Sunteți pe pagina 1din 4

COMENTARIU ASUPRA ATLASULUI ŞCOLAR „ISTORIA ROMÂNILOR”

- INTERDISCIPLINARITATE ISTORIE- GEOGRAFIE -

Prof. geografie Filuţa Preduş-Mic


Şcoala cu cls. I-VIII nr.1 Călăraşi

O atenţie deosebită se acordă, în ultimul timp, metodelor activ-participative, axate pe


descoperire, ce urmăresc formarea de priceperi şi deprinderi. În cadrul acestor strategii,
utilizarea metodelor şi mijloacelor didactice axate pe activitatea elevului, are un rol
esenţial. Pentru realizarea acestui obiectiv pachetul de rechizite acordate elevilor de
Guvernul României conţine şi Atlasul şcolar „Istoria Românilor”
Etimologia cuvântului atlas provine de la Atlas, erou al mitologiei greceşti revoltat
contra zeilor şi condamnat de Zeus să ţină pe umeri bolta cerească sau de la Atlas,
regele mitologic al Mauritaniei care purta pe umeri un glob uriaş.
Din punct de vedere geografic atlasul este u lucrare cartografică, o colecţie de hărţi
aşezate după un plan bine determinat, în funcţie de conţinutul şi destinaţia lui. Pe lângă
hărţi care reprezintă materiale cartografice de bază, atlasul mai poate conţine schiţe,
profile, indexul şi cuprinsul. Simion Mehedinţi sublinia în magistrala sa lucrare „Terra”
că cea dintâi pagină de geografie a fost un plan sau o hartă, iar G. Vâlsan a subliniat cu
multă măiestrie rolul hărţi pentru geografie şi pentru îmbogăţirea conţinutului acesteia.
„Ajutorul cel mai de preţ al Geografiei, de la începuturile sale până în zilele noastre,
a fost harta. Se poate spune chiar că geografia nu a putut intra pe calea ştiinţei decât
după ce s-a descoperit harta. Harta e prilej de gândire personală. Ea lasă fiecăruia
libertatea de gândire pe care nu ţi-o lasă în aceeaşi măsură rândurile unei cărţi, unde
eşti legat cel puţin în timpul cetirii, de cuvintele şi felul de judecată al autorului. Harta,
deci, ajută, ca puţine alte mijloace de învăţământ, la deprinderea cugetării personale”
Din punct de vedere istoric atlasele sunt culegeri de hărţi, elaborate pe epoci,
culturi, evenimente, ţări, tematici istorice. Ştiinţa istorică a creat atlase care prezintă
hărţi istorice şi geografice, dar şi imagini adecvate. Hărţile care prezintă spaţii istorice,
evenimente localizate geografic sunt diferite, simbolurile istorice dar şi geografice permit
interpretarea hărţilor istorice, cunoaşterea unor evoluţii şi procese istorice. Mijloacele
grafice concretizează spaţiul istoric şi geografic, timpul istoric, detaliază şi
generalizează fenomene şi evenimente istorice. Reprezentările cartografice cu
conţinuturi istorice sunt expresii grafice ale analizelor istorice asupra unor ţări, culturi,
localităţi, evenimente istorice, aşezări umane.
Cu greu se mai poate imagina astăzi o lecţie de istorie sau geografie fără
documente, hărţi, fotografii, texte ... Pentru a ne convinge de acest lucru este suficient
să deschidem manualele. Cum să vorbeşti despre lume fără imagini, cum să explici
organizarea spaţială fără hărţi, cum să iei cunoştinţă despre un subiect fără text.
Geografii clasifică atlasele după mai multe criterii: mărimea teritoriului reprezentat;
format; conţinut, destinaţie. Criterii ce pot fi utilizate şi la clasificarea atlaselor din punct
de vedere istoric. Elevii pot utiliza în lecţiile de geografie şi istorie diferite tipuri de atlase
pentru a învăţa cum anume le pot folosi. Elevii pot primi diferite sarcini de lucru:
- Să caute diferite hărţi ale unui teritoriu (de exemplu, hărţile referitoare
la populaţia Europei);
- Să facă corelaţii între elementele existente pe diferite hărţi (evoluţia
graniţelor de stat);
- Să caute localităţi pe baza indexului de la sfârşitul atlasului sau
utilizând semnele convenţionale;
- Să citească legenda care cuprinde toate semnele convenţionale
utilizate pe hărţile din atlas etc.
Atlasul şi harta devin astfel mijloace de învăţământ eficiente pentru studiul
geografiei şi istoriei, dar acestea nu constituie obiectul învăţării. Este important să
selectăm mijloacele în funcţie de obiectivul vizat, calitatea materialelor, eficienţă,
sarcina de învăţare care poate fi organizată pe baza lor. Utilizarea acestor mijloace
vizează două obiective fundamentale:
• iniţierea elevilor în utilizarea lor corectă ;
• iniţierea elevilor în elaborarea unor documente specifice disciplinei.

În anumite situaţii prezenţa unei hărţii sau atlasului stimulează motivaţia,


curiozitatea şi interesul pentru cunoaştere, prin imaginea ce o oferă permite
cunoaşterea şi analiza elementelor spaţiului reprezentat atât istoric cât şi geografic,
permite stabilirea unor conexiuni între elemente şi fenomene, transmite informaţii,
dezvoltă gândirea, utilizarea atlasului sau a hărţii duce la formarea priceperilor şi
deprinderilor asupra lucrului cu harta şi atlasul, dezvoltă capacitatea de înţelegere a
fenomenelor şi cauzelor, furnizează informaţii ce pot fi valorificate şi analizate.

2
Prezentul Atlas şcolar Istoria Românilor, avându-i ca autori pe prof. Gabriel I.
Stan şi prof. Nicolae I. Diţă, publicată în cadrul E.D.P., Bucureşti, 2002 vine în sprijinul
profesorilor şi elevilor din gimnaziu şi liceu. Prin ilustraţiile cartografice şi conţinut
ştiinţific capătă un caracter didactic şi devine un mijloc important de învăţământ.
Desigur, lucrarea se adresează şi tuturor celor pasionaţi de eveniment istoric, putând fi
utilizat atât în cadrul orelor de istorie cât şi de geografie.
Conţinutul atlasului a fost structurat pe şase mari perioade ale istoriei naţionale
strâns legate de evenimentele ce au avut loc pe plan mondial. Cele şase capitole sunt:
1. Civilizaţiile din pre şi protoistorie;
2. Antichitatea;
3. Romanizarea şi etnogeneza;
4. Evul mediu;
5. Epoca modernă
6. Epoca contemporană.
Din evoluţia acestora au fost selectate numai evenimentele de importanţă redate
pe hărţi ce conţin informaţii privind desfăşurarea lor. Referitor la cronologia şi întinderea
spaţială a evenimentelor se cuvine a face menţiunea că ele nu au un caracter absolut,
variabile ale acestora putând fi aflate în mulţimea lucrărilor de specialitate.
De la datele furnizate în primul capitol referitoare la aşezare, culturile neoliticului
şi eneoliticului, descoperirile din epoca bronzului şi fierului, vechimea locuirii acestui
teritoriu este demonstrată de descoperirile arheologice. Bogăţiile Daciei atrag Imperiul
Roman şi încep războaiele de apărare în urma cărora va avea loc romanizarea şi
etnogeneza asupra cărora îşi vor pune amprenta şi popoarele migratoare. Un alt
moment important pentru această perioadă îl reprezintă şi primii germeni ai
creştinismului. Poporul român continuă să-şi ducă existenţa în spaţiul carpato-
danubiano-pontic, nu cum spun „răii neamului” cum îi numea Mihai David pe cei ce au
îndrăznit să vorbească despre un „vid al populării” de la nord şi sud de Dunăre în
această perioadă.
Capitolul destinat Evului mediu redă imagini despre invaziile străine, formele de
organizare şi evoluţia aşezărilor umane, perioadă marcată de războiul condus de
Gheorghe Doja, figurile domnilor pământeni cu dragoste de ţară : Mircea cel Bătrân,
Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, culminând cu Unirea de 1600.
Capitolul intitulat Epoca modernă cuprinde hărţi din istoria zbuciumată de:
Revoluţia condusă de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu; Revoluţia de la 1848 şi

3
Unirea Principatelor Române de la 1859. Lupta de întregire a neamului continuă până
la înfăptuirea Marii Uniri de la 1918.
Istoria modernă şi contemporană pe lângă urgiile primului şi celui de-al doilea
război mondial aduc şi pierderi de vieţi omeneşti şi teritoriale prin ruperea din trupul
ţării, a Basarabiei şi Bucovinei.
Harta este elementul de bază al Atlasului şi prin analiza şi cunoaşterea sa (mă
refer la cel prezentat), ne sunt furnizate date despre timpul şi spaţiul în care sunt
ancorate rădăcinile poporului român. Nu este un simplu Atlas ci sunt pagini de istorie
scrise în acest spaţiu carpato-danubiano-pontic în care formarea şi continuitatea
poporului român a reprezentat o datorie pentru înaintaşi ce nu au ştiut decât să apere
pământul ţării.
Cunoaşterea şi interpretarea hărţii ajută la înţelegerea condiţiilor specifice dintr-
un anumit teritoriu. Elementele cadrului natural au contribuit şi constituit un mijloc de
apărare dacă ne gândim la: strâmtoarea de la Posada, smârcurile de la Călugăreni, la
expresia „codru-i frate cu românul”, exemple ce pot continua în decursul istoriei din
acest spaţiu carpato-danubiano-pontic. Schiţa şi harta au însoţit pe regi, voievozi şi
domni în luptele lor, au ajutat, dar tot această hartă, datorită graniţelor modificate de-a
lungul istoriei îşi cântecul ei de jale, datorită fărâmiţării graniţelor de către marile puteri.
Nu pot să nu închei cu mulţumiri aduse Guvernului României pentru editarea
acestui Atlas şcolar şi repartizarea sa gratuit elevilor cu reduse resurse materiale şi să
sper că nu va fi ultimul ajutor în acest sens şi rog, tot pe această cale să nu se uite de
şcoala românească.