sunteți pe pagina 1din 193

Set de instrumente pentru evaluarea

concurenţei

Versiunea 1.0
ORGANIZAŢIA DE COOPERARE ŞI
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
În conformitate cu Articolul 1 din Convenţie, semnată la Paris la data de 14
decembrie 1960 şi care a intrat în vigoare la data de 30 septembrie 1961, Organizaţia de
Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) va promova următoarele politici:
- să realizeze cea mai mare creştere economică durabilă şi să atingă cel
mai înalt nivel de angajare a forţei de muncă şi un standard de viaţă în
creştere în ţările membre în acelaşi timp cu menţinerea stabilităţii
financiare, contribuind astfel la dezvoltarea economiei globale;
- să contribuie la expansiunea economică completă în statele membre
precum şi în ţările terţe în cadrul procesului de dezvoltare economică; şi
- să contribuie la expansiunea comerţului mondial pe o bază multilaterală
şi nediscriminatorie în conformitate cu obligaţiile internaţionale.
Statele care au fost iniţial membre ale OCDE sunt Austria, Belgia, Canada,
Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda,
Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Regatul Unit şi Statele Unite.
Următoarele ţări au devenit membre ca urmare a aderării la datele indicate alăturat: Japonia
(28 aprilie 1964), Finlanda (28 ianuarie 1969), Australia (7 iunie 1971), Noua Zeelandă
(29 mai 1973), Mexic (18 mai 1994), Cehia (21 decembrie 1995), Ungaria (7 mai 1996),
Polonia (22 noiembrie 1996), Coreea (12 decembrie 1996) şi Republica Slovacia (14
Decembrie 2000). Comisia Comunităţilor Europene participă la activităţile întreprinse de
OCDE (Articolul 13 al Convenţiei OCDE).

© OECD 2007
Aprobarea de a reproduce o parte din această lucrare în scopuri necomerciale sau pentru utilizare în sala de clasă
trebuie obţinută de la Centrul Francez de exploatare a drepturilor de autor (CFC), 20, rue des Grands-Augustins,
75006 Paris, Franţa, Tel. (33-1) 44 07 47 70, Fax (33-1) 46 34 67 19, pentru fiecare ţară cu excepţia Statelor Unite.
În Statele Unite aprobarea trebuie obţinută de la Centrul de certificare a drepturilor de autor, Serviciul Clienţi,
(508)750-8400, 222 Rosewood Drive, Danvers, MA 01923 USA, sau oCCC Online: http://www.copyright.com/.
Toate celelalte cereri de obţinere a aprobării pentru reproducerea sau traducerea unei secţiuni sau a întregii cărţi
trebuie transmise către Publicaţii OCDE, 2, rue André-Pascal, 75775 Paris Cedex 16, Franţa.
Prefaţă

Concurenţa sporită poate îmbunătăţi performanţele economice ale unei


ţări, oportunizăţile deschise de afaceri pentru cetăţenii acesteia şi poate
reduce costul bunurilor şi serviciilor în toate sectoarele economice. Dar
numeroase legi şi reglementări limitează concurenţa pe piaţă. Mulţi
competitori merg mult prea departe pentru a-şi atinge obiectivele lor
politice. Guvernele pot reduce restricţiile inutile prin aplicarea noului « set
de instrumente al OCDE pentru evaluarea concurenţei ». Setul de
instrumente furnizează o metodologie generală pentru identificarea
constrângerilor inutile şi pentru dezvoltarea unor politici alternative, mai
puţin limitative care să realizeze, cu toate acestea, obiectivele guvernului.
Unul din principalele elemente ale instrumentarului este o Listă de verificare
a concurenţei care solicită răspunsul la o serie de întrebări simple în vederea
analizării legilor şi reglementărilor care limitează concurenţa în mod inutil.
Această verificare concentrează resursele guvernamentale limitate în
regiunile unde evaluarea concurenţei este extrem de folositoare.
Materialele pot fi utilizate de guverne în trei modalităţi principale:
1. În evaluarea generală a legilor şi reglementărilor existente (în economie,
per ansamblu sau în sectoarele specifice)
2. În evaluarea noilor proiecte de legi şi reglementări (de exemplu, prin
intermediul programelor de evaluare a impactului reglementării la
centrul de guvernare)
3. Prin intermediul organismelor guvernamentale angajate în dezvoltarea şi
revizuirea politicilor, ca de exemplu ministerele care dezvoltă legi sau
autoritatea de concurenţă în cadrul evaluării sale referitoare la impactul
concurenţial al reglementărilor
Setul de instrumente este destinat utilizării de către guvernu, într-un
mod descentralizat, atât la nivel naţional cât şi la nivel local. Motivele avute
în vedere pentru conceperea materialelor cu o atare flexibilitate constau în
faptul că restricţiile privind concurenţa pot fi puse în aplicare la nivele
multiple diferite de guvernare şi evaluarea concurenţei poate fi utilă pentru

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 3


PREFAŢĂ

toate aceste nivele. De fapt, unul dintre cele mai de succes exemple de
reformă pro-competitivă a avut loc într-un sistem federal atunci când
Australia a pus în aplicare reformele cuprinzătoare, pro-competitive atât la
nivel naţional cât şi la nivel statal la mijlocul anilor '90. Din acel moment,
Australia a experimentat realizări economice solide prin dezvoltări
importante şi constante care au ridicat economia Australiei de la un nivel
mediu al performanţelor la una dintre cele mai performante economii din
cadrul OCDE.
Materialele din cuprinsul setului de instrumente sunt destul de uşor de
utilizat de către funcţionarii care nu au studii specializate în economie şi
care nu au urmat cursuri de pregătire privind politica concurenţială. Din
punct de vedere instituţional, din cadrul utilizatorilor potenţiali pot face
parte ministere, sisteme legislative, birourile conducătorilor de guvern,
guvernele de stat şi evaluatorii externi ai politicii. Setul de instrumente
pentru evaluarea concurenţei este disponibil în multe limbi cu scopul de a
încuraja utilizarea largă şi adoptarea acestora.

RECUNOAŞTERE

Setul de instrumente pentru evaluarea concurenţei a fost dezvoltat de


către grupul de lucru nr. 2 din cadrul Comitetului pentru concurenţă la care
s-a adăugat contribuţia membrilor participanţi în cadrul multor delegaţii la
OCDE, atât din jurisdicţiile statelor membre cât şi ale statelor terţe.
La Secretariatul OCDE, materialele au fost redactate de către Rex
Deighton-Smith, Sean F. Ennis, Vivek Ghosal şi Marta Troya-Martinez.
Proiectul pentru evaluarea concurenţei este condus de către Sean F. Ennis
din cadrul Diviziei pentru concurenţă.
Wendy Houet, Laurence Langanay şi Edward Smiley au contribuit la
pregătirea documentelor.

4 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


Cuprins

Introducere în evaluarea concurenţei ...................................................... 7

Opţiuni instituţionale pentru evaluarea concurenţei .............................. 21

Integrarea evaluării concurenţei în analiza impactului de reglementare

............................................................................................................... 31

Orientări privind evaluarea concurenţei ................................................ 65

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 5


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI*

1. Introducere

Activitatea guvernamentală este adesea vitală pentru promovarea şi


protejarea obiectivelor de politică publică. O formă legitimă şi importantă a
activităţii guvernamentale este reprezentată de elaborarea şi aplicarea
legilor, normelor şi reglementărilor pentru a obţine obiective politice
dezirabile. Există adesea opţiuni politice multiple pentru îndeplinirea unui
anumit obiectiv de politică, prin urmare stabilirea unei politici privilegiate
reprezintă o sarcină dificilă ce necesită o analiză atentă. Atunci când
comparăm opţiunile politice, este important să evaluăm efectele asupra
concurenţei deoarece reglementările influenţează uneori natura şi gradul de
concurenţă1 Concurenţa între furnizori este benefică deoarece promovează
inovaţia şi stimulează dezvoltarea pe termen lung şi are drept rezultat
furnizarea unei varietăţi mai mari de bunuri şi servicii la preţuri mai scăzute.
Dacă elaborarea reglementărilor se va concentra pe asigurarea că acestea nu
limitează concurenţa în mod nejustificat, este mult mai probabil ca acestea
să-şi îndeplinească obiectivele şi să sporească bunăstarea consumatorului.
Până recent, au existat doar linii directoare puţin explicite referitoare la
modalitatea de evaluare a efectelor concurenţiale ale reglementărilor.
Această lucrare de informare furnizează asemenea linii directoare prin
conturarea unei metode practice pentru organele de reglementare prin care
să identifice restricţiile importante privind concurenţa. Metoda foloseşte un
set de întrebări iniţiale (o “Listă de verificare a concurenţei”) care să indice
situaţia în care reglementările propuse pot dăuna, în mod semnificativ,
concurenţei.2 O Listă de verificare a concurenţei poate ajuta factorii politici

* Acest capitol a fost pregătit de către Sean F. Ennis la care se adaugă


documente mai detaliate pregătite de Rex Deighton-Smith şi Vivek Ghosal.
1. Termenul “reglementare” utilizat în continuare se referă atât la legislaţia
primară cât şi la legislaţia subsidiară.
2. Penru o versiune mai extinsă a metodologiei, a se vedea
DAF/COMP(2007)6 “Evaluarea concurenţie: Linii directoare”. Pentru o
SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 7
INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

să se concentreze pe aspectele concurenţiale potenţiale într-un stadiu


incipient în cadrul procesului de dezvoltare a politicii. În ceea ce priveşte
majoritatea reglementărilor, nicio afectare semnificativă a concurenţei nu ar
fi de aşteptat. În situaţiile în care prejudiciul adus concurenţei este foarte
probabil, o evaluare aprofundată a concurenţei este fondată, implicând
probabil consultarea cu «gardianul» de reglementare al Guvernului şi cu
agenţiile guvernamentale cu expertiză în domeniul concurenţei.
Pentru a ajuta organele de reglementare să identifice problemele
potenţiale privind concurenţa, această sinteză identifică alternative care pot
compensa sau diminua prejudiciul potenţial adus concurenţei în timp ce
continuă să realizeze obiectivele dezirabile ale politicii respective. Chiar şi
atunci când există o problemă potenţială privind concurenţa indicată prin
lista de verificare, aceasta nu înseamnă că reprezintă de fapt o problemă
reală; mai degrabă se referă la faptul că o analiză mai atentă merită să fie
realizată pentru a se asigura că dacă există o restricţie exagerată asupra
concurenţei, politicile pot fi modificate.
Ultima parte a acestui rezumat explică cele trei categorii ale «Listei de
verificare a concurenţei».

2. Limite privind numărul sau gama de furnizori

Limitarea numărului de furnizori creează riscul apariţiei puterii de piaţă3


şi reducerii concurenţei. Atunci când numărul furnizorilor scade,
posibilitatea cooperării (sau înţelegerii) între aceştia se intensifică şi
capacitatea furnizorilor individuali de a creşte preţurile poate fi sporită.
Declinul care rezultă în ceea ce priveşte concurenţa poate reduce interesul
pentru a satisface cerinţele consumatorilor şi diminuează pe termen lung
eficienţa economică. În timp ce există motive politice rezonabile pentru care
responsabilii politici pot limita uneori numărul sau gama de furnizori, aşa
cum s-a discutat mai jos, beneficiile politicii privind limitarea intrării pe
piaţă trebuie evaluate ţinând cont de faptul că uşurinţa intrării pe piaţă a
furnizorilor noi poate împiedica furnizorii existenţi să-şi exercite puterea de
piaţă. Puterea de piaţă conduce la preţuri mai mari, calitate mai scăzută şi
inovaţii reduse.

descriere a opţiunilor instituţionale potenţiale pentru punerea în aplicare a


evaluării concurenţei, a se vedea DAF/COMP(2007)7 “Opţiuni
instituţionale pentru evaluarea concurenţei”.
3. Puterea de piaţă a furnizorilor reprezintă capacitatea de a creşte preţurile în
mod profitabil, de a reduce calitatea sau inovaţia în legătură cu nivelele care
ar prevala pe o piaţă competitivă.

8 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

Lista de verificare a concurenţei


pentru dirijarea evaluărilor concurenţei

O evaluare a concurenţei trebuie realizată dacă propunerea de reglementare are oricare dintre
următoarele 3 efecte:

(1) Limitează numărul sau tipul de furnizori

Probabilitatea ca această situaţie să apară există dacă propunerea:

- acordă drepturi exclusive unui furnizor referitor la furnizarea de bunuri sau servicii
- stabileşte un procedeu de urmat pentru licenţă, aprobare sau autorizare drept cerinţă de
funcţionare
- limitează capacitatea anumitor furnizori de a furniza un bun sau serviciu
- creşte în mod semnificativ costurile de intrare sau ieşire de pe piaţă ale unui furnizor
- creează o barieră geografică în ceea ce priveşte capacitatea societăţilor de a furniza bunuri
sau servicii, de a investi capitalul sau de a asigura forţa de muncă

(2) Limitează capacitatea furnizorilor de a concura

Probabilitatea ca această situaţie să apară există dacă propunerea:

- Controlează sau influenţează substanţial preţurile pentru bunuri şi servicii


- Limitează libertatea furnizorilor de a face reclamă sau a lansa pe piaţă produsele şi
serviciile lor
- Stabileşte standarde pentru calitatea produsului care asigură un avantaj anumitor furnizori
în comparaţie cu alţii sau care depăşesc nivelul pe care l-ar alege mulţi cumpărători bine
informaţi
- Creşte semnificativ costurile de producţie pentru anumiţi furnizori în comparaţie cu alţii (în
special prin tratarea diferită a celor existenţi pe piaţă faţă de nou veniţi)

(3) Reduce interesul furnizorilor de a concura în mod viguros

Probabilitatea ca această situaţie să apară există dacă propunerea:

- creează un regim de auto-reglementare sau co-reglementare


- solicită sau încurajează obţinerea de informaţii privind producţia furnizorilor, preţuri,
vânzări sau costuri care urmează să fie publicate
- Scuteşte activitatea unei anumite fabrici sau grup de furnizori de la punerea în funcţiune a
dreptului general al concurenţei.
- Reduce mobilitatea cumpărătorilor între furnizorii de bunuri şi servicii prin creşterea
costurilor explicite sau implicite asociate schimbării furnizorilor

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 9


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

2.1 Acordarea drepturilor exclusive


Acordarea unui drept exclusiv de a produce un anumit bun sau de a
furniza un anumit serviciu reprezintă stabilirea unui monopol privat
reglementat. Din punct de vedere istoric, acordarea unui drept exclusiv a
avut loc în mod frecvent în contextul unui «monopol natural».4 Acordarea
de drepturi exclusive, în particular pentru o perioadă mai lungă, a fost
considerată în mod frecvent un mijloc de încurajare a investiţiilor
substanţiale în infrastructură care au puţine şanse să se producă fără
stimulentele furnizate de accesul garantat pe piaţă pe care îl asigură
acordarea unui drept exclusiv.
Este posibil ca drepturile exclusive să producă determinarea unor preţuri
de tip monopol şi alte probleme associate cu puterea de piaţă. Asemenea
rezultate nu pot fi evitate în întregime prin intermediul reglementării
deoarece organismele de reglementare experimentează adesea succese
minore în împiedicarea exercitării puterii de piaţă şi în protejarea
consumatorilor. Prin urmare, asemenea drepturi trebuie stabilite cu foarte
mare atenţie şi doar în urma unei analize atente a metodelor alternative de
realizare a obiectivelor similare. Odată stabilite, durata unor asemenea
drepturi poate fi limitată. În plus, autorităţile publice pot lua în considerare
distribuirea unor asemenea drepturi exclusive prin intermediul licitaţiei, de
exemplu pentru preţurile care urmează să fie percepute, pentru a se asigura
că sunt alocate în cel mai eficient mod.

2.2 Stabilirea unui sistem de înregistrare a licenţelor sau


aprobărilor sub formă de cerinţă privind activitatea
Licenţele sau permisele necesare pentru desfăşurarea activităţii
limitează, în mod inevitabil, intrarea pe piaţă. Cerinţele privind calificările
pot lua forma unor standarde minime pentru educaţia formală şi/sau
experienţă şi pot include cerinţe privind caracterul adecvat. La intervale
regulate, se poate recurge la un test de «interes public » care solicită ca nou
veniţii potenţiali să demonstreze «necesitatea» ca un serviciu adiţional să fie
furnizat şi, în unele cazuri să demonstreze chiar faptul că intrarea lor nu ar
avea niciun impact negativ asupra activităţilor comerciale desfăşurate de

4. Un monopol există atunci când un bun sau serviciu poate fi cumpărat în mod
convenabil doar de la un singur furnizor. În cadrul unui «monopol natural»,
un furnizor poate produce randamentul dorit mai eficient şi la costuri totale
mai scăzute decât doi sau mai mulţi furnizori.

10 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

participanţii existenţi interesaţi din cadrul industriei. În situaţiile extreme


poate fi alocat un număr fix de licenţe. În timp ce contractele de acordare a
licenţelor pot include adesea obiective bine întemeiate privind protecţia
consumatorului, asemenea bariere au drept efect în mod frecvent protejarea
producătorilor existenţi pe piaţă de concurenţa existentă.
Cerinţele privind licenţele sau aprobările sunt adesea mult mai stricte
decât ar fi necesar pentru protejarea consumatorului şi pot reduce inutil
alegerea consumatorului şi crea un deficit artificial care conduce la creşterea
preţurilor. Un principiu director este acela că restricţiile nu conduc, mai mult
decât este necesar sau satisfăcător, la realizarea obiectivelor de reglementare

2.3 Limitează capacitatea anumitor furnizori de a furniza un


bun sau presta un serviciu
La intervale regulate, guvernele caută să încurajeze furnizorii din
anumite regiuni, furnizorii mici, sau furnizorii cu alte caracteristici speciale
prin limitarea capacităţii anumitor tipuri de furnizori de a participa la o
activitate comercială, în special în ceea ce priveşte achiziţiile publice.
Asemenea restricţii sunt, în mod tipic, excesive deoarece limitează în mod
nejustificat numărul de furnizori care participă la ofertă, reducând
concurenţa între furnizori şi având drept rezultat preţuri mai mari sau
termeni contractuali mai puţin dezirabili pentru guvern.
În situaţiile în care se preferă obiective politicii regionale sau ale
politicii referitoare la micile întreprinderi, alternativele includ o gamă de
subvenţii directe şi/sau avantaje fiscale, asigurarea unui mediu de
reglementare mai favorabil în zonele cheie, sau utilizarea campaniilor
publicitare/educaţionale. În unele cazuri, taxele de procesare vor creşte
eficienţa prin garantarea faptului că mai mulţi furnizori pot opera în mod
activ în căutarea unei activităţi comerciale.

2.4 Creşte, în mod semnificativ, costurile de intrare sau ieşire


Reglementările care conduc la creşterea costurilor de intrare pe o piaţă
sau de ieşire de pe o piaţă se vor îndrepta către descurajarea noilor veniţi
potenţiali şi vor reduce astfel, de-a lungul unei anumite perioade, numărul
participanţilor pe piaţă. Exemple ale unor astfel de reglementări includ
cerinţele riguroase de testare pentru un produs şi cerinţele care vizează
îndeplinirea, în mod inutil, a calificărilor educaţionale sau tehnice la un
nivel ridicat. Guvernele au acţionat adesea cu scopul de a minimaliza
impactul concurenţial al unor asemenea prevederi prin asigurarea de
exceptări care vizează anumite costuri. De exemplu, producătorii de maşini
de volum mic sunt adesea scutiţi de anumite aspecte referitoare la

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 11


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

reglementările privind testarea vehiculelor sau sunt supuşi unor protocoale


de testare mai puţin oneroase.

2.5 Restricţionează fluxul intra-naţional de bunuri, servicii,


capital şi forţă de muncă
Reglementările limitează adesea fluxul de bunuri, servicii, capital şi/sau
forţă de muncă de-a lungul zonei delimitată de graniţe care intră sub
jurisdicţia naţională, adesea ca instrument al politicii regionale. Cu toate
acestea, asemenea restricţii reduc, în mod artificial, zona geografică de
concurenţă pentru furnizarea unui bun sau serviciu. Acest lucru poate limita
numărul furnizorilor şi poate permite acestora, în mod potenţial, să exercite
puterea de piaţă şi să crească preţurile.
Restricţiile potenţiale ar trebui evaluate pe baza existenţei unei
conexiuni evidente între restricţii şi realizarea de obiective politice specifice,
pe baza faptului dacă restricţiile constituie un minim necesar pentru
atingerea scopurilor, dacă o analiză întemeiată sugerează faptul că obiectivul
politic va fi realizat prin intermediul restricţiei respective şi dacă restricţiile
sunt limitate la o perioadă de timp definită şi limitată de prevederi explicite
de reglementare. Există un risc substanţial ca protecţiile «temporary» să se
transforme în aranjamente semi-permanente datorită influenţei considerabile
exercitată de furnizorii care beneficiază de aceste restricţii. Ca şi în cazul de
mai sus privind restricţiile asociate accesului la achiziţii, vor exista
întotdeauna alternative mai bune disponibile pentru îndeplinirea obiectivului
de reglementare, inclusiv subvenţiile directe şi reglementarea favorabilă.

3. Limitează capacitatea furnizorilor de a concura

Reglementarea poate să afecteze capacitatea furnizorilor de a concura


sub diverse forme, doar o parte dintre acestea fiind identificate în cele ce
urmează, inclusiv prin intermediul restricţiilor privind publicitatea şi
lansarea pe piaţă, stabilirea standardelor privind calitatea produsului sau
serviciului şi monitorizarea preţurilor la care sunt vândute bunurile sau
serviciile. Aceste limitări pot reduce intensitatea şi dimensiunile
concurenţei, oferind preţuri mai mari pentru consumatori şi o varietate mai
redusă a produselor.

3.1 Controlează preţurile la care sunt vândute bunurile sau


serviciile
Adesea guvernele reglementează preţurile în sectoarele de monopol
tradiţionale, ca de exemplu utilităţile. Aceste tipuri de controale asupra

12 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

preţurilor sunt probabil benefice pentru consumatori şi servesc drept


contrapondere la lipsa alternativelor pentru consumator. Cu toate acestea,
controalele asupra preţurile se aplică adesea în situaţiile în care există mulţi
furnizori potenţiali pentru acelaşi consumator. Atunci când sunt stabilite
preţurile minime, furnizorii de produse la preţuri scăzute sunt împiedicaţi să
câştige un procent din piaţă prin asigurarea unei valori mai bune pentru
consumatori. În mod similar, când sunt stabilite preţurile maxime, interesele
furnizorilor dedicate inovaţiilor prin asigurarea de produse noi şi/sau de
calitate superioară pot fi reduse substanţial şi furnizorii pot coordona în mod
efectiv preţurile în jurul valorii preţului maxim.
Reglementarea privind preţurile minime constituie adesea un răspuns la
concurenţa extrem de puternică privind preţurile. În aceste situaţii,
reglementarea privind preţurile minime este considerată, în general, drept
modalitate de protejare a furnizorilor mici faţă de concurenţa «neloială».
Impactul unor asemenea reglementări ale preţului merită o evaluare atentă
deoarece rezultatul poate conduce la preţuri mai mari pentru consumatori
sau la nesatisfacerea cererii. Reglementările privind preţul maxim sunt
introduse frecvent sub forma unui corolar necesar pentru restricţiile la
intrarea pe piaţă. O alternativă se referă la facilitarea intrării pe piaţă.

3.2 Limitează publicitatea şi punerea în vânzare


Reglementările care limitează capacitatea furnizorilor de a face reclama
sau a comercializa produse şi servicii există adesea cu scopul de a
restricţiona publicitatea falsă sau înşelătoare. Uneori restricţiile privind
publicitatea sunt destinate să limiteze publicitatea la produsele sau serviciile
considerate a avea o valoare socială negativă sau care sunt supuse
consumului excesiv. În alte situaţii pot fi restricţionate reclamele pentru
anumite grupuri «vulnerabile», ca de exemplu copiii. Restricţiile de acest fel
pot aduce beneficii sociale semnificative atunci când sunt definite pentru a
garanta că nu sunt excesiv de cuprinzătoare.
Totuşi, în multe cazuri, restricţiile privind publicitatea şi comercializarea
sunt prea generale şi limitează, în mod nejustificat, concurenţa. Restricţiile
privind publicitatea şi comercializarea pot prezenta dezavantaje
considerabile pentru nou veniţii potenţiali, deoarece acestea limitează
capacitatea unui nou venit de a informa cumpărătorii potenţiali referitor la
prezenţa lor pe piaţă şi la natura şi calitatea bunurilor şi serviciilor pe care le
pot oferi. Reglementările care limitează doar publicitatea falsă sau
înşelătoare constituie adesea o alternativă viabilă.

3.3 Stabileşte standardele pentru calitatea produsului care


asigură un avantaj exagerat anumitor furnizori în
SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 13
INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

comparaţie cu alţii sau care depăşesc nivelul pe care l-ar


alege mulţi cumpărători bine informaţi
Reglementările care stabilesc standarde asigură adesea beneficii pentru
consumatori şi pot susţine promovarea unor noi tipuri de produse
asigurându-se că noile produse de la furnizori diferiţi sunt compatibile. Dar
stabilirea standardului poate asigura, de asemenea, un avantaj exagerat
pentru anumiţi furnizori faţă de alţii. Un exemplu comun este reprezentat de
reglementările privind mediul care limitează emisiile permise dintr-o
substanţă moderat toxică. În timp ce limitarea emisiilor este adesea adecvată
pentru protejarea sănătăţii publice, reglementările pot fi elaborate în moduri
care avantajează în mod nedrept un număr mic de furnizori, de exemplu prin
solicitarea unei tehnologii specifice sau prin stabilirea de standarde stricte,
în mod nejustificat, care sunt dificil sau imposibil de îndeplinit de către
producătorii care dispun de resurse mai puţine. Un alt exemplu în care
stabilirea standardului poate avea un impact semnificativ anti-concurenţial
este reprezentat de stabilirea standardelor privind calitatea minimă pentru
anumite tipuri de produse. Există adesea obiective solide care stau la baza
stabilirii standardelor, ca de exemplu protecţia consumatorilor împotriva
riscurilor asociate cu utilizarea produsului respectiv. Cu toate acestea, atunci
când mulţi consumatori preferă costurile mai scăzute siguranţei crescute,
necesitatea unui standard este neclară. Bunăstarea consumatorilor poate fi
redusă prin intermediul unor asemenea standarde deoarece consumatorii
sunt împiedicaţi să cumpere produse mai ieftine, de calitate inferioară pe
care le-ar prefera, chiar şi atunci când sunt informaţii pe deplin în legătură
cu toate riscurile asociate.
Există alternative la reglementările privind standardele mai stricte ale
produselor. De exemplu, atunci când sunt urmărite standardele minime din
motive ce privesc protecţia consumatorului, ar putea fi posibil în schimb să
se impună divulgarea anumitor caracteristici ale produsului. Atunci când
sunt examinate schimbări majore ale standardelor privind emisiile,
guvernele caută să minimalizeze impactul anti-concurenţial prin permiterea
comercializării drepturilor privind emisiile sau prin asigurarea de asistenţă
temporară pentru furnizorii mai mici pentru a-i ajuta să îndeplinească noile
cerinţe.

3.4 Creşte costurile pentru unii furnizori comparativ cu alţii


În anumite perioade, reglementările determină neintenţionat creşterea
costurilor pentru anumiţi furnizori comparativ cu alţii. Una dintre sursele
generatoare de asimetrii în ceea ce priveşte costurile este reprezentată de
reglementările care solicită nejustificat utilizarea unei anumite tehnologii de
producţie comparativ cu alta. O altă sursă este reprezentată de «clauzele de

14 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

vechime» care scutesc furnizorii actuali de la aplicarea unei reglementări dar


nu şi pe nou veniţi. Asemenea aranjamente deţin potenţial substanţial pentru
a denatura relaţiile concurenţiale în cadrul întreprinderii prin creşterea
costurilor pentru unii furnizori într-o măsură considerabil mai mare decât
pentru alţii. Acest aspect poate să împiedice intrarea pe piaţă, să reducă
inovaţiile şi să micşoreze intensitatea presiunii concurenţiale pe piaţă. În
timp ce crearea unor diferenţe între preţ şi cost poate fi dăunătoare, aceasta
nu înseamnă că reglementările trebuie să caute în mod pozitiv costuri
uniforme ale furnizorului.
În ceea ce priveşte calificările ocupaţionale, clauzele de vechime sunt
adesea puse în aplicare pe baza convingerii că experienţa practică
considerabilă a specialiştilor bine cunoscuţi reprezintă un substitut adecvat
pentru un nivel superior de calificare formală. În legătură cu tehnologiile
productive, clauzele de vechime sunt adesea puse în aplicare pentru a
garanta că există timp suficient pentru a amortiza costurile irecuperabile ale
investiţiilor anterioare. Impactul anti-concurenţial al clauzelor de vechime
poate fi micşorat prin garantarea că acestea sunt limitate în timp, mai
degrabă decât permanente. În majoritatea cazurilor, o abordare sceptică este
adecvată pentru argumente în favoarea clauzelor de vechime, deoarece
clauzele apără adesea interesele legitime de concurenţa potenţială.

4. Reduce interesele furnizorilor de a concura energic

Reglementările pot afecta comportamentul furnizorului nu numai prin


schimbarea capacităţii furnizorului de a concura dar de asemenea prin
modificarea intereselor furnizorilor de a acţiona drept rivali energici. Două
din principalele motive pentru care furnizorii pot concura mai puţin energic
sunt în primul rând raportate la faptul că unele reglementări pot avea drept
rezultat facilitarea coordonării între furnizori şi, în al doilea rând, unele
reglementări pot avea drept rezultat reducerea bunăvoinţei, capacităţii sau
mijloacelor de încurajare ale cumpărătorilor pentru a permite alternarea cu
uşurinţă între diferiţii furnizori. Există şi alte motive datorită cărora
furnizorii pot concura mai puţin energic, ca de exemplu profitul sau limitele
cotei de piaţă care restricţionează răsplata potenţială pentru concurenţă.
Comportamentul de tip cartel 5 poate fi mult mai prompt generat sub
regimurile de reglementare şi de autoreglementare, prin creşterea
participaţiei la productivitatea furnizorului şi la informaţiile despre preţ sau

5. Un cartel există atunci când concurenţii au convenit asupra unui accord cu


scopul de a creşte profiturile lor colective prin limitarea concurenţei, de
exemplu prin stabilirea unui preţ, limitarea ofertei, distribuirea profiturilor
sau prin trucarea licitaţiilor.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 15


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

prin excluderea unei întreprinderi sau unui sector de la aplicarea legii


concurenţei. Cartelele sunt dăunătoare deoarece acestea limitează
productivitatea şi cresc preţurile, făcând consumatorii să piardă.

4.1 Reglementare şi autoreglementare


Atunci când o întreprindere sau asociaţie profesională îşi asumă în
întregime răspunderea pentru reglementarea comportamentului membrilor
acesteia, fără să fie susţinută din punct de vedere legislativ, de guvern
(adesea la solicitarea guvernului) se utilizează termenul de «reglementare».
Cu toate acestea, atunci când guvernul asigură suportul legislativ pentru
regulamentele dezvoltate cel puţin parţial de către întreprinderea/asociaţia
profesională respectivă, se utilizează termenul de «autoreglementare».
Structurile de reglementare şi de autoreglementare pot produce beneficii
substanţiale prin asigurarea conformităţii standardelor tehnice şi a faptului
că acestea înaintează odată cu tehnologia.
Cu toate acestea, structurile respective pot avea un impact anti-
concurenţial semnificativ. În special, întreprinderea/asociaţiilor profesionale
adoptă adesea regulamente care micşorează gradul de interes sau
oportunităţile pentru o competiţie viguroasă între furnizorii de bunuri şi
servicii, ca de exemplu restricţiile privind publicitatea şi regulamente care
împiedică decontările. În plus, cerinţele privind calificările stricte solicitate
în mod nejustificat pot diminua intrarea pe piaţă. Guvernul trebuie să-şi
păstreze competenţa pentru a împiedica încercările întreprinderii/asociaţiei
profesionale de a utiliza competenţele de reglementare într-un mod anti-
concurenţial. Aceasta poate include garantarea faptului că autorităţile
guvernamentale relevante au dreptul de a aproba sau de a refuza să aprobe
regulamentul asociaţiei şi, conform cerinţelor, să le înlocuiască cu propriile
reguli în eventualitatea în care asociaţia continuă să propună reguli
intolerabile.

4.2 Cerinţe privind publicarea de informaţii referitoare la


preţurile furnizorilor, producţii şi vânzări
Reglementările care solicită participanţilor pe piaţă să publice informaţii
privind propriile preţuri practicate sau nivelele producţiei pot colabora în
mod semnificativ la cartel, din moment ce o cerinţă cheie pentru
funcţionarea cartelului este ca participanţii la cartel să poată monitoriza în
mod efectiv comportamentul pe piaţă al concurenţilor lor (sau «auto-
conspiratorilor»). Cartelele apar acolo unde există mai puţini participanţi pe
piaţă, unde barierele de intrare sunt ridicate, unde produsele furnizorilor sunt
relativ omogene şi unde informaţiile despre preţuri sau despre modificări ale

16 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

producţiei sunt disponibile fie înainte sau curând după ce preţul sau
producţia se modifică.
Reglementările care solicită publicarea informaţiilor, ca de exemplu
preţurile şi nivelele producţiei, pot fi adoptate pentru a îmbunătăţi
informaţiile privind consumatorul şi, la intervale regulate, pot îmbunătăţi
eficienţa pieţelor. Cu toate acestea, atunci când formarea cartelului este
probabilă, asemenea cerinţe au multiple şanse să aibă un impact negativ net.
Există alternative la publicarea tuturor datelor colectate. Atunci când
informaţiile sunt culese iniţial pentru elaborarea politicii guvernamentale,
este puţin probabil să fie necesară publicarea acestora. Atunci când scopul
constă în susţinerea consumatorilor sau furnizarea unei statistici generale,
statisticile agregate susţin cartelele într-o mai mică măsură decât statisticile
specifice referitoare la furnizori.

4.3 Exceptări de la normele generale în materie de


concurenţă
În multe ţări, anumiţi furnizori sau anumite sectoare economice beneficiază
de exceptări de la normele generale în materie de concurenţă. În unele cazuri,
aceste sectoare sunt supuse propriilor legislaţii în domeniul concurenţei specifice
fiecărui sector. În alte cazuri, nu există nicio restricţie referitoare la
comportamentul anti-concurenţial în aceste sectoare. Acolo unde există o derogare
substanţială de la aplicarea generală a legislaţiei în domeniul concurenţei există şi
riscul evident al formării cartelurilor, al abuzului impunerii unor preţuri şi
fuziunile anti-concurenţiale6 care rezultă.
Acolo unde s-a identificat o argumentare specifică pentru existenţa
continuă a exceptărilor, trebuie acordată atenţie mijloacelor prin care scopul
acestora poate fi minimalizat. De exemplu, un monopol legal care impune
tuturor producătorilor unui anumit articol să vândă unui intermediar licenţiat
poate fi inferior unui sistem care permite producătorilor să se angajeze în
contracte de vânzare prin cooperativă dar nu îi obligă în acest sens.

4.4 Reduce mobilitatea clienţilor prin creşterea costurilor


asociate schimbării furnizorilor
Reglementările pot determina consumatorii să fie mai dispuşi să treacă
de la un furnizor la altul prin preocuparea faţă de “costurile de transfer” –
costurile explicite şi implicite suportate de către un consumator la
schimbarea de furnizor. Costurile de transfer pot rezulta din motive variate,

6. O fuziune este o combinaţie între doi (sau mai mulţi) furnizori independenţi
în prealabil pentru a forma un singur furnizor mai mare.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 17


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

inclusiv perioadele contractuale lungi în mod nejustificat sau restricţionarea


bunurilor către furnizori într-un mod care face schimbarea de furnizor
incomodă, cum ar fi restricţionarea accesului la un număr de telefon pentru
un anumit furnizor de servicii. Atunci când consumatorii se confruntă cu
costuri mari de transfer, furnizorii pot percepe preţuri mai ridicate pentru
bunurile şi serviciile lor. Prin urmare, furnizorii caută adesea să creeze
costuri de transfer mari, uneori prin intermediul promovării politicilor care
vor asigura costurile mari de transfer.
Impactul care favorizează concurenţa referitor la reducerea sau
eliminarea costurilor de transfer poate fi mare, astfel încât responsabilii
politici trebuie să încerce să evite politicile care cresc costurile de transfer
pentru consumatori. Acolo unde există un risc evident al impunerii
costurilor de transfer, este recomandabil să se includă prevederile în
structura de reglementare care va limita sau interzice utilizarea lor. Este
necesar să se ia măsurile cuvenite astfel încât costurile legale ale schimbării
realizată de consumator să fie luate în considerare.

5. Proporţionalitatea în efectuarea de evaluări privind impactul


concurenţei

Identificarea reglementărilor care pot restricţiona, în mod nejustificat,


concurenţa reprezintă un pas important pentru îmbunătăţirea calităţii
reglementării respective. Categoriile din cuprinsul listei de verificare a
concurenţei asigură o bază iniţială demnă de încredere pentru identificarea
reglementărilor care ar putea da naştere la un impact anti-concurenţial.
Subpunctele din fiecare categorie indică principalele modalităţi, dar nu pe
cele cu caracter exclusiv, prin care reglementările pot limita, în mod
nejustificat, rivalitatea pe piaţă.
Importanţa relativă a diferitelor impacte anti-concurenţiale poate varia în
mod substanţial. Amploarea analizei efectului asupra concurenţei care
trebuie efectuată trebuie să fie proporţională cu o evaluare iniţială a
intinderii posibile a impactului anti-concurenţial identificat. În realizarea
acestei evaluări, trebuie avută o perspectivă clară asupra naturii şi întinderii
bunurilor şi serviciilor afectate şi a consumatorilor. O problemă
fundamentală este capacitatea consumatorilor şi furnizorilor de a înlocui
diferitele bunuri şi servicii, inclusiv acelea care nu intră sub incidenţa
reglementării.
Doar puţine reglementări deţin în realitate potenţialul pentru a constrânge,
în mod nejustificat, activitatea pe piaţă, dar atunci când o evaluare iniţială ce
utilizează lista de verificare sugerează că există o constrângere potenţială
exagerată a activităţii pe piaţă, merită să se realizeze, cu atenţie sporită, o

18 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTRODUCERE ÎN EVALUAREA CONCURENŢEI

evaluare completă a concurenţei. O evaluare completă a concurenţei include


(1) identificarea, în mod clar, a obiectivelor politice, (2) prezentarea unor
reglementări alternative care ar îndeplini obiectivele politicii, (3) evaluarea
efectelor concurenţiale ale fiecărei alternative şi (4) compararea alternativelor.
În măsura în care evaluarea concurenţei identifică un potenţial semnificativ în
vederea reducerii rivalităţii concurenţiale în cadrul întreprinderilor afectate sau
asociate, responsabilii politici trebuie să caute alternativa cea mai puţin anti-
concurenţială care să realizeze obiectivul politic.
În situaţiile în care nu se poate găsi o alternativă sau o abordare a
reglementării mai puţin anti-concurenţială în vederea îndeplinirii
obiectivului politic identificat, beneficiile şi costurile unei atare abordări
reglementare trebuie puse în balanţă. Analiza trebuie să concluzioneze că
reglementarea respectivă este justificată doar dacă beneficiile obţinute în
urma adoptării reglementării anti-concurenţiale depăşesc costurile, inclusiv
costurile impactului anti-concurenţial.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 19


OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI *

1. Introducere

Evaluarea concurenţei reprezintă un proces de apreciere a


reglementărilor guvernamentale, regulamentelor şi/sau legilor pentru a le (1)
identifica pe acelea care împiedică, fără a fi nevoie, concurenţa şi (2)
susţine pe parcursul reproiectării acestora astfel încât concurenţa să nu fie
împiedicată în mod nejustificat.
Obiectivul evaluării concurenţei este acela de a stimula concurenţa care
aduce beneficii, procesul rivalităţii pe parcursul căruia furnizorii abordează
provocările cu scopul de a câştiga clienţii. În cadrul acestui proces,
furnizorii încearcă să-şi îmbunătăţească poziţia prin generarea de afaceri
profitabile pentru clienţi, ca de exemplu, prin scăderea preţurilor, creşterea
calităţii sau prin transformarea ofertelor în unele mai apropiate de dorinţele
clienţilor. Clienţii beneficiază de pe urma unei asemenea rivalităţi.
Furnizorii realizează o serie de activităţi pe parcursul acestui proces, ca de
exemplu publicarea reclamelor pentru produsele lor, investirea în capacităţi
de producţie noi şi modernizate, oferirea de reduceri pentru selectarea
clienţilor şi oferirea de produse noi, mai bune şi mai variate prin intermediul
cercetării şi dezvoltării.
Deoarece politicile guvernamentale pot constitui, în mod exagerat sau
neintenţionat, un obstacol în calea procesului concurenţial, este important să
se revizuiască politicile pentru a le identifica pe acelea care pot stânjeni
procesul concurenţei şi pentru a îmbunătăţi asemenea politici astfel încât
concurenţa să nu fie împiedicată în mod inutil.
Până in prezent nu a existat un ghid cuprinzător şi un set de principii
pentru realizarea evaluării concurenţei la nivel internaţional. Setul de
instrumente pentru evaluarea concurenţei furnizează un asemenea ghid. Deşi
instrumentarul este disponibil, rămâne totuşi un semn de întrebare: În ce fel
abordarea privind evaluarea concurenţei, ca de exemplu aceea cuprinsă în
setul de instrumente, ar putea fi adaptată la activităţile şi instituţiile
guvernamentale? Această lucrare urmăreşte să furnizeze sugestii referitoare

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 21


OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

la principalele alternative care ar putea fi puse în practică şi, acolo unde este
posibil, oferă exemple din practică guvernamentală curentă.
Această lucrare va aduce în discuţie următoarele subiecte:
 Care dintre politici merită să fie supusă unei evaluări a concurenţei?
 În ce moment o evaluare a concurenţei trebuie realizată în cadrul procesului
de dezvoltare a politicilor?
 Cine ar trebui să fie responsabil pentru elaborarea şi revizuirea unei evaluări a
concurenţei?
 Prin ce modalitate s-ar putea atribui stimulente responsabililor politici, fără
răspundere pentru calitatea reglementării sau concurenţei, în vederea
elaborării unei evaluări corespunzătoare?
 Ce resurse sunt necesare pentru evaluarea concurenţei?
Nu există o soluţie simplă pentru implementarea la nivel instituţional a
evaluării concurenţei. Soluţiile realizabile dintr-o anumită jurisdicţie pot
avea la bază o serie de caracteristici distincte, ca de exemplu măsura în care
este vorba despre un sistem federal, efectivele diferitelor departamente
guvernamentale şi mediul politic. Soluţiile realizabile la nivel instituţional
pot varia substanţial în cadrul jurisdicţiilor. Implicarea funcţionarilor
guvernamentali cu experienţă în domeniul concurenţei în procesul
implementării evaluării concurenţei va ajuta atât la garantarea faptului că
evaluările sunt realizate într-un cadru analitic solid cât şi a faptului că
evaluările vizează, în mod competent, toate efectele probabile ale
concurenţei. În timp ce lucrarea de faţă se va inspira din experienţa existentă
pentru a identifica opţiunile potenţiale, respectivele opţiuni identificate nu
sunt, în niciun caz, exhaustive.

2. Care dintre politici merită să fie supusă unei evaluări a


concurenţei?

Marea majoritate a legilor sau reglementărilor individuale nu prezintă


potenţial semnificativ pentru a dăuna, în mod nejustificat, concurenţei. În
consecinţă, cea mai mare parte a acestora nu ar necesita o analiză detaliată
din perspectiva efectelor concurenţei. Pentru a simplifica procesul de
identificare a politicilor care prezintă capacitatea de a dăuna, în mod
nejustificat, concurenţei, setul de instrumente pentru evaluarea concurenţei
include o listă de verificare a concurenţei care permite o selecţie rapidă a
politicilor astfel încât acelea care dispun de potenţial pentru a influenţa, în
mod nejustificat, concurenţa pot fi identificate şi supuse unei evaluări

22 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

ulterioare. Profunzimea unei evaluări a concurenţei poate fi proporţională cu


întinderea efectelor concurenţiale potenţiale negative ale unei politici.
Legi, reglementări şi regulamente. Politicile care pot constitui subiectul
unei evaluări a concurenţei ar include legile, reglementările şi regulamentele
pentru punerea în aplicare a legilor şi reglementărilor. Nu toate jurisdicţiile
ar considera legile supuse, în mod potenţial, unei evaluări a concurenţei. Cu
toate acestea, trebuie menţionat că jurisdicţia cu cel mai mare succes în
evaluarea concurenţei este de asemenea una care a aplicat, în linii mari,
evaluarea concurenţei, inclusiv asupra legilor. (a se vedea Caseta 1.)
Politici noi şi politici existente. Unele guverne au abordat evaluarea
concurenţei atât prin luarea în considerare a politicilor noi cât şi prin
examinarea celor existente. Aceasta reprezintă modalitatea cea mai eficientă
de a îmbunătăţi, în mare, atmosfera concurenţială în cadrul multor sectoare,
dar necesită o voinţă politică fundamentală. Alte guverne au implementat o
formă a evaluării concurenţei axată exclusiv pe noile politici.
Naţional, regional, local. Evaluarea concurenţei este relevantă pentru
toate politicile guvernamentale care pot crea restricţii fundamentale şi
exagerate asupra concurenţei. Politicile care determină asemenea limitări
sunt uneori puse în aplicare la nivel naţional, dar, de asemenea şi la nivel
regional sau local. De exemplu, politicile referitoare la activitatea de
taximetrie sunt adesea puse în aplicare la nivel local. Prevederile
profesionale sunt adesea implementate la nivel regional. Există o situaţie
economică solidă care sugerează faptul că evaluarea concurenţei trebuie să
fie realizată atât la nivel naţional cât şi la nivel regional.

Caseta 1. Concurenţa naţională în Australia


Reforme ale politicii

Ca urmare a finalizării raportului Comisiei Hilmer în 1993 care a îndemnat la


o deschidere microeconomică considerabilă concentrată pe reformele care
favorizează concurenţa, guvernele australiene au fost de acord în 1995 cu un
program de revizuire şi corectare a legislaţiei care limita concurenţa şi care nu
era concepută în interes public. Acest program de reformă a avut drept rezultat
identificarea a 1700 de legi care necesitau revizuire. Guvernul naţional a oferit
finanţare pentru a susţine statul şi guvernele teritoriale prin luarea în
considerare a costurilor de adaptare care ar putea rezulta în uma revizuirilor
legislaţiei. Legislaţia a fost revizuită la nivel naţional, statal sau teritorial,
majoritatea reviziilor au fost finalizate până în anul 2001. Programul a fost
remarcabil deoarece a identificat, în mod sistematic, legile şi reglementările
existente care necesitau revizuire şi din acest motiv, din momentul punerii în
aplicare a programului, performanţele economice ale Australiei au fost printre
cele mai mari în cuprinsul OCDE.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 23


OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

3. În ce moment o evaluare a concurenţei trebuie realizată în cadrul


procesului de dezvoltare a politicilor?

Politici noi. Evaluările asupra concurenţei pot contribui, în mod pozitiv,


la proiectarea noilor politici. Prin urmare este important ca, pentru noile
politici, evaluările concurenţei să fie realizate din timp în cadrul procesului
de dezvoltare a politicilor înaintea efectuării unei determinări de către
responsabilii politici referitoare la modalitatea exactă prin care aceştia
preferă să abordeze o anumită provocare a politicii respective. Acest lucru
permite evaluării concurenţei să servească drept instrument analitic valoros
pentru identificarea problemelor potenţiale şi pentru rezolvarea lor într-o
fază incipientă.
Atunci când o politică are posibilitatea de a restricţiona, în mod
nejustificat, concurenţa, este util să fie consultaţi experţii guvernamentali în
domeniul concurenţei sau gardienii de reglementare cât mai devreme posibil
în cadrul procesului de dezvoltare a politicilor pentru a dezvolta alternative
în vederea realizării obiectivelor de reglementare care dăunează mai puţin
concurenţei. Experţii guvernamentali în materie de concurenţă sau gardienii
de reglementare deţin competenţe substanţiale în dezvoltarea alternativelor
politicii astfel încât aceştia furnizează adesea informaţii valoroase pentru
procesul de dezvoltare a politicilor.
Politici existente. Majoritatea politicilor existente nu au fost supuse unei
evaluări a concurenţei. Cu toate acestea, revizuirea este probabil mult mai
necesară pentru unele dintre politicile existente decât pentru altele. În
Australia, în momentul realizării examinărilor naţionale concurenţiale, au
fost identificate sute de politici guvernamentale existente care limitau
concurenţa. Acestor politici li s-a oferit întâietate în vederea revizuirii şi, în
eventualitatea în care au fost descoperite probleme, revizuirea a avut loc în
aproape toate situaţiile.

4. Cine ar trebui să fie implicat în elaborarea şi revizuirea unei


evaluări a concurenţei?

Pentru ca efectele concurenţiale să fie luate în considerare de către


responsabilii politici este util să solicităm organismelor guvernamentale care
elaborează o politică să finalizeze o evaluare în materie de concurenţă a
politicii respective. Procesul finalizării unei evaluări a concurenţei ajută la
garantarea faptului că responsabilii politici vor pune întrebările relevante din
timp şi vor dezvolta iniţial politicile ţinând cont de efectele concurenţiale.
Cu toate acestea, este posibil ca responsabilii politici să nu acorde toată
atenţia cuvenită procesului de evaluare a concurenţei până în momentul în
care un grup extern examinează produsul muncii lor. Revizuirile pot fi
24 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

efectuate fie de către gardianul de reglementare, de către funcţionari cu


competenţe în materie de concurenţă, ca de exemplu aceia care activează în
cadrul autorităţilor de concurenţă sau de către o echipă combinată. În
Regatul Unit, de exemplu, Office of Fair Trading (OFT) - autorităţii
britanice competente în domeniul concurenţei i-a revenit răspunderea de a
dezvolta liniile directoare pentru evaluarea concurenţei şi de a revizui
impactul concurenţial al noilor politici. 1 OFT a acceptat aceste
responsabilităţi împreună cu gardienii de reglementare şi Better Regulation
Executive (BRE). Pentru a promova metodele comune de lucru şi de
interpretare, un număr redus de funcţionari din partea OFT şi-au împărţit
programul de lucru între OFT şi BRE.
Finalizarea unei evaluări a concurenţei implică competenţe asociate
analizei concurenţei şi definirii pieţei. Din acest motiv, în unele ţări, noile
legi sau reglementări cu impact economic sunt examinate de către
autorităţile în domeniul concurenţei. În Mexic, de exemplu, legislaţia
recentă secundară cu efecte în materie de concurenţă necesită o revizuire
obligatorie de către autoritatea de concurenţă. În Coreea, autoritatea
competentă în domeniul concurenţei este responsabilă pentru examinarea
noilor reglementări. În Ungaria, autoritatea de concurenţă a fost solicitată
pentru transmiterea comentariilor privind noile reglementări. În multe alte
ţări se ţin conferinţe orizontale înainte de adoptarea noilor reglementări.
Asemenea conferinţe au rezultate eficiente atunci când revizorii în materie
de concurenţă pot participa la proces încă din etapele primare şi nu li se cere
să înainteze comentarii cu privire la toate politicile, ci doar referitor la
acelea în cazul cărora revizorii în materie de concurenţă consideră că poate
exista o problemă potenţial semnificativă.
În Australia un nou organism a fost creat în anul 1995 pentru
monitorizarea revizuirilor Politicii Naţionale de Concurenţă privind legile şi
reglementările naţionale, statale sau teritoriale. Acest organism, Consiliul
Naţional al Concurenţei a reprezentat o organizaţie independentă şi diferită
atât de biroul de reglementare şi control pentru revizuirea noilor
reglementări cât şi de autoritatea de concurenţă.2
Gradul de independenţă al organismului de revizuire merită atenţie.
Organismele independente pot fi deosebit de valoroase pentru revizuirea
legilor şi reglementărilor. Dar cu cât un organism independent elaborează

1. Liniile directoare din 2006 elaborate de OFT urmăresc îndeaproape directivele


OCDE. A se vedea: http://www.oft.gov.uk/NR/rdonlyres/BFD72799-03BD-428D-
AB43-30408F794ACB/0/oft876.pdf.
2. Pentru mai multe detalii, a se vedea
http://www.ncc.gov.au/articleZone.asp?articleZoneID=136.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 25


OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

proiecte de legi şi reglementări, spre deosebire de acţiunea de revizuire a


acestora, cu atât autoritatea independentă pare să acţioneze drept promotor
direct al agendei guvernamentale curente.
Implicarea unei autorităţi de concurenţă sau a altui organism
guvernamental în formarea unei predicţii despre efectele competitive nu
trebuie să înlăture acţiunea legală ulterioară a guvernului în baza legislaţiei
în materie de concurenţă, deoarece anticipările ar putea reduce pagubele
produse concurenţei sau diminua beneficiile concurenţiale.

5. Prin ce modalitate s-ar putea atribui stimulente responsabililor


politici, fără răspundere pentru calitatea reglementării sau
concurenţei, în vederea elaborării unei evaluări corespunzătoare?

Responsabilii politici care dezvoltă o nouă reglementare ar putea fi


stimulaţi în vederea subestimării problemelor potenţiale referitoare la
concurenţă întâlnite la reglementarea propusă. Aceştia pot considera că
identificarea unei probleme potenţiale asociate concurenţei sau consultarea
cu o agenţie externă, ca de exemplu un gardian de reglementare sau o
autoritate de concurenţă, pur şi simplu generează mai multă muncă pentru ei
fără niciun beneficiu substanţial. Prin urmare, este important să subliniem că
evaluarea concurenţei îmbunătăţeşte capacitatea politicii respective.
Există un număr de opţiuni pentru îmbunătăţirea stimulentelor şi
capacităţilor responsabililor politici cu privire la evaluarea concurenţei.
Acestea cuprind:
 Integrarea evaluării concurenţei în cuprinsul Analizei impactului
reglementării (RIA);
 Recompense financiare; şi
 Formarea bunelor practici.

Includerea evaluării concurenţei în cuprinsul RIA. RIA reprezintă o


procedură formalizată pentru revizuirea noilor reglementări astfel încât
acestea să asigure realizarea obiectivelor date ale politicii respective. În
general obiectivul procedurii RIA este acela de a garanta că beneficiile unei
reglementări vor depăşi costurile aferente. Atât evaluarea concurenţei cât şi
procedura RIA pot beneficia de pe urma includerii evaluării concurenţei sub
forma unei secţiuni din cuprinsul procedurii RIA. Această incluziune
prezintă avantajul garantării că argumentele dinamice, orientate către piaţă şi
inerente în cadrul evaluării concurenţei sunt tratate din punct de vedere
analitic în tot cuprinsul procedurii RIA şi că evaluarea concurenţei este
realizată la scară mare de către responsabilii politici. Acordarea autorităţii de

26 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

concurenţă a unei anumite responsabilităţi în acest sector poate conduce la


evitarea necesităţii reinstruirii personalului de către agenţiile de
reglementare sau gardieni.3
Recompense financiare. Deoarece Australia este un sistem federal,
implementarea Politicii Naţionale de Concurenţă (NCP) la nivel statal sau
teritorial a necesitat acordul din partea statelor. Guvernul australian a efectuat
plăţi importante către state şi teritorii, constând din plăţi pe cap de locuitor
bazate pe gradul în care revizuirile şi examinările legislaţiei au fost finalizate.
“Plăţile NCP constituie mijloacele prin care câştigurile de pe urma reformei
sunt distribuite în toată comunitatea. Deşi statele şi teritoriile sunt responsabile
pentru elemente semnificative din NCP, o mare parte din rentabilitatea
financiară directă revine guvernului australian prin creşteri ale impozitului pe
profit generate de activităţi economice mai extinse.”4
Plăţile către state şi teritorii au fost însemnate. Tabelul 1 prezintă plăţile
NCP din momentul introducerii Politicii Naţionale de Concurenţă.5
Tabelul 1. Plăţi NCP anuale primite de către jurisdicţii
(milioane AUD)

Jurisdicţie 1997- 1998- 1999- 2000- 2001- 2002- 2003- 2004- 2005-
98 99 00 01 02 03 04 05 06

(a) (a) (a) (a) (a) (a) (a) (b) (a) (b) (b) (c)

Noua Ţară a 126.5 138.7 148.6 155.9 242.5 251.8 203.5 233.6 292.5
Galilor din
Sud
Victoria 92.8 102 109.2 114.7 179.6 182.4 178.7 201.6 197.9
Queensland 74.2 81.6 81.5 73 147.9 138.9 87.9 143.3 178.7

Australia de 38.4 42.4 43.2 45.5 71.1 72 33.6 53.5 71


Vest
Australia de 34.3 38.4 34.5 35.9 55.7 57.1 40.7 50.4 54.3
Sud
Tasmania 12.6 13.9 10.8 11.2 17.4 17.7 17.2 19.8 19

3. Pentru mai multe detalii despre modalitatea de integrare a evaluării


concurenţei în cuprinsul RIA, a se vedea DAF/COMP/(2007)8/REV1
«Integrarea evaluării concurenţei în cuprinsul analizei impactului
reglementar».
4. A se vedea http://www.ncc.gov.au/articleZone.asp?articleZoneID=40.
5. A se vedea http://www.ncc.gov.au/articleZone.asp?articleZoneID=40.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 27


OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

ACT 6.2 7 7.2 7.5 11.6 12.4 11 13.6 12.7


Teritoriul de 11.2 13 4.5 4.5 7.6 7.5 5.9 8.4 8
nord

Total 396.2 436.9 439.5 448 733.3 739.9 578.5 724.2 834.1

Sursa: Consiliul Naţional al Concurenţei


(a) Extras din documentele privind rezultatul final al bugetului.
(b) Plăţile fiecărei jurisdicţii reflectă aplicarea deducerilor şi suspendărilor permanente.
(c) Costello, Hon. P (administrator) 2005, 'Plăţi ale concurenţei naţionale către state şi teritorii
pentru anul 2005', declaraţie media, 15 decembrie 2005.
Nota 1: Totalurile nu se adună datorită rotunjirii Notei 2: Cifrele până la şi inclusiv 1999-2000 cuprind
de asemenea şi fondurile nerambursabile pentru asistenţă financiară

În timp ce plăţile efectuate sunt considerabile, guvernul australian a


estimat beneficii anuale aduse economiei de 2,5% din PIB, sau 20 miliarde
de AUD, din îmbunătăţiri ale productivităţii şi din reechilibrarea preţurilor
în multe sectoare diferite unde NCP şi reformele asociate au avut loc.6
Cele mai bune practici. Instruirea funcţionarilor responsabili din punct
de vedere politic în ceea ce priveşte bunele practici pentru evaluarea
concurenţei prezintă o importanţă semnificativă dacă responsabilii politici
urmează să ţină cont de efectele concurenţiale în momentul pregătirii
politicilor lor. Mulţi responsabili politici sunt specializaţi într-un domeniu
care nu are legătură cu efectele concurenţiale sau cu economia. Nu ne-am
putea aştepta, în mod rezonabil, ca asemenea funcţionari să trateze, în mod
corespunzător, aspectele în materie de concurenţă fără instruire prealabilă.
Instruirea privind cele mai bune practici poate fi asigurată, în mod
potenţial, de către autorităţile de concurenţă, de către gardienii de
reglementare sau de către OCDE.

