Infecţiile

1
 INFECŢIA ÎN CHIRURGIE

Răspunsul inflamator al gazdei faţă de germenii

pătrunşi în organism

Ansamblul tulburărilor funcţionale şi al modificărilor

lezionale locale şi sistemice produse de organism ca
răspuns la pătrunderea şi înmulţirea germenilor în
organism

2
 INFECŢIILE CHIRURGICALE

Infecţiile influenţate de terapia chirurgicală

“ Ubi pus, ibi vacuo”

3
 DIFERENŢE SPECIFICE

Focar infecţios de regulă evident

De obicei este polimicrobiană

Au caracter invaziv

Focarul infecţios necesită întotdeauna tratament chirurgical

4
 DEFINIŢII
 Infecţie:
 Invadarea ţesuturilor sterile de către microorganisme sau
răspunsul inflamator al organismului gazdă faţă de germenii
existenţi

 Bacteriemie:
 Prezenţa bacteriilor viabile în sânge

 Sindrom de răspuns inflamator sistemic (SIRS):

 Răspunsul inflamator sistemic declanşat de diferite agresiuni
clinice severe. SIRS se manifestă prin 2 sau mai mulţi dintre
parametrii de mai jos:
 Temperatură > 38 ºC sau < 36 ºC
 Frecvenţa bătăilor cardiace > 90 /min
 Frecvenţă respiratorie > 20 respiraţii /min sau PaCO2 < 32 torr
 Leucocitoză > 12.000 /mm³ sau leucopenie < 4.000 /mm

 Sepsis → SIRS determinat de infecţie

5
 DEFINIŢII
 Şoc septic:
 Sepsis cu hipotensiune arterială areactivă la măsurile de
resuscitare hidroelectrolitică însoţită de modificări de perfuzie
tisulară ce includ, fără a fi limitate la:
 Acidoză lactică
 Oligurie
 Alterări mentale

 Hipotensiune arterială:
 Tensiune arterială sistolică < 90 mmHg sau o scădere cu peste 40
mmHg a tensiunii arteriale obişnuite în absenţa altor cauze de
hipotensiune

Sindrom de disfuncţie organică multiplă:

 Prezenţa unor alterări funcţionale la mai multe organe, apărute în
mod acut şi care impun un tratament de urgenţă.

6
ETIOPATOGENIE

Factori determinanţi

Factori favorizanţi

7
 FACTORI DETERMINANŢI

Exogeni → provin din mediu extern

 Apă
 Aer
 Obiecte
 Etc

Flora autologă → proprie organismului

 Piele
 Cavităţi

8
 TIPURI DE GERMENI

 Bacterii

I
 Coci  aerobi
 Bacili  anaerobi
 facultativ anaerobi

 Viruşi

 Fungi (ciuperci)

9
 FACTORI FAVORIANŢI

Factori generali → boli congenitale:

 Agranulocitoză
 Aplazie timică
 etc

Tare organice dobândite:

 Diabet
 Cancer
 Insuficienţe cronice de organe
 Imunodeficienţa
 Boli hematologice
 Infecţii cronice
 Tulburări endocrine
 Subnutriţia

10
 FACTORI LOCALI
Traumatisme

Lipsă de igienă

Haine murdare ce vin în contact cu plaga

Tulburări circulatorii

Corpi străini în plagă

Tehnică chirurgicală incorectă

Durata mare a intervenţiei chirurgicale

Ţesuturi zdrobite
11
 MECANISM DE PRODUCERE

Presupune existenţa a 3 elemente:

 Cale de pătrundere

 Patogenitatea germenilor

 Rezistenţa organismului

12
 CALEA DE PĂTRUNDERE

Directă → plaga în contact direct cu germenii (de pe:

tegumente, mucoase, etc.)

Indirectă → germenul infectează plaga pe cale:

 Hematogenă
 Limfatică
 De-a lungul interstiţiilor
 Translocare

13
 PATOGENITATEA GERMENILOR
Capacitatea germenilor:
 Invada organismul
 Anula mecanismele de apărare
 Leziuni celulare şi în ţesuturi

Au caracter de specie
Este variabilă în funcţie de calităţile mediului

VIRULENŢA → potenţialul deagresiune al germenilor asupra porţii

de intrare

Puterea de invazie tisulară:

 Penetraţie
 Alipire
 Multiplicare
Toxicogeneza → capacitatea de a elabora toxine:
 Endotoxine

└
 Exotoxine

Ţine de tulpină şi nu de specie

14
 REZISTENŢA ORGANISMULUI
→ totalitatea mijloacelor specifice şi nespecifice care realizează
capacitatea de apărare a organismului

 Prima linie de apărare:

 Tegumente:
 Cheratină
 Secreţie de sudoare
 Mucoase:
 Mucus
 Imunoglobuline

 a-II-a linie:
 Sistemul de fagocite mobile (monocite, granulocite)
 Fagocite fixe:
 Histiocite
 Anticorpi
15
 PRODUCEREA INFECŢIEI

Cantitatea germenilor

Agresivitatea (virulenţa)

Condiţii favorabile multiplicării

Deficienţe imunologice locale şi generale

16
RĂSPUNSUL ORGANISMULUI LA
AGRESIUNE

LOCAL

REGIONAL

SISTEMIC

17
 RĂSPUNSUL LOCAL

→ MODIFICĂRI PRODUSE ÎN JURUL FOCARULUI

INFECŢIOS:

Microcirculaţie → vasodilataţie

Atragerea macrofagelor circulante

Activarea factorului de necroză tumorală

Actiunea anticorpilor

18
 RĂSPUNS REGIONAL

→ intrarea în funcţie a ganglionilor limfatici care controlează zona

 Gg. Regionali:

• Filtru pentru germeni (sinusuri ganglionare)

• Distrugerea germenilor:
 Limfocite din gg
 Macrofagele din ganglioni

• Formarea de anticorpi

19
 RĂSPUNSUL SISTEMIC

→ intrarea în funcţie a mecanismelor de apărare pe linia antigen-

anticorp
 Iniţial – imunitatea naturală
↓
 Apoi → leziuni tisulare → organismul răspunde prin inflamaţie

↓
Mesagerii inflamaţiei:

↓
 citokinele
 interleukinele
 interferonul
 factorul de creştere hematopoietic

 Imunizare activă → anticorpi specifici

20
 CLINIC

INFECŢIA SE MANIFESTĂ PRIN:

SEMNE LOCALE

SEMNE REGIONALE

SEMNE GENERALE

21
 SEMNE LOCALE

Roşeaţa (rubor) → vasodilataţiei locale

Căldura (calor) → vasodilataţie + creşterea circulaţiei

Tumefierea (tumor) → edem →exudat lichidian

Durerea (dolor) → excitarea terminaţiilor nervoase

Lezarea funcţiei segmentului respectiv → “Functio lesa”

22
 SEMNE REGIONALE

→ Difuzării germenilor şi toxinelor, depăşind poarta de

intrare

 Limfangită:
 Reticulară
 Tronculară

 Adenită

23
 SEMNE GENERALE

Febra (39 ºC – 40 ºC)

Frisonul

Tahicardia

Alterarea stării generale:

 Inapetenţă
 Astenie
 Adinamie
 Agitaţie
 Insomnii
 Tulburări psihice (halucinaţii)

24
 EXPLORĂRI PARACLINICE
Frotiu direct

Culturi din plagă

Hemoculturi

Hemoleucogramă

VSH

Uree sanghină

Ultrasonografii

Scintigrame cu Ga 67 şi Au 198

TC

RMN 25
PRINCIPII DE TRATAMENT

Tratament profilactic

Tratament medical

Tratament chirurgical

26
TRATAMENT PROFILACTIC

Evitarea traumatismelor

Tratarea corectă a plăgilor

Respectarea asepsiei şi antisepsiei

Imunizări active

Compensarea tarelor

Antibioterapie profilactică (unde este cazul)

27
 TRATAMENT MEDICAL
Rol adjuvant

Se aplică înainte şi după tratamentul chirurgical

Constă în:

 Revulsii locale

 Antibioterapie

 Vaccinare nespecifică

 Tratament simptomatic (analgetice, antipiretice)

28
 ANTIBIOTERAPIA IN CHIRURGIE
SPECTRUL MICROBIAN - este diferit pentru:

Segmentele tubului digestiv:

 Gastro-duodenal: bacili G(-) si coci G(+)
 Tract biliar: bacili G(-), enterococi, clostridii
 Colo-rectal: bacili G(-), anaerobi

Sfera genitala: enterococi, anaerobi,

streptococi grup B

Plagi: S. aureus, clostridii, streptococi grup A

29
IN CHIRURGIE FOLOSIM
ANTIBIOTERAPIA IN 3 SITUATII:

Profilactic

Metafilactic

Terapeutic

30
 ANTIBIOTERAPIA PROFILACTICA
 Reprezinta administrarea antibioticelor inainte de realizarea
contaminarii plagii chirurgicale

 Se realizeaza cu antibiotice bactericide, in doza unica ori tip

“flash”

Antibioterapia “flash” se utilizeaza la operatiile lungi, care

depasesc timpul de injumatatire al antibioticelor sau cu pierderi
sanguine crescute:
 prima doza - preoperator
 doza a-II-a – i.v. la 3h/2 prize
 ultima doza – la 6h postoperator

31
PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI
PROFILACTICE

Folosirea unui antibiotic in functie de germenii presupusi

a fi intalniti (cefalosponina gen. a II/III-a)

Folosirea antibioticului cu toxicitate scazuta, administrat

cu 30-60 min. preoperator, in doza care sa asigure o
concentratie tisulara bactericida utila si sa aiba timp de
½ lung.

32
 ANTIBIOTERAPIA METAFILACTICA
 Administrarea antibioticului inainte de existenta unui semn
local sau general de infectie, contatinarea bacteriana fiind
prezumptiva (nedovedita clinic sau intraoperator)

 De ex. in traumatisme (nu e profilactica inainte de

traumatism, nu e terapeutica in lipsa semnelor de infectie)

 Asociere de antibiotice pentru aerobi si anaerobi, pt 24h

 Administrarea aminoglicozidelor in bolus unic (nu in 3dz./24h)

33
 ANTIBIOTERAPIA CURATIVA
A INFECTIILOR INTRAABDOMINALE CONSTITUITE
 Urmeaza scheme empirice pana la identificarea germenilor
(cultura 7-10 zile; antibiograma 48h)

 Alegerea antibioticului in functie de contaminarea presupusa

(tipul de organ lezat, mediul de provenienta)
- prima alegere: cefalosporina gen. III-a / Imipenem
- dubla/ tripla asociere:
*. Cefalosporina + aminoglicozid
*. Cefalosporina + metronidazol
*. Cefalosporina + aminoglicozid + metronidazol

 Medicatie ulterioara in functie de rezultatele culturilor si

antibiogramei.
34
 TRATAMENT CHIRURGICAL

Obiective:
 Evacuarea puroiului
 Oprirea extensiei microbiene

Mijloace:
 Incizii
 Contraincizii
 Debridări
 Excizia ţesuturilor necrozate
 Lavaj
 Drenaj
 Pansament ± imobilizare

35
 CLASIFICAREA INFECŢIILOR

După evoluţie:
 Acute
 Cronice

După întindere:
 Limitate
 Difuze
 Generalizate

După profunzime:
 Superficiale – deasupra aponevrozei
 Profunde

36
 ABCESUL CALD
Colecţie purulentă bine delimitată formată din detritusuri
celulare, germeni şi leucocite

Clasificare:
 Superficiale → accesibile examenului clinic
 Profunde → organele interne
Cauze:
 Germeni piogeni (singuri sau în asociaţie):
Stafilococ
Streptococ
Pneumococ
E. Coli
Anaerobi
 Substanţe chimice:
 Iod
 Nitrat de argint
 Terebentină

│produc necroze tisulare

 Substanţe hipertone

37
 ANATOMIE PATOLOGICĂ

Cavitate neoformată:

 Strat intern (membrană piogenă):

Fibrină
Leucocite
Germeni
 Strat intermediar:
Ţesut conjunctiv tânăr
Vase de neoformaţie
 Strat exterior (barieră fiziologică):
 Ţesut conjunctiv matur
 Infiltrat inflamator
Conţinut:

 Puroi:
 Distrugeri tisulare
 Germeni
 Leucocite

38
 CLINIC
Semne generale:
 Febră (39 ºC – 40 ºC)
 Frison
 Anorexie
 Insomnie
 Astenie fizică şi psihică

Semne locale:
 Semnele inflamaţiei
 Fluctuenţa

Abcesele profunde evoluează cu semne generale +

semne din partea organului afectat

39
 PARACLINIC

LEUCOCITOZĂ + NEUTROFILIE

ANEMIE ±

VSH

40
 DIAGNOSTIC

Pozitiv → semne generale + semne locale

Diferenţial:
 Flegmon
 Abcesul rece “încălzit”
 Hematoame
 Lipoame
 Limfangioame
 Chist sebaceu infectat

41
 COMPLICAŢII

Limfangită → adenită → adenoflegmon

Flegmon

Sepsis

Fistulizări:
 Externe
 Interne

42
 TRATAMENT
Local:
 Perioada inflamatorie (primele 24 h) → revulsie locală
 La abcedare:
 Incizie
 Debridare
 Drenaj

General:
 Analgetice + sedative
 Antibiotice
 Susţinerea stării generale (dacă este cazul)
43
 FORME PARTICULARE

Abces în buton de cămaşă:

 Apare în infecţii profunde
 O colecţie profundă ce comunică cu una superficială
 Tratament → se deschid ambele colecţii

Abces în bisac:
 Apare prin ştrangularea conţinătorului într-un punct oarecare

44
 FURUNCULUL

Infecţie stafilococică necrozantă a foliculului pilo-sebaceu

Cauze:

 Determinante:
Stafilococ auriu

 Favorizante:
 Igienă precară
 Iritaţia pielii
 Acneea
 Diabet
 Alcoolism
 Surmenaj
 Denutriţie
45
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
Iniţial (24-48 h):
 Tumefacţie roşiatică pruriginoasă, centrată de un fir de păr
 Pustula epidermică

După 3-4 zile pustula difuzează profund → cuprinde:

 glanda sebacee (acneea)
 foliculul pilos (sicozis)
│ necroza bulbului; (pustulă)

Pustula → se deschide → bourbion (zonă de necroză) →

→ se elimină în 2-3 zile → crater → cicatrizare

Tot ciclul → 10-12 zile

46
 CLINIC
Semne generale:
 Febră 38-39 ºC
 Frisoane
 Cefalee + anorexie

Semne locale:
 Durere (arsură)
 Prurit
 Tumefacţie → pustulă epidermică → crater (prin eliminarea
burbionului)

Semne regionale:
 Limfangită
 Adenită

47
 COMPLICAŢII

Limfangită → adenită → adenoflegmon

Erizipel (dacă se asociază cu streptococul)

Abcese (pulmonar, hepatic, subfrenic)

Flegmoane → perinefretic

Tromboflebite

Osteomielite

Sepsis

48
 FORME ANATOMO-CLINICE
Furunculoza → apariţia concomitentă sau succesivă a mai multor
furuncule în aceeaşi zonă sau în zone diferite

Furunculul antracoid (antrax, carbuncul):

 Apariţia mai multor furuncule la foliculi pilo-sebacei învecinaţi, aflaţi
în stadii evolutive diferite

 Clinic:
 Stare generală alterată
 Local:
 Tumefacţie (placard):
Roşu-violaceu
Ferm
Foarte dureros
Creşte excentric
 Pustule
 Cratere multiple
 Ulceraţie centrală
 Cicatrice vicioasă
49
 FURUNCULUL ANTRACOID
Dg. Diferenţial:
 Pustula malignă (antrax)
 Hidrosadenita

Tratament:
 Profilactic:
 Igienă
 Evitarea microtraumatismelor
 Curativ:
 General:
Antibiotice
Vaccinoterapie
Corectarea tarelor
Analgetice + antipiretice
 Local:
 Pansamente umede
 Incizie
 Debridare
50
 HIDROSADENITA
→ infecţie stafilococică a glandelor sudoripare, cel mai frecvent axilare

Etiologie:
 Determinantă → stafilococ auriu
 Favorizantă (ca la furuncul)
Caracteristici:
 Infecţie mai profundă → în derm
 Nu este centrată de fir de păr
 Nu conţine leziune necrozantă (burbionul)
Clinic:
 Debut: tumefacţie dermică, roşie, dureroasă, dură
 Stare:
 Apar formaţiuni multiple
 Fistulizare
 Impotenţă funcţională
 Tendinţă la recidivă
Tratament:
 Iniţial (24 h) – revulsie locală
 Chirurgical:
 Incizie
 meşaj
51
 pansament
 ERIZIPELUL

Boală infecto-contagioasă produsă de streptococul beta-hemolitic

(grup A), manifestată clinic printr-o dermită

Cauze:
 Determinante → streptococ beta-hemolitic

 Favorizante:
 Escoriaţii tegumentare
 Plăgi:
Accidentale
Chirurgicale
 Diabet
 Imunitate scăzută

52
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
Iniţial:
 În derm:
Serozitate abundentă
 Inflamaţia limfaticelor dermului → dermită
 Epiderm:
 Reacţie inflamatorie
 Eritem
 Edem
 Burelet marginal
 Extensie excentrică

→ prin clivaj → flictene → eritem bulos

 Hipoderm → edem masiv → erizipel flegmonos

53
 CLINIC
Incubaţia 3-5 zile → prodroame:
 Cefalee
 Greţuri
 Astenie

Debut – brusc, violent:

 Febră 39-40 ºC
 Frison “solemn”
Stare:
 Temperatură ridicată 40 ºC “în platou”
 Tahicardie
 Oligurie
 Astenie
Local:
 Placard erizipelos, clar în centru, cu margini violacee uşor ridicate
(burelet marginal)
Per. Vindecare:
 Semnele generale diminua treptat
 Local → bureletul dispare

54
 DIAGNOSTIC

POZITIV → semne clinice + analize de laborator

DIFERENŢIAL:
 Dermite alergice
 Eriteme din celulită
 Herpes zoster
 Celulită

55
 EVOLUŢIE + COMPLICAŢII

Bine tratat → involuţie + vindecare în 7-8 zile

Netratat:
 Durează 8-12 zile
 Recidivează frecvent
 Abcese
 Flegmoane
 Flebite
 Adenite
 Adenoflegmoane
 Sindrom post-streptococic:
Endocardită
Nefrită
Reumatism articular acut
 Sepsis

56
 TRATAMENT

PROFILACTIC:
 Tratament corect al plăgilor
 Igienă locală

MEDICAL:
 Antibiotice → penicilină
 Analgetice

CHIRURGICAL:
 Pansamente umede
 Incizii:
 Flegmonoase
 Gangrenoase

57
 LIMFANGITA ACUTĂ
→ inflamaţie septică a vaselor şi trunchiurilor limfatice urmare a
pătrunderii în interiorul lor a unor germeni virulenţi

Cauze:
 Determinante:
 Orice germen
 Poate însoţii orice infecţie locală sau regională

Clinică::
 Semne generale (ale infecţiei pe care o însoţeşte):
 Febră 38-40 ºC
 Frison
 Alterarea stării generale
 Durere locală
 Semne locale → în funcţie de forma anatomo-clinică

58
FORME ANATOMO-CLINICE

LIMFANGITĂ RETICULARĂ

LIMFANGITĂ TRONCULARĂ

LIMFANGITĂ SUPURATĂ

LIMFANGITĂ GANGRENOASĂ

59
 LIMFANGITA RETICULARĂ

Localizare:
- Reţea superficială a limfaticelor pieli
- În vecinătatea plăgii sau infecţiei

Clinic:
 Semne generale → ca la toate formele dar mai atenuată

 Semne locale:
 Linii fine roşi “în reţea”
 Hiperemie cutanată
 Edem
 Presiune → dispare roşeaţa dar se accentuează durerea
 Adenopatie satelită
60
 LIMFANGITĂ TRONCULARĂ

Localizare:
 Trunchiuri limfatice superficiale
 Succede unei limfangite reticulare (de obicei)

Clinic:
 S. Generale → mai accentuate
 S. Locale:
 Trenee rectilinii roşii pe traiectul vaselor limfatice → gg.
regionali
 Palpare:
 Cordoane dure, dureroase
 Gg. palpabili dureroşi

61
 LIMFANGITA SUPURATĂ

Apare:
 Virulenţă mare a germenilor
 Putere de apărare a organismului diminuată

Interesează şi ţesuturile din jur

S. generală → mult accentuată

S. Locale:
 Cordoane roşii indurate
 Evoluţie spre flegmon (invazia ţesuturilor din jur)

62
 LIMFANGITA GANGRENOASĂ

Apare:
 Infecţii cu germeni f. virulenţi (aerobi + anaerobi)
 Bolnavi cu reactivitate scăzută
 Pe un placard de limfangită reticulară

Clinic:
 S. generale → mult accentuate
 S. locale:
 Flictene sero-sanghinolente
 Supuraţie
 Eliberare de gaze

63
 TRATAMENT

PROFILACTIC → tratamentul corect al plăgilor

MEDICAL:
 Pansamente umede
 Antibioterapie
 Analgetice, antipiretice
 Susţinerea stării generale

CHIRURGICAL (supurate, gangrenoase):

 Incizii
 Debridări
 Drenaje

64
 ADENITA ACUTĂ

→ inflamaţia ganglionului limfatic

Cauze:
 Determinate:
 Limfangita acută
 Însămânţări microbiene în sistemul limfatic

 Favorizante:
 Virulenţa microbiană crescută
 Rezistenţa scăzută a organismului

65
FORME ANATOMO-CLINICE

ADENITĂ ACUTĂ

ADENITĂ SUPURATĂ

ADENOFLEGMONUL

66
 ADENITA ACUTĂ

CLINIC:

 Afectează unul sau mai mulţi ganglioni

 Dureri locale

 Tegumente normale

 Palpare → noduli de consitenţă crescută, dureroşi, mobilitate

diminuată

 Semne generale de infecţie

67
 ADENITA SUPURATĂ
→ apare în evoluţia unei adenite acute

CLINIC:

 Ganglion marit de volum

 Tegumente hiperemice

 Fluctuenţă

 Semne generale accentuate

68
 ADENOFLEGMONUL

→ apare în evoluţia unei adenite supurate

CLINIC:
 Semne generale → accentuate

 Semne locale:
 Bloc ganglionar inflamator
 Aspect pseudotumoral
 Tegumente roşii edemaţiate
 Zone fluctuente
 Impotenţă funcţională

69
 COMPLICAŢII

HEMORAGII → EROZIUNI VASCULARE

TROMBOFLEBITE SEPTICE

ARTRITE SEPTICE

OSTEITE

NEVRITE

SEPSIS

70
 TRATAMENT

PROFILATIC → tratament corect al plăgilor şi flegmoanelor

MEDICAL (adenită):
 Antibiotice
 Revulsie locală
 Analgetice
 Tratare corectă a porţii de intrare

CHIRURGICAL ( abcesul ganglionar, adenoflegmonul):

 Incizii
 Debridări
 Meşaj
 Drenaj

71
 CELULITA

Faza incipientă a majorităţii infecţiilor difuze

Infecţie nesupurativă invazivă a ţesutului conjunctiv

LOCALIZARE:

iniţial → ţesutul celulo-adipos subcutanat

Apoi → tegumentele, interstiţiile celulare

72
 ETIOPATOGENIE

Cauze determinante:
 Coci
 bacili │ Aerobi
Anaerobi │ Gram ±

Cauze favorizante:
 Nerespectarea asepsiei şi antisepsiei
 Plăgi incorect tratate
 Manevre operatorii brutale
 Absenţa drenajului ?
 Rezistenţa scăzută a organismului
 Virulenţa crescută a germenilor

73
 CLINIC - PARACLINIC
DEBUT:
 Brusc
 Febră 38-39 ºC
 Frisoane
 Agitaţie
 Dureri la nivelul plăgii

PERIOADA DE STARE:
 Semne generale:
 Inapetenţă
 Cefalee
 Ameţeli
 Febră
 Alterarea stării generale
 Local:
 Tumefacţia plăgii
 Împăstare dureroasă
 Tendinţă la extindere
 Explorare → serozitate sanghinolentă
PARACLINIC:
 Leucocitoză
 VSH ↑
 Frotiu + culturi 74
 DIAGNOSTIC

POZITIV:
 SEMNE CLINICE (LOCALE + GENERALE)
 PARACLINIC

DIFERENŢIAL:
 Dermite de contact
 Alergii cutanate
 Erizipel
 Celulită:
 Neclostridiană crepitantă
 Clostridiană
 Cronică

75
 EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

TRATATĂ CORECT → VINDECARE

NETRATATĂ → COMPLICAŢII:
 Abcese
 Flegmoane
 Gangrenă gazoasă

76
 TRATAMENT
Profilactic:
 Respectarea asepsiei – antisepsiei
 Tratament corect al plăgilor

General:
 Scop:
Retrocedarea fenomenelor inflamatorii
Înlăturarea cauzelor infecţiilor
 Antibiotice
 Antialgice, antitermice
 Reechilibrarea hidro-electrolitică

Local → pansamente umede reci

Chirurgical → în această fază total contraindicat

77
 FLEGMONUL

Inflamaţie acută a ţesutului celulo-adipos

Produsă în general de streptococ

Difuză

Fără tendinţă la delimitare

Necroză masivă a ţesuturilor interesate

78
 ETIOPATOGENIE
Cauze determinante:
 Streptococ piogen:
Grup A
Beta-hemolitic
Pepto-streptococ
Fecalis
Viridans – alfa hemolitic
 Stafilococ
 Anaerobi
 Asociaţii microbiene

Cauze favorizante:
 Virulenţa crescută
 Rezistenţă scăzută
 Surmenaj
 Plăgi zdrobite, anfractuoase
 Nerespectarea asepsiei – antisepsiei
 Diabet
 Cancer
 Alcoolism
 Insuficienţă cardiacă
Poarta de intrare:
 Escoriaţii
 plăgi
79
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
Localizare:
 Retroperitoneal
 Submandibular
 Retromamar
 Reg. fesieră
 Supraaponevrotic → flegmon
superficial
 Subaponevrotic → flegmon profund
 Stadii evolutive:
 Necroză:
 Invazie (primele 2 zile):
• Supuraţie + puroi

│
• Edeme • Necroza ţesuturilor vecine
• Serozitate Fără puroi • Complicaţii – ulceraţii, tromboze
• Leucocite
• Germeni  Reparaţie:
 Inflamaţie acută: • Eliminarea sfacelurilor
• Cicatrici vicioase
• Apare puroiul
• Tulburări funcţionale
• Infecţie difuză
• Începe necroza
80
 CLINIC – INVAZIE (1-2 ZILE)

Semne generale:
 Dominante
 Febră 39 ºC, frison, tahicardie
 Vomă, oligurie

S. Locale:
 Edem inflamator
 Limfangită + adenită
 Tegumente hiperemice, lucioase
 Placarde livide

Paraclinic:
 Leucocitoză + neutrofilie
 Frotiu + culturi

81
CLINIC - INFLAMATORIE (2-4 zile)

S. GENERALE:
 Profund alterată
 Febră > 39 ºC
 Oligo - anuric

S. LOCALE:
 Dureri locale f. Intense (pulsatile)
 Zone fluctuente
 Flictene - serosanghinolente

82
CLINIC – FAZA DE NECROZĂ (5-6 ZILE)

Netratat → şoc toxico-septic

Tratat → ameliorare

S. locale → supuraţia:
 Disecă şi dislocă formaţiuni anatomice
 Perforaţii ale pielii
 Scurgeri de puroi + detritusuri
→ complicaţii:
 Eroziuni vasculare
 Tromboze septice

83
 CLINIC – FAZA REPARATORIE

→ se instalează o data:
 Tratamentul corect
 Evacuarea puroiului

S. generale → revin treptat la normal

S. locale:
 Eliminarea sfacelurilor
 Cicatrizare → lentă şi vicioasă

84
 DIAGNOSTIC
POZITIV:
 Antecedente – plăgi, infecţii, înţepături, etc.

 Semne generale şi locale cu evoluţie rapidă

DIFERENŢIAL:
 Erizipel flegmonos

 Gangrenă gazoasă

 Osteomielită acută

 Actinomicoza

 Sarcoame cu evoluţie rapidă

85
 COMPLICAŢII
Locale:
 Necroze tisulare: muşchi, tendoane
 Eroziuni vasculare – hemoragii secundare
 Nevrite secundare
 Tromboflebite septice

Regionale:
 Extensie la organe şi ţesuturi din zonă
 Artrite septice
 Osteomielite
 Pleurezii
 Peritonite

Generale:
 Sepsis → şoc toxico-septic
 Însămânţări la distanţă:
 Endocardite septice
 Pleurezii purulente
 Abcese în diverse organe
86
 TRATAMENT
PROFILACTIC:
 Tratament corect al plăgilor
 Respectarea asepsiei şi antisepsiei
MEDICAL:
 Local:
Pansamente revulsive
Imobilizare
 General:
 Antibioterapie
 Susţinerea stării generale
 Vaccinare nespecifică

CHIRURGICAL:
 Incizii largi
 Debridare
 Excizie sfaceluri

87
FORME ANATOMO - CLINICE

FLEGMON FESIER

FLEGMON PERINEFRETIC

FLEGMON AL PLANŞEULUI BUCAL

FLEGMON ISCHIO-RECTAL

FLEGMON PELVI-SUBPERITONEAL

88
 FLEGMON FESIER

→ infecţia ţesutului grăsos din regiunea fesieră

Cauze:
 Injecţii în condiţii septice
 Injectare de subs. hipertone sau caustice

Clinic → vezi partea generală

Tratament:
 În faza de celulită → refrigerare locală
 In faza de flegmon:
 Incizii
 Contraincizii
 Debridări
 Drenaj
89
 FLEGMON PERINEFRETIC
LOCALIZARE → loja perirenală
CAUZE:
 Locale → pielonefrită
 Însămânţări la distanţă – stafilococ, streptococ

CLINIC:
 Febră 39-40 ºC
 Frisoane
 Dureri lombare
 Lombă plină

PARACLINIC:
 Ecografie
 TC

TRATAMENT: │ Puncţie ghidată

 Antibioterapie iniţial
 Incizie-drenaj (faza de abcedare)

90
 FLEGMONUL PLANŞEULUI BUCAL
ANGINA LUDWIG

Infecţie difuză hipertoxică a lojilor sublinguale, mentonieră care

difuzează spre:
 Limbă
 Faringe
 Fosă infratemporală
 Baza gâtului

Cauze:
 Procese septice dentare
 Infecţii lojă sublinguală

91
 CLINIC
Tumefacţia lojii sublinguale → extensie
Edem difuz gelatinos
Tegumente palide
Duritate lemnoasă a edemului

ENDOBUCAL:
 Mucoasă sublinguală:
 Roşie
 Edemaţiată
 Depăşeşte dinţii
 Limba mărită de volum
 Duritate lemnoasă a planşeului

SEMNE FUNCŢIONALE → disfagie, disfonie, dispnee, salivaţie abundentă

SEMNE GENERALE → infecţie

92
 TRATAMENT
Rapid – corect – complet
Incizie în potcoavă → sub şi înăuntrul arcului dentar
Disocierea ţesuturilor cu deschiderea lojilor
Drenaj

Tratament general:
 Antibiotice
 Analgetice
 Susţinerea stării generale

93
 FLEGMON ISCHIO-RECTAL

Supuraţia grăsimii lojii ischi-rectale:

 Cranial – mm. ridicători anali
 Inferior – perineu
 Medial – sfincterul anal
 Lateral – m. obturator intern

Poate evolua bilateral → în “potcoavă”

94
 FLEGMON ISCHIO-RECTAL

Cauze:
 Infecţii de vecinătate
 Corpi străini intrarectali

Clinic:
 Dureri periano-rectale
 Roşeaţa tegumentelor + edem
 Stare toxico-septică

Tratament:
 Incizie peri anală
 Deschiderea fosei ischi-rectale
 Evacuare puroi
 Debridare
 Meşaj
95
 FLEGMON PELVI-SUBPERITONEAL
-PELVIRECTAL SUPERIOR-
Localizare → spaţiul pelvi-subperitoneal
Cauze:
 Infecţii de vecinătate
 Cancer rectal mijlociu ulcerat
Clinic:
 Domină semnele generale
 Local:
 Dureri la defecaţie
 Meteorism
 Disurie
TR → bombarea peretelui rectal
Tratament:
 Medical:
Antibiotice
Susţinerea stării generale
 Chirurgical:
 Incizie
 Debridare
 Drenaj
96