Citeste p.s.

ul de la sfarsit Homer

Homer a fost un poet şi rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea faimoaselor opere Iliada şi Odiseea. În antichitate, lui i-a fost atribuit întregul Ciclu Epic, care includea si alte poeme despre războiul troian, poeme tebane despre Oedipus şi fiii săi, corpul Cântecelor religioase homerice, mini-epopeea comică Războiul dintre broască şi şoarece şi epopeea Margites. În limba greacă numele său este Homēros, care se traduce prin "ostatec". Există o teorie cum că numele său ar fi provenit dintr-o societate poetică numită Homeridae, care tradus literal înseamnă "fiii ostaticilor", respectiv descendenţii prizonierilor de război. Cum aceşti oameni nu erau trimişi la război din pricina incertitudinii în privinţa loialităţii lor pe câmpul de luptă, ei nu puteau fi ucişi în bătălie. Astfel, erau însărcinaţi să memoreze stocul de poezie epică a regiunii şi evenimentele trecute, până la timpul sosirii unui învăţat ce le putea scrie. Tradiţia ne spune că Homer ar fi fost orb, diferite oraşe ioniene revendicandu-si locul de naştere al poetului, însă mai departe biografia sa este aproape necunoscută. In aceasta privinta există o dezbatere intelectuală daca Homer a existat sau nu ca persoană reală, fiind considerart că acesta ar fi fost un nume dat unuia sau mai multor poeţi orali ce cântau materiale de epopee tradiţionale. În mod repetat s-a dezbătut dacă acelaşi poet era autorul atât al Iliadei, cât şi al Odiseei, insa aproximativ toţi istoricii au căzut de acord în privinţa datării operei ce cuprinde cântecele homerice religioase şi a epopeelor ciclice ca acestea au fost scrise după marile capodopere.

C.000 de versuri). Iliada şi Odiseea. din a doua jumătate a secolului VIII î. luptele aheilor de sub zidurile ale Troiei. . In jurul ei s-au iscat multe discutii aprinse. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. ce implica atat data cand acest poem a fost scris. Herodot. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. conform datelor deja menţionate de către “parintele istoriei”. deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează. temporal însă. concretizandu-se artistic in "Iliada" si "Odiseea". cat si autorul ei ( conform unor surse acesta a fost un aed din Ionia. chiar din primul său cânt şi din primele sale versuri: “Cântă zeiţă. Textul a fost probabil compus între 850 şi 750 I. tradiţii. atribuit lui Homer. Un lucru sigur il putem spune in privinta acestei opere. Atacata mereu de civilizatiile care o inconjoara.. ne este dezvăluit de poet odată cu obişnuita invocare a Muzelor -. este una dintre cele mai vechi opere literare ale civilizatiei grecesti care ne-au ramas in totalitate din mostenirea Antichitatii. fragmente şi motive din mituri vechi şi cântece populare). Iliada dateaza din epoca elenistica si este divizată în 24 de cânturi. şi care a preluat în epopeele sale.Iliada Vastul poem al "Iliadei". ea zugrăvind numai o mică parte a celor zece ani –. acela ca are radacinile implantate adanc in marea civilizatie mediteraneana. Subiectul acesteia. Iliada este o epopee atribuită lui Homer. lumea greaca se formeaza secole de-a randul prin traditie orala si scrisa. în realitate. atât cât se pare că au durat..Hr..” Iliada rămâne ca epopee doar prin extensia sa (16.

Spre deosebire de el. Iliada relatează fapte de vitejie excepţională făcute de eroi neînfricaţi. refuzând familiei duşmanului său până şi consolarea de a-i preda corpul acestuia. În final. Atena îl apără pe Ahile de suliţa lui Hector. Astfel. însă este neîndurător. aheii înving graţie victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. La prezentarea sugestivă a unei situaţii contribuie şi comparaţia. în timp ce Hector vorbeşte calm şi măsurat. dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoşător al armelor unui erou. în care se confruntă aheii veniţi din Grecia cu troienii şi aliaţii acestora. Poetul îşi caracterizează eroii şi din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv. fiecare tabără fiind susţinută de diverse divinităţi. conferind operei un caracter miraculos. Hector sau Patrocle. ca în cazul lui Diomede. . este iubitor de pace şi de raţiune. Figurile celor doi eroi reies şi din cuvintele pe care şi le adresează înainte de luptă procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor. Hector detestă războiul şi nu luptă pentru glorie. însumând circa 15 000 de versuri. iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceaţă deasă spre a-l feri de mânia Peleianului. Personajele sunt prezentate în mişcare. Acesta nu cunoaşte teama şi preferă o moarte glorioasă unei vieţi tihnite. cum ar fi Atena. Poseidon sau Apollo.Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei. de exemplu "şoimanul Ahile". Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. Ahile întruchipează virtuţile eroului războinic. cuvintele lui Ahile sunt mânioase şi jignitoare. În cele 24 de cânturi. Alături de eroi intervin şi zeii. dintre care se detaşează Ahile. soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax. ci pentru a-şi apăra cetatea. care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri. După zece ani de război.

dar cand Agamemnon trimite dupa sclava Briseis.caci daca se vor intoarce in patrie fara sa cucereasca Troia vor fi considerati . In al 10-lea an soseste in tabara grecilor Chryses. sclava lui Ahile. Ahile ii cere ajutorul lui Zeus sa-l pedepseasca pe Agamemnon pentru jignirile aduse. Cantul 2 Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toti zeii si i se infatiseaza in vis lui Agamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta impotriva troienilor. temandu-se o trimite pe Atena pentru a o opri.dar Hera.Chryseis care era sclava lui Agamemnon in scimbul a unei mari sume de bani. Eroul Ahile afla ca Apollo s-a razbunat pentru jignirea adusa preotului sau si ca va putea fi imblanzit doar daca o vor inapoia pe Chryses tatalui ei si vor jertfi o 100 de boi. Ahile se cearta cu Agamemnon si cel din urma cere in schimbul sclavei sale pe Briseis. Ulise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii. multi greci murind de ciuma. Acesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra soldatilor.Cand Agamemnon se trezeste porneste lupta. Agamemnon o inapoiaza pe Chryseis tatalui ei.Cantul 1 Timp de 9 ani grecii au asediat Troia. Insa Agamemnon nu este de acord iar preotul ii cere ajutorul lui Apollo.Dar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere socoteala pentru ajutorul ce-l va da troienilor si incepura sa se certe dar zeuul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la asfintit cand tot Olimpul se cufunda intr-un somn linistit. asa ca Apollo alunga molima din tabara grecilor.Ajunsa in tabara grecilor se duce la Ulise si ii porunci sa-i impiedice pe greci sa paraseasca lupta. preot al lui Apollosagetatorul si ii roaga pe greci sa i-o inapoieze pe fiica lui.

fiul Afroditei.dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre Menelaos Atena intervine si astfel.Dupa ce Priam a facut juramintele a inceput lupta.Armata grecilor era condusa de Atena iar cea a grecilor de Ares.Insa pentru ca nu avea incedere in Paris el ceru sa vina tatal lui.lasi.dar batranul Nestor le vorbeste si ii indeamna sa lupte.zeii erau la un ospat in palatul lui Zeus.Menelaos il loveste cu sulita.Luand-o in deras pe Hera.Menelaos este numit invingator de catre Agamemnon.incercand sa-l ajuteeste si . Cantul 3 Iris. menelaos este doar ranit. sa jure ca va duce la indeplinire intelegerea.un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe Menelaos.Dar Afodita ii vine in ajutor lui Paris si acesta scapa. condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.vesteste troienilor apropierea grecilor.Aceasta.vestitoarea zeilor.asa ca ostenii. Menelaos iese din randul grecilor pt. Cand ostile erau fata in fata Paris iese din randul troienilor si intreaba pe greci daca vreunul indrazneste sa se lupte cu el.Priam.dar Hera il roaga pe Zeus sa o trimita pe Atena in tabara troienilor.Ramas fara sabie Menelaos il apuca de coif si il tara spre greci.In lupta au cazut multi soldati. Cantul 4 In timp ce Paris si Menelaos se luptau.Luand infatisarea unui soldat Atena se duce la Pandaros. a se lupta cu el si cere ca indiferent cine va castiga dupa lupta sa se faca pace. Cantul 5 Atena i-a dat o mare putere regelui Diomedes care il omoara il ranesta pe Eneas.dar Paris scapa si apoi il lovesteputernic cu spada. Zeus spune ca va pune capat luptei dintre troieni si greci deoarece Menelaos iesise biruitor.In acest timp Agamemnon porunceste armatei sale sa pornesca lupta.

inainte de a pleca la lupta ii roaga pe zei sa aiba grija de sotia si fiul sau. Hector il cearta pe Paris ca sta acasa in timp ce se lupta.Cu ajutorul Atenei Diomedes reusete sa-l raneasca pe Ares.sa aduca jertfe zeitei Atena.dar Zeus.prorocul Helenus.il ameninta ca-l va arnca in bezna Tartarului.si fiul sau.ucigand multi troieni de baza.Hector asculta ruga fratelui sau si ii imbarbatesta pa troieni.Acesta fuge la Zeus pentru a se plange. Atunci. Astyanax il roaga plangand sa nu mai plece la lupta fiindca se tem de pierirea sa.La portile cetatii Hector il intalneste pe Paris care era gata de lupta.sotia sa.Hecuba.iar acesta ii raspunde ca atunci se prgatea de lupta.acestia respingand atacul grecilor.Vazand-o pe Afrodita ranita.Paris. Cantul 7 Troienii s-au bucurat cand i-au vazut pe cei 2 pornind la lupta si astfel.grecii au inceput sa dea inapoi. care il ura pentru placerea lui de a varsa sange. In acest timp grecii inaintau.riscand sa moara.Atena se urca cu Diomedes in carul acestuia.Hector porneste spre palatul fratelui sau.fiul regelui Priam.ea ranita si pana la urma sunt ajutati de catre Apollo care ii duce in templul sau din Troia.rugand-o sa-l imblanzeasca pe Diomedes.Zeii i-au hotararea sa-l faca sa cheme la lupta pe cel mai viteaz dintre greci.vazand ca infrangerea troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa vina in Troia pentru a o imblanzi pe Atena. Cantul 6 Hector se intoarce in Troia si ii cere mamei sale.Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca. Hera si Atena au inceput sa rada si se hotarasc sa lupote impotriva lui Ares.Atena si Apollo hotatasc sa puna capat macelului.Insa Hector nu asculta de rugile acestora si.Profetul .

Zeus le spune troienilor ca vor fi biruitori pana cand Agamemnon se va impaca cu Ahile si ii va trimite daruri pentru jignirea pe care i-a adus-o.Sfatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas peste noapte pe campul de bataie.de aemenea il rani pe el.Noaptea s-a lasat si lupta s-a oprit.iar Hector intelege ceea ce prevestea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe greci.Menelaos.indurandu-se arunca asupra altarului un semn ce-i incuraja pe greci si ii respinsera pe troieni.Ulise ii cere ajutor lui Zeus. unde pune un cantar si afla ca victoria va apartine troienilor.Apoi se duce pe muntele Ida.Hector lupta cu Aiax.In ziua de pauza cele 2 tabere isi ingrapa mortii si fac ospat in semn de multumire lui Zeus. Cantul 10 Agamemnon se intalneste cu fratele sau.dar Ahile n-a vrut sa se impace cu el.Arunca sulita si-l raneste acesta. Cantul 8 sa pe iar de un Zeus chiama pe toti zei si le spune ca acela ce se va amsteca in lupta dintre greci si troieni va fi aruncat in Tartar. in drum spre Nestor.Helenus afla de hotararea zeilor si il sfatuieste pe Hector ce faca.iarAiax.Toti se hotatasc sa se odihneasca pentru lupta de a 2-a zi. Cantul 9 Ingrijorat de victoria troienilor Agamemnon ii chiama pe conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa dar Diomedes se infurie si spune ca el si ceilalti conducatori Nestor il convinge pe Agamemnon sa se impace cu Ahile.asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor.Cei 2 se omoara intr ei grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o zi in semn pretuire.iar acesta.El spune ca va lupta impotriva troienilor doar cand focul va ajunge la corabiile sale si la cortul sau.unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la .

ii cere lui Ahile.acesta.Patroche.Sarpele musca din vultur si acesta arunca sarpele in mijlocul troienilor.Acesta era un semn ca troienii sa inceteze lupta. Cantul 11 In zori Zeuz o trimite pe Eris.In acest timp si troienii trimisesera o iscoada in tabara grecilor.astfel ca cei doi au fost nevoiti sa paraseasca lupta.sa-i dea voie sa intre in lupta.Vazand aceasta Zeus ii porunceste zeitei Iris sa-i spuna lui Hector sa intre in lupta cand va vedea ca Agamemnon e ranit. asa ca au fost alesi Diomedes si Ulise.In toiul bataliei Zeus trimite un semn:un vultur si un sarpe.Zidul si santul nu-i mai puteau apara pe greci.Paris il raneste pa Diomedes.dupa care dispare. in timp ce grecii fugeau spre corabiile lor.zeita discordiei in tabara grecilor. Cantul 12 Lupta era tot mai apriga.Acesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in recunoastere in tabara troienilor ca sa afle ce au hotarat acestia.dar Diomedes si Ulise au respins atacul. care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale.dar Hector n-a luat in seama semnul si a inaintat cu armata cucerind zidul.Deci.dupa care s-au intors la tabara lor.Ea le-a insuflat soldatilor o mare dorinta de a lupta. Troienii piereau din ce in ce mai multi.dar apoi.asa ca s-au retras spre portile cetatii.cand Agamemnon a fost ranit Hector a intrat in lupta.Ajunsi la tabara troienilor Diomedes si Ulise se furiseaza printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si pe regele Rhesos.acesta era Dolon.dar a fost vazut de catre Diomedes si Ulise si fu nevoit sa le spuna acestora tot ce stia. Cantul 13 .

dar Poseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare putere.pe care il intalneste impreuna cu Diomedes si Ulise.Zeus nu credea ca vreun zeu va indrazni sa-i ajute pe greci.Agamemnon este gata sa lanseze corabiile la apa.dar cu ajutorul lui Apollo Hector il invinge pe Patrocle.Astfel. Cantul 17 Vazand trupul neinsufletit al lui Patrocle. Hector se hotaraste sa se lupte cu Patrocle.Lupta a durat mult. Cantul 14 Nestor se duce la Agamemnon. Cantul 18 .crezand ca este chiar Ahile . dar Hector n-a crezut.Troienii.grecii au raspuns cu mult curaj atacului troienilor. ci Ahile.dupa care Apollo il opreste spunandu-i ca nu el este sortit sa-i nimiceasca pe troieni.Astfel. Poseidon ii ajuta pe greci cu si mai multa putere.toti raniti.au inceput sa se retraga.Profitand.Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul.In acest timp Hera il convinge pe Hypnos.zeul somnului sa-l adoarma pe Zeus.dar Hector luase deja armura lui Ahile si pentru a recupera trupul s-a dat o adevarata batalie.regele Menelaos se repazi sa-l aduca in tabara. Cantul 16 Sperand sa scimbe soarta luptei Patrocle se duce in cortul lui Ahile si se imbraca cu armura acestuia.grecii inaintau iar troienii se retrageau.dar Ulise il opreste temandu-se ca grecii vor inceta lupta.Patrocle i-a fugarit pana la zidurile cetatii. Cantul 15 Cand Zeus se trezeste din somn si ii vede pe troini fugariti de greci se infurie si-l trimite pe Apollo sa-i redea puterile lui Hector.Inainte sa moara Patrocle ii spune ca soarta lui este sa fie ucis de Ahile.

in sfarsit.apoi la lupta.in timp ce Hector tot incerca sa-i recupereze trupul.acesta putea sa-si razbune prietenul.In acest timp pe Olimp zeii impartiti in cele doua tabere s-au luat la cearta. Cantul 20 Primindu-si armele Ahile chiama la o adunare pe toti grecii .Atena.Ahile alte arme facute de Hefaistos si astfel.Priam vazand ce se intampla cu ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia .In timp ce grecii tineau un ospat in cinstea zeilor Ahile il plangea pe Patrocle. Ares.In timp ce troienii se adunasera la sfat Ahile si ceilalti prieteni pregateu trupul lui Patrocle pentru inmormantare.Furios.Poseidon.iar Afrodita.si pentru ca Ahile era mai puternic decat Hector Apollo l-a salvat pe acesta de 3 ori de la moarte.Ahile se napusti si ucise alti troieni.Zeus porunci adunarea tuturor zeilor carora le spune ca el nu se va amesteca in lupta.dar cand a aparut Atena l-a invaluit intr-o lumina stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit.Hermes si Hefaistos erau de partea grecilor. Cantul 21 Grecii pornira apoi la lupta.pe Hector au inceput lupta.dar ei vor putea sa fie de partea oricarei tabere vor dori.desi nu mai avea armura se hotaraste sa intre in lupta.Leto.care ii dadu numeroase darurei imoreuna cu sclava Briseis.apoi se impaca cu Agamemnon.Apollo si zeii unor rauri erau de partea troienilor.Hera. Cand Ahile l-a gasit.Ahile plange moartea prietenului sau. Cantul 19 Zeita Thetis ii daruieste fiului sau.ci doar o va urmari de pe Olimp.In Troia.Ahile.Artemis.

dar orbit de dorinta de a-l razbuna pe Patrocle Ahile nu a vrut sa cada la nici o invoiala.inclusiv Ahile.raspuzandu-i ca ii trebuiesc 10 zile si multumindu-i pleaca spre Troia unde ii organizeaza lui Hector o inmormantare si un ospat cum nu s-a mai vazut. Cantul 24 Dupa ce Priam a cazut in genunchi in fata lui Ahile si l-a implorat sa-i dea trupul lui Hector. Cantul 22 Priam il roaga pe Hector sa intre in cetatepentru ca-l vedea pe Ahile venind.cat mai multi in cetate.Fiind parasit de zeul Apollo Hector a murit ucis de Ahile. Multi troieni au plans si au fost indurerati din cauza mortii lui.desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa lupte cu Ahile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca cel ce ce va invinge sa nu pangareasca trupul celui ucis.Pe zidurile Toiei Priam.Hecuba si Andromaca. Cantul 23 Grecii duc trupul lui Hector langa cel al lui Patrocle pentru a se sti ca a fost razbunat.insa pe campul de lupta a ramas doar Hector.acesta s-a indurat.Spre seara toti s-au retras pentru a se odihni.Ahile il viseaza pe Patrocle care ii spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa ajunga in imparatia lui Hades.dar nu inainte de a inhaima caii la car.Adormind.Acesta.ahile l-a intrebat pe Priam de cate zile are nevoie pentru a-l inmormanta. de care a legat trupul lui Hector si a inconjurat de 3 ori mormantul lui Patrocle. .alatuiri de alti troieni plangeau pangarirea lui Hector.Cand se trezeste Ahile pune sa se faca toate cele ce i le spuse Patrocle.insa.

şi nici ca demnitate.pentru ca în cele din urmă să ajungă acasă. adică. Intr-un anumit sens. Ca orice mare capodoperă creată într-un trecut îndepărtat. În multe limbi cuvantul de „odisee“ este folosit pentru a descrie o actiune plină de peripeţii. al fundării de numeroase colonii greceşti în punctele cele mai îndepărtate din bazinul mediteranian.ca solemnitate a tonului. pe care însă Odiseea nu o egalează nici ca înaltă semnificaţie morală. de captivant . poate răspunde perfect sensibilităţii noastre literare. caracterizată prin perfecţionarea navigaţiei şi intensificarea comerţului maritim al grecilor. Subiectul este bine cunoscut: rătăcirea pe mare a unui erou din războiul troian Ulise-Odiseu persecutat de zei şi numeroasele lui aventuri . nici ca forţă epică sau dramatică. cînd a trăit şi şi-a "compus" operele Homer. Şi s-ar mai putea spune că este o continuare şi o completare a Iliadei. Interesul.n. valorile literare pe care le prezintă Odiseea sunt de cu totul altă natură.200 de versuri împărţite în 24 de cântece. a stilului. de colorat. şi Odiseea rămîne veşnic " modernă ".e.Odiseea Odiseea împreună cu Iliada sunt doua epopei grecesti create sau atribuite rapsodului popular orb Homer.. înţelegerii şi gustului nostru de azi.povestite de poet într-un stil extrem de viu. Odiseea este un fel de "istorie poetică" a cuceririi mărilor de către greci. a expresiei. Este epopeea unei epoci mai noi. . în Ithaca. un moment istoric aflat în plină desfăşurare în secolul al VIII-lea î. Rescrisa in sec al 8 lea Odiseea este una dintre cele mai vechi şi renumite opere literare din mitologia antică. Aceasta este alcătuită din 12. ca elevaţie. semnificaţia. însă numai cu condiţia să ştim cum trebuie citite asemenea capodopere. unde îl aşteptau soţia Penelope şi fiul lor Telemac.

Nu găsim nici gradaţia perfectă a ritmului povestirii unor episoade. . Precum Si in Illiada. viziunile fantastice . nici solemnitatea tonului din Iliada. Cu excepţia descrierii furtunii (cîntul V) şi al masacrului peţitorilor Penelopei (cîntul XXII). în Iliada vedem ampla desfăşurare a unei imense forţe eroice. cu numeroase personaje puternice în primul plan. a stilului. natura personajelor. şi Odiseea este construită pe motivul unei situaţii morale şi anume. a conflictelor.totul deosebeşte cele două epopei. nici măreţia epică a faptelor. nu găsim în Odiseea nici gravitatea subiectului. nimfe.şi este sedusă de încîntătoare naraţiuni fantastice plasate într-un cadru de basm. efectele surpriză.La fel ca Iliada. Elementele exotice şi cele miraculoase abundă la tot pasul. sirene. în locul unei învolburate încleştări războinise a unui neam întreg. de ahei. iar nu admiraţia cititorilor sau ascultătorilor săi. a acţiunii. care trebuie să înfrunte la fiecare pas tot felul de piedici. dorul de casă al pribeagului urgisit de zei.cu ciclopi. . din Iliada. căci în Odiseea Homer vrea să stîrnească curiozitatea. în Odiseea ne întîmpina drama familială a navigatorului rătăcitor. farmecul fascinant al necunoscutului. opera incepe cu invocarea muzelor: Spune-mi mie muză faptele acelui om iscusit Care după distrugerea Troiei timp îndelungat a pribegit Care a văzut şi cunoscut multe obiceiuri şi oraşe Şi pe mare neînchipuite chinuri îndurase Insa preocupare stăruitoare şi subtila de analiză psihologică a personajelor şi situaţiilor din Odiseea nu o găsim în Iliada . Nu găsim în Iliada decorul de fundal al mării nesfîrşite din Odiseea. Structura Odiseei însă. nici dramatismul încordat al situaţiilor. pitorescul locurilor exotice descrise. în timp ce în Odiseea atenţia cititorului este reţinută aproape exclusiv de figura lui Ulise-Odiseu .

Ceilalţi ai lui trei oameni . ţări cu oameni fericiţi. fireşti. patru Zăvozi care-i crescuse Eumeu. obiceiurilor. Culcuşuri pentru porci. tăiaţi frumos din miezul Stejarului. Iată.. Acuma dînsul Se încălţa croind frumoasă piele De bou. şi-n tot coteţul S-adăposteau cîte cincizeci de scroafe Cu godăcei /. al vieţii de toate zilele.naturaleţea redării scenelor de viaţă obişnuită. bătuînjuru-i Pari mulţi şi deşi.monştri marini./ Pe Ungă turmă Vegheau mereu ca nişte fiare. de pildă. cu steiuri mari de piatră El staulu-şifăcu.. Este o lume care te încîntă în Odiseea şi este redată într-un stil lipsit de energie. oamenilor şi lucrurilor prin aspecte şi trăsături de detaliu exact notate. şi-nchipui coteţe Douăsprezece-n staul lîng-olaltă. porcarul Mai mare-ntre păstori.pentru că este ales de preferinţă din registrul vorbirii curente. Căci ceea ce aduce mai ales nou Odiseea este fineţea povestirii. severitate şi pompă. un stil familiar. s-ar putea spune mai modern . în ce culori de realism familiar este descrisă gospodăria porcarului Eumeu: “Cu gard de spini. cetăţi răsunînd de cîntecele şi muzica ospeţelor. a descrierii moravurilor.

Penelo-pa. nimfa Calipso. Odiseu se află în insula Ogigia.) remarca: "în Odiseea am putea să-l comparăm pe Homer cu soarele la asfinţit care îşi păstrează măreţia. în Odiseea. După 20 de ani de absenţă. vedem că măreţia scade. fiul lui Laertes. nici bogăţia de imagini luate din lumea lucrurilor adevărate.n. nici aceeaşi mulţime de pasiuni. într. Acţiunea primelor patru cânturi se petrece în Itaca. Itaca.Plecaseră care-ncotro cu turma. de la cucerirea Troiei şi până când eroul izbuteşte să învingă mânia zeului Poseidon şi să se întoarcă în patria sa. Un rol de seamă în primele cânturi îi revine tânărului Telemac. fiul lui Odiseu.adevăr. care nu-i dau deloc pace. doreşte să1 reţină lângă ea. el nu mai păstrează un ton la fel cu cel din poemul despre Ilion. După o scurtă introducere. poetul schiţează principala temă a epopeii. dar e fără putere. nici înălţimea de stil mereu susţinută şi fără căderi. nici vioiciunea şi vigoarea ca în discursurile care îndeamnă la fapte. făcându-1 nemuritor.” Caracterizînd cele două poeme homerice autorul anonim al Tratatului despre sublim (secolul I e. totul reducîndu-se la basm şi la povestirea unor lucruri de necrezut. trebuie să-i înfrunte pe peţitorii săi. prevenit de zeiţa Atena asupra posi-biliei reîntoarceri a tatălui său. a cărei stăpână. rămasă în Itaca. dintre care zece i-a petrecut în Troia. soţia lui Odiseu. care conţine binecunoscuta invocaţie către muze. în tot acest timp. . din care odinioară pornise spre Troia Odiseu. într-un consiliu al zeilor se decide însă eliberarea lui Odiseu. insulă situată în partea de vest a Greciei. In Odiseea sunt povestite peregrinările pe mare ale iscusitului Odiseu (Ulise). întocmai cum oceanul se retrage în sine şi îşi lasă ţărmurile goale.

fiica stăpâni-torului insulei. Viaţa lui Telemac este ameninţată de uneltirile peţitorilor. în cinstea oaspetelui se organizează o mare serbare populară la care este invitat să cânte aedul Demodocos. regele Alkinous. deci.Epopeea debutează. unde stătuse preţ de şapte ani. mai ales despre soarta tatălui său. Şederea lui Odiseu în mijlocul locuitorilor insulei. până la decizia zeilor de a-1 lăsa să plece din insula Ogigia. care înfăţişează încercările prin care a trebuit să treacă stăpânul insulei llaca. Festivitatea devine un bun prilej pentru autor de a intercala grupul de cânturi IX-XII. este de scurtă durată. Cânturile V-VI prezintă plecarea lui Odiseu din Ogigia în lungul drum spre patrie. istovit de puteri. ia anumite măsuri împotriva peţitorilor mamei sale şi pleacă într-o lungă călătorie. după părăsirea Troiei. eroul reuşeşte să scape de furia valurilor dezlănţuite şi ajunge. Poseidon nu-i dă pace lui Odiseu. spre a afla despre soarta celor plecaţi din Troia. Telemac. pe ţărmurile insulei feaci-lor. provocând nenumărate furtuni pe mare pentru a-1 împiedica să îşi continue drumul spre casă. încurajat de Atena. cu acelaşi prilej au loc întreceri atletice şi programe artistice cu dansuri şi cântece. unde este găsit de Nausicaa. pescari şi vânători care nu cunosc arta războiului. dar Atena veghează neîncetat asupra lui şi o asigură pe Penelopa că fiul ei nu va păţi nimic. Deşi călătoria este foarte anevoioasă. Cânturile XIII-XX prezintă întoarcerea lui Odiseu în Itaca şi acţiunile iscusite pe care le întreprinde pentru a-i îndepărta pe peţitorii Pene-lopei. avizi să pună stăpânire pe drepturile şi bunurile sale. Atacul lui Odiseu împotriva peţitorilor ne este dezvăluit în finalul . Odiseu se trădează prin puternica emoţie ce-1 cuprinde la auzul cântărilor despre propriile sale isprăvi din noaptea în care Troia a fost cucerită. într-o tensiune dramatică neobişnuită.

prin uciderea tuturor peţitorilor. mai vajnică n-am pomenit eu ca asta. 770) -Din partea troienilor.cântului XXI şi se împlineşte în cântul XXII. mai marele abanţilor tari de virtute. Gata să dea în duşmani şi platoşa să le sfâşie” (C. încoifatul . Odiseu şi Pene-lopa. 530-539. II / v. Cântul XXIII prezintă reîntâlnirea dintre cei doi soţi. alte seminţii: “Din Eubeea suflând a mânie abanţii. din Halchis Şi din Eretria. Daca mai vrei sa mai adaugi din astea: Homer ni-i înşiruie. din Histiea cea darnică-n struguri. traci sunt mirmidonii -. Şi din Cherint de la ţărm. C. pe tracii care participau la confruntare: -Din partea aheilor.. apoi. printre luptători. feciorul Lui Halcodonte.” Peste troieni era Domn al lui Priam fecior.. traci sunt luptătorii lui Rhesos – amintiţi deja –. Şi din oraşul Carist şi locuitori din Stire – Fură conduşi de-a lui Ares ortac Elefenor. Iuţi şi cu pletele-n spate dau zor după dânsul abanţii Plini de războinic avânt şi cu suliţi de frasin întinse. II / v. dar şi ceilalţi: “Oaste mai mare. mai greu de identificat. din nalta cetate Dionul.

. şi ce eşti tu faţă de dânsul? Cată la mine şi vezi ce mândru sunt eu şi ce mare. C. întocmai ca un tablou veridic al unei lungi epoci.. şi totuşi. 791. Mori şi tu. nici unul. 808-812) Iliada e. oşteanul măreţ. dar a şi adăugat de la sine un sumum de lucruri şi fapte ce merită consemnate peste veacuri. necum feciorii lui Priam. consimte foarte uşor la pierderea bunului suprem . Acest tablou-poem ne apare ca o îmbinare măiestrit ticluită. Tata mi-i Domn şi viteaz. frate. şi pe mine m-adulmecă moartea şi soarta . XXI / v. un veritabil testament. De ce te mai vaeţi zadarnic? Doar a murit şi Patrocle. în care se poate întrezări permanenta grijă de a lăsa posterităţii învăţămintele şi experianţele de veacuri ale unei civilizaţii care a preluat de la alţii. 106-113) “. Oricare-o fi din ai voştri. o frescă unitară. dincolo de poezie. Ahile Peleianul. Sub el oştiră bărbaţii Cei mai viteji şi mai mulţi şi gata la luptă din suliţi. iar mama zeiţă. şi taci. Iar pe dardani îi ducea căpitanul războinic Eneas. Vai. II / v. b) Conştiinţa jertfei şi imanenţa morţii. pentru îndeplinirea marilor ţeluri ideale cum ar fi Gloria şi Onoarea: (C. II / v. Dar acuma Nu va scăpa cu viaţă nici unul din cei care zeul O să mi-i puie în mână-naintea cetăţii. întocmai celorlalţi eroi traci. Al lui Anhise fecior şi al dalbei zeiţe Afrodita” (C.Hector.care este Viaţa -.

Nici nu se punea în discuţie problema unei “prietenii” între Ahile şi Hector.” (Cîntul I / versurile 1 şi 2 din ediţia definitivă a lui George Murnu) P.” Acel “mori şi tu prietene” vine de la o subliniere a unei simple stări conflictuale. Incearca sa pastrze ce am scris… suna logic pt mine dar mai citestele si tu. Dimineaţa.. namiaza ori seara Are să vie o vreme. Daca vrei sa mai vorbim imi dai un mesaj sau ma suni. Subiectul primei epopei a lui Homer. . de război. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. Tiam pus si pozele. Câteva sublinieri privind amplasarea cetăţii Troia Subiectul Iliadei.Nebiruită pe veci. oti ce am pus eu la adaugati sa incerci sa mai pui la iliada I sa mai rezumezi cantecele alea de la 1 la 24.. chiar în primul cânt şi în primele sale versuri: “Cântă zeiţă.. este dezvăluit odată cu obişnuita invocaţie a Muzelor. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. când unul şi mie-o să-mi curme Firul vieţii. Iliada.. cu lancea lovindu-m-aci ori cu arcul.S.