6. Ce resurse sunt necesare pentru evaluarea concurenţei?

Resursele minime necesare pentru evaluarea concurenţei pot fi relativ


limitate. De exemplu, atunci când Regatul Unit a pus în aplicare evaluarea
concurenţei doi membri ai OFT au jucat un rol foarte activ şi doar un mic

6. A se vedea Comisia privind productivitatea (2005) Revizuirea reformelor


politicii naţionale în domeniul concurenţei, Raportul Comisiei de anchetă
asupra productivităţii Nr. 33, 28 Februarie. Disponibil la
http://www.pc.gov.au/inquiry/ncp/finalreport/ncp.pdf. Notele de revizie
care direcţionează legăturile cauzale sunt dificil de stabilit în mod empiric.

28 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

procent dintre cele aproximativ 400 de reglementări pe an au fost supuse


unei cercetări amănunţite. Restul au fost revizuite prin intermediul unui
filtru al concurenţei care a permis funcţionarilor să identifice rapid dacă
exista o şansă semnificativă ca problemele concurenţiale să se materializeze
din noile politici.
Setul de instrumente pentru concurenţă al OCDE include o listă de
verificare a concurenţei elaborată pentru a limita necesitatea unei cercetări
amănunţite a politicilor existente sau a celor guvernamentale recente.
Evaluarea concurenţei poate beneficia de resurse la nivel superior..
Exemplul australian ilustrează o abordare concentrată din punct de vedere al
resurselor, cu influenţă vastă, care a promovat performanţe economice
solide din momentul iniţierii reformelor microeconomice asociate cu NCP.
Plăţile efectuate de guvernul naţional către guvernele de stat şi teritoriale nu
trebuie interpretate direct sub formă de cheltuieli, din moment ce plăţile erau
utilizate pentru furnizarea de bunuri şi servicii pentru guvern. Chiar şi în
aceste condiţii, beneficiile presupuse generate de productivitatea
îmbunătăţită şi preţurile reechilibrate au depăşit probabil aceste plăţi cu o
sumă substanţială.7

7. A se vedea sondajul economic al OCDE (2006) referitor la Australia,


Sinteză privind politica. “Performanţele macroeconomice recente continuă
să fie impresionante: creşterea produsului intern brut (PIB) de la începutul
mileniului a avut o rată de creştere de aproximativ 3% pe an în medie,
inclusiv câştigurile legate de comerţ, creşterea venitului brut domestic real a
înregistrat o medie de aproximativ 4% în rândul ţărilor OCDE care au
realizat o asemenea creştere rapidă; rata şomajului a scăzut la aproximativ
5%, nivelul cel mai scăzut din anii ´70; inflaţia a rămas la nivelul
obiectivului prevăzut; şi, după o perioadă lungă de timp cu excedente
fiscale, Australia este în prezent una din puţinele ţări, în cadrul OCDE,
unde datoria netă generală a guvernului a fost eliminată. Standardele de
viaţă s-au îmbunătăţit în mod constant de la începutul anilor ´90 şi în
present depăşesc toate ţările G7 cu excepţia Statelor Unite. Reformele care
acoperă domenii vaste, în special pentru promovarea concurenţei, au fost
instrumentale în această privinţă. Acestea au promovat creşterea
productivităţii, îndeosebi în cea de-a doua jumătate a anilor ´90.
Flexibilitatea mai extinsă generată de aceste reforme, împreună cu
introducerea cadrelor politici monetare şi fiscale a susţinut de asemenea
mobilitatea economiei în faţa unei serii de şocuri majore pe parcursul
ultimei decade: criza din Asia de la sfârşitul anilor ´90, declinul global de la
sfârşitul mileniului, urmat de o secetă majoră, sfârşitul tendinţei de creştere
de pe piaţa imobiliară şi în prezent, explozia preţurilor la mărfuri.”
(accentuare)

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 29


OPŢIUNI INSTITUŢIONALE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

Cerinţele privind resursele vor atinge cel mai înalt nivel în etapa iniţială
de implementare. Un program detaliat privind instruirea pentru bunele
practici, de exemplu, ar necesita resurse unice. Cursurile de instruire din anii
următori nu vor fi la fel de importante deoarece sistemul va funcţiona mai
bine şi relaţiile personale dintre funcţionarii relevanţi în materie de politică
se vor fi stabilit deja. Cu toate acestea, datorită rotaţiei personalului,
formarea continuă va fi necesară şi după implementarea iniţială.

7. Concluzie

Realizarea evaluării concurenţei în cadrul guvernului poate aduce


beneficii economice solide prin identificarea zonelor unde activitatea pe
piaţă este limitată în mod nejustificat şi prin sugerarea unor alternative
politice care vor continua să îndeplinească obiectivele politice promovând în
acelaşi timp concurenţa cât mai mult posibil.
Această lucrare a identificat o serie de opţiuni instituţionale diferite
pentru introducerea evaluării concurenţei. Având în vedere că instituţia,
mediul legal şi federal al jurisdicţiilor OCDE diferă substanţial, structurile
instituţionale cele mai efective vor varia probabil de la o jurisdicţie la alta.
Dar câteva considerente se desprind. Autorităţile de concurentă sunt cele
mai potrivite pentru realizarea de evaluări selective ale concurenţei, pentru
consilierea privind evaluările sau pentru asigurarea instruirii pentru
evaluarea competiţiei. Gardienii de reglementare sunt de asemenea indicaţi
pentru realizarea unor evaluări similare, în special atunci când evaluările
concurenţei sunt puse în aplicare sub forma unei secţiuni din cadrul
procedurii RIA.

30 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN CUPRINSUL ANALIZEI
IMPACTULUI REGLEMENTĂRII *

1. Introducere
Analiza Impactului Reglementării (RIA) se aplică în prezent la
majoritatea sau la toate reglementările noi 1 în majoritatea ţărilor membre
OCDE. Utilizarea RIA s-a extins rapid in ţările membre OCDE, îndeosebi
în ultimul deceniu. Explicând această expansiune rapidă în utilizarea RIA ca
parte din procesul de reglementare decizional, OCDE a comentat:

Reglementarea de calitate, adecvată este percepută din ce în ce mai


mult drept aceea care produce rezultatele dorite într-un mod cât mai
rentabil posibil. Există o înţelegere în curs de dezvoltare a faptului că
orice acţiune politică guvernamentală implică schimburi între
utilizările diferite ale resurselor, în timp ce obiectivul fundamental al
acţiunii politice – inclusiv reglementarea – de creştere a bunăstării
sociale este din ce în ce mai mult declarată şi acceptată în mod
explicit2.
RIA are la bază disciplinele de analiză a beneficiului/costului, aplicate
într-un context comparativ care evaluează performanţa relativă a tuturor
intervenţiilor realizabile ale politicii identificate drept apte de a realiza
obiectivul fundamental al politicii.
Pe măsură ce RIA s-a extins, majoritatea ţărilor membre ale OCDE s-au
îndreptat către lărgirea scopului politicii şi dreptului concurenţei, si către o
aplicare efectivă în domeniu. Această orientare rezultă din recunoaşterea
evidentă a faptului că intensificarea gradului de concurenţă efectivă în

* Acest capitol a fost pregătit de către Rex Deighton-Smith.


1. În această lucrare, termenul «reglementare» este utilizat în mod generic
pentru a face referire la toate tipurile de instrumente legislative, inclusiv
legislaţia primară cât şi legislaţia subsidiară.
2. Politici de reglementare în ţările OCDE: de la intervenţionism la
guvernarea de reglementare. OCDE (2002), p44.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 31


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

economie este fundamentală pentru realizarea obiectivelor creşterii


economice şi, în consecinţă, a bunăstării sociale.
Există, în mod clar, legături foarte puternice între analiza politicii în
domeniul concurenţei şi RIA: obiectivele celor două instrumente politice
reflectă un grad sporit de congruenţă. Principiile directoare ale OCDE
pentru calitatea şi prestaţia reglementară stipulează că aprecierea impactului
asupra concurenţei trebuie inclus în cadrul procesului de revizuire a
reglementărilor noi precum şi a celor existente. Cu toate acestea, în practică,
responsabilitatea pentru desfăşurarea RIA şi a analizei politicii în domeniul
concurenţei rezidă adesea în cadrul diferitelor secţiuni ale administraţiei
guvernamentale. Drept consecinţă, există adesea o coordonare insuficientă
în monitorizarea acestor forme interconectate de analiză.
În câteva ţări au loc încercări în desfăşurare cu scopul integrării RIA şi
analizei politicii în domeniul concurenţei. De exemplu, în Regatul Unit
evaluarea impactului concurenţei a reprezentat o parte obligatorie din
cuprinsul RIA începând cu anul 2002. În cadrul Comisiei Europene,
evaluarea concurenţei a constituit o parte din procedura RIA încă din anul
2005. În Statele Unite, documentele care reglementează RIA reclamă, în
mod explicit, luarea în considerare a impactului asupra pieţei. În mod
similar, politica naţională în domeniul concurenţei în Australia solicită ca
toate documentele RIA să specifice dacă reglementarea propusă este în
conformitate cu clauzele acordurilor politicii naţionale în domeniul
concurenţei şi să includă o analiză care să susţină această concluzie.
Asemenea mecanisme conduc la garantarea faptului că principiile politicii în
materie de concurenţă sunt luate în considerare în cadrul etapelor iniţiale ale
procesului mai cuprinzător de dezvoltare a politicii.
Această lucrare urmăreşte să furnizeze o înţelegere a conceptelor cheie
şi a aspectelor implicate în analiza politicii în domeniul concurenţei
oficialilor din domeniul politicii care sunt responsabili pentru desfăşurarea
RIA. Prin aceasta, obiectivul lucrării este acela de a asista oficialii în
domeniul politicii în utilizarea analizei politicii în materie de concurenţă ca
şi componentă a RIA. În majoritatea cazurilor, analiza concurenţei ar
reprezenta o componentă minoră a RIA. Totuşi, în unele cazuri, analiza ar fi
mai importantă şi această lucrare caută să identifice situaţiile cheie care
merită o evaluarea detaliată în materie de concurenţă.
Lucrarea debutează prin contrastarea, în linii generale, a diferitelor
caracteristici ale RIA şi abordărilor politicii în domeniul concurenţei pentru
a identifica beneficiul potenţial pentru RIA rezultat din incluziunea explicită
a evaluării concurenţei ca element constituent al RIA. În al doilea rând,
lucrarea propune o listă de verificare a concurenţei pentru a ajuta la
identificarea tipurilor de reglementări care sunt cele mai expuse la

32 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

includerea unor restricţii inutile referitoare la concurenţă. În al treilea rând,


lucrarea discută impactul negativ asupra concurenţeipe care îl impune
adesea reglementarea. În al patrulea rând, lucrarea identifică principiile
cuprinzătoare ale unei abordări potenţial folositoare în procesul de evaluare
a concurenţei.

2. RIA şi analiza politicii în domeniul concurenţei


Analizele asupra beneficiului/costului întreprinse în cuprinsul RIA
compară în general rezultatele probabile pe baza mediului economic şi de
reglementare existent şi nu oferă indemnizaţii pentru modificări ale
parametrilor majori care afectează aceste medii. Prin comparaţie, atenţia
analizei politicii în domeniul concurenţei este adesea îndreptată spre viitor.
Analiza politicii în domeniul concurenţei priveşte impactul schimbărilor
deosebite referitoare la condiţiile pieţei asociate cu intensitatea concurenţei
şi, pornind de la aceasta, cu rezultatele probabile pentru eficienţa economică
şi bunăstarea consumatorului.
În timp ce paragraful de mai sus subliniază diferenţele generale de
abordare, tendinţa crescătoare a materialelor care reglementează procedura
RIA de a solicita ca evaluarea impactului asupra concurenţei să fie
întreprinsă ca şi parte din procedura RIA reduce inevitabil aceste diferenţe
în multe ţări. Această lucrare este destinată să contribuie la acest proces.
Concentrarea asupra eficienţei pieţelor dinamice 3 face evaluarea
concurenţei mult mai utilă ca element al evaluării reglementării în ansamblu.
Acest element ajută la evitarea reglementărilor care restricţionează, în mod
nejustificat, activitatea pe piaţă. Un beneficiu suplimentar al evaluării
concurenţei rezidă în faptul că asistă la identificarea tuturor părţilor care pot
fi afectate de propuneri de reglementare, în special acelea care vor fi afectate
în mod indirect. Acest lucru poate colabora la garantarea faptului că
consilierea pe baza procedurii RIA este suficient de inclusivă şi, astfel, mai
eficientă.
O abordare practică pentru punerea în aplicare a evaluării concurenţei se
realizează prin intermediul unor întrebări iniţiale (sau o “Listă de
verificare”) care ajută la identificarea situaţiilor în care reglementările
propuse deţin cel mai mare potenţial de a reduce, în mod nejustificat,
presiunile concurenţiale. În situaţiile în care diminuarea presiunilor
concurenţiale este mult mai probabilă, o evaluare în profunzime a

3. Eficienţa dinamică se concentrează pe eficienţa în timp, cu schimbări


privind eficienţa rezultate în mod potenţial din inovaţie, dezvoltări
tehnologice, din capacitatea firmelor de a răspunde flexibil la condiţiile
unei noi pieţi şi din creşterea cu success a numărului de furnizori.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 33


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

concurenţei ar fi justificată. Cu toate acestea, pentru majoritatea


reglementărilor, o evaluare în profunzime a concurenţei nu ar fi necesară.

3. Dirijarea analizei politicii în domeniul concurenţei ca şi element al


procedurii RIA
Conform demonstraţiei din paragraful următor, o serie de aspecte cheie
în ceea ce priveşte impactul potenţial anti-concurenţial al reglementării apar
la nivelul conceperii structurii vaste de reglementare luată în considerare.
Acest lucru sugerează faptul că oficialii din domeniul politicii trebuie să
încerce să întreprindă analiza politicii în domeniul concurenţei în etapa
iniţială a dezvoltării reglementare. În mod similar, recomandarea de durată
din partea OCDE este aceea că “RIA trebuie integrată în cuprinsul
procesului de elaborare a politicilor, într-o fază cât mai timpurie”4. Astfel,
există un mesaj consecvent potrivit căruia ambele forme de analiză trebuie
considerate de responsabilii politici drept componente integrale ale
procesului de dezvoltare a politicilor, mai degrabă decât considerate drept
“întregiri” sau sarcini impuse care pot fi apreciate în mod izolat de aspectele
generale ale dezvoltării politicilor.
Bineînţeles, dacă uneori există o probabilitate semnificativă ca o
intervenţie de reglementare stabilită să poată genera un impact anti-
concurenţial, este la fel de adevărat că reglementarea excesivă nu are efect
sau are un efect minor asupra concurenţei în cadrul unui anumit sector sau
pe o piaţă stabilită. Astfel, o sarcină fundamentală este de a determina prin
intermediul unei «liste de verificare a concurenţei» dacă există o
probabilitate mare ca o anumită reglementare să aibă un impact anti-
concurenţial semnificativ şi, drept consecinţă, să solicite efectuarea unei
analize mai tehnice şi mai detaliate.
«Lista de verificare a concurenţei» prezentată mai jos a fost dezvoltată
drept instrument pentru sprijinirea oficialilor cărora li s-a atribuit o evaluare
iniţială. Lista de verificare furnizează un test simplu care poate fi aplicat
reglementărilor propuse pentru a determina dacă o analiză a impactului
acestora asupra concurenţei are şanse să fie solicitată. Dacă există una sau
mai multe dintre cele trei tipuri de bază de restricţii asupra concurenţei
identificate în lista de verificare, se justifică o evaluare completă a
concurenţei. Detaliile evaluării complete pot fi direct proporţionale cu
dimensiunea prejudiciului potenţial asupra concurenţei. Astfel, o apreciere
poate fi îndreptăţită pentru a determina dimensiunea aparentă a restricţiei
asupra concurenţei identificate şi astfel factorii de decizie vor fi informaţi cu

4. A se vedea Analiza impactului reglementar: Cele mai bune practice în


ţările membre OCDE. (OECD, Paris, 1997), p215.

34 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

privire la mărimea şi scopul evaluării complete a concurenţei care este


cerută. În eventualitatea în care, luând în considerare circumstanţele şi
experienţa trecută, există puţine şanse să existe o limitare semnificativă a
concurenţei rezultată din propunerea de reglementare, evaluarea în întregime
a efectelor concurenţiale poate fi scurtă şi concisă.

4. Revizuirea principalelor forme de restricţii asupra concurenţei


Această secţiune furnizează detalii suplimentare privind importanţa
fiecăruia dintre principalele tipuri de restricţii asupra concurenţei,
identificate în cuprinsul listei de verificare şi urmăreşte să asigure consiliere
oficialilor în domeniul politicii cu privire la efectuarea unei «evaluări iniţiale
a concurenţei» în cazul în care «Lista de verificare a concurenţei» indică
acest lucru ca fiind necesar.Concentrarea discuţiei se axează pe identificarea
obiectivelor politice pe care guvernele caută, de obicei, să le realizeze, prin
intermediul fiecăruia dintre tipurile identificate de reglementări anti-
concurenţiale. În general, se identifică o gamă de alternative ale politicii
care vor îndeplini probabil aceste obiective fiind în acelaşi timp mai puţin
restrictive. Sunt identificate de asemenea situaţiile în care reglementările cu
efecte anti-concurenţiale particulare pot fi justificate, precum şi consilierea
despre modalitatea în care aceste efecte anti-concurenţiale pot fi reduse.
Lista de verificare organizează clasificarea restricţiilor specifice privind
concurenţa identificate în cadrul a trei titluri cuprinzătoare care reflectă
principalele categorii generale de restricţii asupra concurenţei. Cu toate
acestea, trebuie admis că unele dintre restricţiile specifice pot avea legătură
cu mai multe dintre aceste categorii cuprinzătoare. De exemplu, crearea unui
regim de reglementare şi de autoreglementare poate conduce la limitări
asupra numărului sau gamei de furnizori sau restrânge capacitatea
furnizorilor de a concura. Astfel, includerea fiecărui tip de restricţie asupra
concurenţei într-o categorie specială s-a realizat conform rezultatului cel mai
comun privind utilizarea restricţiei respective. Cu toate acestea analiştii
trebuie să aibă în vedere toate impactele anti-concurenţiale posibile asociate
cu fiecare tip de restricţie.
Acest fragment din lucrare identifică o gamă de prevederi comune de
reglementare care au capacitatea să genereze un impact anti-concurenţial
major asupra unei pieţe stabilite. Dezbate natura şi proporţia acestui impact
anti-concurenţial probabil şi are în vedere caracterul acceptabil al acestuia şi
mijloacele alternative potenţiale de realizare a obiectivelor de reglementare
care subliniează adesea utilizarea lor. Discuţia inclusă aici este una generală
destinată introducerii acestor concepte oficialilor generalişti în domeniul
politicii. Un sistem de consiliere suplimentar este disponibil în cuprinsul
unei lucrări însoţitoare de dimensiuni mai mari.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 35


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

Lista de verificare a concurenţei


pentru orientarea evaluărilor concurenţei

O evaluare a concurenţei trebuie realizată dacă propunerea de reglementare are oricare dintre
următoarele 3 efecte:

(1) Limitează numărul sau gama de furnizori

Probabilitatea ca această situaţie să apară există dacă propunerea:

- acordă drepturi exclusive unui furnizor referitor la furnizarea de bunuri sau servicii
- stabileşte un procedeu de urmat pentru licenţă, aprobare sau autorizare drept cerinţă de
funcţionare
- limitează capacitatea anumitor furnizori de a furniza un bun sau serviciu
- creşte în mod semnificativ costurile de intrare sau ieşire de pe piaţă ale unui furnizor
- creează o barieră geografică în ceea ce priveşte capacitatea societăţilor de a furniza bunuri
sau servicii, de a investi capitalul sau de a asigura forţa de muncă

(2) Limitează capacitatea furnizorilor de a concura

Probabilitatea ca această situaţie să apară există dacă propunerea:

- Controlează sau influenţează substanţial preţurile pentru bunuri şi servicii


- Limitează libertatea furnizorilor de a face reclamă sau a lansa pe piaţă produsele şi
serviciile lor
- Stabileşte standarde pentru calitatea produsului care asigură un avantaj anumitor furnizori
în comparaţie cu alţii sau care depăşesc nivelul pe care l-ar alege mulţi cumpărători bine
informaţi
- Creşte semnificativ costurile de producţie pentru anumiţi furnizori în comparaţie cu alţii (în
special prin tratarea diferită a celor existenţi pe piaţă faţă de nou veniţi)

(3) Reduce interesul furnizorilor de a concura în mod viguros

Probabilitatea ca această situaţie să apară există dacă propunerea:

- creează un regim de auto-reglementare sau co-reglementare


- solicită sau încurajează obţinerea de informaţii privind producţia furnizorilor, preţuri,
vânzări sau costuri care urmează să fie publicate
- Scuteşte activitatea unei anumite fabrici sau grup de furnizori de la punerea în funcţiune a
dreptului general al concurenţei.
- Reduce mobilitatea cumpărătorilor între furnizorii de bunuri şi servicii prin creşterea
costurilor explicite sau implicite asociate schimbării furnizorilor

36 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

4.1 Limitează numărul sau tipul de furnizori


Reglementarea care limitează numărul de producători care pot
aproviziona o piaţă creează riscul producerii puterii de piaţă 5 şi reducerii
concurenţei. Atunci când numărul furnizorilor scade, posibilitatea cooperării
(sau înţelegerii) între aceştia se intensifică. Declinul care rezultă în ceea ce
priveşte presiunile concurenţiale tinde să reducă inovaţia şi interesul pentru
a satisface, în mod efectiv, cerinţele consumatorilor. Astfel, există un deficit
pentru eficienţa economică în sens dinamic. De asemenea, concurenţa la preţ
redus rezultă în transferuri de la consumatori la producători. Garantarea
drepturilor exclusive, stabilirea unor scheme de acordare a licenţelor şi
permiselor şi restricţiile privind participarea la schemele de achiziţii publice
constituie trei forme foarte comune de limitări reglementare asupra
numărului de furnizori. Reglementările care cresc semnificativ costul intrării
sau ieşirii de pe o piaţă şi cele care restricţionează, din punct de vedere
geografic, fluxul de bunuri şi servicii pot să limiteze, de asemenea, în mod
efectiv, numărul sau gama de furnizori de pe o piaţă stabilită. În plus, există
de asemenea şi alte forme de limitare asupra numărului furnizorilor şi, acolo
unde acestea au fost identificate ar trebui să conducă la revizuirea
concurenţei. Atunci când o restricţie reduce concurenţa de pe o piaţă,
aceasta poate avea şi efecte «de continuitate» pe pieţe pentru produsele
complementare, precum şi pentru înlocuitori. Analiza concurenţei trebuie să
încerce să identifice aceste efecte «de continuitate».

4.1.1. Garantarea drepturilor exclusive

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Acordarea unui drept exclusiv se produce, în mod frecvent, în contextul
unui «monopol natural». Prin urmare, situaţia în care costul marginal
aferent producerii unei unităţi adiţionale a produsului continuă să scadă până
la nivelul la care volumul de producţie este astfel cotat încât un furnizor
independent poate satisface întreaga cerere care rezultă de pe piaţa în cauză.
În astfel de cazuri, guvernele au garantat uneori drepturi exclusive pentru a
garanta aprovizionarea consumatorilor la cele mai mici costuri posibile în
acelaşi timp cu reglarea comportamentului furnizorului căruia i s-a alocat
acest drept exclusiv cu scopul de a preveni exploatarea puterii sale de piaţă,
pe cât de mult posibil. Cu toate acestea, scopul monopolului natural, definit

5. Puterea de piaţă a furnizorilor reprezintă capacitatea de a creşte preţurile în


mod profitabil, de a reduce calitatea sau inovaţia în legătură cu nivelele care
ar prevala pe o piaţă competitivă.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 37


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

pe larg în trecut, a fost perfecţionat în anii recenţi şi în prezent este definit


într-un context mult mai restrâns.
Acordarea de drepturi exclusive, îndeosebi dacă aceasta se prelungeşte
pe o perioadă mai lungă, a fost frecvent considerată drept mijloc de
asigurare sau încurajare a investiţiilor fundamentale şi/sau strategice în
zonele de infrastructură. Guvernele au ajuns frecvent la concluzia că
asemenea investiţii nu se vor produce probabil fără stimulentele furnizate de
accesul pe piaţa garantată pe care le-ar asigura atribuirea unui drept
exclusiv. Cu toate acestea, rezultatul acestor politici a fost, în anumite
momente, apreciat în mod excesiv.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


Acordarea unui drept exclusiv de a produce un anumit produs sau de a
furniza un anumit serviciu constituie, în mod evident, cazul extrem al
«barierei la intrare». Acordarea unui drept exclusiv reprezintă stabilirea
unui monopol privat reglementat. Această formă de reglementare are, în
mod necesar, un impact anti-concurenţial substanţial. Dezvoltări tehnologice
recente au modificat semnificativ natura unor activităţi monopoliste
desfăşurate anterior şi permit, în mod potenţial, monopolurilor reglementate
în trecut să fie divizate în elemente competitive şi monopolistice.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


O problemă fundamentală a acordărilor pe termen lung de drepturi
exclusive este aceea că schimbările tehnologice pot transforma
argumentarea iniţială pentru alocarea dreptului respectiv într-una redundantă
cu mult înainte ca perioada atribuită pentru dreptul respectiv să se fi
terminat. Mai mult, o societate monopolistă sancţionată de stat se poate găsi
într-o poziţie consolidată faţă de reglementatorul care caută s-o împiedice de
la exercitarea puterii de piaţă. Aceasta, plus nevoia pentru o abordare
reglementară cât se poate de sofisticată practicată în asemenea contexte,
înseamnă de cele mai multe ori că organele de reglementare experimentează
puţine acţiuni reuşite în prevenirea abuzului puterii de piaţă şi în protejarea
consumatorilor.
Acestea fiind spuse, pot exista situaţii în care acordarea unui drept
exclusiv constituie singurul mijloc prin care există garanţia că un anumit
serviciu va fi adus pe piaţă. Cu toate acestea, înainte de a lua în considerare
garantarea unui astfel de drept, organele de reglementare trebuie să se
mulţumească cu faptul că alte alternative, mult mai puţin restrictive, sunt
impracticabile. Dacă nu există alte alternative, organele de reglementare pot
dori să ia în considerare scoaterea la licitaţie a dreptului exclusiv. Acolo
unde se acordă un asemenea drept, o atenţie deosebită trebuie acordată

38 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

proiectului de reglementare. De exemplu, trebuie rezolvate următoarele


aspecte, cum ar fi caracterul relativ adecvat al reglementării privind
«preţurile fixe» versus reglementarea privind «rata de revenire» versus
reglementări privind «plafonarea preţurilor». Mai mult, în multe cazuri,
divizarea dreptului exclusiv între două sau trei părţi poate păstra dinamica
concurenţială până într-un anumit punct eliminând în acelaşi timp
beneficiile urmărite.

4.1.2. Stabilirea unui sistem de înregistrare a licenţelor sau


aprobărilor sub formă de cerinţă privind activitatea

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Licenţele sunt utilizate în general drept mijloc de garantare cu
certitudine că doar furnizorii care îndeplinesc standardele stabilite sunt
capabili să intre într-un anumit sector economic. Condiţiile privind
atribuirea de licenţe includ, în mod obişnuit, cerinţele minime de calificare,
de exemplu standardele minime pentru educaţia formală şi/sau referitoare la
experienţa practică aplicată la membrii anumitor grupuri ocupaţionale, ca de
exemplu diverşi profesionişti în domeniul sănătăţii. Acestea sunt adesea
puse în aplicare la urmărirea obiectivelor întemeiate de protecţie a
consumatorului. În particular, în cazurile în care consumatorii nu au
capacitatea de a emite, cu uşurinţă, aprecieri privind competenţa
specialiştilor, cerinţele de calificare ajută la prevenirea daunelor datorită
unor practici incompetente. Alte cerinţe comune includ cerinţe minime
privind asigurarea care pot aduce beneficii importante privind protecţia
consumatorului acolo unde există posibilitatea unor pierderi substanţiale ale
consumatorului în cazul falimentării întreprinderilor, în caz de incompetenţă
sau fraudă (de ex. trasnferuri de proprietate, agenţii de turism).

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


În situaţia în care o reglementare are drept rezultat bariere la intrarea pe
piaţă mult mai restrictive decât este necesar pentru realizarea
corespunzătoare a obiectivelor de reglementare, aceasta poate avea ca efect
promovarea «protecţiei producătorilor » şi va fi adesea căutată de
producătorii existenţi din necesitatea de a promova «stabilitatea pieţei». În
contextul unei solicitări pentru autorizaţia de liberă practică, domeniul de
aplicabilitate al restricţiei efectiv impusă la intrarea pe piaţă poate fi mare,
deoarece cerinţele de calificare sunt adesea completate de elemente
adiţionale, ca de exemplu evaluări ale trăsăturilor caracteristice. Aceste
teste de caracter pot fi aplicate în egală măsură directorilor unei societăţi în
situaţia în care solicitările pentru autorizaţie se aplică societăţilor pe acţiuni
mai degrabă decât specialiştilor individuali. Solicitările comune privind

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 39


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

autorizarea societăţii includ necesitatea încheierii unor asigurări sau


îndeplinirea unor cerinţe minime privind capitalul de lucru. Există de obicei
«limite indulgente» privind numărul firmelor sau practicanţilor cărora li se
permite să participe la activităţile din sectorul economic. Acestea pot fi
implementate prin aplicarea de teste de «interes public» care solicită ca nou
veniţii potenţiali să demonstreze «necesitatea» unui serviciu adiţional care
urmează să fie asigurat şi, în unele cazuri, să facă chiar dovada faptului că
intrarea lor nu va avea un impact negativ asupra activităţilor economice
desfăşurate de participanţii existenţi.
Unele cerinţe de reglementare pot conduce la presiuni ridicate asupra
anumitor furnizori de a părăsi sectorul economic datorită poziţiei precare în
care se găsesc aceştia cu privire la conformitate şi prin urmare pot avea un
impact negativ asupra concurenţei dacă există deja bariere semnificative
împotriva intrării pe piaţă. Restricţiile privind ieşirea de pe piaţă sunt mai
greu de identificat cu rapiditate şi, după cum se poate demonstra, sunt mai
puţin predominante decât restricţiile privind intrarea pe piaţă. Restricţiile
privind ieşirea de pe piaţă pot include cerinţele excesiv de oneroase privind
plata beneficiilor de separare către personalul anterior sau pierderea
anumitor garanţii de execuţie nerambursabile.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


Urmărirea «stabilităţii pieţei» constituie în general un motiv neîntemeiat
pentru impunerea restricţiilor de reglementare asupra intrării asupra unei ramuri
economice, deoarece concurenţa efectivă reprezintă un concept dinamic care
cuprinde inevitabil posibilitatea nereuşitei furnizorilor şi, solicită, de asemenea,
existenţa unui flux neîntrerupt de nou veniţi într-un anumit sector economic (sau
cel puţin posibilitatea intrării pe piaţă) dacă urmează să fie menţinute standarde
ridicate privind inovaţia şi reacţia faţă de cererea consumatorilor.
Aşa cum se sugerează mai sus, cerinţele de calificare pentru specialişti
sunt justificate în situaţiile în care consumatorii nu sunt în măsură să emită
propriile aprecieri referitoare la competenţa practicianului iar consecinţele
(de ex. daunele potenţiale aduse consumatorilor) unei alegeri nepotrivite
sunt serioase şi ireversibile. Precum în numeroasele domenii de
reglementare, un principiu fundamental este acela de a garanta că restricţiile
aplicate nu sunt mai limitative decât este necesar pentru atingerea
obiectivelor de reglementare. Chiar şi cerinţele mai exigente privind
calificările pot avantaja substanţial producătorii, pe cheltuiala
consumatorilor, prin limitarea intrării şi, prin urmare, a concurenţei.
Standardele privind calitatea produsului trebuie stabilite la un nivel optim
pentru a asigura siguranţa consumatorului. Restricţiile privind mărimea
furnizorului, de exemplu, nu trebuie să fie determinate la un anumit nivel
care să genereze un impact substanţial anti-concurenţial.

40 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

Atunci când avem în vedere necesitatea unor cerinţe obligatorii privind


asigurările, garanţiile de execuţie şi altele asemenea, trebuie acordată o
atenţie deosebită naturii şi întinderii daunei asupra consumatorului care
poate rezulta, în mod potenţial, fie datorită practicii deficitare sau în urma
falimentului unui furnizor de servicii. Mai mult, capacitatea consumatorilor
de a se informa unii pe alţii cu privire la aceste prejudicii potenţiale şi de a
se proteja prin alegerea documentată a furnizorilor reprezintă, de asemenea,
un argument relevant, în timp ce politicile care pot spori capacităţile
consumatorului în acest domeniu trebuie considerate drept abordare
alternativă.

4.1.3. Limitări privind capacitatea anumitor furnizori de a


asigura un produs sau serviciu
Politicile care limitează capacitatea anumitor tipuri de furnizori de a
participa la licitaţiile publice solicită adesea ca un anumit grad de preferinţă
(care este sau nu este specificat în mod explicit) să fie atribuit furnizorilor
stabiliţi într-o anumită regiune, stat sau ţară. În mod alternativ, se acordă
prioritate furnizorilor care prezintă alte caracteristici considerate oportune,
de exemplu stabilirea unei cote pentru participarea la licitaţie pentru
furnizorii mici sau pentru aceia care implementează politici de angajare
speciale. În situaţiile extreme, aceste politici pot înlătura complet, de la orice
participare la licitaţiile guvernamentale, furnizorii care nu respectă
caracteristicile favorizate.

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Obiectivele urmărite prin limitări asupra tipurilor de furnizori care pot
participa la licitaţiile guvernamentale pentru achiziţii pot fi multiple. Poate că
cele mai obişnuite sunt sistemele preferenţiale naţionale şi/sau statale care
caută să încurajeze activitatea economică în zona favorizată, adesea cu privire
la sectoarele economice particulare considerate a avea o semnificaţie
«strategică». Astfel, sistemele preferenţiale pot fi utilizate pentru a sprijini
politicile generale protecţioniste, sau ca element constitutiv al politicii
regionale, politicii sectoriale sau politicii micilor întreprinderi, printre altele.
Eficacitatea acestora derivă din puterea de piaţă consolidată a guvernelor în
calitate de clienţi majori pentru multe tipuri de bunuri şi servicii.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


Limitarea participării la procedurile de ofertă şi achiziţii tinde să crească
costurile de cumpărare ale guvernului prin restrângerea concurenţei pe piaţa
respectivă. Luându-se în considerare mărimea de ansamblu a bugetelor
guvernamentale alocate achiziţiilor, importanţa unor asemenea restricţii în
termeni relativi este mare, după toate probabilităţile. Mai mult, există un
SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 41
INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

potenţial semnificativ pentru conflicte între aceste aranjamente preferenţiale


şi alte domenii ale politicii. De exemplu, prioritatea acordată furnizorilor
dintr-o anumită regiune poate intra în conflict cu alte politici care
favorizează micile întreprinderi.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


Sistemele preferenţiale pot avea un impact semnificativ datorită poziţiei
consolidate a guvernelor în calitate de cumpărători. Cu toate acestea, există
un potenţial fundamental pentru asemenea politici de a intra în contradicţie
cu alte obiective asociate politicii guvernamentale. Drept recunoaştere a
acestui lucru, de-a lungul timpului, multe sisteme preferenţiale şi-au
schimbat direcţia de la excluderea absolută a grupurilor nefavorizate la
prioritizarea relativă pentru grupurile favorizate. Mai mult, multe au dispărut
ca urmare a contradicţiilor cu responsabilităţile în baza acordurilor
comerciale internaţionale.
Mijloace alternative de realizare a obiectivelor fundamentale urmărite
prin intermediul sistemelor preferenţiale există în multe domenii. De
exemplu, acolo unde se caută promovarea obiectivelor politicii regionale,
alternativele includ o gamă de subvenţii directe şi/sau cheltuieli bugetare,
asigurarea unui mediu de reglementare mai favorabil în zonele cheie, sau
utilizarea campaniilor publicitare/educaţionale. În situaţia în care
promovarea micilor întreprinderi constituie un obiectiv, opţiunile privind
taxele/subvenţiile temporare şi abordările reglementare mai flexibile pot
constitui de asemenea alternative adecvate.

4.1.4. Creşte în mod semnificativ costurile de intrare şi de ieşire

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Un exemplu comun de reglementări care cresc costurile de intrare pe
piaţă se referă la reglementările care impun standarde de testare a produsului
mai stricte. Un alt exemplu este impunerea cerinţelor minime de capital sau,
mai general, a cerinţelor care să demonstreze «capacitatea financiară».
Reglementările care cresc costurile de ieşire se referă la acelea care impun
cerinţe mai stricte de lichidare în legătură cu fostele amplasamente
industriale. Aceste forme de reglementări pot fi utilizate pentru a urmări mai
multe obiective de reglementare. Acestea includ obiective de protecţie a
consumatorului şi mediului înconjurător. În multe cazuri, există puţine
mijloace alternative realizabile pentru urmărirea acestor obiective. Din acest
motiv, guvernele au acţionat uneori pentru a reduce impactul concurenţial al
unor asemenea prevederi prin asigurarea de exceptări vizate sau asistenţă
pentru furnizori pentru a-i ajuta să atingă conformitatea. De exemplu,
producătorii de maşini de volum mic sunt adesea scutiţi de anumite aspecte

42 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

referitoare la reglementările privind testarea vehiculelor sau sunt supuşi unor


protocoale de testare mai puţin oneroase.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


Reglementările care cresc costurile de intrare pe piaţă sau de ieşire de pe
piaţă vor tinde să reducă numărul de participanţi prezenţi pe piaţa respectivă.
În asemenea împrejurări sunt necesare venituri brute mai mari pentru a
obţine o rată de revenire stabilită la intrarea pe piaţă. Mai mult, costurile de
ieşire de pe piaţă vor creşte riscurile implicate la intrarea pe piaţă. În
consecinţă, există riscul ca concurenţa mai puţin viguroasă să apară pe piaţă.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


Reglementările care stabilesc standarde stricte de testare a produselor
sunt probabil justificate atunci când există riscuri semnificative ca urmare a
prejudiciilor grave aduse consumatorului asociate cu utilizarea produsului.
În mod similar, este posibil ca şi alte reglementări care cresc costurile de
intrare prin solicitarea anumitor asigurări sau prin demonstrarea capacităţii
financiare să fie justificabile în situaţiile în care riscurile financiare
substanţiale ale consumatorilor pot rezulta în urma activităţii nereuşite, ale
incompetenţei sau fraudei din partea furnizorilor.
În anumite împrejurări pot fi luate în considerare alternative ca de
exemplu furnizarea de informaţii multiple sau cerinţe privind divulgarea
produsului. În alte cazuri, reglementarea este necesară chiar dacă creşte
costurile de intrare pe piaţă şi este oportun să se insiste pe reducerea
potenţialului anti-concurenţial garantând faptul că cerinţele specificate
constituie un minim necesar pentru realizarea unui grad adecvat de protecţie
a consumatorului.

4.1.5. Restricţii asupra fluxului intra-statal (sau intra-naţional)


de bunuri, servicii, capital şi forţă de muncă

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Multe reglementări au limitat, în mod tradiţional, fluxul de bunuri,
servicii, capital şi/sau forţă de muncă de-a lungul zonei delimitată de graniţe
care intră sub jurisdicţia naţională. Aceste limitări pot fi considerate ca un
subset specific din categoria generală a «restricţiilor la intrarea pe piaţă»
discutate anterior. Restricţiile de reglementare asupra bunurilor şi serviciilor
sau capitalului şi forţei de muncă au fost adesea puse în aplicare sub forma
unui instrument al politicii regionale. Aceasta se referă la faptul că
guvernele au pus în aplicare aceste restricţii în încercarea de a menţine sau
de a creşte viabilitatea economiilor regionale. Alte obiective asociate care

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 43


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

pot fi urmărite prin intermediul unor asemenea politici (în special atunci
când sunt considerate la nivel naţional) sunt acelea care privesc autonomia
sau protecţia «campionilor naţionali» pentru prestigiu sau din alte motive.
Un context particular în cadrul căruia asemenea restricţii protectoare pot
fi propuse este acela al «industriilor emergente» 6 . Prin urmare aceste
restricţii pot fi promovate drept o necesitate temporară pentru a asigura
dezvoltarea industriei locale în contextul sub-dezvoltării relative. Cu toate
acestea, riscul este ca asemenea protecţii «temporare» să se dezvolte în
aranjamente semi-permanente datorită influenţei solide de către furnizorii
locali care beneficiază de existenţa continuă a sistemelor protecţioniste.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


Limitările asupra fluxului de bunuri şi servicii din punct de vedere
geografic impuse în locaţiile unde comerţul ar fi altfel fezabil din punct de
vedere tehnic şi economic au drept efect reducerea artificială a dimensiunii
efective a pieţei pentru produsul sau serviciul considerat. Prin micşorarea
pieţei, rezultă mai multe efecte potenţial anti-concurenţiale. În primul rând,
apare probabilitatea ca gradul de concentrare pe piaţă să crească până la un
punct în care puterea de piaţă să poată fi exercitată de către producători. În
al doilea rând, o piaţă mai mică şi mai izolată poate fi asociată cu nivele
reduse de inovaţie, diferenţiere a produselor şi altele asemenea. Astfel, este
probabil ca serviciile oferite consumatorilor să fie mai puţin prompte. Este
de asemenea probabil ca rata de intrare să fie încetinită în măsura în care
nou intraţii se confruntă cu dificultăţi mai mari în stabilirea lor pe pieţe mai
mici din punct de vedere geografic şi economic generate de factorii de
reglementare.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


În ultimii ani a existat o recunoaştere sporită a prejudiciilor potenţiale
asupra concurenţei datorită restricţionării fluxurilor de produse, servicii,
capital şi forţă de muncă. Într-adevăr, în contextul european, libera mişcare a
bunurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă au fost descrise drept
«cele patru libertăţi» care constituie stâlpul de susţinere al Programului
Pieţei Unice, urmărit încă din 1992.
În general, există relativ puţine contexte în care asemenea restricţii
urmează să treacă un test privind beneficiul/costul. Prin urmare,
responsabilii politici trebuie să adopte o perspectivă sceptică, în majoritatea
cazurilor, referitoare la reglementarea propusă care include asemenea

6. Industriile emergente sunt industriile care pot să nu fie suficient de puternice


pentru a supravieţui concurenţei deschise.

44 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

restricţii. În situaţiile în care sunt impuse restricţii acestea trebuie să fie


evaluate în ceea ce priveşte numărul de factori inclusiv dacă există o
legătură clară între restricţia în cauză şi realizarea unui obiectiv specific,
identificat al politicii, dacă restricţiile nu sunt mai restrictive decât este
necesar pentru îndeplinirea obiectivului, dacă o analiză naţională susţine
probabilitatea ca obiectivul politicii să fie realizat prin intermediul restricţiei
şi dacă restricţiile sunt limitate la o perioadă de timp definită şi limitată prin
intermediul unor prevederi explicite reglementare.

4.2 Limitări privind capacitatea furnizorilor de a concura


Existenţa unui număr mare de competitori nu reprezintă o condiţie
suficientă pentru dezvoltarea unor pieţe competitive puternice. Trebuie să
existe, de asemenea, stimulente puternice pentru concurenţa între furnizorii
de produse şi servicii. Reglementarea, sub forma dreptului general al
concurenţei, joacă un rol semnificativ prin scoaterea în afara legii a unei
serii de comportamente anti-concurenţiale (de ex. stabilirea preţurilor,
repartizarea pieţelor). Cu toate acestea, reglementarea poate reduce în mod
substanţial capacitatea furnizorilor de a concura. Mult mai evident,
asemenea reglementări pot lua forma unor controale asupra preţurilor. În
mod alternativ, reglementarea poate restricţiona modalitatea în care
produsele pot fi vândute sau modul în care li se poate face reclamă sau poate
determina standarde ale produselor care sunt dificil de îndeplinit pentru unii
furnizori. O gamă variată de reglementări diferite ce limitează capacitatea
de a concura a fost remarcată de asemenea, inclusiv restricţii asupra
profiturilor sau repartizarea pieţelor, cote ale producţiei şi altele similare.

4.2.1. Controale asupra preţurilor la care sunt vândute bunurile


sau serviciile

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Reglementările privind preţul maxim sunt introduse frecvent sub forma
unui corolar necesar pentru restricţiile la intrarea pe piaţă. De exemplu,
intrarea pe piaţa activităţii de taximetrie este foarte limitată în majoritatea
ţărilor, conducând la o cerere substanţială în exces pentru serviciile de taxi
care s-a dezvoltat de-a lungul timpului. Pe o piaţă caracterizată de o cerere
semnificativă în exces, se aşteaptă să rezulte creşteri de preţuri substanţiale
În acest context, reglementarea privind preţul maxim este introdusă în
general cu intenţia de a proteja consumatorii. Dimpotrivă, atunci când s-a
utilizat reglementarea privind preţul minim, aceasta a fost uneori un răspuns
la concurenţa extrem de viguroasă privind preţurile şi la preocupările

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 45


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

conform cărora s-au utilizat «preţuri de ruinare» 7 . În aceste cazuri,


reglementarea privind preţul minim este adesea considerată drept mijloc de
protejare a micilor producători, sau producătorilor locali, şi/sau
producătorilor mai puţin eficienţi de concurenţa «nedreaptă».

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


Controalele asupra preţurilor la care sunt vândute produsele împiedică
direct funcţionarea forţelor şi disciplinelor pe piaţă. Atunci când sunt
stabilite preţurile minime, furnizorii de produse cu cele mai scăzute costuri
sunt împiedicaţi să câştige un procent din piaţă prin asigurarea unor oferte
mai bune consumatorilor. În mod similar, atunci când există preţuri maxime,
stimulentele pentru inovare prin asigurarea unor produse noi şi/sau de
calitate superioară pot fi reduse substanţial. Din nou, capacitatea dinamică a
pieţei de a răspunde preferinţelor consumatorului este substanţial limitată.
Legislaţia privind preţul minim poate permite producătorilor ineficienţi să
rămână pe piaţă, împiedicând astfel redistribuirea resurselor către utilizări
alternative, mai productive. În acest fel controlul asupra preţului reduce
eficienţa economică.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


Reglementarea preţurilor constituie rareori mijlocul cel mai eficace şi
eficient de realizare a obiectivelor de mai sus. De exemplu, în cazul pieţei de
taximetrie, o modalitate mai bună de a proteja consumatorii este aceea de a
direcţiona restricţiile către serviciile de furnizare de pe piaţă. În situaţia
preocupărilor privind «preţurile de ruinare», utilizarea dreptului general al
concurenţei poate fi, de asemenea, o alternativă excelentă. Astfel,
reglementarea care propune controlul asupra preţurilor trebuie supusă unei
cercetări atente şi riguroase.

4.2.2. Restricţii asupra publicităţii şi comercializării

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Reglementările limitează uneori capacitatea de a face publicitate sau de a
comercializa produse sau servicii. Asemenea reglementări există adesea
pentru a preăntâmpina publicitatea falsă sau înşelătoare, în acelaşi timp
recunoscând rolul pozitiv pe care îl joacă publicitatea şi comercializarea în

7. Preţurile de ruinare intervin atunci când un furnizor stabileşte temporar


preţuri care sunt, în mod considerabil, sub costurile sale cu speranţa că alţi
furnizori vor ieşi de pe piaţă sau îşi vor modifica conduita. Furnizorul ar
recupera ulterior profitul pierdut.

46 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

transmiterea informaţiei către consumatori şi în sprijinirea acestora în alegerile


pe care le fac pe piaţă. Interzicerea publicităţii false sau înşelătoare garantează
faptul că alegerile pe care le produce o piaţă competitivă nu vor fi subminate
prin înşelătorie şi vor menţine încrederea consumatorului pe piaţă. Anumite
restricţii subordonate, ca de exemplu cerinţele conform cărora vânzătorii
trebuie să aducă argumente şi justificări competente şi demne de încredere
pentru cererile pe care le fac, sunt necesare pentru a preveni, în mod efectiv,
înşelătoria, în special în situaţiile unde dovada falsităţii poate fi dificil de
obţinut. În puţine cazuri, acolo unde produsele sau serviciile pot fi dăunătoare
în anumite împrejurări, cerinţele privind divulgările generale sunt utile pentru
a educa consumatorii în legătură cu prejudiciile potenţiale. Exemplele comune
includ dezvăluirea legăturii între fumatul de ţigări şi cancer în cadrul
reclamelor la tutun şi dezvăluirile detaliate care însoţesc publicitatea
farmaceutică în majoritatea ţărilor care permit o atare publicitate. În timp ce
unii au susţinut că restricţiile privind publicitatea reprezintă un mijloc indirect
de încercare de limitare a consumului de produse şi servicii considerate a avea
o valoare negativă din punct de vedere social sau care sunt consumate în
exces, aceste restricţii au fost ineficiente în ceea ce priveşte reducerea utilizării
acestor produse. În asemenea cazuri, restricţiile privind publicitatea limitează
pur şi simplu informaţiile disponibile consumatorilor, reduc opţiunile, reduc
concurenţa şi cresc preţurile şi profitul.
În alte cazuri, publicitatea care ţinteşte anumite grupuri (de ex. copiii)
poate fi limitată drept recunoaştere a faptului că publicitatea poate fi
percepută diferit de către unii membri ai grupurilor respective comparativ cu
alţii. O abordare comună este aceea de a aprecia înşelăciunea prin
intermediul judecăţii membrilor grupului către care este direcţionată
reclama. În unele cazuri, ca de exemplu publicitatea la tutun şi alcool
îndreptată către copii, în special în ţările unde este interzisă vânzarea de
alcool sau de tutun către minori, prejudiciul adus sănătăţii publice poate
depăşi complet orice beneficiu adus consumatorului şi o atare reclamă poate
fi interzisă în totalitate. Restricţiile de acest fel pot aduce beneficii sociale
semnificative atunci când sunt definite pentru a garanta că nu sunt excesiv
de cuprinzătoare.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


În multe cazuri, restricţiile privind publicitatea şi lansarea pe piaţă sunt
prea cuprinzătoare şi rezultă în limitarea concurenţei, în mod nejustificat.
Restricţiile privind publicitatea şi lansarea pe piaţă pot fi îndeosebi de
oneroase în ceea ce priveşte impactul lor asupra potenţialilor nou veniţi pe
piaţă, deoarece acestea limitează, în mod substanţial, capacitatea unui nou
venit de a informa clienţii potenţiali în legătură cu prezenţa lor pe piaţă şi cu
natura şi calitatea produselor şi serviciilor pe care sunt capabili să le ofere.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 47


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

O preocupare specifică priveşte restricţiile asupra publicităţii


comparative, în special privind comparaţiile între preţuri. Din moment ce
preţul constituie un element substanţial în cadrul ecuaţiei opţiunii
consumatorului, restricţiile asupra capacităţii consumatorilor de a se informa
unii pe alţii referitor la formarea preţurilor relative la costuri minime au
potenţialul de a reduce eficienţa pe piaţă.
Multiple sectoare au fost protejate, cu succes, de concurenţă, datorită
restricţiilor asupra publicităţii şi comercializării. Aceasta a fost în special
situaţia cu profesiile liberale. În timp ce reglementarea profesiilor ţinea, în
mod tradiţional, de membrii profesiei respective, membrii din aceste
sectoare au pretins că publicitatea poate fi considerată «neetică» şi că
membrii profesiilor sunt motivaţi de altruism în cea mai mare parte, în timp
ce câştigurile financiare reprezintă argumente secundare. Aceste cereri nu s-
au opus examinării amănunţite. Studiile au arătat că restricţiile asupra
practicilor comerciale din cadrul ocupaţiilor nu includ nicio prevedere
pentru a proteja consumatorii, dar acţionează pentru a reduce semnificativ
alegerea şi accesul consumatorului şi pentru a creşte semnificativ costurile.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


Legislaţia generală privind protecţia consumatorului conţine aproape
invariabil interdicţii privind practicile publicitare false şi înşelătoare.
Acestea promovează pieţele eficiente şi favorizează concurenţa în mod
efectiv. Pot exista, de asemenea, situaţii limitate în cadrul cărora restricţiile
suplimentare sunt justificate în legătură cu produsele şi serviciile specifice.
Totuşi, acestea trebuie avute în vedere din perspectiva
beneficiilor/costurilor. Potenţialul restricţiilor privind publicitatea care
contribuie la continuarea problemelor asociate asimetriei informaţiei care
dezavantajează consumatorii şi reduc eficienţa economică trebuie, de
asemenea, evaluat. Instrumentele alternative ale politicii în situaţiile în care
există necesitatea de a descuraja «consumul excesiv» includ campanii de
informare şi taxe de consum. Acestea constituie mijloace mai directe de
tratare a aspectelor identificate ale politicii.

4.2.3. Stabilirea standardele privind produsul care asigură un


avantaj anumitor furnizori în comparaţie cu alţii sau care depăşesc
nivelul pe care l-ar alege mulţi cumpărători bine informaţi

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Standardele minime privind produsul sunt de obicei stabilite pentru a
îndeplini obiectivele de protecţie a consumatorului în prezenţa deficienţelor
de piaţă, în special asimetria informaţiei. Cu toate acestea, dacă sunt stabilite

48 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

la un nivel excesiv de ridicat, acestea pot reduce bunăstarea consumatorului


prin împiedicarea acestuia să aleagă o ofertă mai ieftină (dar de calitate
inferioară) de pe piaţă. Astfel, standardele privind calitatea produsului nu
trebuie determinate la un nivel superior aceluia necesar pentru a asigura un
nivel minim necesar privind siguranţa consumatorului. Standardele
referitoare la emisii asociate proceselor productive urmăresc în mod evident
obiective sociale foarte generale. Asemenea obiective reprezintă scopuri
justificate ale reglementării. Cu toate acestea, posibilitatea impactului anti-
concurenţial identificat mai sus subliniază, de asemenea, în acest domeniu,
necesitatea unui echilibru prudent între costurile de reglementare şi
beneficii.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


Standardele de determinare a reglementărilor care sunt semnificativ
diferite de practicile curente pot restricţiona în mod semnificativ capacitatea
furnizorilor de pe piaţă de a concura. Un exemplu comun este reprezentat de
reglementările în materie de mediu care stabilesc limitele privind nivelele de
emisii permise ale diferitelor substanţe toxice. În timp ce asemenea
reglementări sunt aproape întotdeauna adecvate şi necesare ca mijloc de
asigurare a protecţiei sănătăţii publice şi confortului, pot fi determinate la
nivele care avantajează, în mod nedrept, un număr mic de furnizori de pe
piaţă care deţin drepturi de proprietate asupra anumitor tipuri de tehnologii.
Un alt domeniu în care stabilirea standardului poate avea un impact anti-
concurenţial semnificativ este reprezentat de stabilirea unor standarde
minime de calitate pentru tipuri diferite de produse. Din nou, pot exista
obiective reglementare solide care să stea la baza determinării standardului,
protecţiei obişnuite a consumatorilor împotriva riscurilor asociate cu
utilizarea produsului respectiv. Cu toate acestea, acolo unde standardul este
determinat la un nivel foarte ridicat în comparaţie cu practica curentă de pe
piaţă, unii actori de pe piaţă pot avea dificultăţi sau se pot găsi în
imposibilitatea de a îndeplini standardul. Acest lucru se poate întâmpla, de
exemplu, în situaţia în care doar anumite tehnologii de producţie (ale căror
drepturi sunt patentate) sunt capabile de a îndeplini standardele noi de
calitate minimă.
În situaţia în care alţi furnizori nu au capacitatea, din punct de vedere
tehnologic, să îndeplinească cerinţele legislative, poate rezulta o ieşire
semnificativă din sectorul industrial şi un impact anti-concurenţial important
se poate produce. În cazul în care singurele mijloace fezabile de îndeplinire
a standardelor sunt protejate prin drepturi asupra unui patent, deţinătorii de
patente ar putea fi interesaţi să refuze acordarea licenţei potenţialilor
concurenţi, pentru a obţine avantaje competitive pe piaţă. În mod alternativ,
chiar şi atunci când nu este vorba de protecţia prin patent, furnizorii mai

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 49


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

mici sau aceia care dispun de resurse mai mici se pot afla în incapacitatea de
a-şi permite o investiţie majoră de capital care ar putea fi necesară pentru
instalarea noilor tehnologii cu scopul de a le permite să îndeplinească noile
standarde ale produsului.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


Modificările standardelor de reglementare referitoare la produse sau
procese productive tind să se desfăşoare cu paşi mici pe parcursul timpului
refectând schimbările progresive în preferinţele sociale şi în bunăstarea
societăţii. Este mult mai probabil ca modificările substanţiale privind
standardele care nu se repetă să aibă un impact anti-concurenţial decât
modificările moderate.
Adesea se întâmplă ca instrumentele alternative să obţină beneficiile
căutate prin punerea în aplicare a standardelor minime. De exemplu, atunci
când standardele minime sunt urmărite din motive ce privesc protecţia
consumatorului, este posibil să se acţioneze prin furnizarea informaţiilor
direct către consumatori cu privire la riscurile produselor sau prin solicitarea
prezentării anumitor caracteristici ale produsului. În situaţiile în care sunt
examinate modificări majore ale standardelor privind emisiile, guvernele au
căutat uneori să reducă impactul posibil anti-concurenţial prin asigurarea de
asistenţă financiară, tehnică sau de alt fel îndeosebi furnizorilor mici pentru
a creşte capacitatea acestora de a îndeplini noile cerinţe propuse.

