Citeste p.s.

ul de la sfarsit Homer

Homer a fost un poet şi rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea faimoaselor opere Iliada şi Odiseea. În antichitate, lui i-a fost atribuit întregul Ciclu Epic, care includea si alte poeme despre războiul troian, poeme tebane despre Oedipus şi fiii săi, corpul Cântecelor religioase homerice, mini-epopeea comică Războiul dintre broască şi şoarece şi epopeea Margites. În limba greacă numele său este Homēros, care se traduce prin "ostatec". Există o teorie cum că numele său ar fi provenit dintr-o societate poetică numită Homeridae, care tradus literal înseamnă "fiii ostaticilor", respectiv descendenţii prizonierilor de război. Cum aceşti oameni nu erau trimişi la război din pricina incertitudinii în privinţa loialităţii lor pe câmpul de luptă, ei nu puteau fi ucişi în bătălie. Astfel, erau însărcinaţi să memoreze stocul de poezie epică a regiunii şi evenimentele trecute, până la timpul sosirii unui învăţat ce le putea scrie. Tradiţia ne spune că Homer ar fi fost orb, diferite oraşe ioniene revendicandu-si locul de naştere al poetului, însă mai departe biografia sa este aproape necunoscută. In aceasta privinta există o dezbatere intelectuală daca Homer a existat sau nu ca persoană reală, fiind considerart că acesta ar fi fost un nume dat unuia sau mai multor poeţi orali ce cântau materiale de epopee tradiţionale. În mod repetat s-a dezbătut dacă acelaşi poet era autorul atât al Iliadei, cât şi al Odiseei, insa aproximativ toţi istoricii au căzut de acord în privinţa datării operei ce cuprinde cântecele homerice religioase şi a epopeelor ciclice ca acestea au fost scrise după marile capodopere.

Iliada şi Odiseea. ne este dezvăluit de poet odată cu obişnuita invocare a Muzelor -. Iliada dateaza din epoca elenistica si este divizată în 24 de cânturi. luptele aheilor de sub zidurile ale Troiei. deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează. fragmente şi motive din mituri vechi şi cântece populare). lumea greaca se formeaza secole de-a randul prin traditie orala si scrisa. mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. Textul a fost probabil compus între 850 şi 750 I. în realitate.C. Iliada este o epopee atribuită lui Homer. este una dintre cele mai vechi opere literare ale civilizatiei grecesti care ne-au ramas in totalitate din mostenirea Antichitatii.Hr. cat si autorul ei ( conform unor surse acesta a fost un aed din Ionia. ce implica atat data cand acest poem a fost scris. Herodot.. ea zugrăvind numai o mică parte a celor zece ani –..Iliada Vastul poem al "Iliadei".. . Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. atribuit lui Homer. Atacata mereu de civilizatiile care o inconjoara. şi care a preluat în epopeele sale. concretizandu-se artistic in "Iliada" si "Odiseea".” Iliada rămâne ca epopee doar prin extensia sa (16. conform datelor deja menţionate de către “parintele istoriei”. Subiectul acesteia. acela ca are radacinile implantate adanc in marea civilizatie mediteraneana.000 de versuri). Un lucru sigur il putem spune in privinta acestei opere. tradiţii. temporal însă. chiar din primul său cânt şi din primele sale versuri: “Cântă zeiţă. atât cât se pare că au durat. In jurul ei s-au iscat multe discutii aprinse. din a doua jumătate a secolului VIII î.

ci pentru a-şi apăra cetatea. Iliada relatează fapte de vitejie excepţională făcute de eroi neînfricaţi. refuzând familiei duşmanului său până şi consolarea de a-i preda corpul acestuia. însă este neîndurător. de exemplu "şoimanul Ahile". Ahile întruchipează virtuţile eroului războinic. Figurile celor doi eroi reies şi din cuvintele pe care şi le adresează înainte de luptă procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor. dintre care se detaşează Ahile. în care se confruntă aheii veniţi din Grecia cu troienii şi aliaţii acestora. . Hector detestă războiul şi nu luptă pentru glorie. soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax. Atena îl apără pe Ahile de suliţa lui Hector. Personajele sunt prezentate în mişcare. Astfel.Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei. cuvintele lui Ahile sunt mânioase şi jignitoare. Alături de eroi intervin şi zeii. La prezentarea sugestivă a unei situaţii contribuie şi comparaţia. După zece ani de război. Poseidon sau Apollo. cum ar fi Atena. Poetul îşi caracterizează eroii şi din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv. aheii înving graţie victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. în timp ce Hector vorbeşte calm şi măsurat. ca în cazul lui Diomede. Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. însumând circa 15 000 de versuri. Spre deosebire de el. iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceaţă deasă spre a-l feri de mânia Peleianului. dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoşător al armelor unui erou. Acesta nu cunoaşte teama şi preferă o moarte glorioasă unei vieţi tihnite. În final. care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri. Hector sau Patrocle. fiecare tabără fiind susţinută de diverse divinităţi. În cele 24 de cânturi. conferind operei un caracter miraculos. este iubitor de pace şi de raţiune.

Ahile se cearta cu Agamemnon si cel din urma cere in schimbul sclavei sale pe Briseis.Dar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere socoteala pentru ajutorul ce-l va da troienilor si incepura sa se certe dar zeuul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la asfintit cand tot Olimpul se cufunda intr-un somn linistit.caci daca se vor intoarce in patrie fara sa cucereasca Troia vor fi considerati . Agamemnon o inapoiaza pe Chryseis tatalui ei. preot al lui Apollosagetatorul si ii roaga pe greci sa i-o inapoieze pe fiica lui.dar cand Agamemnon trimite dupa sclava Briseis. Acesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra soldatilor.Ajunsa in tabara grecilor se duce la Ulise si ii porunci sa-i impiedice pe greci sa paraseasca lupta. Insa Agamemnon nu este de acord iar preotul ii cere ajutorul lui Apollo. Eroul Ahile afla ca Apollo s-a razbunat pentru jignirea adusa preotului sau si ca va putea fi imblanzit doar daca o vor inapoia pe Chryses tatalui ei si vor jertfi o 100 de boi. In al 10-lea an soseste in tabara grecilor Chryses. Cantul 2 Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toti zeii si i se infatiseaza in vis lui Agamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta impotriva troienilor. temandu-se o trimite pe Atena pentru a o opri. asa ca Apollo alunga molima din tabara grecilor.Chryseis care era sclava lui Agamemnon in scimbul a unei mari sume de bani. Ahile ii cere ajutorul lui Zeus sa-l pedepseasca pe Agamemnon pentru jignirile aduse. sclava lui Ahile. Ulise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii. multi greci murind de ciuma.dar Hera.Cantul 1 Timp de 9 ani grecii au asediat Troia.Cand Agamemnon se trezeste porneste lupta.

vestitoarea zeilor.Dar Afodita ii vine in ajutor lui Paris si acesta scapa.dar Hera il roaga pe Zeus sa o trimita pe Atena in tabara troienilor.Menelaos este numit invingator de catre Agamemnon. Zeus spune ca va pune capat luptei dintre troieni si greci deoarece Menelaos iesise biruitor.Menelaos il loveste cu sulita.Dupa ce Priam a facut juramintele a inceput lupta. sa jure ca va duce la indeplinire intelegerea.dar Paris scapa si apoi il lovesteputernic cu spada.asa ca ostenii.incercand sa-l ajuteeste si .vesteste troienilor apropierea grecilor. menelaos este doar ranit.un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe Menelaos. a se lupta cu el si cere ca indiferent cine va castiga dupa lupta sa se faca pace.zeii erau la un ospat in palatul lui Zeus.Armata grecilor era condusa de Atena iar cea a grecilor de Ares. Menelaos iese din randul grecilor pt. Cantul 5 Atena i-a dat o mare putere regelui Diomedes care il omoara il ranesta pe Eneas. Cantul 4 In timp ce Paris si Menelaos se luptau.fiul Afroditei.In lupta au cazut multi soldati.Insa pentru ca nu avea incedere in Paris el ceru sa vina tatal lui.Aceasta.In acest timp Agamemnon porunceste armatei sale sa pornesca lupta.Luand-o in deras pe Hera.dar batranul Nestor le vorbeste si ii indeamna sa lupte. Cand ostile erau fata in fata Paris iese din randul troienilor si intreaba pe greci daca vreunul indrazneste sa se lupte cu el.Priam.Luand infatisarea unui soldat Atena se duce la Pandaros.dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre Menelaos Atena intervine si astfel. condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.lasi. Cantul 3 Iris.Ramas fara sabie Menelaos il apuca de coif si il tara spre greci.

inainte de a pleca la lupta ii roaga pe zei sa aiba grija de sotia si fiul sau.Hecuba.acestia respingand atacul grecilor.si fiul sau.riscand sa moara.grecii au inceput sa dea inapoi.sa aduca jertfe zeitei Atena. Cantul 7 Troienii s-au bucurat cand i-au vazut pe cei 2 pornind la lupta si astfel.Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca.Vazand-o pe Afrodita ranita.rugand-o sa-l imblanzeasca pe Diomedes.Hector porneste spre palatul fratelui sau.Insa Hector nu asculta de rugile acestora si.iar acesta ii raspunde ca atunci se prgatea de lupta. Astyanax il roaga plangand sa nu mai plece la lupta fiindca se tem de pierirea sa.Paris.La portile cetatii Hector il intalneste pe Paris care era gata de lupta.Zeii i-au hotararea sa-l faca sa cheme la lupta pe cel mai viteaz dintre greci.prorocul Helenus. Cantul 6 Hector se intoarce in Troia si ii cere mamei sale. Hera si Atena au inceput sa rada si se hotarasc sa lupote impotriva lui Ares.Atena si Apollo hotatasc sa puna capat macelului. Atunci. In acest timp grecii inaintau.Cu ajutorul Atenei Diomedes reusete sa-l raneasca pe Ares.Atena se urca cu Diomedes in carul acestuia.sotia sa.il ameninta ca-l va arnca in bezna Tartarului.Profetul . care il ura pentru placerea lui de a varsa sange.ucigand multi troieni de baza.dar Zeus.ea ranita si pana la urma sunt ajutati de catre Apollo care ii duce in templul sau din Troia.vazand ca infrangerea troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa vina in Troia pentru a o imblanzi pe Atena.Acesta fuge la Zeus pentru a se plange. Hector il cearta pe Paris ca sta acasa in timp ce se lupta.fiul regelui Priam.Hector asculta ruga fratelui sau si ii imbarbatesta pa troieni.

Cantul 8 sa pe iar de un Zeus chiama pe toti zei si le spune ca acela ce se va amsteca in lupta dintre greci si troieni va fi aruncat in Tartar.Ulise ii cere ajutor lui Zeus. Cantul 10 Agamemnon se intalneste cu fratele sau.Zeus le spune troienilor ca vor fi biruitori pana cand Agamemnon se va impaca cu Ahile si ii va trimite daruri pentru jignirea pe care i-a adus-o.In ziua de pauza cele 2 tabere isi ingrapa mortii si fac ospat in semn de multumire lui Zeus.Sfatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas peste noapte pe campul de bataie.Cei 2 se omoara intr ei grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o zi in semn pretuire.Noaptea s-a lasat si lupta s-a oprit. in drum spre Nestor.Menelaos.iar acesta.Apoi se duce pe muntele Ida.indurandu-se arunca asupra altarului un semn ce-i incuraja pe greci si ii respinsera pe troieni.Helenus afla de hotararea zeilor si il sfatuieste pe Hector ce faca.dar Ahile n-a vrut sa se impace cu el.Hector lupta cu Aiax.asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor.iarAiax.El spune ca va lupta impotriva troienilor doar cand focul va ajunge la corabiile sale si la cortul sau. unde pune un cantar si afla ca victoria va apartine troienilor.Arunca sulita si-l raneste acesta.unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la .iar Hector intelege ceea ce prevestea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe greci.Toti se hotatasc sa se odihneasca pentru lupta de a 2-a zi.de aemenea il rani pe el. Cantul 9 Ingrijorat de victoria troienilor Agamemnon ii chiama pe conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa dar Diomedes se infurie si spune ca el si ceilalti conducatori Nestor il convinge pe Agamemnon sa se impace cu Ahile.

astfel ca cei doi au fost nevoiti sa paraseasca lupta. asa ca au fost alesi Diomedes si Ulise.Ajunsi la tabara troienilor Diomedes si Ulise se furiseaza printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si pe regele Rhesos.dupa care dispare.In acest timp si troienii trimisesera o iscoada in tabara grecilor.Paris il raneste pa Diomedes.dar a fost vazut de catre Diomedes si Ulise si fu nevoit sa le spuna acestora tot ce stia.sa-i dea voie sa intre in lupta.Sarpele musca din vultur si acesta arunca sarpele in mijlocul troienilor. care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale.acesta era Dolon. in timp ce grecii fugeau spre corabiile lor.zeita discordiei in tabara grecilor.Vazand aceasta Zeus ii porunceste zeitei Iris sa-i spuna lui Hector sa intre in lupta cand va vedea ca Agamemnon e ranit. Troienii piereau din ce in ce mai multi.dar Diomedes si Ulise au respins atacul. Cantul 13 . Cantul 11 In zori Zeuz o trimite pe Eris.Zidul si santul nu-i mai puteau apara pe greci.dar Hector n-a luat in seama semnul si a inaintat cu armata cucerind zidul.asa ca s-au retras spre portile cetatii.Deci.cand Agamemnon a fost ranit Hector a intrat in lupta.Acesta era un semn ca troienii sa inceteze lupta.dar apoi.Acesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in recunoastere in tabara troienilor ca sa afle ce au hotarat acestia.acesta.In toiul bataliei Zeus trimite un semn:un vultur si un sarpe.dupa care s-au intors la tabara lor.Ea le-a insuflat soldatilor o mare dorinta de a lupta. Cantul 12 Lupta era tot mai apriga.ii cere lui Ahile.Patroche.

ci Ahile.regele Menelaos se repazi sa-l aduca in tabara.Lupta a durat mult.Astfel.pe care il intalneste impreuna cu Diomedes si Ulise.grecii inaintau iar troienii se retrageau.dar Ulise il opreste temandu-se ca grecii vor inceta lupta. Cantul 17 Vazand trupul neinsufletit al lui Patrocle.Zeus nu credea ca vreun zeu va indrazni sa-i ajute pe greci.Profitand.Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul.Troienii. Cantul 16 Sperand sa scimbe soarta luptei Patrocle se duce in cortul lui Ahile si se imbraca cu armura acestuia.dar Hector luase deja armura lui Ahile si pentru a recupera trupul s-a dat o adevarata batalie. Cantul 18 .au inceput sa se retraga.zeul somnului sa-l adoarma pe Zeus.dar cu ajutorul lui Apollo Hector il invinge pe Patrocle. Hector se hotaraste sa se lupte cu Patrocle.Agamemnon este gata sa lanseze corabiile la apa.crezand ca este chiar Ahile .toti raniti. Cantul 14 Nestor se duce la Agamemnon.Astfel.Patrocle i-a fugarit pana la zidurile cetatii.Inainte sa moara Patrocle ii spune ca soarta lui este sa fie ucis de Ahile. Poseidon ii ajuta pe greci cu si mai multa putere.dupa care Apollo il opreste spunandu-i ca nu el este sortit sa-i nimiceasca pe troieni. Cantul 15 Cand Zeus se trezeste din somn si ii vede pe troini fugariti de greci se infurie si-l trimite pe Apollo sa-i redea puterile lui Hector.In acest timp Hera il convinge pe Hypnos. dar Hector n-a crezut. dar Poseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare putere.grecii au raspuns cu mult curaj atacului troienilor.

Ahile alte arme facute de Hefaistos si astfel.Artemis.Ahile se napusti si ucise alti troieni.In timp ce grecii tineau un ospat in cinstea zeilor Ahile il plangea pe Patrocle.iar Afrodita.Leto.Ahile plange moartea prietenului sau.Atena. Cand Ahile l-a gasit.si pentru ca Ahile era mai puternic decat Hector Apollo l-a salvat pe acesta de 3 ori de la moarte.ci doar o va urmari de pe Olimp.apoi se impaca cu Agamemnon.Furios. Cantul 19 Zeita Thetis ii daruieste fiului sau. Ares. Cantul 21 Grecii pornira apoi la lupta.Hermes si Hefaistos erau de partea grecilor.Apollo si zeii unor rauri erau de partea troienilor.dar ei vor putea sa fie de partea oricarei tabere vor dori.pe Hector au inceput lupta.Zeus porunci adunarea tuturor zeilor carora le spune ca el nu se va amesteca in lupta.in timp ce Hector tot incerca sa-i recupereze trupul.In Troia.in sfarsit.Hera.dar cand a aparut Atena l-a invaluit intr-o lumina stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit.Ahile.Poseidon. Cantul 20 Primindu-si armele Ahile chiama la o adunare pe toti grecii .In acest timp pe Olimp zeii impartiti in cele doua tabere s-au luat la cearta.care ii dadu numeroase darurei imoreuna cu sclava Briseis.In timp ce troienii se adunasera la sfat Ahile si ceilalti prieteni pregateu trupul lui Patrocle pentru inmormantare.desi nu mai avea armura se hotaraste sa intre in lupta.acesta putea sa-si razbune prietenul.Priam vazand ce se intampla cu ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia .apoi la lupta.

Pe zidurile Toiei Priam.inclusiv Ahile.Cand se trezeste Ahile pune sa se faca toate cele ce i le spuse Patrocle.insa.cat mai multi in cetate. Cantul 22 Priam il roaga pe Hector sa intre in cetatepentru ca-l vedea pe Ahile venind.Adormind.Hecuba si Andromaca.alatuiri de alti troieni plangeau pangarirea lui Hector.Fiind parasit de zeul Apollo Hector a murit ucis de Ahile.dar nu inainte de a inhaima caii la car.Ahile il viseaza pe Patrocle care ii spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa ajunga in imparatia lui Hades. Multi troieni au plans si au fost indurerati din cauza mortii lui.acesta s-a indurat.desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa lupte cu Ahile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca cel ce ce va invinge sa nu pangareasca trupul celui ucis. Cantul 24 Dupa ce Priam a cazut in genunchi in fata lui Ahile si l-a implorat sa-i dea trupul lui Hector.ahile l-a intrebat pe Priam de cate zile are nevoie pentru a-l inmormanta.Acesta.Spre seara toti s-au retras pentru a se odihni. . de care a legat trupul lui Hector si a inconjurat de 3 ori mormantul lui Patrocle.raspuzandu-i ca ii trebuiesc 10 zile si multumindu-i pleaca spre Troia unde ii organizeaza lui Hector o inmormantare si un ospat cum nu s-a mai vazut.dar orbit de dorinta de a-l razbuna pe Patrocle Ahile nu a vrut sa cada la nici o invoiala. Cantul 23 Grecii duc trupul lui Hector langa cel al lui Patrocle pentru a se sti ca a fost razbunat.insa pe campul de lupta a ramas doar Hector.

e. unde îl aşteptau soţia Penelope şi fiul lor Telemac. şi nici ca demnitate. nici ca forţă epică sau dramatică. de captivant . Odiseea este un fel de "istorie poetică" a cuceririi mărilor de către greci. în Ithaca. Şi s-ar mai putea spune că este o continuare şi o completare a Iliadei.povestite de poet într-un stil extrem de viu. Este epopeea unei epoci mai noi. a expresiei. semnificaţia. cînd a trăit şi şi-a "compus" operele Homer. însă numai cu condiţia să ştim cum trebuie citite asemenea capodopere.Odiseea Odiseea împreună cu Iliada sunt doua epopei grecesti create sau atribuite rapsodului popular orb Homer. al fundării de numeroase colonii greceşti în punctele cele mai îndepărtate din bazinul mediteranian.200 de versuri împărţite în 24 de cântece. caracterizată prin perfecţionarea navigaţiei şi intensificarea comerţului maritim al grecilor. Intr-un anumit sens. pe care însă Odiseea nu o egalează nici ca înaltă semnificaţie morală. Interesul. poate răspunde perfect sensibilităţii noastre literare. Subiectul este bine cunoscut: rătăcirea pe mare a unui erou din războiul troian Ulise-Odiseu persecutat de zei şi numeroasele lui aventuri . şi Odiseea rămîne veşnic " modernă ".pentru ca în cele din urmă să ajungă acasă. adică. un moment istoric aflat în plină desfăşurare în secolul al VIII-lea î. Rescrisa in sec al 8 lea Odiseea este una dintre cele mai vechi şi renumite opere literare din mitologia antică. Aceasta este alcătuită din 12. Ca orice mare capodoperă creată într-un trecut îndepărtat.n. În multe limbi cuvantul de „odisee“ este folosit pentru a descrie o actiune plină de peripeţii. . ca elevaţie. valorile literare pe care le prezintă Odiseea sunt de cu totul altă natură.ca solemnitate a tonului. a stilului.. de colorat. înţelegerii şi gustului nostru de azi.

Nu găsim în Iliada decorul de fundal al mării nesfîrşite din Odiseea. în Iliada vedem ampla desfăşurare a unei imense forţe eroice. natura personajelor. căci în Odiseea Homer vrea să stîrnească curiozitatea. . Elementele exotice şi cele miraculoase abundă la tot pasul. nimfe. Nu găsim nici gradaţia perfectă a ritmului povestirii unor episoade. care trebuie să înfrunte la fiecare pas tot felul de piedici. sirene. în locul unei învolburate încleştări războinise a unui neam întreg. cu numeroase personaje puternice în primul plan. în timp ce în Odiseea atenţia cititorului este reţinută aproape exclusiv de figura lui Ulise-Odiseu . efectele surpriză. şi Odiseea este construită pe motivul unei situaţii morale şi anume. Cu excepţia descrierii furtunii (cîntul V) şi al masacrului peţitorilor Penelopei (cîntul XXII). în Odiseea ne întîmpina drama familială a navigatorului rătăcitor. a conflictelor.şi este sedusă de încîntătoare naraţiuni fantastice plasate într-un cadru de basm. din Iliada. opera incepe cu invocarea muzelor: Spune-mi mie muză faptele acelui om iscusit Care după distrugerea Troiei timp îndelungat a pribegit Care a văzut şi cunoscut multe obiceiuri şi oraşe Şi pe mare neînchipuite chinuri îndurase Insa preocupare stăruitoare şi subtila de analiză psihologică a personajelor şi situaţiilor din Odiseea nu o găsim în Iliada . nu găsim în Odiseea nici gravitatea subiectului.La fel ca Iliada. viziunile fantastice . de ahei. iar nu admiraţia cititorilor sau ascultătorilor săi. nici dramatismul încordat al situaţiilor. farmecul fascinant al necunoscutului.totul deosebeşte cele două epopei. nici solemnitatea tonului din Iliada. dorul de casă al pribeagului urgisit de zei. Precum Si in Illiada. a stilului. .cu ciclopi. pitorescul locurilor exotice descrise. nici măreţia epică a faptelor. Structura Odiseei însă. a acţiunii.

de pildă./ Pe Ungă turmă Vegheau mereu ca nişte fiare. un stil familiar. tăiaţi frumos din miezul Stejarului. Căci ceea ce aduce mai ales nou Odiseea este fineţea povestirii. Acuma dînsul Se încălţa croind frumoasă piele De bou. Este o lume care te încîntă în Odiseea şi este redată într-un stil lipsit de energie.pentru că este ales de preferinţă din registrul vorbirii curente. severitate şi pompă. s-ar putea spune mai modern . şi-n tot coteţul S-adăposteau cîte cincizeci de scroafe Cu godăcei /. oamenilor şi lucrurilor prin aspecte şi trăsături de detaliu exact notate. fireşti. Ceilalţi ai lui trei oameni . şi-nchipui coteţe Douăsprezece-n staul lîng-olaltă. Iată. porcarul Mai mare-ntre păstori. obiceiurilor. în ce culori de realism familiar este descrisă gospodăria porcarului Eumeu: “Cu gard de spini..naturaleţea redării scenelor de viaţă obişnuită. bătuînjuru-i Pari mulţi şi deşi. a descrierii moravurilor. cu steiuri mari de piatră El staulu-şifăcu. cetăţi răsunînd de cîntecele şi muzica ospeţelor. Culcuşuri pentru porci.monştri marini. al vieţii de toate zilele. ţări cu oameni fericiţi.. patru Zăvozi care-i crescuse Eumeu.

După o scurtă introducere. Un rol de seamă în primele cânturi îi revine tânărului Telemac. într. In Odiseea sunt povestite peregrinările pe mare ale iscusitului Odiseu (Ulise). în tot acest timp. din care odinioară pornise spre Troia Odiseu. prevenit de zeiţa Atena asupra posi-biliei reîntoarceri a tatălui său. . care nu-i dau deloc pace. soţia lui Odiseu. Acţiunea primelor patru cânturi se petrece în Itaca. dar e fără putere. într-un consiliu al zeilor se decide însă eliberarea lui Odiseu. doreşte să1 reţină lângă ea. După 20 de ani de absenţă. el nu mai păstrează un ton la fel cu cel din poemul despre Ilion. fiul lui Laertes.adevăr. Penelo-pa. nici bogăţia de imagini luate din lumea lucrurilor adevărate. fiul lui Odiseu.” Caracterizînd cele două poeme homerice autorul anonim al Tratatului despre sublim (secolul I e. trebuie să-i înfrunte pe peţitorii săi. rămasă în Itaca.Plecaseră care-ncotro cu turma. poetul schiţează principala temă a epopeii.) remarca: "în Odiseea am putea să-l comparăm pe Homer cu soarele la asfinţit care îşi păstrează măreţia. făcându-1 nemuritor. Itaca. dintre care zece i-a petrecut în Troia. în Odiseea. care conţine binecunoscuta invocaţie către muze.n. nimfa Calipso. de la cucerirea Troiei şi până când eroul izbuteşte să învingă mânia zeului Poseidon şi să se întoarcă în patria sa. totul reducîndu-se la basm şi la povestirea unor lucruri de necrezut. nici aceeaşi mulţime de pasiuni. nici vioiciunea şi vigoarea ca în discursurile care îndeamnă la fapte. a cărei stăpână. întocmai cum oceanul se retrage în sine şi îşi lasă ţărmurile goale. vedem că măreţia scade. nici înălţimea de stil mereu susţinută şi fără căderi. Odiseu se află în insula Ogigia. insulă situată în partea de vest a Greciei.

Atacul lui Odiseu împotriva peţitorilor ne este dezvăluit în finalul . Cânturile V-VI prezintă plecarea lui Odiseu din Ogigia în lungul drum spre patrie. Viaţa lui Telemac este ameninţată de uneltirile peţitorilor. Odiseu se trădează prin puternica emoţie ce-1 cuprinde la auzul cântărilor despre propriile sale isprăvi din noaptea în care Troia a fost cucerită. regele Alkinous. care înfăţişează încercările prin care a trebuit să treacă stăpânul insulei llaca. dar Atena veghează neîncetat asupra lui şi o asigură pe Penelopa că fiul ei nu va păţi nimic. deci. fiica stăpâni-torului insulei. istovit de puteri. unde este găsit de Nausicaa. Telemac. Şederea lui Odiseu în mijlocul locuitorilor insulei. este de scurtă durată. eroul reuşeşte să scape de furia valurilor dezlănţuite şi ajunge. mai ales despre soarta tatălui său. Festivitatea devine un bun prilej pentru autor de a intercala grupul de cânturi IX-XII. unde stătuse preţ de şapte ani. pe ţărmurile insulei feaci-lor. avizi să pună stăpânire pe drepturile şi bunurile sale. până la decizia zeilor de a-1 lăsa să plece din insula Ogigia. spre a afla despre soarta celor plecaţi din Troia. cu acelaşi prilej au loc întreceri atletice şi programe artistice cu dansuri şi cântece. pescari şi vânători care nu cunosc arta războiului. încurajat de Atena. după părăsirea Troiei. Poseidon nu-i dă pace lui Odiseu. provocând nenumărate furtuni pe mare pentru a-1 împiedica să îşi continue drumul spre casă. într-o tensiune dramatică neobişnuită. Deşi călătoria este foarte anevoioasă. Cânturile XIII-XX prezintă întoarcerea lui Odiseu în Itaca şi acţiunile iscusite pe care le întreprinde pentru a-i îndepărta pe peţitorii Pene-lopei. în cinstea oaspetelui se organizează o mare serbare populară la care este invitat să cânte aedul Demodocos. ia anumite măsuri împotriva peţitorilor mamei sale şi pleacă într-o lungă călătorie.Epopeea debutează.

. din Halchis Şi din Eretria. Daca mai vrei sa mai adaugi din astea: Homer ni-i înşiruie. C. pe tracii care participau la confruntare: -Din partea aheilor.” Peste troieni era Domn al lui Priam fecior. Iuţi şi cu pletele-n spate dau zor după dânsul abanţii Plini de războinic avânt şi cu suliţi de frasin întinse. alte seminţii: “Din Eubeea suflând a mânie abanţii. prin uciderea tuturor peţitorilor. din Histiea cea darnică-n struguri.. Şi din oraşul Carist şi locuitori din Stire – Fură conduşi de-a lui Ares ortac Elefenor. traci sunt mirmidonii -. Şi din Cherint de la ţărm. feciorul Lui Halcodonte. Cântul XXIII prezintă reîntâlnirea dintre cei doi soţi. printre luptători. încoifatul . Odiseu şi Pene-lopa. mai marele abanţilor tari de virtute. 770) -Din partea troienilor. traci sunt luptătorii lui Rhesos – amintiţi deja –. din nalta cetate Dionul. 530-539. mai vajnică n-am pomenit eu ca asta. II / v. mai greu de identificat. II / v. dar şi ceilalţi: “Oaste mai mare.cântului XXI şi se împlineşte în cântul XXII. apoi. Gata să dea în duşmani şi platoşa să le sfâşie” (C.

necum feciorii lui Priam. Acest tablou-poem ne apare ca o îmbinare măiestrit ticluită. şi taci. 106-113) “. Vai. frate. C. 808-812) Iliada e. Sub el oştiră bărbaţii Cei mai viteji şi mai mulţi şi gata la luptă din suliţi. De ce te mai vaeţi zadarnic? Doar a murit şi Patrocle. şi ce eşti tu faţă de dânsul? Cată la mine şi vezi ce mândru sunt eu şi ce mare.care este Viaţa -. Iar pe dardani îi ducea căpitanul războinic Eneas. pentru îndeplinirea marilor ţeluri ideale cum ar fi Gloria şi Onoarea: (C.. în care se poate întrezări permanenta grijă de a lăsa posterităţii învăţămintele şi experianţele de veacuri ale unei civilizaţii care a preluat de la alţii.. dincolo de poezie. şi pe mine m-adulmecă moartea şi soarta . b) Conştiinţa jertfei şi imanenţa morţii.Hector. Tata mi-i Domn şi viteaz. oşteanul măreţ. un veritabil testament. Oricare-o fi din ai voştri. 791. şi totuşi. iar mama zeiţă. II / v. XXI / v. Ahile Peleianul. II / v. întocmai celorlalţi eroi traci. consimte foarte uşor la pierderea bunului suprem . Mori şi tu. Al lui Anhise fecior şi al dalbei zeiţe Afrodita” (C. nici unul. o frescă unitară. Dar acuma Nu va scăpa cu viaţă nici unul din cei care zeul O să mi-i puie în mână-naintea cetăţii. dar a şi adăugat de la sine un sumum de lucruri şi fapte ce merită consemnate peste veacuri. întocmai ca un tablou veridic al unei lungi epoci.

. Patima crudă ce-aheilor mii de amaruri aduse. Subiectul primei epopei a lui Homer. Daca vrei sa mai vorbim imi dai un mesaj sau ma suni. Incearca sa pastrze ce am scris… suna logic pt mine dar mai citestele si tu. Nici nu se punea în discuţie problema unei “prietenii” între Ahile şi Hector. chiar în primul cânt şi în primele sale versuri: “Cântă zeiţă. Dimineaţa.. namiaza ori seara Are să vie o vreme. Iliada.” Acel “mori şi tu prietene” vine de la o subliniere a unei simple stări conflictuale..Nebiruită pe veci.S. cu lancea lovindu-m-aci ori cu arcul. oti ce am pus eu la adaugati sa incerci sa mai pui la iliada I sa mai rezumezi cantecele alea de la 1 la 24..” (Cîntul I / versurile 1 şi 2 din ediţia definitivă a lui George Murnu) P. Câteva sublinieri privind amplasarea cetăţii Troia Subiectul Iliadei. când unul şi mie-o să-mi curme Firul vieţii. Tiam pus si pozele. . mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. este dezvăluit odată cu obişnuita invocaţie a Muzelor. de război.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful