Citeste p.s.

ul de la sfarsit Homer

Homer a fost un poet şi rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea faimoaselor opere Iliada şi Odiseea. În antichitate, lui i-a fost atribuit întregul Ciclu Epic, care includea si alte poeme despre războiul troian, poeme tebane despre Oedipus şi fiii săi, corpul Cântecelor religioase homerice, mini-epopeea comică Războiul dintre broască şi şoarece şi epopeea Margites. În limba greacă numele său este Homēros, care se traduce prin "ostatec". Există o teorie cum că numele său ar fi provenit dintr-o societate poetică numită Homeridae, care tradus literal înseamnă "fiii ostaticilor", respectiv descendenţii prizonierilor de război. Cum aceşti oameni nu erau trimişi la război din pricina incertitudinii în privinţa loialităţii lor pe câmpul de luptă, ei nu puteau fi ucişi în bătălie. Astfel, erau însărcinaţi să memoreze stocul de poezie epică a regiunii şi evenimentele trecute, până la timpul sosirii unui învăţat ce le putea scrie. Tradiţia ne spune că Homer ar fi fost orb, diferite oraşe ioniene revendicandu-si locul de naştere al poetului, însă mai departe biografia sa este aproape necunoscută. In aceasta privinta există o dezbatere intelectuală daca Homer a existat sau nu ca persoană reală, fiind considerart că acesta ar fi fost un nume dat unuia sau mai multor poeţi orali ce cântau materiale de epopee tradiţionale. În mod repetat s-a dezbătut dacă acelaşi poet era autorul atât al Iliadei, cât şi al Odiseei, insa aproximativ toţi istoricii au căzut de acord în privinţa datării operei ce cuprinde cântecele homerice religioase şi a epopeelor ciclice ca acestea au fost scrise după marile capodopere.

atribuit lui Homer.” Iliada rămâne ca epopee doar prin extensia sa (16.Hr. concretizandu-se artistic in "Iliada" si "Odiseea". fragmente şi motive din mituri vechi şi cântece populare). din a doua jumătate a secolului VIII î. Iliada este o epopee atribuită lui Homer. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. atât cât se pare că au durat. ce implica atat data cand acest poem a fost scris. Textul a fost probabil compus între 850 şi 750 I.. temporal însă. Iliada dateaza din epoca elenistica si este divizată în 24 de cânturi.. tradiţii. ne este dezvăluit de poet odată cu obişnuita invocare a Muzelor -. Subiectul acesteia. acela ca are radacinile implantate adanc in marea civilizatie mediteraneana. cat si autorul ei ( conform unor surse acesta a fost un aed din Ionia. chiar din primul său cânt şi din primele sale versuri: “Cântă zeiţă. conform datelor deja menţionate de către “parintele istoriei”.000 de versuri). şi care a preluat în epopeele sale. lumea greaca se formeaza secole de-a randul prin traditie orala si scrisa. este una dintre cele mai vechi opere literare ale civilizatiei grecesti care ne-au ramas in totalitate din mostenirea Antichitatii.Iliada Vastul poem al "Iliadei". mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. ea zugrăvind numai o mică parte a celor zece ani –. In jurul ei s-au iscat multe discutii aprinse.C. în realitate. luptele aheilor de sub zidurile ale Troiei. Un lucru sigur il putem spune in privinta acestei opere. deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează. Atacata mereu de civilizatiile care o inconjoara. Iliada şi Odiseea. Herodot. ..

