Citeste p.s.

ul de la sfarsit Homer

Homer a fost un poet şi rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea faimoaselor opere Iliada şi Odiseea. În antichitate, lui i-a fost atribuit întregul Ciclu Epic, care includea si alte poeme despre războiul troian, poeme tebane despre Oedipus şi fiii săi, corpul Cântecelor religioase homerice, mini-epopeea comică Războiul dintre broască şi şoarece şi epopeea Margites. În limba greacă numele său este Homēros, care se traduce prin "ostatec". Există o teorie cum că numele său ar fi provenit dintr-o societate poetică numită Homeridae, care tradus literal înseamnă "fiii ostaticilor", respectiv descendenţii prizonierilor de război. Cum aceşti oameni nu erau trimişi la război din pricina incertitudinii în privinţa loialităţii lor pe câmpul de luptă, ei nu puteau fi ucişi în bătălie. Astfel, erau însărcinaţi să memoreze stocul de poezie epică a regiunii şi evenimentele trecute, până la timpul sosirii unui învăţat ce le putea scrie. Tradiţia ne spune că Homer ar fi fost orb, diferite oraşe ioniene revendicandu-si locul de naştere al poetului, însă mai departe biografia sa este aproape necunoscută. In aceasta privinta există o dezbatere intelectuală daca Homer a existat sau nu ca persoană reală, fiind considerart că acesta ar fi fost un nume dat unuia sau mai multor poeţi orali ce cântau materiale de epopee tradiţionale. În mod repetat s-a dezbătut dacă acelaşi poet era autorul atât al Iliadei, cât şi al Odiseei, insa aproximativ toţi istoricii au căzut de acord în privinţa datării operei ce cuprinde cântecele homerice religioase şi a epopeelor ciclice ca acestea au fost scrise după marile capodopere.

conform datelor deja menţionate de către “parintele istoriei”. .Hr.C. în realitate. şi care a preluat în epopeele sale. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul.. ea zugrăvind numai o mică parte a celor zece ani –.Iliada Vastul poem al "Iliadei". In jurul ei s-au iscat multe discutii aprinse. Herodot. deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează. Iliada dateaza din epoca elenistica si este divizată în 24 de cânturi. concretizandu-se artistic in "Iliada" si "Odiseea". temporal însă. este una dintre cele mai vechi opere literare ale civilizatiei grecesti care ne-au ramas in totalitate din mostenirea Antichitatii. chiar din primul său cânt şi din primele sale versuri: “Cântă zeiţă. luptele aheilor de sub zidurile ale Troiei. lumea greaca se formeaza secole de-a randul prin traditie orala si scrisa. Un lucru sigur il putem spune in privinta acestei opere. Textul a fost probabil compus între 850 şi 750 I. fragmente şi motive din mituri vechi şi cântece populare). tradiţii... Atacata mereu de civilizatiile care o inconjoara. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. ne este dezvăluit de poet odată cu obişnuita invocare a Muzelor -.” Iliada rămâne ca epopee doar prin extensia sa (16. Iliada este o epopee atribuită lui Homer. din a doua jumătate a secolului VIII î. acela ca are radacinile implantate adanc in marea civilizatie mediteraneana. atribuit lui Homer. ce implica atat data cand acest poem a fost scris. atât cât se pare că au durat.000 de versuri). cat si autorul ei ( conform unor surse acesta a fost un aed din Ionia. Iliada şi Odiseea. Subiectul acesteia.