4.2.4. Creşterea costurilor anumitor furnizori comparativ cu alţii

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Poate că forma cea mai comună de reglementare care creşte costurile
anumitor furnizori comparativ cu alţii este aceea care include «clauzele de
vechime». Acestea constituie aranjamente care solicită nou intraţilor să
respecte noile standarde superioare în timp ce furnizorii existenţi pe piaţă
continuă să se supună standardele deja existente, mai puţin stricte. Mai
multe argumente au fost aduse în favoarea necesităţii de a impune clauzele
de vechime în situaţiile particulare. În ceea ce priveşte calificările
ocupaţionale, se argumentează adesea că experienţa practică vastă a
practicanţilor vechi reprezintă un înlocuitor adecvat pentru un nivel mai
ridicat de calificare formală. În ceea ce priveşte tehnologiile productive, se
poate argumenta că este necesar să se aloce timp adecvat pentru a amortiza
costurile irecuperabile ale investiţiilor pentru fabrică în conformitate cu
standardele relevante în materie de mediu şi cu alte standarde la momentul
dării în exploatare.

50 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


«Clauzele de vechime» au un potenţial însemnat pentru a denatura
relaţiile competitive în cadrul industriei prin creşterea costurilor pentru unii
furnizori (de ex. nou veniţii pe piaţă sau aceia care pun în aplicare noi
procese) într-o măsură mult mai mare decât pentru alţii. Acest aspect poate
împiedica intrarea pe piaţă şi, prin urmare, poate reduce inovaţia precum şi
intensitatea presiunii concurenţiale de pe piaţă.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


Impactul anti-concurenţial al clauzelor de vechime poate fi diminuat
prin garantarea faptului că sunt mai degrabă limitate în timp decât
permanente, şi că durata exceptării acordate este strict proporţională cu
analiza raţională subadicentă în urma căreia aceasta a fost atribuită în primul
rând. Totuşi, în majoritatea cazurilor, trebuie să se recurgă la o abordare
sceptică cu argumente în favoarea necesităţii clauzelor de vechime, deoarece
acestea constituie în mod frecvent o reflectare a încercărilor de a apăra
interesele legitime din cadrul concurenţei potenţiale.

4.3 Reducerea stimulentelor pentru furnizori pentru a


încuraja concurenţa
Capitolul anterior punea accentul pe capacitatea unor reglementări de a
reduce oportunităţile astfel încât furnizorii să poată concura.
Reglementările pot acţiona şi în direcţia reducerii stimulentelor alocate
spiritului de concurenţă. În general, furnizorii de produse sau servicii, care
se pot coordona pentru a împărţi o anumită piaţă, reuşesc în mod colectiv să
sporească posibilele profituri de monopol. Astfel, reglementarea care
facilitează sau încurajează cooperarea între producători va reduce interesele
pentru o concurenţă puternică. Acest lucru poate apărea în special acolo
unde reglementările înlesnesc schimbul de informaţii privind variabilele
sensibile de pe piaţă, ca de exemplu preţurile, costurile sau producţia. Mai
mult, reglementările care limitează capacitatea efectivă a clienţilor de a
alege între furnizorii competitori au şi un efect de reducere a presiunilor
concurenţiale. Pericolul ca reglementările să producă astfel de efecte este
cel mai mare atunci când grupurile de producători joacă un rol important în
dezvoltarea şi punerea în aplicare a respectivei reglementări.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 51


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

4.3.1. Auto-reglementarea şi co-reglementarea

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Guvernele pot alege să poarte întreaga răspundere pentru proiectarea şi
implementarea unei structuri de reglementare sau, în mod alternativ, pot
alege implicarea unei industrii sau asociaţii profesionale în aspectele
referitoare la proiectarea şi implementarea unei astfel de structuri. Atunci
când responsabilitatea pentru reglementarea conduitei membrilor săi este
asumată în întregime de către o asociaţie sau industrie fără o susţinere
legislativă din partea guvernului (cel mai adesea la insistenţa acestuia) se
foloseşte termenul de «auto-reglementare». Cu toate acestea, atunci când
guvernul oferă suport legislativ regulamentelor care sunt fie dezvoltate de
către industrie/asociaţie profesională sau altfel, dezvoltate în comun cu
guvernul, atunci rezultatele pot fi considerate un exemplu de «co-
reglementare».
Structurile de co-reglementare pot avea beneficii substanţiale pentru
guvernele care urmăresc reglementarea comportamentului, în special în
contextul unei industrii sau profesii care nu a fost supusă în prealabil unei
reglementări. Implicarea industriei sau asociaţiei profesionale poate tinde
spre acordarea credibilităţii structurii reglementare în faţa celor ce vor fi
supuşi reglementării. O parte a acestei credibilităţi derivă din faptul că se
porneşte de la prezumţia că guvernul foloseşte un nivel înalt de expertiză
specifică şi înţelegere a industriei în cauză de care dispun indubitabil
practicanţii. Poate părea atractiv din punct de vedere al guvernului, întrucât
se evită necesitatea dezvoltării, pe plan intern, a unui nivel înalt de expertiză
specifică privind problemele referitoare la piaţa implicată precum şi
calificările şi îndatoririle practicanţilor relevanţi.
Guvernele pot dezvolta de asemenea structuri de co-reglementare la
costuri considerabil mai mici ce ar fi necesare pentru elaborarea unei soluţii
bazată în întregime pe guvern. Acest lucru poate interveni în măsura în care
membrii profesiei pot fi convinşi să formeze organisme de reglementare şi
organisme disciplinare care să se ocupe de aspectele importante ale funcţiei
de reglementare dar care beneficiază de fonduri limitate de la guvern, în
cazul în care primesc aceste fonduri.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


O reglementare stabilită de cei asupra cărora se va aplica poate genera
beneficii substanţiale garantând că standardele tehnice sunt corespunzătoare
şi că avansează odată cu tehnologia. Totuşi, există un risc foarte mare ca
regulile dezvoltate de industrie sau de asociaţii profesionale să aibă un
impact anti-competitiv. În multe cazuri, vor apărea efecte neanticipate

52 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

generate de încercările de realizare a obiectivelor politice legitime. De


exemplu, se pot introduce cerinţe stricte privind calificarea din motive
referitoare la protecţia consumatorului, dar acestea pot reduce indirect
intrarea pe piaţă (mai ales atunci când practicanţii în exerciţiu de pe piaţă
sunt exceptaţi). Anumite reguli «bazate pe etică», precum restricţiile
impuse preţurilor de publicitate, pot duce la scăderea capacităţii
competiţionale a producătorilor. Astfel, ar putea exista intenţia de a aduce
beneficii membrilor unei profesii sau industrii, folosindu-se argumente de
interes public pentru a ascunde scopurile implicite ale reglementării.
Cerinţa fundamentală atunci când se realizează o evaluare a concurenţei
în aceste împrejurări se referă mai ales la aprecierea reglementării în
conformitate cu efectele aşteptate şi nu la concentrarea exclusivă pe
scopurile acesteia sau pe motivele susţinătorilor. La evaluarea barierelor
concurenţiale, se recomandă o abordare analitică atentă care să ţină cont de
costurile şi beneficiile consumatorilor şi să se bazeze pe o evidenţă empirică.
De-a lungul procesului se va ţine cont de trei întrebări: (1) Ce prejudiciu
specific adus consumatorilor desemnează această barieră? (2) Este restricţia
propusă adaptată corespunzător pentru a se adresa acestui prejudiciu? şi (3)
Prejudiciul consumatorului, pe care această restricţie încearcă să îl prevină,
depăşeşte pierderea consumatorului provocată de restricţia asupra
concurenţei? Cea de-a treia întrebare reprezintă o parte esenţială a analizei
în evaluarea restricţiilor de auto-reglementare şi de co-reglementare.
Preocupările pentru dezvoltarea reglementărilor anti-concurenţiale pot fi
deosebit de semnificative mai ales acolo unde respectiva industrie/asociaţie
profesională are un rol dominant în dezvoltarea regulilor de conduită care
trebuie urmate. De exemplu, regulile care guvernează funcţionarea
profesiilor de natură juridică au interzis din vechime «reducerea preţurilor»,
«promovarea agresivă a afacerilor», includerea unor apărători specialişti sau
angajarea acestora, precum şi diferite forme de publicitate. În multe dintre
cazuri, astfel de restricţii au fost anulate ca urmare a unor reforme ce au
condus la asumarea unui rol mai important de către guvern în reglementarea
profesiilor.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


O structură de co-reglementare de succes necesită existenţa unei
industrii/asociaţii profesionale cu un număr mare de membri în grupul supus
reglementării. Asociaţia trebuie considerată de membrii acesteia ca având un
prestigiu relativ recunoscut, dacă este capabilă să impună sancţiuni efective
asupra celor care nu respectă cerinţele de reglementare (inclusiv excluderea
din asociaţie). Existenţa sancţiunilor efective este, în schimb, necesară
pentru a convinge clienţii de credibilitatea structurii de reglementare.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 53


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

Guvernul trebuie să acţioneze pentru prevenirea încercărilor din partea


industriilor/asociaţiilor profesionale de a folosi puterea de co-reglementare
într-un mod anti-competitiv. Aceasta poate include luarea măsurilor de
siguranţă ca Ministerul în cauză să aibă dreptul de a aproba sau refuza
coduri de conduită şi, la cerere, să înlocuiască reglementările guvernului, în
situaţia în care organismul industriei continuă să propună versiuni imposibil
de acceptat

4.3.2. Cerinţe privind publicarea informaţiilor despre preţurile


societăţii, rezultate sau vânzări

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


Reglementările privind publicarea unor informaţii, precum preţurile sau
produsele sunt adoptate de obicei ca o modalitate de reducere a costurilor de
căutare ale consumatorilor, făcând respectiva informaţie mult mai uşor
accesibilă. În anumite împrejurări, reducerea costurilor de tranzacţie în acest
fel poate îmbunătăţi eficienţa pieţelor prin creşterea gradului actual de
înţelegere de către consumatori a ofertelor de pe piaţă.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


Reglementările care solicită participanţilor pe piaţă să publice informaţii
cu privire la preţuri sau produse pot contribui, în mod semnificativ, la
formarea de carteluri, din moment ce o cerinţă cheie pentru funcţionarea
unui cartel este ca participanţii acestuia să monitorizeze eficient
comportamentul pe piaţă al competitorilor (sau „co-conspiratorilor”). Este
mult mai probabil ca aceste impacturi anti-competitive să apară acolo unde
sunt mai puţini participanţi pe piaţă, acolo unde barierele de intrare sunt mai
stricte, iar produsele sunt aproape nediferenţiate.
Este de asemenea mult mai probabil ca publicarea informaţiilor cu
privire la preţ să genereze un efect anti-concurenţial în cadrul industriilor
unde există o practică comună de a oferi sau negocia reduceri particulare la
preţurile publicate sau «recomandate». Acest lucru se produce deoarece
competitorii ar întâmpina altfel greutăţi semnificative la obţinerea
informaţiilor referitoare la preţurile actuale plătite altor furnizori care fac
parte din concurenţă. În contextul în care se cere publicarea informaţiei
privind preţurile actuale, membrii cartelului pot identifica împrejurările în
care alţi membri nu păstrează preţurile sau cantitatea «convenită».

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


Aşa cum s-a sugerat mai sus, este puţin probabil ca preocupările privind
comportamentul cartelurilor să fie relevante în situaţia în care există un

54 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

număr mare de competitori şi/sau bariere de intrare relativ permisibile. În


această situaţie, efectele pozitive ale cerinţelor acestor publicări în reducerea
costurilor de căutare pe pieţe poate justifica foarte bine utilizarea lor. Totuşi,
pe pieţe mai concentrate, este mult mai probabil ca aceste cerinţe să aibă un
impact negativ net. Pe pieţele cu puţini furnizori şi produse standardizate,
costul căutării printre diferiţi furnizori poate fi mai mic decât în situaţia în
care mai mulţi furnizori sunt prezenţi, în timp ce riscurile unui cartel sunt
mai mari. Aşadar, beneficiile potenţiale ale unor astfel de cerinţe de
publicare sunt limitat mai mici.
Dacă publicarea preţului sau a informaţiilor cu privire la rezultate este
privită ca favorabilă pentru formarea cartelurilor, există şi alternativele care
susţin mai puţin cartelurile. Atunci când informaţiile sunt adunate iniţial
pentru a realiza politica guvernamentală, s-ar putea să nu fie deloc necesară
publicarea acestora. Când scopul este sprijinirea consumatorilor sau
furnizarea de statistici generale, statisticile globale susţin mai puţin
cartelurile decât cele specifice unei societăţi, iar statisticile istorice sunt mai
puţin favorabile decât informaţia contemporană. Statisticile reunite pentru
mai multe societăţi nu vor ajuta membrii cartelului să identifice un furnizor
care încalcă cartelul, în timp ce statisticile specifice fiecărei societăţi pot
identifica foarte clar firma care deviază de la acordul cartelului din punct de
vedere al preţului şi al cantităţii. Statisticile istorice oferă mai puţine
informaţii utile cartelurilor deoarece acestea au adesea nevoie să împartă
informaţiile actuale pentru a lua decizii cu privire la alocarea rezultatelor şi
stabilirea preţurilor iar informaţiile istorice nu pot fi de ajutor în mod
substanţial la această sarcină.

4.3.3. Exceptări de la dreptul general al concurenţei

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


În multe ţări, anumite sectoare economice beneficiază de exceptări de la
dreptul general al concurenţei. În unele cazuri, aceste sectoare sunt supuse
propriilor legi ale concurenţei, specifice sectorului în cauză. În alte situaţii,
s-ar putea să nu existe nicio restricţie privind conduita anti-concurenţială
întreprinsă în aceste sectoare.
Au fost avansate numeroase argumentări raţionale privind aceste tipuri
de exceptări. În anumite cazuri, furnizorilor li se permite să coopereze
pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a se stabili pe piaţă şi de a concura pe
pieţele de export. În alte situaţii, o piaţă caracterizată de producători atomişti
poate coopera datorită existenţei puterii de monopson din partea
cumpărătorilor produselor sale şi a dorinţei consecvente a guvernului de a
contracara puterea (exemplele includ un număr de mărfuri agricole). Multe
societăţi reglementate la un nivel destul de strict au fost şi ele scutite de

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 55


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

dreptul general al concurenţei. În astfel de cazuri, se pare că structura de


reglementare specifică sectorului constituie un substitut potrivit pentru
dreptul general al concurenţei.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


Acolo unde există o derogare semnificativă de la aplicarea generală a legii
concurenţei, există un risc clar al formării cartelurilor, al abuzurilor de preţ şi
al fuziunilor anti-concurenţiale. Mai mult, există clar posibilitatea apariţiei
unor denaturări în sfera economică, deoarece sectoare diferite sunt supuse
unor medii de reglementare total diferite. Aceste distorsiuni pot avea un
impact negativ major asupra bunăstării economice prin deformarea deciziilor
consumatorilor privind produsele sau serviciile pe care le cumpără.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


OCDE a susţinut faptul că numărul exceptărilor de la dreptul general al
concurenţei ar trebui redus sau eliminat:

Ca şi strategie generală de reformă, guvernele ar trebui să îşi


lărgească sfera şi eficacitatea politicii de concurenţă. Sfera şi
eficacitatea dreptului concurenţei şi autorităţilor de concurenţă trebuie
revizuite şi consolidate acolo unde este nevoie. Exceptările de la legea
concurenţei ar trebui eliminate, precum şi dovezile absente de
constrângere a intereselor publice ce nu pot fi utilizate în alte moduri
mai adecvate.
În situaţiile în care s-a identificat o expunere specifică a motivelor pentru
existenţa continuă a exceptărilor, trebuie acordată atenţia corespunzătoare
mijloacelor prin care sfera acesteia poate fi redusă. De exemplu, un monopol
legiferat care cere tuturor producătorilor unei mărfi specifice să vândă unui
cumpărător anume, licenţiat pentru export, pe o piaţă poate reprezenta un
înlocuitor inferior pentru un sistem care permite producătorilor să se angajeze în
aranjamente cooperative de vânzare la export, dar nu îi obligă la aceasta.

4.3.4. Reducerea mobilităţii clienţilor prin creşterea costurilor de


schimbare de furnizori

Avantaje estimate de pe urma acestor prevederi


«Costurile de transfer» pot fi definite ca fiind acele costuri suportate de
către un client la schimbarea furnizorilor de produse sau servicii.

56 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

Exemplele de costuri de transfer includ:


 Folosirea contractelor pe termen lung care îi «blochează» pe clienţi pentru
perioade îndelungate de timp şi impun penalităţi financiare semnificative în
eventualitatea în care aceştia aleg schimbarea de furnizor înainte de
terminarea perioadei contractuale; şi
 Absenţa portabilităţii numărului de telefon, care îi poate face pe furnizorii de
servicii de transfer destul de neatractivi prin impunerea unor costuri de
înlesnire/administrative asupra clienţilor.
Prevederile legislative privind costurile de transfer care urmează să fie
percepute pot reflecta existenţa unor costuri reale substanţiale, suportate de
furnizori, în cazul în care se produce schimbarea clientului. Astfel,
prevederile care permit perceperea anumitor costuri de transfer pot fi
compatibile cu aplicarea unor termeni contractuali echitabili. De exemplu,
penalităţile asociate cu terminarea anticipată a unui contract cu termen fix
pot reflecta «împachetarea» produsului şi necesitatea ca furnizorul să
recupereze costurile poziţiilor de capital (ex. receptor telefon mobil) pentru
care s-a primit doar plata parţială. În paralel, anumite costuri de transfer pot
fi stabilite în încercarea de a reduce costurile de tranzacţie.

Natura şi întinderea impactului anti-concurenţial


Prin creşterea costurilor cu schimbarea de furnizori, costurile de transfer
pot reduce în mod semnificativ capacitatea furnizorilor de a concura.
Costurile de transfer pot avea o importanţă deosebită în contextul noilor
industrii concurenţiale, unde pot constitui frecvent o barieră importantă în
calea reducerii, în timp, a poziţiei solide a furnizorului existent pe piaţă.
Avem exemplul pieţelor nordice de energie electrică, care ne arată nivelurile
realmente diferite ale activităţii de comutare a consumatorilor în diferite ţări.
Revizuirea aranjamentelor reglementare în vigoare arată în ce măsură aceste
diferenţe observate la nivelul activităţii de comutare sunt strâns corelate cu
natura şi mărimea diferitelor costuri de transfer aplicabile în fiecare ţară.
În Finlanda, operatorii sistemului de distribuţie pot percepe taxe dacă
clientul îşi schimbă furnizorul de mai multe ori pe an. În Finlanda, Suedia şi
Norvegia, un consumator poate să încheie un alt contract de furnizare verbal
sau electronic, în timp ce în Danemarca clientul trebuie să semneze
contractul în persoană.
În situaţiile în care costurile reale semnificative sunt asociate cu comutarea,
permisiunea acordată furnizorilor de a trece aceste costuri pe seama
consumatorilor poate fi imposibil de evitat. Cu toate acestea, în cazul costurilor
de transfer impuse în încercarea de a reduce costurile de tranzacţie, trebuie
acordată atenţia corespunzătoare dacă reducerea costurilor de tranzacţie care

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 57


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

rezultă ca urmare a introducerii costului de transfer justifică impactul anti-


concurenţial probabil prin reducerea acţiunii reale de transfer.
Mai sus avem un exemplu în care costurile de transfer sunt precizate de
fapt în cuprinsul reglementării. Totuşi, există posibilitatea ca reglementarea
să nu impună explicit costurile de transfer, ci, mai degrabă, să nu reuşească
să ia în considerare fie costurile de transfer existente în industrie sau acelea
pe care furnizorii de pe piaţă caută să le impună în contextul unei industrii
concurenţiale noi. Obiectivul privind realizarea unei concurenţe sporite ar
putea fi serios compromis dacă reglementarea menţine tăcerea asupra
acestor puncte şi le permite furnizorilor să impună, în timp, costuri de
transfer noi sau mărite.

Indicaţii pentru utilizare şi alternative potenţiale privind politica


În special în cazul industriilor nou restructurate, caracterizate printr-o
concurenţă dominantă existentă pe piaţă, pentru prima dată din partea nou
veniţilor, garantarea faptului că costurile de transfer vor fi menţinute la un
nivel scăzut reprezintă condiţia necesară pentru dezvoltarea unei concurenţe
eficiente. În timp ce alte condiţii trebuie să rămână în vigoare (ex. accesul în
termeni echitabili la reţeaua de monopol), problemele referitoare la costurile
de transfer rămân fundamentale pentru rezultatele competitive.
Rezultă că, la revizuirea reglementării propuse ce urmăreşte să
implementeze reforma pro-competitivă în cadrul unei industrii, orice
prevedere care permite în mod explicit impunerea de costuri de transfer
trebuie atent analizată şi considerată a fi acceptabilă numai în cazul în care
există argumente puternice pentru folosirea acesteia. O atare situaţie poate
exista dacă se demonstrează că sunt costuri semnificative asociate unor
activităţi particulare pe care furnizorii sunt obligaţi să le întreprindă ca parte
a procesului de comutare. Totuşi, asemenea împrejurări sunt probabil foarte
rare. Mai mult, chiar şi în astfel de cazuri, s-ar putea ca impactul care
încurajează concurenţa privind reducerea sau eliminarea costurilor de
transfer să fie suficient de mare încât organul de reglementare să dorească
să-i împiedice pe furnizori de la recuperarea explicită a acestor costuri de
transfer de la clienţi.
De asemenea, este necesară o analiză a potenţialului pentru costurile de
transfer noi sau crescute care urmează să fie impuse de nou veniţii pe piaţă
drept răspuns la noile presiuni concurenţiale. Acolo unde există un risc
evident de transfer al costurilor impuse, ar putea fi solicitată includerea
prevederilor în structura de reglementare care ar limita sau ar interzice
utilizarea unor astfel de instrumente.

58 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

5. Proporţionalitatea în efectuarea de evaluări privind impactul


concurenţei
Lista de verificare propusă în cuprinsul acestei lucrări asigură o bază
iniţială demnă de încredere pentru identificarea reglementărilor care ar putea
da naştere la un impact anti-concurenţial. Totuşi, importanţa relativă a
diferitelor efecte anti-concurenţiale variază foarte mult. Mărimea analizei
efectelor concurenţei care va fi întreprinsă ar trebui să fie proporţională cu o
evaluare iniţială a dimensiunii impactului anti-concurenţial identificat.
Realizarea unei evaluări extinse a efectelor concurenţei este costisitoare iar
astfel de costuri nu ar trebui atrase decât atunci când o evaluare iniţială indică
faptul că posibilele costuri ale aspectelor anti-concurenţiale ale propunerii de
reglementare sunt suficient de mari pentru a justifica o astfel de analiză.
Un factor contextual cheie îl reprezintă natura mediului concurenţial
existent din industriile supuse reglementărilor. Preocupările cu privire la
concurenţă vor fi în general mai puţin urgente acolo unde industriile sunt
foarte competitive, caracterizate de un număr mare de furnizori concurenţi,
de rate semnificative de intrări şi ieşiri şi de un nivel crescut al inovaţiei de
produse şi servicii. În plan opus, pe pieţe relativ statice, caracterizate de un
nivel semnificativ de concentrare şi de intrări limitate, impactul de
reglementare anti-concurenţial ar putea fi mai important.
În evaluarea importanţei prevederilor de reglementare anti-
concurenţiala, trebuie să se pună accentul pe dimensiunea impactului
propunerii de reglementare în relaţie cu principalii factori determinanţi ai
puterii presiunii competitive de pe o piaţă. În special:
 Este posibil ca impactul asupra numărului de furnizori existenţi pe piaţă să fie
suficient de mare pentru a reduce numărul de participanţi până la un nivel la
care coordonarea, sau un comportament mai extins asociat cartelului, să
devină fezabilă?
 Reglementarea propusă are un impact semnificativ asupra aspectelor
dinamice ale comportamentului concurenţial pe piaţă, de exemplu prin
reducerea semnificativă a intrărilor şi a stimulentelor pentru inovaţie?
 Este posibil ca reglementarea propusă să limiteze capacitatea furnizorilor sau
interesele acestora de a concura în mod acerb?
La realizarea unei analize este nevoie de dezvoltarea unei opinii clare
asupra naturii şi dimensiunii pieţei în cauză. Un aspect principal este
reprezentat de determinarea dimensiunii geografice a pieţei. Este locală,
regională, naţională sau internaţională? În al doilea rând, ce produse
formează piaţa? În ce măsură există posibilitatea de substituire între
produsele şi serviciile care vor fi reglementate şi alte produse şi servicii?

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 59


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

Este piaţa una relativ statică sau se caracterizează printr-o pondere mare de
schimbări tehnologice şi de infuzii frecvente cu noi tipuri de produse?

6. O procedură simplificată pentru realizarea unei evaluări complete a


concurenţei
Acest capitol subliniază un mod de abordare pentru realizarea evaluării
concurenţei în cadrul mai extins al procedurii RIA pentru a furniza un cadru
analitic pentru evaluări ale concurenţei. Întrucât există diferite modalităţi în
care evaluarea concurenţei să fie integrată procedurii RIA (Analiza Impactului
de Reglementare), aceasta este numai una dintre multiplele abordări ce ar
putea fi adoptate. O analiză completă ar fi dirijată, în general, doar dacă la o
evaluare iniţială (pe baza listei de verificare a concurenţei) se determină
probabilitatea de a aduce un prejudiciu procesului concurenţial.
Primul pas în efectuarea unei evaluări complete a concurenţei îl
reprezintă identificarea, din cuprinsul procedurii RIA mai extinse, a
obiectivului fundamental al recentei reglementări şi asigurarea caracterului
adecvat. În al doilea rând, restricţiile existente asupra concurenţei trebuie
identificate şi analizate sub forma unei analize prealabile la realizarea
analizei politicii de concurenţă a noii propuneri de reglementare. Aceasta
atrage după sine în mod obligatoriu procesul de «definire a pieţei», prin care
piaţa relevantă este identificată prin analiza gradului de substituire între
produse înrudite, inclusiv determinarea unei pieţe relevante din punct de
vedere geografic. În al treilea rând, ar trebui analizate şi comparate efectele
competitive ale opţiunilor alternative ale politicii.

6.1 Identificarea efectelor concurenţiale


Reglementările care restricţionează concurenţa pentru a obţine un
obiectiv politic public trebuie să fie mai întâi evaluate pentru a avea
certitudinea că acestea reprezintă modalitatea cea mai puţin restrictivă de
atingere a obiectivului respectiv. Gradul aşteptat de restricţionare a
concurenţei poate fi măsurat răspunzând la următorul set de întrebări şi
dirijând analiza ulterioară oriunde există un răspuns pozitiv:

6.1.1 Va afecta reglementarea propusă concurenţa dintre


întreprinderile emergente?
Reglementarea propusă va afecta în mod diferit furnizorii activi distincţi
şi, drept consecinţă, va deteriora relaţia de concurenţă dintre aceştia într-un
mod care ar reduce, în totalitate, intensitatea concurenţei pe piaţă?

60 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

6.1.2 S-ar putea ca reglementarea să descurajeze intrarea unor


noi întreprinderi comerciale?
Reglementarea propusă va restricţiona intrarea tuturor tipurilor de
activităţi comerciale noi sau numai a anumitor tipuri în particular? Care este
procentul posibil al unei astfel de restricţionări, şi este posibil ca aceasta să
reducă semnificativ presiunile concurenţiale din industrie pe termen lung?

6.1.3 Va avea reglementarea propusă un impact semnificativ


asupra preţurilor sau producţiei?
Reglementarea va creşte preţurile prin impunerea unor costuri noi
asupra producătorilor? Va facilita aceasta schimbul de informaţii între
producători, crescând şansele unei înţelegeri sau creşterii preţurilor?

6.1.4 Va fi reglementarea respectivă susceptibilă să afecteze


calitatea şi varietatea bunurilor şi serviciilor de pe piaţă?
Reglementarea include cerinţele minime privind standardele care vor
reduce gama combinaţiilor preţ/calitate disponibile pe piaţă? Este
reglementarea susceptibilă să reducă varietatea produselor prin limitarea
intrării noilor furnizori?

6.1.5 Va fi reglementarea respectivă susceptibilă să afecteze, în


mod negativ, inovaţia?
Inovaţia, şi prin urmare receptivitatea la nevoile clientului pot fi
restricţionate în diferite feluri de reglementarea respectivă. Reglementarea
poate limita intrarea noilor furnizori sau poate restricţiona publicitatea la
noile produse, diminuând astfel presiunile asupra factorilor activi de a inova.
Restricţiile asupra circulaţiei bunurilor şi/sau serviciilor peste graniţă poate
reduce intrarea de produse inovative ce apar pe alte pieţe.

6.1.6 Este reglementarea susceptibilă de a limita creşterea


pieţei?
Reglementările pot avea un impact negativ asupra creşterii pieţei, dacă
acestea conduc la mărirea costurilor la toţi producătorii sau limitează
posibilitatea intrării noilor furnizori.

6.1.7 Ar fi reglementarea susceptibilă să afecteze, din punct de


vedere material, pieţele asociate?
Limitările concurenţei pe o anume piaţă pot avea, de asemenea, efecte
anti-concurenţiale pe pieţele în amonte (acelea care asigură alimentarea

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 61


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

pentru piaţa în cauză), sau pe pieţele în aval (acelea pentru care produsele
pieţei respective reprezintă o intrare sau un produs intermediar).

6.1.8 Care este efectul total presupus al reglementării?


În cazul în care oricare dintre întrebările de mai sus au primit un răspuns
afirmativ, ar trebui să se elaboreze un rezumat al posibilelor efecte ale
reglementării asupra concurenţei, subliniind orice efecte asupra preţurilor,
producţiei, varietăţii şi calităţii produselor şi eficienţei şi inovaţiei. Aceste
efecte ar trebui rezumate atât pentru piaţa primară cât şi pentru pieţele
conexe relevante.

6.1.9 Care sunt alternativele disponibile la reglementarea


propusă?
După cum a fost menţionat la început, în general ar trebui să se
folosească reglementarea sau un alt instrument al politicii capabil să
realizeze obiectivul într-o manieră mai puţin restrictivă pentru concurenţă.
După finalizarea evaluărilor asupra concurenţei a opţiunilor alternative
fezabile ale politicii, ar trebui să se compare efectele fiecărei opţiuni.
Organele de reglementare trebuie să se mulţumească cu faptul că a fost
aleasă alternativa politicii cea mai puţin restrictivă pentru concurenţă sau că
alte beneficii aduse societăţii justifică alegerea unei alternative care este mai
restrictivă din punct de vedere concurenţial.

7. Integrarea rezultatelor
Includerea evaluării concurenţei în cuprinsul RIA poate fi valoroasă în
special pentru îmbunătăţirea componentei dinamice a analizei. În contextele
sociale şi economice cu schimbări foarte rapide, aspectele dinamice ale
impactului posibil al reglementării pot constitui foarte uşor factorul cheie
determinant al efectului general avut în vedere pentru întreaga durată de
aplicabilitate a reglementării.
Numai o minoritate a reglementărilor potenţiale ar putea avea un impact
semnificativ anti-concurenţial. Cu toate acestea, atunci când analiza
concurenţei identifică potenţial pentru o reducere a concurenţei în industria
afectată sau în alte industrii interconectate, elementele cheie ale proiectului
reglementării trebuie reconsiderate într-un context comparativ în care
mijloacele alternative de atingere a obiectivului de reglementare, care sunt
mai puţin restrictive în ceea ce priveşte concurenţa, sunt identificate şi
evaluate.

62 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


INTEGRAREA EVALUĂRII CONCURENŢEI ÎN ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

Acolo unde asemenea alternative nu pot fi identificate, beneficiile şi


costurile reglementării anti-concurenţiale pot fi comparate sistematic. Doar
dacă adoptarea unei abordări reglementare anti-concurenţiale nu ar genera
beneficii nete, luând în considerare costurile impactului anti-concurenţial
identificat –analiza ar trebui să ajungă la concluzia că reglementarea este
justificată8

8
. Această abordare este deja utilizată în Australia. «Principiul legislativ
director», adoptat în virtutea acordurilor Politicii Naţionale în domeniul
concurenţei, stipulează că legislaţia care restricţionează concurenţa nu ar
trebui adoptată decât dacă se poate dovedi atât că beneficiile restricţiilor
impuse comunităţi ca întreg depăşesc costurile şi că obiectivele
reglementării nu pot fi realizate prin niciun alt mijloc care să fie mai puţin
restrictiv în ce priveşte concurenţa. Vezi, Acordul privind Principiile
Concurenţei, clauza 5 (1).

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 63


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI*

Cuprins

1. Introducere .......................................................................................... 68
2. Evaluări ale concurenţei ...................................................................... 72
3. Concepte şi cadre de lucru pentru evaluarea concurenţei pe pieţe ..........
3.1 Concepte centrale în evaluarea aspectelor în domeniul concurenţei78
3.1.1 Puterea de piaţă ......................................................................... 78
3.1.2 Barierele la intrare ..................................................................... 79
3.1.3 Intrarea firmelor noi .................................................................. 83
3.1.4 Ieşirea firmelor .......................................................................... 84
3.1.5 Inovaţia şi eficienţele ................................................................ 84
3.1.6 Creşterea costurilor rivalilor...................................................... 86
3.2 Sumar şi conexiuni pentru evaluarea concurenţei în cadrul
reglementărilor ............................................................................................ 87
4. Intervenţii de reglementare.................................................................. 88
4.1 Reguli şi reglementări care limitează numărul sau gama de furnizori 92
4.1.1 Reglementări la intrare .............................................................. 93
4.1.2 Acordarea sau extinderea drepturilor exclusive ...................... 100
4.1.3 Reglementări asupra fluxului de produse, servicii şi capital între state
(sau intra-naţional) .................................................................. 104
4.2 Reguli şi reglementări care limitează capacitatea furnizorilor de a concura
...........................................................................................................
4.2.1 Reglementări privind publicitatea şi comercializarea ........... 4.2.2
Reguli privind conţinutul şi stabilirea standardelor................. 114
4.2.3 Clauze de vechime .................................................................. 118
4.2.4 Reglementări care afectează preţurile ..................................... 124
4.3 Reguli şi reglementări care reduc interesul furnizorilor de a mai concura
..................................................................................................... 125

* Acest capitol a fost scris de către Vivek Ghosal de la Şcoala de Economie,


Institutul de Tehnologie din Georgia. Sean Ennis a asigurat consiliere şi a
adus contribuţii semnificative la dezvoltarea şi conţinutul acestui
document.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 65


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

4.3.1 Promovarea auto-reglementării ............................................... 126


4.3.2 Cooperarea şi schimbul de informaţii ..................................... 132
4.3.3 Reglementări privind activităţile exceptate partial sau total in
legislaţiile nationale privind concurenţa..................................134
4.3.4 Costuri de transfer ................................................................... 139
4.4 Sinteză ......................................................................................... 142
5. Cadrul general pentru evaluarea concurenţei în cuprinsul reglementărilor
5.1 Examinarea efectului asupra întreprinderilor existente .……… 144
5.2 Examinarea efectului asupra intrării noilor firme ..............................
5.3 Examinarea impactului asupra preţurilor şi producţiei ......................
5.4 Examinarea impactului asupra calităţii şi varietăţii bunurilor şi
serviciilor .......................................................................................................
5.5 Examinarea efectului asupra inovaţiei ......................................... 148
5.6 Examinarea efectului asupra creşterii pieţei ................................ 149
5.7 Examinarea efectului asupra pieţelor asociate............................. 149
5.8 Rezumat al impactului regulamentului sau reglementării ........... 150
5.9 Alternative la regula sau reglementarea propusă cu mai puţine
restricţii asupra pieţelor libere .................................................................. 151
6. Etapele evaluării ......................................................................................
6.1 Evaluarea iniţială ......................................................................... 153
6.2 Evaluarea completă ..................................................................... 155
6.3 Alternative propuse ..................................................................... 158
7. Observaţii finale ................................................................................ 158
Referinţe ............................................................................................................. 60

Anexa A Definiţia şi analiza structurii pieţei ....................................... 167


Anexa B Model de evaluare a concurenţei pentru reglementările privind
activitatea de taximetrie ................................................................................... 175
Anexa C Model de evaluare a concurenţei pentru reglementări în domeniul
stomatologiei........... ......................................................................................... 185

Casete

Box 1. Intrarea pe piaţă ........................................................................... 97


Box 2. Acordarea sau extinderea drepturilor exclusive ........................ 102
Box 3. Fluxul de produse, servicii şi capital ......................................... 105
Box 4. Publicitatea şi comercializarea .................................................. 112
Box 5. Clauze de vechime .................................................................... 120
Box 6. Auto-reglementarea ................................................................... 130
Box 7. Cooperarea şi schimbul de informaţii........................................ 134
Box 8. Exceptarea activităţilor de la dreptul concurenţei ..................... 137
Box 9. Costuri de transfer ..................................................................... 141

66 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Box 10. Lista de verificare a concurenţei pentru realizarea de evaluări ale efectelor
concurenţiale ............................................................................. 154
Box A1. Structura pieţei .......................................................................... 171

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 67


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

1. Introducere

Guvernele intervin adesea pe pieţe pentru a reglementa comportamentul


întreprinderilor. Există motive economice fundamentate pentru efectuarea
acestor intervenţii, ca de exemplu monitorizarea eşecurilor pieţei datorate
prezenţei externalităţilor, supravegherea resurselor publice comune şi a
bunurilor publice, limitarea puterii de piaţă, şi informarea insuficientă sau
asimetrică. În plus, faţă de reglementarea economică, guvernele
reglementează comportamentul întreprinderilor pentru promovarea
intereselor în domeniul calităţii mediului înconjurător, al sănătăţii şi al
siguranţei. Diversitatea concentrată a obiectivelor sociale şi economice, şi
politicile de realizare a acestora sunt ilustrate în exemplele următoare.
 În momentul controlului puterii de piaţă care rezultă din monopoluri naturale,
guvernele au utilizat în mod tradiţional forme diverse de reglementări ale
preţului şi ale ratei de recuperare;
 Pentru a controla efectele externe negative generate de poluare, guvernele au
impus taxe, au implementat restricţii privind cantitatea şi au permis sisteme
inovative cum ar fi aprobarea comercializării creditelor de poluare;
 În industriile din domeniul sănătăţii, guvernele au intervenit pentru a stabili
standarde pentru calitatea echipamentelor medicale şi farmaceutice asigurând
astfel siguranţa consumatorilor;
 Accidentele la locul de muncă au cerut adesea un tribut substanţial vieţii şi
guvernele au intervenit pentru a stabili linii directoare şi standarde de
siguranţă pentru minimalizarea accidentelor; şi
 În cazul produselor ca, de exemplu, automobile, guvernele au intervenit
pentru impunerea centurilor de siguranţă şi dispozitivelor de tip airbag pentru
asigurarea siguranţei pasagerilor.
În ciuda diversităţii acestora, aceste exemple reprezintă doar un mic
indiciu despre caracterul cuprinzător al acestor obiective şi politici care
există în prezent. Toate aceste exemple subliniază obiectivele economice şi
sociale legale urmărite prin intervenţia guvernamentală. Acţiunea guvernului
rămâne vitală în protejarea şi promovarea obiectivelor politicii publice
dorite.
O întrebare dificilă rezidă pentru responsabilii politici: dat fiind un
anumit obiectiv politic, care este cea mai viabilă formă de guvernare sau
acţiune privată pentru atingerea acelui obiectiv? În ultimii ani, multe ţări au
iniţiat reforme desemnate să îmbunătăţească calitatea reglementărilor şi să
minimalizeze limita până la care economiile naţionale sunt supuse formelor
de reglementare mai tradiţionale de comandă şi control. Un motiv important

68 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

pentru aceste reforme este faptul ca guvernele recunosc, în mod clar,


beneficiile concurenţei. 1 Se presupune că concurenţa între întreprinderi
aduce creşteri în eficienţa producţiei şi produse mai noi şi mai bune pe piaţă
prin inovaţie, conducând la câştiguri privind creşterea economică şi
bunăstarea consumatorilor. Vorbind în sens larg, se poate crede că există
două beneficii cruciale pe care le conferă concurenţa: preţuri mai scăzute şi
diversitate în alegere. Acestea fiind date, influenţele care împiedică
concurenţa sunt susceptibile să diminueze realizarea acestei pre-condiţii
cheie în vederea atingerii unor niveluri înalte de bunăstare si creştere
economică.
În raportul său din anul 1997 despre reforma reglementară, OCDE a
menţionat că:
« În ciuda faptului că majoritatea activităţilor economice se realizează
în prezent pe pieţe unde concurenţa poate funcţiona eficient,
reglementările economice care reduc concurenţa şi denaturează preţurile
sunt convingătoare. Acestea iau multe forme la diferite nivele de
guvernare, de la monopolurile legale care blochează concurenţa în
sectoare întregi până la o multitudine de restricţii mai puţin vizibile la
debutul activităţilor comerciale şi în momentul funcţionării
întreprinderilor, ca de exemplu contingente la licenţele comerciale şi
programul de lucru al magazinelor. Totuşi, s-a demonstrat adesea că
reglementările economice sunt mijloace extrem de costisitoare şi
ineficiente de realizare a obiectivelor de interes public. În absenţa unei
evidenţe clare că asemenea reglementări sunt necesare pentru a servi
intereselor publice, guvernele ar trebui să acorde prioritate identificării
şi înlăturării reglementărilor economice care împiedică concurenţa.»
O forţă suplimentară motrice care a creat nevoia presantă de reformă
reglementară este deschiderea progresivă a pieţelor globale în faţa fluxului
de bunuri, servicii şi capital. Aşa cum a fost precizat de mulţi savanţi şi
responsabili politici, succesul pe pieţele globale necesită existenţa unor pieţe
locale competitive şi inovative. Formele de reglementare mai tradiţionale de
comandă şi control, împiedică adesea fluxul de bunuri, servicii, investiţii şi
tehnologii în cadrul regiunilor unei ţări, refuzând consumatorilor beneficiile

1
. În multe dintre industriile din afara reglementărilor, precum
telecomunicaţiile, electricitatea şi liniile aeriene, unul dintre beneficiile
competiţiei care a fost supravegheat a fost acela că ar putea, în timp, să
reducă capacitatea în exces care a fost realizată prin reglementare, ducând
la o mai bună eficienţă în producţie şi la preţuri mai mici pentru
consumatori. Muris (2002) atrage atenţia asupra faptului că din moment ce
multe industrii sunt privatizate sau liberalizate în lume, guvernele recunosc
clar beneficiile competiţiei.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 69


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

concurenţei şi inovaţiei. Mulţi au argumentat că minimizarea restricţiilor ar


putea ajuta economiile naţionale să se adapteze mai repede pieţelor globale
în schimbare rapidă, şi să transfere resursele de la industriile în declin către
activităţi de dezvoltare şi inovaţie. Şi în industriile caracterizate de
schimbarea tehnologică rapidă sau de mobilitate internaţională, eşecul de a
înlătura obstacolele în calea concurenţei ar putea dezavantaja industriile şi
economia. În lumina acestei perspective, un număr din ce în ce mai mare de
ţări – membre ale OCDE sau nu, deopotrivă, s-au angajat în ultimii ani în
programe ambiţioase cu scopul reducerii poverilor reglementare şi
îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei reglementărilor.
Reforma reglementară şi îmbunătăţirile privind calitatea reglementară au
capacitatea de a creşte productivitatea şi de a conduce la scăderea preţurilor
împreună cu îmbunătăţiri ale calităţii şi gamei de bunuri şi servicii.
Numeroase studii, inclusiv câteva organizate de OCDE, au atestat impactul
benefic al reformei de reglementare în anumite industrii specifice. Raportul
OCDE (1997) a menţionat faptul că se estimează ca reforma în câteva
sectoare din Statele Unite să aducă beneficii anuale consumatorilor şi
producătorilor între 42 de miliarde de dolari şi 54 de miliarde. Se estimează
că înlocuirea multor cerinţe naţionale separate prin cerinţe singulare la
nivelul întregii Europe a crescut produsul intern brut european cu până la
1,5% între anii 1987 şi 1993. Se apreciază că in urma liberalizării, creşterea
eficienţei a sporit veniturile consumatorilor din Japonia cu aproximativ 0,3%
pe an, sau anual cu 36 miliarde de dolari. Raportul OCDE a menţionat că
analiza a 15 evaluări reglementare din Statele Unite a estimat că costurile
pentru realizarea acestora se ridică la 10 milioane de dolari dar a avut drept
rezultat revizuiri ale reglementărilor cu beneficii nete estimate la
aproximativ 10 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o proporţie beneficiu-
cost de aproape 1000 la 1. Testul canadian privind impactul activităţilor
comerciale a fost considerat îndeosebi de eficient în evaluarea efectelor
asupra societăţilor mici şi mijlocii. În alte estimări, mai recente,
implementarea reformelor deschise concurenţei este creditată de guvernul
australian că a adus unei familii medii beneficii de 4.000 euro pe an.
În timp ce guvernele adoptă legi pentru a urmări o gamă largă de
interese sociale legale şi economice, este important să nu uităm beneficiile
care ar putea reveni economiilor naţionale şi consumatorilor ca urmare a
unei concurenţe mai acerbă. O concluzie care poate fi trasă este aceea că din
moment ce se aşteaptă ca pieţele concurente să aducă o creştere a bunăstării
economice în majoritatea circumstanţelor, analiza impactului regulilor şi
reglementărilor privind concurenţa poate asigura beneficii semnificative.
Aşa cum s-a observat în anii trecuţi de către OCDE (1997):

70 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

«Politicile economice şi sociale ar trebui să se susţină reciproc.


Restricţiile privind concurenţa – ca de exemplu limitările la intrare, preţ,
productivitate sau metode de producţie – sunt modalităţi costisitoare de
promovare a acestor interese publice; [şi] au fost adesea ineficiente…
Există probabil şi abordări cu costuri reduse precum stimulentele
economice sau abordări care sunt neutre din punct de vedere competitiv
şi care funcţionează mai bine pe pieţele concurente. Indiferent de tipul
de abordare este necesară evaluarea eficienţei acesteia. Standardele
rezonabile aplicabile tuturor producătorilor, bazate pe analiza beneficiu-
cost, criteriile ştiinţifice şi tehnicile de evaluare a riscului, şi susţinute
de o executare eficientă, sunt cruciale pentru o reglementare solidă.»2
Perspectiva mai largă care rezultă este aceea că evaluarea impactului
regulilor şi reglementărilor asupra dimensiunii concurenţei pe pieţe poate
asigura viziuni suplimentare privind înţelegerea funcţionalităţii pieţelor, redă
transparenţa factorilor relevanţi pentru luarea deciziilor şi asigură o unealtă
importantă pentru a ajuta responsabilii politici să facă alegerile corecte în
momentul evaluării avantajelor şi dezavantajelor reglementărilor. Cu acest
obiectiv,, acest document este desemnat să asigure un cadru general pentru
responsabilii politici şi oficialii guvernamentali care reprezintă factorii de
decizie despre modalitatea de evaluarea impactului concurenţei anumitor
reguli şi reglementări. O contribuţie importantă a acestui document este
faptul că utilizează cadrul şi conceptele utilizate în executarea dreptului
concurenţei pentru evaluarea impactului regulilor şi reglementărilor asupra
concurenţei. Spre final, acest document:
1. Prezintă conceptele cheie utilizate de catre autorităţile de concurenţă la
dirijarea aplicării dreptului concurenţei. Conceptele sunt asociate cu
puterea de piaţă şi au legătură cu structura pieţelor, barierele la intrare,
intrarea şi ieşirea firmelor, eficienţa şi inovaţia şi comportamentul
firmelor emergente, printre altele. Obiectivul principal aici este
familiarizarea oficialilor care coordonează evaluările concurenţei cu
conceptele cheie care pot fi utilizate în evaluarea daunelor ce pot fi

2
. Mult mai devreme, Engman (1974) a argumentat că reglementările privind
transportul federal în Statele Unite emise de către Consiliul Civil al
Aeronauticii şi Comisia de Comerţ Interstatal au scăzut concurenţa privind
preţul, au împiedicat intrarea şi au condus la costuri mai mari de transport
care au constribuit la scăderea creşterii economice. MacAvoy a scris
(1992, p. 1): “Nu numai că există preocupări privind eşecul reglementării în
atingerea obiectivului de protejare a anumitor grupuri de consumatori, dar
există de asemenea şi impresia că aceasta poate fi cauza principală a ratei
reduse de creştere economică .”

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 71


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

provocate concurenţei care pot fi cauzate de diverse reguli şi


reglementări. Această discuţie va apărea în capitolul 3;
2. Asigură un compendiu al nenumăratelor reguli şi reglementări cu impact
asupra concurenţei, precum cele legate de intrarea pe piaţă, publicitate,
cauze de vechime, conţinutul produsului şi calitatea lui, fluxul de bunuri
şi servicii, drepturi de exclusivitate, printre altele. Pentru fiecare tip de
regulă sau regulament, acest document de ghidare discută pe scurt
justificările acestora, subliniază aspectele potenţiale privind concurenţa
care apar şi prezintă exemple selectate din diferite ţări. Aceste detalii
sunt prezentate în capitolul 4;
3. Conturează un cadru general precum şi o metodologie pas cu pas pe care
oficialii pentru reglementare o pot urmări în evaluarea impactului
diverselor reguli şi reglementări asupra concurenţei. Evaluarea efectelor
concurenţiale vor fi realizate în două etape, pornind de la etapa de
„evaluare iniţială” prin care se realizează o revizuire succintă urmată de
o „evaluare completă” mai detaliată dacă rezultă preocupări
semnificative în materie de concurenţă în timpul evaluării iniţiale.
Aceste detalii sunt puse în evidenţă în capitolele 5 şi 6.
Următoarea secţiune discută pe scurt iniţiativele propuse de OCDE
despre reforma legislativă şi rolul pe care evaluarea concurenţei îl poate
avea în îmbunătăţirea calităţii reglementărilor.

2. Evaluări ale concurenţei

Iniţiativele OCDE din ultimii ani au adăugat rigurozitate, structură şi


transparenţă procesului de reformă legislativă şi au fost utilizate pentru
evaluarea beneficiilor şi costurilor reglementărilor, impactului distributiv al
reglementărilor, ale abordărilor alternative pentru realizarea obiectivelor
propuse şi a efectelor disproporţionate asupra micilor afaceri. Din moment
ce reglementările adoptate de către guverne au diverse obiective importante
economice şi sociale, se înţelege că orice reformă sau evaluare a
reglementărilor trebuie să conţină o evaluare echilibrată a tuturor
beneficiilor sociale şi economice şi a costurilor pentru a atinge un
raţionament corect şi obiectiv. În ultima vreme, o iniţiativă importantă are
legătură cu evaluările concurenţei în materie de reglementări unde
obiectivul specific este acela de a examina prejudiciul potenţial ce poate fi
cauzat concurenţei datorită unor reguli şi reglementări impuse de guverne,
precum şi toate celelalte restricţiile impuse de organizaţiile profesionale.

72 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Majoritatea guvernelor din ţările membre OCDE au anumite forme de


evaluare a concurenţei în procesul de evaluare a reglementărilor (OCDE,
2004) şi acest lucru este compatibil cu recomandările subliniate în cuprinsul
raportului OCDE (2005) despre performanţa şi calitatea de reglementare
referitoare la revizuirea regulilor şi reglementărilor noi şi existente pentru
evaluarea calităţii reglementării, impactului asupra concurenţei şi
deschiderea pieţelor.3 În timp ce există un consens general referitor la faptul
că evaluările concurenţei ar îmbunătăţi calitatea reglementară şi performanţa
economică a naţiunilor, există variaţii semnificative în rândul ţărilor privind
modalitatea de abordare pe care o adoptă. Este corect de menţionat că
metodele, conceptele şi cadrul de lucru care trebuie utilizate pentru
coordonarea activităţilor de evaluare a concurenţei nu au fost explicitate în
întregime şi analizate în detaliu iar domeniul de evaluare a concurenţei din
cuprinsul regulilor şi reglementărilor nu beneficiază de un cadru riguros şi
transparent pentru punerea în aplicare.
Este util să se compare pe scurt abordarea analizei impactului
reglementării (RIA) cu noile iniţiative privind evaluările concurenţei. Se pot
observa două diferenţe potenţiale. În primul rând, analiza comună RIA se va
concentra pe aspectul cantitativ şi va evalua beneficiile şi costurile
reglementărilor. Evaluările concurenţei, pe de altă parte, vor fi în general
desemnate să asigure raţionamente de ordin calitativ despre efectele posibile
adverse asupra concurenţei. În al doilea rând, procedura RIA coordonată în

3
. În iunie 2005, de exemplu, Comisia Europeană, ca parte din cadrul Agendei
sale pentru o Reglementare mai eficientă a adoptat Orientările generale
privind analiza de impact revizuite care acoperă toate iniţiativele legislative
şi politice incluse în Programul de lucru anual a CE. Orientările generale
privind analiza de impact admite că “concurenţa acerbă într-un mediu de
afaceri favorabil este un factor cheie, determinant de creştere a
productivităţii şi competitivităţii”. Analiza concurenţei reprezintă o parte
integrală a evaluării efectului. În alte exemple, în 2005, Comisia Federală a
Concurenţei din Mexic (CFC) şi Comisia Federală pentru îmbunătăţirea
cadrului legislativ (COFEMER) au semnat un acord de colaborare pentru a
dezvolta munca în comun între autorităţile de concurenţă şi autorităţile
pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ. Acordul a stabilit un mecanism de
“alertă timpurie” ce va fi executat de COFEMER atunci când aceasta din
urmă primeşte un nou proiect de reglementare înaintat pentru revizuire, şi
proiectul de reglementare are un anumit efect asupra concurenţei. Începând
din 2006 CFC are puterea de a emite opinii cu caracter obligatoriu către
ministere şi agenţii ale guvernului federal, cu privire la proiectele lor de
reglementare, politicile şi programele atunci când este posibil să aibă un
efect advers asupra concurenţei.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 73


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

mod obişnuit nu are drept scop să studieze comportamentul participanţilor


pe piaţă şi schimbările pe acestea. Regulile şi reglementările pot altera
stimulentele pentru participanţii pe piaţă şi un aspect important al evaluărilor
concurenţei va fi înţelegerea impactului pe care îl pot avea reglementările
asupra comportamentului participanţilor pe piaţă şi efectele posibile asupra
concurenţei. Per ansamblu, este important să inţelegem că concurenţa şi
beneficiile care pot rezulta din aceasta sunt în mod firesc dinamice în fapt.
Beneficiile legate de o mai bună eficienţă şi inovaţie, de preţuri mai mici, de
o diversitate mai mare de bunuri şi servicii nu sunt în general obţinute
imediat dar devin mai transparente în timp. În acest sens, obiectivele
evaluărilor concurenţei, care sunt desemnate, printre altele, să evalueze
schimbările în comportamentul participanţilor pe piaţă şi să prezică
beneficiile şi costurile pe termen lung, constituie un instrument
indispensabil în evaluarea reglementărilor. În acest sens, evaluările mai
tradiţionale din cuprinsul procedurii RIA şi noua iniţiativă asupra evaluărilor
concurenţei pot fi considerate sub forma unor informaţii complementare
pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei reglementărilor şi, în termeni mai
generali, a performanţei economice şi bunăstării.
Rolul evaluărilor concurenţei a fost rezumat în mod corespunzător în
cuprinsul «Principiului legislativ director” după cum a fost exprimat în
cadrul Acordului australian privind principiile concurenţei. Principiul
fundamental este acela că regulile şi reglementările nu ar trebui să
restricţioneze concurenţa decât dacă se demonstrează că (Guvernul
Australiei, 1996):
1. Beneficiile restricţiilor impuse comunităţii per ansamblu depăşesc
costurile;
2. Obiectivele legislaţiei pot fi realizate doar prin limitarea
concurenţei.
Raportul OCDE despre «Principii directoare privind calitatea şi
performanţa reglementară» (2005) sugerează că regulile şi reglementările
noi şi existente trebuie revizuite din punctul de vedere al efectelor asupra
concurenţei şi că este necesar:

74 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

«Să se proiecteze reglementări economice în toate sectoarele pentru a


stimula concurenţa şi eficienţa, şi să se elimine cu excepţia situaţiilor în
care se atestă în mod evident prin dovezi că acestea sunt cea mai bună
cale pentru a servi interesele publicului larg.... Să se revizuiască
periodic acele aspecte privind reglementările economice care
restricţionează intrarea, accesul, ieşirea, preţul, producţia, practicile
comerciale normale, şi formele de organizare a activităţii economice
pentru a asigura că beneficiile reglementării depăşesc costurile şi că
aranjamentele alternative nu pot îndeplini obiectivele reglementării
printr-un efect mai restrâns asupra concurenţei.»
În timp ce discuţia noastră s-a axat până acum pe nevoia de amendare a
regulilor şi reglementărilor şi pe elaborarea lor intr-o formă mai eficientă şi
minimizarea (sau chiar eliminarea) lor acolo unde este cazul, este important
să observăm că îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei reglementărilor şi
coordonarea evaluărilor concurenţei nu trebuie întotdeauna să fie
interpretate prin limitarea sau eliminarea reglementărilor. Aşa cum am
discutat în capitolul 4, abordarea problemelor precum costurile de transfer
impuse de firmele existente pe piaţă şi reglementate anterior - de exemplu,
în sectoarele energiei electrice, gazului natural şi telecomunicaţiilor – poate
necesita adesea mai multă vigilenţă şi anumite reguli şi consiliere pentru
participanţii pe piaţă pentru minimizarea daunelor care pot fi produse
consumatorilor şi noilor intraţi datorită comportamentului operatorilor
existenţi pe piaţă. Un alt exemplu poate fi furnizat din sferele de auto-
reglementare (sau co-reglementare) unde unele guverne s-au bazat din ce în
ce mai mult pe participanţii pe pieţe pentru colaborarea şi dezvoltarea
standardelor de compatibilitate, calitate şi siguranţă. Mecanismele de auto-
reglementare (sau co-reglementare) sunt menite să minimalizeze şi chiar să
elimine necesitatea pentru reglementări guvernamentale mai tradiţionale (de
comandă şi control) şi în mod evident benefice atât pentru guverne cât şi
pentru participanţii pe pieţe, în multe privinţe. Un aspect care a ridicat
anumite probleme este acela că mecanismele de auto-reglementare, care
permit companiilor să colaboreze în anumite domenii, pot de asemenea să
conducă la coordonarea activităţilor şi angajarea în comportamentele de tip
cartel (de exemplu, determinarea preţului) şi la crearea de bariere la intrare
pentru noile firme. Această preocupare necesită o vigilenţă mai sporită din
partea oficialilor în domeniul reglementărilor şi guvernelor şi chiar
necesitatea unor verificări elaborate cu atenţie şi a unor echilibre în aşa fel
încât să se reducă efectele adverse potenţiale.
Pe scurt, în timp ce există o recunoştere clară a faptului că
reglementările sunt desemnate să atingă scopuri importante din punct de
vedere social şi economic, evaluările concurenţei pot fi considerate ca o
sursă valoroasă de informaţii privind examinarea daunelor potenţiale cauzate

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 75


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

concurenţei care pot fi cauzate de anumite reguli şi reglementări legiferate


de guverne şi impuse de organizaţii profesionale. Odată cu îndeplinirea
obiectivelor sociale şi economie planificate ale politicii, evaluările
concurenţei ar trebui să aibă drept scop clasificarea opţiunilor de
reglementare pe baza principiului de maximizare a beneficiilor pentru
concurenţă. Evaluările vor avea drept scop evidenţierea unor aranjamente
alternative care pot să îndeplinească, în mod egal, obiectivele sociale şi
economice mai largi ale reglementării, cu mai puţine efecte negative asupra
concurenţei. Beneficiind de aceste informaţii, estimarea costurilor şi
beneficiilor în sens cantitativ este extrem de dificilă în domeniul
concurenţei, acest raport se bazează pe presupunerea că procesul de evaluare
a regulilor şi reglementărilor include un test distinct al concurenţei. În acest
sens, evaluările concurenţei si procedura RIA pot fi privite ca aporturi
complementare la factorii de decizie de către responsabilii politici şi guverne
pentru a îmbunătăţi bunăstarea economică.

3. Concepte şi cadru pentru evaluarea concurenţei pe pieţe

Obiectivul central al acestui document este să asigure un cadru pentru


evaluarea impactului diverselor reguli şi reglementări impuse de guverne şi
organizaţii profesionale în legătură cu concurenţa pe pieţe. Pe baza
argumentelor orientate către acest obiectiv, acest capitol reliefează unele
dintre conceptele cheie utilizate de autorităţile de concurenţă pentru a calibra
competitivitatea pieţelor. Din moment ce politica în domeniul concurenţei şi
aplicarea ei au o tradiţie bine stabilită în multe ţări, conceptele utilizate în
acest cadru pot oferi aprecieri valoroase în momentul evaluării efectelor
diverselor reguli şi reglementări privind concurenţa.
Politica de concurenţă este un proces prin care guvernele încearcă să
dezvolte concurenţa şi să creeze mediul corespunzător pentru concurenţă
prin interzicerea sau restricţionarea anumitor tipuri de practici comerciale şi
de tranzacţii care limitează, în mod nejustificat, concurenţa. În termeni
generali, putem considera că obiectivele politicii de concurenţă întreţin
dezvoltarea pieţelor competitive şi promovează inovaţia, cu implicaţii pentru
preţuri, bunăstare şi creştere economică. Tipurile de comportament
examinate de autorităţile naţionale de concurenţă includ, de exemplu,
încercări ale întreprinderilor şi organizaţiilor profesionale de a ridica
barierele de intrare pe pieţe, crescând costurile societăţiilor rivale, şi
coordonarea (opusă concurenţei) între concurenţi în cadrul strategiilor lor de
determinare a preţului şi producţiei. Concurenţa redusă rezultată din anumite
tipuri de comportamente comerciale neverificate poate conduce la preţuri
mai mari pentru consumatori, pierderea varietăţii şi calităţii produsului şi
scăderea inovaţiei.

76 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

De ce cunoaşterea conceptelor şi cadrului concurenţei este utilă în


înţelegerea impactului reglementărilor? Dacă examinăm istoria regulilor şi a
reglementărilor adoptate de guverne şi restricţiile impuse de către
organizaţiile profesionale, acestea sfârşesc adesea prin limitarea intrării pe
pieţe şi prin crearea unor distorsiuni care duc la rezultate ineficiente pe
piaţă. Există viziuni diferite asupra motivelor care stau la baza acestei
observaţii. Un punct de vedere este acela că efectele neanticipate ale
regulilor şi reglementărilor sunt în mod curent destul de mari şi ar putea
anticipa aceste impacturi anti-concurenţiale în acest context. O altă
perspectivă este că cererea pentru reglementare adesea rezultă de la
producătorii existenţi pe o anumită piaţă. Din perspectiva acestor
producători, controalele de reglementare care ar putea reduce abilitatea
noilor intraţi sau chiar a rivalilor existenţi, de a concura, beneficiază de
valoare superioară şi vor fi riguros urmărite. În capitolul 4 oferim detalii
despre tipurile diferite de reguli şi reglementări şi impactul lor probabil
asupra concurenţei. În timp ce regulile şi reglementările sunt iniţiate drept
rezultat al anumitor obiective sociale şi economice urmărite de guverne,
reversul constă în faptul că ele ar putea:
 Impune bariere concurenţei, ca de exemplu restricţii la intrare sau asupra
fluxului de bunuri şi servicii în regiuni şi state;
 Facilita coordonarea preţurilor şi producţiei în rândul concurenţilor;
 Impune costuri mai mari noilor intraţi şi micilor întreprinzători comparativ cu
operatorii existenţi pe piaţă sau cu societăţile mai mari;
 Apără parţial sau integral firmele de dreptul general al concurenţei.
Înainte de a discuta conceptele, comentăm despre un tip de conduită de
afaceri considerată probabil cea mai dăunătoare concurenţei: cartelurile.
Cartelurile, prin comportamentul lor secretos şi coordonat, dau naştere la
preţuri mai mari, cantităţi mai reduse şi varietate potenţial mai scăzută
precum şi lipsă de inovaţie cu o pierdere evidentă a bunăstării. În zilele
noastre, complicitatea este ilegală în majoritatea ţărilor. Comportamentul de
tip conspirativ generează provocări interesante în contextul evaluării
reglementărilor. De exemplu, în unele sectoare economice, întreprinderile
colaborează la stabilirea standardelor, a regulilor de compatibilitate, a
activităţilor de cercetare şi dezvoltare.
Organizaţiile profesionale asociate profesiilor din domeniul juridic şi
medical guvernează codurile de comportament şi calitatea practicilor. Şi
anumitor profesii şi producători de bunuri şi servicii li s-a oferit, de-a lungul
timpului, posibilitatea de a se angaja în auto-reglementări (co-reglementări)
în domenii referitoare la caracteristicile produselor inclusiv calitate,
siguranţă, coordonarea standardelor tehnice, a celor etice de practică

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 77


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

profesională şi controlul poluării. Există bineînţeles beneficii semnificative


în acceptarea anumitor tipuri de cooperări din moment ce acestea rezultă în
mod potenţial în rezultate comerciale mai eficiente şi reduc necesitatea unor
reglementări formale şi a costurilor aferente acestora. Totuşi, subzistă încă
preocuparea că aprobarea diferitelor tipuri de cooperare poate crea un teren
fertil pentru afaceri cu scopul de a se angaja în comportamente conspirative
privind preţurile şi producţia. În capitolul 4 am subliniat aceste aspecte în
detaliu împreună cu anumite verificări şi echilibrări care pot fi implementate
pentru a diminua rezultatele adverse.
Ultima parte din această secţiune dezbate conceptele cheie care pot fi
utilizate pentru evaluările concurenţei. Şi, în capitolele 4 şi 5, utilizăm aceste
concepte pentru a câştiga o mai bună înţelegere a efectelor concurenţei
regulilor şi reglementărilor.

3.1 Concepte principale în evaluarea aspectelor în materie de


concurenţă

3.1.1 Puterea de piaţă


Vom lua în considerare câteva posibilităţi referitoare la extinderea
concurenţei pe piaţă.
 Există o singură firmă pe piaţă – un monopol- care nu înfruntă niciun
competitor. Există multe motive pentru care se poate ajunge la monopol. De
exemplu, o companie farmaceutică ar putea produce singurul medicament
care tratează o anumită boală, şi anume terapia medicamentoasă cu Avastin
patentată recent de către Genentech pentru tratarea cancerului pulmonar. Din
moment ce produsul farmaceutic monopolist nu are înlocuitori efectivi, firma
are puţini competitori sau chiar deloc. În consecinţă, va putea să ceară preţuri
mari şi să câştige profituri considerabile.
 Un număr mare de firme există pe piaţă şi acestea vând acelaşi produs. De
exemplu, în Statele Unite există peste 15.000 de producători de roşii. Pe
această piaţă, produsul unei singure sere este un înlocuitor relativ apropiat de
alt produs. Fiecare producător de roşii se confruntă cu o competiţie
semnificativă, nu poate percepe preţuri mari şi are un profit relativ scăzut.
 O piaţă intermediară unde există câţiva vânzători, ca de exemplu piaţa pentru
motoare de aparate de zbor comerciale de capacitate mare, situaţie în care
General Electric, Pratt & Whitney şi Rolls Royce concurează pe aceeaşi piaţă.
Pe această piaţă nu există nici un monopol, precum cazul sectorului
farmaceutic prezentat anterior, dar nici nu există concurenţa întâlnită pe piaţa
producătorilor de roşii. În acest caz intermediar, General Electric, de

78 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

exemplu, are o putere mai mică de determinare a preţurilor şi înregistrează un


profit mai mic decât în cazul în care ar fi deţinut monopolul datorită
concurenţei cu care se confruntă din partea celorlalte două societăţi. (În acest
exemplu nu sunt dezbătute problemele privind înţelegerile pe pieţele cu un
număr mic de societăţi. Aceste aspecte asociate înţelegerilor vor fi discutate
ulterior în cadrul acestui document.)
În aceste trei exemple, diferenţa între dimensiunile concurenţei
determină preţurile (relativ la costuri) şi cât de semnificative sunt profiturile.
În termeni generali, puterea de piaţă este definită drept capacitatea
firmelor de a percepe preţuri peste nivelele concurenţiale şi în consecinţă de
a realiza profituri semnificative (sau superioare profitului economic în
condiţii obişnuite). În exemplele de mai sus, monopolul farmaceutic posedă
o putere de piaţă semnificativă în timp ce producătorul tipic de roşii nu
deţine această putere. Cazul motoarelor pentru aparatele de zbor se
încadrează între cele două rezultate. Puterea de piaţă poate creşte datorită
unei varietăţi de motive şi poate dura o perioadă mai lungă sau mai scurtă de
timp. Elementele de mai jos oferă anumite perspective de clarificare. În cele
din urmă, orice evaluare a puterii de piaţă va trebui realizată pe piaţa
relevantă (pentru produsele sau serviciile în cauză).
Odată ce piaţa relevantă (sau afectată) a fost definită în mod clar ne
putem îndrepta atenţia către variabilele care descriu structura acestei pieţe.
De exemplu:
 Numărul firmelor: În general, cu cât e mai mare numărul firmelor pe piaţa
relevantă, cu atât sunt mai reduse preocupările pentru puterea de piaţă.
 Concentrarea capacităţilor: Aceasta măsoară limita până la care producţia
este concentrată în activitatea câtorva societăţi active pe piaţă. Se presupune
că gradul de concentrare mai mare a capacităţilor conduce la o putere de piaţă
mai mare.
Un număr mic de societăţi sau o concentrare mai mare nu este neapărat
dăunătoare pentru concurenţă – depinde de magnitudinea barierelor la
intrare (discutate mai jos) şi potenţial de tipul de concurenţă care predomină
(de exemplu pieţe care funcţionează pe bază de licitaţii şi pieţe obişnuite).

3.1.2 Bariere la intrare


Barierele la intrare pot fi definite în termeni generali ca acei factori care
ar putea împiedica intrarea noilor firme pe piaţa relevantă. Evaluarea
magnitudinii barierelor la intrare este importantă deoarece oferă o
perspectivă a potenţialului concurenţial pe care societăţile existente pe piaţă
îl pot înfrunta. De exemplu, dacă barierele la intrare sunt ridicate, firmele

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 79


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

existente pe piaţă se pot angaja în comportamente anti-concurenţiale, pot


creşte preţurile şi se pot bucura de profituri crescute fără să le fie teamă că
nou intraţii le vor eroda profitul. Cu alte cuvinte, barierele la intrare mai
puţin stricte pot da naştere unui mediu concurenţial mai bun şi pot avea un
efect de disciplinare asupra societăţilor existente în piaţă, împiedicând
exercitarea puterii de piaţă.
În contextul evaluării concurenţei cu referire la reguli şi reglementări,
evaluarea barierelor la intrare poate fi folositoare în următorul sens. Să
presupunem că o reglementare are drept efect reducerea concurenţei pe piaţă.
Totalitatea efectelor dăunătoare asupra concurenţei va depinde de
dimensiunea barierelor la intrare. Dacă acestea sunt ridicate, atunci se poate
argumenta că noua reglementare care impune constrângeri suplimentare
asupra concurenţei poate cauza daune semnificative concurenţei. Dacă
barierele sunt mai degrabă permisibile sau nesemnificative, atunci daunele
aduse concurenţei pot fi mai mici.
Barierele la intrare pot lua nenumărate forme pe care le vom discuta în
cele ce urmează. Nu vom dezbate în cuprinsul acestui capitol avantajele şi
dezavantajele care pot fi asociate cu fiecare tip de barieră sau care dintre
aceste bariere pot restricţiona mai mult concurenţa, ci pur şi simplu vom
menţiona diferitele tipuri de bariere.
 Bariere naturale: Barierele la intrare pot rezulta datorită factorilor naturali
precum economiile de scară rezultate din costuri fixe mari (sau cheltuieli
generale). De exemplu:
 Staţiile de epurare a apelor au cheltuieli generale ridicate. Date
fiind aceste informaţii, este optim să existe o singură staţie de
tratare a apei într-o anumită zonă geografică;
 Datorită extinderii cercetării şi dezvoltării şi a cheltuielilor de
regie, pe piaţa producţiei de motoarelor destinate aparatelor de
zbor comerciale intrarea este dificilă.
 Bariere asociate costurilor irecuperabile: Barierele la intrare pot apărea pe
pieţele unde costurile irecuperabile sunt mari. Costurile nerecuperate la un
proiect de investiţii sunt definite ca o componentă a costurilor irecuperabile.
Adică, costuri pe care o societate nu le poate recupera dacă optează să
părăsească o anumită industrie. Costurile irecuperabile reflectă, în mod
esenţial, faptul că anumite intrări productive sunt specializate şi, în
consecinţă, au utilizări alternative limitate. Această componentă poate rezulta
datorită valorii scăzute de re-vânzare a capitalului achiziţionat, cheltuieli de

80 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

publicitate mari, cheltuieli mari în cercetare şi dezvoltare, printre altele. 4


Costurile irecuperabile pot apărea în contextul reglementărilor şi putem
analiza câteva exemple:
 În industria farmaceutică, firmele trebuie să efectueze studii
clinice de durată pentru a demonstra siguranţa şi eficienţa
medicaţei înainte să obţină autorizaţia pentru a introduce
produsul pe piaţă. În cazul în care firma nu reuşeşte să
demonstreze siguranţa şi eficienţa, medicamentul nu este
aprobat. Costurile implicate pe parcursul procedurii de aprobare
reglementară sunt costuri irecuperabile deoarece nu pot fi
recuperate;
 Datorită reglementărilor în materie de mediu, fabricanţii de
vopsele şi coloranţi au fost nevoiţi să modifice compoziţia
chimică a produselor lor. Au fost atrase noi cheltuieli cu
cercetarea şi dezvoltarea pentru a asigura siguranţa noilor
formule, precum şi conformitatea acestora cu standardele de
culoare, adezivitate şi viscozitate. Cheltuielile atrase cu
cercetarea şi dezvoltarea vor fi costuri irecuperabile în cazul în
care societatea nu are succes şi trebuie să iasă de pe piaţă.
 Bariere create de comportamentul firmei (firmelor) existente pe piaţă:
Acţiuni ale firmelor existente pe piaţă pot avea efecte dăunătoare asupra
concurenţei. De exemplu:
 Societăţile active în industrii precum telecomunicaţiile,
electricitatea şi gazele naturale oferă scheme datorită cărora
clientul poate fi legat de contract pentru o perioadă de timp şi
sunt impuse costuri suplimentare dacă se doreşte schimbarea
furnizorului. Acestea se numesc costuri de transfer. Din moment
ce cresc costurile pe care clienţii trebuie să le suporte la
schimbarea de furnizor, acest lucru dezavantajează concurenţii
şi nou intraţii pe piaţă..

4
. Sutton (1992, 1996) oferă o discuţie excelentă despre diversele tipuri de
costuri irecuperabile. Multe industrii de produse de consum precum
cosmeticele, băuturile carbo-gazoase, de exemplu, au cheltuieli foarte
ridicate de publicitate (raportate la vânzările societăţii respective).
Industriile precum biotehnologia au cheltuieli inerente de cercetare-
dezvoltare. Acestea sunt exemple de industrii promovate ca exemple de
societăţi cu costuri irecuperabile mari.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 81


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Companiile de telecomunicaţii din Statele Unite s-au luptat


agresiv pentru restricţionarea/respingerea accesului
concurenţilor la reţelele lor.
 În industria farmaceutică, companiile urmăresc adesea în mod
agresiv “extinderea” unui patent şi implică potenţialii
producători de produse generice în litigii costisitoare pentru a
contracara intrarea lor pe piaţă.
 Când pieţele serviciilor poştale au fost deschise concurenţei,
poştele existente pe piaţă au încercat să ridice bariere pentru
concurenţii emergenţi prin semnarea de acorduri cu poşte străine
cu scopul de a le acorda un tratament preferenţial cu privire la
verificarea, sortarea şi livrarea corespondenţei pe cheltuiala
transportatorilor privaţi.5
 Barierele induse de reglementare: Reglementările guvernului şi ale
organizaţiilor profesionale pot crea bariere la intrare. De exemplu:
 Legislaţiile din multe ţări impun restricţii asupra nou intraţilor în
domeniul vânzărilor cu amănuntul, mai ales la intrările în
lanţurile comerciale mari de vânzare cu amănuntul;
 Procedurile birocratice de lungă durată, din multe ţări,,
costisitoare pentru înfiinţarea unor noi societăţi descurajează
intrarea;
 Clauzele de vechime la aterizare sau la porţile de intrare în
aeroporturi favorizează liniile aeriene existente şi crează bariere
pentru liniile aeriene nou înfiinţate;
 În multe ţări, practica juridică sau medicală într-un stat sau
regiune solicită ca doctorul sau avocatul să treacă examenele de
certificare ale comisiei locale, creând bariere la intrare
profesioniştilor dintr-un alt stat şi mobilitatea acestora pe
teritoriul statelor.
Per ansamblu, o evaluare a întinderii barierelor la intrarea pe piaţă va
reprezenta o componentă cheie a evaluării regulilor şi reglementărilor
privind concurenţa.

5
. Vezi Ghosal (2002) şi referinţele de acolo pentru discutarea problemelor
din cadrul pieţelor de servicii poştale.

82 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

3.1.3 Intrarea firmelor noi


Intrarea firmelor noi are capacitatea de a stimula concurenţa in ceea ce
priveşte preţurile, de a stimula inovaţia, de a asigura câştiguri datorită
eficienţei producţiei, de a furniza o mai mare varietate de bunuri şi servicii
vândute şi de a îmbunătăţi calitatea produsului.
Dacă intrarea noilor societăţi pe piaţă este relativ uşoară, atunci firmele
existente sunt mai puţin capabile să îşi exercite puterea de piaţă. Dacă
firmele existente ar exercita puterea de piaţă, ar creşte preţurile semnificativ
şi ar obţine profituri mai mari, atunci am putea presupune că noile firme ar
intra pe piaţă destul de rapid şi ar eroda profiturile mari realizate de firmele
existente.
Uşurinţa intrării pe pieţele relevante este determinată de diversele tipuri
de bariere la intrare descrise mai sus. Acestea includ barierele naturale, de
reglementare, cele asociate costurilor irecuperabile şi acelea care sunt create
datorită comportamentului firmelor existente. Intrarea de noi firme este mai
puţin probabilă atunci când barierele sunt ridicate. De exemplu, intrarea este
mai puţin probabilă în următoarele situaţii:
 Producţia farmaceutică datorată costurilor mari irecuperabile de cercetare-
dezvoltare şi aprobărilor legislative;
 Industria de producţie a motoarelor pentru aparatele de zbor comerciale
datorită cheltuielilor administrative şi costurilor irecuperabile extrem de
ridicate şi efectelor datorate reputaţiei;
 Piaţa serviciilor de internet dacă nou veniţii nu au acces la reţeaua
operatorilor deja existenţi.
O problemă suplimentară se referă la durata intrării. Principala
preocupare este dacă intrarea noilor firme pe piaţă poate avea o durată
rezonabilă de timp. Intrarea într-o perioadă scurtă este improbabilă:
 Pe pieţele pentru cadre medicale datorită cerinţelor privind certificările şi
studiile;
 Pe pieţele farmaceutice pentru o anumită categorie de diagnostic deoarece
costurile de cercetare-dezvoltare, timpul şi barierele legislative sunt
semnificative.
Prin contrast, intrarea într-o perioadă mai scurtă de timp este mai
probabilă:
 În industria de panificaţie, deoarece tehnologia de producţie este standard şi
cheltuielile generale sunt relativ scăzute;

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 83


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 În industria de mobilă deoarece nu există obstacole legislative iar cheltuielile


generale sau cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt scăzute.
Orice evaluare a efectelor concurenţei trebuie să cuprindă o analiză
corectă a barierelor la intrare şi a probabilităţii privind intrarea noilor
societăţi într-o perioadă rezonabilă de timp. Să analizăm câteva exemple: (1)
dacă noile reglementări de mediu impun costuri semnificative asupra
societăţilor şi sunt excesiv scutite astfel încât beneficiază marile firme
existente, acest lucru poate avea efecte nedorite puternice de descurajare a
nou veniţilor; şi (2) în câteva ţări, atribuirea spaţiilor pentru pistele de
aterizare sunt scutite. Acest lucru este dăunător pentru intrarea pe piată
deoarece liniile aeriene nou înfiinţate înfruntă dificultăţi în competiţia cu
firmele existente de transportatori.

3.1.4 Retragerea firmelor


Dacă firmele se retrag, acest lucru poate conduce la creşterea puterii de
piaţă exercitată de firmele existente având drept rezultat preţuri mai mari.
Firmele pot fi forţate să se retragă de pe piaţă datorită unor circumstanţe
variate. De exemplu:
 Să presupunem că, în virtutea noilor reglementări, firmele existente pe piaţă au
la dispoziţie 5 ani să îndeplinească noile standarde privind poluarea mediului.
Firmele care eşuează să facă investiţii costisitoare vor trebui cel mai probabil să
se retragă;
 Potrivit ordonanţei Comisiei Federale a Statelor Unite privind comunicaţiile
(August, 2005) potrivit căreia firmele existente pe piaţă nu sunt obligate să
împartă reţeaua cu concurenţa, unii furnizori de servicii de internet au fost
forţaţi să se retragă datorită lipsei accesului la reţea;
 Dacă firmele dominante existente pe piaţă în industrii precum industria
gazelor naturale, industria electrică şi industria telecomunicaţiilor au dreptul
să impună costuri semnificative de transfer se poate ajunge la retragerea
firmelor nou intrate.
 Evaluarea concurenţei privind reglementările existente sau noi şi conduita de
afaceri ar trebui să examineze probabilitatea inchiderii societăţilor deoarece
acest lucru are consecinţe asupra concurenţei viitoare de pe piaţă, cu implicaţii
pentru stabilirea preţurilor, varietatea produsului şi alţi factori.

3.1.5 Inovaţia şi eficienţa


Inovaţia firmelor poate asigura multe rezultate oportune precum:

84 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Creşterea eficienţei producţiei datorită inovaţiilor proceselor care duc la


scăderea costurilor firmei şi respectiv la scăderea preţurilor plătite de
consumatori;
 Îmbunătăţiri ale calităţii produsului;
 O varietate mai extinsă de produse;
 Îmbunătăţiri în ceea ce priveşte siguranţa produsului.
Politica concurenţei este foarte conştientă de rolul pe care îl joacă
inovaţia în prezervarea dinamismului pieţelor şi se străduieşte să nu afecteze
activităţile privind inovaţia ale firmelor. Astfel, acesta este un domeniu de
preocupare specifică în legătură cu impactul potenţial anti-concurenţial al
reglementării guvernamentale. În situaţiile în care reglementarea are un
caracter “prescriptiv” (adică, instruieşte firmele cu privire la ceea ce
urmează să facă mai degrabă decât să le impună rezultatul pe care trebuie să
îl obţină), există o mai mare probabilitate ca aceasta sa aibă un efect negativ
asupra inovaţiei.
În general, dacă comportamentul deosebit în afaceri creşte probabilitatea
inovaţiei şi asigură câştiguri privind eficienţa, atunci aceste beneficii sunt
schimbate cu orice creştere potenţială a puterii de piaţă. Dacă primele le
compensează pe cele din urmă, comportamentul în afaceri poate fi
considerat favorabil. Analizăm câteva exemple pentru această exemplificare.
• Permisiunea de asociere a parteneriatelor comerciale între concurenţi
cu scopul cercetării. De exemplu, SEMATECH Consortia ai căror membri
includ AMD, Freescale, Hewlett-Packard, IBM, Infineon, Intel, Panasonic,
Philips, Samsung, Spansion, TSMC şi Texas Instruments. Obiectivul
consorţiului este să avanseze tehnologia semiconductorului şi performanţa
circuitelor integrale. Îngrijorarea pe care o au autorităţile competente în
domeniul politicii concurenţei este aceea că o asemenea colaborare are
potenţialul de a conduce la schimburile de informaţii şi coordonarea
preţurilor şi producţiei. Dar înţelegerea se referă la faptul că câştigurile
aşteptate pentru societate în urma eforturilor intense pentru inovaţie
compensează efectele negative. Exemple similare pot fi furnizate în situaţiile
în care firmele au permisiunea de a coopera pentru stabilirea standardelor
privind proiectarea produselor şi compatibilitatea.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 85


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Permite societăţilor să facă investiţii sau să iniţieze schimburi


organizaţionale sau să ofere produse noi şi servicii ce ar permite firmelor să
realizeze:
 Economii de scară: acestea rezultă atunci când cheltuielile
general administrative sunt mari. Aprobarea unei scări mai
mari de producţie duce la costuri medii mai scăzute pe
unitatea produsă. De exemplu, existenţa magazinelor mai mari
de vânzare cu amănuntul permite firmelor să tragă folos de pe
urma economiilor de scară şi să obţină costuri unitare mai
scăzute pentru furnizarea serviciilor;
 Economii de anvegură: în cazul în care este mai puţin costisitor
pentru o firmă să producă diverse produse sau servicii
comparativ cu produsele fabricate de firme specializate
diferite. De exemplu, din punct de vedere al costurilor şi
eficienţei ar fi eficient să i se permită unui magazin alimentar
să vândă la tejghea medicamente datorită economiei de costuri
care rezultă din contractele comune de comercializare,
depozitare şi furnizare comparativ cu reglementările care
impun separarea farmaciilor de magazinele alimentare.
Evaluarea din punctul de vedere al concurenţei a comportamentului în
afaceri şi reglementării trebuie să examineze cu atenţie efectele asupra
inovaţiei deoarece aceasta are capacitatea să ofere beneficii semnificative.

3.1.6 Creşterea costurilor rivalilor


Dacă o afacere poate ridica costurile cu care se confruntă rivalii săi,
atunci aceasta poate să reducă numărul concurenţilor de pe piaţă şi poate să
câştige profituri mai mari. Strategiile de ridicare a costurilor rivalilor pot lua
diverse forme. De exemplu:
 Firmele de telecomunicaţii existente pe piaţă încearcă să îşi împiedice rivalii
să câştige (uşor) acces la reţelele lor; acest lucru are implicaţii atât pentru
pieţele de servicii de internet cât şi pentru cele de servicii de telefonie.
Comportament similar poate fi întâlnit şi în industria electrică unde firmele
deja existente încearcă să impună costuri concurenţilor care încearcă să
obţină acces la reţeaua de transmisie;
 Confruntate cu noile reglementări privind mediul, firmele existente se
străduiesc să obţină clauze de exceptare. Aceste clauze ar permite afacerilor
existente să continue să funcţioneze după vechile reguli pentru o perioadă în
timp ce noile firme să fie obligate să se conformeze imediat standardelor.
Acest lucru poate crea asimetrii semnificative privind costurile între firmele

86 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

existente şi cele nou intrate pe piaţă cu daune considerabile asupra


concurenţei;
 O companie îşi poate adapta produsul sau serviciile astfel încât consumatorii
să nu se poată transfera cu uşurinţă către produsul rivalilor. Aceste contracte
restrictive, cu perioade de consemnare, au fost regăsite în industrii precum
telecomunicaţii, gaze naturale, generarea electricităţii şi sistemele bancare.
 Firmele farmaceutice pot urmări riguros aplicaţiile de extindere de patente şi
unul dintre obiectivele acestui comportament este de a impune costuri
suplimentare (de litigiu sau altele) asupra rivalilor (producătorii de produse
generice) pentru întârzierea sau blocarea intrării acestora.
 Din moment ce unul dintre obiectivele din spatele acestor tipuri de
comportamente iniţiate de firme este să creeze dificultăţi pentru rivalii săi în
ceea ce priveşte capacitatea de a concura – ca de exemplu pentru o companie
deja existentă mai mică sau pentru un potenţial nou-intrat - avand ca efect
impactul negativ asupra pieţelor şi consumatorilor, evaluarea concurenţei
necesită selectarea cu atenţie dintre explicaţiile alternative pentru aceste
comportamente şi înlăturarea aspectele nedorite, anti-concurenţiale.

3.2 Rezumat şi conexiuni privind evaluarea reglementărilor


în materie de concurenţă
La evaluarea efectelor concurenţei, problema cheie cu care ne putem
confrunta este dacă un anumit comportament în afaceri poate duce la o
scădere a concurenţei pe piaţă (creştere a puterii de piaţă), cu implicări
privind preţurile, eficienţa şi inovaţia. Discuţia de mai sus a oferit un sens
larg al conceptelor şi cadrului de lucru pe care politica concurenţială le
utilizează pentru evaluarea problemelor legate de comportamentul firmelor,
puterea de piaţă şi inovaţia.
Prin ce modalitate discuţia anterioară este susceptibilă să ajute la
evaluarea reglementărilor? În timp ce există câteva beneficii, observăm
două:
 Un număr de concepte subliniate mai sus – de exemplu, legate de
definiţia pieţelor, costurile de transfer, barierele la intrare, aprecierea
randamentelor şi creşterea costurilor rivalilor – va oferi viziuni utile
pentru înţelegerea efectelor adverse ale diferitelor tipuri de
reglementări in materie de concurenţă discutate în capitolul 4;
 Cadrul evaluării concurenţei descrisă mai sus oferă un plan care
poate fi utilizat în efectuarea unei evaluări pas cu pas a efectelor
reglementărilor in domeniul concurenţei. Paşii de evaluare sunt
precizaţi în secţiunile 5 şi 6, şi vor încerca să identifice impactul

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 87


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

probabil pe pieţele afectate şi tipurile de afaceri care ar putea fi


afectate.

4. Intervenţii reglementare

Există explicaţii alternative privind motivul pentru care guvernele


intervin pe piaţă. O cauză este aceea că există eşecuri ale pieţei în multe
industrii şi mai multe reguli şi reglementări sunt adoptate cu scopul de a le
corecta.6 După cum observa MacAvoy (1992), reglementările s-au bazat în
principiu pe cele mai bune intenţii de ordin economic şi social asigurând
controlul asupra profiturilor şi preţurilor pentru protecţia consumatorilor
împotriva monopolului şi pe codurile de siguranţă la locul de muncă şi
codurile privind emisiile instituite prin lege pentru a proteja sănătatea
indivizilor care locuiesc în apropiere de facilităţile respective. Vom efectua
o trecere în revistă a unora dintre domeniile reglementărilor.
 Monopolul natural poate rezulta în industrii precum industria electrică, de
alimentare cu apă, a căilor ferate, telecomunicaţiilor, serviciilor poştale,
printre altele, care se caracterizează prin economii extinse de scară din cauza
costurilor de regie excesive. Acest lucru a dus la monopoluri regionale sau
locale (de exemplu în industria apei şi energiei electrice) şi chiar la monopol
naţional (de exemplu în telecomunicaţii, căi ferate şi servicii poştale). Dacă
deţinătorilor de monopol li s-ar permite să stabilească preţuri pentru
produsele lor, acestea ar fi extrem de ridicate. O soluţie a fost aceea de a
permite monopurilor să opereze pe piaţă dar să reglementeze preţurile pentru
a garanta preţuri corecte pentru consumatori. În afara economiilor de scară,
asigurarea de servicii universale a fost un alt argument pentru monopolurile
legale în aceste industrii. Din moment ce condiţiile de piaţă, tehnologia şi alţi
factori s-au schimbat, unele din aceste industrii au fost liberalizate în multe
ţări. Proiectele de reglementare mai sofisticate au permis separarea
segmentelor de monopol competitive de cele naturale în cadrul industriilor
speciale, permiţând introducerea concurenţei în segmente precum
telecomunicaţiile şi căile ferate în locul monopolurilor reglementate existente
în trecut (deţinute de stat) şi integrate pe verticală.

6
. Viscusi, Harrington and Vernon (2005) and MacAvoy (1992) oferă o
discuţie utilă privind motivaţiile şi diferitele tipuri de reglementări. O
literatură vastă şi pertinentă dezbate «teoria capturării» reglementărilor în
cazul în care influenţele şi presiunile venite din partea grupurilor de interes
a condus la numeroase reglementări. Dar nu vom intra în detalii, în
cuprinsul acestui document, referitoare la acest raţionament.

88 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Industrii precum electricitatea, industria chimică, celuloză şi hârtie, rafinarea


petrolului, printre altele, pot genera asupra mediului cantităţi semnificative de
poluanţi, ca parte din procesul lor normal de producţie. Lăsate necontrolate,
mare parte din aceste industrii ar genera poluare peste nivelul de poluare
admis din punct de vedere social pe care agenţii poluanţi nu ar avea interes
să-l reducă din cauza costurilor exagerate implicate. Guvernele au intervenit
pentru a controla externalităţile negative generate de poluare. Instrumentele
specifice au inclus taxe şi cote împreună cu atribuirea de credite de investiţii
pentru firme pentru a face investiţii de capital cu scopul reducerii poluării.
 În industrii precum cea farmaceutică, guvernele au instituit legi şi mecanisme
de control pentru introducerea de noi medicamente precum şi pentru
monitorizarea efectelor potenţial negative ale medicamentelor deja existente.
Aşa cum se observă în raportul OCDE (2001) controlul siguranţei şi calităţii
medicamentelor reprezintă o preocupare predominantă.
 Reglementările se regăsesc în sectoarele de siguranţă industrială (la locul de
munca). O motivaţie aflată în spatele acestor reglementări este obiectivul
social mai extins pentru reducerea riscului de deces. Pe acelaşi principiu,
reglementările referitoare la siguranţa automobilelor sunt concepute pentru a
reduce decesul şi rănirea gravă în timpul accidentelor.
 Mai multe aspecte ale industriei bancare şi pieţei financiare au fost şi sunt în
continuare reglementate. Printre obiectivele cheie se numără asigurarea
stabilităţii pieţelor finaciare şi protecţia investiţiilor şi finanţelor
consumatorilor.
În linii generale, reglementarea constă, în mod obişnuit, dintr-un set de
reguli administrate de guvern pentru influenţarea comportamentului
societăţilor şi, în consecinţă, a activităţii economice. Acest document se va
concentra pe câteva din instrumentele de reglementare, inclusiv:
 Accesul: multe ţări, de exemplu, stabilesc anumite limite asupra numărului de
farmacii sau puncte de vânzare cu amănuntul existente într-o anumită regiune
geografică. Reglementările asupra numărului de taxiuri din oraşe sunt
obişnuite. În industrii precum industria de electricitate, telecomunicaţii,
bănci, printre altele, reglementarile au împiedicat firmele noi să intre pe piaţă.
Profesii precum cele de doctor, avocat, arhitect, sunt supuse unei multitudini
de reguli şi restricţii care împiedică adesea sau restricţionează fluxul de
profesionişti dintr-o regiune în alta.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 89


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Cantitatea: Exemplele includ, printre altele, reglementări cantitative asupra


pescuitului în multe ţări, interzicea vânzării de lichior în zilele de duminică,
reglementări asupra extinderii construcţiilor (comerciale) în zone specifice.
Reglementările cantitative pot lua alte forme precum obligativitatea
serviciului universal pentru servicii poştale, situaţie în care poşta trebuie să
satisfacă toate cererile la un preţ reglementat. În cele din urmă, există
exemple din sectorul agricol legate de cote de producţie şi de suprafaţa în acri
cultivată.7
 Standardele: Guvernele din multe ţări stabilesc standarde privind siguranţa
instrumentelor medicale şi farmaceutice, codurile de construcţie, siguranţa şi
sănătatea în muncă, siguranţa automobilelor, mediului şi forţei de muncă.
Există, de asemenea, reglementări şi în alte domenii, privind materialul sau
limba utilizată în mass media, ca de exemplu în radio şi televiziune.
 Preţurile: Industriile precum industria de electricitate, gaze naturale, liniile
aeriene, telecomunicaţii şi serviciile poştale, printre altele au fost supuse
reglementărilor de preţuri.
Pe lângă observaţiile legate de faptul că există numeroase justificări
sociale şi economice pentru reglementare, este important să recunoaştem că
diversele reguli şi reglementări adoptate de guverne şi restricţiile impuse de
organizaţiile profesionale au adesea capacitatea de a împiedica concurenţa pe
piaţă. Luăm în calcul câteva exemple. Influenţele de success din partea unor
firme mari existente pe piaţă şi organizaţii industriale pentru exceptarea
reglementărilor de mediu şi de alt fel; acest lucru ar situa nou veniţii în
dezavantaj referitor la costuri în comparaţie cu firmele existente afectând
astfel intrarea pe piaţă şi competitivitatea. De exemplu, reglementările foarte
stricte privind numărul punctelor de vânzare cu amănuntul şi farmaciilor au
rolul de a diminua concurenţa, de a creşte preţurile şi de a reduce varietatea şi
calitatea serviciilor oferite. Stabilirea standardelor de calitate minime la un
nivel «nejustificat de ridicat» ar putea să priveze consumatorii de diversitate şi
de preţuri mai mici. Restricţiile asupra publicităţii impuse de organizaţiile
profesionale- precum cele legale, medicale şi veterinare- pot avea efecte
dăunătoare şi dezavantajoase asupra concurenţei şi varietăţii serviciilor
asigurate. În cele din urma, legile şi reglementările asupra fluxului de bunuri şi
servicii în diferite regiuni în interiorul unui stat sunt adesea nejustificate;

7
. Glaeser şi Schleifer (2001) prezintă o discuţie pertinentă şi detaliată despre
reglementările privind cantitatea.

90 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

aceste restricţii creează impărţirea geografică a pieţelor conducând în mod


potenţial la creşterea preţurilor.
Pentru a înţelege pe deplin posibilele consecinţe ale diferitelor tipuri de
legi şi reglementări asupra concurenţei, ultima parte a acestei secţiuni este
dedicată diferitelor tipuri de legi şi reglementări grupate în 3 categorii
principale:
 Reguli şi reglementări care limitează numărul sau gama de furnizori
 Reguli şi reglementări care limitează capacitatea furnizorilor de a concura

 Reguli şi reglementări care reduc interesul furnizorilor de a concura

Pentru fiecare dintre aceste trei categorii observăm motivaţia de la baza


acestora şi vom evidenţia posibilele preocupări în domeniul concurenţei care
pot rezulta şi vom prezenta exemple din diferite pieţe şi industrii din mai
multe ţări.8
Există un mecanism care merită mai mult atenţia noastră directă şi
aceste este legat de domeniile largi de auto-reglementare şi co-reglementare.
După cum am observat în cuprinsul sub-capitolului 4.3.1. anumite profesii şi
producători de bunuri şi servicii se angajează adesea în auto-reglementare
sau co-reglementare. Aceste mecanisme au, printre altele, un număr mare de
avantaje potenţiale cum ar fi o mai bună coordonare de către participanţii pe
piaţă în stabilirea standardelor legate de compatibilitatea de produse, calitate
şi siguranţă. Prin impunerea unor reguli mai puţin directe şi mai puţin
oneroase asupra societăţilor, se permite dezvoltarea pieţelor. Totuşi, o
preocupare majoră este aceea că intensificarea coordonării între firme poate
furniza de asemenea o situaţie consolidată pentru implementarea strategiilor
de convenienţă privind preţurile şi cantităţile şi chiar stabilirea de standarde
care pot impune bariere la intrare. Fără o monitorizare permanentă, acest
lucru poate conduce la o scădere drastică a bunăstării consumatorului şi a
inovaţiei pe pieţe. În timp ce se discută formal despre auto-reglementare şi
co-reglementare în cadrul categoriei 3 de mai sus («Reguli şi reglementări
care limitează interesele furnizorilor de a concura»), cunoscând gama
extinsă a domeniilor de preocupare în baza acestui mecanism, aceasta are
implicaţii şi asupra primelor două categorii. Drept exemplu, să avem în
vedere situaţia în care un grup industrial căruia îi este permisă auto-
reglementarea decide să impună bariere la intrare pentru a proteja marjele de
profit ale grupului existent pe piaţă (vezi articolul C.2 din Caseta 6). După

8
. Asa cum vom vedea în cap.6 al acestui document (,,stadii de evaluare”),
cele 3 categorii de mai sus formează elementele cheie ale ,,Listei de
Concurenţă”

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 91


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

cum se poate demonstra, unele dintre aceste preocupări legate de concurenţă


pot fi discutate în cuprinsul categoriilor 1 şi 2 de mai sus. Pe scurt,
preocupările din domeniul concurenţei care pot rezulta în domeniile de auto-
reglementări şi co-reglementări se extind asupra tuturor celor trei categorii
de mai sus.
În cele din urmă, este important de notat că exemplele din casetele de
informare sunt menite să indice sferele unde merită/ au meritat osteneala o
privire mai atentă şi revizuirea aspectelor concurenţiale şi nu neaparat
sferele unde acţiunea guvernamentală intreprinsă a fost nepotrivită.

4.1 Reguli şi reglementări care limitează numărul sau tipul


furnizorilor
Un număr de reguli şi reglementări pot avea efectul de a limita numărul
real sau tipul furnizorilor de bunuri şi servicii de pe piaţă. Probabilitatea ca
această situaţie să apară există dacă propunerea:
 Creşte semnificativ costul intrării sau ieşirii unui furnizor;
 Garantează drepturi exclusive pentru o societate de a furniza bunuri sau
servicii;
 Stabileşte drept cerinţă de funcţionare un procedeu de urmat pentru licenţă,
aprobare sau autorizare;
 Limitează posibilitatea unor tipuri de firme de a participa la licitaţiile publice;
 Creează o barieră geografică în ceea ce priveşte capacitatea societăţilor de a
furniza bunuri sau servicii, de a investi capitalul sau de a asigura forţa de
muncă
Din punct de vedere istoric, responsabilii politici au avut adesea motive
sociale şi economice solide pentru a impune constrângeri asupra numărului
şi tipului de firme. Cu toate acestea, preocuparea rezidă în faptul că astfel de
reglementări pot sfarşi prin a avea efecte dezastruoase la nivelul concurenţei
pe piaţă cu efecte adverse asupra bunăstării consumatorului. De aceea, în
împrejurările în care numărul sau gama/tipul de furnizori poate fi afectat, ar
fi utilă efectuarea unei investigaţii aprofundate asupra beneficiilor şi
costurilor reglementării propuse şi pierderii potenţiale a concurenţilor. In
cele ce urmează, evidenţiem două domenii largi unde efectele concurenţei
trebuie să fie evaluate cu atenţie.

92 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

4.1.1 Reglementări la intrare


Intrarea pe piaţă a întreprinderilor comerciale noi joacă un rol crucial în
păstrarea vitalităţii pieţelor prin oferirea unui cadru de concurenţă pentru
firmele existente şi dezvoltarea inovaţiei şi creşterea economică pe termen
lung. Prin urmare, este important să recunoaştem că regulile şi
reglementările care restricţionează intrarea au mai degrabă un efect negativ
aupra concurenţei şi bunăstării şi trebuie evaluate şi motivate cu deosebită
atenţie.
Reglementările la intrare pot lua forme variate iar motivaţiile sunt
diverse. De exemplu, în cazul unui monopol natural, guvernul garantează
monopolului legalitatea şi restricţionează în mod explicit intrarea.
Motivările includ cheltuieli de regie mari şi economii de scară în producţie.
Este posibil ca organizaţiile profesionale precum cele din domeniul juridic
şi medical, să fi fost iniţial bazate pe argumente solide pentru stabilirea de
reguli care limitează intrarea, dar aceste restricţii pot aduce nejustificat
constrângeri asupra comportamentului comercial concurenţial. Motivaţiile
includ asigurarea unor standarde de calitate în practica profesională.
Reglementările la intrare şi creşterea activităţilor economice de vânzare cu
amănuntul sunt comune în multe ţări. Justificările includ, printre altele,
controlul aglomerării urbane, protejarea valorilor proprietăţii private.
Pentru a înţelege pe deplin efectele asupra intrării, este important să
avem o perspectivă clară asupra diverselor tipuri de nou intraţi. O clasificare
folositoare în sectorul manufacturier este pusă la dispoziţie de Dunne,
Roberts şi Samuelson (1988, p.504) şi adaptăm ipotezele lor la discuţia
generală. Există 3 tipuri principale de nou intraţi:
1. Intrarea noilor firme prin construirea de noi fabrici în sectorul de
producţie (facilitate de producţie). În mod similar, pentru sectorul de
servicii. De exemplu, o societate nouă care produce maşini unelte
înfiinţată de antreprenori fără experienţă anterioară în afaceri.
Revoluţia în tehnologia informaţiei şi descoperirile mai recente în
biotehnologie şi nanotehnologie au permis intrarea multor astfel de
firme fără experienţă anterioară în aceste industrii sau în altele. O noua
pactică legală incepută de proaspăt absolvenţi intră tot în această
categorie.
2. Diversificarea intrării în afaceri prin construirea de noi facilităţi. De
exemplu, o societate mare axată pe produse multiple, cum este
compania Siemens ar putea să înfiinţeze o nouă linie de instrumente
medicale prin organizarea unor facilităţi noi pentru producţie. Un
spital ar putea deschide o nouă facilitate pentru tratarea cancerului. O
companie chimică ar putea pune in funcţiune o nouă facilitate de
producţie pentru producerea lizinei.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 93


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

3. Diversificarea intrării pe piaţă a întreprinderilor comerciale prin


modificarea cantităţilor pe care le produc în fabricile existente. De
exemplu, o companie de automobile care a făcut până acum doar
vehicule de capacitate medie şi mare, începe acum să se diversifice
prin producerea de vehicule eficiente, cu un consum redus de
carburant, în cadrul aceleiaşi facilităţi de producţie flexibilă. O
companie de oţel care a produs oţel prelucrabil mecanic şi oţel aliat se
diversifică prin producerea de oţel portant şi oţel de angrenare. O
companie de software care s-a axat în trecut pe software-ul pentru
securitatea reţelei îşi diversifică activitatea cu jocuri pe internet.
Diferenţele între tipurile diferite de nou intraţi observate mai sus poate fi
semnificativă pe mai multe dimensiuni. De exemplu:
 Constrângeri financiare: există numeroase lucrări care furnizează dovezi
potrivit cărora capacitatea unei firme de a intra pe piaţă şi a se dezvolta este,
într-o măsură edificatoare, dependentă de abilitatea acesteia de a atrage
finanţare externă pentru proiecte (a se vedea Fazzari, Hubbard şi Petersen
(1988) şi literatura de specialitate în acest domeniu). Aceasta constituie mai
puţin o problemă pentru nou intraţii de tip 2 şi 3 de mai sus, dar poate fi o
constrângere importantă pentru tipul 1. Unul din motive este că băncile, de
exemplu, solicită o anumită formă de garanţie suplimentară şi istoricul firmei
pentru a permite împrumuturi iar tipul 1 de nou intraţi pe piaţă sunt
dezavantajaţi, în mod obişnuit, în acest sens. În comparaţie, nou intraţii pe
piaţă de tip 2 şi 3 pot obţine mai uşor finanţare externă de la bănci sau pot să
crească capitalul propriu. Astfel, constrângerile financiare pot ridica piedici în
calea succesului nou intraţilor de tip 1.
 Învăţarea. Experienţa anterioară în afaceri le permite antreprenorilor să
înveţe din situaţiile din trecut, din cunoaşterea pieţei, obstacolele
reglementare. Nou intraţii de tip 2 şi 3 pot avea un avantaj în acest sens.
Datele prezentate în Dunne, Samuelson şi Roberts demonstrează
diferenţe importante între nou intraţii pe piaţă. Ratele de eşec (sau ieşirea de
pe piaţă) sunt în general destul de mari iar:
 Mai mult de 60% dintre nou intraţi nu reuşesc în activitatea propusă şi
părăsesc industria în decurs de 5 ani;
 Nou intraţii de tipul 1(firme noi cu fabrici noi) au rate de ieşire de 7-8 ori mai
ridicate decât tipul 2 (diversificarea activităţii comerciale a firmei cu o nouă
fabrică).
După cum descrie Caves (1998) şi Sutton (1997), aceste date sunt destul
de generale şi au fost reproduse de cercetători utilizând informaţii de la
diferite industrii din ţări diverse. Examinând aceste informaţii generale se
ajunge la concluzia că tipul 1 înfruntă mult mai multe obstacole şi costuri
94 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

pentru a reuşi. O implicaţie clară a acestui lucru ar fi că reglementările care


impun bariere la intrare au un efect advers semnificativ mai mare asupra nou
intraţilor de tip 1.
O varietate mare de reguli şi reglementări puse în aplicare de guverne şi
organizaţii profesionale impun constrângeri la intrarea pe piaţă.
Reglementările pot lua forme explicite precum restricţii categorice la intrare,
dar pot avea şi o natură implicită.
 Constrângerile explicite sunt foarte directe şi, după cum se poate demonstra,
au efectul cel mai negativ asupra concurenţei. De exemplu:
 Multe ţări impun reguli privind numărul de magazine cu vânzare
cu amănuntul existente pe o anumită zonă geografică sau la un
anumit număr de locuitori dintr-o zonă. În baza ultimei reguli,
dacă numărul de locuitori nu depăşeşte niciodată, de exemplu
5000, nu se permite înfiinţarea de noi farmacii. (documentul
OFT 2003 conţine o discuţie pertinentă despre concurenţă şi
aspectele reglementare pe piaţa farmaciilor.)
 Conform unui acordul mai vechi intre liniile aeriene U.S.-E.U.,
o linie aeriană europeană nu poate oferi zboruri către SUA cu
plecare din alte oraşe localizate în afara ţării. liniei aeriene.
Acest lucru a restricţionat concurenţa între liniilor aeriene ale
SUA şi UE (noul acord semnat recent anulează multe dintre
aceste reglementări.)
 Constrângerile implicite pot fi considerate constrângerile care impun indirect
restricţii la intrării. De exemplu:
 Pe pieţele de telecomunicaţii liberalizate, concurenţa ar necesita
reguli care să forţeze firmele existente să împartă reţeaua cu nou
intraţii. În lipsa acestui aspect, nou intraţii pe piaţă nu pot să
asigure servicii adecvate (de internet, telefonie) şi să concureze.
Probleme similare apar pe piaţa energiei electrice unde este
imperativ ca nou intraţii să fie autorizaţi să aibă acces la reţeaua
de transmisie a operatorilor existenţi pe piaţă pentru a exista o
concurenţă semnificativă. Cu toate acestea, neimpunerea în mod
obligatoriu a utilizării în comun nu implică faptul că firmele
existente nu vor permite accesul la reţelele lor, dar devine o
activitate mai puţin sigură pentru noul intrat, potenţial rival.
Standardele de calitate, regulile de certificare adoptate de
organizaţiile profesionale – precum cele din domeniul juridic,,
contabil sau medical - pot impune constrângeri semnificative la
intrare.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 95


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Bariere importante de ordin administrativ şi birocratic care pot


întârzia sau interzice intrarea (Djankov, La Porta, Lopez-de-
Şilanes şi Schleifer, 2002).
Caseta 1 pune la dispoziţie exemple selectate de reguli şi reglementări
unde putem avea o perspectivă mai clară asupra aspectelor concurenţiale
care pot rezulta, cu consecinţe asupra bunăstării consumatorului.

96 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Box 1. Intrarea

1. Intervalul de timp şi sumele de bani necesare pentru a elimina


obstacolele birocratice pentru a începe o nouă afacere pot varia enorm
în ţări diferite. Conform datelor prezentate de Djankov, La Porta,
Lopez-de-Silanes şi Schleifer (2002), timpul necesar pentru începerea
unei afaceri variază între minim 2 luni în Canada până la maxim 174
de luni în Mozambic. Costurile monetare considerate ca procent din
PIB (1997) pe cap de locuitor se clasifică de la un minim de 0,42%
pentru Noua Zeelanda la un maxim de 100% pentru Nigeria, Senegal
şi Burkina Faso. Chiar şi în rândul ţărilor dezvoltate există diferenţe
foarte mari în legătură cu perioada de timp necesară (şi costuri): de
exemplu, aceasta este de 7 luni (şi 1% din PIB pe cap de locuitor)
pentru SUA, 90 de luni (şi 8.5%) pentru Germania şi 3 luni (şi 2%)
pentru Australia. Variaţia dramatică a intervalului de timp necesar
pentru a obţine autorizaţiile şi costurile asociate arată că există
diferenţe foarte mari şi în ceea ce priveşte barierele la intrarea nou-
veniţilor. Reforma administrativă legată de procedurile de intrare pare
imperativă pentru reducerea barierelor la intrarea nou-veniţilor şi
pentru promovarea creşterii şi inovaţiei.
2. În unele ţări există reglementări impuse asupra sectorului farmaceutic
şi acestea poate lua forme variate.
 Reglementări care limitează numărul de farmacii care pot opera într-o
zonă pre-stabilită geografic sau în funcţie de numărul de locuitori. De
exemplu în Ungaria pragul este de 5000 de locuitori.
 Controlul statal ca cel din Suedia unde, încă din 1970 distribuţia a fost
controlată prin Apotekets. Deschiderea unei farmacii private constituie
o încălcare penală după cum se arată în acuzaţia companiei suedeze
Bringwell International care comercializa produsele Nicorette.
 Reglementările directe la intrare aşa cum se arată în raportul înaintat de
Autoritatea competentă în domeniul concurenţei din Regatul Unit
(2003). Reglementările la intrarea pe piaţă pentru farmacii au fost
introduce în Anglia şi Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord în 1987
pentru a controla costurile crescute ale Serviciul National de Sănătate.
Reglementările includ evaluarea oficială privind oportunitatea pentru
noi farmacii, relocalizări şi modificări privind proprietatea.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 97


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

În timp ce una dintre motivaţii pentru reglementările privind locaţia


farmaciilor este asigurarea unor servicii universale, restricţiile pot limita
concurenţa. Chiar şi în cazurile în care preţurile în farmacii sunt
reglementate, aceste restricţii pot afecta competitivitatea în sensul că
varietatea şi calitatea serviciilor poate fi şi ea afectată. În Germania unde
multe restricţii au fost ridicate, studiile au arătat o creştere a concurenţei pe
măsură ce creştea şi varietatea serviciilor oferite. Conform concluziei
raportului OFT (2003), îndepărtarea restricţiilor la intrare pentru piaţa
farmaciilor comunitare ar oferi alegeri mai vaste consumatorilor şi beneficii
datorate concurenţei sporite precum şi un acces îmbunătăţit la serviciile
farmaceutice.
3. Legislaţia privind conversia digitală în Australia în 1998 a limitat intrarea
firmelor emiţătoare comerciale până în 2006. Decizia fost luată pentru a
facilita conversia staţiilor deja existente din televiziune analogă în
televiziune digitală. Acest tip de reglementare plasează nou-veniţii în
dezavantaj şi chiar dacă li se permite să intre mai târziu, trebuie să işi
cumpere la licitaţie locurile.
4. Profesiile liberale precum avocaţi, contabili, arhitecţi, ingineri şi
farmacişti pe cuprinsul UE sunt supuşi unor reglementări ca de exemplu
tarife degresive, restricţii privind publicitatea, drepturi exclusive şi reguli
care interzic cooperarea inter-profesională. În timp ce organizaţiile
profesionale justifică restricţiile pe motiv de asigurare a calităţii serviciilor
profesionale şi a standardelor, este important de notat că acest lucru
diminuează concurenţă conducând la creşterea preţurilor şi o varietate mai
redusă de servicii oferite.
5. Raportul elaborat de Biroul General de Contabilitate al SUA (2004)
descrie cum, în baza acordului «Open Skies» vor există mai puţine restricţii
sau nu vor exista restricţii asupra numărului de linii aeriene care pot opera şi
nu vor mai există restricţii privind tipul pieţelor deservite de liniile aeriene.
Acordul mai vechi impunea restricţii asupra numărului de zboruri UE-SUA,
asupra originii şi destinaţiilor. De exemplu, Air France putea oferi zboruri
din Franţa în SUA dar nu din Frankfurt spre SUA. În mod similar, pentru
liniile aeriene SUA. Noul acord «Open Skies» este desemnat să reducă
aceste bariere la intrare.
6. Aşa cum observă Terzic, Wurm şi Dietrich (2000), legea privind energia
valabilă în Germania în 1998 a înlăturat francizele exclusive pentru
electricitate şi gaze naturale şi a restricţionat intrarea. Noua lege a deschis
concurenţei piaţa de retail pentru ambele tipuri de energie. Consumatorii
germani de energie electrică, care odinioară plăteau cel mai mare preţ
pentru energie din Europa, au remarcat creşterea concurenţei, au beneficiat
de servicii mai bune şi de o scădere a preţurilor.

98 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

7. Legile care afectează intrarea conducând astfel, în mod potenţial la


pierderea concurenţei cu implicaţii asupra inovaţiei şi dezvoltării sectorului
activităţilor comerciale de vânzare cu amănuntul sunt omniprezente în mai
multe ţări. De exemplu:
 Bertrand şi Kramarz (2002) arată ca reglementările asupra creării şi
extinderii magazinelor mari de retail au dus la apariţia unor bariere la
intrare care au afectat dezvoltarea sectorului de retail din Franţa şi au
rezultat în câştiguri mai scăzute în sectorul ocupaţional.
 În multe ţări din Europa - Italia, Spania, Olanda şi Franţa, printre altele -
există limite privind programul de lucru al punctelor de vânzare cu
amănuntul. Legile referitoare la taxe şi planificare sunt proiectate pentru
protejarea micilor afaceri de familie. În timp ce magazinele mai mici
oferă avantajul serviciilor de proximitate, aceste reguli împiedică
negustorii (mari şi mici) să ofere servicii mai bune şi să facă mai multe
angajări care ar rezulta în urma programului de lucru prelungit. Raportul
OCDE (1997) discută problemele de concurenţă create prin astfel de
reglementări.
 Ţări precum Japonia unde astfel de reglementări au fost atenuate au
asistat la o creştere semnificativă a acestui sector. Legea privind
punctele de desfacere şi vânzare cu amănuntul a fost aprobată în Japonia
în 1974 pentru protejarea negustorilor independenţi care deţineau
magazine mici. Restricţiile au fost atenuate în cuprinsul a 3 revizuiri
care au avut loc pe parcursul anilor ´90. Numărul de cereri pentru
deschiderea de magazine mari a sărit de la 794 în 1989 la 1667 în 1990
şi a atins limita superioară în 1996 cu 2269.
În timp ce există mai multe motivaţii de interes public pentru aceste
reglementări în sectorul de retail, precum cele legate de protecţia afacerilor
mici, aceste reglementări ar trebui să fie evaluate pentru efectul negativ pe
care il pot avea faţă de dezvoltarea economică şi concurenţă.
8. În August 2005, Comisia Federală privind Comunicaţiile din SUA (FCC)
a votat abrogarea reglementărilor care afectează societăţile de
telecomunicaţii existente pe piaţă, precum societăţile regionale Bell, astfel
încât să împartă lărgimea de bandă pentru linia digitală de abonat cu
competitorii. Aceste noi reguli emise de FCC plasează reglementările DSL
la acelaşi nivel cu serviciul modemului cu cablu. Comisia a justificat
schimbarea de reguli prin faptul că regulile care forţează societăţile
existente să impartă reţelele lor cu competitorii îi descurajează pe aceştia să
investească în produse noi şi să ofere servicii noi. Grupurile de consumatori,
pe de altă parte, au declarat că piaţa va cunoaşte mai puţină concurenţă şi că
clienţii DSL ar avea mai puţine opţiuni, scăderea calităţii serviciilor şi
preţuri mai mari.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 99


EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

În timp ce în multe cazuri justificările interesului public iniţial pentru


reguli şi reglementări sunt rezonabile, este important să reţinem că pot avea
efecte negative asupra bunăstării consumatorului, pot întârzia dezvoltarea pe
termen lung şi dezvoltarea pieţelor. Restricţiile la intrare mai ales cele
bazate pe structura de piaţă ar trebui evitate. Dar multe din aceste
reglementări precum cele bazate pe reguli de utilizare a pământului, în
anumite împrejurări, sunt considerate rezonabile. În cazul monopolurilor
naturale şi acolo unde există argumente pentru serviciile universale, de
exemplu, drepturile exclusive nu ar trebui să facă parte din acordul
respectiv. În eventualitatea în care sunt incluse în cuprinsul acordului,
acestea ar trebui să fie supuse revizuirilor şi modificărilor pe măsură ce
împrejurările şi condiţiile de pe piaţă se modifică. În situaţiile în care statele
impun constrângeri asupra intrării justificate din considerente de stabilitate –
precum pe pieţele financiare şi bancare - ar trebui să fie evident şi foarte
bine stabilit ce este de făcut şi principiul restricţiilor minime trebuie aplicat.
Dat fiind potenţialul pentru efecte negative semnificative, organismele de
reglementare trebuie să cerceteze cu atenţie orice regulă sau reglementare
care rezultă sub formă de constrângeri explicite sau implicite la intrare.

4.1.2 Garantarea sau extinderea drepturilor exclusive


Dreptul exclusiv la idei, producerea de bunuri sau asigurarea de servicii
sunt garantate întreprinderilor comerciale de către guverne într-un domeniu
foarte vast. De exemplu:
 Pe pieţele destinate eliminării reziduurilor solide, un mecanism comun de
colectare de reziduuri pe pieţele locale este deţinut de o firmă privată căreia i
s-au acordat drepturi exclusive de colectare a reziduurilor.
 Din punct de vedere istoric, electricitatea, gazele naturale, telecomunicaţiile,
serviciile de distribuţie a apei, serviciile poştale şi căile ferate, de exemplu, au
avut statut de monopol legal – sau li s-au acordat drepturi exclusive - pentru a
furniza aceste servicii.
 Pe o varietate de pieţe şi pe teritoriul mai multor ţări, agenţiile locale,
regionale sau naţionale pot semna contracte care furnizează drepturi exclusive
pentru firmele private pentru furnizarea de anumite bunuri şi servicii. Acest
lucru poate conduce, printre altele, la contracte de apărare, asigurarea de
intrări.
Motivaţiile pentru extinderea sau garantarea de drepturi exclusive sunt
nenumarate. În unele industrii unul dintre motive pentru acordarea

100 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

monopolului legal (sau a drepturilor de exclusivitate) este asociat


economiilor de scară care rezultă datorită cheltuielilor mari de regie. De-a
lungul timpului, pe măsură ce pieţele şi tehnologia au evoluat, multe ţări au
introdus liberalizarea în cadrul sectoarelor, au privatizat companiile deţinute
de stat şi au permis concurenţa. De asemenea, abordările reglementare mai
sofisticate au permis identificarea unor elemente specifice în industrie care
sunt caracterizate de monopol natural şi separarea lor de alte elemente (pe
pieţele în amonte şi în aval) care pot fi potenţial competitive. Cei care
beneficiază de drepturille exclusive pentru producţia de bunuri şi servicii
obţin o putere de piaţă semnificativă. În cazul monopolurilor naturale,
problema a fost atenuată de reglementări privind preţurile sau rata de
revenire în industriile serviciilor publice.
Există justificări clare pentru garantarea patentelor, dar un subiect care a
generat dezbateri aprinse în ultimii ani este legat de ,,extinderea” perioadelor
destinate patentelor. Firmele farmaceutice, de exemplu, au încercat în mod
agresiv să îşi extindă perioada contractuală referitoare la patente. Extinderea
perioadelor de protecţie a drepturilor de patent prezintă inconveniente
semnificative:
 Prelungeşte perioada în care consumatorii plătesc preţuri mai mari
 Deţinătorii de astfel de drepturi de patent, prin ducerea unor politici agresive
de extindere, pot impune costuri foarte mari asupra potenţialilor nou-veniţi pe
piaţă - ca de exemplu producătorii generali de medicamente - iar acest lucru
diminuează posibilitatea unor intrări viitoare pe piaţă. Efectul negativ pe
termen lung asupra concurenţei poate fi semnificativ.
În timp ce garantarea de monopoluri legal îşi găseşte o justificare
valabilă, literatura despre efectele reglementărilor arată că există deficienţe
majore legate de lipsa de inovaţie, ineficienţa producţiei şi adoptarea de noi
tehnologii care afectează creşterea pe termen lung a acestor industrii. În alte
cazuri unde guvernele garantează drepturi de exclusivitate, argumentele pro
şi contra sunt amestecate şi sunt evaluate cel mai bine de la caz la caz. În
exemplul oferit mai sus privind eliminarea de reziduuri solide guvernele
realizează din ce în ce mai mult că pot permite concurenţa pe aceste pieţe cu
efecte benefice; vezi raportul OCDE (2000) despre experimentele
finlandeze. În multe cazuri, guvernul a garantat drepturi exclusive care pot fi
eliminate prin menţinerea unei supravegheri atente a acestor pieţe.
Caseta 2 conţine exemple şi discuţii referitoare la drepturile exclusive şi
la unele dintre efectele adverse care pot rezulta de aici.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 101
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Box 2. Acordarea sau extinderea drepturilor exclusive

1. În Australia de Vest, drepturile din cuprinsul reglementările privind apa şi


sistemul de irigaţii (construirea şi distrugerea puţurilor) (1963) au acordat
Comisiei Apelor şi Râurilor drepturi exclusive de a adapta, repara şi de a
testa apometrele. În anul 2000, guvernul a amendat reglementările privind
eliminarea dreptului exclusiv al Comisiei Apelor şi Râurilor de a adapta,
repara şi testa apometrele observând că acest lucru îngrădea concurenţa.
2. O industrie cu un număr semnificativ de cereri pentru ,,extinderea”
perioadelor cu drept de patent este reprezentată de sectorul farmaceutic.
Extinderea protecţiei de patent poate, în multe cazuri, să aibă un impact
dezastruos asupra concurenţei.
 Prozac (un anti-depresiv) a fost patentat în 1977 şi lansat în 1987. Este
unul dintre drogurile cu cea mai mare vânzare din istorie. Eli Lilly s-a
luptat timp de 5 ani în justiţie pentru extinderea dreptului asupra
medicamentului şi a pierdut. Laboratoarele Barr, care s-au opus
extinderii, împreună cu Laboratoarele Dr. Reddy, Teva Pharmaceuticals,
Geneva Pharmaceuticals şi Pharmaceutical Resources puteau produce o
versiune generală pentru o parte din costul original. S-a estimat că
odată cu apariţia medicamentului general pe piaţă, preţul pentru capsula
de 20mg ar fi scăzut de la peste $2.00 (versiunea mărcii de fabrică Eli
Lilly) la mai puţin de $0.50 per pastilă pentru înlocuitor.
 Cererile pentru extinderea patentelor sunt foarte comune. De exemplu,
20 noi cereri de extindere a drepturilor de patent au fost completate în
Japonia din care 16 erau în sectorul farmaceutic. O extindere de drepturi
pe o perioadă de 5 ani a fost obţinută de firma Merck Sharp & Dohme
pentru tabletele Maxalt folosite în tratarea migrenelor (patentul va
expira în Ianuarie 2017). Sursa: Gazeta patentelor japoneze, 25 Mai,
2005.

3. În Brazilia, o invenţie patentată trebuie produsă pe teritoriul Braziliei


pentru ca deţinătorul patentului să obţină drepturi exclusive asociate
patentului brazilian respectiv. În anumite sectoare precum sectorul
farmaceutic sau biotehnologic, facilităţile de producţie sunt investiţii
costisitoare şi este nerealist ca o companie să construiască o fabrică în
fiecare ţară. Acest lucru poate avea efecte dezastruoase asupra concurenţei
în sectoare variate.
4. În procesul Ferrovias din 1997, o companie de stat columbiană
(Ferrovias) a încheiat un contract exclusiv cu o companie (Drummond)
pentru transportul cărbunelui în fiecare an, pe o perioadă de 30 de ani.
Contractul de asemenea condiţiona transportul cărbunelui provenit de la alte
firme în urma obţinerii, în prealabil, a aprobării din partea companiei

102 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Drummond. Comisariatul de poliţie din Columbia a analizat ulterior acest


tip de comportament şi l-a clasificat ca discriminator şi restrictiv pentru
concurenţă. Acest exemplu de aplicare a dreptului concurenţial ne oferă
dovada clară a efectelor negative în momentul acordării de contracte cu
drepturi exclusive exclusive.
5. Guvernele pot câteodată să termine monopolurile deţinute de stat dar să
creeze monopoluri private. Atragerea de oferte cu valoare mare pentru
activele statului poate fi o condiţie esenţială în luarea deciziei. O problemă
importantă aici este tensiunea de durată între dorinţele guvernului de a mări
la maxim preţurile la care pot vinde bunurile aflate în proprietate statului şi
nevoia de a asigura rezultate economice eficiente în industriile în care aceste
bunuri sunt majoritare. În Jamaica de exemplu, compania de telecomunicaţii
a fost privatizată cu garantarea drepturilor exclusive pe o perioadă de 25 de
ani.
6. După cum observa Goodwin (2001), într-un proces care a fost revizuit de
Curtea Europeană de Justiţie în 2000, municipalitatea din Copenhaga a
acordat drepturi exclusive pentru a limita numărul de fabrici care ar putea
procesa reziduuri nepericuloase provenite din construcţii pe teritoriul
oraşului. Prin asigurarea unei cantităţi suficiente de reziduuri unui număr
limitat de fabrici, reglementările intenţionau să încurajeze investiţiile în
construirea de fabrici de prelucrare la scară largă producând materiale
reciclabile de calitate superioară. În ciuda faptului că era dotată şi echipată
pentru realizarea acestei sarcini, reglementarea a impiedicat o fabrică din
Copenhaga să proceseze reziduurile provenite din construcţii.

Există numeroase dovezi că, în anumite regiuni, garantarea sau prelungirea


drepturilor exclusive nu îmbunătăţeşte neapărat bunăstarea consumatorilor. De
exemplu, dat fiind sectorul general dezvoltat din industria farmaceutică, trebuie să
analizăm cu atenţie prelungirea drepturilor de patent. Fără îndoială, sunt cazuri în
care extinderile ar trebui acordate, ca de exemplu atunci când procesul de aprobare
reglementară revine după o perioadă mai lungă şi scurtează efectiv perioada
atribuită pentru dreptul de patent. În anumite cazuri, deţinătorii de drepturi de
patent pot să urmărească, în mod agresiv, să prelungească perioadele şi să impună
costuri mari asupra producătorilor rivali. Anumite firme existente pe piaţă au
resurse financiare mari şi se pot angaja în litigii îndelungate, în timp ce concurenţii
pot să nu fie neapărat în aceeaşi situaţie. În aceste cazuri garantarea prelungirilor
poate conduce probabil la interzicerea accesului consumatorilor la medicamente
mai ieftine, având drept rezultat reducerea bunăstării. În alte domenii, ca de
exemplu colectarea deşeurilor, puţinele experimente care există pentru permiterea
unei concurenţe mai mari pe piaţă, indică o creştere remarcabilă a câştigurilor în
ceea ce priveşte calitatea serviciilor asigurate şi preţurile. În concluzie, garantarea
sau extinderea drepturilor exclusive trebuie examinată cu atenţie deosebită
deoarece există potenţialul de a scădea semnificativ concurenţa.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 103
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

4.1.3 Reguli şi reglementări asupra fluxului inter-statal (sau


intra-naţional) de bunuri, servicii şi capital
Reglementările locale privind fluxul de bunuri şi servicii reprezintă o
trăsătură comună în multe ţări. Istoric vorbind, au fost impuse anumite
instrumente asupra circulaţiei de bunuri pe teritoriul diferitelor regiuni şi
state. În timp ce multe dintre aceste restricţii au fost înlăturate de-a lungul
timpului, există cazuri în care acestea persistă. Argumentul pentru a impune
aceste reglementări sunt diverse şi includ:
 Protejarea afacerilor de pe teritoriul statului sau regiunii de concurenţă;
 Din moment ce drumurile dintr-o regiune sau dintr-un stat intră în
responsabilitatea guvernului local, reglementările şi taxele au fost impuse
asupra cantităţii de bunuri şi asupra capacităţii camioanelor din alte regiuni
sau state care puteau circula în interiorul acelei regiuni sau acelui stat.
 Protecţia consumatorului. De exemplu, prin aprobarea legilor care împiedică
vânzările de alcool în afara statului/regiunii dintr-o anumită ţară sau
transportul de alcool pe teritoriul statului respectiv.
Reglementările pot lua forme explicite ca de exemplu măsuri
antidumping la comercializarea de bunuri şi servicii din afara statului sau
regiunii. De exemplu:
 Statul Florida din SUA a avut restricţii la expedierea vinului între state. De
exemplu, un individ nu poate achiziţiona vin din alt stat şi să îl transporte la
locul de rezidenţă sau să fie membru al clubului vinarilor din alte state şi să i
se livreze vinul acasă. Acestea sunt considerate violări în baza legislaţiei din
Florida. Giachino (2000) sugerează că asemenea reglementări sunt adesea
impuse pentru a garanta privilegii speciale şi protecţia negustorilor cu
amănuntul şi distribuitorilor.
Reglementările pot lua alte forme ca de exemplu impedimente în calea
fluxului de bunuri incluzând taxe impuse asupra comerţului între regiuni. De
exemplu:
 Goodpaster şi Ray (2000) afirmă că Indonezia a avut multe legi şi taxe pe
transportul între regiuni al produselor din agricultură. Legea 18 (1997) a
redus numărul neclarităţilor şi acest lucru a dus la creşterea comerţului între
state. Totuşi, studiul notează că multe dintre restricţii au revenit implicit sau
explicit în zone cum ar fi regiunea Sulawesi de Sud. Acestea includ restricţii
impuse de departmanetul local de transport asupra greutăţii bunurilor
transportate de camioane. Un rezultat secundar al acestor reglementări a

104 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

inclus şi hărţuirea de către autorităţile locale cu scopul de a obţine plăţi de la


şoferii de camioane. Rezultatul final al acestor bariere în calea fluxului de
bunuri a fost scăderea preţului mărfurilor obţinute de fermieri şi împiedicarea
creşterii şi dezvoltării pieţelor locale şi regionale.
Caseta 3 prezintă câteva exemple cu diferite tipuri de impedimente
pentru concurenţă care pot fi generate de reglementările asupra fluxului de
bunuri şi servicii.

Box 3. Fluxul de bunuri, servicii şi capital

1. Legea Jones în SUA impune restricţii asupra navelor care transportă


marfa între două porturi din SUA. Legislatia statului Maine a cerut
Congresului să anuleze această reglementare pentru că reprezintă un
impediment serios pentru comerţ şi dezvoltarea afacerilor din oraşul Maine
din porturi. Ei au argumentat că pe o piaţă globală, restricţiile asupra
nationalităţii constructorilor şi proprietarilor de nave nu ar mai avea sens.
2. În trecut, India a impus reglementări asupra circulaţiei cerealelor agricole
destinate alimentaţiei între state. Autorităţile guvernamentale au limitat
circulaţia între state prin instrucţiuni notificate, prin impunerea de
constrângeri asupra fluxului de bunuri. În timp ce în 1993 guvernul central a
decis să considere intreaga ţară ca o singură zonă alimentară pentru a uşura
comerţul cu produse agricole , Wadhwa (2001) notează că anumite state au
continuat să impună cel puţin controale informale care pot stânjeni circulaţia
neîngrădită produselor agricole între state.
 O practică comună aplicată de oficialii locali la graniţele statului este să
oprească şi să controleze camioanele care transportă produse. Deşi sub
pretextul unui control de rutină, camioanele pot fi reţinute câteva zile în
şir. Acest lucru impune costuri mari asupra comercianţilor. În plus, în
zonele unde se cultivă grîu, ca de exemplu Punjab, Haryana şi Uttar
Pradesh de vest, au fost impuse restricţii informale astfel încât fermierii
pierd dreptul de a vinde produsele lor oricui ar oferi preţuri mai bune –
făcând reglementarea guvernului apropiată de jecmănire.
3. În majoritatea ţărilor, un procent substanţial de bunuri sunt transportate
cu camioanele. În multe cazuri, se impun restricţii asupra funcţionării
camioanelor. Motivaţiile sunt diverse şi includ, printre altele,
congestionarea traficului, controlul poluării. În timp ce o parte dintre aceste
justificări şi constrângeri impuse pot părea pertinente, este important să
recunoaştem că restricţiile asupra funcţionării camioanelor pot duce la o
diminuare a fluxului de bunuri, separarea pieţelor sau pot afecta concurenţa.
Iată câteva exemple în acest sens:

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 105
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Autostrada A12 este o rută de trafic comercial importantă între


Germania şi Italia. Regiunea Tyrol a iniţiat o campanie de interzicere a
camioanelor de mare tonaj din motive de protecţie a mediului
(îmbunătăţirea calităţii aerului). Curtea Europeană de Justiţie (procesul
C-320/03) a deliberat că interzicerea camioanelor de mare tonaj pe o
arteră principală reprezintă o restricţie ilegală asupra liberei circulaţii de
bunuri.
 Anterior, statele membre ale UE au avut opinii divergente referitoare la
camioanele de mare tonaj şi circulaţia lor în weekend şi de sărbători.
Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere – IRU, de exemplu, a
argumentat că aceste restricţii divergente au avut influenţe semnificative
asupra comerţului în statele membre precum şi în UE în ansamblu şi a
făcut apel la o armonizare a regulilor.
4. În multe ţări există (sau au existat) bariere împotriva circulaţiei
calificărilor profesionale impunând astfel constrângeri asupra pieţei
serviciilor profesionale. În timp ce statele membre UE au fracţionat
în trecut regulile, o directivă nouă a UE pe baza «principiului
recunoaşterii mutuale” a condus la recunoaşterea calificărilor pe
cuprinsul statele membre. Diminuarea acestor restricţii va permite un
flux mai mare de servicii profesionale cu beneficii pentru
consumatori în ceea ce priveşte o varietate mai mare de servicii
oferite şi preţuri posibil mai mici. În SUA diferite state solicită teste
de certificare de exemplu pentru doctori sau avocaţi. Acest lucru
impune constrângeri asupra fluxului de profeşionisti medicali şi
legali din statele respective care poate afecta concurenţa.

E important să recunoaştem că libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi


capitalului în cuprinsul regiunilor unei ţări este esenţială pentru consumatori
pentru a obţine beneficii din concurenţă şi pentru ca întreprinderile
comerciale să aibă acces la pieţe mai largi pentru a vinde şi a se dezvolta.
Aceste beneficii pot fi pierdute dacă regiunile sau statele din interiorul
ţărilor impun restricţii asupra fluxului de bunuri şi servicii. Acest lucru
implică şi faptul că regulile şi reglementările propuse care limitează fluxul
de bunuri şi servicii trebuie examinate cu atenţie iar beneficiile aşteptate şi
costurile şi efectele asupra concurenţei să fie evaluate atent. Ca şi principiu
general, astfel de restricţii ar trebui eliminate.

4.2 Reguli şi reglementări care limitează capacitatea


furnizorilor de a concura
Guvernele şi organizaţiile profesionale pot impune reguli şi reglementări
care uneori pot avea drept rezultat reducerea intensităţii rivalităţii dintre
întreprinderi pe piaţă, creşterea potenţială a preţurilor şi pot conduce la o

106 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

varietate redusă şi o calitate slabă a bunurilor şi serviciilor. Unele exemple


includ propuneri ca:
 Limitează libertatea furnizorilor de a face reclamă sau a lansa pe piaţă
produsele lor
 Stabileşte standarde «nejustificat de exigente» pentru calitatea produsului sau
serviciului care asigură la final un avantaj anumitor furnizori în comparaţie cu
alţii sau care depăşesc nivelul pe care l-ar alege mulţi cumpărători bine
informaţi;
 Creşte semnificativ costurile de producţie pentru anumiţi furnizori în
comparaţie cu alţii (în special prin tratarea diferită a celor existenţi pe piaţă
faţă de nou veniţi)
 Controlează sau influenţează substanţial preţurile la care bunurile sau
serviciile sunt vândute.
Aşa cum am văzut în exemplele specifice de mai sus, motivaţiile care se
află în spatele acestor reglementări au la bază în mod obişnuit un anumit
suport avantajos economic şi/sau social. Obiectivul nostru aici nu este acela
de a pune la îndoială aceste motivaţii ci de a realiza o examinare completă a
impactului acestor legi asupra concurenţei pe pieţe şi de a analiza dacă
aceste restricţii pot fi elaborate în diferite feluri astfel încât să minimalizeze
pierderea bunăstării consumatorului care ar rezulta din preţuri mai mari şi
reducerea calităţii şi să reducă varietatea şi calitatea.

4.2.1 Reglementări privind publicitatea şi comercializarea


Publicitatea de către firme poate disemina informaţii despre
caracteristicile produsului, calitate şi preţuri pentru produsele existente,
despre îmbunătăţiri aduse produselor existente şi despre introducerea pe
piaţă de noi produse. În general, publicitatea are un rol esenţial prin
informarea consumatorilor astfel încât aceştia pot face alegeri mai bune, mai
bine informate. Reclamele sunt plasate de firme prin diferite mijloace media
care includ: televiziune, radio, ziare, reviste şi mai nou din ce în ce mai
mult, pe internet. Alte forme includ, de exemplu, reclamele din vitrine în
punctele de retail, panouri profesioniste într-o locaţie comercială şi
distribuirea de fluturaşi sau pliante. În cele din urmă, există o tendinţă mai
recentă către publicitatea directă către consumator (sau lansarea pe piaţă), în
cadrul căruia se folosesc conforbirile, poşta electronică sau faxurile pentru a
distribui informaţia.
Publicitatea poate fi clasificată în două moduri cuprinzătoare:
comparativă şi non-comparativă.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 107
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Publicitatea comparativă are drept obiectiv preamărirea calităţilor produsului


vândut de persoana care face reclamă în comparaţie cu competitorii săi.
Comparaţiile pot fi foarte specifice, evidenţiind, de exemplu, diferenţele
tehnice. Sau pot fi generale şi mai subiective. Publicitatea comparativă poate
să se rezume de asemenea la comparaţii între preţurile pentru produsele celui
care face reclamă şi preţurile competitorilor sai. Un producător de
autovehicule de exemplu, poate să facă publicitate şi să facă declaraţii despre
modalitatea în care maşinile respective sunt mai sigure în comparaţie cu cele
ale concurenţilor şi să citeze din testele ştiinţifice la ciocnire întreprinse în
acest sens. Un producător de băuturi carbogazoase poate să faca publicitate
afirmând că băutura respectivă are un gust mai bun decat cea a unui
concurent, pe baza anchetelor realizate în rândul consumatorilor.
 Publicitatea non-comparativă are drept obiectiv evidenţierea caracteristicilor
pe care le are produsul căruia i se face reclamă. Acestea pot include: calitatea,
preţul, caracteristici ale produsului. Nu sunt furnizate comparaţii cu produsele
concurenţilor. Un producător de maşini, de exemplu, poate să facă reclamă
sau să proslăvească calităţile propriilor maşini sau să indice preţurile
modelelor sale.
Multe ţări impun reglementări asupra publicităţii şi comercializării
diverselor bunuri şi servicii. Aceste restricţii pot lua diferite de forme şi
există variaţii semnificative între ţări şi între produsele din interiorul ţărilor.
Caseta 3 furnizează exemple ilustrative privind reglementări asupra
publicităţii şi comercializării iar mai jos furnizăm câteva argumente
suplimentare pentru unele dintre probleme.
 Publicitatea comparativă: Mai multe ţări impun restricţii asupra publicităţii
comparative – indiferent dacă se referă la produs sau la preţuri - în sensul că
acestea sunt permise cu condiţia ca reclamaţiile să fie validate de către o
autoritate independentă. O problemă importantă legată de publicitatea
comparativă se referă la validitatea reclamaţiilor şi a promisiunilor făcute. Un
consumator individual, de exemplu, poate avea puţine informatii sau
posibilitatea de a verifica dacă aceste revendicări sunt corespunzătoare. În
acest sens, trebuie să existe o agenţie care să se ocupe de plângerile venite din
partea consumatorilor şi multe ţări au într-adevăr legi privind publicitatea
falsă sau înşelătoare. Privind lucrurile în ansamblu, restricţiile nefondate
privind publicitatea comparativă sunt susceptibile de a priva consumatorii de
informaţii utile privind diferenţele calitative ale produselor, atribute şi preţuri
în rândul furnizorilor diferiţi.

108 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Publicitatea non-comparativă: Unele ţări, de exemplu, nu permit companiilor


farmaceutice să facă publicitate produselor lor. Acelaşi lucru este valabil şi
pentru produsele asociate alcoolului sau tutunului. Există/au existat restricţii
severe asupra interdicţiilor complete asupra publicităţii de către profesii
variate ca de exemplu arhitecţi, avocaţi, doctori, veterinari. Pentru companiile
farmaceutice, una dintre motivaţii pentru restricţii a fost aceea că dacă se
permit reclamele, acest lucru va conduce la creşterea cererii indusă pentru alte
medicamente, parţial datorită faptului că persoanele care nu au studii
specializate nu vor avea capacitatea de a compara şi contrasta în mod adecvat
diferitele produse şi că publicitatea poate manipula şi alimenta temerile
consumatorului. Utilizarea crescută care rezultă de aici a produselor
farmaceutice poate fi dăunătoare sănătăţii şi poate reduce capacitatea de a ţine
în frâu costurilor pentru sănătate. În ceea ce priveşte alcoolul, reglementările
sunt justificate pe baza faptului că acesta poate avea efecte nocive pentru
sănătate şi că publicitatea ar rezulta în asociaţii pozitive ale consumatorilor de
substanţe care, consumate în exces, sunt periculoase.
 Restricţiile privind publicitatea profesionistă provin din restricţiile impuse de
respectiva organizaţie profesională. În timp ce aceste profesiuni au avut
probabil motive valide pentru impunerea restricţiilor, ei pot reduce
nejustificat intensitatea concurenţei şi pot dăuna bunăstării consumatorului.
Într-un context mai larg, totuşi, restricţiile asupra publicităţii non comparative
pot împiedica diseminarea informaţiilor valoroase legate de calitatea
produselor şi însuşirile acestora.
 Mărime, mijloace mass-media şi momentul zilei: de exemplu, reclamele la
băuturile spirtoase (lichiorul) pot fi făcute mai ales în reviste de specialitate,
dar există restricţii riguroase privind publicitatea prin mijloace mass-media de
comunicare precum televiziunea. Chiar şi în reviste multe ţări limitează
spaţiul care trebuie alocat publicităţii la băuturi spirtoase tari. Unele ţări
permit publicitatea la băuturile tari decât după orele târzii ale serii. Scopul
major al impunerii acestor reglementări privind mărimea, mijloacele mass-
media şi momentul zilei este asociat reducerii vizibilităţii produselor care
sunt considerate a avea efecte dăunătoare asupra segmentelor populaţiei
precum minorii sau este asociat preocupărilor privind sănătatea.
 Comercializarea direct la consumator: Din ce în ce mai mult, ţările impun
restricţii sau introduc diverse legi privind comercializarea produselor direct
către consumator prin mail, fax, telefon. În general, atât firmele mari şi mici
cât şi comercianţii liber profesionişti se bazează pe acest canal pentru a face
reclamă produselor şi serviciilor lor. Un factor care a pus în mişcare acest tip
de publicitate este costul relativ scăzut – în comparatie cu publicitatea din
revistele specializate sau de la televizor. Acest tip de publicitate directă poate
fi preferată de multe firme pentru că astfel pot ajunge mai uşor la publicul
ţintă. Însă, unul dintre dezavantajele acestui tip de lansare pe piaţă este legat
SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 109
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

de intrarea în sfera intimă a consumatorului. Consumatorii pot prefera să nu


fie bombardaţi cu telefoane de comercianţi în momente nepotrivite din timpul
zilei. Iar firmele nu doresc să primească faxuri de la societăţi care îşi fac
reclamă la produsele şi serviciile lor. În cele din urmă mesajele nedorite în
mesageria electronică cu caracter comercial sunt considerate drept nocive
pentru productivitatea la locul de muncă şi pot ,,aglomera” calculatoarele şi
sistemele de operare. Impunerea de restricţii foarte rigide sau interdicţii
complete asupra comercializării produselor direct la consumator poate avea şi
un efect advers. Poate că este preferat ca şi canal de publicitate de multe
întreprinderi mici sau sau chiar de liber profesionişti care altfel nu ar opta
pentru a face reclamă produselor lor datorită costurilor ridicate. În concluzie,
în timp ce este nevoie de reglementări asupra publicităţii directe, de exemplu
pentru a împiedica scăderea productivităţii la locul de muncă datorită
faxurilor şi mailurilor nesolicitate care să stabilească clar modalitatea de a
realiza publicitatea directă, pentru a preintâmpina scăderea productivităţii la
locul de muncă din cauza mailurilor şi a faxurilor nesolicitate trebuie să fie
adoptată o abordare mai echilibrată pentru a permite micilor întreprinderi şi
liber profesioniştilor să conducă afaceri de succes în urma publicităţii.
În afară de cele spuse mai sus, există şi aspecte speciale ridicate de
regulile variate care guvernează publicitatea şi comercializarea în cadrul
profesiilor. Câteodată, o lege dă unei asociaţii profesionale dreptul de a
determina condiţiile în care activitatea profesională este exercitată. Când se
întamplă acest lucru, asociaţiile profesionale au interesul de a adopta
regulile care suprimă concurenţa şi o modalitate prin care pot face acest
lucru este prin impunerea restricţiilor asupra publicităţii. Aceste restricţii pot
servi ca un obstacol foarte eficient împotriva furnizării de informaţii
consumatorilor, informaţii care le-ar fi utile, din moment ce asociaţiile
profesionale au posibilitatea de a retrage drepturile de practică profesională
atunci când regulile lor nu sunt respectate. Ca urmare a unei treceri în revistă
a 17 studii despre publicitate Stephen şi Love (2000) au concluzionat că
creşterea publicităţii conduce la scăderea tarifelor pentru serviciile
profesionale, implicând faptul că restricţiile de publicitate din partea
profesioniştilor impun bariere la intrare şi asupra concurenţei.
Caseta 4 oferă exemple şi dezbateri legate de regulile selectate şi
reglementările asupra publicităţii şi comercializării.
În timp ce anumite tipuri de reglementări asupra publicităţii conţin
justificări importante de interes public, restricţiile asupra publicităţii în mod
general, au potenţialul de a reduce fluxurile de informaţie şi de a afecta
negativ concurenţa şi bunăstarea consumatorilor. Reglementările asupra
publicităţii pot de asemenea să limiteze intrarea pe piaţă a noilor firme prin
micşorarea capacităţii de a crea conştientizarea apariţiei unei noi mărci pe

110 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

piaţă. Dat fiind acest lucru, restricţiile trebuie să fie minimalizate, acolo
unde este posibil. În continuare evidenţiem câteva alternative.9
1. Reglementări asupra publicităţii comparative

Aşa cum am observat mai înainte, multe ţări impun restricţii severe
asupra publicităţii comparative. O alternativă ar fi să se concentreze pe
împiedicarea publicităţii false sau inşelătoare. Unii ar argumenta că doar
reglementările şi restricţiile impuse unei astfel de publicităţi false sau
înşelătoare ar putea fi justificate în ceea ce priveşte beneficiul/costul pentru
majoritatea pieţelor. Acest obiectiv poate fi atins prin stabilirea unui
mecanism unde consumatorii pot înainta plângerile împreună cu penalităţile
impuse pentru publicitatea înşelătoare sau frauduloasă. De exemplu, cererile
comparative din Taiwan trebuie să fie validate de o autoritate independentă.
În SUA, biroul pentru protecţia consumatorului, biroul în cadrul Comisiei
Federale a Comerţului evaluează plângerile legate de publicitatea
frauduloasă. Un astfel de proces ar permite firmelor să facă plângeri şi în
acelaşi timp să furnizeze plăţi şi balanţe pentru a proteja consumatorii.

9
. Pentru o discuţie utilă asupra rolului informaţional jucat de publicitate şi
alte aspecte variabile ale eşecului în publicitate, a se vedea Rubin (2000).

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 111
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Box 4. Publicitatea şi marketingul

1. Un număr de ţări asiatice au (au avut) norme ce restricţionează publicitatea


sau o supun la nişte condiţii cadru specifice.
 Filipine : nu este permisă publicitatea comparativă directă.
 Taiwan: cererile publicitare comparative trebuie să fie validate de
către o autoritate independentă.
 Thailanda: o publicitate comparativă nu este permisă şi toate
cererile trebuie să fie susţinute.
2. Restricţii semnificative asupra publicităţii există (sau au existat) în multe
ţări. De exemplu:
 Auditori în Franţa, Luxemburg, Portugalia, Spania, Belgia şi
Germania;
 Arhitecţi din Luxemburg, Irlanda, Germania, Olanda şi Grecia;
 Ingineri din Luxemburg;
 Avocaţi din Grecia, Portugalia şi Irlanda;
 Notarii din Franţa, Spania, Grecia, Austria şi Germania;
 Farmaciştii dn Irlanda, Portugalia, Grecia, Austria, Franţa şi
Luxemburg;
 Contabilii din Franţa, Belgia, Germania, Luxemburg şi Portugalia.
Drept exemplu, există restricţii privind publicitatea pentru medicii veterinari
italieni, astfel că numele lor şi informaţiile de contact nu pot fi postate pe
internet pentru a obţine câştiguri. Un studiu efectuat de către Centrul de
Cercetare în Contabilitate şi Audit din Maastricht a ajuns la concluzia că nu
există nicio dovadă că restricţiile privind auditul aduc o contribuţie directă,
pozitivă faţă de calitatea auditului. Aceştia au ajuns la concluzia că există
dovezi convingătoare cu privire la efectele negative ale acestor restricţii
privind concurenţa în statele membre ale UE. Studiul recomandă ca restricţiile
naţionale privind oferirea de servicii nesolicitate şi publicitate să fie eliminate.
3. În SUA, există o presiune tot mai mare asupra companiilor farmaceutice,
pentru a reduce publicitatea direct-la-consumator de medicamente prescrise
prin reţetă prin intermediul televiziunii, revistelor şi altor mijloace media.
Membrii din Senatul Statelor Unite au cerut companiilor să aştepte doi ani
înainte de a face publicitate noilor medicamente. Unele companii, temându-se
de regulament, au început amânarea publicităţii unor noi medicamente.
Principala problemă este dacă publicitatea la medicamente duce la eliberarea
inutilă a unor reţete şi la costuri mai mari pentru sănătate. În timp ce
comercializarea direct-la-consumator este permisă în Statele Unite şi în Noua

112 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Zeelandă, este interzisă în UE şi în alte ţări. ... /


Parlamentul European are în vedere legislaţia care ar putea impune restricţii de
publicitate la bere. Dacă este aprobată legea, legislaţia va interzice, de
asemenea, fabricilor de bere să facă reclamă oricăror efecte benefice asupra
sănătăţii ce le-ar putea avea berea. Scopul principal al prezentului regulament
este legat de sănătate şi există presiuni de la ţări ca Suedia, care au cerut cu
insistenţă înfrânarea reclamelor (şi impozite mai mari) la bere. În timp ce
consumul excesiv de bere este foarte probabil să fie dăunătoar şi obiectivele
de sănătate sunt legitime, este încă util a se nota faptul că legislaţia care
restricţionează publicitatea are potenţialul de a limita concurenţa.
4. Reglementările directe privind comercializarea în SUA şi UE cum ar fi
restricţiile privind lansarea de produse şi solicitările prin intermediul poştei
electronice, telefonului şi faxului . De exemplu:
 Comisia Federală de Comunicaţii a Statelor Unite a amendat First
Choice Healthcare Inc. din San Diego, California, cu mai mult de
750.000$ pentru că a trimis reclame nesolicitate prin fax persoanelor
fizice şi companiilor din întreaga ţară. Compania oferă carduri de
reduceri pentru îngrijirea medicală pentru clienţii care plătesc o taxă
lunară şi care, în general, nu au asigurări de sănătate. În timp ce o
varietate de afaceri pot fi afectate, întreprinderile mici şi înfiinţarea
noilor firme pot fi deosebit de sensibile la astfel de restricţii,
deoarece acestea nu pot fi în poziţia de a face publicitate prin alte
mijloace mass-media, cum ar fi televiziunea unde costurile de
publicitate sunt mult mai mari.
Justificarea pentru aceste reglementări în principal se referă la încălcarea
intimităţii. Cu toate acestea, deoarece acestea pot fi importante căi prin care
firmele îşi fac publicitate şi comercializează produsele lor, pot limita
concurenţa.

2. Restricţii privind publicitatea prin intermediul serviciilor profesionale.

În multe ţări, se interzice medicilor şi altor profesionişti fie să-şi facă


reclamă sau există restricţii severe în acest sens. În multe cazuri, aceste
restricţii sunt impuse de către respectivele organizaţii profesionale, cum ar fi
asociaţiile juridice şi medicale. În cazul în care o asociaţie profesională, corp
sau comisie primeşte controlul asupra practicării profesiei, acest control nu
ar trebui să includă orice drepturi de a restricţiona publicitatea veridică, cu
excepţia cazului când există dovezi convingatoare că publicitatea poate
provoca prejudicii directe consumatorilor. Împiedicarea reclamelor valide
de către profesionişti este susceptibilă de a conduce la o lipsă de concurenţă

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 113
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

şi preţuri mai mari pentru aceste servicii.10

3. Comercializarea direct-la-consumator

Marketingul direct a crescut semnificativ în ultimii ani, iar guvernele


impun restricţii semnificative. Unele dintre aceste interdicţii ar fi, cu toate
acestea, dăunătoare deoarece este foarte probabil ca acestea să afecteze
disproporţionat întreprinderile mai mici şi persoanele care desfăşoară
activităţi independente care pot alege această metodă de publicitate cu cost
redus. O soluţie este de a oferi persoanelor fizice o clauză privind «opţiunea
de retragere». Ar putea fi înfiinţate mecanisme în cazurile în care anumite
numere de telefon şi de fax sau adrese de e-mail ar putea fi adăugate la o
listă de "nu-apela", sau "nu-trimite-email" . Filtre împotriva mesajelor
nedorite pentru server si Internet pot îndeplini parţial acest rol, dar, în
general, autorii sunt destul de greu de depistat (spre deosebire de lista cu
numere de telefon de tipul nu-apela), ceea ce implică faptul că o politică
privind scenariul nu-trimite-e-mail nu va fi eficace. În general, aceste soluţii
pot permite persoanelor fizice de a se retrage în cazul în care acestea ar dori
şi, în acelaşi timp, permit întreprinderilor - întreprinderi mici, în special – să
facă publicitate în mod legitim produselor şi serviciile lor.
În general, reglementările privind publicitatea şi marketingul ar trebui
să fie minimizate deoarece acestea sunt importante căi de difuzare a
informaţiilor. În unele cazuri, restricţiile privind publicitatea comparativă
pot fi justificate. Aşa cum am discutat mai sus, unele verificări şi balanţe ar
putea fi puse pe seama publicităţii comparative, în scopul de a elimina
publicitatea falsă şi înşelătoare.

4.2.2 Reguli privind conţinutul şi stabilirea standardelor


Pieţele au in mod natural tendinţa de a produce bunuri şi servicii care
sunt diferenţiate prin caracteristici, precum şi prin calitate. Consumatorii
preferă varietatea şi aceasta, împreună cu capacitatea lor diferenţială de a
plăti presupune, în mod normal, ca producătorii de bunuri şi servicii să
răspundă şi să ofere un spectru larg de varietate, măsurată prin atributele şi
calitatea produsului. De exemplu:

10
. Ca o recunoaştere a acestor efecte negative, legea adoptată de
Autoritatea italiană privind concurenţa (4 august 2006, n. 248, articolul
2), de exemplu, a eliminat restricţiile de publicitate pentru servicii
profesionale. Profesioniştii pot acum face reclamă calificărilor lor
specifice şi specializărilor, precum şi caracteristicilor şi preţurilor
serviciilor lor.

114 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Piaţa automobilelor conţine o gamă largă de autoturisme: de exemplu, de la


maşini de lux mai mari şi superioare calitativ, care sunt foarte costisitoare, la
cele de capacitate redusă, calitate inferioară şi preţ scăzut. Această piaţă este
populată de către consumatori, care variază în preferinţele lor privind
calitatea, precum şi în privinţa nivelului veniturilor care determină puterea lor
de cumpărare. Pe piaţa de automobile, unii consumatori ar fi fericiţi să
cumpere autoturisme de o calitate mai redusă şi la preţuri mai mici, în timp
ce alţii ar prefera autoturisme de lux la preţuri mai mari;
 Industria apei îmbuteliate are o creştere rapidă la nivel mondial. Într-o piaţă
fără restricţii, calitatea apei îmbuteliată produsă - măsurată prin conţinutul său
în minerale - este foarte probabil să varieze considerabil printre diferiţi
vânzători (sau mărci). Având în vedere faptul că pentru a produce o apă mai
bună (în ceea ce priveşte conţinutul său) costul este mai mare, aceasta va fi
vândută la un preţ mai mare. Deoarece preferinţele variază , unii consumatori
ar prefera să aibă acces la apă îmbuteliată sigură, dar relativ mai ieftină în
timp ce alţii ar prefera apa îmbuteliată mai scumpă, de calitate superioară.
Multe produse şi servicii sunt, cu toate acestea, obiectul unor
reglementări cu privire la conţinutul şi standardele de calitate şi aceasta
poate să reiasă din cel puţin două surse diferite:
 Guvernele stabilesc adesea norme cu privire la conţinutul sau caracteristicile
produsului, inclusiv standardele minime de calitate. Acestea pot apărea la
diverse categorii, cum ar fi:
 Produse alimentare şi băuturi, la care reglementările pot acoperi
atât controalele de conţinut cât şi de calitate. Obiectivele
privind reglementarea conţinutului şi calităţii alimentelor şi
băuturilor de obicei se referă la siguranţa şi valoarea nutritivă;
 Programe de televiziune, caz în care reglementările sunt, de
obicei, legate de restricţii privind conţinutul obscen (de
exemplu, pornografia, limbajul obscen, abuziv) sau produse
nedorite (de exemplu, alcool, tutun). Anumite tipuri de
programe pot fi interzise sau restricţionate la anumite ore ale
zilei.
 Coduri privind construcţii rezidenţiale şi comerciale care sunt
concepute pentru a creşte calitatea peste un anumit prag.
Motivaţia tipică se referă la standardele de siguranţă.
 Poluarea mediului a devenit o problemă semnificativă în
întreaga lume şi guvernele au impus progresiv orientări şi
norme cu privire la diferite tipuri de substanţe care pot fi
emise în atmosferă sau eliminate şi vărsate în apă.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 115
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Siguranţa automobilelor este o problemă importantă şi


guvernele au impus, în timp, standarde formale mai stricte, de
asemenea au sporit şi interesul companiilor cu privire la
mecanismele de securitate care sunt încorporate la maşini. La
început au fost impuse centurile, apoi zonele de deformare,
urmată de airbaguri frontale şi, mai recent, un elaborat şi
extins set de airbaguri.
 Organizaţii profesionale, cum ar fi de drept, arhitectură, contabilitate şi
medicale, pot impune - prin criterii legate de nivelul de educaţie, de
certificarea profesionala printre altele, - standarde minime de calitate şi
certificare. Un obiectiv al organizaţiilor în impunerea acestor norme este
calitatea mai bună a serviciilor profesionale oferite, şi în unele cazuri, cum ar
fi cel al profesiei medicale, se referă de asemenea la siguranţa şi fiabilitatea
practicii.
Stabilirea standardelor şi calităţii este de multe ori necesară şi în
mod clar serveşte interesului public. Ce este important de reţinut este că, în
timp ce multe dintre aceste obiective sunt rezonabile, regulile şi
reglementările " nejustificat de rigide" sau stricte cu privire la conţinut şi
calitatea minimă pot, uneori, intra în conflict cu preferinţele consumatorilor
care au tendinţa de a fi diverse. Reglementările care forţează nivelul calităţii
către un prag nejustificat de ridicat poate dezavantaja consumatorii - de
exemplu, consumatorii cu venituri mai mici - care ar putea prefera un produs
la un preţ mai mic şi la o calitate mai redusă. Se înţelege de la sine că
alimentele şi băuturile trebuie să fie sigure pentru consum, dar accelerând
conţinutul şi calitatea la niveluri mai mari decât este necesar poate avea ca
efect reducerea varietăţii oferite consumatorilor şi creşterea preţurilor.
Normele privind construcţia de locuinţe şi clădiri sunt necesare în mod clar
şi proiectate pentru siguranţă, dar stabilirea standardelor prea mari ar duce la
preţuri considerabil mai mari pentru locuinţe ce poate conduce la excluderea
multor persoane fizice cu venituri mai mici de pe piaţă. Limbajul indecent
trebuie să fie controlat în mass-media, dar impunerea de restricţii cu privire
la conţinutul programelor de televiziune, în special dacă acestea nu sunt
bine gandite şi sunt prea larg interpretate, poate dăuna bunăstării
consumatorilor prin reducerea varietăţii programelor. Automobilele mai
sigure sunt foarte importante, dar noile generaţii de setări de siguranţă
adaugă mii de euro la preţul final al unei maşini. Un potenţial dezavantaj al
standardelor de siguranţă "nejustificat de mari" care împing preţurile peste
pragurile dorite este acela că consumatorii cu venituri mai mici se pot
îndepărta de la plata acestor preţuri mai mari şi pot prefera să conducă
automobile mai vechi (autoturisme mai periculoase) pe perioade mai lungi.
În timp ce caracteristicile de siguranţă trebuie să fie îmbunătăţite, este utilă
evaluarea beneficiilor marginale ale unui nou regulament de siguranţă faţă

116 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

de costurile marginale. 11 Reglementările de mediu sunt necesare deoarece


ele au beneficii sociale clare cu privire la un aer şi o apă mai curate, dar
trebuie cel puţin să se evalueze consecinţele economice asupra
consumatorilor şi producătorilor datorate stabilirii unor standarde
"nejustificat de mari".12 În cele din urmă, în timp ce profesioniştii cum ar fi
avocaţii şi medicii, evident trebuie să fie calificaţi şi standardele de practică
profesională trebuie să fie asigurate, organizaţiile profesionale pot stabili
norme minime de calitate, care să conducă la o calitate mai mare decât este
necesar. Aşa cum a fost remarcat de un număr tot mai mare de cercetători,
unul dintre obiectivele din spatele unora dintre restricţiile impuse de către
organizaţiile profesionale este de a ridica bariere la intrare şi de a reduce
nivelul de concurenţă de pe piaţă cu scopul de a creşte câştigurile.13

11
. Siguranţa pietonilor este o problemă importantă în Europa şi cerinţele
privind siguranţa viitoare în UE sunt susceptibile de a impune modificări
ale conceptului, pentru a minimiza daunele făcute atunci când a maşinile
lovesc pietoni. Reglementările identifică obiective specifice pentru
impactul la picior şi ar putea impune modificări de design şi siguranţă în
partea din faţă la autoturisme. Aşa cum se menţionează în Ogando (2003),
furnizorii lucrează la diferite tipuri de sisteme de siguranţă pentru pietoni:
la unele autovehicule s-ar ridica capota în caz de accident de circulaţie, în
timp ce la altele se va dori adăugarea unui airbag exterior la maşină.
Regulamentele UE ar putea avea un impact negativ semnificativ privind
costul asupra tuturor producătorilor de automobile ce vor avea de suportat
costuri suplimentare, de cercetare, dezvoltare şi modificări de design. Se
preconizează ca acestea să conducă la creşteri apreciabile ale preţurilor
automobilelor.
12
. Având în vedere impunerea unor reglementări mai stricte de protecţie a
mediului, care au fost puse în aplicare, la nivel global, industria celulozei şi
hârtiei a trebuit să se supună unor transformări semnificative care au inclus
investiţii costisitoare în tehnologii noi pentru restructurarea proceselor de
producţie şi a produselor. Aşa cum se menţionează de către Panchapakesan
(2003), creşterea de cost a ajuns până la valoarea de 30 dolari pe tonă
pentru unele tipuri de hârtie, în ceea ce priveşte costurile fixe şi de
exploatare. O consecinţă negativă a costurilor crescute a fost că multe
fabrici au fost închise, cu pierderi de locuri de muncă pe măsură ce
companiile de celuloză şi hârtie din SUA au construit fabrici noi în
străinătate pentru a evita unele dintre reglementările în vigoare.
13
. Studiul întreprins de Kleiner şi Kurdle (2000) oferă informaţii interesante.
De exemplu, au descoperit că restricţiile mai stricte de acordare a licenţelor
în stomatologie nu duc la o mai bună sănătate dentară, cum ar fi mai puţine
carii, dar au ca efect creşterea veniturilor stomatologilor .

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 117
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

În timp ce multe dintre regulile şi reglementările în vigoare cu privire la


conţinut şi standarde sunt necesare, este important să se recunoască faptul că
pot impune costuri semnificative pentru întreprinderi, precum şi costuri
diferenţiale impuse companiilor în încercarea de a-şi restructura procesele
de producţie şi produsele pentru a satisface noile standarde. De exemplu,
semnificative investiţii noi şi cheltuieli de cercetare-dezvoltare ar putea să
fie suportate de către întreprinderi pentru dezvoltarea de noi produse. Şi, aşa
cum am discutat mai devreme, aceste costuri pot avea o componentă de cost
investit– ceea ce înseamnă că aceste costuri in mare sunt irecuperabile în
cazul în care firma decide să iasă din industrie. Impunerea acestor costuri
are potenţialul de a crea probleme de concurenţă, în sensul că unele
companii s-ar putea să fie nevoite să părăsească piaţa. Un rezultat final,
oarecum neintenţionat, dar semnificativ, ar putea fi faptul că, pe noua piaţă
care apare după schimbarea de regulament, este mai puţină concurenţă şi
potenţial preţuri mai mari. Din aceste motive, ar fi util ca cel puţin să se
evalueze beneficiile aduse de cele mai înalte standarde împreună cu
costurile lor.
Încheiem cu menţiunea că atunci când se impun reguli şi reglementări
cu privire la standardele de calitate şi de conţinut, un punct important de
dezbatere este cât ridicat ar trebui să fie standardul sau natură conţinutului
specific ce va fi reglementat. Standardele "nejustificat de mari" pot avea
consecinţe negative asupra bunăstării consumatorilor. Costurile adiţionale
pentru a îndeplini standardul nejustificat de ridicat sau calitatea trebuie să fie
atent analizate ţinând cont că nişte costuri mai mari atrase de întreprinderi,
de obicei, vor conduce la preţuri mai mari plătite de către consumatori şi la
reducerea varietăţii de produse şi servicii disponibile. La stabilirea normelor
de conţinut, regulile trebuie să fie stabilite şi aplicate la acele tipuri
specifice de conţinut considerate dăunatoare. Altfel, poate exista o tendinţă
de a aplica restricţii la o scară mai largă şi acest lucru poate duce la
pierderea varietăţii şi la afectarea concurenţei. Pe scurt, trebuie să se
echilibreze atent nevoile legitime sociale de stabilire a standardelor mai
ridicate şi a reglementărilor de conţinut cu costurile care rezultă, inclusiv
pierderea potenţială de varietate şi concurenţa pentru a determina impactul
net asupra bunăstării.

4.2.3 Clauze de vechime


Clauzele de vechime se referă la situaţiile în care întreprinderilor
existente (operatori existenţi pe piaţă) li se permite să continue activitatea în
conformitate cu normele vechi în timp ce firmele noi se supun regulilor şi
reglementărilor nou impuse. Luăm în considerare două exemple:

118 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Industria celulozei şi a hârtiei, de-a lungul deceniilor, a asistat la o ajustare


semnificativă a reglementărilor de mediu. O clauză “de vechime” simplă ar fi
una în care fabricilor de producţie existente li se acordă o perioadă de timp
specificată în prealabil în care acestea trebuie să se conformeze noilor
standarde de poluare în timp ce orice nouă facilitate de producţie care este
înfiinţată trebuie să satisfacă noile regulamente impuse. Exemple similare pot
fi oferite pentru producerea de energie electrică şi produse chimice
industriale.
 Construcţia de noi clădiri în zone predispuse cutremurelor trebuie să se
conformeze la standardele de toleranţă considerabil mai mari. În mod similar,
noile clădiri înalte ar trebui să permită instalarea unor sisteme de stropitori
pentru singerea incendiilor. Clădirile mai vechi sunt, de obicei, exceptate de
la aceste reglementări.
Principala motivaţie ce stă la baza acestor clauze de vechime este că
noile reguli şi reglementări pot plasa o povară nejustificată asociată
costurilor asupra proprietarilor care au făcut investiţii în instalaţii de
producţie şi au început operaţiunile în conformitate cu normele mai vechi.
Deoarece modificările semnificative în structura şi instalaţiile existente pot
fi prohibitiv de costisitoare, aceştia pot fi scutiţi sau li se poate acorda o
perioadă de timp specificată în prealabil pentru a se conforma. De exemplu,
obligarea clădirilor mai vechi să îndeplinească noile standarde de cutremur
sau instalarea sistemelor de stropitori pentru singerea incendiilor ar fi, în
majoritatea cazurilor, exorbitant de costisitor şi tocmai din acest motiv nu
sunt obligaţi să se conformeze la noile reglementări. Pe de altă parte,
majoritatea companiilor de celuloză şi hârtie, de-a lungul timpuui, au fost
obligate să se conformeze unor standarde de control al poluării mai stricte.
Clauzele de vechime pot fi destul de diverse şi complexe. Ce facilitate de
producţie este exceptată prin acordarea acestui drept şi pentru ce interval de
timp poate varia considerabil şi ar depinde de o anumită industrie, de natura
tehnologiei de producţie, precum şi de costurile pentru satisfacerea noilor
reglementări.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 119
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Box 5. Clauze de vechime

1. Pentru generatoarele electrice ce participă la Sistemul comunitar de


comercializare a cotelor de emisie a gazelor cu efect de seră, alocarea iniţială
a autorizaţiilor pentru emisia de gaze cu efect de seră va fi crucială. Un aspect
important este acordarea unei asemenea exceptări în momentul în care se
decide atribuirea autorizaţiilor pe baza uneia sau a mai multor referinţe din anii
anteriori. În timp ce noile fabrici generatoare vor fi mai curate, introducerea
restricţiilor la gazelor cu efect de seră în sectoarele de energie de pe întreg
teritoriul UE are potenţialul de a adăuga costuri suplimentare semnificative
pentru generarea de energie, de a creşte preţurile la energie, de a accelera
trecerea la gaze naturale şi va avea consecinţe dramatice pentru viabilitatea
comercială a centralelor electrice existente.
2. Un studiu recent efectuat de Stavins (2005) a analizat dacă momentul
investiţiilor fabricilor a fost afectat de caracterul reglementării. Într-un studiu
cuprinzând mai multe industrii între anii 1963-1992, s-a constatat că Analiza
Noilor Surse de către Legea privind combaterea poluării atmosferice (Clean
Air Act - SUA) a scăzut semnificativ înfiinţarea unor noi fabrici, menţinând
vechile fabrici în uz. În cadrul industriei chimice organice industriale, Becker
şi Henderson (2000) au constatat că aplicarea clauzelor de vechime la fabrici
a contribuit la degradarea mediului prin creşterea ratelor de supravieţuire,
reducerea randamentului fabricilor şi menţinerea unor activităţi altfel
nerentabile în afaceri. De asemenea, aceasta a încetinit îmbunătăţirea calităţii
aerului prin prelungirea duratei de viaţă a fabricilor mai vechi şi mai poluante.
Aceştia au ajuns la concluzia că ar fi de dorit să se adopte o politică mai
uniformă cu privire la vechime pentru a încuraja reabilitarea şi alte activităţi
antipoluante cu mult mai devreme în procesul de reglementare din partea
emiţătorilor de COV şi NOx existenţi. În general, aceste studii arată că
aplicarea clauzelor de vechime creează bariere la intrarea noilor firme, reduce
noile investiţii şi promovează ineficienţa.

120 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

3. Actualul sistem de alocare a sloturilor pe aeroporturi controlează drepturile


de aterizare la majoritatea aeroporturilor europene, pentru un operator de
transport ce necesită un slot de aterizare pentru un anumit moment al zilei,
pentru a realiza un zbor la momentul respectiv. Sloturile sunt alocate folosind
clauzele de vechime: transportatorii care au utilizat sloturile lor anul trecut au
dreptul de a continua utilizarea sloturilor în acest an. (Acestea sunt regulile de
tipul „use it or lose it” - „foloseşti sau pierzi”) Acest sistem de alocare
presupune că pot avea acces la un aeroport companiile aeriene ineficiente şi
mai costisitoare , chiar dacă un nou operator cu costuri reduse sau unul mai
eficient ar putea folosi slotul mult mai productiv. De exemplu, Comisia
Europeană în cuprinsul deciziei sale din anul 2000 a remarcat faptul că
acapararea de către British Airways a pieţelor de transport aerian din Marea
Britanie este întărită de deţinerea substanţială de sloturi în aeroporturi
relevante şi de către sistemul de acordare a exceptărilor care există în prezent
pentru realocarea acestora. (A se vedea Brueckner, 2004, pentru detalii.)
Controlul sloturilor de aterizare şi a facilităţilor de poartă au fost, de asemenea,
de mare interes pentru Administraţia Federală a Aviaţiei SUA.

4. Comisia Europeană de Chirurgie toracică şi cardiovasculară a fost fondată în


1996 pentru stabilirea de standarde comune pentru chirurgia toracică şi
cardiovasculară şi pentru a obţine recunoaşterea de către Uniunea Europeană.
În conformitate cu articolul 19 din
Regulamente, chirurgii care urmau o perioadă de practică de cel puţin cinci ani
în momentul înfiinţării Comisiei, cu responsabilitate independentă şi
îndeplinind şi alte criterii de eligibilitate, pot fi recunoscuţi fără examene.
Chirurgii au fost obligaţi, până în septembrie 2001, să aplice pentru bursă
asigurată prin clauzele de vechime.
5. În 1975, Comisia pentru valori mobiliare şi burse de valori din SUA (US
Securities and Exchange Commission), (SEC) a creat o nouă categorie de
reglementare: organizaţia recunoscută la nivel naţional de evaluare statistică
(NRSRO). Un efect al acestui lucru era să se asigure că firmele mai puţin
competente nu ar înfiinţa afaceri pentru a primi plăţi de la emitenţii de
obligaţiuni în schimbul unei bune evaluări. Această clasificare SEC a acordat
o asemenea exceptare principalelor agenţii de evaluare - Moody's, Standard &
Poor's şi Fitch. Agenţia nu a mai aprobat noi entităţi din 1992, şi toţi nou
veniţii s-au unit cu Fitch, lăsând în prezent numai cele trei firme cărora li se
aplică clauzele de vechime. Deşi există o mână de evaluatori mai mici, de nişă,
absenţa unei desemnări NRSRO este un impediment pentru extinderea acestora
precum şi pentru o nouă intrare pe piaţă (a se vedea White, 2001).

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 121
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

În timp ce considerentele privind costul referitoare la neimpunerea


fabricilor şi facilităţilor vechi să se conformeze cu noile reglementări
reprezintă o justificare economică legitim, este important să se recunoască
faptul că aplicarea clauzelor de vechime care impun standarde asimetrice
între facilităţile de producţie vechi faţă de cele mai noi instalaţii de producţie
poate impune costuri considerabil mai mare pentru nou-veniţi pe piaţă,
precum şi noi investiţii de capital din partea titularilor. În funcţie de gradul
de extindere al sarcinii impuse şi asimetria costurilor, reglementările privind
clauzele de vechime pot:
 Descuraja noile intrări pe piaţă
 Diminua noile investiţii de către întreprinderile existente pe piaţă
 Permite continuarea producţiei ineficiente a fabricilor mai vechi şi ineficiente
 Duce la preţuri mai mari
Caseta 5 oferă nişte exemple si discuţii asupra clauzekir de vechime pe
pieţe diferite.
În cazul în care, de exemplu, sunt puse în aplicare standarde de mediu
mai noi şi mai stricte, este inevitabilă aplicarea într-o oarecare măsură a
clauzelor de vechime. Este clar faptul că cu cât este mai mare măsură în
care se aplică clauzele de vechime - de exemplu, în cazul în care
întreprinderile existente pe piaţă nu trebuie să întrunească standardele pentru
o lungă perioadă de timp – cu atât asimetriile potenţiale create între
întreprinderile existente şi cele emergente vor fi mai evidente afectând
implicit pieţele. În plus, este esenţial să ţineţi cont de faptul că acordarea
unor exceptări are capacitatea de a diminua noile investiţii de capital de
către întreprinderile existente pe piaţă, iar acest lucru are implicaţii pentru
dezvoltarea pe termen lung şi pentru eficienţa pieţelor afectate. Prin urmare,
problema principală este structura clauzelor de vechime. Luăm în
considerare un scenariu ipotetic pentru a discuta despre unele alternative.
Legislaţia propusă luată în considerare: Stabilirea unor noi standarde cu
privire la emisiile de mediu şi permiterea acordării de exceptări pentru toate
întreprinderile existente pe piaţă pentru o perioadă de zece ani. În acest caz,
noul standard al emisiilor trebuie să fie considerat ca şi determinat atunci
când se evaluează efectele concurenţei.
Alternativele ce pot fi luate în considerare includ:

122 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

1. Dacă este cazul, opţiunea de a nu aplica clauzele de vechime trebuie să


fie luată în considerare. De exemplu, în unele ţări, drepturile de aterizare
pe aeroport au clauze explicite sau implicite de vechime şi opţiunea de a
nu le aplica poate fi evaluată. Dar, în cazurile cu noi standarde de mediu
care necesită noi investiţii de capital sau modificări ale produselor şi
proceselor, opţiunea de a acorda exceptări nu este semnificativă.
2. Acordarea de exceptări tuturor întreprinderilor existente pe piaţă dar cu
reducerea numărului de ani pentru care se aplică exceptarea. Decizia cu
privire la acest lucru va depinde critic de magnitudinea costurilor care
sunt impuse de Regulamentul cu privire la societăţile comerciale.
Costurile impuse nu ar trebui să fie luate în considerare în termeni
absoluţi, ci în raport cu acestea, de exemplu, cu veniturile din vânzările
întreprinderii. Cu cât sunt mai mari aceste costuri relative, cu atât mai
lungă poate fi perioada optimă de aplicare a exceptării.
3. Acordarea unei exceptări în funcţie de vechimea de capital a
întreprinderilor. Să presupunem că putem împărţii întreprinderile
existente pe piaţă în cei care au achiziţionat capitalul social cu mult timp
în urmă şi cei care l-au cumpărat recent. Deşi există alte moduri
alternative de a examina această situaţie, considerăm un scenariu. Pentru
capitalul social care este "mai vechi", deprecierea face ca valoarea
curentă (şi eficienţa) a utilajelor să fie destul de redusă. Pentru firmele
care au capitalul social "mai nou" utilajele existente au o valoare de
piaţă şi eficienţă mai mare . Acest lucru sugerează că obligarea celor
care au cumpărat capital relativ recent să se modernizeze poate fi destul
de costisitor. Întreprinderile cu capital mult mai vechi pot fi în situaţia
de a le înlocui în orice condiţii, astfel regulamentul care îi obligă să
modernizeze poate fi o povară mai puţin nejustificată a costurilor. Unde
se va face delimitarea - între capitalul mai vechi şi mai nou - se va
stabili prin fapte tehnologice ale unui anumit tip de capital. 14 De
exemplu, o anumită maşină-unealtă poate avea o durată de viaţă
semnificativă de câţiva ani, în timp ce utilajele pe care companiile de
celuloză şi hârtie le cumpără de obicei rezistă câteva decenii. În cadrul
scenariului de mai sus, efectul vechimii poate fi combinat cu durata de
acordare a exceptării după cum urmează:

14
. Pentru întreprinderi cu o vechime diferită a capitalului – cum este cazul în
mod normal – separarea va trebui să fie făcută luând în considerare media
de vechime şi distribuţia în funcţie de medie .

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 123
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 O perioadă acordare a exceptării mai scurtă pentru întreprinderile cu vechime


mai mare;
 Perioade oarecum mai mari de acordare a exceptării pentru întreprinderile cu
vechime mai mică.
4. Argumente pentru întreprinderile mai mici comparativ cu cele mai mari.
Un argument important se poate referi la ieşirea de pe piaţă sau
declararea prescrierii. În timp ce acest argument ar putea fi important
atât pentru mai mari cât şi pentru firmele mai mici, care se confruntă cu
reglementări noi şi costisitoare, ar putea fi o probabilitate de marjă mai
mare ca firmele mai mici să nu fie în măsură să respecte standardele. În
timp ce unele ieşiri pot fi inevitabile, ar fi util să se ia în considerare
scenariile de ieşire la scară mai largă. Ca şi în cazul problemei de
vechime discutată mai sus, ar putea fi utilă luarea în considerare a
scenariilor alternative de acordare a exceptărilor caz în care perioada de
acomodare prevăzută ar putea varia în funcţie de mărimea întreprinderii,
vechimea de capital şi aspecte legate de tehnologia de producţie a
întreprinderii.
Discuţia de mai sus scoate în evidenţă faptul că acordurile privind
clauzele de vechime pot ridica probleme foarte complexe în multe sectoare
industriale şi au semnificative reacţii adverse dăunătoare. În general,
alternativele la regula ipotetică de acordare a exceptărilor propusă mai sus ar
putea include variaţii privind întinderea perioadei de acomodare (acordarea
exceptării) precum şi condiţionarea perioadei de timp în funcţie de
caracteristici specifice ale întreprinderii cum ar fi tehnologia, vechimea de
capital şi mărimea firmei.
4.2.4 Reglementări care influenţează preţurile
De-a lungul ţărilor, reglementările au influenţat preţurile de bunuri şi
servicii pe pieţe cum ar fi energia electrică, televiziunea prin cablu, servicii
de îngrijire medicală, de telecomunicaţii, liniile aeriene, taximetre, închirieri
de locuinţe, printre multe altele. În cazul monopolurilor naturale, rezultatul
unei pieţe nereglementate ar putea conduce la preţuri inoportun de ridicate.
De-a lungul istoriei, industriile care au intrat în această categorie, cum ar fi
energia electrică, telecomunicaţiile, gazele naturale, serviciile poştale,
printre altele, au fost supuse la diverse forme de reglementare
guvernamentală a preţurilor menite să protejeze consumatorii de preţurile
ridicate în mod nejustificat.
În timp ce guvernele pot reglementa preţurile având drept obiectiv
protecţia consumatorilor, dezavantajul este că firmele, atunci când se
confruntă cu preţuri mai mici decât cele pe care ar dori să le încaseze, pot
reduce calitatea serviciilor oferite. Varietatea de produse poate fi, de

124 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

asemenea, redusă pe măsură ce firmele existente pe piaţă au mai puţine


interese pentru a oferi o mai mare varietate pe baza controlului preţurilor. În
mai multe ţări, pieţele cum ar fi liniile aeriene, telecomunicaţiile, printre
altele, au înregistrat modificări notabile în ceea ce priveşte calitatea şi
varietatea odată ce reglementările de preţ au fost atenuate. În plus, intrarea
poate fi mai puţin solicitantă pe pieţele cu reglementări privind preţurile
datorită stimulentelor reduse privind obţinerea profitului. În general,
literatura de specialitate arată că, în timp ce guvernele pot urmări obiective
socio-economice legitime prin controlul preţurilor pe anumite pieţe, aceste
controale pot avea o gamă largă de efecte dăunătoare pe termen lung cum ar
fi reducerea eficienţei producţiei, adoptarea mai lentă de noi tehnologii şi
reducerea calităţii produselor şi reducerea varietăţii. 15 . Aceasta implică
faptul că pe pieţele unde concurenţa dintre firme poate înflori, regulile şi
reglementările în vigoare cu privire la preţuri trebuie să fie examinate cu
mare scepticism şi evitate pe cât posibil.
4.3 Reguli şi reglementări care limitează interesele
furnizorilor de a concura
Unele reguli şi reglementări şi mecanisme care permit întreprinderilor
să facă schimb de informaţii şi să colaboreze la activităţi specifice pot duce
la un mediu care diminuează stimulentele pentru ca întreprinderile să
concureze. O preocupare specifică este faptul că aceste împrejurări pot
facilita activităţi de tip cartel între firme, cu risc de a se ajunge la preţuri
mai mari, pierderi de producţie şi reducerea varietăţii. Aceste considerente
sunt foarte diferite faţă de cele legate de numărul şi gama de furnizori sau de
capacitatea întreprinderilor de a concura - problemele pe care le-am discutat
în ultimele două categorii principale. În plus, există anumite practici
comerciale care pot fi utilizate de firme în industrii reglementate în trecut
precum energia electrică, telecomunicaţiile, gazele naturale, printre altele,
care ridică obstacole în calea concurenţei şi duc la reducerea intereselor de a
concura. Stimulentele pentru a concura pot fi diminuate în situaţiile în care:
 Sunt create regimuri de auto-reglementare sau co-reglementare;
 Informaţii cu privire la produsele furnizorului, preţuri, vânzări sau costuri
sunt necesare sau se încurajează publicarea lor;

15
. Viscusi, Harrington şi Vernon (2005, Cap. 16) oferă o discuţie detaliată
despre motivaţiile pentru reglementarea preţurilor în industrii potenţial
competitive şi despre unele efecte dorite şi nedorite ale unui astfel de
regulament, inclusiv aspectele legate de eficienţa productivă şi concurenţa
non-preţ. De asemenea, a se vedea Netz (2000) pentru o excelentă şi relativ
non-tehnică privire de ansamblu asupra acestei literaturi.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 125
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Activitatea unei anumite industrii sau grup de furnizori este scutită de la


operarea dreptului naţional în materie de concurenţă;
 Mobilitatea clienţilor între furnizorii de bunuri sau de servicii este redusă prin
creşterea costurilor explicite sau implicite de comutare (costuri de transfer) a
furnizorilor. Aşa cum am detaliat mai jos, astfel de costuri impuse de
monopolurile beneficiare dominante anterior reglementate reprezintă o
preocupare specifică.
Multe dintre mecanismele privind schimbul de informaţii şi colaborare
între firme sunt permise, pe motiv că acestea ar putea ajuta la facilitarea
unor mari inovaţii şi la stabilirea de coduri tehnice uniforme, standarde şi
practici de afaceri. Companiilor şi industriilor din mai multe ţări le-a fost
estet) acordată scutirea parţială sau totală de la legile concurenţei pentru a
încuraja creşterea economică şi creşterea exporturilor. În timp ce, în unele
cazuri, obiectivele economice şi sociale sunt justificabile, în alte cazuri ele
pot induce în eroare. Mai jos vom prezenta o discuţie cu argumente pro şi
contra şi vom puncta unele dintre preocupările semnificative legate de
posibilele efecte asupra stimulentelor pentru ca firmele să intre în
competiţie.

4.3.1 Promovarea auto-reglementării


În contrast cu tradiţionalul model de comandă şi control de reglementare
guvernamentală, anumitor profesii şi producători de bunuri şi servicii le-a
fost acordată (de-a lungul timpului) libertatea de a se angaja în auto-
reglementare (sau co-reglementare). 16 Auto-reglementare are un număr de
potenţiale avantaje:

16
. În timp ce multe din argumentele de mai jos se aplică, de asemenea, la co-
reglementare, discuţia noastră se va baza numai pe auto-reglementare.
Raportul Jaguar Consulting (2003) şi raportul Deighton-Smith et al. (2001)
prezintă o discuţie pătrunzătoare asupra diverselor aspecte legate de auto-
reglementare şi co-reglementare

126 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Aceasta prezintă oportunitatea pentru o abordare mult mai cooperantă a


reglementării. Este posibil să existe o credibilitate de reglementare
intensificată care rezultă din implicarea unei asociaţii industriale considerată
drept participant activ la schema de reglementare şi, prin extensie, aprobând
valabilitatea sa. Acest efect poate, la rândul său, îmbunătăţi nivelurile de
conformitate.
 Implică industria şi alte părţi interesate în procesul de reglementare şi permite
o egalizare a resurselor oferite la costuri mici sau fără costuri prin
determinarea acestor părţi să participe la monitorizarea de reglementare şi, în
unele cazuri, la activitatea de aplicare a legislaţiei.
 Cunoştinţe specifice ale participanţilor la industrie sunt atrase la proiectarea
sistemului de reglementare, ceea ce sugerează că ar trebui să fie foarte bine
adaptate la scopul lor şi ar trebui să minimizeze regulamentul formal.
Zonele specifice în care există auto-reglementarea includ:

 Caracteristicile produsului incluzând calitatea şi siguranţa


 Compatibilitatea designului
 Coordonarea standardelor tehnice
 Controlul poluării
Faptul că procesele formale de reglementare sunt evitate înseamnă că
auto-reglementarea este potenţial mai flexibilă în forma şi abordarea sa
decât reglementarea guvernamentală şi este, de asemenea, mai uşor de
modificat în timp, ca răspuns la problemele care pot apărea. Din perspectiva
guvernului auto-reglementarea implică costuri reduse în natură. Participanţii
la industrie, de asemenea, au tendinţa de a considera că auto-reglementarea
în general drept mai puţin costisitoare decât reglementarea guvernamentală
tradiţională de comandă şi control.17 . În anumite sectoare, cum ar fi sectorul
de servicii profesionale, o asociaţie industrială este susceptibilă să fie mai
bine poziţionată pentru a asigura standardele, spre deosebire de
reglementarea guvernamentală tradiţională. Acordurile de auto-reglementare
încheiate între participanţii pe piaţă cu privire la proiectare şi standarde au
capacitatea de a spori concurenţa. În cele din urmă, auto-reglementare poate,

17
. Constatăm o posibilă problemă strategică. De multe ori, auto-reglementarea
poate servi ca un pas intermediar spre un regulament mai formal. Dacă
auto-reglementarea nu dă rezultate, atunci guvernele pot interveni şi
reglementa piaţa mult mai formal. Confruntandu-se cu acest scenariu,
organizaţiile industriale şi participanţii au un interes pentru a propune auto-
reglementarea şi pentru a o face să funcţioneze.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 127
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

în multe cazuri, diminua sarcinile cu care se confruntă firmele - costuri şi


incertitudine - care de multe ori însoţesc reglementările tradiţionale
guvernamentale. De aceea, în multe domenii, auto-reglementarea are
potenţialul de a aduce creşteri în eficienţă, inovaţie sporită şi o mai bună
rentabilitate.18
O preocupare importantă referitoare la concurenţă poate apărea, cu toate
acestea, la acordurile de auto- şi co-reglementare. Prin însăşi natura sa, auto-
reglementarea, prin organizaţiile industriale şi asociaţiile comerciale,
reuneşte "competitori" permiţând un mai mare flux de informaţii. În timp ce
obiectivul reuniunilor între participanţii de pe piaţă poate fi realizarea de
acorduri privind proiectarea produsului sau standardele de siguranţă, acestea
oferă, de asemenea, un teren propice pentru a discuta despre strategiile
întrepinderilor legate de preţuri, cantităţi, investiţii de capital, cote de piaţă
şi alte aspecte. Autorizarea participanţilor de pe piaţă să coopereze în
anumite domenii de afaceri, prin urmare, are potenţialul de a conduce la
fluxuri mai mari de informaţii şi coordonare, mai degrabă decât la
concurenţa. Unele dintre preocupări includ:
 O mai mare probabilitate de coordonare a preţurilor
 Coordonare pentru a împiedica noile intrări.
 Acordul cu privire la standardele de conduită, sau la reglementările cu privire
la natura şi gama de servicii care pot fi furnizate, care ar putea fi în
detrimentul consumatorilor
 În loc să se angajeze în competiţia privind activităţile inovatoare prin
cheltuieli costisitoare de cercetare şi dezvoltare, concurenţii pot alege să îşi
coordoneze acţiunile şi să reducă inovarea produsului şi procesului
Aceste preocupări pot apărea pe pieţele cu un număr mai mic sau mai
mare de concurenţi. În timp ce prezenţa unui număr mic de concurenţi creşte
probabilitatea de coordonare a preţurilor şi a producţiei, problema poate
apărea chiar şi în grupuri mari. Să luăm în considerare următorul exemplu.
Presupunem sub actuala tehnologie că asociaţia industriei - care constă
dintr-un număr mare de firme în calitate de membri - a ajuns la un consens
cu privire la standarde. Acum, să lăsăm un nou operator să încerce să intre
pe piaţă cu o tehnologie superioară. Firmele existente pe piaţă prin
intermediul asociaţiei de industrie vor avea un stimulent pentru a ridica
bariere de intrare cu scopul de a-şi proteja profitul (a se vedea punctul C # 2
din Caseta 6 pentru un exemplu în acest sens). Autorizarea colaborării, prin

18
. Valentine (1998) şi Pitofsky (1998) prezintă discuţii utile privind unele
argumente pro şi contra auto-reglementare.

128 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

urmare, are potenţialul dezavantaj de a conduce la rezultate anti-


concurenţiale coluzive indiferent dacă grupul de firme existente pe piaţă este
mic sau mare.
Caseta 6 oferă câteva exemple de auto-reglementare şi discută despre
unele dintre efectele negative asupra concurenţei care ar putea rezulta din
acestea.
Un aspect important privind auto-reglementarea este stabilirea de
standarde. Dacă adoptarea standardelor este voluntară - sau pur şi simplu
industria indică linii directoare pe care participanţii de pe piaţă le-ar putea
urma - s-ar putea reduce riscul de efecte anti-concurenţiale. Un element-
cheie care trebuie remarcat este dacă standardele industriale sunt impuse în
mod coercitiv. Dacă răspunsul este pozitiv, poate exista un risc semnificativ
de comportament anti-concurenţial deoarece asociaţiile industriale se pot
folosi de aceste standarde pentru a ridica bariere în calea concurenţei (de
exemplu, poziţia C # 2 din Caseta 6). În acest sens, proiectarea sistemului
de auto-reglementare ar trebui să evite standardele coercitive .
În ceea ce priveşte problemele de comportament anti-competitiv, cum ar
fi sistemele de determinare a preţului şi de alocare a pieţei, dovezile de la
aplicarea legii concurenţei sugerează că în timp ce acestea pot apărea pe
pieţele cu un număr mic sau mare de concurenţi, sunt mai susceptibile să
apară pe pieţe cu un grad ridicat de concentraţie şi / sau cu câteva firme. De
aceea, aceste variabile pot fi folosite, prin urmare, pentru a măsura riscul
unui astfel de comportament În final, este important să observaţi faptul că în
timp ce punerea în aplicare a acestor abuzuri intră sub incidenţa domeniului
de aplicare a dreptului naţional al concurenţei, oficialii de reglementare
trebuie să fie conştienţi de potenţialul prejudiciu adus concurenţei atunci
când concep sau modifică aranjamentele de reglementare.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 129
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Box 6. Auto-reglementarea
A. Exemple de tipuri de auto-reglementare
1. Australia a început un nou sistem de auto-reglementare pentru standardele
de publicitate în anul 1998, odată cu crearea Comisiei Standardelor de
Publicitate şi Comisia Cerinţelor de Publicitate. Aceste organizaţii sunt în
prezent responsabile pentru reclamaţiile consumatorilor cu privire la conţinutul
reclamelor.
2. Comisia Federală de Comerţ SUA (Registrul Federal SUA, 20 august 1998)
a anulat ghidurile de etichetare pentru industria penelor şi pufului şi produselor
rezultate, în favoarea auto-reglementării caz în care industria stabileşte
standarde pentru etichetare. Decizia FTC s-a bazat pe argumentul că regulile
de divulgare existente erau mai susceptibile să aibă efecte dăunătoare care să
denatureze cererea consumatorilor, să afecteze deciziile de producţie ale
întreprinderilor şi posibilele efecte anticoncurenţiale. Reglementarea existentă
a permis, de exemplu, ca un produs cu un conţinut cu 75% mai scăzut să fie
numit "produs rezultat". Acest lucru ar putea totuşi, să determine caracterul
mai puţin remarcabil al unui produs rezultat 100% privind calitatea superioară
şi afectează în mod advers interesele firmelor de a aduce pe piaţă produse
rezultate de calitate superioară.
3. Australia permite un anumit grad de auto-reglementare în industria de
telecomunicaţii, cu speranţa că aceasta va încuraja industria să răspundă mai
bine nevoilor clienţilor. Auto-reglementarea este încurajată prin dezvoltarea
cooperantă de standarde tehnice şi modalităţi de funcţionare şi este promovată
prin intermediul Forumului Australian de comunicaţii în industrie – o
organizaţie deţinută şi finanţată a industriei de telecomunicaţii. În cazul în care
conformitatea faţă de orientarea de dezvoltare a industriei este considerată ca
fiind deficitară, autoritatea de reglementare îşi rezervă posibilitatea de a cere
ca industria să creeze un "Cod de bune practici", care în mod eficient are statut
de reglementare şi respectarea devine obligatorie în temeiul legislaţiei
relevante. Având în vedere rigurozitatea acestuia din urmă, industria are un
stimulent pentru a-şi atinge un anumit grad de auto-reglementare care evită un
regulament mai formal.
B. Pericolul unei reglementări mai formale şi iniţiativele industriei
privind auto-reglementarea
1. Reglementări mai stricte cu privire la industria berii, inclusiv armonizarea
între ţările membre a câştigat avânt în cuprinsul UE. Obiectivul este de a
descuraja consumul de bere şi soluţiile propuse includ impozite mai mari şi
interdicţii eficiente de publicitate. Cu toate acestea industria berii a susţinut că
auto-reglementarea, spre deosebire de restricţii formale cum ar fi o interdicţie
de publicitate şi o creştere a impozitelor, este cel mai eficient mod de a asigura
faptul că industria berii se dezvoltă într-un mod sănătos. Industria a susţinut că

130 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

reglementările formale şi armonizarea în exces ar afecta pe termen lung


tradiţiile europene, competitivitatea industriei şi ar contraveni conceptului de
pieţe europene deschise.
2. Ca răspuns la criticile în continuă creştere privind publicitatea, activităţile
de promovare şi ameninţările ce se conturează din regulamentul explicit,
Cercetarea în domeniul farmaceutic şi Producătorii din America au emis
orientări de auto-reglementare în 2002. Normele de auto-reglementare ce
controlează activităţile de promovare a companiilor, cu toate acestea, au fost
supuse criticilor ca fiind vagi şi lipsite de sens. Aşa cum se menţionează de
către Lexchin (2003), misiunea asociaţiei este în primul rând de a creşte
vânzările şi profitul şi atunci când conturează coduri de practică, le face
deliberat vagi, nu acoperă multe aspecte legate de promovare şi permite
societăţilor o mare libertate prin lăsarea unor portiţe pentru publicitate
înşelătoare.
C. Exemple de situaţii unde au existat preocupări în materie de
concurenţă în domeniile auto-reglementate
1. În SUA, Asociaţia Medicală Americană a impus standarde medicilor.
Normele stabilite restricţionau publicitatea, furnizarea de servicii pentru
pacienţi şi concurenţa preţurilor aplicate de doctori. În 1979, Comisia Federală
de Comerţ SUA a apreciat că această formă de auto-reglementare a încălcat
legile antitrust din SUA împiedicând concurenţa între medici şi apariţia unor
noi forme de concurenţă în industria de asistenţă medicală.
2. Auto-reglementarea industriei poate avea drept rezultat stimulente perverse
prin care potenţialii concurenţi sunt excluşi de pe piaţă. Un exemplu este
procesul antitrust 1988 SUA - Allied Tube & Conduit Corp împotriva Indian
Head, Inc. În acest caz, Allied Tube a stabilit standarde pentru ţevile cu sârmă
din oţel pentru conductoare din clădiri şi aceste standarde au fost incluse în
normele de securitate ale guvernelor locale. Un nou operator a oferit ţevi pe
bază de material plastic, de calitate superioară, cu costuri eficiente.
Producătorii ţevilor din oţel existenţi pe piaţă au fost de acord să voteze
colectiv împotriva noului operator la întâlnirea anuală a asociaţiei. Acţiunea
coordonată a asociaţiei şi-a atins ţinta ducând la afectarea semnificativă a
concurenţei .

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 131
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Finalizăm discuţia cu privire la auto-reglementare prin reiterarea


comentariilor făcute la începutul secţiunii 4. Aşa cum se menţionează în
discuţia de mai sus şi cum este evidenţiat în unele din exemplele din caseta
6, mecanismele de auto-reglementare pot genera stimulente perverse pentru
firme de a se angaja în activităţi coluzive, cum ar fi stabilirea preţurilor sau
restricţii privind cantitatea, precum şi ridicarea obstacolelor la intrarea pe
piaţă pentru a proteja profiturile grupurilor existente. În acest sens, tipul de
preocupări legate de concurenţă care apar din auto-reglementare sunt
valabile atât pentru categoria # 1 "de reguli şi reglementări care limitează
numărul sau gama de furnizori", cât şi pentru categoria # 2 de "Reguli şi
reglementări care limitează capacitatea furnizorilor de a concura". De
exemplu, în funcţie de natura specifică a barierelor implicite sau explicite la
intrarea pe piaţă care pot fi ridicate, îngrijorările legate de concurenţă ar
intra în categoria # 1 şi / sau # 2.

4.3.2 Cooperarea şi schimbul de informaţii


Se aşteaptă ca întreprinderile comerciale de pe o piaţă să intre în
competiţie. Competiţia aduce beneficii legate de preţuri mai mici, creşterea
eficienţei şi a inovaţiei. În conformitate cu legile concurenţei din cele mai
multe ţări, firmelor le este interzisă coordonarea strategiilor lor în raport cu
unele variabile, cum ar fi preţurile, cantităţile şi cota de piaţă.
Cu toate acestea pot fi găsite excepţii de la aceste interdicţii generale. În
multe situaţii, regulile permit concurenţilor să se angajeze în anumite tipuri
de cooperare şi de formare a organizaţiilor de piaţă, cum ar fi:
 Constituirea cooperativelor agricole pentru comercializarea comună a
produselor. Acestea au fost justificate, pe motiv că agricultorii mai mici nu ar
primii preţuri corecte pentru produsele lor deoarece existau mulţi
cumpărători. Permiterea înfiinţării cooperativelor a fost văzută ca un
mecanism pentru a contracara puterea cumpărătorului;
 Permisiunea acordată organizaţiilor profesionale, ca de exemplu juridice şi
medicale, de a stabili cele mai bune linii directoare de practică şi reguli
pentru membrii săi. Se presupune că acceptarea acestui lucru va asigura un
mai bun control cu privire la standardele şi calitatea serviciilor profesionale
oferite;
 Formarea asociaţiilor de comerţ care permite membrilor din industrie să se
întâlnească şi să schimbe informaţii despre tendinţele industriei şi condiţiile
existente pe piaţă;
 Coordonarea conceperii produsului şi compatibilitatea pentru a se asigura
standardele şi uniformitatea;

132 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Autorizarea cercetării şi dezvoltării mixte pentru promovarea inovării.


În timp ce există motive legitime pentru a permite şi a încuraja aceste
tipuri de colaborare, un efect secundar nedorit rezidă în faptul că aceste
mecanisme permit concurenţilor să facă schimb de informaţii despre preţuri
şi cantităţi şi să se angajeze în coluziune. În alte cazuri, informarea
publicului cu privire la preţuri, de exemplu, ar putea conduce la fluxuri mai
bune de informaţii între firme ducând la o probabilitate mai mare de
comportament coluziv.
Caseta 7 oferă exemple de cazuri în care schimbul de informaţii şi de
cooperare între firme a dus la investigaţii de către autorităţile competente în
domeniul concurenţei. În timp ce acestea sunt exemple de aplicare a legii
concurenţei, sunt incluse pentru a sublinia faptul că (şansele pentru)
schimbul de informaţii poate conduce la rezultate anti-concurenţiale. Un
mesaj cuprinzător este acela că permiterea schimbului de informaţii şi de
cooperare trebuie să fie bine gandită datorită rezultatelor anti-concurenţiale.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 133
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Box 7. Cooperarea şi schimbul de informaţii


1. În 1993, autoritatea daneză în domeniul concurenţei a decis să colecteze şi
să publice preţurile tranzacţiilor specifice firmelor pentru două clase de beton
gata amestecat în trei regiuni din Danemarca. În decurs de un an de la
publicarea datelor, preţurile medii ale celor două clase a crescut cu 15-20%.
Publicarea preţurilor a facilitat convenienţa şi creşterea preţurilor.
2. Organizaţiile profesionale sau de producători sunt comune în cele mai multe
ţări şi implică luarea colectivă a deciziilor de către firme care altfel ar fi în
competiţie unele cu altele. Dacă nu sunt monitorizate în mod adecvat şi
reglementate, astfel de organizaţii ar putea duce la pierderea concurenţei şi la
formarea barierelor de intrare ca urmare a îngreunării obţinerii calităţii de
membru datorită organizaţiilor care ar putea exclude în mod intenţionat firme,
si chiar accepta să se angajeze în activităţi anti-concurenţiale, cum ar fi
determinarea preţului.
 Cooperativa anesteziştilor statului Goiás din Brazilia a distribuit,
tuturor anesteziştilor afiliaţi Goiás, o listă de preţuri care acoperea toate
procedurile de anestezie. Consiliului Concurenţei din Brazilia a
considerat cooperativa vinovată pentru coordonarea preţului.

 Cooperativa Medical Works Ltd. din oraşul Macapá, în Brazilia a


fost învinovăţită de restricţionarea concurenţei prin influenţarea
adoptării unei conduite comerciale uniforme sau acorduri între
concurenţi.
3. Asociaţia Medicală Americană a susţinut că medicii ar trebui să aibă
dreptul de a compara colectiv informaţii cu privire la ratele de rambursare din
planurile de asigurări de sănătate. AMA susţine că tarifele de rambursare ale
medicului sunt impuse prin contract de către companii mari de asigurări de
sănătate într-o manieră de tipul accepţi au renunţi. Cu toate acestea,
preocuparea a constat în faptul că acest aranjament potenţial permite medicilor
să fixeze preţurile (să-şi stabilească propriile tarife).
4. Cavaliere, Silvestri şi Tanasso (2001) subliniează problemele privind auto-
reglementarea şi acordurile voluntare concepute pentru a permite
întreprinderilor să îndeplinească obiectivele de protecţie a mediului. Dar
această cooperare este de asemenea văzută ca un teren fertil pentru schimbul
de informaţii în legătură cu preţurile şi alte activităţi care pot reduce
concurenţa.
5. După cum se menţionează în Potter (2001), o importantă preocupare a
organelor de reglementare vis-a-vis de tranzacţiile de afaceri bazate pe internet
şi schimbul de informaţii este dacă această cantitate de informaţii evidenţiată şi
partajată între vânzători va duce la o înţelegere secretă şi o creştere a
preţurilor. Mai general, tranzacţiile pe internet între întreprinderi pot permite
firmelor să vadă preţurile şi cantităţile la care alţi vânzătorii au încheiat

134 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

contractele de vânzare sau să afle dacă alţi vânzători au capacităţi excedentare.


Acest lucru ar putea încuraja cel puţin coordonarea tacită a preţurilor.
Departamentul de Justiţie al SUA, de exemplu, a investigat schimbul de
obligaţiuni pe internet (Schiffrin, 2000), precum şi câteva entităţi de rezervare
a liniilor aeriene formate din mai multe companii aeriene, cum ar fi Hotwire şi
Orbitz, care au făcut, de asemenea, obiectul investigaţiilor de către Comisia
Federală a Comerţului SUA şi Departamentul de Transport (Greenberg, 2000).
6. Pentru amplul subiect legat de schimbul de informaţii şi rezultatele anti-
concurenţiale un exemplu din industria franceză de telefonie mobilă este
ilustrativ. Trei companii - Orange Franţa, SFR şi Bouygues Telecom - au fost
acuzate de către Consiliul Concurenţei şi aspru amendate pentru schimbul de
informaţii strategice privind noile abonamente şi anulări. Consiliul a constatat
că schimbul de informaţii denatura concurenţa prin reducerea incertitudinilor
asupra strategiilor competitorilor şi prin diminuarea independenţei comerciale
a fiecare societăţi. În plus, Consiliul a observat că începând cu anul 2000
schimbul de informaţii le-a permis să monitorizeze şi să stabilizeze cotele de
piaţă urmărite în comun.

Este destul de clar că permiterea cooperării în unele zone are potenţialul


de a aduce beneficii substanţiale pentru societate, cum ar fi colaborarea în
domeniul cercetării şi dezvoltării. Astfel, stabilind natura şi nivelul de
derogări de la interdicţia generală privind o serie de comportamente de
cooperare între firme într-o industrie este una dintre cele mai dificile sarcini
cu care se confruntă organele de reglementare. Multe dintre încălcările
principiilor de concurenţă pot să apară într-o manieră modificată, care nu
este rapid evidentă sau previzibilă pentru autoritatea de reglementare. În
acest domeniu, ca şi în altele, sarcina se rezumă la a ajunge la o concluzie
dificilă privind beneficiile pentru societate obţinute prin acceptarea
cooperării, care în anumite contexte pot depăşi costurile, exprimate în
termeni de corolari anti-concurenţă de permitere a comportamentului de
cooperare. În timp ce, în general, este dificil de prognozat momentul în care
colaborarea într-un domeniu - cum ar fi Cercetarea şi Dezvoltarea sau
stabilirea standardelor de compatibilitate - ar putea duce la o coordonare a
preţurilor sau la alocarea cotei de piaţă, dovezile din aplicarea legii
concurenţei arată o cotă de piaţă mare sau un număr mic de firme ca fiind
unul dintre indicatorii de risc ale unui astfel de comportament anti-
concurenţial. În timp ce, în analiza finală, aplicarea la nivel naţional a legii
concurenţei este însărcinată cu misiunea de a detecta şi de a urmări penal
comportamentul de colaborare în materie de preţuri şi cantităţi, este
important să se ţină seama de faptul că deciziile de reglementare nu ar trebui

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 135
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

să ajungă să faciliteze colaborarea deoarece înţelegerile secrete sunt foarte


greu de depistat chiar şi de către autorităţile în domeniul concurenţei.19

4.3.3 Reglementări care scutesc, parţial sau total, activităţile de


la legile naţionale privind concurenţa
În multe ţări, guvernele acordă exceptări de la politica de concurenţă
companiilor sau organizaţiilor comerciale. Motivaţiile sunt diverse şi includ
scutiri pentru:
 Promovarea exporturilor
 Companii reglementate
 Cooperative agricole
 Organizaţii pentru întreprinderi mici şi mijlocii.
Fără îndoială, unele dintre argumentele care stau la baza acordării
derogării de la legea concurenţei pot fi justificate dintr-o perspectivă
istorică. În întreaga lume, tendinţa era ca fermierii să dezvolte afaceri de
dimensiuni reduse şi acceptarea ca ei să îşi coordoneze activităţile de
comercializare / vânzare avea sens. Pentru unele din categoriile de mai sus,
derogările pot servi uneori la facilitarea creării de mărfuri şi servicii, care
altfel nu ar exista sau care altfel ar avea o calitate inferioară.
Totuşi, dezavantajul cel mai important este acela că reglementările care
elimină sau reduc concurenţa prin scutirea activităţilor de la legile de
concurenţă sau prin solicitarea concurenţilor de a acţiona în comun pot avea
efecte dăunătoare asupra gradului de concurenţă de pe piaţă şi acţiunile
comerciale protejate în conformitate cu aceste acorduri au avut adesea
consecinţe în timp. Prin urmare, o atenţie deosebită trebuie acordată
propunerilor care au ca scop oferirea derogărilor de la legile concurenţei. În
situaţiile în care o propunere creează unele incertitudini privind intenţia
Guvernului de a aplica legile concurenţei în viitor, ar fi important de
menţionat aceasta în mod clar în termeni juridici obligatorii. De exemplu,
legea privind telecomunicaţiile din SUA, din 1996 conţinea o "clauză de
economii antitrust", care preciza clar că legile antitrust vor continua să se
aplice şi nu vor fi înlocuite cu respectiva legislaţie.

19
. Ghosal (2007) prezinta o discuţie cu privire la diversele modalităţi prin care
informaţiile pătrund în birourile de investigare ale autorităţii de concurenţă
şi dificultatea sporită cu care se confruntă în detectarea activităţilor de tip
cartel.

136 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Caseta 8 oferă câteva exemple de derogări de la legile concurenţei şi


efectele adverse.

Box 8. Derogarea activităţilor de la legile concurenţei

1. Legea derogării privind Conferinţele Maritime, 1987 (SCEA) din Canada,


scuteşte anumite practici ale conferinţei maritime (de exemplu, stabilirea
colectivă a ratei precum şi condiţiile de servicii) de la aplicarea dispoziţiilor
din Legea Concurenţei. Pentru ca o conferinţă să nu intre în conflict cu Legea
Concurenţei, imunitatea antitrust este asigurată prin SCEA. Raportul lui Clyde
şi Reitzes (1996) face dovada că unele aspecte ale sistemului de imunitate a
conferinţei maritime pentru vase de linie ar fi contribuit la tarifele mai mari ale
transportului maritim peste ocean.
2. Comisia Europeană a propus să se abroge exceptarea pe categorii de
ajutoare pentru conferinţele navelor de linie de la interzicerea din cuprinsul
regulilor de concurenţă din Tratatul CE asupra practicilor comerciale
restrictive (articolul 81). Actuala exceptare pe categorii de ajutoare, stabilită
prin Regulamentul Consiliului 4056/86, permite transportatorilor să stabilească
preţurile şi să reglementeze capacitatea în comun. Abrogarea derogării va
aduce foloase exportatorilor UE prin reducerea preţurilor de transport
menţinând în acelaşi timp servicii de încredere. Propunerea Comisiei ar putea
aduce «hoinărit maritim» şi servicii de cabotaj în cadrul domeniului de aplicare
a normelor concurenţei (Regulamentul 1/2003), oferind Comisiei competenţa
de a aplica normele privind concurenţa din acest sector.
3. Legea McCarran-Ferguson SUA (1945) scuteşte industria asigurărilor de la
unele statute federale antitrust în măsura în care acestea sunt reglementate de
către state. Scutirea se aplică în primul rând la colectarea de date în scopul de a
face evaluarea. În caz contrar, legile antitrust interzic societăţilor de asigurări
boicotarea, acţionarea coercitivă sau restricţionarea comerţului. Comentatorii
au susţinut că legea a sprijinit companiile de asigurări şi le-a permis să
stabilească preţurile. Aşa cum observă King (2003), grupurile de susţinere a
consumatorilor au susţinut că societăţile de asigurări au profitat de lege pentru
a creşte preţurile şi a limita acoperirea, precum şi pentru a se angaja în alte
activităţi anti-concurenţiale, care ar fi considerate ilegale, în orice altă
industrie. Provocările legale ce implică presupusa determinare a preţului de
către societăţile de asigurare sunt, de obicei, respinse de către instanţele de
judecată din cauza derogării speciale a industriei de la legile antitrust.
4. În SUA, sectoarele care păstrează o formă de scutire de la legile antitrust sau
un tratament special în conformitate cu acestea includ: cooperativele agricole
şi ale pescarilor; bănci şi alte instituţii financiare; industria mărfurilor şi
garanţiilor; asigurări; ziare; sporturi profesionale; transport interstatal cu
autovehicole, transport feroviar, transport maritim; transport maritim pe
ocean; forţa de muncă organizată, precum şi transportul aerian. Congresul
SUA a aprobat de Legea privind protecţia ziarelor (1970) pentru a oferi o
scutire limitată antitrust, permiţând crearea de acorduri comune de funcţionare
SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA
prin intermediul ziarelor.CONCURENŢEI,
MotivatiaVERSIUNEA 1.0 © OCDE falimentului
a fost evitarea 2007 ziarelor, mai 137
ales în cazul în care ar rămâne un singur ziar ce apare zilnic pe o piaţă.
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

5. Exceptarea antitrust pe categorii de ajutoare a Uniunii Europene pentru


distribuţia şi repararea de automobile a creat un sistem în care dealerii de
automobile au trebuit să ofere servicii de reparaţii post-vânzare şi mecanicii
aveau nevoie de o marcă a calităţii de la producător. Acest lucru a permis
producătorilor să domine piaţa excluzând mărcile de fabrică concurente din
sălile de exploziţie ale reprezentanţilor lor de vânzări. Derogarea s-a încheiat în
septembrie 2002 şi dealerii auto sunt acum în masură să ofere o varietate de
mărci de fabrică.
6. În Suedia, există derogări legale în temeiul Legii Concurenţei pentru
cooperativele agricole. Determinarea preţurilor de către o asociaţie primară de
asociere în cazul în care este responsabilă pentru vânzarea de bunuri care sunt
furnizate asociaţiei, nu intră sub incidenţa acţiunilor politicii în domeniul
concurenţei împotriva comportamentului anticoncurenţial.
7. În Africa de Sud, se pot acorda scutiri întreprinderilor şi asociaţiilor
profesionale pentru a acţiona într-un mod care, în absenţa exceptării din partea
Comisie, ar fi anti-concurenţiale. Scutirea poate fi acordată pe motive, cum ar
fi: (a) promovarea exporturilor; (b) promovarea întreprinderilor mici şi
mijlocii; (c) sprijinirea stabilităţii economice a industriei şi (d) menţinerea
standardelor profesionale sau pentru funcţionarea normală a profesiei.

În timp ce, în unele cazuri, rădăcinile istorice de a acorda derogări de la


legile concurenţei sunt aprofundate, este corect să afirmăm că astfel de
excepţii merită o atenţie deosebită atunci când sunt puse la punct. După cum
subliniază raportul OCDE (1997), scutirile de la dreptul naţional al
concurenţei s-au concentrat în numeroase sectoare, cum ar fi sectorul de
energie si utilităţi, transporturi, comunicaţii şi agricultură. Asemenea
derogări pot reduce performanţa economică, permiţând practicile anti-
concurenţiale, cum ar fi abuzul de poziţie dominantă şi conduită colozivă. În
general, există beneficii semnificative la aplicarea generală a dreptului
geneal al concurenţei la o scară cât mai largă.20

20
. Raportul notează că acest lucru este deosebit de important în perioada
ulterioară reformei de reglementare, pentru că astfel de abuzuri pot pune
piedici în calea apariţiei concurenţei, prin blocarea la intrare sau
determinarea preţurilor. Aplicarea viguroasă a legilor împotriva cartelurilor
va fi necesară în cazurile în care anii de reglementare au învăţat firmele să
coopereze în loc să concureze. Fără acţiuni hotărâte, beneficiile reformei
pot fi pierdute.

138 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

4.3.4 Costuri de transfer


În multe cazuri, consumatorii se pot confrunta cu costurile de transfer
ale companiilor pentru achiziţionarea aceluiaşi produs sau serviciu.
Costurile de transfer pot avea mai multe aspecte şi pot apărea dintr-o
varietate de motive. De exemplu, compania de telefonie sau de gaze naturale
este susceptibilă de a fi îndemnat consumatorul să semneze un contract care
îl obligă să cumpere un produs sau serviciu de la companie pentru o anumită
durată. În unele cazuri, companiile pot face consumatorul să plătească în
avans pentru furnizarea de servicii pe durata contractului, sau pot percepe o
taxă fixă pentru a semna contractul. O motivaţie pentru o astfel de clauză
este de a bloca clienţii şi acest lucru va ajuta la crearea de bariere în calea
mobilităţii consumatorilor şi va ridica profiturile obţinute de companie 21 .
Conform unor astfel de contracte, în cazul în care clientul vrea să treacă la
un nou furnizor – să zicem un nou operator existent pe piaţă – va trebui să
renunţe la taxa plătită pentru precedentul furnizor. Impunerea costurilor de
transfer poate fi, prin urmare, în beneficiul firmei existente pe piaţă, poate să
reducă concurenţa şi să facă intrările ulterioare mai dificile. 22
Un aspect al costurilor de trasnfer de care suntem preocupaţi se referă la
noile industrii nereglementate cum ar fi gazele naturale, energia electrică şi
de telecomunicaţii care includ societăţi dominante existente pe piaţă care
încearcă să contracareze concurenţa prin oferirea de contracte care implică

21
. În cazul telefoanelor mobile se poate spune că astfel de clauze sunt
concepute să menţină clienţii suficient de mult pentru a plăti telefoanele
mobile care sunt foarte reduse în timpul promoţiilor. Aceasta pare să fie o
strategie comună între furnizorii de servicii de telefonie mobilă aflaţi în
competiţie. Cu toate acestea, această logică nu se aplică în cazul furnizării
de gaze naturale sau de electricitate
22
. Paul Klemperer (New Palgrave Dictionary) oferă o definiţie generală a costurilor de
transfer: “Un produs manifestă costuri de trasnfer clasice în cazul în care un cumpărător îl va
cumpăra în mod repetat, şi consideră că este costisitoare trecerea de la un vânzator la altul.
De exemplu, există costuri ridicate de tranzacţie la închiderea unui cont bancar, şi
deschiderea unui alt cont la un competitor; pot fi costuri substanţiale incluse în schimbarea
pachetelor de software; şi costurile de transfer pot fi, de asemenea, create de determinarea
neliniară preţurilor ca de exemplu atunci când o companie aeriană înscrie pasageri într-un
program de "fidelizare a clientelei" care le oferă excursii gratuite după un anumit număr de
mile cu respectiva companie aeriană. . Modificarea costurilor apare de asemenea în cazul în
care un cumpărător va cumpăra produse "de continuare", sau "accesorii" cum ar fi service,
realimentările sau reparaţiile, şi găseşte dificila comutarea de la furnizorul produsului de
origine. Pe scurt, costurile de transfer sunt create ori de câte ori consumatorul face o
investiţie specifica vânzatorului lui curent care trebuie repetată pentru orice vanzător nou.”.
SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 139
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

costuri de trasnfer. Aceste industrii tradiţional reglementate aduce provocări


considerabile din cel puţin două motive:
 Reţeaua de conducte de gaz, sau reţeaua de transport prin conductori sau
reţeaua de telecomunicaţii a societăţii existente pe piaţă trebuie să fie accesată
de către concurenţi pentru a presta servicii;
 Firmele existente au cote ridicate de piaţă datorită patrimoniul lor de
reglementare.
Precum arată exemplele din Caseta 9, consumatorii din multe ţări sunt
(au fost) supuşi la costuri de transfer care impun bariere în calea alegerii
furnizorilor alternativi23
Comportamentul firmelor existente din industrie cum ar fi electricitatea,
telecomunicaţiile şi gazele naturale arată că acestea au o tendinţă
semnificativă către impunerea costurilor de transfer şi către respingerea sau
restricţionare accesului nou-veniţilor pe piaţă pentru a menţine puterea pieţei
şi profiturile. Guvernele pot avea un rol important în ghidarea acestor
industrii de la vechiul monopol reglementat la un viitor caracterizat de un
mediu mult mai competitiv. Soluţia este reprezentată de mai multe variante
şi toate elementele de mai jos trebuie să fie prezente pentru a mări
competiţia:

 Legiferarea accesului la reţeaua societăţii existente pe piaţă. Aceasta este


situaţia în multe ţări din Europa. S.U.A furnizează dovezi combinate după
cum a deliberat Comisia Federală pentru Comunicaţii (August 2005) conform
căreia companiile de telecomunicaţii existente pe piaţă nu trebuie să ofere
acces competitorilor. (Există o serie de probleme referitoare la acces pe care
nu le vom discuta aici - acestea se referă la abilitatea companiilor existente de
a împiedica accesul chiar şi atunci cand acesta este liber. Agenţia de
reglementare pertinentă trebuie să monitorizeze această situaţie.)
 Preţul pentru accesarea reţelei trebuie să fie corect şi să nediscriminatoriu.
 Consumatorii trebuie să aibă capacitatea de a schimba furnizorii. Costurile de
transfer trebuie să fie reduse. Se pot lua în calcul două componente distincte
ale costurilor de transfer în aceste industrii şi ambele variante notate mai jos
trebuie să fie reduse sau eliminate pentru a spori uşurinţa transferului şi
pentru a genera o competiţie mai mare:

23
. Lucrarea lui Salies (2006) conţine o scurtă examinare şi eşantionare a costurilor de
transfer din ţările selectate.

140 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Barierele administrative cum ar fi perioade/date specifice când


consumatorul se poate transfera. Acestea crează dificultăţi
practice pentru consumatorii care doresc să se transfere la alt
furnizor;
 Barierele monetare care sunt create prin contractele cu clause de
blocare şi taxe plătite în avans;
În încheiere observăm că o combinaţie a poziţiei dominante pe piaţă, a
dreptului de proprietate asupra reţelei şi abilitatea de a impune costurile de
transfer prezintă un amestec mai degrabă complicat de factori care trebuie să
fie adresaţi în concordanţă.

Box 9. Costuri de transfer

1. Portabilitatea numerelor este în directă legatură cu capacitatea clienţilor de a-şi


păstra numărul telefonului mobil în momentul în care îşi schimbă furnizorul. În
telecomunicaţiile mobile, portabilitatea numerelor este considerată a fi o
precondiţie importantă pentru concurenţă, întrucât reduce costurile de transfer.
Lipsa portabilităţii poate bloca clienţii în reţeaua companiei existente pe piaţă.
Astfel, costurile de transfer favorizează companiile existente şi reprezintă o sursă
clară de putere de monopol a furnizorilor consacraţi. Ca exemple ale importanţei
acestei probleme: (a) în Marea Britanie portabilitatea numerelor a fost legalizată
începând cu anul 1999 şi (b) în Germania, portabilitatea numerelor a devenit
obligatorie de la sfârşitul anului 2002. Landgrebe (2004) prezintă o discuţie despre
diferitele costuri de transfer pe piaţa de telecomunicaţii din Europa.
2. Ca urmare a liberalizării pe piaţa de energie electrică din mai multe ţări,
costurile de transfer sunt apreciate ca fiind un factor important care determină
funcţionalitatea concurenţei pieţelor. Imposibilitatea clienţilor de a schimba
furnizorul, cauzată de barierele şi costurile impuse de furnizorii existenţi are drept
rezultat o piaţă mai puţin competitivă. Astfel, multe state au acordat o atenţie
deosebită acestei probleme, orientându-se către conturarea unei proceduri de
transfer şi spre reducerea costurilor suportate de către clienţi.

 Nivelul activităţii de transfer al consumatorilor variază considerabil în


ţările nordice, atingând cea mai ridicată cotă în Norvegia, urmată de
Suedia, Finlanda şi Danemarca. Aşa cum indică şi raportul NordREG
(2006), uşurinţa transferului diferă de la ţară la ţară. În Suedia,
transferurile la alţi furnizori sunt posibile numai în prima zi a lunii şi
transferurile pot dura până la 2 luni dacă se întârzie chiar şi cu o zi. În
Finlanda, sistemul prezent permite operatorilor din sistemul de
distribuţie să perceapă taxe suplimentare dacă un client îşi schimbă
furnizorul de mai multe ori pe an. În Finlanda, Suedia şi Norvegia, un
consumator poate opta pentru un nou contract de furnizare încheiat
verbal sau electronic, în timp ce în Danemarca este necesar să se

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 141
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

semneze efectiv contractul de către client. Aşa cum relevă studiul,


înlăturarea barierelor de transfer reprezintă o precondiţie pentru o piaţă
eficientă a electricităţii.

 Piaţa electricităţii din Austria a cunoscut o rată a transferurilor relativ


redusă în rândul consumatorilor mici, în procent de numai 5%,
comparativ cu un procent de 25% pentru consumatorii mai mari.
Barierele de transfer, în special cele pentru clienţii mici, includ, de
exemplu, informaţii opace privind preţurile oferite de către furnizorii de
electricitate pe facturile respective, cum ar fi preţurile serviciilor
complete, condiţii restrictive minime din cadrul constractului care
blochează consumatorii pe durata contractului şi reducerile pentru
loialitate menite să descurajeze interesul pentru transferuri. Din aceleaşi
motive, transferul în rândul consumatorilor de gaze este la fel de scăzut.
În toamna anului 2004, Autoritatea pentru Concurenţă din Austria a
lansat o investigaţie privind unele dintre aceste practici.

4.4 Sinteză
În capitolul 4 am discutat despre nenumăratele tipuri de reguli şi
reglementări care pot fi impuse de guverne şi organizaţii profesionale. Am
evaluat pe scurt motivaţiile sociale şi economice existente în spatele acestor
reglementări şi apoi ne-am concentrat pe posibilele probleme ale
concurenţei, care ar putea fi cauzate de aceste restricţii. Pentru fiecare tip de
reglementare am furnizat câteva exemple, împreună cu discuţii
suplimentare, pentru a evidenţia natura restricţiilor pentru fiecare categorie.
În discuţiile despre diferitele preocupări concurenţiale privind regulile şi
reglementările impuse de guverne şi organizaţii profesionale, am utilizat
conceptele şi contextul din capitolul 3. Apoi, în cuprinsul capitolului 5, am
dezvoltat un cadru general care poate fi folosit pentru o mai bună înţelegere
a problemelor concurenţiale pentru o regulă sau reglementare dată şi, în
capitolul 6, am conturat un proces în 2 etape pentru o evaluare mai specifică
a preocupărilor concurenţiale care pot apărea.

5. Cadrul general pentru evaluarea concurenţei în cuprinsul


reglementărilor

Conceptele şi cadrele subliniate în capitolul 3 asigură o metodă analitică şi


flexibilă pentru evaluarea concurenţei diferitelor tipuri de reglementări
evidenţiate în capitolul 4. Conceptele şi cadrele din capitolul 3 sunt flexibile în
sensul că ele pot fi folosite pentru a evalua efectele concurenţei în urma
aplicării unor tipuri diferite de reglementări asupra industriilor şi pieţelor cu
caracteristici foarte diferite. Obiectivul principal al acestui capitol este de a
dezvolta un cadru general care poate fi folosit de către oficialii de

142 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

reglementare şi economişti pentru a dobândi o înţelegere aprofundată a


problemelor legate de concurenţă şi a-i ajuta pe aceştia să evalueze efectele
reglementărilor asupra concurenţei. După ce am arătat cadrul general în
această secţiune, un proces specific în două etape pentru evaluarea
reglementărilor este subliniat în capitolul 6.
Ca principiu general, oficialii de reglementare ar trebui să se
concentreze pe trei aspecte importante pentru a începe procesul de evaluare.
În primul rând, punctul de plecare al oricărei evaluări ar trebui să fie
constituit din “obiectivele” urmărite. O dată stabilite, ulterior va fi mult mai
uşor de analizat şi evaluat alternativele care ajută la atingerea obiectivelor cu
mai puţine restricţii impuse asupra proceselor de pe piaţă. De exemplu:
 Dacă scopul este protejarea consumatorilor mai puţin informaţi,
reglementarea unor preţuri minime poate fi una dintre metodele prin care se
poate realiza acest scop. Dar există şi alte mijloace pentru a îndeplini acest
deziderat care merită să fie luate în considerare;
 În funcţie de natura reglementării, acordarea de exceptări în funcţie de
vechimea pe piaţă devine un factor inevitabil. Cu toate acestea, o provocare
importantă devine reducerea perioadei de timp pe parcursul căreia pot fi
aplicate clauzele de vechime sub forma unor perioade mai extinse de
protecţie; mecanismele de acordare a exceptărilor în funcţie de vechime, au
potenţialul de a produce daune semnificative pieţelor.
În al doilea rând, multe pieţe pot ridica bariere semnificative împotriva
concurenţei care sunt relativ transparente. Tinând cont de acest aspect, ar fi
folositor să fie specificate “barierele existente” care se pot referi la:
 Barierele reglementare privind reglementările la intrare, clauzele de vechime,
restricţiile privind publicitatea, printre altele. Oricare dintre reglementările
avute în vedere de pieţelor analizate vor trebui specificate pentru fiecare
articol şi se vor nota efectele lor posibile asupra competiţiei;
 Barierele în legătură cu cheltuielile generale sau costurile irecuperabile mari
cum ar fi nevoia întreprinderilor de a atrage cheltuieli semnificative pentru
publicitate sau diferite cheltuieli de cercetare-dezvoltare cu scopul de a
deveni competitivi pe piaţă. De exemplu, dacă setul de produse sau servicii
de pe piaţa actuală au necesitat investiţii ridicate de capital sau cercetare
dezvoltare, atunci orice nouă reglementare care afectează structura costurilor
pe piaţă – fie din cauza unor schimbări necesare în procesul de producţie, fie
datorită unei repoziţionări a produselor – poate avea consecinţe importante
atât pentru companiile existente cât şi pentru potenţialii nou-veniţi;
 Comportamentul întreprinderilor existente. Există evidenţe precedente
privind firmele dominante pe piaţă care să demonstreze că acestea se

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 143
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

comportă într-o manieră care să îngreuneze capacitatea noilor firme şi


potenţialilor nou-veniţi de a concura? De exemplu, o companie electrică sau
de telecomunicaţii dominantă poate avea un istoric care atestă refuzul sau
îngrădirea accesului la reţeaua proprie.
În al treilea rând, dacă reglementările propuse implică reguli şi
regulamente privind preţurile de pe piaţă, trebuie recunoscut faptul că acest
lucru poate afecta multe aspecte ale activităţii firmelor. Aşa cum am notat în
sub-capitolul 4.2.4, controlul preţurilor pe care o firmă le poate practica
poate avea a gama de efecte diferite, cum ar fi o calitate şi varietate a
producţiei mai scăzute, mai puţine intrări, reducerea eficienţei producţiei şi o
mai slabă adaptare la noile tehnologii. Ţinând cont de aceste aspecte, dacă
există restricţii asupra preţului, este indicat ca acestea să fie privite cu
scepticism şi să fie evaluate atent soluţii alternative mai puţin dăunătoare
pentru funcţionarea pieţelor pe termen lung.
Consideraţiile de mai sus vor asigura o mai bună înţelegere directă a
aspectelor privind evaluarea concurenţei în situaţiile în care sunt propuse noi
reguli şi reglementări. Aceste evaluări vor fi valoroase chiar şi în cazul în
care sunt revizuite regulile şi reglementările actuale. Punctul cheie care
trebuie menţionat este acela că o îmbinare a diferitelor tipuri de bariere
poate avea un impact semnificativ asupra concurenţei, efect care nu poate fi
vizibil dacă atenţia este îndreptată numai asupra unei singure bariere
specifice.
După evaluările de mai sus, consideraţiile notate mai jos au rolul de a
ajuta la o înţelegere totală a posibilelor efecte asupra concurenţei.

5.1 Examinarea efectului asupra întreprinderilor existente


Este important să se atingă un stadiu de înţelegere foarte clară a modului
în care reglementarea poate afecta diferite aspecte ale desfăşurării activităţii
companiilor, indiferent dacă reglementarea poate avea impact foarte diferit
asupra firmelor existente şi dacă efectele diferite ar schimba substanţial
relaţiile concurenţiale de aşa manieră încât s-ar reduce în mod semnificativ
intesitatea concurenţei în interiorul pieţelor.
 Evaluarea costurilor privind conformitatea cu cerinţele de reglementare.
 Care sunt elementele costurilor care trebuie atrase?
 Pot fi aceste cheltuieli descrise cel mai bine ca nişte costuri fixe
(sau cheltuieli nerecurente) sau drept costuri variabile
(recurente)?

144 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Cât de mari sunt costurile raportate la veniturile anuale obţinute


din vânzări de către companie?
 Răspunsul la punctul (iii) diferă în funcţie de mărimea
companiei? De exemplu, companiile mici sunt mai puternic
afectate în mod negativ?
 Răspunsul la punctul (iii) depinde de vechimea (capital vechi
versus capital nou) capitalului firmei? De exemplu, sunt mai
afectate companiile cu facilităţi de producţie mai vechi?
 Analizarea efectul reglementării asupra încetării activităţii firmelor. Observaţi
că în situaţia în care ieşirea firmelor de pe piaţă survine într-un număr
semnificativ, rezultatul poate consta într-o scădere a intesităţii concurenţei.
Diferitele tipuri de reglementări vor impune costuri asupra firmelor existente.
 Vor determina aceste costuri ieşirea de pe piaţă a firmelor?
 Care sunt firmele mai susceptibile să iasă de pe piaţă?
Putem concluziona dacă vor ieşi de pe piaţă firmele mici sau cele mari?
Putem concluziona dacă întreprinderile cu facilităţi de producţie mai vechi
vor ieşi de pe piaţă?
Constatarea privind ce tipuri de firme (dacă există) ar putea ieşi de pe
piaţă va asigura o perspectivă internă a schimbărilor posibile în structura
pieţei.
 Evaluarea efectului reglementării asupra posibilului comportament anti-
concurenţial al firmelor existente. De exemplu, dacă reglementarea facilitează
cooperarea şi schimbul de informaţii, poate conduce la acorduri secrete între
firmele de pe piaţă: fixarea preţurilor, restricţii cantitative şi împărţirea
pieţelor de desfacere. În timp ce impunerea complotului este de domeniul
dreptului concurenţei, ar fi folositor să fie notate în mod explicit ilegalitatea
înţelegerilor privind fixarea preţurilor şi a acordurilor secrete. În sfârşit, dacă
istoricul pieţei arată apariţia acordurilor secrete, această informaţie ar trebui
să fie luată în calcul în procesul de luare a deciziei.

5.2 Examinarea efectului asupra intrării noilor firme


În capitolul 3 am discutat despre diferite tipuri de întreprinderi
emergente. Va fi important de notat răspunsurile la următoarele întrebări.
Reglementarea limitează intrarea:
 Tuturor tipurilor de firme nou-venite? De exemplu, dacă există o
reglementare care limitează numărul total de farmacii la o populaţie de 5.000

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 145
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

de locuitori, aceasta se aplică tuturor tipurilor de farmacii şi va limita


extinderea concurenţei în piaţă într-o manieră foarte explicită.
 Doar pentru anumite tipuri de firme precum cele din categoria noilor
companii/noilor fabrici? Presupunem că trebuie să se conformeze noilor
reglementări de mediu care solicită cheltuieli considerabile de capital. În
acest caz, este foarte probabil ca reglementarea să afecteze nou-veniţii mai
mici decât pe cei mai mari. Este de asemenea probabil să fie afectată în mod
advers categoria noilor companii/noilor fabrici decât diversificarea nou-
veniţilor pe piaţă. Efectele concurenţei în acest caz pot fi mai complicate. De
exemplu, din moment ce poate duce la crearea unui set de companii
dominante, poate facilita coluziunea între acestea.
Înţelegerea consecinţele privind intrarea pe piaţă şi în funcţie de tipul
firmei nou-venite va asigura o pătrundere valoroasă în domeniul concurenţei
viitoare în pieţele afectate.

5.3 Examinarea impactului asupra preţurilor şi producţiei


În cele ce urmează analizăm canalele potenţiale prin intermediul cărora
reglementarea în cauză poate creşte preţurile bunurilor şi serviciilor şi
producţia pe pieţele afectate.
 Reglementarea poate impune costuri asupra producătorilor. Creşterea
costurilor de producţie va conduce la preţuri mai mari pe care le vor plăti
consumatorii şi la o producţie mai scăzută a firmelor. Aceasta, de exemplu, se
poate întâmpla dacă ar fi impuse standardele noi de mediu şi securitate care ar
obliga firmele să facă investiţii noi şi costisitoare. Creşterea preţului care
rezultă nu e datorată, în mod evident, vreunui comportament anti-concurenţial.
Dar luând în considerare acest aspect ar fi util de analizat ce procent din
creşterea totală a preţului poate apărea datorită creşterilor costurilor versus
comportamentul potenţial anti-concurenţial sau puterea crescută a pieţei.
 Reglementarea poate cauza ieşirea companiilor existente, poate reduce
probabilitatea intrărilor viitoare prin crearea barierelor de intrare şi scăderea
extinderii concurenţei pe piaţă. Aceasta poate duce la creşterea puterii pieţei
exercitate de către companii care rămân pe piaţă şi direcţionarea către preţuri
mai mari şi producţie mai scăzută.
 Reglementările pot facilita distribuirea informaţiilor într-o măsură mai
extinsă şi cooperarea între întreprinderi care tind spre coluziune. Aceasta va
avea drept rezultat preţuri mai mari şi producţie mai scăzută.
Un obiectiv important aici va fi selectarea diverselor canale şi aflarea unor
răspunsuri corecte la întrebările următoare:

146 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Vor creşte preţurile plătite de consumatori?


 Dacă răspunsul este pozitiv care sunt factorii majori susceptibili să producă
creşterea preţurilor?
 Creşterea costurilor de producţie?
 Creşterea puterii de pieţă?
 Probabilitatea comportamentului anti-concurenţial?
În timp ce principala grijă este dacă va exista vreo reducere a
concurenţei pe piaţă (să zicem datorită unui numar mai mic de companii),
este important să recunoaştem că diferitele reguli şi reglementări pot avea
efecte complexe. În cazul noilor standarde de mediu, de exemplu, este
relativ transparent că preţurile pot creşte deoarece companiile fac investiţii
costisitoare pentru a se conforma noilor standarde. Cu toate acestea, după
cum am discutat mai devreme în acest document, consecinţele posibile ale
noilor standarde pot include şi ieşirea firmelor de pe piaţă şi mai puţine
intrări ale celor noi; acest lucru poate conferi o mai mare putere de piaţă
companiilor existente. În acest sens, o creştere a standardelor de mediu are
drept cosecinţă directă creşterea preţului datorită costului precum şi efect
potenţial indirect în situaţiile în care creşterile viitoare de preţ pot avea loc
datorită avantajelor puterii de piaţă rezultate din concurenţa mai scăzută.
Atunci când examinăm propuneri de reglementare, trebuie să fim conştienţi
de existenţa acestor complexităţi şi să constatăm în mod adecvat aspectele
fundamentale.

5.4 Examinarea impactului asupra calităţii şi varietăţii


bunurilor şi serviciilor
La un nivel mai cuprinzător, orice reglementare care reduce calitatea şi
varietatea bunurilor disponibile pe piaţă este în detrimentul bunăstării
consumatorului dacă nu vorbim despre cazuri specifice în care standardele
minime privind produsul sunt introduse cu scopul de a reduce riscuri
substanţiale asociate cu utilizarea produsului. Oficialii de reglementare vor
avea nevoie să evalueze dacă va exista un impact negativ asupra calităţii şi
varietăţii, şi dacă da, dacă se conformează testului specific privind
“beneficiul public”. Calitatea şi varietatea pot fi afectate prin mecanisme
alternative, precum:
 Reglementările care stabilesc standardele minime de calitate vor reduce
varietatea pe piaţă. În timp ce acestea vor creşte calitatea medie, preţurile de
piaţă plătite de consumatori vor creşte pentru a reflecta această calitate medie
crescută. Segmentul consumatorilor – de exemplu, aceia care preferă să

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 147
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

consume produse cu preţuri mai mici şi de calitate inferioară – vor


experimenta o reducere a bunăstării.
 Dacă piaţa conţine produse diferenţiate, atunci reglementările care pot
determina firmele să iasă de pe piaţă sunt, cel mai probabil, cele care scad
varietatea de produse.
 Dacă reglementările crează bariere la intrare, atunci piaţa nu beneficiază de
introducerea ulterioară a varietăţii care ar putea deveni disponibilă dacă
intrarea ar fi mai liberă.
Per ansamblu, o piaţă cu varietate şi calitate reduse poate avea efecte
semnificative negative asupra bunăstrării consumatorului. Aceste efecte
adverse trebuie să fie ulterior schimbate cu atenţie cu obiectivele socio-
economice ale reglementărilor.

5.5 Examinarea efectului asupra inovaţiei


Pentru a înţelege impactul asupra eficienţei activităţilor întreprinderilor
şi asupra inovaţiei, poate fi aplicată o regulă generală precum:
 Dacă reglementarea crează bariere la intrare şi cauzează ieşiea de pe piaţă a
companiilor existente, este foarte posibil să rezulte o diminuare a concurenţei
pe piaţă. Lipsa concurenţei poate încuraja întreprinderile existente să fie mai
puţin eficiente şi să reducă interesele de a inova. După cum am discutat mai
devreme, diverse tipuri de reglementări pot rezulta din aceasta. De exemplu:
 Clauzele de vechime care oferă perioade de protecţie lungi şi
semnificative companiilor existente pot duce la intrarea redusă
şi perpetuarea practicilor de producţie ineficientă;
 Interdicţiile privind publicitata pot crea pieţe care reduc
concurenţa şi duc la lipsa iniţiativei de a inova şi de a deveni
mai rentabile;
 Restricţiile asupra fluxului de bunuri şi servicii în regiuni pot
reduce concurenţa în cadrul regiunilor şi pot promova structuri
de producţie ineficiente.
O altă problemă importantă se referă la costurile impuse de către
reglementare. Dacă acestea sunt semnificative, ele pot avea un impact
negativ asupra cheltuielilor de cercetare dezvoltare ale companiilor, şi
asupra altor activităţi inovative deoarece companiile pot devia resursele de
la realizarea unor activităţi inovative importante, către respectarea
standardele de reglementare.

148 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

5.6 Examinarea efectului asupra creşterii pieţei


 Există două caracteristici principale ale reglementărilor care pot conduce la
consecinţe adverse pentru dezvoltare:
 Dacă reglementarea impune preţuri mari companiilor existente
şi potenţialilor nou-veniţi;
 Dacă reglementarea crează bariere la intrare şi împiedică
concurenţa.
Aspectele asociate dezvoltării pieţei pot fi examinate prin analiza
creşterii producţiei şi a vânzărilor precum şi noile investiţii de capital în
fabrică, echipamente şi utilaje. Analiza acestui aspect este legată direct de
preocupările privind intrarea şi ieşirea de pe piaţă evidenţiate în discuţiile
noastre anterioare.

5.7 Examinarea efectului asupra pieţelor asociate


Este important să înţelegem că în afară de afectarea directă a pieţei
analizate, reglementările pot afecta pieţele învecinate din aval şi amonte. De
exemplu, presupunem că o reglementare impune emisii reduse ale
autovehiculelor şi creşte costurile de producţie la companiile producătoare
de automobile pentru a satisface noile standarde. În timp ce această
reglementare va avea efecte directe evidente asupra producţiei, va avea de
asemenea şi efecte indirecte asupra unei varietăţi de pieţe precum piaţa de
circulaţie a dealerilor auto, furnizorilor de componente, precum cauciucul,
oţelul, electronicele, printre altele. În plus, va afecta de asemenea şi
industria petrolului deoarece gazolina va necesita noi aditivi şi schimbări în
procesul de rafinare pentru a satisface noile standarde privind emisiile.
Ignorarea efectelor pieţelor invecinate – sau întreg “lanţul de furnizare”- ar
putea, în anumite circumstanţe să conducă la o subapreciere semnificativă a
efectelor adverse asupra concurenţei şi bunăstării.24

24
. Există alte modalităţi prin care putem analiza cum pieţele relaţionează
unele cu altele. De exemplu, două produse pot să nu fie identice şi pot fi
supuse unor structuri de reglementare diferite, dar pot fi concurente pentru
un subset de cumpărători. Deşi reglementarea, într-un anumit domeniu,
poate oferi un avantaj “artificial” concurenţial celorlalte. Să analizăm cazul
bărcilor de putere şi ambarcaţiunilor personale din Canada. Ambarcaţiunile
personale sunt supuse unor reglementări diferite comparativ cu bărcile de
putere, deşi ambele sunt substituente apropiate pentru un set anume de
utilizatori. Un alt exemplu este legislaţia privind proprietatea imobiliară în
Canada care solicita concentrarea unor servicii variate pentru că legislatorii
nu au realizat că serviciile ar putea fi separate.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 149
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Pentru a echilibra corespunzător impactul reglementării, ar trebui


analizate efectele acesteia asupra tuturor pieţelor înrudite. Procedura poate fi
gândită ca şi cum ar conţine două părţi.
 O evaluare preliminară este realizată pentru identificarea pieţelor care ar
putea fi afectate şi dacă acestea sunt susceptibile să se clasifice în efecte de
aval sau de amonte asupra concurenţei.
 Dacă răspunsul la punctele de mai sus dovedeşte efecte semnificative, atunci,
pentru întregirea evaluării concurenţiale, punctele 5.1-5.6 notate mai sus vor
trebui examinate pentru fiecare piaţă înrudită care este afectată.

5.8 Rezumat al impactului regulamentului sau reglementării


Sublinierea concluziilor pentru piaţa iniţială luată în considerare:
 Preţuri şi producţie;
 Varietatea şi calitatea produsului;
 Eficienţă;
 Inovaţie.
Sublinierea concluziilor pentru pieţele asociate (de amonte şi de aval) care
ar putea fi afectate. Orice evaluare a pieţelor înrudite va fi efectuată doar dacă
sunt descoperite efecte negative semnificative asupra concurenţei pentru piaţa
iniţială şi ţinând cont de procedura conturată la punctul 5.7 de mai sus. Ca şi
în cazul pieţei iniţiale, rezumatul trebuie să cuprindă efectele asupra:
 Preţurilor şi producţiei;
 Varietăţii şi calităţii produselor;
 Eficienţei;
 Inovaţiei.

150 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

5.9 Alternative la regula sau reglementarea propusă cu mai


puţine restricţii asupra pieţelor libere

În multe situaţii, regulile şi reglementările pot fi restructurate astfel


încât să minimalizeze daunele asupra concurenţei. În timp ce pentru anumite
tipuri de restricţii se poate ajunge la un consens larg, cu privire la natura
alternativelor, în alte cazuri problemele sunt mult mai complexe şi vor trebui
să fie evaluate de la caz la caz. Să analizăm două exemple ipotetice:
1. Restricţia: restricţia totală asupra publicităţii. În afara câtorva produse
precum tutunul şi alcolul, limitările asupra reclamelor ar trebui să fie
considerate foarte sceptice. Alternativele care ar putea fi analizate
includ:
(a) anularea tuturor restricţiilor asupra publicitate;
(b) permiterea tuturor reclamelor non-comparative;
(c) permiterea tuturor reclamelor comparative sau non-
comparative iar publicitatea comparatibă să fie supusă
verificării plângerilor.
(d) permiterea tuturor reclamelor dar supunerea acestora la
anumite standarde astfel încât să nu fie false sau amăgitoare.
În cele mai multe cazuri, opţiunile (c) sau (d) pot fi cele ideale.
2. Analizarea legislaţiei propusă: stabilirea noilor standarde despre emisiile
de mediu şi permiterea clauzelor de vechime pentru toate companiile
existente pentru o perioadă de zece ani. În acest caz, noul standard
privind emisii trebuie luat în considerare atunci când se face evaluarea
efectelor concurenţiale. Alternativele care ar putea fi analizate includ
(pentru mai multe detalii despre articolul de mai jos, vezi secţiunea 4.2.3
despre clauzele de vechime):
(a) unde e cazul, opţiunea de neacordare a exceptării trebuie
analizată.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 151
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

(b) acordarea exceptării pentru toate întreprinderile existente dar


reducerea numărului de ani pentru care se aplică clauzele de
vechime
(c) acordarea exceptării după criteriul producţiei de capital a
firmelor. Efectul de producţie ar putea fi combinat cu durata
aplicării clauzelor de vechime:
(i) o perioadă mai mică de acordare a exceptării pentru
companiile cu producţie mai veche;
(ii) perioade mai mari de acordare a exceptării pentru
firmele cu producţie recentă.
(d) perioade diferite de aplicare a clauzelor de vechime pentru
companiile mai mici faţă de cele mai mari.

Alternativele regulii de vechime propusă ar putea include şi variabilitatea


extinderii perioadelor de ajustare (acordare a exceptării) precum şi
condiţionarea perioadei de timp de caracteristicile firmelor precum producţia
de capital şi mărimea.
Pentru completarea acestei secţiuni a evaluarii se identifică modalităţi
diferite de structurare a reglementarii propuse. Pentru fiecare alternativa
propusă:
 Evaluaţi efectele de concurenţă;
 Comparaţi alternativele cu privire la efectele acestora asupra concurenţei;
 Clasificaţi opţiunile cu obiectivul de maximizare a beneficiilor în acelaşi timp
cu limitarea restricţiilor.
Finalizăm acest capitol prin menţionarea unei probleme importante.
Problema situaţiei în care există multe reguli si reglementari este că în timp
ce acestea pot fi benefice la un moment dat şi pentru un anumit stat, acestea
pot dura prea mult şi pot deveni protecţioniste. Acesta, de exemplu, poate fi
cazul farmaciilor din multe ţări, reglementărilor diverse asupra activităţilor
de vânzare cu amănuntul şi pentru meserii. Aceasta problemă există de
asemenea şi în alte tipuri de decizii de reglementare cum ar fi clauzele de
vechime unde oferitrs unei perioade mai lungi de acordare a exceptării
poate denatura semnificativ iniţiativele pieţei şi poate dăuna concurenţei. Pe
ansamblu este crucial pentru guverne să realizeze că “timpul” este o
variabilă importantă în momentul alcătuirii reglementărilor şi acesta trebuie
să fie în mod explicit recunoscut. Acolo unde este posibil perioada de timp
pentru regulă sau reglementării trebuie adaptată la nevoile specifice şi nu
trebuie prelungită.

152 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

6. Etapele evaluării

Evaluarea efectelor concurenţei va conţine doua etape. Prima etapă este


compusă dintr-o evaluare initială care poate fi realizată într-un timp rezonabil
pentru a măsura probleme posibile privind concurenţă. Dacă rezultă
suspiciunea vreunui prejudiciu semnificativ adus concurenţei, o evaluare mai
detaliată va fi necesară în etapa a 2-a. Dacă evaluarea din etapa a 2-a relevă că
scara şi scopul impactului asupra concurenţei este mare, se poate dori să se ia
în considerare revizuiri externe ale analizei efectuate de agenţia
guvernamentală precum şi colaborarea cu autorităţile statale competente în
materie de concurenţă.

6.1 Evaluarea iniţială


Aceasta etapă va conţine o evaluare initială pentru măsurarea scării şi
scopului posibilelor daune asupra concurenţei. Evaluarea iniţială se va
concentra pe piaţa principală luată în considerare. Nu se va face nicio
încercare pentru evaluarea daunelor asupra concurenţei în pieţele învecinate
– de amonte şi de aval - (precum în sub-capitolul 5.7). În evaluarea iniţială
utilizarea extinsă a datelor şi analiza acestora nu este luată în considerare.
Pentru a efectua evaluarea iniţială, un oficial poate revizui lista de
verificare a concurenţei din Caseta 10 de mai jos pentru a examina dacă o
propunere de reglementare are potenţial semnificativ pentru impacturi anti-
concurenţiale. Lista de Verificare a Concurenţei furnizează o serie de
intrebări simple desemnate să extragă potenţialul pentru impact anti-
concurenţial fără să ceară cunoştinţe extinse industriale. Se consideră că nu
multe reglementări vor conduce la preocupări semnificative în materie de
concurenţă după cum au fost identificate în lista de verificare.
Obiectivul va consta în supunerea diverselor reguli şi reglementări la
filtrul de mai sus pentru a realiza o evaluare iniţială a posibilelor daune
asupra concurenţei. Raspunsul „da” la oricare dintre articolele menţionate
în lista de verificare a concurenţei va justifica o revizuire mai detaliată a
regulii sau reglementării analizate, deoarece poate semnaliza o preocupare
semnificativă privind concurenţa. Aceasta poate declanşa «o evaluare
completă» menţionată în subcapitolul 6.2 de mai jos.
Multe reglementări pot fi complexe ca structură (de exemplu clauzele şi
reglementările de vechime asupra conţinutului şi standardelor) şi vor
necesita o analiză atentă pentru a evalua posibilele daune asupra
concurenţei. Totuşi, există unele reguli şi reglementări care pot fi contrazise

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 153
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

mai uşor pentru a reduce concurenţa dacă nu există o justificare


convingătoare de interes public. Acestea merită o cercetare atentă şi includ:
 Publicitatea. Atenţia principală trebuie concentrată pe publicitatea restrictivă
falsă sau înşelătoare. În plus, impunerea restricţiilor asupra publicităţii pentru
produse precum alcool şi tutun poate avea justificări puternice de interes
public precum acelea legate de sănătate şi consumul de către minori. În afara
acestor consideraţii, restricţiile asupra publicităţii ar trebui privite foarte
sceptic;
 Excluderea de la aplicarea legilor concurenţiale. Excluderea parţială sau
completă a industriilor potenţial concurenţiale sau a întreprinderilor specifice
de la aplicarea dreptului concurenţei trebuie înlăturată. Justificarea interesului
public pentru aceste excluderi nu este adesea transparentă.
 Restricţiile explicite la intrare ar trebui privite cu scepticism doar dacă nu
constituie justificări convingătoare de interes public.
În plus, dacă propunerea cere orice formă de restricţie asupra preţurilor
bunurilor şi serviciilor, acestea trebuie revizuite cu atenţie deoarece pot avea
efecte dăunătoare cuprinzătoare asupra funcţionalităţii şi performanţei pe
termen lung a pieţelor. După cum am menţionat deja în subcapitolul 4.2.4,
restricţiile asupra preţurilor trebuie evitate ori de câte ori este posibil.

Box 10. Lista de verificare a concurenţei


pentru dirijarea evaluărilor privind efectul concurenţial
O evaluare a efectului concurenţei trebuie realizată dacă propunerea de
reglementare are oricare dintre următoarele 3 efecte:

(1) Limitează numărul sau gama de furnizori


Probabilitatea ca această situaţie să apară există dacă propunerea:
- acordă drepturi exclusive unei societăţi pentru a furniza bunuri sau
servicii
- stabileşte un procedeu de urmat pentru licenţă, aprobare sau autorizare
drept cerinţă de funcţionare
- limitează capacitatea anumitor furnizori de a furniza un bun sau serviciu
- creşte în mod semnificativ costurile de intrare sau ieşire de pe piaţă ale
unui furnizor
- creează o barieră geografică în ceea ce priveşte capacitatea societăţilor de
a furniza bunuri sau servicii, de a investi capitalul sau de a asigura

154 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

forţa de muncă

(2) Limitează capacitatea furnizorilor de a concura


Probabilitatea ca această situaţie să apară există dacă propunerea:
- Controlează sau influenţează substanţial preţurile pentru bunuri şi
servicii
- Limitează libertatea furnizorilor de a face reclamă sau a lansa pe
piaţă produsele şi serviciile lor
- Stabileşte standarde pentru calitatea produsului care asigură un
avantaj anumitor furnizori în comparaţie cu alţii sau care depăşesc
nivelul pe care l-ar alege mulţi cumpărători bine informaţi
- Creşte semnificativ costurile de producţie pentru anumiţi furnizori în
comparaţie cu alţii (în special prin tratarea diferită a celor existenţi pe
piaţă faţă de nou veniţi)

(3) Reduce interesul furnizorilor de a concura în mod viguros


Probabilitatea ca această situaţie să apară există dacă propunerea:
- creează un regim de auto-reglementare sau co-reglementare
- solicită sau încurajează obţinerea de informaţii privind producţia
furnizorilor, preţuri, vânzări sau costuri care urmează să fie publicate
- Scuteşte activitatea unei anumite fabrici sau grup de furnizori de la
punerea în funcţiune a dreptului general al concurenţei
- Reduce mobilitatea cumpărătorilor între furnizorii de bunuri şi
servicii prin creşterea costurilor explicite sau implicite asociate
schimbării furnizorilor

6.2 Evaluarea completă


Evaluarea completă trebuie realizată dacă evaluarea iniţială sugerează că
reglementarea are potenţial să aducă prejudicii concurenţei. Un aspect în
special care necesită o analiză atentă este problema costurilor.
O temă comună în cuprinsul multor reglementări este aceea că impun
costuri participanţilor pe piaţă. Problema costurilor impuse de reglementare
asupra înteprinderilor existente şi potenţialilor nou-veniţi este una
semnificativă şi va fi adresată în mod tipic în detaliu în cadrul analizei
standardizată beneficiu-cost a evaluărilor reglementare. Stabilirea
conţinutului şi a standardelor, clauzele de vechime, costurile de transfer,
repoziţionarea produselor, printre altele, au potenţialul de a impune costuri
semnificative înteprinderilor. Ceea ce este important este faptul că aceste
costuri pot fi asimetrice şi semnificative. De exemplu, firmele mai mici pot

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 155
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

fi afectate mai mult în mod negativ dacă noile standarde de calitate sau
mediu obligă firmele să efectueze cheltuieli de investiţie şi cheltuieli cu
cercetarea-dezvoltarea sau atunci când există efecte asimetrice datorită
producţiei de capital. Dacă o companie a achiziţionat capital relativ recent,
presupunând că regulile vechi vor prevala, atunci costurile lor necesare
pentru a îndeplini noile reguli pot fi mai mari în comparaţie cu altă firmă al
cărei capital social este relativ vechi şi aproape de a fi înlocuit. Astfel,
pentru multe reglementări, evaluarea costurilor impuse de reglementare este
de o importanţă majoră în evaluarea efectelor concurenţiale. În acestă
dimensiune, există sinergii clare între procesul de evaluare a reglementării
standard şi evaluarea concurenţei deoarece evaluarea costurilor impuse de
reglementări formează o parte a evaluărilor de reglementare standard
beneficiu-cost. Aceste date şi informaţii obţinute din evaluările de
reglementare pot fi utilizate pentru a face evaluări ale nivelului de costuri
impuse şi dacă acestea sunt asimetrice.

În unele situaţii evaluarea costurilor va fi relativ uşoară, dar în altele va


impune provocări semnificative. De exemplu, dacă reglementările noi de
mediu pentru companiile generatoare de electricitate necesită echipamente
noi, precum filtrele de poluare, costurile acestora pot fi imediat disponibile.
În alte situaţii, ca de exemplu reglementările privind conţinutul produsului
sau standardelor, unde cheltuielile de cercetare-dezvoltare noi trebuie să fie
efectuate de întreprinderi, estimarea costurilor este mai complicată.
Evaluarea magnitudinii costurilor şi dacă acestea au impact asimetric în
funcţie de tipul de afacere şi tipul de capital, va trebui realizată de la caz la
caz. Ceea ce este clar, e faptul că o asemenea evaluare poate fi critică pentru
evaluarea efectelor reglementării la intrare, la ieşire şi pentru concurenţă
viitoare pe piaţă.
Evaluaţi dacă reglementarea ar putea să:
1. Impună bariere la intrare pe piaţă a noilor întreprinderi.
Reglementări care restricţionează explicit intrarea sau impun bariere
asupra fluxului de bunuri şi servicii sunt cazuri evidente. Alţi candidaţi
în această categorie – care pot fi priviţi ca implicit restricţionând
intrarea- includ reglementările care stabilesc conţinutul şi standardele,
clauzele de vechime, oferind sau extinzând drepturi de exclusivitate,
costurile de transfer sau repoziţionarea produsului.

2. Forţeze anumite tipuri de întreprinderi existente (de exemplu firmele


mici) să iasă de pe piaţă.

156 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Incluse în această categorie ar fi stabilirea noilor standarde sau conţinut,


clauze de vechime, oferirea sau extinderea drepturilor de exclusivitate,
costurile de transfer, noile reglementări (explicite sau implicite) asupra
fluxului de bunuri şi servicii pe pieţele regionale sau locale şi
repoziţionarea produsului.

3. Să crească preţul bunurilor şi serviciilor.


Concluzia acestui articol va fi, parţial, derivată din cuprinsul punctelor 1
şi 2 de mai sus. De exemplu, dacă o restricţie anume ar putea reduce intrarea
sau forţa ieşirea de pe piaţă, există o probabilitate ca preţurile să crească. În
plus, există o probabilitate ca preţurile să crescă dacă există restricţii asupra
publicităţii; dacă mecanismele care permit cooperarea extinsă între
întreprinderile comerciale conduc la complot; şi dacă mecanismele de auto-
reglementare duc la coordonarea preţurilor şi coluziune; şi scutirea parţială
sau totală a industriilor sau întreprinderilor specifice de la aplicarea legilor
concurenţei.

4. Reduce varietatea de produse


Referitor la articolul 4, concluzia acestui articol, în parte, poate fi
derivată din cuprinsul punctelor 1 şi 2 de mai sus. De exemplu, dacă o
anumită regulă sau reglementare ar putea scădea concurenţa prin
reducerea intrării sau forţarea ieşirilor, există probabilitatea ca piaţa să
aibă de suferit din cauza lipsei de varietate.

5. Creşte semnificativ concentraţia pe piaţa relevantă.


O descriere în profunzime a pieţei specifice (afectate) şi o evaluare a
posibilei creşteri în ceea ce priveşte concentrarea firmelor ar fi
folositoare în măsurarea probilităţii unui comportament anti-
concurenţial. Capitolul 3 a discutat despre probleme legate de definiţia
pieţei şi concentrarea pieţei, şi Anexa A evidenţiază aspectele privind
dimensiunile. După cum s-a sugerat anterior în cuprinsul acestui
document, este important de menţionat că în timp ce datele de
concentrare sunt un punct necesar de debut pentru analiză, evaluarea
corespunzătoare a efectelor puterii pieţei vor trebui să ia în considerare
aspectele legate de barierele la intrare şi comportamentul concurenţial al
companiilor existente. De exemplu, concentrarea mare pe piaţa
relavantă atunci când se adaugă şi barierele la intrare vor conduce la o
probabilitate semnificativă a puterii de piaţă.

6. Reduce innovaţia.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 157
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Liniile directoare cu caracter cuprinzător pentru acest aspect au fost


trasate deja în cuprinsul capitolului 5. Acestea includ evaluarea intrării
şi ieşirii şi extinderea costurilor impuse de reglementarea
întreprinderilor. Dacă consecinţa unei reglementări poate fi concurenţa
redusă pe piaţă, aceasta poate duce la descreşterea inovaţiei. De
asemenea, dacă costurile de conformare la cerinţele reglementărilor sunt
mari, aceasta poate devia resursele companiei de la activităţile inovative
către îndeplinirea obiectivelor de reglementare.

7. Afecteze pieţele din aval şi din amonte.


Această problemă a fost discutată în cuprinsul sub-capitolului 5.7.
Impactul asupra pieţelor asociate poate fi evaluat în două etape, exact
cum a fost cazul pieţei iniţiale în cauză.

6.3 Alternative propuse


As noted in section 5, alternatives to the proposed regulation will have
to be outlined and an assessment of their competition concerns noted.
După cum a fost menţionat in capitolul 5, alternativele la reglementarea
propusă vor fi subliniate şi va nota evaluarea preocupările în materie de
concurenţă.

7. Observaţii finale

Păstrarea obiectivelor generale economice şi sociale ale reglementărilor


în vedere, evaluarea impactului regulilor şi reglementărilor asupra
concurenţei pe pieţe, pot servi la realizarea unor importante obiective
economice. Economiile înfloresc când pieţele sunt relativ concurente
deoarece acest lucru constrânge întreprinderile să devină mai eficiente şi
inovative. Recompensele pe termen lung pentru economiile naţionale pot fi
semnificative în termenii unei mai bune alocări a resurselor, preţuri mai
mici, poziţie concurenţială îmbunătăţită faţă de partenerii de comerţ şi
creştere economică mai mare şi bunăstare. În mod tradiţional, în momentul
conceperii reglementărilor, guvernele nu au acordat atenţia cuvenită
impactului reglementărilor asupra extinderii concurenţei pe piaţă. În timp ce
efectele concurenţei nu pot înlocui unele dintre scopurile economice şi
sociale care sunt urmărite prin reglementări, este recunoscut din ce în ce mai
mult că minimizarea efectelor adverse asupra concurenţei poate obţine
dividende semnificative. În ultima vreme, multe guverne naţionale au iniţiat
paşi în evaluarea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor reguli şi

158 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

reglementări pentru a reduce daunele asupra creşterii economice şi


bunăstării.
În timp ce iniţiativele pentru îmbunătăţirea eficienţei reglementărilor
câştigă teren, există destul de puţine surse de ghidare disponibile despre
modalitatea de evaluarea a impactului diferitelor reguli şi reglementări
asupra concurenţei. Acest document constituie un pas important către
îndreptarea acestui neajuns.

Acest document trasează conceptele şi cadrul utilizat la aplicarea legii


concurenţei pentru a asigura înţelegerea aspectelor cheie în materie de
concurenţă. Se discută despre tipuri diferite de reguli şi reglementări care au
potenţialul de a limita concurenţa în mod nejustificat şi trasează un cadru
general pentru a asigura consiliere asupra felului în care organele de
reglementare şi oficialii politici-publici pot evalua impactul asupra
concurenţei. În acelaţi timp cu dezbaterea diferitelor tipuri de reglementări,
documentul a oferit de asemenea anumite perspective interne despre
modalitatea de planificare a căilor de evaluare a efectelor concurenţei şi de
minimizare a consecinţelor negative.
Orientările conţinute în cuprinsul acestui document sunt destinate să
furnizeze o introducere în problemele concurenţei pentru oficialii în materie
de reglementare care caută să analizeze impactul asupra pieţei rezultat în
urma aplicării reglementărilor şi alte acţiuni ale guvernelor şi organizaţiilor
profesionale. Pe de altă parte, abordarea subliniată aici ar putea să fie inclusă
ca un singur element în cadrul unui proces mai amplu de evaluare a
reglementării. În acest caz, se aşteaptă ca o evaluare detaliată în domeniul
concurenţei să fie realizată numai în acele cazuri în care a existat un impact
semnificativ advers asupra condiţiilor concurenţiale. Pe de lată parte, această
abordare ar putea să fie utilizată pentru a-i împuternici pe responsabilii
politici să ia în considerare, într-o mai mare măsură, impactul asupra
concurenţei rezultat în urma aplicării reglementărilor şi directivelor variate.
În ansamplu, cadrul pentru evaluările concurenţei prezentate în acest
document este susceptibil de a ajuta oficialii de reglementare să-şi
aprofundeze cunoştinţele despre conceptele şi instrumentele aplicării legii
concurenţei şi apoi să le utilizeze în evaluarea impactului reglementărilor.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 159
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

În general, evaluările concurenţei care se concentrează pe evaluarea


impactului asupra rezultatelor pieţei ca urmare a aplicării politicilor
guvernamentale, şi regulilor şi restricţiilor impuse de către organizaţiile
profesionale, pot furniza informaţii valoroase pentru creşterea eficienţei şi
competenţei regulilor şi reglementărilor şi pot duce la rezultate îmbunătăţite
pentru consumatori, la o bunăstare sporită şi la creştere economică.

160 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Bibliografie

Ascher, Bernard. “Către o piaţă fără frontiere pentru servicii profesionale.”


Institutul American Antitrust, 2004.
Becker, Randy, şi Vernon Henderson. “Efectele reglementării privind calitatea
aerului asupra industriilor poluante,” Jurnal de economie politică 108, 2000.
Bhattacharjea, Aditya. “Politica din India în domeniul concurenţei: O evaluare,”
Document de lucru, 2003. Disponibil la SSRN:
http://ssrn.com/abstract=440080
Bresnahan, T., P. Reiss.“Intrarea şi concurenţa pe pieţele concentrate,” Jurnal
de economie politică 99, 1991, 977-1009.
Bush, Nathan. “ Politica din China în domeniul concurenţei: o singură lege nu
este de ajuns,” China Business Review, 2006.
Cassidy, B. “Pot fi armonizate politicile în domeniul concurenţei din Australia şi
SUA?” Discurs, Comisia australiană pentru concurenţă şi consumatori,
2001.
Cavaliere, Alberto, Fabio Frontoso Silvestri şi Giorgio Tanasso. “Acorduri
voluntare drept mecanisme pentru schimbul de informaţii: Concurenţa,
reglementarea în materie de mediu şi bunăstarea,” Document de lucru,
Università di Pavia, (Septembrie) 2001.
Caves, Richard. “Organizaţia industrială şi constatări recente privind cifra de
afaceri şi mobilitatea firmelor,” Jurnal de literatură economică, 1998, 1947-
1982.
Clyde, P.S. and J.D. Reitzes. “Eficacitatea coluziunii în bata imunităţii antitrus:
Cazul conferinţelor maritime de linie.” Comisia Federală de Comerţ din
Statele Unite, Biroul de raportări economice privind personalul, decembrie,
1995.
Czech Business Weekly. “Producerea berii în UE”, ianuarie 2006.
Deighton-Smith, R., Harris, B. şi Pearson, K. “Reformarea reglementării privind
profesiile,” Consiliul Naţional al Concurenţei, Document în dezbatere,
AusInfo, Canberra, 2001.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 161
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

DGXV Report. “Rolul, poziţia şi responsabilitatea auditorului statutar în


Uniunea Europeană,” Comisia Europeană, 1996.
Djankov, S., La Porta, R., Lopez-de-Silanes, F., Schleifer, A. “Reglementarea
privind intrarea,” Jurnal trimestrial de economie 117, 2002, 1-37.
Dunne, Timothy, Mark Roberts şi Larry Samuelson. “Modele pentru intrarea şi
ieşirea firmelor în cadrul producţiei din SUA,” Jurnalul RAND de economie
19, 1988, p.495-515.
Eekhoff, J. (Ed.). Politica în domeniul concurenţei în Europa. Springer, 2004.
Fazzari, Stephen, R. Glenn Hubbard, şi Bruce Peterson, „„Constrângeri
financiare şi investiţii corporative,‟‟ Jurnalul Brookings privind activitatea
economică 1, 1988, 141–195.
Financial Times (April, 14), 2006. “Produsele GM aprobate în timp ce la
Bruxelles se verifică Organizaţia pentru siguranţa alimentaţiei.”
Ghosal, Vivek. “Concurenţa pe pieţele internaţionale ale serviciilor poştale: Ar
trebui abrogate prevederile privind retransmiterea corespondenţei ale
Uniunii poştale universale?” Publicaţie despre legislaţia în domeniul
concurenţei şi economie,” 2002, p.205-222.
Ghosal, Vivek. “Schimbarea de regim în antitrust,” Document de lucru,
Institutul de tehnologie din Georgia, 2006.
Ghosal, Vivek. “Descoperirea cartelelor: Interacţiuni dinamice între
investigaţiile antitrust civile şi penale,” Jurnal de drept al concurenţei şi
economie, 2007.
Glaeser, Edward, şi Andrei Schleifer. “Un proces pentru reglementara
cantităţii,” Biroul naţional de cercetări în domeniul economic, Document în
lucru Nr. 8184, 2001.
Goodpaster, Gary, şi David Ray. “Bariere împotriva comerţului şi cetăţenilor şi
descentralizarea,” Jurnal semestrial indonezian 3, (Septembrie) 2000.
Goodwin, Edward. “Restricţii cantitative şi legislaţia în materie de mediu a CE,”
Environmental Focus, Universitatea din Nottingham, Şcoala de drept, 2001.
Guvernul Australiei. “Acordul privind principiile concurenţei,” Clauza 5 (1),
1996.
Greenberg, Paul A. Preţurile ţintă a şase linii aeriene pe site-urile de călătorii, E-
Commerce Times, 29 iunie, 2000.
http://www.ecommercetimes.com/news/articles2000/000629-9.shtml
Harding, C., J. Joshua. Reglementarea cartelurilor în Europa: Un studiu asupra
controlului legal privind delincvenţa corporatistă. Cambridge: Oxford
University Press, 2004.

162 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Hay, G., D. Kelley. “Studiu empiric al conspiraţiilor privind determinarea


preţurilor,” Jurnal de drept şi economie 17, 1974, 13–38.
Homma, T. “Concept grandios pentru politica concurenţei în secolul 21 iniţiat
de Comisia din Japonia competentă în domeniul concurenţei,” Discurs al
Comisarului, 2002.
Jaguar Consulting Pty Ltd. “Identificarea şi examinarea principiilor celor mai
bune practici pentru reglementarea naţională,” un document pregătit pentru
Comisia naţională de transport, (noiembrie), 2003.
King, Rawle O. “Asigurarea de răspundere civilă pentru neglijenţă profesională
în domeniul medical şi legea McCarran-Ferguson,” Raportul serviciului de
cercetare pentru congresului, 2003.
Kleiner, Morris, and Robert Kurdle. “Afectează reglementarea rezultatele
economice,” Jurnal de drept şi economie 43, 2000, 547-82.
Landgrebe, Jonathan. “Piaţa de telecomunicaţii mobile din Germania şi Europa:
Analiza cadrului de reglementare,” Document de lucru - Universitatea
Ludwig-Maximilians (Munhen), 2004.
Langley, Alison. “Problema din ce în ce mai importantă a obezităţii înseamnă că
societăţile americane trebuie să se confrunte cu o examinare sporită peste
hotare,” New York Times News Service, (9 August ) 2003.
Legnetti, Paul. “Cerneala, vopseaua şi aplicaţiile din plastic,” prezentat la
conferinţa anuală privind reducerea deşeurilor periculoase şi reglementarea
în materie de mediu,” (Septembrie) 1992.
Lexchin, Joel. “Coduri de auto-reglementare voluntară: la ce trebuie să ne
aşteptăm?” Jurnal american de bioetică, p. 49-50, 2003.
Littlefield, Timothy R. “Reglementarea FDA privind dispozitivele de
remodelare cranială,” Jurnal de protezare şi ortotică 16, 2004, p.35-38.
MacAvoy, Paul. Reglementarea în domeniul industriei. New York: W.W.
Norton & Company, 1992.
Institutul Global McKinsey, Realizarea ratei de ocupare, Washington D.C.:
McKinse and Company, 1994.
Motta, M. Politica în domeniul concurenţei. Cambridge University Press, 2004.
Muris, Timothy J. “Crearea unei culturi a concurenţei: Rolul esenţial al
propagandei în materie de concurenţă,” Comitetul Internaţional al reţelei de
concurenţă privind Autorităţile pentru promovarea concurenţei şi politica
antitrust, Napoli, Italia, (28 septembrie) 2002.
New York Times. “Şeful FTC face apel la teoria inflaţiei agenţiilor,” (8
octombrie) 1974.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 163
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Netz, Janet. “Reglementarea preţurilor: Privire de ansamblu (netehnică),” in


Bouckaert, Boudewijn şi De Geest, Gerrit (eds.), Enciclopedia de drept şi
economie, Volumul III, Reglementarea contractelor. Cheltenham, Edward
Elgar, 2000.
NordREG. “Piaţa nordică integrată a energiei electrice pentru utilizatorii finali:
fezabilitate şi obstacole identificate,” Organisme de reglementare nordice în
domeniul energiei, 2006.
Autoritatea competentă în domeniul concurenţei din Regatul Unit. “Costuri de
transfer,” Document de dezbateri economice 5 (Anexa C – studii de caz), Un
raport pregătit pentru Autoritatea competentă în domeniul concurenţei din
Regatul Unit şi pentru Departamentul de Comerţ şi Industrie de către
profesori universitari în cercetarea economică naţională, aprilie 2003.
Autoritatea competentă în domeniul concurenţei din Regatul Unit. “Controlul
reglementărilor privind intrarea şi serviciile farmaceutice cu amănuntul în
Regatul Unit,” ianuarie2003.
Ogando, Joseph. “Plase de siguranţă,” Design News, 2003.
Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică. “Raportul OCDE privind
reforma reglementară: sinteză,” 1997.
Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică. “Reforma reglementară în
Japonia: rolul politicii în domeniul concurenţei în cadrul reformei
reglementare,” 1999.
Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică. “Concurenţa pe piaţa
serviciilor locale: managementul deşeurilor solide,” 2000.
Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică. “Aspecte privind concurenţa
şi reglementarea în industria farmaceutică,” 2001.
Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică. “Politici reglementare în
ţările membre ale OCDE: de la intervenţionism la guvernarea reglementară,”
2002.
Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică. “Analiza impactului de
reglementare: Inventar,” 2004.
Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică. “Principii directoare pentru
calitatea şi performanţa reglementară,” 2005.
Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică. “Concurenţa prin merite,”
2005.
Panchapakesan, Bala. “Reorientarea în vremuri dificile din punct de vedere
economic,” PaperAge, (octombrie) 2003, p.34-37.
Pitofsky, Robert. “Auto-reglementarea şi antitrustul,” Discurs susţinut de
Preşedintele Comisiei Federale din SUA pentru comerţ, 1998.

164 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Richardson, J.D., Graham, E.M. (Eds.). Politica globală în domeniul


concurenţei. Institutul pentru economie internaţională, 1997.
Rubin, Paul. “Reglementarea informaţiilor (inclusiv reglementarea privind
publicitatea,” în Bouckaert, Boudewijn şi De Geest, Gerrit (eds.),
Enciclopedia de drept şi economie, Volumul III, Reglementarea contractelor.
Cheltenham, Edward Elgar, 2000.
Salies, Evens. “O măsură de transfer a costurilor pe piaţa cu amănuntul a
energiei electrice din Marea Britanie,” Observatoire Français des
Conjonctures É conomiques, (ianuarie) 2006.
Sappington, David şi Gregory Sidak. “Comportament anti-concurenţial de către
întreprinderile deţinute de stat: stimulente şi capacităţi,” în A concura cu
Guvernul: Comportament anti-concurenţial şi întreprinderi publice, Rick
Geddes (Ed.), Institutul Hoover, 2004.
Schiffrin, Anya. “Băncile de investiţii cel mai bine cotate din SUA supuse
microscopului politicii antitrust,” (1 decembrie, 2000).
http://www.cnn.com/2000/TECH/computing/12/01/banks.antitrust.idg/index
.html
Stephen, Frank, şi James Love. “Reglementarea profesiei legale,” în Bouckaert,
Boudewijn şi De Geest, Gerrit (eds.), Enciclopedia de drept şi economie,
Volumul III, Reglementarea contractelor. Cheltenham, Edward Elgar, 2000.
Sutton, John. “Moştenirea Gibrat,” Jurnal de literatură economică, 1997, 40-59.
Sutton, John. Costuri irecuperabile şi structura pieţei. Cambridge: MIT Press,
1992.
Sutton, John. Tehnologia şi structura pieţei. Cambridge: MIT Press, 1996.
Terzic, Branko, Berthold Wurm şi Yorck Dietrich. “Germania: Preluarea
conducerii în sectorul de energie electrică şi gaze naturale,” Rapoarte
privind utilităţile publice, ianuarie 2000. http://www.pur.com/pubs/3382.cfm
Valentine, Debra. “Auto-reglementarea în industrie şi aplicarea politicii
antitrust,” Discurs susţinut de către consilierul general al Comisiei Federale
din SUA în materie de comerţ, 1998.
Viscusi, W.K., Harrington, J.E., Vernon, J.M., Economia reglementării şi
antitrustului. Cambridge: MIT Press, 2005.
Wadhwa, Mayank. “Spaţiu de parcare pentru săraci: restricţii impuse asupra
comercializării şi circulaţiei produselor agricole în India,” documente de
cercetare în stagiatură, Centrul pentru societatea civilă, 2001.
White, Lawrence J. “De ce protejează SEC cei trei mari evaluatori de
obligaţiuni?” The American Banker, (June 29) 2001.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 165
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Anexa A.

DEFINIŢIA ŞI ANALIZA STRUCTURII PIEŢEI

În cazul în care un regulament pare a avea efecte negative semnificative


asupra concurenţei, ar fi util să se realizeze o analiză mai formală a pieţei
relevante în cauză şi a structurii sale, ca parte a unei evaluări mai detaliate în
etapa a doua. Această analiză este în armonie cu analiza efectuată de către
autorităţile din domeniul concurenţei. Având în vedere acest lucru, ar putea
rezulta beneficii din consultarea cu alte părţi ale guvernului care au
experienţă politică în domeniul concurenţei.1
O întrebare valabilă care se pune este: de ce ar putea o analiză formală a
definiţiei pieţei şi structurii pieţei să ajute în evaluare concurenţei în materie
de reglementări? Unul din obiectivele unei analize formale ar fi acela de a
evalua riscul de comportament anti-concurenţial şi de exercitare a puterii de

1 Legislaţia care favorizează concurenţa devine din ce în ce mai puternică şi este


aplicată din ce în ce mai eficient în multe ţări. Uniunea Europeană a fost martoră la
schimbări importante în aplicarea regulilor privind concurenţa şi solicită o mai mare
vigilenţă pentru a asigura competitivitatea pe pieţe. Contribuţiile la Eekhoff (2004)
constituie un caz pentru vigilenţa politicii în materie de concurenţă în noile sectoare
liberalizate din Europa pentru a asigura concurenţa şi creşterea. Punerea în aplicare a
acordurilor de stabilire a preţurilor a suferit o mare schimbare în Europa; Harding şi
Joshua (2004) detaliază transformările. Motta (2004, p. 9-17) oferă o imagine de
ansamblu a politicii în domeniul concurenţei în ţările europene selectate şi în cuprinsul
UE. Japonia şi Australia au pus, de exemplu, noi accente pe politică în domeniul
concurenţei şi au dezbătut legislaţia de armonizare cu principalii parteneri comerciali
(Cassidy 2001, Homma 2002, OCDE 1999, şi Richardson şi Graham 1997). Statele
Unite a cauzat în mod semnificativ punerea în aplicare a legislaţiei împotriva cartelurilor
în ultimele două decenii; Ghosal (2006) discută aceste schimbări. Se aşteaptă ca China
să adopte legislaţia împotriva monopolurilor undeva în perioada 2006-07, după peste
zece ani de deliberări (Bush, 2006). India a aprobat în 2002 noua lega privind
concurenţa şi a înfiinţat Comisia de Concurenţă (Bhattacharjea, 2003). În acest context,
ar putea exista sinergii semnificative între personalul guvernului care aplică legile
concurenţei şi cei care realizează evaluările de reglementare.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 167
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

piaţă. Aşa cum am descris în mai multe locuri în capitolul 4, numeroasele


tipuri de reguli şi reglementări în vigoare pot conduce la bariere la intrarea şi
ieşirea firmelor de pe piaţă, ceea ce conduce la modificări în structura pieţei.
Reducerea intrărilor şi/sau creşterea ieşirilor poate în mod semnificativ spori
concentrarea pieţei şi probabilitatea de exercitare a puterii de piaţă şi
comportamentului anti-concurenţial. În măsura în care concentrarea pieţei
are o legătură cu riscul de comportament anti-concurenţial, este utilă
examinarea acestei probleme în mod formal. Articolul clasic elaborat de
Hay şi Kelley (1974), de exemplu, arată legăturile clare dintre structura
pieţelor - număr mic de firme şi nivel înalt de concentrare - şi apariţia
coordonării preţurilor şi cantităţilor (coluziune). După ce piaţa relevantă a
fost definită formal, apoi, în concordanţă cu liniile directoare ale ţării
privind limitele critice de concentrare, o evaluare poate fi făcută cu privire la
prejudiciul probabil asupra concurenţei. Încă o dată notăm că, în timp ce
concentraţia de date este utilă pentru evaluarea riscului de putere de piaţă, o
evaluare completă a efectelor puterii de piaţă va trebui să ia în considerare
aspectele legate de bariere la intrare precum comportamentul firmelor
prezente pe piaţă.
În continuare vom parcurge procesul de definire a pieţei relevante -
semnificativă din punct de vedere economic. O întrebare-cheie care se pune
este: Este produsul vândut de către o firmă un bun înlocuitor pentru acela
vândut de către o altă firmă? Măsura în care cele două produse ale firmelor
sunt bune substitute depinde de factori cum ar fi caracteristicile produsului
şi poziţia geografică. Să luăm în considerare câteva exemple:
 Automobile sunt foarte diferenţiate în funcţie de caracteristicile acestora.
Consumatorii care merg la cumpărături pentru a achiziţiona un automobil de
lux de capacitate mare precum Rolls Royce nu fac parte din acelaşi grup cu
aceia care caută să cumpere o maşină mică economică, cum ar fi Smart Car.
Cu alte cuvinte, aceste două maşini nu sunt considerate, de obicei, de către
consumatori, ca fiind potenţial substitute. În contrast, porumbul produs în
două ferme vecine poate fi practic identic la gust şi caracteristici, caz în care
consumatorii ar considera că acestea sunt produse foarte bune de substituţie
(dacă nu perfecte).
 Un producător care vinde energie electrică în Norvegia nu concurează cu un
producător care vinde energie electrică în Portugalia. În mod similar,
vânzătorii de energie electrică în statul California nu concurează cu vânzătorii
din Florida. Constrângerile privind transferul garantează separarea acestor
pieţe din punct de vedere geografic. Cu alte cuvinte, furnizarea de energie
electrică pe o piaţă nu poate fi un substitut pentru cealaltă pieţă, separată din
punct de vedere geografic. Din contră, creioanele folosite în şcoli, care sunt
fabricate de producători diferiţi sunt disponibile peste tot în ţară şi nu există
nici o separare geografică a acestei pieţe.

168 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Astfel, atunci când definim piaţa relevantă, trebuie să luăm în


considerare firmele şi produsele care sunt în concurenţă directă unele cu
altele şi acest lucru necesită o evaluare atentă a:
 Produsului relevant;
 A zonei geografice relevante.

Din exemplele de mai sus, piaţa pentru automobile mici trebuie definită
ca fiind diferită de piaţa automobilelor mari de lux. Şi grupul de firme care
vinde energie electrică într-o parte a ţării (de ex. California) poate să fie
diferit de cel localizat în alt stat (de ex. Florida).
Definirea pieţei relevante este importantă pentru a evalua impactul
potenţial asupra consumatorilor. Să luăm în considerare câteva exemple:
 Dacă producătorii de energie electrică din California se angajează în practici
comerciale care pot fi dăunătoare concurenţei - cum ar fi determinarea
preţului – se aşteaptă ca acest lucru să aibă un impact negativ asupra
consumatorilor de energie electrică din California, dar să nu influenţeze în
niciun mod consumatorii din Florida.
 Să presupunem că un nou regulament la nivel naţional ridică standardele de
siguranţă pentru utilajele cu raze-X pentru a reduce nivelul radiaţiilor emise
de acestea. Prin urmare, firmele se vor angaja la noi cheltuieli destinate
cercetării şi dezvoltării pentru a atinge noile standarde de reglementare. Unele
întreprinderi au posibilitatea de a îndeplini, într-o perioadă scurtă de timp,
standardele în mod rentabil, în timp ce altele eşuează şi trebuie să iasă de pe
piaţă. Un efect al prezentului regulament poate fi modificarea permanentă a
numărului de firme care concurează pe această piaţă şi creşterea potenţiala a
puterii de piaţă şi a preţurilor cu care se confruntă consumatorii. Aceste efecte
vor trebui să fie evaluate pe pieţele specifice produsului afectat de noul
regulament în materie de siguranţă.
 Accesul la reţeaua de telecomunicaţii a companiilor existente pe piaţă este
crucial pentru nou-veniţi pentru a pătrunde pe piaţă şi a concura. Să
presupunem că o ţară adoptă reguli prin care proprietarii de reţea (companii
existente pe piaţă) nu trebuie să împartă reţeaua cu concurenţii. Această
decizie este susceptibilă să aibă un impact negativ pe mai multe pieţe, cum ar
fi (a) servicii de telefonie pe distanţă lungă, (b) servicii de telefonie internă şi
(c) internet de mare viteză. Impactul negativ al acestei hotărâri poate diferi
semnificativ pe aceste trei pieţe. Concurenţa pe pieţele serviciilor de internet
de mare viteză, de exemplu, poate fi afectată, în mod negativ, dacă
concurenţilor nu li se asigură accesul sigur şi adecvat la reţea.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 169
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Astfel, orice evaluare a concurenţei trebuie să fie direcţionata către piaţa


relevantă – semnificativă din punct de vedere economic –şi către companiile
care operează în cuprinsul ei.
După ce piaţa relevantă a fost definită, după consideraţii ale
caracteristicilor şi localizării geografice a produsului, o persoană poate avea
în vedere mai multe variabile care descriu structura acestei pieţe.
 Numărul firmelor: În general, cu cât este mai mare numărul de firme active
pe piaţa relevantă, cu atât sunt mai reduse preocupările despre puterea de
piaţă. Un număr mic de firme nu este neapărat dăunător pentru concurenţă -
depinde de mărimea barierelor la intrare şi potenţial de tipul de concurenţă
care prevalează (de ex. pieţe care funcţionează pe bază de licitaţii şi pieţe
obişnuite).2
 Distribuţia firmelor după mărime: Sunt firmele de pe piaţa relevantă relativ
egale ca mărime, sau există diferenţe substanţiale în ceea ce priveşte mărimea
lor? De exemplu, să presupunem că pe o piaţă 20 de firme desfăşoară
activităţi, dar distribuţia mărimii firmelor este foarte denaturată, cea mai mare
firmă beneficiind de 80% din cota de piaţă, iar restul de 19 firme deţin restul
de 20% din producţie. Dacă distribuţia mărimii firmelor este foarte
denaturată, acest aspect are implicaţii potenţiale pentru competitivitatea
pieţei. Putem foarte bine lua în considerare cazul în care o firmă dominantă,
care nu se confruntă cu o concurenţă eficientă din partea firmelor marginale
exercită o putere semnificativă pe piaţă.
 Concentrarea producţiei: Aceasta măsoară măsura în care capacitatea
vânzărilor sau producţiei este concentrată la câteva firme de pe piaţă. O
măsură simplă, de exemplu, este împărţirea vânzărilor totale de care sunt
responsabile cele 3 sau 4 firme mai mari de pe piaţă. Măsura care este de
obicei utilizată de către autorităţile politicii în materie de concurenţă este
indicele Herfindahl-Hirschman (IHH). Un indice mai mare indică o mai mare
concentrare de vânzări (sau capacitatea de producţie) în cadrul câtorva firme.
Creşteri ale indicelui sunt, în general, considerate responsabile pentru o mai
mare probabilitate de putere de piaţă, cu implicaţii pentru preţuri mai mari
plătite de către consumatori.

2. Bresnahan şi Reiss (1991), de exemplu, studiază intrarea pe pieţele locale de către


diverse servicii profesionale - medici, dentişti, şi alţii. Ei descoperă că, pornind de la un
furnizor monopolist, chiar şi intrarea unui furnizor adiţional conduce la o scădere
semnificativă a marjelor de profit, iar intrările suplimentare vor reduce marjele cu valori
mult mai mici. Rezultatele lor par să indice faptul că nu este neapărat nevoie de un
număr mare de concurenţi pentru a obţine preţuri mici pentru consumatori şi marje mici
pentru producători.

170 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

În combinaţie, variabilele asociate numărului de firme, distribuţia


mărimii firmelor şi concentraţia producţiei pot fi folosite pentru a obţine o
imagine amplă a structurii pieţei relevante, permiţându-ne să emitem
aprecieri cu privire la competitivitatea de pe piaţa în cauză. Este important
să observăm că o mare concentrare sau prezenţa câtorva firme nu implică
capacitatea de exercitare a puterii de piaţă. Pentru o evaluare
corespunzătoare, se va examina de asemenea extinderea barierelor la intrare
şi a comportamentului competitiv al firmelor prezente pe piaţă. De exemplu,
o concentrare mai mare, cuplată cu bariere ridicate la intrare va conduce la
probabilitatea că firmele existente pe piaţă deţin capacitatea de a exercita
puterea de piaţă.
Caseta A1 prezintă informaţii pentru a ilustra conceptele structurii pieţei.

Caseta A1: Structura pieţei

Exemplul 1. O piaţă ipotetică.


Să considerăm o piaţă cu cinci societăţi cu cotele lor de piaţă de 40%, 25%, 20%, 10% şi 5%.
Distribuţia firmelor în funcţie de mărime este denaturată, în sensul că cea mai mare firmă deţine
un procent mare, dar cea de-a două şi a treia firmă deţin procente relativ apropiate.
 Proporţia concentraţiei producţiei a patru firme (C4) = 95%.
 Indicele Herfindahl-Hirschman (IHH) este definit după cum urmează. Fie N firme pe
piaţă şi Q producţia totală a tuturor firmelor de pe piaţa relevantă şi qi producţia firmei
N
qi
Q   qi . si  .
ith; i 1 Fie si cota de piaţă deţinută de firmă ith;
Q IHH este definit ca:
N
HHI   (si2 ).
i 1
Pe piaţa ipotetică de mai sus, IHH = 402+252+202+102+52= 2,750.
Exemplul 2: Cotele de piaţă pentru producţia de motoare destinată aparatelor de zbor
(cifre aproximative pentru 2001).
General Electric 42%; Pratt şi Whitney 32% şi Rolls Royce 26%. În timp ce General Electric are
cele mai mari cote, distribuţia în funcţie de mărime nu induce foarte mult în eroare.
 C4 = 100%.
 IHH = 1764+1024+676 = 3464.

Exemplul 3: Cotele de piaţă pentru browserii de internet (cifre aproximative pentru 2005).
Internet Explorer 85%; Firefox 5%; Mozilla 4%; AOL 2%; MSN 2%; Netscape 1%; şi Opera 1%.
Internet Explorer are cea mai mare cotă şi distribuţia în funcţie de mărime este foarte denaturată.
 C4 = 96%.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 171
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 IHH = 7225+25+16+4+4+1+1 = 7276.


Exemplul 4: Cotele de piaţă pentru lanţurile de magazine mari din Anglia (Sursă: BBC, 8
feb. 2006.)
Tesco 31%; Asda 17%; Sainsbury's 16%; Morrison‟s 11%; Somerfield 6%; Waitrose 4%; Iceland
2%; şi totalul pentru alte magazine (mai mici) 13%. Tesco şi-a dublat cota de piaţă în comparaţie
cu cel mai apropiat rival al său şi cotele pentru următoarele trei lanţuri sunt relativ egale. (În timp
ce calculele pentru IHH de mai jos presupune o piaţă naţională, cel mai probabil piaţa este de
natură să suporte unele segmentări geografice şi, în acest caz, proporţiile concentraţiei trebuie
calculate pentru fiecare piaţă segmentată din punct de vedere geografic. Dar nu intrăm în această
problemă aici.)
 C4 = 75%
 IHH (pentru primele 7 firme) = 961+289+256+121+36+16+4 = 1683.
Din exemplele 2-4 observăm că piaţa browser-erelor de Internet are cel mai mare IHH la 7276 şi
lanţurile de magazine din Marea Britanie cel mai mic IHH la 1683. Diferenţă mare a indicelui
IHH este generată datorită faptului că Microsoft deţine 85% din piaţă, dar cel mai important lanţ
de magazine Tesco are numai 31%. Indicele IHH este o măsură mai bună comparativ cu C4,
deoarece ia în considerare aspectele asociate distribuţiei în funcţie de mărime. Concluzia largă la
care se ajunge în cuprinsul analizei politicii în domeniul concurenţei este că pieţele cu indici IHH
mai mari au un potenţial mai extins de exercitare a puterii de piaţă.

Etapele de evaluare ar putea fi concepute, după cum urmează.

1. Definiţi produsul relevant şi piaţa din punct de vedere geografic

Acesta este un prim-pas crucial pentru a evalua corect impactul legii sau
al regulamentului. Considerăm câteva exemple ipotetice pentru a evidenţia
aspectele referitoare la produs şi la amplasarea geografică.
 Reglementare: Să presupunem că un guvern local dintr-o ţară a impus
restricţii privind transportul de mărfuri în regiune. Şi să presupunem că setul
de produse afectate sunt agricole. S-ar putea defini produsul şi localizarea
geografică, după cum urmează:
 Produs: În primul rând, inventariaţi toate produsele agricole care
sunt susceptibile de a fi afectate. Aceasta ne oferă o definiţie
mai largă a pieţei pentru produs. În al doilea rând, identificaţi
dacă există anumite produse (cartofi? porumb?) în întregul set
care sunt susceptibile de a fi afectate mai mult. Astfel, putem
avea definiţii ale unui produs la două niveluri: unul cuprinzător
şi unul restrâns.
 Geografie: Definiţia largă ar include întreaga regiune afectată.
Dacă de exemplu anumite părţi din regiune (Estul?) este afectată

172 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

cel mai mult, acest lucru ar putea constitui o definiţie restrânsă


din punct de vedere geografic.
 Reglementare: Să presupunem că o clauză de vechime permite staţiilor
existente generatoare de energie electrică să nu satisfacă noile standarde de
poluare pentru o perioadă de cinci ani, dar toate noile staţii (fie extinderea
firmelor existente sau nou-veniţi) trebuie să îndeplinească noile standarde.
 Produs: energie electrică.

 Geografie: Cel mai bun mod de a concepe determinarea


geografică ar fi acela de a considera dacă piaţa este segmentată
din punct de vedere al reţelei (de transfer) de energie electrică
sau este considerată ca un ansamblu integrat. În SUA, de
exemplu, dacă statul California adoptă o nouă legislaţie privind
mediu şi adaugă o clauză de vechime, este puţin probabil ca
acest lucru să afecteze piaţa din Florida. Astfel, ar fi cel mai
bine să considerăm statul ca piaţa relevantă din punct de vedere
geografic.
 Reglementare: Să presupunem că există o interdicţie privind reclamele la
televizor sau pe internet pentru serviciile efectuate de medicii veterinari.
 Produs: servicii veterinare
 Geografie: întregul teritoriu al ţării. Din moment ce restricţia se
aplică la toţi practicanţii profesiei respective, nu există nicio
segmentare a pieţelor din punct de vedere geografic.

2. Evaluaţi structura pieţei relevante

După ce piaţa relevantă a fost definită mai sus, începeţi prin a evidenţia
următoarele informaţii:
 Numărul de firme de pe piaţă. Aceasta ar fi o înregistrare a tuturor
întreprinderilor de pe piaţa relevantă. Dacă o înregistrare completă nu este
posibilă, cel puţin marii actori de pe piaţă trebuie identificaţi 3
 Distribuţia pe piaţă a firmelor în funcţie de mărime. În general, va fi dificil să
se obţină cota de piaţă deţinută de fiecare întreprindere. O idee generală poate

3. În mod ideal, se va dori şi obţinerea unei perspective privind numărul de potenţiali


nou-veniţi, deoarece acest lucru ar putea exprima mai exact mărimea posibilei
concurenţe. Dar această informaţie poate fi dificil de obţinut.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 173
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

fi obţinută prin gruparea întreprinderilor în întreprinderi mici, mijlocii şi mari


şi obţinerea numărului de întreprinderi din fiecare categorie.
 Concentrarea. Indexul Herfindahl-Hirschmann (IHH) de concentrare va fi
dificil de obţinut, în general, deoarece nivele de producţie exacte ale
întreprinderilor de pe piaţă pot fi dificil de obţinut. În cazurile în care acestea
sunt disponibile, se pot folosi cotele de piaţă ale marilor actori de pe piaţă
pentru a calcula acest indice. O măsură mai simplă, cum ar fi indexul de
concentrare pentru patru sau cinci firme poate fi mai uşor de calculat pentru
că sunt necesare mai puţine informaţii.
După cum s-a menţionat anterior, limitele specifice pentru concentraţia
pieţei sau numărul de firme care va fi folosit va fi stabilit conform
orientărilor specifice existente în fiecare ţară.

174 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Anexa B.

MODEL DE EVALUARE A CONCURENŢEI PENTRU


REGLEMENTĂRILE PRIVIND ACTIVITATEA DE TAXIMETRIE *

Această anexă oferă un model de evaluare a concurenţei pentru o


modificare a reglementările privind activitatea de taximetrie într-un oraş
ipotetic. În primul rând sunt descrise situaţia actuală şi acţiunile potenţiale.
Acestea sunt informaţiile de bază care ar trebui considerate dintr-o
perspectivă reglementară largă şi, prin urmare, nu sunt specifice pentru o
evaluare a concurenţei. După aceste materiale introductive, se furnizează un
model de evaluarea a concurenţei.
Acest model de evaluare este relativ scurt. Evaluări mai ample ar putea
fi luate în considerare, în special pentru pieţele cu impact economic mai
mare.

1. Situaţia de ansamblu

1.1 Istoric
Oraşul Touriste are un Consiliu Local care este autoritatea municipală
responsabilă de reglementarea industriei de taximetrie. În exercitarea
funcţiilor sale, obiectivul suprem al Consiliului Local este de a asigura că
pieţele care furnizează servicii de taximetrie funcţionează în mod eficient şi
livrează maxim de beneficii pentru consumatori, pentru industria de
taximetrie şi pentru economia globală. Touriste este un oraş cu o serie de
obiective turistice importante. 60% din călătoriile cu taxi din oraş sunt
generate de turişti. Pentru a proteja turiştii, Consiliul Local a menţinut în
trecut un cadru de reglementare a activităţii de taximetrie foarte strict.

* Acest model de evaluare a concurenţei a fost pregătit de Marta Troya-


Martinez.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 175
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

În ciuda nivelului ridicat de reglementare, numărul reclamaţiilor din


partea consumatorilor a fost destul de mare, în mare parte asociate cu
absenţa taxiurilor atât la orele de vârf cât şi pe timp de noapte. La cererea
Departamentului de Transport şi guvernului local, Consiliul Local a revizuit
reglementările în cauză. A constatat că reglementările existente nu au fost
întotdeauna în concordanţă cu interesul public şi a sugerat noi propuneri de
reglementare care sunt destinate:
 Să asigure funcţionarea eficientă a pieţei de taximetrie, garantând că
siguranţa, calitatea şi disponibilitatea sunt asigurate, în orice moment, din zi
şi an; şi
 Să ofere un beneficiu maxim consumatorilor, în acord cu interesul public.

1.2. Descrierea reglementărilor existente şi cadrului curent


Consiliul Local, mandatat prin Legea traficului, începând din 1978, are
obligaţia de a stabili reglementările privind industria de taximetrie, care are
trei dimensiuni: regulamentul privind intrare, regulamentul privind calitatea
şi regulamentul privind tarifele. Consiliul Local a acordat până în prezent
2562 licenţe în circulaţie. În ultimii trei ani, oraşul a emis un număr total de
25 de licenţe noi; prin urmare, a crescut numărul de licenţe disponibile cu 1
la sută.
Consiliul Local, autoritatea municipală de acordare a licenţelor prevede
ca toate persoanele care operează un taxi să deţină un permis de conducere
şi să fie supuşi unei verificări a antecedentelor înainte de a fi autorizate.
Potenţialii şoferi de taxi trebuie să îndeplinească standardele
guvernamentale cu privire la viabilitatea financiară, siguranţa pasagerilor şi
a publicului, precum şi în legătură cu întreţinerea vehiculului. Operatorii
trebuie să se asigure că taxiurile sub controlul lor îndeplinesc aceleaşi
condiţii.
În special, procedura de verificare a antecedentelor cere şoferilor de taxi:
 Să prezinte un extras bancar pentru ultimii cinci ani;
 Să treacă un control medical privind condiţia fizică;
 Să fie supuşi unei analize privind conduita la volan;
 Să treacă testele de cunoaştere a reţelei de drumuri locale şi de competenţe
lingvistice; şi
 Să ducă autovehiculul destinat activităţii de taximetrie la un auto-service din
oraş pentru a fi verificat.

176 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

O verificare satisfăcătoare a istoricului trebuie efectuată înainte de a


obţine o licenţă. Există două căi prin care o licenţă pot fi obţinută: în primul
rând, atunci când Consiliul Local emite noi licenţe şi în al doilea rând, în
momentul când un şofer de taxi care funcţionează deja pe piaţă doreşte să-şi
vândă licenţa. În ambele cazuri, noul venit trebuie să plătească o taxă pentru
licenţă.
Ca urmare a restricţiilor la intrare şi pentru a preveni abuzul de putere de
piaţă, autoritatea de acordare a licenţelor determină un tarif în funcţie de
distanţă pentru momentul zilei şi zonă plus o taxă de pornire iniţială.
Normele nu menţionează dacă şoferii pot oferi reduceri. În timp ce
reducerile sunt ocazional obţinute prin negocierile purtate în prealabil cu
şoferul de taxi, în special pentru călătoriile lungi, asemenea reduceri sunt
rare. Tarifele sunt mărite atunci când este necesar pentru a reflecta inflaţia şi
preţul benzinei de pe piaţă. Consiliul precizează, de asemenea,
caracteristicile aparatului de taxare şi regularitatea inspecţiilor acestuia.
A fost subliniat de către diferiţi consumatori şi asociaţii de turism că
obiectivul prezentului regulament este de a-i proteja pe cei în exerciţiu în loc
să protejeze consumatorii. S-a pretins că măsurile pentru a obţine o licenţă
(înlocuind un titular existent de licenţă sau achiziţionând una dintre rarele
licenţe suplimentare eliberate de către autoritatea locală) limitează intrarea
pe piaţă.
Ca urmare, există un dezechilibru semnificativ între cerere şi ofertă care
oferă speculanţilor stimulentul pentru a aplica pentru licenţe şi în momentul
obţinerii lor (pentru un preţ reglementat), licenţele sunt vândute la o valoare
mare de piaţă şi se obţine un profit considerabil. Criza de furnizare de
servicii scade de asemenea calitatea serviciilor, de exemplu, timpul de
aşteptare în ultimii cinci ani a crescut semnificativ, deoarece şi numărul de
taxiuri active în timpul zilei a scăzut de la 9,2 la 7,9 taxiuri la 10.000 de
locuitori, iar unele taxiuri ilegale au intrat deja pe piaţă. Este dificil să
găseşti un taxi în timpul nopţii (în prezent, există doar 5,7 taxiuri la 10.000
de locuitori), deoarece cu cât este mai mică rată de utilizare cu atât este mai
mare probabilitatea transportării unor clienţi "răi" ce are drept rezultat
câştiguri mai puţine pentru şoferi, pe oră, pe timp de noapte decât în timpul
zilei. În plus, faptul că majoritatea şoferilor de taxi au familii înseamnă că
sunt mai puţin dispuşi să lucreze pe timp de noapte.

1.3. Alternative
Există cinci alternative primare privind politicile respective luate în considerate:
 Nu se ia nicio măsură;

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 177
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Menţinerea sistemului de acordare a licenţelor, cu eliminarea treptată a


restricţiilor asupra numărului de licenţe şi menţinerea reglementărilor privind
tarifele aplicate, cu un tarif mai mare în timpul orelor de noapte;
 Menţinerea sistemului de acordare a licenţelor, cu eliminarea treptată a
restricţiilor asupra numărului de licenţe şi privind tarifele de taxi;
 Conversia la un sistem de franciză, şi
 Eliminarea tuturor reglementărilor.

2. Model de evaluare a concurenţei

Având în vedere acest context, evaluarea concurenţei pregătită pentru


Consiliul Local din oraşul Touriste este anexată mai jos. Rezultatele exacte
ale acestei evaluări nu ar fi neapărat aceleaşi în toate împrejurările, astfel
încât alte evaluări ale reglementărilor privind activitatea de taximetrie ar
putea ajunge la concluzii diferite. Consiliul Local ar lua apoi o decizie cu
privire la modul de a acţiona, bazat parţial, pe rezultatele evaluării
concurenţei, dar nu ar exista nicio obligaţie legală privind respectarea
recomandărilor din evaluare.

2.1. Obiectivele reglementării


The objectives of the regulation are:
Obiectivele reglementării sunt:
 Să asigure funcţionarea eficientă a pieţei de taximetrie, garantând că siguranţa,
calitatea şi disponibilitatea sunt asigurate, în orice moment din zi şi an; şi
 Să ofere beneficiul maxim pentru consumatori în acord cu interesul public.

2.2. Opţiuni reglementare


Opţiunile de reglementare sunt:

Opţiunea 1: Nu întreprindeţi nicio acţiune, doar păstraţi conţinutul


reglementării actuale, în baza căreia Consiliul Local (organismul municipal
de reglementare) continuă să reglementeze intrarea prin intermediul unui
sistem obligatoriu de obţinere a licenţei care limitează numărul de licenţe de
pe piaţă. Prin acest sistem de acordare a licenţelor, Consiliul stabileşte, de
asemenea, cerinţele privind calitate în virtutea cărora taxiurile pot funcţiona.
În special, s-a stabilit că, înainte de a obţine o licenţă, se face o verificare a
istoricului care necesită prezentarea unui extras de cont pentru ultimii cinci
ani; un control medical privind condiţia fizică; o analiză a conduitei la
volan; trecea testelor de cunoaştere a reţelei de drumuri locale şi de testul
competenţe lingvistice, precum şi ducerea taxiului la un service-auto local
178 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

pentru a fi verificat. Mai mult decât atât, Consiliul Local stabileşte şi


structura şi nivelul maxim al tarifelor taxi, care pot fi percepute.
Opţiunea 2: Menţineţi sistemul de acordare a licenţelor implementat de
către Consiliul Local, dar eliminaţi, treptat, restricţia privind numărul de
licenţe. Consiliul Local va percepe pentru nou-veniţi o taxă fixă pentru a
acoperi costurile de certificare a capacităţii de conducere, a cunoştinţelor
privind serviciile, condiţia fizică a conducătorilor auto, asigurarea de
răspundere şi inspecţiile de verificare pentru autovehicul. Consiliul Local va
păstra de asemenea, reglementările privind tarifarea cu toate că va introduce
un tarif mai mare pe timpul nopţii şi va solicita ca structura tarifului să fie
afişată la exteriorul autovehiculului.
Opţiunea 3: Eliminaţi reglementarea privind tariful maxim şi regula
"primul-venit, primul-plecat" care se aplică la standurile de taxi, dar altfel
menţineţi reglementările de la opţiunea 2.
Opţiunea 4: Introduceţi un sistem de franciză conform căruia toate
companiile de taxi să fie în competiţie unele cu altele pentru a oferi cel mai
bun serviciu calitate-preţ. Companiilor care propun cea mai bună ofertă le
vor fi acordate francize, iar acestea vor fi periodic scoase la licitaţie. Ca
parte a francizei, Consiliul Local va face operatorii de taxi responsabili de
soluţionarea plângerilor şi îi va considera răspunzători pentru rezolvarea
fiecărei reclamaţii în mod satisfăcător. Francizorii care încalcă standardele
oraşului vor fi supuşi la amenzi şi posibile anulări. S-a luat în considerare
acordarea a patru francize.
Opţiunea 5: Eliminarea tuturor reglementărilor. În special, determinaţi
industria să impună un sistem de înregistrare voluntară (sistem de
certificare), gestionat de către Consiliul Local, şi lăsaţi potenţialii
consumatori să decidă singuri în mod liber cu privire la folosirea unui
serviciu certificat de taximetrie sau a unui serviciu de taximetrie mai ieftin
dar nereglementat.

2.3. Piaţa afectată

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 179
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Piaţa de produse afectată în mod direct de regulament este piaţa pentru


servicii de taximetrie, care include toate autovehiculele care asigură servicii
de transport de pasageri, la cerere, în zona municipală. Această piaţă poate fi
segmentată în funcţie de modul de căutare folosit de clienţi pentru serviciu.
În conformitate cu acest criteriu, următoarele segmente pot fi delimitate:
piaţa de taximetrie rezervată comenzilor prin telefon, piaţa de taximetrie
aferentă standurilor de taxi şi piaţa de taximetrie caracterizată prin chemarea
taxiului. Domeniul de aplicare al pieţei este municipalitatea oraşului afectată
de regulamentul Consiliului Local, astfel ca taxiurile pot lua pasageri numai
din zona autorizată în cadrul licenţei.
Orice impact substanţial asupra altor elemente din lanţul de furnizare de
servicii (ex. Furnizarea de dispozitive speciale pentru taxiuri, cum ar fi
taximetrele) este puţin probabil.
Cu toate că piaţa nu este foarte concentrată (în ianuarie 2006 existau
2562 de licenţe în circulaţie, majoritatea dintre acestea fiind deţinute de
conducători auto independenţi care îşi conduc propriul vehicul) şi gradul de
diferenţiere4 1 este scăzut, concurenţa de pe piaţa definită mai sus este destul
de slabă, cu un dezechilibru semnificativ al cererii şi ofertei (mai ales pe
timp de noapte) şi cu şoferi de taxi care, aparent, depun puţin efort pentru a
îmbunătăţi serviciul cu scopul de a atrage clienţii. Acesta este rezultatul:
 Existenţei informărilor eronate, atât cu privire la preţ cât şi la calitate, care
împiedică consumatorii să aleagă serviciul cel mai potrivit pentru ei (de
exemplu, atunci când un taxi este comandat prin telefon, ei nu ştiu
caracteristicile taxiului);
 Restricţiilor artificiale privind numărul de şoferi de pe piaţă (în ultimii trei
ani, municipalitatea a crescut numărul de licenţe disponibile cu numai 1 la
sută), care împiedică şoferii potenţiali să intre pe piaţă atunci când există o
situaţie de ofertă insuficientă; şi
 Uzanţele, aplicate de către şoferii de taxi prin ameninţări reciproce, care
impun clienţilor ajunşi la standurile de taxi să ia primul taxi, mai degrabă
decât să aleagă o maşină care are caracteristicile pe care ar putea să le prefere
din punct de vedere calitativ.

1. Gradul de diferenţiere se referă la numărul de modificări care se pot aduce


serviciilor pentru a le diferenţia de acelea asigurate de competitori.

180 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Existenţa preţurilor care sunt mai mari decât nivelul competitiv şi oferta
insuficientă se reflectă în valorile de piaţă neoficiale exorbitante de obţinere
a licenţelor, atunci când acestea sunt revândute nou-veniţilor şi în listele de
aşteptare lungi pentru a obţine o licenţă.
Cu toate acestea, animaţia concurenţei variază în funcţie de segment. În
principiu, piaţa de taximetrie aferentă rezervărilor prin telefon poate fi destul
de competitivă, astfel călătorii pot încerca piaţa colectând şi comparând
informaţii referitoare la preţuri diferite, cu costuri de căutare relativ reduse
(ex. costul unui apel telefonic). Mai mult decât atât, achiziţii repetate în
acest segment sunt relativ probabile, fapt care ar asigura prestarea unui
serviciu potrivit. În ceea ce priveşte piaţa aferentă taxiurilor parcate în
standuri de taxi, oportunităţile pentru concurenţă sunt limitate, deoarece
consumatorii sunt obligaţi să ia primul taxi din rând (politica “primul venit
primul plecat”). În cele din urmă, pe piaţa caracterizată de operarea
taxiurilor chemate, posibilităţile de a alege între taxiuri pot fi limitate, mai
ales dacă taxiurile ajung rar, ceea ce înseamnă că consumatorii sunt
interesaţi să cheme primul taxi liber care trece pe lângă ei. Într-o astfel de
situaţie, concurenţa privind preţul este dificil de susţinut, pentru că o
reducere de preţ este foarte probabil să fie nerentabilă, dacă consumatorii nu
doresc să căute oferte şi un model repetat de cumpărare este inexistent (ex.
un şofer de taxi care scade preţul în mod unilateral nu se va confrunta cu o
creştere a cererii pentru serviciile sale).

2.4. Evaluarea concurenţei

2.4.1 Opţiunea 1
Şoferii licenţiaţi ar continua să beneficieze de concurenţa slabă
menţionată mai sus.

2.4.2 Opţiunea 2
Se aşteaptă reducerea costului fix iniţial de intrare datorită creşterii
licenţelor valabile. De asemenea, se aşteaptă apariţia unei tendinţe de a oferi
servicii inovatoare în măsura în care concurenţa va fi sporită.
Abolirea restricţiilor asupra numerelor de licenţă va micşora barierele la
intrare şi, prin urmare va încuraja concurenţa. Acest fapt, împreună cu
reducerea costurilor, va crea o presiune descendentă asupra costului
călătoriei, care acum vor fi disponibile pentru consumatori. Acest lucru ar
trebui să permită pieţei să funcţioneze mai eficient, consumatorii fiind mai
bine informaţi atunci când aleg. În plus, creşterea intrării pe piaţă va reduce,

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 181
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

de asemenea, timpul de aşteptare şi prin urmare va duce la creşterea calităţii


medii a serviciului.

2.4.3 Opţiunea 3
Impacturile competitive sunt aceleaşi ca la opţiunea 2, cu diferenţa că
taxele competitive nu vor fi asigurate atât de eficient. În special, este dificil
de prevăzut, pentru orice grad de siguranţă, care va fi impactul final asupra
costului călătoriei. Pe de o parte, costurile călătoriei pot scădea dacă este
promovată mai mult concurenţa şi dacă costurile iniţiale de intrare sunt
reduse. Dar pe de altă parte costurile călătoriei se pot mări dacă expansiunea
în furnizare duce la o rată2 de ocupare redusă sau dacă, datorită eşecurilor
pieţei, nu este obţinut un sistem competitiv inerent pieţei, inclusiv ignoranţa
clienţilor non-rezidenţi cu privire la sistemul de taxi şi la nevoia de a
negocia.
Datorită faptului că 60% din călătorii sunt făcute de turişti, şi
majoritatea turiştilor nu sunt familiarizaţi cu ideea că taxele pot fi diferite
sau negociate, este un motiv de îngrijorare cu privire la faptul că multe taxi-
uri se pot angaja în tactici de evaluare a preţului.

2.4.4 Opţiunea 4
Efectele acestei opţiunii pot părea ambigue. Multe depind dacă
concurenţa poate fi stabilită cu succes.
Dacă acesta este cazul, atunci se aşteaptă ca costul călătoriei să se
reducă şi calitatea şi informaţiile valabile să crească, ceea ce va permite ca
piaţa să funcţioneze mai eficient, consumatorii făcând alegeri asupra cărora
sunt mai bine informaţi.
Totuşi, dacă în loc de cele menţionate mai sus, este stabilit un
sistem de coluziune, atunci costurile călătoriilor se pot mări şi calitatea poate
scădea. Acesta este un scenariu posibil deoarece se aşteaptă să se mărească
concentrarea şi barierele la intrare (adică, în mod eficient, doar companiile
mari vor putea funcţiona).

2.4.5 Opţiunea 5
Se aşteaptă reducerea costurilor de intrare şi cele pentru conformitatea în
materie de calitate. Astfel intrarea este anticipată. Se aşteaptă reducerea în

2
Datorită faptului că majoritatea costurilor sunt fixe, acest lucru înseamnă că taxele trebuie
să crească pentru a compensa toate costurile.

182 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

medie a costului călătoriei ca rezultat al micşorării costurilor şi creşterii


concurenţei, însă se aşteaptă reducerea calităţii datorită lipsei controlului
calităţii şi stimulentelor insuficiente pentru taximetrişti (în afara celor care
sunt rezervate) pentru a investi în calitate.
Din moment ce nu se oferă calitate şi reglarea costurilor, va creşte
incertitudinea consumatorului cu privire la calitate şi la preţurile serviciilor.
Drept rezultat, în special pentru consumatorii mai puţin informaţi, cum ar fi
turiştii care folosesc taxi-ul în procentaj mare, prosperitatea se poate reduce,
multe taxi-uri fără licenţă continuând să adopte o stategie „de jefuire”.
Pedeapsa pentru taximetriştii care comit fraudă sau care nu respectă
angajamentele lor iniţiale cu privire la preţ (în momentul în care se încheie
călătoria) este mică, deoarece retragerea licenţei nu este foarte costisitoare
dacă intrarea este la cost redus. În momentul în care clienţii se află în taxi, în
special cei cu bagaj, aceştia se găsesc într-o poziţie neavantajoasă pentru
negociat dacă angajamentele iniţiale nu sunt respectate.

2.5. Concluzii
Este posibil ca opţiunea 1 să aibă cel mai mare efect competitiv
dăunător, din moment ce reglementările impun bariere inutile pentru intrare
pe piaţă, care nu doar slăbesc concurenţa ci şi informaţia valabilă pentru
consumatori necesară pentru realiza alegeri informate. Ca rezultat, calitatea
şi disponibilitatea serviciilor furnizate sunt afectate în mod negativ.
Dimpotrivă, propunerile de la numărul 2 şi 3 prezintă un număr de beneficii
care favorizează concurenţa deoarece, comparativ cu regulile curente,
numărul licenţelor valabile pe piaţă nu este restricţionat în mod artificial,
care a avut un efect de limitare a concurenţei. Se crede că aceste opţiuni ar
promova o afacere de o calitate superioară pentru clienţi şi disponibilitatea
serviciilor corespunzătoare. Totuşi, în baza opţiunii 3, costurile competitive
ale călătoriei nu vor fi atât de eficient garantate. Este dificil de determinat
dacă scenariul din cuprinsul opţiunii 4 va distruge problemele anti-
concurenţiale detectate la opţiunea 1. Dacă este implementată cu succes,
poate avea beneficii care favorizează concurenţa, însă este semnificativ
riscul de a ajunge la încheierea unui acord coluziv, în mod special dacă noii
operatori de franciză nu sunt capabili să intre cu uşurinţă în etapele
ulterioare ale licitaţiei. Totuşi, datorită structurii pieţei curente,
implementarea francizei este relativ complicată. În final, cu toate că
opţiunea 5 are multe beneficii care favorizează concurenţa, nu este suficient
pentru a asigura buna funcţionare a pieţei într-un oraş orientat excesiv către
turişti, deoarece problema informaţiilor asimetrice dintre şofer şi client nu
este evidenţiată. Mai mult, nici calitatea şi nici siguranţa nu sunt asigurate în
mod eficient pe piaţă.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 183
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Anexa C.

MODEL DE EVALUARE A CONCURENŢEI PENTRU REGLEMENTĂRI


ÎN DOMENIUL STOMATOLOGIEI *

Această anexă oferă un model de evaluare a concurenţei pentru o


modificare, la nivel naţional, a reglementările în materie de stomatologie. În
primul rând sunt descrise situaţia actuală şi acţiunile potenţiale. Acestea sunt
informaţiile de bază care ar trebui considerate dintr-o perspectivă
reglementară largă şi, prin urmare, nu sunt specifice pentru o evaluare a
concurenţei. După aceste materiale introductive, se furnizează un model de
evaluarea a concurenţei.
Acest model de evaluare este relativ scurt. Evaluări mai ample ar putea
fi luate în considerare.

1. Situaţia de ansamblu

1.1. Istoric
Parlamentul a susţinut întruniri cu privire la stomatologie acum doi ani,
incluzând mărturii ale dentiştilor, ale agenţilor de asigurare stomatologică,
ale igieniştilor dentari şi ale grupurile de consumatori. Mărturia celor care
nu activau în domeniul stomatologic a sugerat faptul că tratamentul dentar a
fost mutat din sistemul de plăţi asigurate de stat la onorarii private mai mari.
Grupurile de consumatori au mărturisit că există o competiţie activă redusă
între stomatologi cu privire la aceste onorarii. Autoritatea competentă în
domeniul concurenţei a mărturisit faptul că, dacă Consiliul General pentru
Stomatologie nu ar fi protejat de reglementările sale de autorizare, multe
dintre acţiunile sale vor fi privite probabil ca cele ale unui organizator de
cartel. Igieniştii dentari au observat că opţiunile private petru a primi
îngrijire stomatologică, cum ar fi curăţirea dinţilor de către igieniştii dentari,

* Acest model de evaluare a concurenţei a fost elaborate de Marta Troya-


Martinez.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 185
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

ar fi mult mai ieftine, dar au fost blocate de sistemul de guvernare la


practicarea lor în cabinetele dentare. Pentru că sistemul de guvernare a fost
organizat printr-o reglementare care a specificat ca profesia de stomatolog să
fie guvernată de Consiliul General pentru Stomatologie şi pentru că multe
probleme au apărut datorită faptului că stomatologii au fost majoritari în
Consiliul General pentru Stomatologie, Parlamentul a înaintat o cerere, ca
parte a legislaţiei sale recent privind sănătatea, pentru ca Ministerul Sănătăţii
să revizuiască reglementările sale stomatologice şi funcţionarea profesiei de
stomatolog, cu scopul de:
 A garanta faptul că siguranţa şi calificările persoanelor angajate în
stomatologie sunt asigurate, precum şi adecvarea serviciilor efectuate; şi
 A evita restricţiile inutile sau disproporţionate cu privire la asigurarea
serviciilor stomatologice, în special cele care nu sunt în concordanţă cu
interesul public.

1.2. Descrierea reglementărilor existente şi a cadrului actual


În ceea ce priveşte asigurarea serviciilor stomatologice, pentru o mare
parte a pacienţilor îngrijirile medicale în materie de stomatologie sunt
suportate de stat, în timp ce o parte substanţială a venitului unui stomatolog
vine din asigurarea privată. Rambursarea de la stat este direcţionată către
tineri, şomeri, persoane cu venituri reduse, bătrâni şi populaţia cu handicap.
Tarifele pentru serviciile private sunt, prin comparaţie, considerabil mai
mari decât cele din programul cu plata suportată de stat. Cei mai mulţi
stomatologi lucrează atât în domeniul privat cât şi în domeniul public.
De 37 de ani, Departamentul de Sănătate a fost guvernat de
reglementarea 103.4(a) prin care datoria determinării competenţelor
necesare pentru a practica diferite feluri de proceduri dentare, excluzând
chirurgia orală, va fi determinată de organismul de reglementare profesional,
Consiliul General pentru Stomatologie.
Consiliul General pentru Stomatologie solicită ca toate persoanele care
controlează şi practică stomatologia să deţină, cel puţin, o diplomă în
stomatologie (doctor în urma obţinerii speacializării în stomatologie) în
cadrul unui program certificat de Consiliul General pentru Stomatologie şi
toate aceste persoane să rămână membri permanenţi ai Consiliului General
pentru Stomatologie.
Consiliul General pentru Stomatologie a stabilit că, pentru a
rămâne membru permanent, un doctor în stomatologie trebuie să menţină
„standardele etice” ale Consiliului. Standardele etice includ:

186 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

 Practici de facturare oneste (pacienţii vor fi taxaţi cu tarife care sunt în


conformitate cu lista de preţuri a cabinetului);
 Nu se va face publicitate pentru servicii în ziare sau pe panouri publice care
să depăşească 10 cm x 20 cm;
 Nu se vor solicita pacienţii altor medici stomatologi;
 Nu se va permite angajarea de către o societate pe acţiuni sau de către o
persoană fizică care nu deţine specializarea în stomatologie; şi
 Nu se va permite perceperea de preţuri sub preţurile standard practicate în
comunitatea locală.
Consiliul General pentru Stomatologie a stabilit că nicio persoană care
nu deţine specializarea de doctor în stomatologie nu va putea practica
stomatologia, cu excepţia persoanelor aflate sub supravegherea unui doctor
în stomatologie. În special, Consiliul General pentru Stomatologie a stabilit
că igieniştii şi tehnicienii dentari nu au calificări suficiente pentru a furniza
servicii pe cont propriu.
Ca rezultat al recenziei solicitate prin legea în materie de stomatologie,
Departamentul de Sănătate propune rescrierea reglementării 103.4(a).
Amendamentul propus acordă Consiliului General pentru Stomatologie
responsabilitatea de a determina cerinţele în domeniul medical şi în materie
de siguranţă pentru a deveni doctor în stomatologie, igienist dentar sau
tehnician dentar şi pentru a reglementa cabinetele specialiştilor şi forma lor
corporativă. Totuşi, Departamentul de Sănătate îşi menţine dreptul de veto
asupra codurile de conduită propuse de către Consiliul General pentru
Stomatologie şi va acţiona în linie cu principiul conform căruia se va
permite persoanelor să fie proprii angajaţi şi să îndeplinească sarcinile
pentru care au obţinut calificările, atâta timp cât fac acest lucru în mod
cinstit şi fără publicitate falsă. Departamentul de Sănătate va introduce, de
asemenea, o procedură privind reclamaţiile pentru a disciplina profesioniştii
stomatologi ai căror pacienţi se plâng că aceştia furnizează servicii
inferioare şi va introduce o procedură disciplinară corespunzătoare.

1.3. Alternative
Există patru alternative luate în considerare în cuprinsul acestei analize:
 Nu se va întreprinde nicio acţiune;
 Consiliul General pentru Stomatologie menţine controlul asupra calităţii şi
standardelor, cât şi aspectele neasociate domeniului medical şi asigurarea de
îngrijiri. Totuşi, aspectele neasociate domeniului medical vor fi supuse
supravegherii de către Departamentul de Sănătate. În mod asemănător,

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 187
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

procedurile privind reclamaţiile vor fi guvernate de legile Departamentului de


Sănătate;
 Departamentul de Sănătate îşi asumă toate funcţiile deţinute anterior de
Consiliul General pentru Stomatologie; şi
 Eliminarea tuturor reglementărilor în materie de stomatologie.
La prima opţiune referitoare la neîndeplinirea niciunei acţiuni,
reglementarea pre-existentă 103.4(a) ar rămâne valabilă.
Pentru scenariul presupus de cea de-a doua opţiune a revizuirii, un
număr de schimbări ar fi instituite care adresează preocupări ale unor
observatori cu privire la reglementarea actuală în materie de stomatologie.
În special, Consiliul General pentru Stomatologie a folosit capacitatea sa
pentru a dezvolta şi a supraveghea competenţele potrivite ale specialiştilor în
sănătate orală, pentru a guverna atât aspectele conduitei referitoare la
sănătate cât şi cele care nu sunt asociate sănătăţii, în timp ce nu se asigura,
în mod adecvat, că pacienţii cunosc preţurile pentru proceduri înainte ca
acestea să fie îndeplinite. Consiliul General pentru Stomatologie va fi în
continuare resposabil pentru supravegherea calificărilor în materie de
sănătate şi a aspectelor conduitei care nu se referă la sănătate; totuşi,
aspectele conduitei vor fi în viitor supuse aprobării Departamentului de
Sănătate. De asemenea, procedurile privind reclamaţiilor vor rămâne în
viitor în responsabilitatea Departamentului de Sănătate.
În cadrul scenariului propus de cea de-a treia opţiune, ministerul îşi va
asuma datoria stabilirii competenţelor practicanţilor şi hotărârilor privind
recomandările cu privire la procedurile potrivite pentru a pune un anumit
diagnostic.
În cadrul scenariului propus de cea de-a patra opţiune, reglementările
actuale care guvernează siguranţa şi conduita vor fi eliminate. Diplomele de
specializare vor fi emise în continuare de Consiliul General pentru
Stomatologie, dar astfel de calificări nu vor fi necesare pentru practică. Mai
degrabă, potenţialii pacienţi vor fi responsabili pentru a se asigura că
practicanţii au calificările necesare şi vor face apel în instanţă pentru
neîndeplinirea îndatoririlor.
O evaluare a impactului concurenţei ar trebui întreprinsă deoarece
opţiunea 1 din propunerea de reglementare pare să aibă cel puţin unul dintre
efectele menţionate în «Lista de verificare a concurenţei» propusă în
cuprinsul Setului de instrumente al OCDE pentru evaluarea concurenţei. În
special, opţiunea 1 ar «controla sau influenţa în mod substanţial preţul la
care bunurile sau serviciile pot fi vândute în piaţă» şi ar «limita libertatea
furnizorilor unui produs sau serviciu pentru a face reclamă sau a

188 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

comercializa produsul lor (peste orice limitări generale necesitând marcarea


exactă şi prevenind reclama falsă sau înşelătoare)».

2. Model de evaluare a concurenţei

2.1 Obiectivele reglementării


Obiectivele reglementării sunt:
 A garanta faptul că siguranţa şi calificările persoanelor angajate în
stomatologie sunt asigurate, precum şi adecvarea serviciilor efectuate; şi
 A evita restricţiile inutile sau disproporţionate cu privire la asigurarea
serviciilor stomatologice, în special cele care nu sunt în concordanţă cu
interesul public.

2.2. Opţiuni reglementare


Opţiunile de reglementare sunt:
Opţiunea 1: Nu se va întreprinde nicio acţiune doar se va menţine
conţinutul reglementar actual, în baza căruia Consiliul General pentru
Stomatologie (organism profesional privat) este responsabil pentru
reglementările referitoare la stomatologie şi cele care nu sunt asociate
practicii stomatologice şi pentru procedura privind reclamaţiile. În special,
reglementarea actuală a stabilit că toate persoanele care supraveghează şi
practică stomatologia vor avea, cel puţin o diplomă de specializare
profesională în stomatologie (doctor în urma obţinerii speacializării în
stomatologie) în cadrul unui program certificat de Consiliul General pentru
Stomatologie şi toate aceste persoane vor rămâne membri permanenţi (adică
vor respecta următoarele standarde etice: servicii oneste privind plata, fără
publicitate privind serviciile în ziare sau pe panouri publice care să
depăşească 10 cm x 20 cm; fără solicitarea pacienţilor altor stomatologi, nu
se va permite angajarea de către o societate pe acţiuni sau de către o
persoană fizică care nu deţine specializarea în stomatologie; şi nu se va
permite perceperea de preţuri sub preţurile standard practicate în
comunitatea locală). Un rezultat al acestei reglementări este acela că
igieniştii şi tehnicienii dentari nu vor putea practica fără să fie supravegheaţi
de un stomatolog.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 189
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Opţiunea 2: În cadrul opţiunii 2 se permite Consiliului General pentru


Stomatologie să menţină atât responsabilitatea determinării cerinţelor în
domeniul medical şi în materie de siguranţă cât şi responsabilitatea
reglementării problemelor care nu se referă la stomatologie; cu toate acestea
opţiunea 2 plasează ultima răspundere pe seama aprobării Departamentului
de Sănătate care va acţiona în linie cu principiul conform căruia se va
permite persoanelor să fie proprii angajaţi şi să îndeplinească sarcinile
pentru care au obţinut calificările, atâta timp cât fac acest lucru în mod
cinstit şi fără publicitate falsă. Opţiunea va plasa procedura privind
reclamaţiile şi reglementarea sub controlul Departamentului de Sănătate.
Opţiunea 3: Oferă Departamentului de Sănătate datoria de a stabili
competenţele practocanţilor şi reglementările care nu se referă la
stomatologie dar, altfel, menţine reglementările din cuprinsul opţiunii 2.
Opţiunea 4: Elimină toate reglementările. În special, determină
industria să impună un sistem voluntar de înregistrare (sistem de certificare),
condus de Consiliul General pentru Stomatologie şi lasă potenţialii pacienţi
să fie responsabili pentru a se asigura de faptul că practicanţii au
competenţele necesare. Permite pacienţilor să recurgă la apelurile în instanţă
pentru neîndeplinirea îndatoririlor.

2.3. Piaţa afectată


Piaţa produselor direct afectată de reglementare este piaţa pentru
serviciile stomatologice care include toţi specialiştii care pot furniza servicii
preventive (ex. vizita generală de verificare, radiografii şi analize), sfaturi
despre igiena orală, vânzarea şi ajustarea protezelor dentare, reparaţii ale
protezei dentare, tratamente de rutină (ex. plombe, extracţii, curăţarea
plăcii), tratamente complexe (ex. coroane), tratament ortodontic, chirurgie
orală şi tratamente cosmetice (ex. albirea dinţilor). Datorită suprafeţei mici a
teritoriului naţional, domeniul geografic al pieţei este reprezentat de întreaga
ţară.
Este puţin probabil să existe orice impact substanţial asupra altor
elemente din lanţul de furnizare (adică furnizarea produselor şi
intrumentelor).

190 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Deşi piaţa nu este foarte concentrată (în Aprilie 2005 erau 3.459
specialişti stomatologi înregistraţi, desfăşurând activitatea de obicei ca
stomatologi pe cont propriu sau în parteneriate mici de doi sau trei
specialiţti), competiţia pe piaţă este foarte redusă, fiecare specialist
«aşteptând» venirea clienţilor. Acesta este rezultatul:
 Aplicării standardelor etice, care în mod explicit interzic orice fel de
competiţie (inclusiv promoţiile şi reclamele):
 Existenţei factorilor care împiedică consumatorii să se transfere cu uşurinţă
de la un specialist la altul, cum ar fi dificultatea în transferarea dosarelor
medicale (mulţi stomatologi refuză să transmită fişele lor altor stomatologi) şi
lipsei informaţiilor valabile asupra preţurilor şi caracteristicilor tratamentului;
şi
 Restricţiilor privind furnizarea serviciilor care împiedică societăţile să
pătrundă pe piaţă şi igieniştii şi tehnicienii dentari să practice independent de
stomatologi.

2.4 Evaluarea concurenţei

2.4.1 Opţiunea 1
Stomatologii vor continua să beneficieze de competiţia redusă
menţionată mai sus.

2.4.2 Opţiunea 2
Se prevede reducerea costurilor de funcţionare ca rezultat al unei
libertăţi mai mari în alegerea modelului afacerii şi al eficienţei sporite în
folosirea expertizei dentare profesionale. În plus, se prevăd mai multe
investiţii deoarece societăţile beneficiază de acces mai mare la sursele de
capital.
Este dificil de prevăzut, pentru orice grad de siguranţă, care va fi
impactul asupra structurii pieţei. Pe de o parte, se prevăd mai multe intrări
pe piaţă deoarece igieniştilor şi tehnicienilor dentari li se permite să practice
societăţilor şi a altor întreprinderi private, care sunt potenţial mai mari decât
profesionişii care lucrează pe cont propriu sau în parteneriate, poate conduce
la o piaţă mai concentrată. Intrarea poate fi îmbunătăţită, de asemenea, prin
posibilitatea de a implementa strategii de marketing care erau anterior
interzise, cum ar fi publicitatea cu scopul de a face afacerea cunoscută şi
promoţiile pentru a atrage pacienţii rivalilor. Aceste instrumente vor facilita
intrarea noilor veniţi permiţându-le să-şi promoveze cabinetele şi, prin

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 191
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

urmare, vor reduce timpul necesar pentru a genera activităţi suficiente


pentru a obţine un randament rezonabil al investiţiei.
Abrogarea celei mai restrictive reglementări în materie de servicii
neasociate stomatologiei ar duce la o competiţie mărită fără ca acest lucru să
determine o calitate inferioare (condiţiile profesionale pentru a practica
rămân neschimbate şi procedura privind reclamaţiile va fi mai eficientă
conform scenariului propus de această opţiune). În plus, în cursa pentru
obţinerea de noi clienţi, vor fi dezvăluite noi informaţii. Acest lucru ar trebui
să permită pieţei să funcţioneze mai eficient, consumatorii făcând alegeri
mai bune.

2.4.3 Opţiunea 3
The competitive impacts are broadly the same as in option 2, with the
difference that less quality is expected as the Department of Health will take
over technical, professional regulation, for which it is generally less
qualified than professionals.
Impacturile competitive sunt în general aceleaşi ca pentru opţiunea 2, cu
diferenţa că se prevede o calitate inferioară în momentul în care
Departamentul de Sănătate va deţine controlul asupra reglementării tehnice,
profesionale, pentru care este, în general, personalul este mai puţin calificat
decât specialiştii.

2.4.4 Opţiunea 4
As under option 2 and 3, the costs of operation are expected to decrease.
However, newcomers will benefit more (due to the introduction of a
certification system). Similarly, more investment is also expected.
Conform precizărilor din cadrul opţiunilor 2 şi 3, se prevede că
cheltuielile de funcţionare vor scădea. Totuşi, nou-veniţii vor beneficia mai
mult (datorită introducerii unui sistem de certificare). În mod similar, se
aşteaptă creşterea investiţiilor.

192 SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007
EVALUAREA CONCURENŢEI: ORIENTĂRI

Se anticipează o pătrundere mai mare pe piaţă, nu numai din partea


igieniştilor şi tehnicienilor dentari, dar şi din partea tuturor acelor specialişti
care nu au putut să desfăşoare activităţi în scenariul de statu-quo. Cu toate
acestea, efectul asupra concentraţiei pieţei este neclar, deoarece se prevede
apariţia unor întreprinderi noi şi mai mari. Ca şi la opţiunile 2 şi 3, vor
rezulta mai multe informaţii şi noi strategii de piaţă. Totuşi, deoarece nu va
exista nicio restricţie cu privire la comportamentul specialiştilor, acest flux
potenţial de informaţii poate fi confuz sau chiar înşelător şi, prin urmare,
nefolositor pentru scopul micşorării asimetriei informaţiilor dintre pacient şi
specialist. Astfel, piaţa poate deveni mai puţin transparentă, crescând
nesinguranţa percepută cu privire la servicii. Drept rezultat, va funcţiona mai
puţin eficient, consumatorii fiind greşit informaţi în alegerile lor. În plus,
datorită sistemului de certificare şi unei proceduri mai puţin eficientă privind
reclamaţiile, se prevede o medie inferioară a calităţii.
Prin urmare, deşi se pare că va rezulta o creştere a concurenţei, aceasta
se va produce în detrimentul calităţii.

2.5 Concluzii
Opțiunea 1 este susceptibilă să producă efectul concurenţial cel mai
dăunător, deoarece reglementările impun restricții inutile asupra activităţii
de stomatolog, care nu numai subminează competiția dar și informația
disponibilă pentru consumatori necesară pentru a lua decizii în cunoştinţă de
cauză. Propunerile din cuprinsul opţiunilor 2 și 3, dimpotrivă, au nu număr
de beneficii care favorizează concurenţa deoarece, spre deosebire de
reglementările curente, stomatologii nu vor mai putea să limiteze
publicitatea, promoțiile, forma corporatistă și angajarea de personal auxiliar
în domeniul stomatologic, toate având efectul limitării concurenţei. Totuși,
la opțiunea 3, calitatea nu va fi atât de eficient asigurată. În final, opțiunea 4,
deși are multe beneficii care favorizează concurenţa, nu se poate asigura o
funcționare eficientă a pieței deoarece nu ridică problema informației
asimetrice dintre specialist și pacient.
Prin urmare, opțiunea 2 îndeplineşte obiectivele politicii în timp ce
promovează, cel mai probabil, precesul concurenţei. Opțiunea 2 este
probabil cea mai bună opțiune din perspectiva concurenţei.

SET DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI, VERSIUNEA 1.0 © OCDE 2007 193