P. 1
Iliada si Odiseea lui Homer

Iliada si Odiseea lui Homer

3.0

|Views: 27,699|Likes:
Published by Dvenger

More info:

Published by: Dvenger on Mar 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2015

pdf

text

original

Citeste p.s.

ul de la sfarsit Homer

Homer a fost un poet şi rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea faimoaselor opere Iliada şi Odiseea. În antichitate, lui i-a fost atribuit întregul Ciclu Epic, care includea si alte poeme despre războiul troian, poeme tebane despre Oedipus şi fiii săi, corpul Cântecelor religioase homerice, mini-epopeea comică Războiul dintre broască şi şoarece şi epopeea Margites. În limba greacă numele său este Homēros, care se traduce prin "ostatec". Există o teorie cum că numele său ar fi provenit dintr-o societate poetică numită Homeridae, care tradus literal înseamnă "fiii ostaticilor", respectiv descendenţii prizonierilor de război. Cum aceşti oameni nu erau trimişi la război din pricina incertitudinii în privinţa loialităţii lor pe câmpul de luptă, ei nu puteau fi ucişi în bătălie. Astfel, erau însărcinaţi să memoreze stocul de poezie epică a regiunii şi evenimentele trecute, până la timpul sosirii unui învăţat ce le putea scrie. Tradiţia ne spune că Homer ar fi fost orb, diferite oraşe ioniene revendicandu-si locul de naştere al poetului, însă mai departe biografia sa este aproape necunoscută. In aceasta privinta există o dezbatere intelectuală daca Homer a existat sau nu ca persoană reală, fiind considerart că acesta ar fi fost un nume dat unuia sau mai multor poeţi orali ce cântau materiale de epopee tradiţionale. În mod repetat s-a dezbătut dacă acelaşi poet era autorul atât al Iliadei, cât şi al Odiseei, insa aproximativ toţi istoricii au căzut de acord în privinţa datării operei ce cuprinde cântecele homerice religioase şi a epopeelor ciclice ca acestea au fost scrise după marile capodopere.

fragmente şi motive din mituri vechi şi cântece populare). Iliada şi Odiseea. ce implica atat data cand acest poem a fost scris. cat si autorul ei ( conform unor surse acesta a fost un aed din Ionia.. Atacata mereu de civilizatiile care o inconjoara. este una dintre cele mai vechi opere literare ale civilizatiei grecesti care ne-au ramas in totalitate din mostenirea Antichitatii. deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează.. temporal însă. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. şi care a preluat în epopeele sale. Iliada este o epopee atribuită lui Homer.. chiar din primul său cânt şi din primele sale versuri: “Cântă zeiţă. din a doua jumătate a secolului VIII î. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul.000 de versuri). acela ca are radacinile implantate adanc in marea civilizatie mediteraneana. In jurul ei s-au iscat multe discutii aprinse. Herodot. în realitate.Iliada Vastul poem al "Iliadei". atât cât se pare că au durat. Un lucru sigur il putem spune in privinta acestei opere. tradiţii. .C. luptele aheilor de sub zidurile ale Troiei. ea zugrăvind numai o mică parte a celor zece ani –.” Iliada rămâne ca epopee doar prin extensia sa (16. conform datelor deja menţionate de către “parintele istoriei”. atribuit lui Homer. Textul a fost probabil compus între 850 şi 750 I. lumea greaca se formeaza secole de-a randul prin traditie orala si scrisa. ne este dezvăluit de poet odată cu obişnuita invocare a Muzelor -.Hr. Subiectul acesteia. concretizandu-se artistic in "Iliada" si "Odiseea". Iliada dateaza din epoca elenistica si este divizată în 24 de cânturi.

Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. Hector detestă războiul şi nu luptă pentru glorie. care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri. În final. Atena îl apără pe Ahile de suliţa lui Hector. Acesta nu cunoaşte teama şi preferă o moarte glorioasă unei vieţi tihnite. Ahile întruchipează virtuţile eroului războinic. dintre care se detaşează Ahile. Iliada relatează fapte de vitejie excepţională făcute de eroi neînfricaţi. ca în cazul lui Diomede. Alături de eroi intervin şi zeii. cum ar fi Atena. După zece ani de război. iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceaţă deasă spre a-l feri de mânia Peleianului. soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax. Poseidon sau Apollo. Hector sau Patrocle. Astfel. cuvintele lui Ahile sunt mânioase şi jignitoare. este iubitor de pace şi de raţiune. Personajele sunt prezentate în mişcare. refuzând familiei duşmanului său până şi consolarea de a-i preda corpul acestuia. Figurile celor doi eroi reies şi din cuvintele pe care şi le adresează înainte de luptă procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor. La prezentarea sugestivă a unei situaţii contribuie şi comparaţia. în care se confruntă aheii veniţi din Grecia cu troienii şi aliaţii acestora. Poetul îşi caracterizează eroii şi din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv. Spre deosebire de el. dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoşător al armelor unui erou. În cele 24 de cânturi. conferind operei un caracter miraculos. însumând circa 15 000 de versuri.Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei. aheii înving graţie victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. însă este neîndurător. de exemplu "şoimanul Ahile". fiecare tabără fiind susţinută de diverse divinităţi. . în timp ce Hector vorbeşte calm şi măsurat. ci pentru a-şi apăra cetatea.

temandu-se o trimite pe Atena pentru a o opri. Acesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra soldatilor. Cantul 2 Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toti zeii si i se infatiseaza in vis lui Agamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta impotriva troienilor. Ahile ii cere ajutorul lui Zeus sa-l pedepseasca pe Agamemnon pentru jignirile aduse.dar Hera. Agamemnon o inapoiaza pe Chryseis tatalui ei. Ahile se cearta cu Agamemnon si cel din urma cere in schimbul sclavei sale pe Briseis. multi greci murind de ciuma. preot al lui Apollosagetatorul si ii roaga pe greci sa i-o inapoieze pe fiica lui. Insa Agamemnon nu este de acord iar preotul ii cere ajutorul lui Apollo.Ajunsa in tabara grecilor se duce la Ulise si ii porunci sa-i impiedice pe greci sa paraseasca lupta.caci daca se vor intoarce in patrie fara sa cucereasca Troia vor fi considerati .Chryseis care era sclava lui Agamemnon in scimbul a unei mari sume de bani.Cantul 1 Timp de 9 ani grecii au asediat Troia. Eroul Ahile afla ca Apollo s-a razbunat pentru jignirea adusa preotului sau si ca va putea fi imblanzit doar daca o vor inapoia pe Chryses tatalui ei si vor jertfi o 100 de boi.Dar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere socoteala pentru ajutorul ce-l va da troienilor si incepura sa se certe dar zeuul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la asfintit cand tot Olimpul se cufunda intr-un somn linistit. asa ca Apollo alunga molima din tabara grecilor. In al 10-lea an soseste in tabara grecilor Chryses.dar cand Agamemnon trimite dupa sclava Briseis. sclava lui Ahile.Cand Agamemnon se trezeste porneste lupta. Ulise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii.

vestitoarea zeilor.dar Hera il roaga pe Zeus sa o trimita pe Atena in tabara troienilor. Cantul 4 In timp ce Paris si Menelaos se luptau. a se lupta cu el si cere ca indiferent cine va castiga dupa lupta sa se faca pace.Priam.Ramas fara sabie Menelaos il apuca de coif si il tara spre greci.fiul Afroditei.zeii erau la un ospat in palatul lui Zeus. Cand ostile erau fata in fata Paris iese din randul troienilor si intreaba pe greci daca vreunul indrazneste sa se lupte cu el.dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre Menelaos Atena intervine si astfel. Menelaos iese din randul grecilor pt.In acest timp Agamemnon porunceste armatei sale sa pornesca lupta.lasi. sa jure ca va duce la indeplinire intelegerea.Dar Afodita ii vine in ajutor lui Paris si acesta scapa.dar Paris scapa si apoi il lovesteputernic cu spada.asa ca ostenii.Luand-o in deras pe Hera.Aceasta.vesteste troienilor apropierea grecilor.In lupta au cazut multi soldati.Armata grecilor era condusa de Atena iar cea a grecilor de Ares.un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe Menelaos.Dupa ce Priam a facut juramintele a inceput lupta.Menelaos este numit invingator de catre Agamemnon.Insa pentru ca nu avea incedere in Paris el ceru sa vina tatal lui.Luand infatisarea unui soldat Atena se duce la Pandaros. Cantul 5 Atena i-a dat o mare putere regelui Diomedes care il omoara il ranesta pe Eneas. Cantul 3 Iris. condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.incercand sa-l ajuteeste si . menelaos este doar ranit.dar batranul Nestor le vorbeste si ii indeamna sa lupte.Menelaos il loveste cu sulita. Zeus spune ca va pune capat luptei dintre troieni si greci deoarece Menelaos iesise biruitor.

Acesta fuge la Zeus pentru a se plange. care il ura pentru placerea lui de a varsa sange.sotia sa. In acest timp grecii inaintau.Cu ajutorul Atenei Diomedes reusete sa-l raneasca pe Ares.Zeii i-au hotararea sa-l faca sa cheme la lupta pe cel mai viteaz dintre greci. Astyanax il roaga plangand sa nu mai plece la lupta fiindca se tem de pierirea sa.Hecuba.Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca. Cantul 7 Troienii s-au bucurat cand i-au vazut pe cei 2 pornind la lupta si astfel.inainte de a pleca la lupta ii roaga pe zei sa aiba grija de sotia si fiul sau.vazand ca infrangerea troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa vina in Troia pentru a o imblanzi pe Atena.ea ranita si pana la urma sunt ajutati de catre Apollo care ii duce in templul sau din Troia.Atena se urca cu Diomedes in carul acestuia.Hector porneste spre palatul fratelui sau.Atena si Apollo hotatasc sa puna capat macelului. Atunci.iar acesta ii raspunde ca atunci se prgatea de lupta. Hera si Atena au inceput sa rada si se hotarasc sa lupote impotriva lui Ares.rugand-o sa-l imblanzeasca pe Diomedes.Vazand-o pe Afrodita ranita.il ameninta ca-l va arnca in bezna Tartarului. Cantul 6 Hector se intoarce in Troia si ii cere mamei sale.Profetul .ucigand multi troieni de baza.si fiul sau. Hector il cearta pe Paris ca sta acasa in timp ce se lupta.La portile cetatii Hector il intalneste pe Paris care era gata de lupta.fiul regelui Priam.dar Zeus.acestia respingand atacul grecilor.riscand sa moara.grecii au inceput sa dea inapoi.Hector asculta ruga fratelui sau si ii imbarbatesta pa troieni.prorocul Helenus.Insa Hector nu asculta de rugile acestora si.Paris.sa aduca jertfe zeitei Atena.

indurandu-se arunca asupra altarului un semn ce-i incuraja pe greci si ii respinsera pe troieni.In ziua de pauza cele 2 tabere isi ingrapa mortii si fac ospat in semn de multumire lui Zeus.asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor. in drum spre Nestor.Cei 2 se omoara intr ei grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o zi in semn pretuire.iarAiax.Noaptea s-a lasat si lupta s-a oprit.Menelaos.iar acesta.Sfatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas peste noapte pe campul de bataie.Zeus le spune troienilor ca vor fi biruitori pana cand Agamemnon se va impaca cu Ahile si ii va trimite daruri pentru jignirea pe care i-a adus-o.Arunca sulita si-l raneste acesta.Ulise ii cere ajutor lui Zeus.Toti se hotatasc sa se odihneasca pentru lupta de a 2-a zi.El spune ca va lupta impotriva troienilor doar cand focul va ajunge la corabiile sale si la cortul sau.Apoi se duce pe muntele Ida.Helenus afla de hotararea zeilor si il sfatuieste pe Hector ce faca.Hector lupta cu Aiax. unde pune un cantar si afla ca victoria va apartine troienilor. Cantul 9 Ingrijorat de victoria troienilor Agamemnon ii chiama pe conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa dar Diomedes se infurie si spune ca el si ceilalti conducatori Nestor il convinge pe Agamemnon sa se impace cu Ahile.unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la .iar Hector intelege ceea ce prevestea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe greci.de aemenea il rani pe el. Cantul 10 Agamemnon se intalneste cu fratele sau. Cantul 8 sa pe iar de un Zeus chiama pe toti zei si le spune ca acela ce se va amsteca in lupta dintre greci si troieni va fi aruncat in Tartar.dar Ahile n-a vrut sa se impace cu el.

dar a fost vazut de catre Diomedes si Ulise si fu nevoit sa le spuna acestora tot ce stia.In toiul bataliei Zeus trimite un semn:un vultur si un sarpe.Deci. in timp ce grecii fugeau spre corabiile lor.Ea le-a insuflat soldatilor o mare dorinta de a lupta.In acest timp si troienii trimisesera o iscoada in tabara grecilor.cand Agamemnon a fost ranit Hector a intrat in lupta.Acesta era un semn ca troienii sa inceteze lupta. Troienii piereau din ce in ce mai multi. Cantul 11 In zori Zeuz o trimite pe Eris.Paris il raneste pa Diomedes.ii cere lui Ahile.sa-i dea voie sa intre in lupta. Cantul 12 Lupta era tot mai apriga.Patroche. asa ca au fost alesi Diomedes si Ulise.dupa care s-au intors la tabara lor. care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale.dar apoi.zeita discordiei in tabara grecilor.Ajunsi la tabara troienilor Diomedes si Ulise se furiseaza printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si pe regele Rhesos. Cantul 13 .Sarpele musca din vultur si acesta arunca sarpele in mijlocul troienilor.acesta.dar Diomedes si Ulise au respins atacul.asa ca s-au retras spre portile cetatii.astfel ca cei doi au fost nevoiti sa paraseasca lupta.Vazand aceasta Zeus ii porunceste zeitei Iris sa-i spuna lui Hector sa intre in lupta cand va vedea ca Agamemnon e ranit.dupa care dispare.Zidul si santul nu-i mai puteau apara pe greci.dar Hector n-a luat in seama semnul si a inaintat cu armata cucerind zidul.acesta era Dolon.Acesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in recunoastere in tabara troienilor ca sa afle ce au hotarat acestia.

ci Ahile.au inceput sa se retraga.Patrocle i-a fugarit pana la zidurile cetatii. Cantul 14 Nestor se duce la Agamemnon.crezand ca este chiar Ahile . Cantul 17 Vazand trupul neinsufletit al lui Patrocle.dupa care Apollo il opreste spunandu-i ca nu el este sortit sa-i nimiceasca pe troieni. Hector se hotaraste sa se lupte cu Patrocle.Astfel. Poseidon ii ajuta pe greci cu si mai multa putere.grecii inaintau iar troienii se retrageau.Lupta a durat mult.regele Menelaos se repazi sa-l aduca in tabara.toti raniti.Agamemnon este gata sa lanseze corabiile la apa. Cantul 18 . Cantul 16 Sperand sa scimbe soarta luptei Patrocle se duce in cortul lui Ahile si se imbraca cu armura acestuia.Troienii.Astfel.Zeus nu credea ca vreun zeu va indrazni sa-i ajute pe greci. dar Hector n-a crezut.dar Hector luase deja armura lui Ahile si pentru a recupera trupul s-a dat o adevarata batalie. Cantul 15 Cand Zeus se trezeste din somn si ii vede pe troini fugariti de greci se infurie si-l trimite pe Apollo sa-i redea puterile lui Hector.dar cu ajutorul lui Apollo Hector il invinge pe Patrocle.Profitand.Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul.dar Ulise il opreste temandu-se ca grecii vor inceta lupta.zeul somnului sa-l adoarma pe Zeus.pe care il intalneste impreuna cu Diomedes si Ulise.In acest timp Hera il convinge pe Hypnos. dar Poseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare putere.Inainte sa moara Patrocle ii spune ca soarta lui este sa fie ucis de Ahile.grecii au raspuns cu mult curaj atacului troienilor.

in sfarsit.Ahile plange moartea prietenului sau.in timp ce Hector tot incerca sa-i recupereze trupul.Atena.pe Hector au inceput lupta.Ahile se napusti si ucise alti troieni.apoi la lupta.Furios.acesta putea sa-si razbune prietenul.Ahile.apoi se impaca cu Agamemnon.Ahile alte arme facute de Hefaistos si astfel.In timp ce grecii tineau un ospat in cinstea zeilor Ahile il plangea pe Patrocle.desi nu mai avea armura se hotaraste sa intre in lupta. Cand Ahile l-a gasit.care ii dadu numeroase darurei imoreuna cu sclava Briseis.In timp ce troienii se adunasera la sfat Ahile si ceilalti prieteni pregateu trupul lui Patrocle pentru inmormantare.Zeus porunci adunarea tuturor zeilor carora le spune ca el nu se va amesteca in lupta.Artemis.iar Afrodita.Hera.si pentru ca Ahile era mai puternic decat Hector Apollo l-a salvat pe acesta de 3 ori de la moarte.Hermes si Hefaistos erau de partea grecilor.In acest timp pe Olimp zeii impartiti in cele doua tabere s-au luat la cearta. Ares.Leto. Cantul 20 Primindu-si armele Ahile chiama la o adunare pe toti grecii .dar ei vor putea sa fie de partea oricarei tabere vor dori.Apollo si zeii unor rauri erau de partea troienilor.In Troia. Cantul 19 Zeita Thetis ii daruieste fiului sau.Poseidon.dar cand a aparut Atena l-a invaluit intr-o lumina stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit. Cantul 21 Grecii pornira apoi la lupta.Priam vazand ce se intampla cu ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia .ci doar o va urmari de pe Olimp.

Ahile il viseaza pe Patrocle care ii spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa ajunga in imparatia lui Hades.alatuiri de alti troieni plangeau pangarirea lui Hector.insa. Cantul 22 Priam il roaga pe Hector sa intre in cetatepentru ca-l vedea pe Ahile venind.desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa lupte cu Ahile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca cel ce ce va invinge sa nu pangareasca trupul celui ucis. Multi troieni au plans si au fost indurerati din cauza mortii lui.cat mai multi in cetate. Cantul 23 Grecii duc trupul lui Hector langa cel al lui Patrocle pentru a se sti ca a fost razbunat.ahile l-a intrebat pe Priam de cate zile are nevoie pentru a-l inmormanta.inclusiv Ahile.dar orbit de dorinta de a-l razbuna pe Patrocle Ahile nu a vrut sa cada la nici o invoiala.Acesta.Fiind parasit de zeul Apollo Hector a murit ucis de Ahile.Spre seara toti s-au retras pentru a se odihni.Cand se trezeste Ahile pune sa se faca toate cele ce i le spuse Patrocle.insa pe campul de lupta a ramas doar Hector.Adormind.Pe zidurile Toiei Priam. de care a legat trupul lui Hector si a inconjurat de 3 ori mormantul lui Patrocle.Hecuba si Andromaca. Cantul 24 Dupa ce Priam a cazut in genunchi in fata lui Ahile si l-a implorat sa-i dea trupul lui Hector.dar nu inainte de a inhaima caii la car. .raspuzandu-i ca ii trebuiesc 10 zile si multumindu-i pleaca spre Troia unde ii organizeaza lui Hector o inmormantare si un ospat cum nu s-a mai vazut.acesta s-a indurat.

În multe limbi cuvantul de „odisee“ este folosit pentru a descrie o actiune plină de peripeţii. Şi s-ar mai putea spune că este o continuare şi o completare a Iliadei. Ca orice mare capodoperă creată într-un trecut îndepărtat. nici ca forţă epică sau dramatică. poate răspunde perfect sensibilităţii noastre literare. ca elevaţie.n. valorile literare pe care le prezintă Odiseea sunt de cu totul altă natură. Subiectul este bine cunoscut: rătăcirea pe mare a unui erou din războiul troian Ulise-Odiseu persecutat de zei şi numeroasele lui aventuri . însă numai cu condiţia să ştim cum trebuie citite asemenea capodopere. a stilului. semnificaţia.pentru ca în cele din urmă să ajungă acasă.povestite de poet într-un stil extrem de viu. Odiseea este un fel de "istorie poetică" a cuceririi mărilor de către greci. un moment istoric aflat în plină desfăşurare în secolul al VIII-lea î. şi nici ca demnitate. Interesul.ca solemnitate a tonului.200 de versuri împărţite în 24 de cântece. unde îl aşteptau soţia Penelope şi fiul lor Telemac. adică. de colorat. pe care însă Odiseea nu o egalează nici ca înaltă semnificaţie morală. caracterizată prin perfecţionarea navigaţiei şi intensificarea comerţului maritim al grecilor. de captivant . şi Odiseea rămîne veşnic " modernă ". al fundării de numeroase colonii greceşti în punctele cele mai îndepărtate din bazinul mediteranian.Odiseea Odiseea împreună cu Iliada sunt doua epopei grecesti create sau atribuite rapsodului popular orb Homer. cînd a trăit şi şi-a "compus" operele Homer. Rescrisa in sec al 8 lea Odiseea este una dintre cele mai vechi şi renumite opere literare din mitologia antică. Este epopeea unei epoci mai noi.. . Intr-un anumit sens. a expresiei. înţelegerii şi gustului nostru de azi. Aceasta este alcătuită din 12. în Ithaca.e.

nici măreţia epică a faptelor. . Nu găsim nici gradaţia perfectă a ritmului povestirii unor episoade. natura personajelor. nimfe. . nici dramatismul încordat al situaţiilor. care trebuie să înfrunte la fiecare pas tot felul de piedici.totul deosebeşte cele două epopei. a stilului.şi este sedusă de încîntătoare naraţiuni fantastice plasate într-un cadru de basm. Cu excepţia descrierii furtunii (cîntul V) şi al masacrului peţitorilor Penelopei (cîntul XXII). viziunile fantastice . în locul unei învolburate încleştări războinise a unui neam întreg. dorul de casă al pribeagului urgisit de zei. de ahei. în timp ce în Odiseea atenţia cititorului este reţinută aproape exclusiv de figura lui Ulise-Odiseu . în Odiseea ne întîmpina drama familială a navigatorului rătăcitor. Structura Odiseei însă.La fel ca Iliada. iar nu admiraţia cititorilor sau ascultătorilor săi. pitorescul locurilor exotice descrise. a acţiunii. nu găsim în Odiseea nici gravitatea subiectului. efectele surpriză. cu numeroase personaje puternice în primul plan. căci în Odiseea Homer vrea să stîrnească curiozitatea. a conflictelor. sirene. şi Odiseea este construită pe motivul unei situaţii morale şi anume. Precum Si in Illiada. în Iliada vedem ampla desfăşurare a unei imense forţe eroice. Elementele exotice şi cele miraculoase abundă la tot pasul. nici solemnitatea tonului din Iliada. farmecul fascinant al necunoscutului. Nu găsim în Iliada decorul de fundal al mării nesfîrşite din Odiseea. opera incepe cu invocarea muzelor: Spune-mi mie muză faptele acelui om iscusit Care după distrugerea Troiei timp îndelungat a pribegit Care a văzut şi cunoscut multe obiceiuri şi oraşe Şi pe mare neînchipuite chinuri îndurase Insa preocupare stăruitoare şi subtila de analiză psihologică a personajelor şi situaţiilor din Odiseea nu o găsim în Iliada .cu ciclopi. din Iliada.

de pildă. oamenilor şi lucrurilor prin aspecte şi trăsături de detaliu exact notate. cu steiuri mari de piatră El staulu-şifăcu. fireşti. tăiaţi frumos din miezul Stejarului. s-ar putea spune mai modern . a descrierii moravurilor. Ceilalţi ai lui trei oameni . şi-n tot coteţul S-adăposteau cîte cincizeci de scroafe Cu godăcei /. patru Zăvozi care-i crescuse Eumeu. Iată. bătuînjuru-i Pari mulţi şi deşi. al vieţii de toate zilele. un stil familiar. şi-nchipui coteţe Douăsprezece-n staul lîng-olaltă. Este o lume care te încîntă în Odiseea şi este redată într-un stil lipsit de energie.naturaleţea redării scenelor de viaţă obişnuită. ţări cu oameni fericiţi. Acuma dînsul Se încălţa croind frumoasă piele De bou. severitate şi pompă..pentru că este ales de preferinţă din registrul vorbirii curente. Culcuşuri pentru porci. cetăţi răsunînd de cîntecele şi muzica ospeţelor. obiceiurilor.monştri marini.. porcarul Mai mare-ntre păstori. Căci ceea ce aduce mai ales nou Odiseea este fineţea povestirii./ Pe Ungă turmă Vegheau mereu ca nişte fiare. în ce culori de realism familiar este descrisă gospodăria porcarului Eumeu: “Cu gard de spini.

n. Penelo-pa. nimfa Calipso. soţia lui Odiseu. fiul lui Odiseu. vedem că măreţia scade. totul reducîndu-se la basm şi la povestirea unor lucruri de necrezut. prevenit de zeiţa Atena asupra posi-biliei reîntoarceri a tatălui său.” Caracterizînd cele două poeme homerice autorul anonim al Tratatului despre sublim (secolul I e. dar e fără putere.adevăr. el nu mai păstrează un ton la fel cu cel din poemul despre Ilion. . nici vioiciunea şi vigoarea ca în discursurile care îndeamnă la fapte. într. care conţine binecunoscuta invocaţie către muze. Un rol de seamă în primele cânturi îi revine tânărului Telemac. întocmai cum oceanul se retrage în sine şi îşi lasă ţărmurile goale. Itaca. de la cucerirea Troiei şi până când eroul izbuteşte să învingă mânia zeului Poseidon şi să se întoarcă în patria sa. făcându-1 nemuritor. într-un consiliu al zeilor se decide însă eliberarea lui Odiseu. După o scurtă introducere. In Odiseea sunt povestite peregrinările pe mare ale iscusitului Odiseu (Ulise). în Odiseea. care nu-i dau deloc pace. a cărei stăpână. poetul schiţează principala temă a epopeii. nici aceeaşi mulţime de pasiuni. trebuie să-i înfrunte pe peţitorii săi. rămasă în Itaca. nici bogăţia de imagini luate din lumea lucrurilor adevărate. dintre care zece i-a petrecut în Troia. insulă situată în partea de vest a Greciei.) remarca: "în Odiseea am putea să-l comparăm pe Homer cu soarele la asfinţit care îşi păstrează măreţia. fiul lui Laertes. După 20 de ani de absenţă. doreşte să1 reţină lângă ea. în tot acest timp. Odiseu se află în insula Ogigia. nici înălţimea de stil mereu susţinută şi fără căderi. Acţiunea primelor patru cânturi se petrece în Itaca.Plecaseră care-ncotro cu turma. din care odinioară pornise spre Troia Odiseu.

pe ţărmurile insulei feaci-lor. unde stătuse preţ de şapte ani. ia anumite măsuri împotriva peţitorilor mamei sale şi pleacă într-o lungă călătorie. regele Alkinous. dar Atena veghează neîncetat asupra lui şi o asigură pe Penelopa că fiul ei nu va păţi nimic. istovit de puteri. fiica stăpâni-torului insulei.Epopeea debutează. Deşi călătoria este foarte anevoioasă. provocând nenumărate furtuni pe mare pentru a-1 împiedica să îşi continue drumul spre casă. deci. Telemac. după părăsirea Troiei. cu acelaşi prilej au loc întreceri atletice şi programe artistice cu dansuri şi cântece. Atacul lui Odiseu împotriva peţitorilor ne este dezvăluit în finalul . eroul reuşeşte să scape de furia valurilor dezlănţuite şi ajunge. Viaţa lui Telemac este ameninţată de uneltirile peţitorilor. avizi să pună stăpânire pe drepturile şi bunurile sale. într-o tensiune dramatică neobişnuită. unde este găsit de Nausicaa. în cinstea oaspetelui se organizează o mare serbare populară la care este invitat să cânte aedul Demodocos. până la decizia zeilor de a-1 lăsa să plece din insula Ogigia. pescari şi vânători care nu cunosc arta războiului. Festivitatea devine un bun prilej pentru autor de a intercala grupul de cânturi IX-XII. mai ales despre soarta tatălui său. care înfăţişează încercările prin care a trebuit să treacă stăpânul insulei llaca. încurajat de Atena. este de scurtă durată. Şederea lui Odiseu în mijlocul locuitorilor insulei. Cânturile XIII-XX prezintă întoarcerea lui Odiseu în Itaca şi acţiunile iscusite pe care le întreprinde pentru a-i îndepărta pe peţitorii Pene-lopei. Cânturile V-VI prezintă plecarea lui Odiseu din Ogigia în lungul drum spre patrie. spre a afla despre soarta celor plecaţi din Troia. Odiseu se trădează prin puternica emoţie ce-1 cuprinde la auzul cântărilor despre propriile sale isprăvi din noaptea în care Troia a fost cucerită. Poseidon nu-i dă pace lui Odiseu.

C. din nalta cetate Dionul. Iuţi şi cu pletele-n spate dau zor după dânsul abanţii Plini de războinic avânt şi cu suliţi de frasin întinse.. din Halchis Şi din Eretria. pe tracii care participau la confruntare: -Din partea aheilor. II / v. mai marele abanţilor tari de virtute. Şi din Cherint de la ţărm. din Histiea cea darnică-n struguri. Daca mai vrei sa mai adaugi din astea: Homer ni-i înşiruie. printre luptători.cântului XXI şi se împlineşte în cântul XXII. Gata să dea în duşmani şi platoşa să le sfâşie” (C. II / v. 530-539.” Peste troieni era Domn al lui Priam fecior.. Cântul XXIII prezintă reîntâlnirea dintre cei doi soţi. 770) -Din partea troienilor. Odiseu şi Pene-lopa. alte seminţii: “Din Eubeea suflând a mânie abanţii. încoifatul . dar şi ceilalţi: “Oaste mai mare. prin uciderea tuturor peţitorilor. feciorul Lui Halcodonte. traci sunt mirmidonii -. Şi din oraşul Carist şi locuitori din Stire – Fură conduşi de-a lui Ares ortac Elefenor. traci sunt luptătorii lui Rhesos – amintiţi deja –. mai vajnică n-am pomenit eu ca asta. mai greu de identificat. apoi.

consimte foarte uşor la pierderea bunului suprem . întocmai celorlalţi eroi traci..care este Viaţa -. De ce te mai vaeţi zadarnic? Doar a murit şi Patrocle. frate. Mori şi tu.. II / v. un veritabil testament. 106-113) “. Iar pe dardani îi ducea căpitanul războinic Eneas. 808-812) Iliada e. şi ce eşti tu faţă de dânsul? Cată la mine şi vezi ce mândru sunt eu şi ce mare. Al lui Anhise fecior şi al dalbei zeiţe Afrodita” (C. şi pe mine m-adulmecă moartea şi soarta . şi totuşi. Sub el oştiră bărbaţii Cei mai viteji şi mai mulţi şi gata la luptă din suliţi. 791. b) Conştiinţa jertfei şi imanenţa morţii. II / v. oşteanul măreţ. Dar acuma Nu va scăpa cu viaţă nici unul din cei care zeul O să mi-i puie în mână-naintea cetăţii. XXI / v. întocmai ca un tablou veridic al unei lungi epoci. Oricare-o fi din ai voştri.Hector. Vai. Tata mi-i Domn şi viteaz. nici unul. dar a şi adăugat de la sine un sumum de lucruri şi fapte ce merită consemnate peste veacuri. C. Ahile Peleianul. o frescă unitară. Acest tablou-poem ne apare ca o îmbinare măiestrit ticluită. în care se poate întrezări permanenta grijă de a lăsa posterităţii învăţămintele şi experianţele de veacuri ale unei civilizaţii care a preluat de la alţii. pentru îndeplinirea marilor ţeluri ideale cum ar fi Gloria şi Onoarea: (C. iar mama zeiţă. şi taci. dincolo de poezie. necum feciorii lui Priam.

” (Cîntul I / versurile 1 şi 2 din ediţia definitivă a lui George Murnu) P. este dezvăluit odată cu obişnuita invocaţie a Muzelor. Dimineaţa.Nebiruită pe veci. chiar în primul cânt şi în primele sale versuri: “Cântă zeiţă. Iliada. Nici nu se punea în discuţie problema unei “prietenii” între Ahile şi Hector... mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul.. oti ce am pus eu la adaugati sa incerci sa mai pui la iliada I sa mai rezumezi cantecele alea de la 1 la 24. când unul şi mie-o să-mi curme Firul vieţii. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. Câteva sublinieri privind amplasarea cetăţii Troia Subiectul Iliadei. cu lancea lovindu-m-aci ori cu arcul. Daca vrei sa mai vorbim imi dai un mesaj sau ma suni.S. .” Acel “mori şi tu prietene” vine de la o subliniere a unei simple stări conflictuale. de război. namiaza ori seara Are să vie o vreme. Subiectul primei epopei a lui Homer. Incearca sa pastrze ce am scris… suna logic pt mine dar mai citestele si tu. Tiam pus si pozele..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->