Hector detestă războiul şi nu luptă pentru glorie. dintre care se detaşează Ahile. La prezentarea sugestivă a unei situaţii contribuie şi comparaţia. Acesta nu cunoaşte teama şi preferă o moarte glorioasă unei vieţi tihnite. în care se confruntă aheii veniţi din Grecia cu troienii şi aliaţii acestora. ca în cazul lui Diomede. În cele 24 de cânturi. Alături de eroi intervin şi zeii.Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei. refuzând familiei duşmanului său până şi consolarea de a-i preda corpul acestuia. conferind operei un caracter miraculos. iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceaţă deasă spre a-l feri de mânia Peleianului. Ahile întruchipează virtuţile eroului războinic. aheii înving graţie victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. Figurile celor doi eroi reies şi din cuvintele pe care şi le adresează înainte de luptă procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor. Iliada relatează fapte de vitejie excepţională făcute de eroi neînfricaţi. Atena îl apără pe Ahile de suliţa lui Hector. soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax. dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoşător al armelor unui erou. Poseidon sau Apollo. . este iubitor de pace şi de raţiune. Personajele sunt prezentate în mişcare. Astfel. însumând circa 15 000 de versuri. cuvintele lui Ahile sunt mânioase şi jignitoare. După zece ani de război. care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri. Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. de exemplu "şoimanul Ahile". însă este neîndurător. cum ar fi Atena. ci pentru a-şi apăra cetatea. fiecare tabără fiind susţinută de diverse divinităţi. Spre deosebire de el. Poetul îşi caracterizează eroii şi din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv. În final. Hector sau Patrocle. în timp ce Hector vorbeşte calm şi măsurat.

dar cand Agamemnon trimite dupa sclava Briseis.dar Hera. Ulise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii. asa ca Apollo alunga molima din tabara grecilor. Ahile ii cere ajutorul lui Zeus sa-l pedepseasca pe Agamemnon pentru jignirile aduse. sclava lui Ahile. temandu-se o trimite pe Atena pentru a o opri.Cand Agamemnon se trezeste porneste lupta.Ajunsa in tabara grecilor se duce la Ulise si ii porunci sa-i impiedice pe greci sa paraseasca lupta.Chryseis care era sclava lui Agamemnon in scimbul a unei mari sume de bani. Agamemnon o inapoiaza pe Chryseis tatalui ei.Cantul 1 Timp de 9 ani grecii au asediat Troia. Insa Agamemnon nu este de acord iar preotul ii cere ajutorul lui Apollo. Acesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra soldatilor. Eroul Ahile afla ca Apollo s-a razbunat pentru jignirea adusa preotului sau si ca va putea fi imblanzit doar daca o vor inapoia pe Chryses tatalui ei si vor jertfi o 100 de boi. Cantul 2 Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toti zeii si i se infatiseaza in vis lui Agamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta impotriva troienilor.caci daca se vor intoarce in patrie fara sa cucereasca Troia vor fi considerati . preot al lui Apollosagetatorul si ii roaga pe greci sa i-o inapoieze pe fiica lui.Dar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere socoteala pentru ajutorul ce-l va da troienilor si incepura sa se certe dar zeuul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la asfintit cand tot Olimpul se cufunda intr-un somn linistit. In al 10-lea an soseste in tabara grecilor Chryses. Ahile se cearta cu Agamemnon si cel din urma cere in schimbul sclavei sale pe Briseis. multi greci murind de ciuma.

Cantul 4 In timp ce Paris si Menelaos se luptau. Zeus spune ca va pune capat luptei dintre troieni si greci deoarece Menelaos iesise biruitor. condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.fiul Afroditei. sa jure ca va duce la indeplinire intelegerea.Insa pentru ca nu avea incedere in Paris el ceru sa vina tatal lui.vestitoarea zeilor. Cantul 3 Iris. Cantul 5 Atena i-a dat o mare putere regelui Diomedes care il omoara il ranesta pe Eneas. Menelaos iese din randul grecilor pt. a se lupta cu el si cere ca indiferent cine va castiga dupa lupta sa se faca pace.un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe Menelaos.vesteste troienilor apropierea grecilor.Aceasta.Luand infatisarea unui soldat Atena se duce la Pandaros. menelaos este doar ranit. Cand ostile erau fata in fata Paris iese din randul troienilor si intreaba pe greci daca vreunul indrazneste sa se lupte cu el.In acest timp Agamemnon porunceste armatei sale sa pornesca lupta.Menelaos il loveste cu sulita.In lupta au cazut multi soldati.dar batranul Nestor le vorbeste si ii indeamna sa lupte.dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre Menelaos Atena intervine si astfel.asa ca ostenii.Ramas fara sabie Menelaos il apuca de coif si il tara spre greci.lasi.Armata grecilor era condusa de Atena iar cea a grecilor de Ares.Luand-o in deras pe Hera.dar Paris scapa si apoi il lovesteputernic cu spada.Dar Afodita ii vine in ajutor lui Paris si acesta scapa.Priam.zeii erau la un ospat in palatul lui Zeus.incercand sa-l ajuteeste si .dar Hera il roaga pe Zeus sa o trimita pe Atena in tabara troienilor.Dupa ce Priam a facut juramintele a inceput lupta.Menelaos este numit invingator de catre Agamemnon.

sotia sa.La portile cetatii Hector il intalneste pe Paris care era gata de lupta.Vazand-o pe Afrodita ranita. Hector il cearta pe Paris ca sta acasa in timp ce se lupta.Hector asculta ruga fratelui sau si ii imbarbatesta pa troieni. Atunci.acestia respingand atacul grecilor.dar Zeus.Paris.Profetul .vazand ca infrangerea troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa vina in Troia pentru a o imblanzi pe Atena. Hera si Atena au inceput sa rada si se hotarasc sa lupote impotriva lui Ares.fiul regelui Priam.il ameninta ca-l va arnca in bezna Tartarului.grecii au inceput sa dea inapoi.Hector porneste spre palatul fratelui sau. In acest timp grecii inaintau.Acesta fuge la Zeus pentru a se plange.Hecuba.ucigand multi troieni de baza.ea ranita si pana la urma sunt ajutati de catre Apollo care ii duce in templul sau din Troia.Cu ajutorul Atenei Diomedes reusete sa-l raneasca pe Ares. care il ura pentru placerea lui de a varsa sange.iar acesta ii raspunde ca atunci se prgatea de lupta.rugand-o sa-l imblanzeasca pe Diomedes. Astyanax il roaga plangand sa nu mai plece la lupta fiindca se tem de pierirea sa.Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca.sa aduca jertfe zeitei Atena.si fiul sau.Zeii i-au hotararea sa-l faca sa cheme la lupta pe cel mai viteaz dintre greci.inainte de a pleca la lupta ii roaga pe zei sa aiba grija de sotia si fiul sau.Insa Hector nu asculta de rugile acestora si.riscand sa moara. Cantul 7 Troienii s-au bucurat cand i-au vazut pe cei 2 pornind la lupta si astfel.prorocul Helenus.Atena se urca cu Diomedes in carul acestuia. Cantul 6 Hector se intoarce in Troia si ii cere mamei sale.Atena si Apollo hotatasc sa puna capat macelului.

Apoi se duce pe muntele Ida.indurandu-se arunca asupra altarului un semn ce-i incuraja pe greci si ii respinsera pe troieni.El spune ca va lupta impotriva troienilor doar cand focul va ajunge la corabiile sale si la cortul sau. Cantul 9 Ingrijorat de victoria troienilor Agamemnon ii chiama pe conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa dar Diomedes se infurie si spune ca el si ceilalti conducatori Nestor il convinge pe Agamemnon sa se impace cu Ahile.iar acesta.Menelaos.Ulise ii cere ajutor lui Zeus.asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor.Sfatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas peste noapte pe campul de bataie.de aemenea il rani pe el.Cei 2 se omoara intr ei grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o zi in semn pretuire.Arunca sulita si-l raneste acesta.unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la .Hector lupta cu Aiax.Helenus afla de hotararea zeilor si il sfatuieste pe Hector ce faca.iar Hector intelege ceea ce prevestea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe greci.Zeus le spune troienilor ca vor fi biruitori pana cand Agamemnon se va impaca cu Ahile si ii va trimite daruri pentru jignirea pe care i-a adus-o.Noaptea s-a lasat si lupta s-a oprit. Cantul 10 Agamemnon se intalneste cu fratele sau.Toti se hotatasc sa se odihneasca pentru lupta de a 2-a zi.In ziua de pauza cele 2 tabere isi ingrapa mortii si fac ospat in semn de multumire lui Zeus. in drum spre Nestor. Cantul 8 sa pe iar de un Zeus chiama pe toti zei si le spune ca acela ce se va amsteca in lupta dintre greci si troieni va fi aruncat in Tartar.iarAiax.dar Ahile n-a vrut sa se impace cu el. unde pune un cantar si afla ca victoria va apartine troienilor.

dar apoi.Paris il raneste pa Diomedes. asa ca au fost alesi Diomedes si Ulise.Ea le-a insuflat soldatilor o mare dorinta de a lupta.Zidul si santul nu-i mai puteau apara pe greci. Cantul 11 In zori Zeuz o trimite pe Eris.Vazand aceasta Zeus ii porunceste zeitei Iris sa-i spuna lui Hector sa intre in lupta cand va vedea ca Agamemnon e ranit.dupa care s-au intors la tabara lor.zeita discordiei in tabara grecilor.In toiul bataliei Zeus trimite un semn:un vultur si un sarpe.asa ca s-au retras spre portile cetatii.astfel ca cei doi au fost nevoiti sa paraseasca lupta.dar a fost vazut de catre Diomedes si Ulise si fu nevoit sa le spuna acestora tot ce stia.acesta.Deci.Acesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in recunoastere in tabara troienilor ca sa afle ce au hotarat acestia.dar Hector n-a luat in seama semnul si a inaintat cu armata cucerind zidul. care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale.Patroche. Cantul 13 .cand Agamemnon a fost ranit Hector a intrat in lupta. Cantul 12 Lupta era tot mai apriga. in timp ce grecii fugeau spre corabiile lor. Troienii piereau din ce in ce mai multi.sa-i dea voie sa intre in lupta.ii cere lui Ahile.Sarpele musca din vultur si acesta arunca sarpele in mijlocul troienilor.In acest timp si troienii trimisesera o iscoada in tabara grecilor.dar Diomedes si Ulise au respins atacul.acesta era Dolon.dupa care dispare.Ajunsi la tabara troienilor Diomedes si Ulise se furiseaza printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si pe regele Rhesos.Acesta era un semn ca troienii sa inceteze lupta.

zeul somnului sa-l adoarma pe Zeus.au inceput sa se retraga. dar Hector n-a crezut.In acest timp Hera il convinge pe Hypnos. Cantul 16 Sperand sa scimbe soarta luptei Patrocle se duce in cortul lui Ahile si se imbraca cu armura acestuia. Cantul 18 .Lupta a durat mult. dar Poseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare putere.Patrocle i-a fugarit pana la zidurile cetatii.dar Hector luase deja armura lui Ahile si pentru a recupera trupul s-a dat o adevarata batalie.grecii au raspuns cu mult curaj atacului troienilor. Poseidon ii ajuta pe greci cu si mai multa putere.Agamemnon este gata sa lanseze corabiile la apa. Cantul 15 Cand Zeus se trezeste din somn si ii vede pe troini fugariti de greci se infurie si-l trimite pe Apollo sa-i redea puterile lui Hector.Zeus nu credea ca vreun zeu va indrazni sa-i ajute pe greci.Astfel.Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul. Cantul 14 Nestor se duce la Agamemnon.crezand ca este chiar Ahile .Astfel.grecii inaintau iar troienii se retrageau. Hector se hotaraste sa se lupte cu Patrocle.Troienii. Cantul 17 Vazand trupul neinsufletit al lui Patrocle.pe care il intalneste impreuna cu Diomedes si Ulise.dar Ulise il opreste temandu-se ca grecii vor inceta lupta.dupa care Apollo il opreste spunandu-i ca nu el este sortit sa-i nimiceasca pe troieni.regele Menelaos se repazi sa-l aduca in tabara. ci Ahile.dar cu ajutorul lui Apollo Hector il invinge pe Patrocle.Profitand.toti raniti.Inainte sa moara Patrocle ii spune ca soarta lui este sa fie ucis de Ahile.

Ares.pe Hector au inceput lupta.si pentru ca Ahile era mai puternic decat Hector Apollo l-a salvat pe acesta de 3 ori de la moarte.apoi se impaca cu Agamemnon.Apollo si zeii unor rauri erau de partea troienilor.Poseidon.In Troia. Cantul 19 Zeita Thetis ii daruieste fiului sau.desi nu mai avea armura se hotaraste sa intre in lupta.Leto.Furios.In acest timp pe Olimp zeii impartiti in cele doua tabere s-au luat la cearta.in sfarsit.dar cand a aparut Atena l-a invaluit intr-o lumina stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit.In timp ce troienii se adunasera la sfat Ahile si ceilalti prieteni pregateu trupul lui Patrocle pentru inmormantare.Ahile plange moartea prietenului sau.ci doar o va urmari de pe Olimp.Atena.Priam vazand ce se intampla cu ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia . Cantul 20 Primindu-si armele Ahile chiama la o adunare pe toti grecii .Zeus porunci adunarea tuturor zeilor carora le spune ca el nu se va amesteca in lupta.Hera.Hermes si Hefaistos erau de partea grecilor.Artemis.iar Afrodita.apoi la lupta.dar ei vor putea sa fie de partea oricarei tabere vor dori.Ahile se napusti si ucise alti troieni.In timp ce grecii tineau un ospat in cinstea zeilor Ahile il plangea pe Patrocle.care ii dadu numeroase darurei imoreuna cu sclava Briseis. Cantul 21 Grecii pornira apoi la lupta.in timp ce Hector tot incerca sa-i recupereze trupul.Ahile.Ahile alte arme facute de Hefaistos si astfel. Cand Ahile l-a gasit.acesta putea sa-si razbune prietenul.

Hecuba si Andromaca.Pe zidurile Toiei Priam. de care a legat trupul lui Hector si a inconjurat de 3 ori mormantul lui Patrocle.ahile l-a intrebat pe Priam de cate zile are nevoie pentru a-l inmormanta.insa pe campul de lupta a ramas doar Hector. .cat mai multi in cetate.desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa lupte cu Ahile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca cel ce ce va invinge sa nu pangareasca trupul celui ucis.Cand se trezeste Ahile pune sa se faca toate cele ce i le spuse Patrocle.raspuzandu-i ca ii trebuiesc 10 zile si multumindu-i pleaca spre Troia unde ii organizeaza lui Hector o inmormantare si un ospat cum nu s-a mai vazut.Ahile il viseaza pe Patrocle care ii spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa ajunga in imparatia lui Hades.insa.Adormind. Multi troieni au plans si au fost indurerati din cauza mortii lui. Cantul 24 Dupa ce Priam a cazut in genunchi in fata lui Ahile si l-a implorat sa-i dea trupul lui Hector. Cantul 22 Priam il roaga pe Hector sa intre in cetatepentru ca-l vedea pe Ahile venind.alatuiri de alti troieni plangeau pangarirea lui Hector.acesta s-a indurat. Cantul 23 Grecii duc trupul lui Hector langa cel al lui Patrocle pentru a se sti ca a fost razbunat.Acesta.Fiind parasit de zeul Apollo Hector a murit ucis de Ahile.inclusiv Ahile.Spre seara toti s-au retras pentru a se odihni.dar nu inainte de a inhaima caii la car.dar orbit de dorinta de a-l razbuna pe Patrocle Ahile nu a vrut sa cada la nici o invoiala.

Interesul. Aceasta este alcătuită din 12. Ca orice mare capodoperă creată într-un trecut îndepărtat.. al fundării de numeroase colonii greceşti în punctele cele mai îndepărtate din bazinul mediteranian. Intr-un anumit sens. Odiseea este un fel de "istorie poetică" a cuceririi mărilor de către greci.e. înţelegerii şi gustului nostru de azi. .200 de versuri împărţite în 24 de cântece.ca solemnitate a tonului. pe care însă Odiseea nu o egalează nici ca înaltă semnificaţie morală. unde îl aşteptau soţia Penelope şi fiul lor Telemac. semnificaţia. Rescrisa in sec al 8 lea Odiseea este una dintre cele mai vechi şi renumite opere literare din mitologia antică. În multe limbi cuvantul de „odisee“ este folosit pentru a descrie o actiune plină de peripeţii.povestite de poet într-un stil extrem de viu.n. caracterizată prin perfecţionarea navigaţiei şi intensificarea comerţului maritim al grecilor. şi nici ca demnitate. a stilului. nici ca forţă epică sau dramatică. Subiectul este bine cunoscut: rătăcirea pe mare a unui erou din războiul troian Ulise-Odiseu persecutat de zei şi numeroasele lui aventuri .Odiseea Odiseea împreună cu Iliada sunt doua epopei grecesti create sau atribuite rapsodului popular orb Homer. cînd a trăit şi şi-a "compus" operele Homer. însă numai cu condiţia să ştim cum trebuie citite asemenea capodopere. şi Odiseea rămîne veşnic " modernă ". de colorat.pentru ca în cele din urmă să ajungă acasă. poate răspunde perfect sensibilităţii noastre literare. Este epopeea unei epoci mai noi. ca elevaţie. a expresiei. valorile literare pe care le prezintă Odiseea sunt de cu totul altă natură. adică. Şi s-ar mai putea spune că este o continuare şi o completare a Iliadei. în Ithaca. un moment istoric aflat în plină desfăşurare în secolul al VIII-lea î. de captivant .

Elementele exotice şi cele miraculoase abundă la tot pasul. căci în Odiseea Homer vrea să stîrnească curiozitatea. din Iliada. natura personajelor. în Iliada vedem ampla desfăşurare a unei imense forţe eroice. nu găsim în Odiseea nici gravitatea subiectului. a conflictelor. în locul unei învolburate încleştări războinise a unui neam întreg. dorul de casă al pribeagului urgisit de zei. Nu găsim în Iliada decorul de fundal al mării nesfîrşite din Odiseea. a stilului. nimfe. care trebuie să înfrunte la fiecare pas tot felul de piedici. pitorescul locurilor exotice descrise. Precum Si in Illiada.totul deosebeşte cele două epopei. în Odiseea ne întîmpina drama familială a navigatorului rătăcitor. de ahei. efectele surpriză. a acţiunii. în timp ce în Odiseea atenţia cititorului este reţinută aproape exclusiv de figura lui Ulise-Odiseu . nici dramatismul încordat al situaţiilor. nici solemnitatea tonului din Iliada. şi Odiseea este construită pe motivul unei situaţii morale şi anume. Cu excepţia descrierii furtunii (cîntul V) şi al masacrului peţitorilor Penelopei (cîntul XXII). iar nu admiraţia cititorilor sau ascultătorilor săi.La fel ca Iliada.cu ciclopi. Nu găsim nici gradaţia perfectă a ritmului povestirii unor episoade.şi este sedusă de încîntătoare naraţiuni fantastice plasate într-un cadru de basm. opera incepe cu invocarea muzelor: Spune-mi mie muză faptele acelui om iscusit Care după distrugerea Troiei timp îndelungat a pribegit Care a văzut şi cunoscut multe obiceiuri şi oraşe Şi pe mare neînchipuite chinuri îndurase Insa preocupare stăruitoare şi subtila de analiză psihologică a personajelor şi situaţiilor din Odiseea nu o găsim în Iliada . nici măreţia epică a faptelor. farmecul fascinant al necunoscutului. . cu numeroase personaje puternice în primul plan. . sirene. Structura Odiseei însă. viziunile fantastice .

şi-n tot coteţul S-adăposteau cîte cincizeci de scroafe Cu godăcei /.pentru că este ales de preferinţă din registrul vorbirii curente./ Pe Ungă turmă Vegheau mereu ca nişte fiare. al vieţii de toate zilele. tăiaţi frumos din miezul Stejarului. Culcuşuri pentru porci.naturaleţea redării scenelor de viaţă obişnuită. severitate şi pompă. şi-nchipui coteţe Douăsprezece-n staul lîng-olaltă. Este o lume care te încîntă în Odiseea şi este redată într-un stil lipsit de energie. Ceilalţi ai lui trei oameni . un stil familiar.. a descrierii moravurilor. Căci ceea ce aduce mai ales nou Odiseea este fineţea povestirii. Iată. în ce culori de realism familiar este descrisă gospodăria porcarului Eumeu: “Cu gard de spini. s-ar putea spune mai modern . de pildă. Acuma dînsul Se încălţa croind frumoasă piele De bou.. oamenilor şi lucrurilor prin aspecte şi trăsături de detaliu exact notate. cu steiuri mari de piatră El staulu-şifăcu. fireşti. ţări cu oameni fericiţi. cetăţi răsunînd de cîntecele şi muzica ospeţelor. patru Zăvozi care-i crescuse Eumeu.monştri marini. obiceiurilor. porcarul Mai mare-ntre păstori. bătuînjuru-i Pari mulţi şi deşi.

nici vioiciunea şi vigoarea ca în discursurile care îndeamnă la fapte.Plecaseră care-ncotro cu turma. trebuie să-i înfrunte pe peţitorii săi. din care odinioară pornise spre Troia Odiseu. într-un consiliu al zeilor se decide însă eliberarea lui Odiseu. Itaca.adevăr. poetul schiţează principala temă a epopeii. După o scurtă introducere. Un rol de seamă în primele cânturi îi revine tânărului Telemac. prevenit de zeiţa Atena asupra posi-biliei reîntoarceri a tatălui său. nimfa Calipso. în tot acest timp. în Odiseea. doreşte să1 reţină lângă ea.n.) remarca: "în Odiseea am putea să-l comparăm pe Homer cu soarele la asfinţit care îşi păstrează măreţia. soţia lui Odiseu. care conţine binecunoscuta invocaţie către muze. fiul lui Laertes. făcându-1 nemuritor. Acţiunea primelor patru cânturi se petrece în Itaca. dintre care zece i-a petrecut în Troia. a cărei stăpână. insulă situată în partea de vest a Greciei. nici bogăţia de imagini luate din lumea lucrurilor adevărate. rămasă în Itaca. nici înălţimea de stil mereu susţinută şi fără căderi. fiul lui Odiseu. dar e fără putere. el nu mai păstrează un ton la fel cu cel din poemul despre Ilion.” Caracterizînd cele două poeme homerice autorul anonim al Tratatului despre sublim (secolul I e. După 20 de ani de absenţă. vedem că măreţia scade. întocmai cum oceanul se retrage în sine şi îşi lasă ţărmurile goale. care nu-i dau deloc pace. . Odiseu se află în insula Ogigia. In Odiseea sunt povestite peregrinările pe mare ale iscusitului Odiseu (Ulise). într. de la cucerirea Troiei şi până când eroul izbuteşte să învingă mânia zeului Poseidon şi să se întoarcă în patria sa. nici aceeaşi mulţime de pasiuni. totul reducîndu-se la basm şi la povestirea unor lucruri de necrezut. Penelo-pa.

pe ţărmurile insulei feaci-lor. Viaţa lui Telemac este ameninţată de uneltirile peţitorilor. Odiseu se trădează prin puternica emoţie ce-1 cuprinde la auzul cântărilor despre propriile sale isprăvi din noaptea în care Troia a fost cucerită. fiica stăpâni-torului insulei. unde este găsit de Nausicaa. care înfăţişează încercările prin care a trebuit să treacă stăpânul insulei llaca. pescari şi vânători care nu cunosc arta războiului. mai ales despre soarta tatălui său. ia anumite măsuri împotriva peţitorilor mamei sale şi pleacă într-o lungă călătorie. cu acelaşi prilej au loc întreceri atletice şi programe artistice cu dansuri şi cântece. Poseidon nu-i dă pace lui Odiseu. Cânturile V-VI prezintă plecarea lui Odiseu din Ogigia în lungul drum spre patrie. într-o tensiune dramatică neobişnuită. eroul reuşeşte să scape de furia valurilor dezlănţuite şi ajunge. Şederea lui Odiseu în mijlocul locuitorilor insulei. Atacul lui Odiseu împotriva peţitorilor ne este dezvăluit în finalul . după părăsirea Troiei.Epopeea debutează. istovit de puteri. unde stătuse preţ de şapte ani. deci. Festivitatea devine un bun prilej pentru autor de a intercala grupul de cânturi IX-XII. provocând nenumărate furtuni pe mare pentru a-1 împiedica să îşi continue drumul spre casă. până la decizia zeilor de a-1 lăsa să plece din insula Ogigia. este de scurtă durată. în cinstea oaspetelui se organizează o mare serbare populară la care este invitat să cânte aedul Demodocos. avizi să pună stăpânire pe drepturile şi bunurile sale. regele Alkinous. spre a afla despre soarta celor plecaţi din Troia. Cânturile XIII-XX prezintă întoarcerea lui Odiseu în Itaca şi acţiunile iscusite pe care le întreprinde pentru a-i îndepărta pe peţitorii Pene-lopei. Deşi călătoria este foarte anevoioasă. încurajat de Atena. dar Atena veghează neîncetat asupra lui şi o asigură pe Penelopa că fiul ei nu va păţi nimic. Telemac.

alte seminţii: “Din Eubeea suflând a mânie abanţii... din Histiea cea darnică-n struguri. II / v. Iuţi şi cu pletele-n spate dau zor după dânsul abanţii Plini de războinic avânt şi cu suliţi de frasin întinse. dar şi ceilalţi: “Oaste mai mare. traci sunt mirmidonii -. Daca mai vrei sa mai adaugi din astea: Homer ni-i înşiruie. II / v.cântului XXI şi se împlineşte în cântul XXII. apoi. C. pe tracii care participau la confruntare: -Din partea aheilor. Şi din Cherint de la ţărm. printre luptători. mai vajnică n-am pomenit eu ca asta. Gata să dea în duşmani şi platoşa să le sfâşie” (C. prin uciderea tuturor peţitorilor. Şi din oraşul Carist şi locuitori din Stire – Fură conduşi de-a lui Ares ortac Elefenor. din nalta cetate Dionul. feciorul Lui Halcodonte. încoifatul . Odiseu şi Pene-lopa. 530-539. traci sunt luptătorii lui Rhesos – amintiţi deja –. 770) -Din partea troienilor. Cântul XXIII prezintă reîntâlnirea dintre cei doi soţi. mai marele abanţilor tari de virtute.” Peste troieni era Domn al lui Priam fecior. din Halchis Şi din Eretria. mai greu de identificat.

C. II / v.Hector. Oricare-o fi din ai voştri. Vai. necum feciorii lui Priam. întocmai ca un tablou veridic al unei lungi epoci. Sub el oştiră bărbaţii Cei mai viteji şi mai mulţi şi gata la luptă din suliţi. o frescă unitară. şi ce eşti tu faţă de dânsul? Cată la mine şi vezi ce mândru sunt eu şi ce mare. Dar acuma Nu va scăpa cu viaţă nici unul din cei care zeul O să mi-i puie în mână-naintea cetăţii. dar a şi adăugat de la sine un sumum de lucruri şi fapte ce merită consemnate peste veacuri. De ce te mai vaeţi zadarnic? Doar a murit şi Patrocle.care este Viaţa -. Acest tablou-poem ne apare ca o îmbinare măiestrit ticluită. dincolo de poezie. consimte foarte uşor la pierderea bunului suprem . 808-812) Iliada e. în care se poate întrezări permanenta grijă de a lăsa posterităţii învăţămintele şi experianţele de veacuri ale unei civilizaţii care a preluat de la alţii. Mori şi tu. oşteanul măreţ. Tata mi-i Domn şi viteaz. Ahile Peleianul. II / v. Al lui Anhise fecior şi al dalbei zeiţe Afrodita” (C. şi pe mine m-adulmecă moartea şi soarta . 106-113) “. iar mama zeiţă. b) Conştiinţa jertfei şi imanenţa morţii. un veritabil testament. pentru îndeplinirea marilor ţeluri ideale cum ar fi Gloria şi Onoarea: (C. nici unul. şi taci. Iar pe dardani îi ducea căpitanul războinic Eneas. şi totuşi. XXI / v.. întocmai celorlalţi eroi traci. frate.. 791.

namiaza ori seara Are să vie o vreme. Daca vrei sa mai vorbim imi dai un mesaj sau ma suni. Tiam pus si pozele. Incearca sa pastrze ce am scris… suna logic pt mine dar mai citestele si tu. Iliada..S. Nici nu se punea în discuţie problema unei “prietenii” între Ahile şi Hector. oti ce am pus eu la adaugati sa incerci sa mai pui la iliada I sa mai rezumezi cantecele alea de la 1 la 24.. de război. . Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse.. Subiectul primei epopei a lui Homer. Dimineaţa.” Acel “mori şi tu prietene” vine de la o subliniere a unei simple stări conflictuale.” (Cîntul I / versurile 1 şi 2 din ediţia definitivă a lui George Murnu) P. cu lancea lovindu-m-aci ori cu arcul. este dezvăluit odată cu obişnuita invocaţie a Muzelor. Câteva sublinieri privind amplasarea cetăţii Troia Subiectul Iliadei. când unul şi mie-o să-mi curme Firul vieţii. chiar în primul cânt şi în primele sale versuri: “Cântă zeiţă..Nebiruită pe veci. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful