Sunteți pe pagina 1din 59

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA INGINERIE TEHNOLOGICĂ

CATEDRA TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE


MASINI

Student: Ionuţ Constantin MOARCĂS


Specializarea: T.C.M.
Grupa: 2132

Coordonator proiect:

Prof. univ. dr. ing. Mircea Viorel DRĂGOI

BRAŞOV
- 2008 -
STUDIUL COMPARATIV ASUPRA
POSIBILITĂŢIILOR DE PRELUCRARE
PE SISTEMELE DE FREZAT CNC
EDUCAŢIONALE
NOVAMILL ŞI EMCO MILL 55

Student: Ionuţ Constantin MOARCĂS


Specializarea: T.C.M.
Grupa: 2132

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. ing. Mircea Viorel DRĂGOI


CUPRINS

CUPRINS

1. CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ 5


1.1. Evoluţia conducerii numerică a proceselor tehnologice 5
1.2. Conceptul de comandă / conducere numerică 6
1.3. Avantajele folosirii MUCN 7
1.4. Echipamente de conducere numerică 7
1.4.1. Conducere numerică de poziţionare 1
0
1.4.2. Conducere numerică paraxială 1
0
1.4.3. Conducere numerică de conturare 1
0
1.4.4. ECN cu 2 1/2 axe, cu 3, 4, 5 axe 1
1
1.5. Sisteme de conducere numerică prin calculator 1
2
1.5.1. Sisteme CNC 1
2
1.5.2. Sisteme CND 1
3
1.5.3. Sisteme de comandă adaptivă 1
3
1.5.4. Sisteme flexibile de fabricaţie 1
3
1.6. Programarea manuală şi asistată de calculator 1
4
1.6.1. Programarea manuală a MUCN 1
6
1.6.2. Programarea asistată de calculator a MUCN 1
6
1.7. Structura programelor CN 1
7
1.8. Pachete software destinate conducerii numerice asistate de calculator 2
0

2. ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2 ½ AXE ŞI CU 3 AXE 2

Ionut Constantin MOARCĂS Page 4 TCM 2132


CUPRINS
1
2.1. Prelucrarea pieselor pe MUCN –uri cu 2½ axe 2
1
2.2. Prelucrarea pieselor pe MUCN –uri in 3 axe 2
3

3. PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL 2


7

4. PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC EMCO MILL 55 CU CELE DOUĂ 3


ECN AFERENTE 0

5. STUDIU COMPARATIV ÎNTRE MAŞINILE DE FREZAT CNC DENFORD 3


NOVAMILL ŞI EMCO MILL 55 3

6. APLICAŢII 3
5
6.1. Piesa care poate fi prelucrată în condiţii similare pe ambele maşini 3
5
6.2. Piesa care poate fi prelucrată pe ambele maşini, ţinând seama de particularităţile fiecăreia 3
8
6.3. Piesă care poate fi prelucrată integral doar pe maşina de frezat EMCO Mill 55 4
0

7. CONCLUZII 4
2

BIBLIOGRAFIE 4
3

Ionut Constantin MOARCĂS Page 5 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

CAPITOLUL 1
CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE
CONDUCERE NUMERICĂ

1.1. EVOLUŢIA CONDUCERII NUMERICE


A PROCESELOR TEHNOLOGICE

Tehnica conducerii numerice asistate de calculator este după cum se cunoaşte indispensabilă
pentru ceea ce reprezintă tehnologia CAD / CAM. În privinţa apariţiei şi perfecţionării maşinilor
unelte pot fi menţionate ca puncte de reper următoarele date [IVN 04]:
• 1765: Smeaton construieşte o maşină de prelucrat alezaje lungi;
• 1775: Wilkinson perfecţionează maşina lui Smeaton;
• 1797: Maudsley construieşte primul strung a cărui structură de bază este valabilă şi azi;
• 1815: apar maşinile de rabotat;
• 1820: este construită prima maşină de frezat;
• 1845: este construit strungul revolver;
• 1861: este dat în folosinţă primul strung multiax;
• 1886: sunt puse în funcţiune primele strunguri automate multiax;
• 1942-1944: primele cercetări la Massachusetts Institute of Technology (MIT) – SUA,
privind posibilitatea conducerii traiectoriei sculelor cu ajutorul calculatorului;
• 1952: prima MUCN prin frezare cu bandă perforată;
• 1968: primul echipament cu circuite integrate;
• 1969: apariţia conducerii directe a maşinilor unelte cu calculatorul (DNC);
• 1972-1975: sunt produse primele maşini cu comandă numerică în România.
Apariţia conducerii numerice marchează un punct important în automatizarea maşinilor-unelte,
permiţând rezolvarea unor probleme tehnologice deosebit de complexe în condiţiile unei
flexibilităţii deosebite a sistemului de programare.
Trebuie pus în evidenţă faptul că programul poate fi transmis maşinii-unelte direct de la un
calculator, fără să mai fie nevoie de un purtător intermediar de program. Se înţelege că maşina-
unealtă trebuie să fie echipată cu dispozitive speciale, capabile să prelucreze datele din program.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 6 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

