Citeste p.s.

ul de la sfarsit Homer

Homer a fost un poet şi rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea faimoaselor opere Iliada şi Odiseea. În antichitate, lui i-a fost atribuit întregul Ciclu Epic, care includea si alte poeme despre războiul troian, poeme tebane despre Oedipus şi fiii săi, corpul Cântecelor religioase homerice, mini-epopeea comică Războiul dintre broască şi şoarece şi epopeea Margites. În limba greacă numele său este Homēros, care se traduce prin "ostatec". Există o teorie cum că numele său ar fi provenit dintr-o societate poetică numită Homeridae, care tradus literal înseamnă "fiii ostaticilor", respectiv descendenţii prizonierilor de război. Cum aceşti oameni nu erau trimişi la război din pricina incertitudinii în privinţa loialităţii lor pe câmpul de luptă, ei nu puteau fi ucişi în bătălie. Astfel, erau însărcinaţi să memoreze stocul de poezie epică a regiunii şi evenimentele trecute, până la timpul sosirii unui învăţat ce le putea scrie. Tradiţia ne spune că Homer ar fi fost orb, diferite oraşe ioniene revendicandu-si locul de naştere al poetului, însă mai departe biografia sa este aproape necunoscută. In aceasta privinta există o dezbatere intelectuală daca Homer a existat sau nu ca persoană reală, fiind considerart că acesta ar fi fost un nume dat unuia sau mai multor poeţi orali ce cântau materiale de epopee tradiţionale. În mod repetat s-a dezbătut dacă acelaşi poet era autorul atât al Iliadei, cât şi al Odiseei, insa aproximativ toţi istoricii au căzut de acord în privinţa datării operei ce cuprinde cântecele homerice religioase şi a epopeelor ciclice ca acestea au fost scrise după marile capodopere.

.Hr.. Iliada este o epopee atribuită lui Homer.Iliada Vastul poem al "Iliadei". ne este dezvăluit de poet odată cu obişnuita invocare a Muzelor -. Iliada şi Odiseea. este una dintre cele mai vechi opere literare ale civilizatiei grecesti care ne-au ramas in totalitate din mostenirea Antichitatii. în realitate. Un lucru sigur il putem spune in privinta acestei opere. Iliada dateaza din epoca elenistica si este divizată în 24 de cânturi. Textul a fost probabil compus între 850 şi 750 I. acela ca are radacinile implantate adanc in marea civilizatie mediteraneana. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul.C.000 de versuri). din a doua jumătate a secolului VIII î. conform datelor deja menţionate de către “parintele istoriei”. In jurul ei s-au iscat multe discutii aprinse. şi care a preluat în epopeele sale.. cat si autorul ei ( conform unor surse acesta a fost un aed din Ionia. Subiectul acesteia. Herodot. ea zugrăvind numai o mică parte a celor zece ani –. lumea greaca se formeaza secole de-a randul prin traditie orala si scrisa. luptele aheilor de sub zidurile ale Troiei. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. chiar din primul său cânt şi din primele sale versuri: “Cântă zeiţă. atât cât se pare că au durat. deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează. Atacata mereu de civilizatiile care o inconjoara. fragmente şi motive din mituri vechi şi cântece populare). tradiţii. temporal însă. concretizandu-se artistic in "Iliada" si "Odiseea".” Iliada rămâne ca epopee doar prin extensia sa (16. . atribuit lui Homer. ce implica atat data cand acest poem a fost scris.

. de exemplu "şoimanul Ahile". Acesta nu cunoaşte teama şi preferă o moarte glorioasă unei vieţi tihnite. în care se confruntă aheii veniţi din Grecia cu troienii şi aliaţii acestora. însă este neîndurător. Ahile întruchipează virtuţile eroului războinic. Personajele sunt prezentate în mişcare. dintre care se detaşează Ahile. În cele 24 de cânturi. fiecare tabără fiind susţinută de diverse divinităţi. aheii înving graţie victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri. În final. Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. După zece ani de război. Poetul îşi caracterizează eroii şi din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv. Atena îl apără pe Ahile de suliţa lui Hector. Alături de eroi intervin şi zeii. Spre deosebire de el. însumând circa 15 000 de versuri. iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceaţă deasă spre a-l feri de mânia Peleianului. în timp ce Hector vorbeşte calm şi măsurat. Astfel. cum ar fi Atena. Hector detestă războiul şi nu luptă pentru glorie. ci pentru a-şi apăra cetatea. La prezentarea sugestivă a unei situaţii contribuie şi comparaţia. cuvintele lui Ahile sunt mânioase şi jignitoare. conferind operei un caracter miraculos. refuzând familiei duşmanului său până şi consolarea de a-i preda corpul acestuia.Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei. soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax. dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoşător al armelor unui erou. Poseidon sau Apollo. ca în cazul lui Diomede. Hector sau Patrocle. Figurile celor doi eroi reies şi din cuvintele pe care şi le adresează înainte de luptă procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor. Iliada relatează fapte de vitejie excepţională făcute de eroi neînfricaţi. este iubitor de pace şi de raţiune.

Insa Agamemnon nu este de acord iar preotul ii cere ajutorul lui Apollo.Dar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere socoteala pentru ajutorul ce-l va da troienilor si incepura sa se certe dar zeuul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la asfintit cand tot Olimpul se cufunda intr-un somn linistit.Cantul 1 Timp de 9 ani grecii au asediat Troia. asa ca Apollo alunga molima din tabara grecilor. multi greci murind de ciuma. sclava lui Ahile. Ulise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii. Ahile ii cere ajutorul lui Zeus sa-l pedepseasca pe Agamemnon pentru jignirile aduse.dar Hera. Ahile se cearta cu Agamemnon si cel din urma cere in schimbul sclavei sale pe Briseis.Chryseis care era sclava lui Agamemnon in scimbul a unei mari sume de bani. temandu-se o trimite pe Atena pentru a o opri. Eroul Ahile afla ca Apollo s-a razbunat pentru jignirea adusa preotului sau si ca va putea fi imblanzit doar daca o vor inapoia pe Chryses tatalui ei si vor jertfi o 100 de boi. preot al lui Apollosagetatorul si ii roaga pe greci sa i-o inapoieze pe fiica lui. In al 10-lea an soseste in tabara grecilor Chryses. Acesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra soldatilor. Cantul 2 Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toti zeii si i se infatiseaza in vis lui Agamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta impotriva troienilor.Ajunsa in tabara grecilor se duce la Ulise si ii porunci sa-i impiedice pe greci sa paraseasca lupta.dar cand Agamemnon trimite dupa sclava Briseis.caci daca se vor intoarce in patrie fara sa cucereasca Troia vor fi considerati .Cand Agamemnon se trezeste porneste lupta. Agamemnon o inapoiaza pe Chryseis tatalui ei.

dar batranul Nestor le vorbeste si ii indeamna sa lupte.asa ca ostenii.In acest timp Agamemnon porunceste armatei sale sa pornesca lupta.Menelaos il loveste cu sulita. Cand ostile erau fata in fata Paris iese din randul troienilor si intreaba pe greci daca vreunul indrazneste sa se lupte cu el.Dar Afodita ii vine in ajutor lui Paris si acesta scapa.dar Paris scapa si apoi il lovesteputernic cu spada.dar Hera il roaga pe Zeus sa o trimita pe Atena in tabara troienilor.Insa pentru ca nu avea incedere in Paris el ceru sa vina tatal lui. Cantul 3 Iris.Luand-o in deras pe Hera. condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre Menelaos Atena intervine si astfel.Luand infatisarea unui soldat Atena se duce la Pandaros. Cantul 4 In timp ce Paris si Menelaos se luptau. sa jure ca va duce la indeplinire intelegerea. Zeus spune ca va pune capat luptei dintre troieni si greci deoarece Menelaos iesise biruitor. menelaos este doar ranit. Menelaos iese din randul grecilor pt.Menelaos este numit invingator de catre Agamemnon. a se lupta cu el si cere ca indiferent cine va castiga dupa lupta sa se faca pace.Aceasta.Ramas fara sabie Menelaos il apuca de coif si il tara spre greci.zeii erau la un ospat in palatul lui Zeus.vesteste troienilor apropierea grecilor.lasi.incercand sa-l ajuteeste si . Cantul 5 Atena i-a dat o mare putere regelui Diomedes care il omoara il ranesta pe Eneas.Dupa ce Priam a facut juramintele a inceput lupta.Armata grecilor era condusa de Atena iar cea a grecilor de Ares.un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe Menelaos.fiul Afroditei.In lupta au cazut multi soldati.vestitoarea zeilor.Priam.

care il ura pentru placerea lui de a varsa sange.Insa Hector nu asculta de rugile acestora si.riscand sa moara.Atena si Apollo hotatasc sa puna capat macelului. In acest timp grecii inaintau. Astyanax il roaga plangand sa nu mai plece la lupta fiindca se tem de pierirea sa. Hera si Atena au inceput sa rada si se hotarasc sa lupote impotriva lui Ares.inainte de a pleca la lupta ii roaga pe zei sa aiba grija de sotia si fiul sau.Hector porneste spre palatul fratelui sau. Cantul 7 Troienii s-au bucurat cand i-au vazut pe cei 2 pornind la lupta si astfel.ea ranita si pana la urma sunt ajutati de catre Apollo care ii duce in templul sau din Troia.Atena se urca cu Diomedes in carul acestuia.Zeii i-au hotararea sa-l faca sa cheme la lupta pe cel mai viteaz dintre greci.vazand ca infrangerea troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa vina in Troia pentru a o imblanzi pe Atena.Hecuba.acestia respingand atacul grecilor.si fiul sau.prorocul Helenus.rugand-o sa-l imblanzeasca pe Diomedes.fiul regelui Priam.Cu ajutorul Atenei Diomedes reusete sa-l raneasca pe Ares. Atunci.Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca.il ameninta ca-l va arnca in bezna Tartarului.Acesta fuge la Zeus pentru a se plange.Vazand-o pe Afrodita ranita.Paris. Cantul 6 Hector se intoarce in Troia si ii cere mamei sale.dar Zeus.iar acesta ii raspunde ca atunci se prgatea de lupta.Profetul .sotia sa.grecii au inceput sa dea inapoi. Hector il cearta pe Paris ca sta acasa in timp ce se lupta.sa aduca jertfe zeitei Atena.La portile cetatii Hector il intalneste pe Paris care era gata de lupta.ucigand multi troieni de baza.Hector asculta ruga fratelui sau si ii imbarbatesta pa troieni.

unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la .Hector lupta cu Aiax. in drum spre Nestor.Cei 2 se omoara intr ei grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o zi in semn pretuire. Cantul 8 sa pe iar de un Zeus chiama pe toti zei si le spune ca acela ce se va amsteca in lupta dintre greci si troieni va fi aruncat in Tartar.Menelaos. Cantul 10 Agamemnon se intalneste cu fratele sau. unde pune un cantar si afla ca victoria va apartine troienilor.Helenus afla de hotararea zeilor si il sfatuieste pe Hector ce faca.de aemenea il rani pe el.iarAiax.indurandu-se arunca asupra altarului un semn ce-i incuraja pe greci si ii respinsera pe troieni.Sfatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas peste noapte pe campul de bataie.Ulise ii cere ajutor lui Zeus.dar Ahile n-a vrut sa se impace cu el.asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor. Cantul 9 Ingrijorat de victoria troienilor Agamemnon ii chiama pe conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa dar Diomedes se infurie si spune ca el si ceilalti conducatori Nestor il convinge pe Agamemnon sa se impace cu Ahile.In ziua de pauza cele 2 tabere isi ingrapa mortii si fac ospat in semn de multumire lui Zeus.Toti se hotatasc sa se odihneasca pentru lupta de a 2-a zi.Noaptea s-a lasat si lupta s-a oprit.El spune ca va lupta impotriva troienilor doar cand focul va ajunge la corabiile sale si la cortul sau.Zeus le spune troienilor ca vor fi biruitori pana cand Agamemnon se va impaca cu Ahile si ii va trimite daruri pentru jignirea pe care i-a adus-o.iar Hector intelege ceea ce prevestea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe greci.Arunca sulita si-l raneste acesta.iar acesta.Apoi se duce pe muntele Ida.

Ea le-a insuflat soldatilor o mare dorinta de a lupta.zeita discordiei in tabara grecilor. Cantul 12 Lupta era tot mai apriga.acesta era Dolon.astfel ca cei doi au fost nevoiti sa paraseasca lupta.Deci.Sarpele musca din vultur si acesta arunca sarpele in mijlocul troienilor. asa ca au fost alesi Diomedes si Ulise.dar Diomedes si Ulise au respins atacul.asa ca s-au retras spre portile cetatii.dar Hector n-a luat in seama semnul si a inaintat cu armata cucerind zidul.Acesta era un semn ca troienii sa inceteze lupta. in timp ce grecii fugeau spre corabiile lor.Zidul si santul nu-i mai puteau apara pe greci.acesta.dupa care dispare. Cantul 13 .sa-i dea voie sa intre in lupta.In acest timp si troienii trimisesera o iscoada in tabara grecilor.dar a fost vazut de catre Diomedes si Ulise si fu nevoit sa le spuna acestora tot ce stia.Paris il raneste pa Diomedes.dar apoi. Troienii piereau din ce in ce mai multi.ii cere lui Ahile.cand Agamemnon a fost ranit Hector a intrat in lupta. care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale.In toiul bataliei Zeus trimite un semn:un vultur si un sarpe.Ajunsi la tabara troienilor Diomedes si Ulise se furiseaza printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si pe regele Rhesos.Vazand aceasta Zeus ii porunceste zeitei Iris sa-i spuna lui Hector sa intre in lupta cand va vedea ca Agamemnon e ranit. Cantul 11 In zori Zeuz o trimite pe Eris.dupa care s-au intors la tabara lor.Patroche.Acesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in recunoastere in tabara troienilor ca sa afle ce au hotarat acestia.

dar Hector luase deja armura lui Ahile si pentru a recupera trupul s-a dat o adevarata batalie.dar cu ajutorul lui Apollo Hector il invinge pe Patrocle.Astfel.crezand ca este chiar Ahile . Poseidon ii ajuta pe greci cu si mai multa putere.pe care il intalneste impreuna cu Diomedes si Ulise.Zeus nu credea ca vreun zeu va indrazni sa-i ajute pe greci.In acest timp Hera il convinge pe Hypnos.Profitand. ci Ahile.toti raniti. Cantul 15 Cand Zeus se trezeste din somn si ii vede pe troini fugariti de greci se infurie si-l trimite pe Apollo sa-i redea puterile lui Hector. Cantul 17 Vazand trupul neinsufletit al lui Patrocle.Astfel.Lupta a durat mult. Cantul 16 Sperand sa scimbe soarta luptei Patrocle se duce in cortul lui Ahile si se imbraca cu armura acestuia.dupa care Apollo il opreste spunandu-i ca nu el este sortit sa-i nimiceasca pe troieni. Cantul 14 Nestor se duce la Agamemnon. dar Hector n-a crezut.Inainte sa moara Patrocle ii spune ca soarta lui este sa fie ucis de Ahile.Troienii.regele Menelaos se repazi sa-l aduca in tabara. Cantul 18 .Agamemnon este gata sa lanseze corabiile la apa.grecii au raspuns cu mult curaj atacului troienilor.au inceput sa se retraga.dar Ulise il opreste temandu-se ca grecii vor inceta lupta.zeul somnului sa-l adoarma pe Zeus.Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul. dar Poseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare putere.Patrocle i-a fugarit pana la zidurile cetatii. Hector se hotaraste sa se lupte cu Patrocle.grecii inaintau iar troienii se retrageau.

Hera.Ahile alte arme facute de Hefaistos si astfel.Priam vazand ce se intampla cu ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia .Apollo si zeii unor rauri erau de partea troienilor.desi nu mai avea armura se hotaraste sa intre in lupta.apoi se impaca cu Agamemnon.Furios.dar cand a aparut Atena l-a invaluit intr-o lumina stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit.Leto.In timp ce troienii se adunasera la sfat Ahile si ceilalti prieteni pregateu trupul lui Patrocle pentru inmormantare.Zeus porunci adunarea tuturor zeilor carora le spune ca el nu se va amesteca in lupta. Cantul 19 Zeita Thetis ii daruieste fiului sau.pe Hector au inceput lupta.Ahile se napusti si ucise alti troieni.Poseidon.Artemis.in sfarsit. Cand Ahile l-a gasit.Hermes si Hefaistos erau de partea grecilor.Atena.In timp ce grecii tineau un ospat in cinstea zeilor Ahile il plangea pe Patrocle.Ahile plange moartea prietenului sau.care ii dadu numeroase darurei imoreuna cu sclava Briseis.In acest timp pe Olimp zeii impartiti in cele doua tabere s-au luat la cearta. Cantul 20 Primindu-si armele Ahile chiama la o adunare pe toti grecii .si pentru ca Ahile era mai puternic decat Hector Apollo l-a salvat pe acesta de 3 ori de la moarte.In Troia.apoi la lupta.acesta putea sa-si razbune prietenul. Ares.ci doar o va urmari de pe Olimp. Cantul 21 Grecii pornira apoi la lupta.in timp ce Hector tot incerca sa-i recupereze trupul.iar Afrodita.Ahile.dar ei vor putea sa fie de partea oricarei tabere vor dori.

desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa lupte cu Ahile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca cel ce ce va invinge sa nu pangareasca trupul celui ucis.alatuiri de alti troieni plangeau pangarirea lui Hector.acesta s-a indurat.inclusiv Ahile.insa pe campul de lupta a ramas doar Hector.ahile l-a intrebat pe Priam de cate zile are nevoie pentru a-l inmormanta.Pe zidurile Toiei Priam. de care a legat trupul lui Hector si a inconjurat de 3 ori mormantul lui Patrocle.cat mai multi in cetate.Adormind.Acesta. Cantul 22 Priam il roaga pe Hector sa intre in cetatepentru ca-l vedea pe Ahile venind.dar nu inainte de a inhaima caii la car. Multi troieni au plans si au fost indurerati din cauza mortii lui.raspuzandu-i ca ii trebuiesc 10 zile si multumindu-i pleaca spre Troia unde ii organizeaza lui Hector o inmormantare si un ospat cum nu s-a mai vazut.Spre seara toti s-au retras pentru a se odihni.Hecuba si Andromaca. .Ahile il viseaza pe Patrocle care ii spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa ajunga in imparatia lui Hades.dar orbit de dorinta de a-l razbuna pe Patrocle Ahile nu a vrut sa cada la nici o invoiala.Fiind parasit de zeul Apollo Hector a murit ucis de Ahile.Cand se trezeste Ahile pune sa se faca toate cele ce i le spuse Patrocle.insa. Cantul 24 Dupa ce Priam a cazut in genunchi in fata lui Ahile si l-a implorat sa-i dea trupul lui Hector. Cantul 23 Grecii duc trupul lui Hector langa cel al lui Patrocle pentru a se sti ca a fost razbunat.

În multe limbi cuvantul de „odisee“ este folosit pentru a descrie o actiune plină de peripeţii. pe care însă Odiseea nu o egalează nici ca înaltă semnificaţie morală. Odiseea este un fel de "istorie poetică" a cuceririi mărilor de către greci. valorile literare pe care le prezintă Odiseea sunt de cu totul altă natură.Odiseea Odiseea împreună cu Iliada sunt doua epopei grecesti create sau atribuite rapsodului popular orb Homer. Şi s-ar mai putea spune că este o continuare şi o completare a Iliadei.. însă numai cu condiţia să ştim cum trebuie citite asemenea capodopere. Este epopeea unei epoci mai noi.200 de versuri împărţite în 24 de cântece. Ca orice mare capodoperă creată într-un trecut îndepărtat. a expresiei. unde îl aşteptau soţia Penelope şi fiul lor Telemac. semnificaţia. înţelegerii şi gustului nostru de azi. şi nici ca demnitate. şi Odiseea rămîne veşnic " modernă ". Intr-un anumit sens.n. a stilului. cînd a trăit şi şi-a "compus" operele Homer. poate răspunde perfect sensibilităţii noastre literare. în Ithaca. Subiectul este bine cunoscut: rătăcirea pe mare a unui erou din războiul troian Ulise-Odiseu persecutat de zei şi numeroasele lui aventuri . Rescrisa in sec al 8 lea Odiseea este una dintre cele mai vechi şi renumite opere literare din mitologia antică.ca solemnitate a tonului. adică. de captivant .povestite de poet într-un stil extrem de viu. caracterizată prin perfecţionarea navigaţiei şi intensificarea comerţului maritim al grecilor. nici ca forţă epică sau dramatică. ca elevaţie.e.pentru ca în cele din urmă să ajungă acasă. . de colorat. un moment istoric aflat în plină desfăşurare în secolul al VIII-lea î. Interesul. al fundării de numeroase colonii greceşti în punctele cele mai îndepărtate din bazinul mediteranian. Aceasta este alcătuită din 12.

în Odiseea ne întîmpina drama familială a navigatorului rătăcitor. a stilului. Cu excepţia descrierii furtunii (cîntul V) şi al masacrului peţitorilor Penelopei (cîntul XXII). cu numeroase personaje puternice în primul plan. Structura Odiseei însă. Elementele exotice şi cele miraculoase abundă la tot pasul. Nu găsim în Iliada decorul de fundal al mării nesfîrşite din Odiseea. nici măreţia epică a faptelor. şi Odiseea este construită pe motivul unei situaţii morale şi anume. iar nu admiraţia cititorilor sau ascultătorilor săi.şi este sedusă de încîntătoare naraţiuni fantastice plasate într-un cadru de basm. pitorescul locurilor exotice descrise. a acţiunii. în timp ce în Odiseea atenţia cititorului este reţinută aproape exclusiv de figura lui Ulise-Odiseu .La fel ca Iliada. efectele surpriză. de ahei. în locul unei învolburate încleştări războinise a unui neam întreg. opera incepe cu invocarea muzelor: Spune-mi mie muză faptele acelui om iscusit Care după distrugerea Troiei timp îndelungat a pribegit Care a văzut şi cunoscut multe obiceiuri şi oraşe Şi pe mare neînchipuite chinuri îndurase Insa preocupare stăruitoare şi subtila de analiză psihologică a personajelor şi situaţiilor din Odiseea nu o găsim în Iliada . sirene. Nu găsim nici gradaţia perfectă a ritmului povestirii unor episoade. nu găsim în Odiseea nici gravitatea subiectului.totul deosebeşte cele două epopei.cu ciclopi. nici dramatismul încordat al situaţiilor. natura personajelor. . din Iliada. Precum Si in Illiada. a conflictelor. nimfe. farmecul fascinant al necunoscutului. . căci în Odiseea Homer vrea să stîrnească curiozitatea. nici solemnitatea tonului din Iliada. în Iliada vedem ampla desfăşurare a unei imense forţe eroice. dorul de casă al pribeagului urgisit de zei. viziunile fantastice . care trebuie să înfrunte la fiecare pas tot felul de piedici.

fireşti. s-ar putea spune mai modern .. Ceilalţi ai lui trei oameni . obiceiurilor. Culcuşuri pentru porci./ Pe Ungă turmă Vegheau mereu ca nişte fiare. un stil familiar. al vieţii de toate zilele. a descrierii moravurilor. şi-nchipui coteţe Douăsprezece-n staul lîng-olaltă. oamenilor şi lucrurilor prin aspecte şi trăsături de detaliu exact notate. ţări cu oameni fericiţi.naturaleţea redării scenelor de viaţă obişnuită. cu steiuri mari de piatră El staulu-şifăcu. severitate şi pompă. bătuînjuru-i Pari mulţi şi deşi. Iată. şi-n tot coteţul S-adăposteau cîte cincizeci de scroafe Cu godăcei /. Căci ceea ce aduce mai ales nou Odiseea este fineţea povestirii. patru Zăvozi care-i crescuse Eumeu.. Este o lume care te încîntă în Odiseea şi este redată într-un stil lipsit de energie.monştri marini. Acuma dînsul Se încălţa croind frumoasă piele De bou. de pildă. porcarul Mai mare-ntre păstori.pentru că este ales de preferinţă din registrul vorbirii curente. tăiaţi frumos din miezul Stejarului. cetăţi răsunînd de cîntecele şi muzica ospeţelor. în ce culori de realism familiar este descrisă gospodăria porcarului Eumeu: “Cu gard de spini.

a cărei stăpână. insulă situată în partea de vest a Greciei.adevăr. vedem că măreţia scade. După 20 de ani de absenţă. făcându-1 nemuritor. în tot acest timp.” Caracterizînd cele două poeme homerice autorul anonim al Tratatului despre sublim (secolul I e. trebuie să-i înfrunte pe peţitorii săi. nici aceeaşi mulţime de pasiuni. fiul lui Laertes. Odiseu se află în insula Ogigia. rămasă în Itaca. într-un consiliu al zeilor se decide însă eliberarea lui Odiseu. . totul reducîndu-se la basm şi la povestirea unor lucruri de necrezut. întocmai cum oceanul se retrage în sine şi îşi lasă ţărmurile goale. In Odiseea sunt povestite peregrinările pe mare ale iscusitului Odiseu (Ulise). nici bogăţia de imagini luate din lumea lucrurilor adevărate. nimfa Calipso. din care odinioară pornise spre Troia Odiseu. fiul lui Odiseu. în Odiseea. După o scurtă introducere.Plecaseră care-ncotro cu turma. într. doreşte să1 reţină lângă ea.n. Acţiunea primelor patru cânturi se petrece în Itaca. dintre care zece i-a petrecut în Troia.) remarca: "în Odiseea am putea să-l comparăm pe Homer cu soarele la asfinţit care îşi păstrează măreţia. nici vioiciunea şi vigoarea ca în discursurile care îndeamnă la fapte. de la cucerirea Troiei şi până când eroul izbuteşte să învingă mânia zeului Poseidon şi să se întoarcă în patria sa. nici înălţimea de stil mereu susţinută şi fără căderi. poetul schiţează principala temă a epopeii. Itaca. care nu-i dau deloc pace. soţia lui Odiseu. care conţine binecunoscuta invocaţie către muze. el nu mai păstrează un ton la fel cu cel din poemul despre Ilion. Penelo-pa. dar e fără putere. prevenit de zeiţa Atena asupra posi-biliei reîntoarceri a tatălui său. Un rol de seamă în primele cânturi îi revine tânărului Telemac.

Deşi călătoria este foarte anevoioasă. este de scurtă durată. Cânturile V-VI prezintă plecarea lui Odiseu din Ogigia în lungul drum spre patrie. Atacul lui Odiseu împotriva peţitorilor ne este dezvăluit în finalul . până la decizia zeilor de a-1 lăsa să plece din insula Ogigia. Odiseu se trădează prin puternica emoţie ce-1 cuprinde la auzul cântărilor despre propriile sale isprăvi din noaptea în care Troia a fost cucerită. spre a afla despre soarta celor plecaţi din Troia. după părăsirea Troiei. care înfăţişează încercările prin care a trebuit să treacă stăpânul insulei llaca. mai ales despre soarta tatălui său. istovit de puteri. Poseidon nu-i dă pace lui Odiseu. unde stătuse preţ de şapte ani. deci. Şederea lui Odiseu în mijlocul locuitorilor insulei. fiica stăpâni-torului insulei. Festivitatea devine un bun prilej pentru autor de a intercala grupul de cânturi IX-XII. regele Alkinous. cu acelaşi prilej au loc întreceri atletice şi programe artistice cu dansuri şi cântece. într-o tensiune dramatică neobişnuită. eroul reuşeşte să scape de furia valurilor dezlănţuite şi ajunge. Cânturile XIII-XX prezintă întoarcerea lui Odiseu în Itaca şi acţiunile iscusite pe care le întreprinde pentru a-i îndepărta pe peţitorii Pene-lopei. Telemac. dar Atena veghează neîncetat asupra lui şi o asigură pe Penelopa că fiul ei nu va păţi nimic. pe ţărmurile insulei feaci-lor. ia anumite măsuri împotriva peţitorilor mamei sale şi pleacă într-o lungă călătorie. în cinstea oaspetelui se organizează o mare serbare populară la care este invitat să cânte aedul Demodocos. provocând nenumărate furtuni pe mare pentru a-1 împiedica să îşi continue drumul spre casă. pescari şi vânători care nu cunosc arta războiului.Epopeea debutează. unde este găsit de Nausicaa. avizi să pună stăpânire pe drepturile şi bunurile sale. încurajat de Atena. Viaţa lui Telemac este ameninţată de uneltirile peţitorilor.

dar şi ceilalţi: “Oaste mai mare. traci sunt mirmidonii -. C. Şi din Cherint de la ţărm. Iuţi şi cu pletele-n spate dau zor după dânsul abanţii Plini de războinic avânt şi cu suliţi de frasin întinse. apoi. Gata să dea în duşmani şi platoşa să le sfâşie” (C. mai marele abanţilor tari de virtute. din nalta cetate Dionul. traci sunt luptătorii lui Rhesos – amintiţi deja –. pe tracii care participau la confruntare: -Din partea aheilor.cântului XXI şi se împlineşte în cântul XXII. Cântul XXIII prezintă reîntâlnirea dintre cei doi soţi. printre luptători. Odiseu şi Pene-lopa. 530-539. feciorul Lui Halcodonte.. alte seminţii: “Din Eubeea suflând a mânie abanţii. mai vajnică n-am pomenit eu ca asta. Daca mai vrei sa mai adaugi din astea: Homer ni-i înşiruie.. prin uciderea tuturor peţitorilor. din Halchis Şi din Eretria. din Histiea cea darnică-n struguri.” Peste troieni era Domn al lui Priam fecior. Şi din oraşul Carist şi locuitori din Stire – Fură conduşi de-a lui Ares ortac Elefenor. II / v. 770) -Din partea troienilor. II / v. mai greu de identificat. încoifatul .

b) Conştiinţa jertfei şi imanenţa morţii. II / v. Sub el oştiră bărbaţii Cei mai viteji şi mai mulţi şi gata la luptă din suliţi. 808-812) Iliada e. Iar pe dardani îi ducea căpitanul războinic Eneas. XXI / v. Acest tablou-poem ne apare ca o îmbinare măiestrit ticluită. întocmai celorlalţi eroi traci. necum feciorii lui Priam. Dar acuma Nu va scăpa cu viaţă nici unul din cei care zeul O să mi-i puie în mână-naintea cetăţii.Hector.. Al lui Anhise fecior şi al dalbei zeiţe Afrodita” (C.. Oricare-o fi din ai voştri. Vai. un veritabil testament. consimte foarte uşor la pierderea bunului suprem . nici unul. pentru îndeplinirea marilor ţeluri ideale cum ar fi Gloria şi Onoarea: (C.care este Viaţa -. 791. şi totuşi. întocmai ca un tablou veridic al unei lungi epoci. Tata mi-i Domn şi viteaz. dincolo de poezie. II / v. oşteanul măreţ. 106-113) “. şi ce eşti tu faţă de dânsul? Cată la mine şi vezi ce mândru sunt eu şi ce mare. şi pe mine m-adulmecă moartea şi soarta . dar a şi adăugat de la sine un sumum de lucruri şi fapte ce merită consemnate peste veacuri. De ce te mai vaeţi zadarnic? Doar a murit şi Patrocle. Mori şi tu. C. şi taci. iar mama zeiţă. Ahile Peleianul. o frescă unitară. în care se poate întrezări permanenta grijă de a lăsa posterităţii învăţămintele şi experianţele de veacuri ale unei civilizaţii care a preluat de la alţii. frate.

Daca vrei sa mai vorbim imi dai un mesaj sau ma suni. chiar în primul cânt şi în primele sale versuri: “Cântă zeiţă. . când unul şi mie-o să-mi curme Firul vieţii. Dimineaţa. Incearca sa pastrze ce am scris… suna logic pt mine dar mai citestele si tu. este dezvăluit odată cu obişnuita invocaţie a Muzelor.. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse... Tiam pus si pozele.S.. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. Câteva sublinieri privind amplasarea cetăţii Troia Subiectul Iliadei. namiaza ori seara Are să vie o vreme. Iliada.” (Cîntul I / versurile 1 şi 2 din ediţia definitivă a lui George Murnu) P. Subiectul primei epopei a lui Homer. oti ce am pus eu la adaugati sa incerci sa mai pui la iliada I sa mai rezumezi cantecele alea de la 1 la 24. de război.Nebiruită pe veci. cu lancea lovindu-m-aci ori cu arcul. Nici nu se punea în discuţie problema unei “prietenii” între Ahile şi Hector.” Acel “mori şi tu prietene” vine de la o subliniere a unei simple stări conflictuale.