Personajele sunt prezentate în mişcare. Acesta nu cunoaşte teama şi preferă o moarte glorioasă unei vieţi tihnite. Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoşător al armelor unui erou. ci pentru a-şi apăra cetatea. este iubitor de pace şi de raţiune. însumând circa 15 000 de versuri. care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri. în care se confruntă aheii veniţi din Grecia cu troienii şi aliaţii acestora. de exemplu "şoimanul Ahile". Astfel. în timp ce Hector vorbeşte calm şi măsurat. ca în cazul lui Diomede. În cele 24 de cânturi. Atena îl apără pe Ahile de suliţa lui Hector. aheii înving graţie victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. dintre care se detaşează Ahile. cuvintele lui Ahile sunt mânioase şi jignitoare.Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei. însă este neîndurător. Hector detestă războiul şi nu luptă pentru glorie. Spre deosebire de el. Poseidon sau Apollo. În final. Ahile întruchipează virtuţile eroului războinic. soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax. . Alături de eroi intervin şi zeii. refuzând familiei duşmanului său până şi consolarea de a-i preda corpul acestuia. conferind operei un caracter miraculos. Hector sau Patrocle. fiecare tabără fiind susţinută de diverse divinităţi. După zece ani de război. cum ar fi Atena. Figurile celor doi eroi reies şi din cuvintele pe care şi le adresează înainte de luptă procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor. Iliada relatează fapte de vitejie excepţională făcute de eroi neînfricaţi. La prezentarea sugestivă a unei situaţii contribuie şi comparaţia. iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceaţă deasă spre a-l feri de mânia Peleianului. Poetul îşi caracterizează eroii şi din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv.

Insa Agamemnon nu este de acord iar preotul ii cere ajutorul lui Apollo.dar cand Agamemnon trimite dupa sclava Briseis. Ahile se cearta cu Agamemnon si cel din urma cere in schimbul sclavei sale pe Briseis.Cantul 1 Timp de 9 ani grecii au asediat Troia. Agamemnon o inapoiaza pe Chryseis tatalui ei. Cantul 2 Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toti zeii si i se infatiseaza in vis lui Agamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta impotriva troienilor. sclava lui Ahile. multi greci murind de ciuma.Dar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere socoteala pentru ajutorul ce-l va da troienilor si incepura sa se certe dar zeuul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la asfintit cand tot Olimpul se cufunda intr-un somn linistit. Eroul Ahile afla ca Apollo s-a razbunat pentru jignirea adusa preotului sau si ca va putea fi imblanzit doar daca o vor inapoia pe Chryses tatalui ei si vor jertfi o 100 de boi. preot al lui Apollosagetatorul si ii roaga pe greci sa i-o inapoieze pe fiica lui. Ulise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii. temandu-se o trimite pe Atena pentru a o opri.dar Hera. Ahile ii cere ajutorul lui Zeus sa-l pedepseasca pe Agamemnon pentru jignirile aduse.Chryseis care era sclava lui Agamemnon in scimbul a unei mari sume de bani.Ajunsa in tabara grecilor se duce la Ulise si ii porunci sa-i impiedice pe greci sa paraseasca lupta.caci daca se vor intoarce in patrie fara sa cucereasca Troia vor fi considerati . asa ca Apollo alunga molima din tabara grecilor. In al 10-lea an soseste in tabara grecilor Chryses. Acesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra soldatilor.Cand Agamemnon se trezeste porneste lupta.

Dupa ce Priam a facut juramintele a inceput lupta. Cand ostile erau fata in fata Paris iese din randul troienilor si intreaba pe greci daca vreunul indrazneste sa se lupte cu el.In lupta au cazut multi soldati.dar Paris scapa si apoi il lovesteputernic cu spada.Priam.Ramas fara sabie Menelaos il apuca de coif si il tara spre greci. Cantul 3 Iris. Menelaos iese din randul grecilor pt.Armata grecilor era condusa de Atena iar cea a grecilor de Ares.fiul Afroditei.Luand-o in deras pe Hera.In acest timp Agamemnon porunceste armatei sale sa pornesca lupta.dar batranul Nestor le vorbeste si ii indeamna sa lupte.vesteste troienilor apropierea grecilor.dar Hera il roaga pe Zeus sa o trimita pe Atena in tabara troienilor. Cantul 4 In timp ce Paris si Menelaos se luptau.Menelaos este numit invingator de catre Agamemnon. Zeus spune ca va pune capat luptei dintre troieni si greci deoarece Menelaos iesise biruitor. condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe Menelaos. a se lupta cu el si cere ca indiferent cine va castiga dupa lupta sa se faca pace.Luand infatisarea unui soldat Atena se duce la Pandaros.Aceasta.dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre Menelaos Atena intervine si astfel.incercand sa-l ajuteeste si .Insa pentru ca nu avea incedere in Paris el ceru sa vina tatal lui. menelaos este doar ranit.vestitoarea zeilor.lasi. sa jure ca va duce la indeplinire intelegerea.asa ca ostenii.Dar Afodita ii vine in ajutor lui Paris si acesta scapa.Menelaos il loveste cu sulita. Cantul 5 Atena i-a dat o mare putere regelui Diomedes care il omoara il ranesta pe Eneas.zeii erau la un ospat in palatul lui Zeus.

iar acesta ii raspunde ca atunci se prgatea de lupta. Astyanax il roaga plangand sa nu mai plece la lupta fiindca se tem de pierirea sa.acestia respingand atacul grecilor.vazand ca infrangerea troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa vina in Troia pentru a o imblanzi pe Atena.Hector asculta ruga fratelui sau si ii imbarbatesta pa troieni.Hector porneste spre palatul fratelui sau. Cantul 6 Hector se intoarce in Troia si ii cere mamei sale.Vazand-o pe Afrodita ranita.fiul regelui Priam.Acesta fuge la Zeus pentru a se plange.grecii au inceput sa dea inapoi.si fiul sau.prorocul Helenus.Hecuba.Atena se urca cu Diomedes in carul acestuia.Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca.sa aduca jertfe zeitei Atena. In acest timp grecii inaintau.il ameninta ca-l va arnca in bezna Tartarului.inainte de a pleca la lupta ii roaga pe zei sa aiba grija de sotia si fiul sau.rugand-o sa-l imblanzeasca pe Diomedes.riscand sa moara.ea ranita si pana la urma sunt ajutati de catre Apollo care ii duce in templul sau din Troia.sotia sa.Insa Hector nu asculta de rugile acestora si.Zeii i-au hotararea sa-l faca sa cheme la lupta pe cel mai viteaz dintre greci.La portile cetatii Hector il intalneste pe Paris care era gata de lupta.dar Zeus.Atena si Apollo hotatasc sa puna capat macelului. care il ura pentru placerea lui de a varsa sange.Cu ajutorul Atenei Diomedes reusete sa-l raneasca pe Ares.ucigand multi troieni de baza. Hera si Atena au inceput sa rada si se hotarasc sa lupote impotriva lui Ares.Paris.Profetul . Hector il cearta pe Paris ca sta acasa in timp ce se lupta. Cantul 7 Troienii s-au bucurat cand i-au vazut pe cei 2 pornind la lupta si astfel. Atunci.

Noaptea s-a lasat si lupta s-a oprit. unde pune un cantar si afla ca victoria va apartine troienilor.dar Ahile n-a vrut sa se impace cu el.Toti se hotatasc sa se odihneasca pentru lupta de a 2-a zi.Arunca sulita si-l raneste acesta.de aemenea il rani pe el. Cantul 8 sa pe iar de un Zeus chiama pe toti zei si le spune ca acela ce se va amsteca in lupta dintre greci si troieni va fi aruncat in Tartar.iarAiax.indurandu-se arunca asupra altarului un semn ce-i incuraja pe greci si ii respinsera pe troieni.asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor.Zeus le spune troienilor ca vor fi biruitori pana cand Agamemnon se va impaca cu Ahile si ii va trimite daruri pentru jignirea pe care i-a adus-o.Hector lupta cu Aiax.Menelaos.Ulise ii cere ajutor lui Zeus.Sfatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas peste noapte pe campul de bataie.unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la . in drum spre Nestor.El spune ca va lupta impotriva troienilor doar cand focul va ajunge la corabiile sale si la cortul sau.iar acesta.In ziua de pauza cele 2 tabere isi ingrapa mortii si fac ospat in semn de multumire lui Zeus. Cantul 10 Agamemnon se intalneste cu fratele sau. Cantul 9 Ingrijorat de victoria troienilor Agamemnon ii chiama pe conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa dar Diomedes se infurie si spune ca el si ceilalti conducatori Nestor il convinge pe Agamemnon sa se impace cu Ahile.Cei 2 se omoara intr ei grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o zi in semn pretuire.iar Hector intelege ceea ce prevestea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe greci.Apoi se duce pe muntele Ida.Helenus afla de hotararea zeilor si il sfatuieste pe Hector ce faca.

Patroche.dupa care dispare.dupa care s-au intors la tabara lor.Zidul si santul nu-i mai puteau apara pe greci.acesta era Dolon.In acest timp si troienii trimisesera o iscoada in tabara grecilor.zeita discordiei in tabara grecilor.Acesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in recunoastere in tabara troienilor ca sa afle ce au hotarat acestia.asa ca s-au retras spre portile cetatii.Ajunsi la tabara troienilor Diomedes si Ulise se furiseaza printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si pe regele Rhesos. Cantul 13 .Ea le-a insuflat soldatilor o mare dorinta de a lupta. care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale.sa-i dea voie sa intre in lupta.ii cere lui Ahile.Acesta era un semn ca troienii sa inceteze lupta.acesta.In toiul bataliei Zeus trimite un semn:un vultur si un sarpe.dar Diomedes si Ulise au respins atacul.dar a fost vazut de catre Diomedes si Ulise si fu nevoit sa le spuna acestora tot ce stia.Vazand aceasta Zeus ii porunceste zeitei Iris sa-i spuna lui Hector sa intre in lupta cand va vedea ca Agamemnon e ranit. asa ca au fost alesi Diomedes si Ulise. Cantul 12 Lupta era tot mai apriga.cand Agamemnon a fost ranit Hector a intrat in lupta.dar Hector n-a luat in seama semnul si a inaintat cu armata cucerind zidul. Troienii piereau din ce in ce mai multi.dar apoi.Paris il raneste pa Diomedes. Cantul 11 In zori Zeuz o trimite pe Eris. in timp ce grecii fugeau spre corabiile lor.astfel ca cei doi au fost nevoiti sa paraseasca lupta.Sarpele musca din vultur si acesta arunca sarpele in mijlocul troienilor.Deci.

dar Ulise il opreste temandu-se ca grecii vor inceta lupta.Zeus nu credea ca vreun zeu va indrazni sa-i ajute pe greci.Lupta a durat mult.Patrocle i-a fugarit pana la zidurile cetatii.grecii au raspuns cu mult curaj atacului troienilor.zeul somnului sa-l adoarma pe Zeus.toti raniti.Agamemnon este gata sa lanseze corabiile la apa. Cantul 16 Sperand sa scimbe soarta luptei Patrocle se duce in cortul lui Ahile si se imbraca cu armura acestuia. Cantul 17 Vazand trupul neinsufletit al lui Patrocle.Inainte sa moara Patrocle ii spune ca soarta lui este sa fie ucis de Ahile.Astfel. ci Ahile. Poseidon ii ajuta pe greci cu si mai multa putere.pe care il intalneste impreuna cu Diomedes si Ulise.grecii inaintau iar troienii se retrageau. Hector se hotaraste sa se lupte cu Patrocle.dupa care Apollo il opreste spunandu-i ca nu el este sortit sa-i nimiceasca pe troieni.Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul.Profitand.In acest timp Hera il convinge pe Hypnos. Cantul 18 . dar Hector n-a crezut. dar Poseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare putere.regele Menelaos se repazi sa-l aduca in tabara.crezand ca este chiar Ahile .au inceput sa se retraga. Cantul 15 Cand Zeus se trezeste din somn si ii vede pe troini fugariti de greci se infurie si-l trimite pe Apollo sa-i redea puterile lui Hector. Cantul 14 Nestor se duce la Agamemnon.dar cu ajutorul lui Apollo Hector il invinge pe Patrocle.Troienii.Astfel.dar Hector luase deja armura lui Ahile si pentru a recupera trupul s-a dat o adevarata batalie.

iar Afrodita.Hera.In timp ce grecii tineau un ospat in cinstea zeilor Ahile il plangea pe Patrocle.apoi la lupta.Priam vazand ce se intampla cu ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia .pe Hector au inceput lupta.Poseidon.ci doar o va urmari de pe Olimp.care ii dadu numeroase darurei imoreuna cu sclava Briseis. Cantul 19 Zeita Thetis ii daruieste fiului sau.in sfarsit.Ahile se napusti si ucise alti troieni.in timp ce Hector tot incerca sa-i recupereze trupul.Ahile.apoi se impaca cu Agamemnon.Furios.In Troia.Hermes si Hefaistos erau de partea grecilor.Atena.desi nu mai avea armura se hotaraste sa intre in lupta. Cantul 20 Primindu-si armele Ahile chiama la o adunare pe toti grecii .Leto. Cantul 21 Grecii pornira apoi la lupta.Artemis.Zeus porunci adunarea tuturor zeilor carora le spune ca el nu se va amesteca in lupta.In acest timp pe Olimp zeii impartiti in cele doua tabere s-au luat la cearta.acesta putea sa-si razbune prietenul.Ahile alte arme facute de Hefaistos si astfel.Ahile plange moartea prietenului sau.Apollo si zeii unor rauri erau de partea troienilor.dar cand a aparut Atena l-a invaluit intr-o lumina stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit.In timp ce troienii se adunasera la sfat Ahile si ceilalti prieteni pregateu trupul lui Patrocle pentru inmormantare. Cand Ahile l-a gasit.si pentru ca Ahile era mai puternic decat Hector Apollo l-a salvat pe acesta de 3 ori de la moarte.dar ei vor putea sa fie de partea oricarei tabere vor dori. Ares.

insa.Pe zidurile Toiei Priam.dar nu inainte de a inhaima caii la car. .ahile l-a intrebat pe Priam de cate zile are nevoie pentru a-l inmormanta.alatuiri de alti troieni plangeau pangarirea lui Hector.Fiind parasit de zeul Apollo Hector a murit ucis de Ahile.Spre seara toti s-au retras pentru a se odihni.raspuzandu-i ca ii trebuiesc 10 zile si multumindu-i pleaca spre Troia unde ii organizeaza lui Hector o inmormantare si un ospat cum nu s-a mai vazut.desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa lupte cu Ahile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca cel ce ce va invinge sa nu pangareasca trupul celui ucis.inclusiv Ahile. de care a legat trupul lui Hector si a inconjurat de 3 ori mormantul lui Patrocle.Acesta. Multi troieni au plans si au fost indurerati din cauza mortii lui.Ahile il viseaza pe Patrocle care ii spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa ajunga in imparatia lui Hades. Cantul 23 Grecii duc trupul lui Hector langa cel al lui Patrocle pentru a se sti ca a fost razbunat.cat mai multi in cetate.acesta s-a indurat.insa pe campul de lupta a ramas doar Hector. Cantul 22 Priam il roaga pe Hector sa intre in cetatepentru ca-l vedea pe Ahile venind.Hecuba si Andromaca. Cantul 24 Dupa ce Priam a cazut in genunchi in fata lui Ahile si l-a implorat sa-i dea trupul lui Hector.Cand se trezeste Ahile pune sa se faca toate cele ce i le spuse Patrocle.Adormind.dar orbit de dorinta de a-l razbuna pe Patrocle Ahile nu a vrut sa cada la nici o invoiala.

în Ithaca. Şi s-ar mai putea spune că este o continuare şi o completare a Iliadei.pentru ca în cele din urmă să ajungă acasă. Ca orice mare capodoperă creată într-un trecut îndepărtat. Aceasta este alcătuită din 12. şi nici ca demnitate. ca elevaţie. Intr-un anumit sens.. poate răspunde perfect sensibilităţii noastre literare.povestite de poet într-un stil extrem de viu.ca solemnitate a tonului.e. Odiseea este un fel de "istorie poetică" a cuceririi mărilor de către greci. adică. Subiectul este bine cunoscut: rătăcirea pe mare a unui erou din războiul troian Ulise-Odiseu persecutat de zei şi numeroasele lui aventuri .Odiseea Odiseea împreună cu Iliada sunt doua epopei grecesti create sau atribuite rapsodului popular orb Homer. nici ca forţă epică sau dramatică. pe care însă Odiseea nu o egalează nici ca înaltă semnificaţie morală.200 de versuri împărţite în 24 de cântece. . Este epopeea unei epoci mai noi. înţelegerii şi gustului nostru de azi. caracterizată prin perfecţionarea navigaţiei şi intensificarea comerţului maritim al grecilor. a stilului. semnificaţia. a expresiei. Rescrisa in sec al 8 lea Odiseea este una dintre cele mai vechi şi renumite opere literare din mitologia antică. şi Odiseea rămîne veşnic " modernă ". de captivant . al fundării de numeroase colonii greceşti în punctele cele mai îndepărtate din bazinul mediteranian. un moment istoric aflat în plină desfăşurare în secolul al VIII-lea î. Interesul. unde îl aşteptau soţia Penelope şi fiul lor Telemac. de colorat.n. cînd a trăit şi şi-a "compus" operele Homer. însă numai cu condiţia să ştim cum trebuie citite asemenea capodopere. valorile literare pe care le prezintă Odiseea sunt de cu totul altă natură. În multe limbi cuvantul de „odisee“ este folosit pentru a descrie o actiune plină de peripeţii.

nu găsim în Odiseea nici gravitatea subiectului. a acţiunii. Nu găsim nici gradaţia perfectă a ritmului povestirii unor episoade.şi este sedusă de încîntătoare naraţiuni fantastice plasate într-un cadru de basm. care trebuie să înfrunte la fiecare pas tot felul de piedici. Precum Si in Illiada. din Iliada. în Odiseea ne întîmpina drama familială a navigatorului rătăcitor. în locul unei învolburate încleştări războinise a unui neam întreg. efectele surpriză.totul deosebeşte cele două epopei. a conflictelor. . şi Odiseea este construită pe motivul unei situaţii morale şi anume. opera incepe cu invocarea muzelor: Spune-mi mie muză faptele acelui om iscusit Care după distrugerea Troiei timp îndelungat a pribegit Care a văzut şi cunoscut multe obiceiuri şi oraşe Şi pe mare neînchipuite chinuri îndurase Insa preocupare stăruitoare şi subtila de analiză psihologică a personajelor şi situaţiilor din Odiseea nu o găsim în Iliada . nimfe. iar nu admiraţia cititorilor sau ascultătorilor săi. viziunile fantastice . sirene. în Iliada vedem ampla desfăşurare a unei imense forţe eroice. de ahei. Cu excepţia descrierii furtunii (cîntul V) şi al masacrului peţitorilor Penelopei (cîntul XXII). natura personajelor. Elementele exotice şi cele miraculoase abundă la tot pasul. pitorescul locurilor exotice descrise. căci în Odiseea Homer vrea să stîrnească curiozitatea. dorul de casă al pribeagului urgisit de zei. cu numeroase personaje puternice în primul plan. Structura Odiseei însă. nici măreţia epică a faptelor.cu ciclopi. Nu găsim în Iliada decorul de fundal al mării nesfîrşite din Odiseea. a stilului. nici solemnitatea tonului din Iliada. nici dramatismul încordat al situaţiilor. în timp ce în Odiseea atenţia cititorului este reţinută aproape exclusiv de figura lui Ulise-Odiseu . . farmecul fascinant al necunoscutului.La fel ca Iliada.

un stil familiar. patru Zăvozi care-i crescuse Eumeu. Ceilalţi ai lui trei oameni . porcarul Mai mare-ntre păstori. de pildă. Căci ceea ce aduce mai ales nou Odiseea este fineţea povestirii. al vieţii de toate zilele. Iată. bătuînjuru-i Pari mulţi şi deşi..monştri marini. oamenilor şi lucrurilor prin aspecte şi trăsături de detaliu exact notate. cu steiuri mari de piatră El staulu-şifăcu.naturaleţea redării scenelor de viaţă obişnuită. tăiaţi frumos din miezul Stejarului. ţări cu oameni fericiţi. în ce culori de realism familiar este descrisă gospodăria porcarului Eumeu: “Cu gard de spini. severitate şi pompă. şi-nchipui coteţe Douăsprezece-n staul lîng-olaltă. a descrierii moravurilor. cetăţi răsunînd de cîntecele şi muzica ospeţelor. Acuma dînsul Se încălţa croind frumoasă piele De bou. fireşti. obiceiurilor.. s-ar putea spune mai modern . Culcuşuri pentru porci. Este o lume care te încîntă în Odiseea şi este redată într-un stil lipsit de energie. şi-n tot coteţul S-adăposteau cîte cincizeci de scroafe Cu godăcei /./ Pe Ungă turmă Vegheau mereu ca nişte fiare.pentru că este ales de preferinţă din registrul vorbirii curente.

în tot acest timp.) remarca: "în Odiseea am putea să-l comparăm pe Homer cu soarele la asfinţit care îşi păstrează măreţia.” Caracterizînd cele două poeme homerice autorul anonim al Tratatului despre sublim (secolul I e. . fiul lui Laertes. care nu-i dau deloc pace. trebuie să-i înfrunte pe peţitorii săi. In Odiseea sunt povestite peregrinările pe mare ale iscusitului Odiseu (Ulise). nimfa Calipso. insulă situată în partea de vest a Greciei. într. Odiseu se află în insula Ogigia. Un rol de seamă în primele cânturi îi revine tânărului Telemac. Itaca.n. nici înălţimea de stil mereu susţinută şi fără căderi.adevăr. Acţiunea primelor patru cânturi se petrece în Itaca. dintre care zece i-a petrecut în Troia. nici bogăţia de imagini luate din lumea lucrurilor adevărate. întocmai cum oceanul se retrage în sine şi îşi lasă ţărmurile goale. el nu mai păstrează un ton la fel cu cel din poemul despre Ilion. doreşte să1 reţină lângă ea. care conţine binecunoscuta invocaţie către muze. vedem că măreţia scade. a cărei stăpână. După o scurtă introducere. poetul schiţează principala temă a epopeii. După 20 de ani de absenţă. dar e fără putere. soţia lui Odiseu. făcându-1 nemuritor. într-un consiliu al zeilor se decide însă eliberarea lui Odiseu. totul reducîndu-se la basm şi la povestirea unor lucruri de necrezut. în Odiseea. rămasă în Itaca. nici aceeaşi mulţime de pasiuni. fiul lui Odiseu. de la cucerirea Troiei şi până când eroul izbuteşte să învingă mânia zeului Poseidon şi să se întoarcă în patria sa. prevenit de zeiţa Atena asupra posi-biliei reîntoarceri a tatălui său. nici vioiciunea şi vigoarea ca în discursurile care îndeamnă la fapte. Penelo-pa.Plecaseră care-ncotro cu turma. din care odinioară pornise spre Troia Odiseu.

încurajat de Atena. este de scurtă durată. deci. ia anumite măsuri împotriva peţitorilor mamei sale şi pleacă într-o lungă călătorie. până la decizia zeilor de a-1 lăsa să plece din insula Ogigia. Odiseu se trădează prin puternica emoţie ce-1 cuprinde la auzul cântărilor despre propriile sale isprăvi din noaptea în care Troia a fost cucerită. regele Alkinous. cu acelaşi prilej au loc întreceri atletice şi programe artistice cu dansuri şi cântece. dar Atena veghează neîncetat asupra lui şi o asigură pe Penelopa că fiul ei nu va păţi nimic. eroul reuşeşte să scape de furia valurilor dezlănţuite şi ajunge. spre a afla despre soarta celor plecaţi din Troia. istovit de puteri. Şederea lui Odiseu în mijlocul locuitorilor insulei. avizi să pună stăpânire pe drepturile şi bunurile sale. Festivitatea devine un bun prilej pentru autor de a intercala grupul de cânturi IX-XII. pescari şi vânători care nu cunosc arta războiului. Poseidon nu-i dă pace lui Odiseu. mai ales despre soarta tatălui său. care înfăţişează încercările prin care a trebuit să treacă stăpânul insulei llaca. unde este găsit de Nausicaa. în cinstea oaspetelui se organizează o mare serbare populară la care este invitat să cânte aedul Demodocos. Telemac. după părăsirea Troiei. Deşi călătoria este foarte anevoioasă. Cânturile V-VI prezintă plecarea lui Odiseu din Ogigia în lungul drum spre patrie. provocând nenumărate furtuni pe mare pentru a-1 împiedica să îşi continue drumul spre casă. fiica stăpâni-torului insulei. într-o tensiune dramatică neobişnuită. unde stătuse preţ de şapte ani. pe ţărmurile insulei feaci-lor. Cânturile XIII-XX prezintă întoarcerea lui Odiseu în Itaca şi acţiunile iscusite pe care le întreprinde pentru a-i îndepărta pe peţitorii Pene-lopei.Epopeea debutează. Atacul lui Odiseu împotriva peţitorilor ne este dezvăluit în finalul . Viaţa lui Telemac este ameninţată de uneltirile peţitorilor.

Şi din oraşul Carist şi locuitori din Stire – Fură conduşi de-a lui Ares ortac Elefenor. feciorul Lui Halcodonte. Iuţi şi cu pletele-n spate dau zor după dânsul abanţii Plini de războinic avânt şi cu suliţi de frasin întinse. Odiseu şi Pene-lopa. II / v.cântului XXI şi se împlineşte în cântul XXII. apoi. Şi din Cherint de la ţărm. mai greu de identificat. mai vajnică n-am pomenit eu ca asta. Daca mai vrei sa mai adaugi din astea: Homer ni-i înşiruie. Gata să dea în duşmani şi platoşa să le sfâşie” (C.” Peste troieni era Domn al lui Priam fecior. printre luptători. 530-539. prin uciderea tuturor peţitorilor. încoifatul .. din nalta cetate Dionul. din Halchis Şi din Eretria. mai marele abanţilor tari de virtute. traci sunt luptătorii lui Rhesos – amintiţi deja –. din Histiea cea darnică-n struguri. alte seminţii: “Din Eubeea suflând a mânie abanţii. dar şi ceilalţi: “Oaste mai mare. 770) -Din partea troienilor. Cântul XXIII prezintă reîntâlnirea dintre cei doi soţi. C. II / v. traci sunt mirmidonii -. pe tracii care participau la confruntare: -Din partea aheilor..

nici unul. consimte foarte uşor la pierderea bunului suprem . b) Conştiinţa jertfei şi imanenţa morţii. o frescă unitară. C. Iar pe dardani îi ducea căpitanul războinic Eneas. 808-812) Iliada e. pentru îndeplinirea marilor ţeluri ideale cum ar fi Gloria şi Onoarea: (C. 791. Sub el oştiră bărbaţii Cei mai viteji şi mai mulţi şi gata la luptă din suliţi. 106-113) “. în care se poate întrezări permanenta grijă de a lăsa posterităţii învăţămintele şi experianţele de veacuri ale unei civilizaţii care a preluat de la alţii.. Dar acuma Nu va scăpa cu viaţă nici unul din cei care zeul O să mi-i puie în mână-naintea cetăţii. Al lui Anhise fecior şi al dalbei zeiţe Afrodita” (C. frate. Acest tablou-poem ne apare ca o îmbinare măiestrit ticluită. Mori şi tu. Ahile Peleianul. Oricare-o fi din ai voştri. şi taci. dincolo de poezie. întocmai ca un tablou veridic al unei lungi epoci.care este Viaţa -.Hector. Tata mi-i Domn şi viteaz. dar a şi adăugat de la sine un sumum de lucruri şi fapte ce merită consemnate peste veacuri. Vai. iar mama zeiţă. oşteanul măreţ. II / v. şi totuşi. şi ce eşti tu faţă de dânsul? Cată la mine şi vezi ce mândru sunt eu şi ce mare. şi pe mine m-adulmecă moartea şi soarta . un veritabil testament. XXI / v. întocmai celorlalţi eroi traci. De ce te mai vaeţi zadarnic? Doar a murit şi Patrocle. necum feciorii lui Priam. II / v..

Nici nu se punea în discuţie problema unei “prietenii” între Ahile şi Hector.S.Nebiruită pe veci. namiaza ori seara Are să vie o vreme.. când unul şi mie-o să-mi curme Firul vieţii.” Acel “mori şi tu prietene” vine de la o subliniere a unei simple stări conflictuale. Dimineaţa. Subiectul primei epopei a lui Homer.. chiar în primul cânt şi în primele sale versuri: “Cântă zeiţă. Incearca sa pastrze ce am scris… suna logic pt mine dar mai citestele si tu. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. Iliada. Câteva sublinieri privind amplasarea cetăţii Troia Subiectul Iliadei.” (Cîntul I / versurile 1 şi 2 din ediţia definitivă a lui George Murnu) P. este dezvăluit odată cu obişnuita invocaţie a Muzelor. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse.. oti ce am pus eu la adaugati sa incerci sa mai pui la iliada I sa mai rezumezi cantecele alea de la 1 la 24.. de război. . cu lancea lovindu-m-aci ori cu arcul. Daca vrei sa mai vorbim imi dai un mesaj sau ma suni. Tiam pus si pozele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful