NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Omul, ca si animalele, de altfel, nu ar putea trai fara odihna si somn, consecinta privarii fiintelor vii de aceste doua aspecte esentiale ale vietii putand fi insasi moartea acestora. Prin urmare, primordial in studierea nevoii de odihna si somn este definirea acestora. Lucretia Titirca defineste odihna ca fiind perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat – acidul lactic, fie in rinichi, organ excretor. In DEX, gasim urmatoarea definitie data odihnei: ,,Întrerupere temporară a unei activități în scopul refacerii și al întăririi forțelor; (stare sau timp de) repaus; odihnire.” Norbert Sillamy1 defineste odihna ca fiind suspendarea activitatilor fizice sau mentale, pentru a-i permite organismului sa se dezintoxice si sa-si recupereze energia vitala. Odihna nu trebuie, insa confundata cu notiunea de somn. Ritmul biologic al vietii omului implica alternarea starii de veghe cu cea de somn, insa, starea de odihna poate surveni in formele ei constiente, in timpul starii de veghe, prin actiuni reconfortante (in general sportive) sau deprinderea unor tehnici de relaxare (relaxarea musculara progresiva, antrenamentul autogen sau exercitii de tip chi gong, etc.). Prin urmare, odihna poate include starea de somn dar nu se limiteaza numai la aceasta. Somnul, pe de alta parte, este definit ca fiind starea fiziologica periodica, caracterizata prin reducerea activitatii, relaxarea tonusului muscular si, foarte important, prin suspendarea constientei. O definitie mai simpla a somnului ar fi aceea de forma particulara de odihna, prin absenta starii de veghe. (Lucretia Titirca) M. Jouvet subliniaza in definitia sa cateva aspecte privind pastrarea unui oarecare contact cu realitatea, chiar si in timpul somnului, pe care il considera ca fiind “o pierdere a cunostintei, fara a pierde însa receptiile senzitive cu lumea exterioara, acompaniat de o diminuare progresiva a tonusului muscular, care survine la intervale regulate". W. Dement si N. Kleitmen au descris doua tipuri de somn, sustinute de traseele electroencefalografice (EEG).: 1. Somnul cu unde lente sau somnul lent (Non REM), cvare are 4 substadii: 1.1. Somnolenta sau adormirea este o tranzitie de la starea de veghe la starea de somn si ocupa aproape 5% din timpul alocat somnului la adultii sanatosi. Undele Beta (12-30 Hz) cresc in amplitudine; procentul de unde Alfa (8-12 Hz) in lobul posterior (parietaloccipital) scade sub 50 % si e treptat inlocuit de unde Theta (4-8 Hz). 1.2. Somnul usor, caracterizat prin forme de unde EEG specifice (fusuri de somn si complex K), ocupand 50% din timpul rezervat somnului. Apar unde Theta, fusuri de somn (cu frecventa de 14 Hz, amplitudinea de 40-50 Hz); la o persoana adulta sanatoasa,
1

Norbert Sillamy – psiholog francez, membru al Societatii franceze de psihologie, autor al Dictionnaire de la Psychologie Larousse, 1995

1

frecvent. 1. pot dezvolta o formă specifică a acesteia. in urma cercetarilor efectuate. propriu fiecarui individ. important pentru refacerea creierului. pentru a carei secretie indispensabili sunt carbohidraţii (dulciurile). Această formă de apatie poate fi corelată cu suprasecreţia anui anumit hormon (melatonina).4.zi). Cel mai important factor in diagnosticarea unei tulburari de somn la orice individ este varsta: in copilarie si inceputul adolescentei predomina mari cantitati de somn lent. şi la. De asemenea amplitudinea undelor creste semnificativ in ariile cerebrale centrale. prin obiceiurile sau deprinderile legate de somn care pot favoriza sau amana starea de somn.gr. prin cresterea starii de vigilenta si a somnului de tip 1 NREM. de aceea. undele Theta sunt neregulate. dispar fusurile de somn. senzaţia de oboseală.. numită tulburare afectivă sezonieră (seasonal affective disorder SAD).3. mai exista fusuri de somn. (cuv. si diminuarea stadiilor 3 si 4. precum si scaderea cantitatii de serotonina. Factori individuali precum rezistenta la efort. 2. ocupand 20%-25% din somnul total. prin cresterea fluxului sangvin in creier. fiind unde ritmice in cea mai mare parte. fiind necesari stimuli puternici pentru a trezi o persoana din acest stadiu. undele Theta apar acum regulat. alternand cu NREM aproximativ la fiecare 80-100 minute. Ciclul circadian circa (ro. procentul de unde Delta (0. 1. procentul de unde Delta ritmice creste peste 50%.5-4 Hz) depaseste 20 %. Ce este deosebit de important de mentionat aici este faptul ca. retrase. în jurul). Somnul profund sau stadiul 4 Non REM. Somnul uman variaza in functie de mai multi factori: 1. datorita scaderii duratei de expunere a omului la lumina naturala. Ritmul nictemeral. la stres si suprasolicitare 3. impreuna cu stadiul 3 Non REM. in timp ce somnul REM survine in tot timpul noptii.acestea trebuie sa fie prezente simultan atat in emisfera stanga cat si in ce dreapta. 4. 2. Caracteristic acestei forme de depresie este starea permanentă de somnolenţă. Stadiile de somn au o anumita ciclicitate pe durata noptii. cunoscuta si sub numele de depresia de iarna. în primul rând consumul unor alimente bogate în carbohidraţi. cu toate ca somnul este profund. este etapa in care survin majoritatea viselor asemenatoare unei naratiuni tipice. sunt cele mai profunde nivele de somn si ocupa aproximativ 10%-20% din timpul de somn. Somn stabil reprezinta stadiul 3 Non REM. 'diem saudies. 2 . creşte pofta de mâncare. crescand ca durata spre dimineata. hemera=zi): pe durata iernii. se pare ca absolut toti oamenii viseaza. Somnul rapid este numit si paradoxal intrucat traseul undelor EEG este asemanator cu cele din momentul trezirii. cu predispozitie catre depresie. persoane active în alte luni devin indispuse. Somnul cu unde rapide sau somnul paradoxal sau somnul REM (Rapid Eye Movement). situatia in care cel mai adesea isi va aminti cu exactitate si ceea ce tocmai a visat. cele NREM 3 si 4 tind sa survina in prima treime sau jumatate a noptii si cresc in durata ca raspuns la deprivarea de somn.nuktos=noapte. indivizii. cel mai bun remediu natural este petrecerea unui timp cât mai îndelungat la lumina naturală. continuitatea si profunzimea somnului deteriorandu-se pe masura ce individul inainteaza in varsta. cauzată de absenţa luminii naturale. apatice. (ro.

etc. (ex: sint persoane care lucreaza numai de noapte) sau familial (nr membrilor familiei.com/articles/types-of-sleep-disorder/index. precum anxietatea.ro 3 . art.org/wiki/Somn Bibliografie: • • • DESPRE TREZIRE. etc.com/articole/articol.) http://www. de Venera E. 6. SOMN si CEASUL BIOLOGIC . ale persoanelor din proximitate – vecinilor.romanialibera. Publicat de Romanian Dreamwork Center pe www. Factori sociologici: de ordin profesional.explorarea-visurilor. traume psihice.php http://ro. care convietuiesc in acelasi imobil. Factori psihologici.5.wikipedia.sleep-deprivation. obiceiurile acestora.DUMITRESCUSTAIA (Material propus pentru publicare la data de: 13-08-2007) http://www. nyctophobia (teama de intuneric).php?step=articol&id=5714 Neuropsihologia somnului si a visurilor.

4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful