Citeste p.s.

ul de la sfarsit Homer

Homer a fost un poet şi rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea faimoaselor opere Iliada şi Odiseea. În antichitate, lui i-a fost atribuit întregul Ciclu Epic, care includea si alte poeme despre războiul troian, poeme tebane despre Oedipus şi fiii săi, corpul Cântecelor religioase homerice, mini-epopeea comică Războiul dintre broască şi şoarece şi epopeea Margites. În limba greacă numele său este Homēros, care se traduce prin "ostatec". Există o teorie cum că numele său ar fi provenit dintr-o societate poetică numită Homeridae, care tradus literal înseamnă "fiii ostaticilor", respectiv descendenţii prizonierilor de război. Cum aceşti oameni nu erau trimişi la război din pricina incertitudinii în privinţa loialităţii lor pe câmpul de luptă, ei nu puteau fi ucişi în bătălie. Astfel, erau însărcinaţi să memoreze stocul de poezie epică a regiunii şi evenimentele trecute, până la timpul sosirii unui învăţat ce le putea scrie. Tradiţia ne spune că Homer ar fi fost orb, diferite oraşe ioniene revendicandu-si locul de naştere al poetului, însă mai departe biografia sa este aproape necunoscută. In aceasta privinta există o dezbatere intelectuală daca Homer a existat sau nu ca persoană reală, fiind considerart că acesta ar fi fost un nume dat unuia sau mai multor poeţi orali ce cântau materiale de epopee tradiţionale. În mod repetat s-a dezbătut dacă acelaşi poet era autorul atât al Iliadei, cât şi al Odiseei, insa aproximativ toţi istoricii au căzut de acord în privinţa datării operei ce cuprinde cântecele homerice religioase şi a epopeelor ciclice ca acestea au fost scrise după marile capodopere.

cat si autorul ei ( conform unor surse acesta a fost un aed din Ionia.. tradiţii. Iliada dateaza din epoca elenistica si este divizată în 24 de cânturi. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. Atacata mereu de civilizatiile care o inconjoara.. în realitate. şi care a preluat în epopeele sale. acela ca are radacinile implantate adanc in marea civilizatie mediteraneana.000 de versuri).. atât cât se pare că au durat.Iliada Vastul poem al "Iliadei".C. . este una dintre cele mai vechi opere literare ale civilizatiei grecesti care ne-au ramas in totalitate din mostenirea Antichitatii.” Iliada rămâne ca epopee doar prin extensia sa (16. ne este dezvăluit de poet odată cu obişnuita invocare a Muzelor -. din a doua jumătate a secolului VIII î. lumea greaca se formeaza secole de-a randul prin traditie orala si scrisa. deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează. chiar din primul său cânt şi din primele sale versuri: “Cântă zeiţă. concretizandu-se artistic in "Iliada" si "Odiseea". Iliada şi Odiseea. Un lucru sigur il putem spune in privinta acestei opere. luptele aheilor de sub zidurile ale Troiei. Iliada este o epopee atribuită lui Homer. In jurul ei s-au iscat multe discutii aprinse. Herodot. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. conform datelor deja menţionate de către “parintele istoriei”. Subiectul acesteia. atribuit lui Homer. ce implica atat data cand acest poem a fost scris. temporal însă. Textul a fost probabil compus între 850 şi 750 I. fragmente şi motive din mituri vechi şi cântece populare). ea zugrăvind numai o mică parte a celor zece ani –.Hr.

Poseidon sau Apollo. . Iliada relatează fapte de vitejie excepţională făcute de eroi neînfricaţi. Hector detestă războiul şi nu luptă pentru glorie. În cele 24 de cânturi. ca în cazul lui Diomede. Spre deosebire de el. Personajele sunt prezentate în mişcare. însumând circa 15 000 de versuri. În final. Hector sau Patrocle. este iubitor de pace şi de raţiune. aheii înving graţie victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. După zece ani de război. însă este neîndurător. soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax. Acesta nu cunoaşte teama şi preferă o moarte glorioasă unei vieţi tihnite. fiecare tabără fiind susţinută de diverse divinităţi. dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoşător al armelor unui erou.Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei. Alături de eroi intervin şi zeii. refuzând familiei duşmanului său până şi consolarea de a-i preda corpul acestuia. cum ar fi Atena. ci pentru a-şi apăra cetatea. Atena îl apără pe Ahile de suliţa lui Hector. Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. dintre care se detaşează Ahile. conferind operei un caracter miraculos. Figurile celor doi eroi reies şi din cuvintele pe care şi le adresează înainte de luptă procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor. de exemplu "şoimanul Ahile". în timp ce Hector vorbeşte calm şi măsurat. în care se confruntă aheii veniţi din Grecia cu troienii şi aliaţii acestora. La prezentarea sugestivă a unei situaţii contribuie şi comparaţia. Poetul îşi caracterizează eroii şi din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv. Ahile întruchipează virtuţile eroului războinic. cuvintele lui Ahile sunt mânioase şi jignitoare. iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceaţă deasă spre a-l feri de mânia Peleianului. Astfel. care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri.

asa ca Apollo alunga molima din tabara grecilor.caci daca se vor intoarce in patrie fara sa cucereasca Troia vor fi considerati .Cantul 1 Timp de 9 ani grecii au asediat Troia. temandu-se o trimite pe Atena pentru a o opri. Insa Agamemnon nu este de acord iar preotul ii cere ajutorul lui Apollo. Acesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra soldatilor. In al 10-lea an soseste in tabara grecilor Chryses. preot al lui Apollosagetatorul si ii roaga pe greci sa i-o inapoieze pe fiica lui.dar cand Agamemnon trimite dupa sclava Briseis. Agamemnon o inapoiaza pe Chryseis tatalui ei. Eroul Ahile afla ca Apollo s-a razbunat pentru jignirea adusa preotului sau si ca va putea fi imblanzit doar daca o vor inapoia pe Chryses tatalui ei si vor jertfi o 100 de boi.dar Hera.Ajunsa in tabara grecilor se duce la Ulise si ii porunci sa-i impiedice pe greci sa paraseasca lupta. Ulise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii.Cand Agamemnon se trezeste porneste lupta.Chryseis care era sclava lui Agamemnon in scimbul a unei mari sume de bani.Dar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere socoteala pentru ajutorul ce-l va da troienilor si incepura sa se certe dar zeuul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la asfintit cand tot Olimpul se cufunda intr-un somn linistit. Cantul 2 Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toti zeii si i se infatiseaza in vis lui Agamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta impotriva troienilor. Ahile ii cere ajutorul lui Zeus sa-l pedepseasca pe Agamemnon pentru jignirile aduse. Ahile se cearta cu Agamemnon si cel din urma cere in schimbul sclavei sale pe Briseis. multi greci murind de ciuma. sclava lui Ahile.

Menelaos iese din randul grecilor pt.dar Paris scapa si apoi il lovesteputernic cu spada.Menelaos il loveste cu sulita.Menelaos este numit invingator de catre Agamemnon.un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe Menelaos. condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.Luand infatisarea unui soldat Atena se duce la Pandaros.fiul Afroditei.dar batranul Nestor le vorbeste si ii indeamna sa lupte.Priam.Ramas fara sabie Menelaos il apuca de coif si il tara spre greci. Cantul 5 Atena i-a dat o mare putere regelui Diomedes care il omoara il ranesta pe Eneas.Aceasta.asa ca ostenii.In lupta au cazut multi soldati.lasi. sa jure ca va duce la indeplinire intelegerea.dar Hera il roaga pe Zeus sa o trimita pe Atena in tabara troienilor.Dupa ce Priam a facut juramintele a inceput lupta. Cand ostile erau fata in fata Paris iese din randul troienilor si intreaba pe greci daca vreunul indrazneste sa se lupte cu el.In acest timp Agamemnon porunceste armatei sale sa pornesca lupta.vesteste troienilor apropierea grecilor. menelaos este doar ranit.zeii erau la un ospat in palatul lui Zeus.vestitoarea zeilor.Dar Afodita ii vine in ajutor lui Paris si acesta scapa.dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre Menelaos Atena intervine si astfel.incercand sa-l ajuteeste si .Luand-o in deras pe Hera. Cantul 3 Iris.Armata grecilor era condusa de Atena iar cea a grecilor de Ares.Insa pentru ca nu avea incedere in Paris el ceru sa vina tatal lui. Cantul 4 In timp ce Paris si Menelaos se luptau. Zeus spune ca va pune capat luptei dintre troieni si greci deoarece Menelaos iesise biruitor. a se lupta cu el si cere ca indiferent cine va castiga dupa lupta sa se faca pace.

fiul regelui Priam.sotia sa.Hector asculta ruga fratelui sau si ii imbarbatesta pa troieni. Astyanax il roaga plangand sa nu mai plece la lupta fiindca se tem de pierirea sa.ea ranita si pana la urma sunt ajutati de catre Apollo care ii duce in templul sau din Troia.sa aduca jertfe zeitei Atena.Atena si Apollo hotatasc sa puna capat macelului.Atena se urca cu Diomedes in carul acestuia.il ameninta ca-l va arnca in bezna Tartarului.La portile cetatii Hector il intalneste pe Paris care era gata de lupta. Cantul 6 Hector se intoarce in Troia si ii cere mamei sale.iar acesta ii raspunde ca atunci se prgatea de lupta. Cantul 7 Troienii s-au bucurat cand i-au vazut pe cei 2 pornind la lupta si astfel.ucigand multi troieni de baza.prorocul Helenus. Hera si Atena au inceput sa rada si se hotarasc sa lupote impotriva lui Ares.vazand ca infrangerea troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa vina in Troia pentru a o imblanzi pe Atena. Atunci.riscand sa moara. care il ura pentru placerea lui de a varsa sange.Zeii i-au hotararea sa-l faca sa cheme la lupta pe cel mai viteaz dintre greci.inainte de a pleca la lupta ii roaga pe zei sa aiba grija de sotia si fiul sau.Insa Hector nu asculta de rugile acestora si.dar Zeus.Vazand-o pe Afrodita ranita. Hector il cearta pe Paris ca sta acasa in timp ce se lupta.Profetul .Cu ajutorul Atenei Diomedes reusete sa-l raneasca pe Ares.Hector porneste spre palatul fratelui sau.grecii au inceput sa dea inapoi.rugand-o sa-l imblanzeasca pe Diomedes. In acest timp grecii inaintau.Acesta fuge la Zeus pentru a se plange.Hecuba.si fiul sau.acestia respingand atacul grecilor.Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca.Paris.

iarAiax.dar Ahile n-a vrut sa se impace cu el.Noaptea s-a lasat si lupta s-a oprit.iar Hector intelege ceea ce prevestea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe greci. Cantul 8 sa pe iar de un Zeus chiama pe toti zei si le spune ca acela ce se va amsteca in lupta dintre greci si troieni va fi aruncat in Tartar.El spune ca va lupta impotriva troienilor doar cand focul va ajunge la corabiile sale si la cortul sau.Apoi se duce pe muntele Ida.Sfatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas peste noapte pe campul de bataie.In ziua de pauza cele 2 tabere isi ingrapa mortii si fac ospat in semn de multumire lui Zeus.unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la .Hector lupta cu Aiax.Arunca sulita si-l raneste acesta.Helenus afla de hotararea zeilor si il sfatuieste pe Hector ce faca.de aemenea il rani pe el.Zeus le spune troienilor ca vor fi biruitori pana cand Agamemnon se va impaca cu Ahile si ii va trimite daruri pentru jignirea pe care i-a adus-o. Cantul 9 Ingrijorat de victoria troienilor Agamemnon ii chiama pe conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa dar Diomedes se infurie si spune ca el si ceilalti conducatori Nestor il convinge pe Agamemnon sa se impace cu Ahile.indurandu-se arunca asupra altarului un semn ce-i incuraja pe greci si ii respinsera pe troieni. unde pune un cantar si afla ca victoria va apartine troienilor.iar acesta.asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor.Toti se hotatasc sa se odihneasca pentru lupta de a 2-a zi.Ulise ii cere ajutor lui Zeus.Cei 2 se omoara intr ei grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o zi in semn pretuire. Cantul 10 Agamemnon se intalneste cu fratele sau.Menelaos. in drum spre Nestor.

acesta.Ea le-a insuflat soldatilor o mare dorinta de a lupta.In toiul bataliei Zeus trimite un semn:un vultur si un sarpe. Troienii piereau din ce in ce mai multi.ii cere lui Ahile.Zidul si santul nu-i mai puteau apara pe greci.dar Diomedes si Ulise au respins atacul.Acesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in recunoastere in tabara troienilor ca sa afle ce au hotarat acestia.dupa care dispare.Ajunsi la tabara troienilor Diomedes si Ulise se furiseaza printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si pe regele Rhesos.Deci.In acest timp si troienii trimisesera o iscoada in tabara grecilor.zeita discordiei in tabara grecilor.Sarpele musca din vultur si acesta arunca sarpele in mijlocul troienilor.sa-i dea voie sa intre in lupta. asa ca au fost alesi Diomedes si Ulise. in timp ce grecii fugeau spre corabiile lor.dupa care s-au intors la tabara lor.dar apoi. Cantul 11 In zori Zeuz o trimite pe Eris.Vazand aceasta Zeus ii porunceste zeitei Iris sa-i spuna lui Hector sa intre in lupta cand va vedea ca Agamemnon e ranit.dar Hector n-a luat in seama semnul si a inaintat cu armata cucerind zidul. Cantul 13 .Paris il raneste pa Diomedes. care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale.Patroche.dar a fost vazut de catre Diomedes si Ulise si fu nevoit sa le spuna acestora tot ce stia.astfel ca cei doi au fost nevoiti sa paraseasca lupta. Cantul 12 Lupta era tot mai apriga.cand Agamemnon a fost ranit Hector a intrat in lupta.asa ca s-au retras spre portile cetatii.Acesta era un semn ca troienii sa inceteze lupta.acesta era Dolon.

pe care il intalneste impreuna cu Diomedes si Ulise.grecii au raspuns cu mult curaj atacului troienilor. ci Ahile.Profitand. dar Poseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare putere. Cantul 15 Cand Zeus se trezeste din somn si ii vede pe troini fugariti de greci se infurie si-l trimite pe Apollo sa-i redea puterile lui Hector. Hector se hotaraste sa se lupte cu Patrocle.dar cu ajutorul lui Apollo Hector il invinge pe Patrocle.Agamemnon este gata sa lanseze corabiile la apa.Inainte sa moara Patrocle ii spune ca soarta lui este sa fie ucis de Ahile.Zeus nu credea ca vreun zeu va indrazni sa-i ajute pe greci.Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul.Troienii.Astfel.crezand ca este chiar Ahile .zeul somnului sa-l adoarma pe Zeus.dar Hector luase deja armura lui Ahile si pentru a recupera trupul s-a dat o adevarata batalie. dar Hector n-a crezut.Astfel.au inceput sa se retraga.dar Ulise il opreste temandu-se ca grecii vor inceta lupta.In acest timp Hera il convinge pe Hypnos. Cantul 17 Vazand trupul neinsufletit al lui Patrocle.Lupta a durat mult.toti raniti. Cantul 16 Sperand sa scimbe soarta luptei Patrocle se duce in cortul lui Ahile si se imbraca cu armura acestuia.Patrocle i-a fugarit pana la zidurile cetatii.regele Menelaos se repazi sa-l aduca in tabara. Poseidon ii ajuta pe greci cu si mai multa putere.grecii inaintau iar troienii se retrageau. Cantul 14 Nestor se duce la Agamemnon.dupa care Apollo il opreste spunandu-i ca nu el este sortit sa-i nimiceasca pe troieni. Cantul 18 .

Leto.dar ei vor putea sa fie de partea oricarei tabere vor dori. Cantul 21 Grecii pornira apoi la lupta.Atena.Artemis.In timp ce grecii tineau un ospat in cinstea zeilor Ahile il plangea pe Patrocle.ci doar o va urmari de pe Olimp.Ahile alte arme facute de Hefaistos si astfel.desi nu mai avea armura se hotaraste sa intre in lupta.si pentru ca Ahile era mai puternic decat Hector Apollo l-a salvat pe acesta de 3 ori de la moarte.in timp ce Hector tot incerca sa-i recupereze trupul.Hera. Cantul 20 Primindu-si armele Ahile chiama la o adunare pe toti grecii . Cantul 19 Zeita Thetis ii daruieste fiului sau.In acest timp pe Olimp zeii impartiti in cele doua tabere s-au luat la cearta.Ahile plange moartea prietenului sau.Ahile se napusti si ucise alti troieni.acesta putea sa-si razbune prietenul.Furios.Apollo si zeii unor rauri erau de partea troienilor. Ares.dar cand a aparut Atena l-a invaluit intr-o lumina stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit.Poseidon.apoi se impaca cu Agamemnon.In timp ce troienii se adunasera la sfat Ahile si ceilalti prieteni pregateu trupul lui Patrocle pentru inmormantare.apoi la lupta.Priam vazand ce se intampla cu ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia .care ii dadu numeroase darurei imoreuna cu sclava Briseis.Ahile.iar Afrodita.Zeus porunci adunarea tuturor zeilor carora le spune ca el nu se va amesteca in lupta.Hermes si Hefaistos erau de partea grecilor.in sfarsit.pe Hector au inceput lupta. Cand Ahile l-a gasit.In Troia.

ahile l-a intrebat pe Priam de cate zile are nevoie pentru a-l inmormanta.Ahile il viseaza pe Patrocle care ii spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa ajunga in imparatia lui Hades.acesta s-a indurat.dar orbit de dorinta de a-l razbuna pe Patrocle Ahile nu a vrut sa cada la nici o invoiala. Cantul 24 Dupa ce Priam a cazut in genunchi in fata lui Ahile si l-a implorat sa-i dea trupul lui Hector. de care a legat trupul lui Hector si a inconjurat de 3 ori mormantul lui Patrocle. .dar nu inainte de a inhaima caii la car.Acesta.Spre seara toti s-au retras pentru a se odihni.Hecuba si Andromaca.Cand se trezeste Ahile pune sa se faca toate cele ce i le spuse Patrocle.Adormind.alatuiri de alti troieni plangeau pangarirea lui Hector.insa pe campul de lupta a ramas doar Hector. Cantul 23 Grecii duc trupul lui Hector langa cel al lui Patrocle pentru a se sti ca a fost razbunat. Multi troieni au plans si au fost indurerati din cauza mortii lui.insa. Cantul 22 Priam il roaga pe Hector sa intre in cetatepentru ca-l vedea pe Ahile venind.cat mai multi in cetate.inclusiv Ahile.Pe zidurile Toiei Priam.Fiind parasit de zeul Apollo Hector a murit ucis de Ahile.raspuzandu-i ca ii trebuiesc 10 zile si multumindu-i pleaca spre Troia unde ii organizeaza lui Hector o inmormantare si un ospat cum nu s-a mai vazut.desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa lupte cu Ahile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca cel ce ce va invinge sa nu pangareasca trupul celui ucis.

în Ithaca.. Subiectul este bine cunoscut: rătăcirea pe mare a unui erou din războiul troian Ulise-Odiseu persecutat de zei şi numeroasele lui aventuri .200 de versuri împărţite în 24 de cântece. Interesul.ca solemnitate a tonului. cînd a trăit şi şi-a "compus" operele Homer.n. valorile literare pe care le prezintă Odiseea sunt de cu totul altă natură. pe care însă Odiseea nu o egalează nici ca înaltă semnificaţie morală.povestite de poet într-un stil extrem de viu. Aceasta este alcătuită din 12. unde îl aşteptau soţia Penelope şi fiul lor Telemac. Odiseea este un fel de "istorie poetică" a cuceririi mărilor de către greci. însă numai cu condiţia să ştim cum trebuie citite asemenea capodopere. înţelegerii şi gustului nostru de azi. a stilului. semnificaţia. Ca orice mare capodoperă creată într-un trecut îndepărtat. Şi s-ar mai putea spune că este o continuare şi o completare a Iliadei.e. şi nici ca demnitate. de captivant .Odiseea Odiseea împreună cu Iliada sunt doua epopei grecesti create sau atribuite rapsodului popular orb Homer. În multe limbi cuvantul de „odisee“ este folosit pentru a descrie o actiune plină de peripeţii. nici ca forţă epică sau dramatică. de colorat. Este epopeea unei epoci mai noi. caracterizată prin perfecţionarea navigaţiei şi intensificarea comerţului maritim al grecilor. poate răspunde perfect sensibilităţii noastre literare. Rescrisa in sec al 8 lea Odiseea este una dintre cele mai vechi şi renumite opere literare din mitologia antică. ca elevaţie. a expresiei.pentru ca în cele din urmă să ajungă acasă. un moment istoric aflat în plină desfăşurare în secolul al VIII-lea î. adică. Intr-un anumit sens. şi Odiseea rămîne veşnic " modernă ". al fundării de numeroase colonii greceşti în punctele cele mai îndepărtate din bazinul mediteranian. .

nici dramatismul încordat al situaţiilor. în Odiseea ne întîmpina drama familială a navigatorului rătăcitor. Structura Odiseei însă. în timp ce în Odiseea atenţia cititorului este reţinută aproape exclusiv de figura lui Ulise-Odiseu . opera incepe cu invocarea muzelor: Spune-mi mie muză faptele acelui om iscusit Care după distrugerea Troiei timp îndelungat a pribegit Care a văzut şi cunoscut multe obiceiuri şi oraşe Şi pe mare neînchipuite chinuri îndurase Insa preocupare stăruitoare şi subtila de analiză psihologică a personajelor şi situaţiilor din Odiseea nu o găsim în Iliada . pitorescul locurilor exotice descrise. . . în locul unei învolburate încleştări războinise a unui neam întreg. viziunile fantastice . în Iliada vedem ampla desfăşurare a unei imense forţe eroice. farmecul fascinant al necunoscutului. nici solemnitatea tonului din Iliada. nici măreţia epică a faptelor. cu numeroase personaje puternice în primul plan. din Iliada. Elementele exotice şi cele miraculoase abundă la tot pasul. Precum Si in Illiada. a acţiunii.La fel ca Iliada. sirene. şi Odiseea este construită pe motivul unei situaţii morale şi anume. a conflictelor. căci în Odiseea Homer vrea să stîrnească curiozitatea.şi este sedusă de încîntătoare naraţiuni fantastice plasate într-un cadru de basm. Nu găsim nici gradaţia perfectă a ritmului povestirii unor episoade. nu găsim în Odiseea nici gravitatea subiectului. Cu excepţia descrierii furtunii (cîntul V) şi al masacrului peţitorilor Penelopei (cîntul XXII). de ahei.totul deosebeşte cele două epopei. a stilului. natura personajelor. efectele surpriză. care trebuie să înfrunte la fiecare pas tot felul de piedici. dorul de casă al pribeagului urgisit de zei. iar nu admiraţia cititorilor sau ascultătorilor săi. Nu găsim în Iliada decorul de fundal al mării nesfîrşite din Odiseea. nimfe.cu ciclopi.

de pildă. patru Zăvozi care-i crescuse Eumeu. porcarul Mai mare-ntre păstori. cetăţi răsunînd de cîntecele şi muzica ospeţelor.. severitate şi pompă.. oamenilor şi lucrurilor prin aspecte şi trăsături de detaliu exact notate. al vieţii de toate zilele. un stil familiar. cu steiuri mari de piatră El staulu-şifăcu.pentru că este ales de preferinţă din registrul vorbirii curente. Ceilalţi ai lui trei oameni . a descrierii moravurilor. Acuma dînsul Se încălţa croind frumoasă piele De bou. ţări cu oameni fericiţi. fireşti. s-ar putea spune mai modern . Culcuşuri pentru porci. bătuînjuru-i Pari mulţi şi deşi. în ce culori de realism familiar este descrisă gospodăria porcarului Eumeu: “Cu gard de spini.naturaleţea redării scenelor de viaţă obişnuită. Căci ceea ce aduce mai ales nou Odiseea este fineţea povestirii. Iată. obiceiurilor.monştri marini. şi-n tot coteţul S-adăposteau cîte cincizeci de scroafe Cu godăcei /./ Pe Ungă turmă Vegheau mereu ca nişte fiare. tăiaţi frumos din miezul Stejarului. Este o lume care te încîntă în Odiseea şi este redată într-un stil lipsit de energie. şi-nchipui coteţe Douăsprezece-n staul lîng-olaltă.

nici aceeaşi mulţime de pasiuni. doreşte să1 reţină lângă ea. care conţine binecunoscuta invocaţie către muze. rămasă în Itaca. Itaca. a cărei stăpână.n. . nimfa Calipso.adevăr. poetul schiţează principala temă a epopeii. făcându-1 nemuritor. fiul lui Odiseu. După 20 de ani de absenţă. dintre care zece i-a petrecut în Troia. soţia lui Odiseu. insulă situată în partea de vest a Greciei. Odiseu se află în insula Ogigia. într. nici vioiciunea şi vigoarea ca în discursurile care îndeamnă la fapte. prevenit de zeiţa Atena asupra posi-biliei reîntoarceri a tatălui său. el nu mai păstrează un ton la fel cu cel din poemul despre Ilion.” Caracterizînd cele două poeme homerice autorul anonim al Tratatului despre sublim (secolul I e. Acţiunea primelor patru cânturi se petrece în Itaca. totul reducîndu-se la basm şi la povestirea unor lucruri de necrezut. de la cucerirea Troiei şi până când eroul izbuteşte să învingă mânia zeului Poseidon şi să se întoarcă în patria sa. După o scurtă introducere. în Odiseea. Un rol de seamă în primele cânturi îi revine tânărului Telemac. într-un consiliu al zeilor se decide însă eliberarea lui Odiseu.) remarca: "în Odiseea am putea să-l comparăm pe Homer cu soarele la asfinţit care îşi păstrează măreţia. care nu-i dau deloc pace. dar e fără putere. nici bogăţia de imagini luate din lumea lucrurilor adevărate. întocmai cum oceanul se retrage în sine şi îşi lasă ţărmurile goale. In Odiseea sunt povestite peregrinările pe mare ale iscusitului Odiseu (Ulise). vedem că măreţia scade.Plecaseră care-ncotro cu turma. din care odinioară pornise spre Troia Odiseu. în tot acest timp. Penelo-pa. fiul lui Laertes. nici înălţimea de stil mereu susţinută şi fără căderi. trebuie să-i înfrunte pe peţitorii săi.

cu acelaşi prilej au loc întreceri atletice şi programe artistice cu dansuri şi cântece. după părăsirea Troiei. Festivitatea devine un bun prilej pentru autor de a intercala grupul de cânturi IX-XII. Telemac. este de scurtă durată. istovit de puteri. Odiseu se trădează prin puternica emoţie ce-1 cuprinde la auzul cântărilor despre propriile sale isprăvi din noaptea în care Troia a fost cucerită. unde stătuse preţ de şapte ani. avizi să pună stăpânire pe drepturile şi bunurile sale. pescari şi vânători care nu cunosc arta războiului. încurajat de Atena. pe ţărmurile insulei feaci-lor. Cânturile XIII-XX prezintă întoarcerea lui Odiseu în Itaca şi acţiunile iscusite pe care le întreprinde pentru a-i îndepărta pe peţitorii Pene-lopei. dar Atena veghează neîncetat asupra lui şi o asigură pe Penelopa că fiul ei nu va păţi nimic. Şederea lui Odiseu în mijlocul locuitorilor insulei. Viaţa lui Telemac este ameninţată de uneltirile peţitorilor. Atacul lui Odiseu împotriva peţitorilor ne este dezvăluit în finalul . Poseidon nu-i dă pace lui Odiseu. fiica stăpâni-torului insulei. deci. provocând nenumărate furtuni pe mare pentru a-1 împiedica să îşi continue drumul spre casă. regele Alkinous. Cânturile V-VI prezintă plecarea lui Odiseu din Ogigia în lungul drum spre patrie. unde este găsit de Nausicaa. în cinstea oaspetelui se organizează o mare serbare populară la care este invitat să cânte aedul Demodocos. mai ales despre soarta tatălui său.Epopeea debutează. care înfăţişează încercările prin care a trebuit să treacă stăpânul insulei llaca. eroul reuşeşte să scape de furia valurilor dezlănţuite şi ajunge. până la decizia zeilor de a-1 lăsa să plece din insula Ogigia. Deşi călătoria este foarte anevoioasă. într-o tensiune dramatică neobişnuită. ia anumite măsuri împotriva peţitorilor mamei sale şi pleacă într-o lungă călătorie. spre a afla despre soarta celor plecaţi din Troia.

dar şi ceilalţi: “Oaste mai mare. Daca mai vrei sa mai adaugi din astea: Homer ni-i înşiruie. mai marele abanţilor tari de virtute. din Halchis Şi din Eretria. printre luptători. C. Cântul XXIII prezintă reîntâlnirea dintre cei doi soţi. alte seminţii: “Din Eubeea suflând a mânie abanţii. Şi din oraşul Carist şi locuitori din Stire – Fură conduşi de-a lui Ares ortac Elefenor. Iuţi şi cu pletele-n spate dau zor după dânsul abanţii Plini de războinic avânt şi cu suliţi de frasin întinse. traci sunt mirmidonii -. II / v. Gata să dea în duşmani şi platoşa să le sfâşie” (C. II / v. apoi. mai vajnică n-am pomenit eu ca asta. pe tracii care participau la confruntare: -Din partea aheilor. Odiseu şi Pene-lopa. traci sunt luptătorii lui Rhesos – amintiţi deja –.cântului XXI şi se împlineşte în cântul XXII.. din Histiea cea darnică-n struguri.” Peste troieni era Domn al lui Priam fecior. Şi din Cherint de la ţărm. încoifatul . 770) -Din partea troienilor. feciorul Lui Halcodonte.. mai greu de identificat. din nalta cetate Dionul. 530-539. prin uciderea tuturor peţitorilor.

o frescă unitară. II / v. Vai. dincolo de poezie.. iar mama zeiţă. XXI / v. necum feciorii lui Priam.care este Viaţa -. şi pe mine m-adulmecă moartea şi soarta . II / v. şi ce eşti tu faţă de dânsul? Cată la mine şi vezi ce mândru sunt eu şi ce mare. pentru îndeplinirea marilor ţeluri ideale cum ar fi Gloria şi Onoarea: (C. C. Mori şi tu. Iar pe dardani îi ducea căpitanul războinic Eneas. Al lui Anhise fecior şi al dalbei zeiţe Afrodita” (C. întocmai ca un tablou veridic al unei lungi epoci. Ahile Peleianul.Hector. 808-812) Iliada e. De ce te mai vaeţi zadarnic? Doar a murit şi Patrocle. consimte foarte uşor la pierderea bunului suprem . dar a şi adăugat de la sine un sumum de lucruri şi fapte ce merită consemnate peste veacuri. nici unul. Tata mi-i Domn şi viteaz. şi taci. Oricare-o fi din ai voştri. Sub el oştiră bărbaţii Cei mai viteji şi mai mulţi şi gata la luptă din suliţi. b) Conştiinţa jertfei şi imanenţa morţii. întocmai celorlalţi eroi traci. Acest tablou-poem ne apare ca o îmbinare măiestrit ticluită. şi totuşi. 791. oşteanul măreţ. în care se poate întrezări permanenta grijă de a lăsa posterităţii învăţămintele şi experianţele de veacuri ale unei civilizaţii care a preluat de la alţii.. un veritabil testament. frate. Dar acuma Nu va scăpa cu viaţă nici unul din cei care zeul O să mi-i puie în mână-naintea cetăţii. 106-113) “.

Câteva sublinieri privind amplasarea cetăţii Troia Subiectul Iliadei. . Incearca sa pastrze ce am scris… suna logic pt mine dar mai citestele si tu.. oti ce am pus eu la adaugati sa incerci sa mai pui la iliada I sa mai rezumezi cantecele alea de la 1 la 24.S..” (Cîntul I / versurile 1 şi 2 din ediţia definitivă a lui George Murnu) P. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse.” Acel “mori şi tu prietene” vine de la o subliniere a unei simple stări conflictuale. Dimineaţa. Iliada... Tiam pus si pozele. Subiectul primei epopei a lui Homer. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. Daca vrei sa mai vorbim imi dai un mesaj sau ma suni.Nebiruită pe veci. namiaza ori seara Are să vie o vreme. cu lancea lovindu-m-aci ori cu arcul. chiar în primul cânt şi în primele sale versuri: “Cântă zeiţă. de război. Nici nu se punea în discuţie problema unei “prietenii” între Ahile şi Hector. când unul şi mie-o să-mi curme Firul vieţii. este dezvăluit odată cu obişnuita invocaţie a Muzelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful