Georg Friedrich Handel- compozitor, organist,

violonist german

Georg Friedrich Händel, scris si Haendel (n. 23 februarie 1685,

Halle/Saale - d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor german. A
trait cea mai mare parte a vietii in Anglia; impreuna cu contemporanul
sau Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanti
reprezentanti in muzica ai stilului baroc din perioada tarzie.

Haendel s-a nascut la 23 februarie 1685 in orasul Halle/Saxonia

(Germania), unde a luat si primele lectii de muzica de la Friedrich
Wilhelm Zachow. In varsta de 17 ani, in 1702, este deja organist in
Halle, un an mai tarziu este angajat ca violonist si "Maestro al Cembalo"
in orchestra Operei din Hamburg condusa de Reinhard Keiser. Aici
realizeaza in 1705 prima sa opera, "Almira" pe un libret de Feustking,
cu care atrage atentia publicului. In primavara anului 1707 pleaca in
Italia si ramane timp de doi ani in Florenta si Roma, studiind cu
compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Alessandro si Domenico Scarlati
si cu Agostino Steffani. In Italia compune opere, oratorii si un mare
numar de cantate religioase, insusindu-si stilul si mijloacele muzicii
italiene moderne. In 1709 are loc cu mult succes premiera operei sale
"Agrippina" (pe un text de Vincenzo Grimani) la Venetia. Alternanta
parodiei ironice cu stari de emotie profunda, trecerile de la comic la
intrigi rafinate, oferite de libretul avut la dispozitie, sunt transpuse cu
deosebita maestrie in spiritul operei venetiane.

In primavara anului 1710, Haendel revine in Germania pentru a prelua

postul de Kapellmeister la curtea printului din Hannover, dar deja catre
sfarsitul anului pleaca la Londra, unde obtine succes cu opera feerica
"Rinaldo" la Haymarket Theatre. Ramane definitiv in Anglia in calitate
de compozitor si muzician al curtii regale. Din anul 1713 primeste o
pensie anuala din partea casei regale britanice, in 1727 Haendel devine
cetatean britanic. Este propriul sau impresar la concurenta cu alti
compozitori de opera din Anglia, ca Giovanni Bononcini si Nicola Porpora.
Pe langa activitatea sa operistica, compune sub patronajul ducelui de
Chandos oratoriul "Esther" si unsprezece motete pentru solisti, cor si
orchestra (1717-1720). In 1719 primeste insarcinarea sa puna bazele
unui teatru de opera la Londra, "The Royal Academy of Music", pentru
care compune nu mai putin de 14 opere. Aici inregistreaza si marile sale
succese cu operele "Radamisto" (1720), "Giulio Cesare in Egitto" (1724),
"Tamerlano" (1724) si "Rodelinda" (1725), care il fac celebru in toata
Europa.

Intre timp, interesul publicului londonez pentru opera in stil italian

incepe sa scada, opera regala inregistreaza pierderi financiare si este
nevoita sa-si inchida portile. Haendel incearca sa-si reprezinte noile
compozitii ("Ezio" - 1732, "Ariodante" - 1735 si "Alcina" - 1735) intr-un
teatru mai mic, dar se imbolnaveste si proiectul esueaza.

Haendel se orienteaza spre compozitia de oratorii pe teme laice si spre

muzica instrumentala, in traditia muzicii engleze a lui Henry Purcell.
Astfel da la iveala oratoriile "Athalia" (1733) si "Saul" (1739) si
compune concerte pentru orga si orchestra (1736), precum si cele 12
Concerti grossi opus 6 (1739). In 1742 realizeaza celebrul oratoriu
"Messiah", executat in premiera la Dublin, ramas exemplar in acest gen
pana astazi (Halleluja din acest oratoriu este una din cele mai cunoscute
si mai des executate bucati muzicale). Alte oratorii din aceasta
perioada sunt: "Israel in Egipt" (1739), "Samson" (1743), "Iuda
Maccabeul" (1747) si "Solomon" (1749). Cu ocazia incheierii tratatului
de pace din Aachen in 1748, Haendel compune bucata "Foc de artificii"
care, impreuna cu "Muzica apelor" compusa mai inainte (1717) cu ocazia
urcarii pe tron a regelui George I, a capatat o mare popularitate. In
timp ce lucra la compozitia oratoriului "Jephta" (1751), Haendel isi
pierde vederea. Moare la Londra pe 14 aprilie 1759, fiind inmormantat
cu deosebite onoruri in "Coltul Poetilor" din Westminster Abbey.

Opera lui Georg Friedric Haendel reprezinta, impreuna cu creatiile lui

Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Stilul
operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor
conventionale la tratarea dramatica a recitativelor, ariilor si partilor
corale. Marile sale opere se caracterizeaza printr-o magistrala
imbinare a patosului, scenelor dramatice si interludiilor orchestrale,
prin folosirea modulatiilor armonice, instrumentalizarii colorate,
ritmului pregnant si interventiei solistilor instrumentali sau vocali. El a
influentat generatiile urmatoare de compozitori, ca Joseph Haydn,
Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.
JOHANN SEBASTIAN BACH
Comparate cu viata si cariera majoritatii celorlalti compozitori, cele ale
lui Johann Sebastian Bach au fost continute intr-o sfera destul de
restransa. Nascut si crescut in Turingia, el nu a calatorit niciodata mai
la nord de Hamburg si Lübeck, sau mai la sud de Carlsbad. Intr-un mod
la fel de restrans se regasesc si calatoriile sale de la est la vest intre
Dresda (est) si Kassel (vest). Intreaga sa desfasurare geografica se
poate gasi pe harta de alaturata, copiata din lucrarile lui Christoph
Wolff despre Bach (Chr. Wolff – Bach, Essays on His Life and Music.
Harvard University Press, Cambridge, 1991).
In Eisenach, locul de nastere al lui Johan Sebastian, tatal sau Johann
Ambrosius Bach (1645 - 1695) impreuna cu fratele sau geaman Johann
Christoph au venit in anul 1671, cel dintai fiind trompet la curte, un
rang important al orasului. in 1668 el s-a casatorit cu Elisabeth
Lämmerhirt (1664 – 1694) nascuta intr-o alta familie de muzicieni la
Erfurt. Johann Sebastian s-a nascut ca al optulea copil la 21 Martie
1685. Cei doi bunici de la care a luat numele sunt Sebastien Nagel,
muzician in orasul Gotha, si Johann Georg Koch, padurar ducal in
Eisenach. Johann Sebastian a fost botezat in Biserica Sfantului
Ghorghe (Georgenkirche). Inregistrarea botezului s-a facut la 23
Martie 1685.
Familia Bach era una din cele cateva familii traditionale de muzicieni,
care isi duceau existenta ca muzicieni ai orasului, oraganisti si cantori.
Cativa dintre ei, in special verii lui Johann Ambrosius Johann Michael si
Johann Cristoph au devenit compozitori de marca.
Mama lui Johann Sebastian a murit in 1964 iar tatal in 1965, asa ca, la 9
ani si-a pierdut ambii parinti in decursul unui singur an. Dintre cei cinci
copii in viata Johann Sebastian si Johann Jacob au plecat sa locuiasca
la fratele lor mai mare, alt Johann Christoph, care era organist in
Ohrdruf.

Acesta era organist la Biserica Sfantului Mihail (Michaeliskirche) inca

din 1690. Johann Christoph era un muzician desavarsit dar din pacate
nu a avut o cariera stralucita. Facuse parte dintre studentii lui Johann
Pachelbel, un faimos organist Thuringian din Erfurt care suferise
influnetele muzicii italienesti a vremii. Astfel, de la fratele sau, a luat
Johann Sebastian primele lectii de claviatura, cel putin aceasta este
parerea generala