1.2. CONCEPTUL DE COMANDĂ / CONDUCERE NUMERICĂ

Literatura de specialitate prezintă diverse definiţii pentru comanda numerică, definiţii care se
deosebesc doar prin nuanţe, nu şi prin fond. Dintre acestea, vom cita doar câteva [IVN 04]:
• Comanda numerică – CN - este un procedeu de comandă automată care permite
poziţionarea sau ghidarea unui organ mobil în orice moment al mişcării în funcţie de
coordonatele lui;
• Comanda numerică (Numerical Control) este o metodă automată de comandă, utilizată
pentru conducerea unor maşini unelte şi a unor echipamente de prelucrare pe baza unor
instrucţiuni codificate pe un suport de informaţii adecvat;
• Prin comandă numerică (CN) se înţelege acel mod de comandă prin care diferite
informaţii necesare executării unei piese, cu o anumită configuraţie, se înregistrează
codificat pe un portprogram şi se prelucrează sub formă numerică de către un echipament
electronic specializat, care emite comenzi organelor de execuţie ale maşinii;
• Conducerea numerică este o tehnică prin care se furnizează unei maşini unelte
instrucţiuni sub formă de coduri alcătuite din cifre, litere, semne de punctuaţie şi alte
simboluri. Maşina unealtă răspunde la aceste instrucţiuni în mod precis şi ordonat pentru
a activa diversele sale funcţiuni.
În esenţă fiecare din definiţiile prezentate sunt corecte, dar ar trebui subliniat faptul că mai
completă este cea în care se vorbeşte de conducere a maşinilor-unelte. În sprijinul acestei afirmaţii
vine şi remarca din [IVN 04] în care se evidenţă faptul ca sfera noţiunii de conducere numerică este
mai cuprinzătoare decât cea de comandă numerică, conducerea numerică presupunând printre altele
comanda unei deplasări, cu verificarea ei.
Cu alte cuvinte, NC (Numerical Control) înseamnă conducere prin cifre sau, pentru a folosi
un termen deja consacrat, conducere numerică (CN). CN se referă la conducerea maşinilor-unelte
prin transmiterea informaţiilor geometrice şi tehnologice caracteristice piesei de prelucrat sub formă
de cifre binare.
De asemenea, ţinând seamă de multitudinea de funcţiuni avute în vedere de program
(pornirea, oprirea mişcării sculei, a mesei, a lichidului de răcire-ungere, schimbarea sculei, reglarea

Ionut Constantin MOARCĂS Page 7 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ
regimului de aşchiere), pare a fi mai corect să se utilizeze denumirea de conducere numerică în locul
celei de comandă numerică.

1.3. AVANTAJELE FOLOSIRII MUCN

În condiţiile actuale, producţiile de serie mică şi mijlocie s-au dovedit a fi cele mai
performante soluţii ce vin în întâmpinarea cerinţelor de optimizare şi modernizare continuă a
produselor de fabricaţie. Pentru aceste tipuri de producţie, folosirea MUCN –urilor prezintă avantaje
economice comparativ cu maşinile-unelte convenţionale, dintre care amintim:
 Posibilitatea prelucrării în timp scurt a unor piese complicate;
 O bună planificare a producţiei;
 Timpi scurţi de prelucrare şi implicit de livrare a pieselor;
 O mare flexibilitate;
 Creşterea preciziei de execuţie a pieselor;
 Scăderea costurilor destinate controlului (prin scăderea numărului rebuturilor);
 Creşterea gradului de utilitate (posibilitatea integrării în sisteme flexibile) etc.
Toate aceste avantaje nu pot fi neglijate atunci când se urmăreşte dezvoltarea unei producţii
moderate. De altfel, o mare parte dintre caracteristicile unei producţii moderne pot fi regăsite printre
avantajele folosirii MUCN –urilor enumerate mai sus.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 8 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

1.4. ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ

O maşină-unealtă cu conducere numerică (MUCN) este o maşină programabilă, ale cărei


deplasări de-a lungul, iar acum în jurul, unor axe, pot fi transmise prin intermediul unui program. O
MUCN (figura 1.1.) este caracterizată de două elemente principale [LAN 05]:
 Echipamentul de conducere numerică (unitatea centrală a maşinii);
 Maşina-unealtă propriu-zisă.

Fig. 1.1. Schema de principiu a unei MUCN

Echipamentul de conducere numerică (ECN) se constituie în una din principalele


componente ale unui sistem cu conducere numerică. De calitatea şi caracteristicile lui depind în
mare măsură performanţele sistemului de conducere numerică (precizia de prelucrare, posibilităţile
de control a mişcării organelor mobile – poziţionate, liniară, conturare, etc).
Echipamentele CNC se folosesc, in principal, la urmatoarele categorii de masini-unelte [w4]:
 Masini de frezat;
 Masini de gaurit;
 Strunguri;
 Masini de rectificat;

Ionut Constantin MOARCĂS Page 9 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ
 Masini de electroeroziune cu fir;
 Centre de stantat cu comanda numerica.

La acestea se adauga centrele de prelucrare si unele masini neconventionale, cum ar fi


masinile de prelucrat prin eroziune electrica si chimica, masini de injectat mase plastice si masini de
prelucrare cu plasma.
Pe baza datelor introduse prin program în ECN sunt elaborate informaţiile necesare maşinii-
unelte sau robotului industrial pentru desfăşurarea procesului tehnologic de prelucrare. Elaborarea
acestor informaţii se efectuează pe baza prelucrării datelor primare, ţinând seama totodată de
indicaţiile furnizate de traductoarele de poziţie. Marea majoritate a ECN înglobează următoarele
subansambluri principale:
• Consola operator;
• Secţiunea de comandă convenţională;
• Dispozitivele de introducere a datelor;
• Blocul de calcul;
• Sistemul de măsură a poziţiei organelor mobile;
• Blocul de alimentare şi comandă.

Dintre componentele unui echipament de conducere numerică, o importanţă deosebită o au


interpolatoarele. Interpolatoarele sunt unităţi din cadrul ECN care efectuează operaţii de stabilire
prin calcul a punctelor care definesc traiectoriile organelor mobile comandate între punctele definite
prin programul de aplicaţii. În funcţie de traiectoria parcursă între punctele de capăt ale curbelor se
deosebesc următoarele tipuri de interpolări:
• Interpolare liniară;
• Interpolare circulară;
• Interpolare eliptică sau parabolică;
• Interpolare după curbe speciale;
• Interpolare după curbe definite printr-un număr finit de puncte.

În majoritatea cazurilor interpolarea se face după drepte sau cercuri.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 10 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ
În cazul conducerii numerice programul se memorează pe un purtător de informaţii adecvat,
sub formă de date numerice. Maşinile unelte cu conducere numerică (MUCN) sunt maşini unelte
care pot „interpreta” numerele reprezentate în diverse formate, iar programul poate fi transpus pe
cartele perforate, bandă perforată, bandă magnetică, într-un anumit cod.

În vederea înlăturării acestor dezavantaje s-a urmărit înlocuirea ECN cu un computer şi


transformarea maşinilor CN în maşini CNC (Computer Numerical Control) – conducere numerică
asistată de calculator. Acum programarea maşinii-unelte se poate face în regim asistat de calculator
folosind un software divers pentru acesta. Dintre limbajele de programare folosite la programarea
maşinilor-unelte putem aminti Fortran, Pascal, C etc.
CNC poate fi definit ca un sistem de conducere numerică în componenţa căruia intră unul
sau mai multe microprocesoare ce coordonează funcţiile de comandă ale maşinii. Elementele ce
caracterizează CNC sunt monitorul şi tastatura.
Majoritatea MUCN -urilor actuale prezintă în componenţa lor calculatoare dotate cu facilităţi
de salvare a programelor CNC. Standardizarea conducerii numerice a fost unul dintre elementele de
bază ce au dus la realizarea interschimbabilităţii programelor şi la dezvoltarea lor.
Cele mai cunoscute echipamente CNC sunt [w4] :
• Sinumerik al firmei Siemens, Germania
• FANUC, Japonia
• Alcatel, Franţa
• Mikromat, Germania
În prezent echipamentele de conducere numerică pot fi împărţite în:
• Conducere numerică de poziţionare;
• Conducere numerică paraxială;
• Conducere numerică de conturare.

1.4.1. Conducere numerică de poziţionare

Permite generarea mişcărilor relative între scula aşchietoare şi semifabricat prin poziţii
definite anterior. În această situaţie, prelucrarea se realizează, în general, de-a lungul unei axe, de
obicei de-a lungul unei axe verticale (paralele cu axa Oz).

Ionut Constantin MOARCĂS Page 11 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ
O caracteristică a acestei variante de conducere numerică o constituie faptul că în timpul
poziţionării sculei aceasta nu se află în aşchiere. Astfel, pentru poziţionarea sculei aşchietoare în
punctul de unde va începe prelucrarea este suficientă doar precizarea coordonatelor acestuia în
raport cu sistemul de coordonate al maşinii (respectiv punctul de nul al acesteia).

Deoarece în timpul deplasării sculei aşchietoare către punctul din care va începe prelucrarea
nu are loc aşchierea, traiectoria parcursă de sculă de către acest punct nu prezintă importanţă, motiv
pentru care programatorul va preciza doar punctul de plecare şi punctul de final, urmând ca
traiectoria deplasării sculei între cele două puncte să fie stabilită automat de către maşină.
Aceste comenzi se utilizează la MUCN-uri de găurit, filetat, alezat, ştanţat.

1.4.2. Conducere numerică paraxială

Se caracterizează prin generarea mişcărilor relative între scula aşchietoare şi piesă de-a
lungul unor direcţii, paralele cu una dintre axele maşinii, sau de-a lungul unor direcţii ce formează
un unghi bine determinat cu axele acesteia.
Mişcarea sculei aşchietoare este rectilinie. Scula se află în aşchiere şi în timpul deplasării de-
a lungul acestor direcţii, conducere numerică paraxială fiind o variantă intermediară între
conduecrea prin puncte şi conducerea pe un traseu.
Printre maşinile-unelte ce au la bază această tehnică pot fi amintite maşinile de frezat de-a
lungul unor axe coplanare. Impactul acestui tip de maşini în producţia modernă a scăzut considerabil
datorită apariţiei maşinilor de prelucrat pe traseu, care înglobează şi acest gen de prelucrare.

1.4.3. Conducere numerică de conturare

Caracteristica principală a acestui tip de prelucrare constă în capacitatea maşinii de a


dezvolta mişcări simultane ale organelor sale mobile de-a lungul a două sau a mai multor axe. Şi în
acest caz, în timpul deplasării sculei are loc aşchierea, făcând astfel posibilă prelucrarea suprafeţelor
3D prin frezare sau prin strunjire.
Un element de bază pentru generarea acestor suprafeţe îl constituie interpolatorul, al cărui rol
este acela de a realiza corelarea deplasărilor simultane ale organelor mobile. Toate suprafeţele astfel
generate se obţin în urma unei interpolări ce poate fi:
Ionut Constantin MOARCĂS Page 12 TCM 2132
CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ
• Liniară;
• Circulară;
• De-a lungul unei direcţii spirale,
dar şi în urma unor interpolări realizate prin apelarea unor modele matematice complexe precum:

• Interpolările parabolice;
• Interpolările prin curbe complexe generate de funcţii de gradele 3, 4 sau mai mari;
• Interpolările cilindrice (ex. frezarea unor suprafeţe cilindrice).

1.4.4. ECN cu 2 ½ , 3, 4, 5 axe

Un criteriu important de apreciere a unui echipament de comandă numerică, şi prin aceasta a


performanţelor unei maşini unelte cu conducere numerică este numărul de axe controlat numeric.
Terminologia consacrată în domeniul conducerii numerice cuprinde şi noţiunea de axă. Prin
axă se înţelege orice direcţie fixă de deplasare, rectilinie sau circulară, ce poate fi realizată de
organele mobile controlate numeric ale maşinii unelte.
Echipamentele de conducere numerică pentru conturare se mai numesc şi echipamente cu
două axe. Variantele evoluate de ECN de conturare pot controla trei sau mai multe axe.
O categorie specială de echipamente sunt cele cu două axe şi jumătate (2½ axe). Acestea au
posibilitatea de a controla trei axe (toate translaţiile), dar simultan pot opera în mod controlat doar
două dintre ele (oricare pereche).
ECN care pot controla mai mult de trei axe (patru sau cinci sau chiar şase) sunt destinate
prelucrării suprafeţelor 3D complexe. A patra şi eventual a cincea axă sunt de rotaţie. Având în
vedere că rotirea organului mobil se face după o axă perpendiculară pe cea proprie, se poate vorbi
despre o mişcare de basculare.
MUCN–urile cu cinci axe se pot clasifica în funcţie de subansamblul care efectuează
mişcările după axele de rotaţie după cum urmează:
• MUCN cu masă basculantă – cu posibilitatea rotirii mesei în raport cu două axe (fig.1.2.a).
• MUCN cu broşă port-sculă basculantă – cu posibilitatea rotirii broşei în raport cu două axe
(fig.1.2.b).
• MUCN cu masă şi broşă port-sculă basculantă – fiecare cu posibilitatea rotirii în jurul a câte
unei axe (fig.1.2.c).

Ionut Constantin MOARCĂS Page 13 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

Fig.1.2. Clasificarea maşinilor de frezat cu cinci axe

Ionut Constantin MOARCĂS Page 14 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

1.5. SISTEME DE CONDUCERE NUMERICĂ PRIN CALCULATOR

Introducerea calculatoarelor în sistemele de comandă a maşinilor-unelte a adus importante


facilităţi de programare şi operare, determinând reducerea substanţială a costurilor produselor.
O caracteristică dominantă a oricărui sistem de conducere numerică (fie el CNC, DNC sau
flexibil) este faptul că are în componenţă aproape exclusiv maşini unelte cu conducere numerică.
În funcţie de rolul calculatorului în conducerea numerică, sistemele de conducere numerică
prin calculator pot fi clasificate în mai multe categorii.
• Sisteme CNC (Conducere Numerică cu Calculatorul)
• Sisteme CND (Conducere Numerică Directă);
• Sisteme de comandă adaptivă;
• Sisteme flexibile de fabricaţie.

1.5.1. Sisteme CNC

Sistemele CNC sau sisteme de conducere numerică cu calculatorul sunt dotate cu


microcalculatoare, prezentând numeroase avantaje faţă de echipamentele cu conducere numerică
convenţionale. Printre facilităţile echipamentelor CNC se numără: programarea conturului piesei de
prelucrat prin aşchiere, posibilitatea executării unor cicluri fixe, efectuarea corecţiilor de sculă,
posibilitatea interpolării pe raze foarte mari, posibilitatea intercalării de fraze suplimentare pentru
corectarea programului.

1.5.2. Sisteme CND

Sistemele de conducere numerică directă prezintă avantajul că gestionează centralizat


programele de aplicaţii, coordonează lansarea în execuţie a acestora, putând elimina cititoarele de
bandă. Sistemele DNC devin rentabile în cazul în care se conectează la calculator 8-10 maşini
unelte şi dacă numărul programelor este mare, iar lungimea lor este prea mare pentru a fi stocate în
memoriile CNC. Includerea mai multor maşini unelte şi / sau roboţi industriali cu conducere
numerică într-o linie de fabricaţie constituie o situaţie în care introducerea DNC este recomandabilă.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 15 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

1.5.3. Sisteme de comandă adaptivă

Sistemele de comandă adaptivă sunt realizate în buclă închisă în raport cu procesul de


aşchiere, având rolul de a stabili şi menţine un regim optim de prelucrare pe baza reglării valorii
pentru toţi parametrii sau numai pentru o parte dintre aceştia.
Trebuie menţionat faptul că sistemele cu comandă adaptivă se pretează foarte bine a fi
implementate pe maşini-unelte cu conducere numerică, acestea fiind de cele mai multe ori conduse
de un calculator electronic ce poate prelua şi funcţiile de „citire” şi interpretare a valorilor măsurate
în sistemul tehnologic şi de control a mărimile urmărite.
Sistemele tehnologice adaptive se pot defini ca sisteme automate care au capacitatea de a
adapta în timp anumiţi parametri ai regimului de prelucrare la condiţiile concrete (numite factori
perturbatori).

1.5.4. Sisteme flexibile de fabricaţie

Termenul de flexibilitate a fost relativ recent pus în legătură cu automatizarea fabricaţiei, ca


trăsătură ce defineşte un sistem automat de fabricaţie bazat pe maşini cu conducere numerică
utilizate în procesul de prelucrare, roboţi, robocare, utilizaţi în transportul şi manipularea
materialelor.
Sistemele flexibile de fabricaţie sunt constituite dintr-un grup de maşini unelte (şi roboţi
industriali) legate printr-un sistem transport comun pentru piese şi un sistem de comandă central.
Maşinile-unelte din cadrul sistemului flexibil de fabricaţie sunt în exclusivitate cu conducere
numerică şi prelucrează integral piesele. Aceste sisteme de fabricaţie sunt indicate pentru loturi mici
şi piese unicat şi se utilizează de regulă pentru prelucrarea pieselor prismatice şi a celor care au o
axă de simetrie. Sistemul de transfer al pieselor, componentă importantă a sistemului flexibil de
fabricaţie, trebuie să asigure recunoaşterea diferitelor piese şi recunoaşterea maşinilor-unelte pe la
care trebuie să treacă fiecare din aceste piese. Sistemele flexibile de fabricaţie includ puncte pentru
controlul preciziei de funcţionare a fluxului tehnologic, pentru controlul dimensiunilor pieselor,
precum şi puncte de spălare a pieselor, puncte de reascuţire a sculelor, etc.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 16 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

1.6. PROGRAMAREA MANUALĂ ŞI ASISTATĂ DE CALCULATOR

Se ştie că una din etapele cele mai importante în elaborarea documentaţiei tehnologice pentru
prelucrările pe maşini unelte cu conducere numerică este elaborarea programului de comandă a
maşinii (lor) şi transpunerea lui pe un suport adecvat.
Pentru conceperea programului de conducere numerică a maşinilor-unelte sunt necesare o
serie de cunoştinţe şi informaţii după cum urmează:
• Limbajul comenzii numerice;
• Informaţii geometrice pentru descrierea configuraţiei reperului studiat;
• Informaţii tehnologice;
• Informaţii auxiliare.
Programarea manuală se caracterizează prin aceea că programatorul realizează exclusiv
transpunerea informaţiilor geometrice şi tehnologice din limbajul uman în limbajul echipamentului
CN. Această operaţie se realizează respectând o succesiune impusă de codul specific programării
MUCN.
Programarea asistată de calculator, spre deosebire ce cea manuală, presupune existenţa
echipei om-calculator care colaborează pentru elaborarea programului CN. În aceste condiţii
realizarea calculelor, într-o mare proporţie, sau elaborarea programului CN, vor trece în sarcina
calculatorului. Prin urmare, sarcina programatorului constă doar în programarea calculatorului, fie
într-un limbaj orientat spre conducere numerică (APT, EXAPT, IFAPT etc.), fie într-un limbaj
algoritmic universal, de nivel înalt (Visual C, Delphi, Visual Basic, Visual Lisp etc.). O altă
caracteristică importantă a programării CN asistate de calculator se referă la faptul că, o dată realizat
modelul 3D al piesei, se poate obţine traseul sculei aşchietoare într-un timp foarte scurt.
În sinteză, principalele deosebiri între programarea manuală şi asistată sunt:
 În cazul programării manuale, programatorul trebuie să cunoască toate comenzile specifice
fiecărei maşini pentru realizarea programului CN. Din acest motiv programatorul va trebui să
se rezume doar la programarea unui număr limitat de maşini pentru a fi şi eficient. Pe lângă
acesta, în sarcina sa intră şi rezolvarea fără erori a tuturor calculelor matematice aferente
programării.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 17 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

 În cazul programării asistate de calculator, programatorul trebuie să cunoască doar un


limbaj de programare, universal sau dedicat, pentru a putea programa în scurt timp o gamă
variată de maşini-unelte.
Etapele procesului, inclusiv pregătirea programului şi prelucrarea efectivă a piesei pe maşina
unealtă sunt (figura 1.3.) [DRA 03]:

1. Scrierea programului CNC utilizând coduri G şi M. Programul descrie secvenţa de operaţii


care se efectuează pe MUCN în scopul prelucrării piesei. Programul poate fi scris off-line,
adică fără implicarea maşinii, fie manual, fie cu asistenţa unui calculator, utilizând un
sistem CAD/CAM.

2. Programul este încărcat în calculatorul maşinii, numit controler. În acest stadiu, programul

încă mai poate fi modificat şi este posibilă simularea funcţionării sale utilizând facilităţile
interactive ale calculatorului.

3. Controlerul procesează programul piesă şi transmite semnale maşinii unelte, semnale care dau
informaţii diverselor componente ale acesteia asupra operaţiilor necesare în vederea prelucrării
piesei.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 18 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

Fig.1.3. Procesul de prelucrare pe MUCN

1.6.1. Programarea manuală a MUCN

Fără a mai fi utilizată în perioada actuală datorită extinderii spectaculoase a programării


asistate de calculator, programarea manuală a MUCN –urilor are totuşi o importanţă deosebită,
deoarece pe principiile sale se bazează metodele avansate de programare a maşinilor-unelte cu
conducere numerică.
În cazul programării manuale, prima etapă ce trebuie parcursă presupune analizarea
desenului piesei şi elaborarea unui plan de lucru ce cuprinde etapele prelucrării piesei, parametrii
regimului de aşchiere, precum şi maşinile-unelte cu ajutorul cărora pot fi realizate prelucrările
prevăzute. Următoarea etapă o constituie întocmirea unei schiţe de program. Această schiţă va
cuprinde:

Ionut Constantin MOARCĂS Page 19 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

 Reprezentarea semifabricatului;
 Stabilirea poziţiei acestuia în cadrul sistemului de alimentare a maşinii;
 Codificarea sculelor aşchietoare şi calculul traseelor parcurse de acestea;
 Determinarea parametrilor regimului de aşchiere;
 Stabilirea funcţiilor auxiliare ale maşinilor-unelte necesare prelucrării.
În afara activităţilor de mai sus, tot în sarcina programatorului mai intră:
 Calculul punctelor în care trebuie să ajungă semifabricatul;
 Alegerea sculelor aşchietoare şi aşezarea lor în magazinul de scule al maşinii;
 Perforarea cartelei sau a benzii;
 Verificarea rezultatelor prin simularea prelucrării.

1.6.2. Programarea asistată de calculator a MUCN

Având în vedere inconvenientele programării manuale a MUCN –urilor, inconveniente


legate de volumul mare de lucru pentru programarea prelucrărilor complexe, imprecizia calculelor
efectuate de programator, consumul mare de timp pentru elaborarea programelor, această modalitate
de programare este deja de domeniul trecutului.
Prin programare asistată a MUCN se înţelege utilizarea calculatorului în vederea obţinerii
tuturor informaţiilor necesare prelucrării unei piese şi codificarea lor pentru a putea fi citite de
echipamentul CN al maşinii. Toate aceste informaţii vor face parte din programul CN în
componenţa căruia trebuie cuprinse toate etapele prin care urmează să treacă semifabricatul până la
transformarea lui în piesă finită.

Printre avantajele programării în variantă automată se numără:


• Productivitatea net superioară a activităţii de programare a echipamentelor de conducere
numerică;
• Acurateţe superioară a coordonatelor programate, care pot proveni din calcule laborioase,
sau ca rezultat al unor programe scrise în diverse limbaje;
• Posibilitatea descrierii din punct de vedere geometric a piesei utilizând limbaje de
programare specializate sau procesoare geometrice adecvate;

Ionut Constantin MOARCĂS Page 20 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

• Utilizarea unor editoare grafice consacrate, cum ar fi AutoCAD în vederea descrierii


reperelor;
• Utilizând calculatorul electronic se poate realiza legătura firească între palierele constructiv
şi tehnologic (din care face parte şi programarea maşinilor-unelte cu conducere numerică)
ale proiectării: CAD-C / CAD-T.
Prin utilizarea calculatorului şi a pachetelor software adecvate programatorul este degrevat
de o serie de sarcini de rutină, mari consumatoare de timp. Trebuie remarcat faptul că însăşi
programarea asistată de calculator a cunoscut în ultimul timp o evoluţie spectaculoasă: dacă la
început erau necesare limbaje specializate de programare, module separate ca procesoare şi
postprocesoare, perforatoare de bandă, etc., azi stau la dispoziţia tehnologiilor pachete software
dedicate programării MUCN –urilor, pachete deosebit de complexe, dar prietenoase în utilizare,
astfel încât se pot obţine rezultate spectaculoase în domeniul programării asistate, chiar de către
operatori cu experienţă redusă în utilizarea calculatoarelor.

1.7. STRUCTURA PROGRAMELOR CN

Programul principal este programul care deţine controlul tuturor acţiunilor. El este primul
citit şi încărcat în memorie când este rulat tot programul piesă. Programul principal poate apela un
număr oarecare de programe mai mici. Aceste programe se mai numesc subprograme, şi sunt
utilizate pentru a realiza sarcini care se repetă. După rularea unui astfel de subprogram, controlul
revine programului principal.
Programul piesă poate să conţină un număr oarecare de programe individuale, care împreună
descriu toate operaţiile care trebuie efectuate pentru a prelucra o piesă.
Programele principale, ca şi subprogramele de altfel, sunt scrise utilizând codurile ISO
prezentate mai jos.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 21 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

ADRESE:
N - indică numărul frazei;
G - face trimitere la codurile G (funcţii pregătitoare);
X - Indică distanţa care trebuie parcursă de sanie de-a lungul axei X;
Y - Indică distanţa care trebuie parcursă de sanie de-a lungul axei Y;
Z - Indică distanţa care trebuie parcursă de capul maşinii de-a lungul axei Z;
F - Indică viteza de avans;
M - apelează funcţii diverse (care de obicei se adresează direct maşinii unelte pentru a
stabili condiţiile de prelucrare);
S - Indică turaţia arborelui principal;
T - se referă la gestionarea sculelor.

Fiecare bloc, sau linie a programului, conţine adrese care trebuie plasate în ordinea:

N, G, X, Y, Z, F, M, S, T;

Această ordine trebuie respectată în orice frază. Cu toate acestea, nu fiecare frază va conţine
toate adresele menţionate mai sus, adică dintr-o frază pot să lipsească unele adrese, dacă nu sunt
necesare.
Un program de conducere numerică este divizat în mai multe secţiuni. Prima, de regulă se
constituie într-un set de comentarii. Acestea nu sunt utilizate de către echipamentul de conducere
numerică, nu au influenţă asupra prelucrării în sine, dar sunt importante pentru operatorul uman. În
secţiunea de comentarii se prezintă o serie de informaţii utile privind programul [DRA 03], cum ar
fi:
• Reperul pentru care este scris programul;
• Echipamentul de conducere numerică şi maşina unealtă pentru care a fost scris
programul;
• Sculele utilizate în timpul prelucrării şi poziţia lor în magazia de scule. Exemple: t01
– freză cilindrofrontală, Φ 8, t04 – burghiu Φ 4;
• Materialul piesei;
• Numele programatorului;

Ionut Constantin MOARCĂS Page 22 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

• Data realizării programului;


• Pachetul cam cu care a fost generat programul.
Prezenţa secţiunii de comentarii nu este obligatorie, dar este utilă prin informaţiile pe care le
prezintă.
A doua secţiune este cea a aşa numitelor declaraţii. Şi ea este opţională din punctul de vedere
al prelucrării pe maşina unealtă, dar indispensabilă pentru modulele de simulare. În această secţiune
sunt prezentate în fraze cu sintaxă precisă date referitoare la dimensiunea semifabricatului, poziţia
punctului de nul asociat piesei şi sculele utilizate.
• Declararea dimensiunilor semifabricatului: [BILLET X80 Y60 Z18]. În această
frază se utilizează cuvântul rezervat BILLET şi adresele X, Y şi Z. Conţinutul acestor
adrese indică dimensiunile semifabricatului după axele corespunzătoare.
• Declararea poziţiei punctului de nul: [EDGEMOVE X0 Y0 Z0]. Conţinutul
adreselor X, Y şi Z indică poziţia punctului de nul asociat piesei, relativ la colţul din
stânga–faţă–sus al semifabricatului.
• Declararea sculelor utilizate în program: [TOOLDEF T01 D6 T03 D2]. În această
frază se utilizează cuvântului rezervat TOOLDEF şi perechi T – D. Conţinutul lui T
indică poziţia sculei în magazia de scule, iar al lui D, diametrul.
Într-un program care ar trebui să ruleze pe un echipament original Fanuc, declaraţiile trebuie
omise, ele fiind specifice variantei de echipament de conducere numerică al maşinii de frezat
NovaMIL CNC şi programului VRMilling care are posibilitatea simulării prelucrării.
După declaraţiile programului, se specifică printr-o frază specială unităţile de măsură
utilizate în program:
G20 – unităţi britanice (inch)
G21 – unităţi ale sistemului metric (mm).
Conţinutul programului are la rândul său trei părţi:
• Resetarea maşinii, adică aducerea ei în punctul de referinţă (nulul propriu) prin
invocarea funcţiei G28 şi eventual a unui punct din spaţiul maşinii prin care să treacă
traiectoria sculei către poziţia “acasă”.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 23 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

• Corpul programului prin care se indică toate acţiunile necesare prelucrării:


poziţionarea sculei, descrierea mişcărilor de aşchiere prin intermediul interpolărilor,
reglarea turaţiei şi a avansului, pornirea / oprirea mişcării de rotaţia a sculei,
schimbarea sculelor etc.;
• Terminarea programului prin apelul funcţiei M30.
Deplasarea sculei în spaţiul de lucru al maşini se poate face în două moduri [DRA 03]:
• Cu avans rapid, fără aşchiere. O astfel de mişcare se efectuează pentru aducerea
sculei în poziţia din care să înceapă prelucrarea. Poziţionarea se realizează prin
intermediul funcţiei G00. În fraza cu funcţia G00 trebuie să fie prezente şi adrese
geometrice (cel mult două) care să indice punctul de destinaţie al mişcării.
• Cu avans de lucru. În acest caz mişcarea presupune aşchiere şi se poate desfăşura
de-a lungul unui segment de dreaptă sau a unui arc de cerc.
 Interpolarea liniară este comandată prin intermediul funcţiei G01. În
fraza cu G01 trebuie indicat prin intermediul adreselor geometrice punctul
de destinaţie al mişcării. Acesta poate fi descris în coordonate absolute
sau relative.
 Interpolarea circulară în sens orar G02 şi în sens trigonometric G03
produc mişcări de-a lungul unor arce de cerc. Acestea sunt descrise prin
intermediul punctului de destinaţie (adresele X şi Y) şi al coordonatelor
centrului (adresele I şi J) sau al razei (adresa R). Indiferent de tipul de
coordonate utilizate pentru programarea mişcării, coordonatele centrului
arcului se indică INTOTDEAUNA în coordonate relative raportate la
punctul în care începe mişcarea circulară.

Din orice bloc pot lipsi una sau mai multe adrese.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 24 TCM 2132


CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ

1.8. PACHETE SOFTWARE DESTINATE CONDUCERII NUMERICE


ASISTATE DE CALCULATOR

Pachete software româneşti Pachete software de provenienţă străină


• DUCT
• ROM-APT • ARTCAM
• Lipcon • POWERMILL
• ISOLDA • TurboNC
• AutoCAD/Manufacturer Expert
• Catia
• PROEngineer

Ionut Constantin MOARCĂS Page 25 TCM 2132


ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2½ AXE ŞI CU 3 AXE
CAPITOLUL 2

ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ


CU 2 ½ AXE ŞI CU 3 AXE

Calculatoarele electronice au pătruns în domeniul tehnologiilor de prelucrare din construcţia


de maşini, atât în faza de proiectare cât şi în cea de fabricaţie. Acest fapt a dus la apariţia sistemelor
CAD (Computer Aided Design) respectiv CAM (Computer Aided Manufacturing) şi mai apoi, a
sistemelor CAD / CAM.
Frezarea semifabricatelor presupune pentru început o prelucrare de degroşare, al cărei scop
este acela de a imprima semifabricatului o geometrie cât mai apropiată de forma şi dimensiunile
piesei finite. De cele mai multe ori această operaţie de degroşare este urmată de prelucrările de
finisare în vederea obţinerii dimensiunilor, a toleranţelor şi a calităţii suprafeţelor materializate pe
desenul de execuţie.

2.1. PRELUCRAREA PIESELOR PE MUCN –uri CU 2½ AXE

MUCN-urile în 2½ axe se caracterizează prin aceea că au posibilitatea de a realiza prelucrări


simultane pe două axe (x şi y), precum şi o mişcare de incrementare pe cea de-a treia axă (z)
perpendiculară pe planul primelor două. Această incrementare poate fi realizată numai atunci când
nu are loc deplasarea de-a lungul axelor x şi y. Acest tip de maşini a fost conceput pentru a se atinge
performanţele maşinilor în 3 axe cu ajutorul unor maşini mai puţin performante ce prezintă totodată
avantajul unui cost de achiziţie mult mai scăzut. Piesele fabricate pe aceste maşini pot prezenta
configuraţii spaţiale complexe, existând posibilitatea prelucrării oricăror tipuri de suprafeţe pe
MUCN –uri în 3 axe.
Sistemele CAD / CAM destinate prelucrării prin frezare a suprafeţelor spaţiale sunt orientate,
în marea majoritate, către prelucrarea unor concavităţi (cunoscute sub numele de „buzunare” -
pocket). În afara concavităţilor mai pot fi prelucrate piese cu geometrii spaţiale sau pot fi realizate
frezări de conturare.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 26 TCM 2132


ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2½ AXE ŞI CU 3 AXE

La prelucrarea suprafeţelor spaţiale pot fi întâlnite trei variante de generare a acestora [LAN
05]:
 Frezarea pe rânduri (fig.2.1.);
 Frezarea de-a lungul unor meandre (fig.2.2.);
 Frezarea pe tronsoane (fig.2.3.).
În cazul tuturor variantelor de mai sus scula se deplasează pe traseul stabilit până la
generarea suprafeţei, iar înlăturarea adaosului de prelucrare se face treptat (fig.2.4.) prin
îndepărtarea unor straturi succesive de material.

Fig.2.4. Schema de înlăturare a adaosului de prelucrare la frezarea suprafeţelor spaţiale

Pentru frezarea contururilor interioare sau a buzunarelor, cea mai răspândită tehnică de
generare a acestor suprafeţe o constituie „frezarea pe rânduri” (fig 2.1.). Tehnica aceasta constă în
deplasarea sculei aşchietoare de-a lungul unei direcţii până la atingerea marginii suprafeţei, urmând
ca apoi sensul de deplasare a sculei să se inverseze cu 1800.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 27 TCM 2132


ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2½ AXE ŞI CU 3 AXE

Fig. 2.1. Frezarea pe rânduri Fig.2.2. Frezarea de-a lungul unor meandre

Cea de-a doua strategie de frezare are la bază prelucrarea suprafeţelor prin deplasarea sculei
aşchietoare de-a lungul unor meandre. De această dată generarea suprafeţei se realizează prin
parcurgerea de către sculă a unor contururi închise echidistante şi paralele. După parcurgerea
completă a unui contur are loc deplasarea sculei pe conturul următor. Trecerea de pe un contur pe
altul se realizează în punctul de închidere a fiecărui contur deja prelucrat, printr-o deplasare
rectilinie a sculei (fig.2.2.).
În afara celor două modalităţi prezentate mai sus există şi o a treia variantă de frezare,
numită frezare pe tronsoane (fig.2.3.). În acest caz prelucrarea se face de la interiorul conturului
către exterior. Între cele trei variante nu pot fi sesizate diferenţe calitative majore, datorită vitezelor
de avans relativ mici.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 28 TCM 2132


ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2½ AXE ŞI CU 3 AXE

Fig. 2.3. Frezarea pe tronsoane

2.2. PRELUCRAREA PIESELOR PE MUCN –uri ÎN 3 AXE

Necesitatea prelucrării unor piese tridimensionale a apărut pentru început în secţiile de


turnătorie (pentru obţinerea matriţelor pentru piese complexe) şi în secţiile de prototipuri, unde se
urmărea obţinerea într-un timp cât mai scurt a primei piese pentru analizarea şi testarea ei. Această
metodă de prelucrare urmăreşte obţinerea unor piese spaţiale de mare complexitate. În acest scop
sunt calculate o serie de puncte caracteristice şi segmente de curbe pentru diferite secţiuni ale
modelului. Toate aceste date sunt procesate pentru a fi transmise unei maşini CN în vederea
prelucrării.

La prelucrarea suprafeţelor 3D pot fi întâlnite două variante distincte de abordare a


problemei în cadrul sistemelor CAD / CAM [LAN 05]
Prima variantă constă în generarea suprafeţei 3D prin deplasarea sculei aşchietoare de-a
lungul unor tronsoane paralele, obţinute în urma secţionării suprafeţei de prelucrat cu nişte plane
echidistante şi paralele (fig.2.5.). O caracteristică a acestei modalităţi de prelucrare o constituie
faptul că planele de secţiune sunt perpendiculare pe suprafaţa de prelucrat.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 29 TCM 2132


ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2½ AXE ŞI CU 3 AXE

Fig.2.5. Generarea suprafeţei prin deplasarea sculei pe tronsoane paralele

În cea de-a doua variantă (fig.2.6.) suprafaţa este generată tot prin deplasarea frezei pe
tronsoane paralele, dar scula aşchietoare parcurge tronsoane închise.

Fig.2.6. Generarea suprafeţei prin deplasarea sculei pe tronsoane închise

Precizie de prelucrare ridicată presupune, în principiu, timpi de prelucrare îndelungaţi. În


condiţiile frezării asistate de calculator precizia de prelucrare depinde în principal de doi factori:
• Calculatorul (prin configuraţia hardware şi software a acestuia);
• MUCN (prin precizia şi rigiditatea ei).

În tabelul 2.1. voi prezenta o comparaţie a traseului frezei pentru echipamentele de


conducere numerică cu 2½ axe şi respectiv 3 axe, în funcţie de tipul prelucrări.

Tabelul 2.1. Comparaţie a traseul frezei pentru echipamantele de conducere numerică cu 2½ şi 3 axe
MUCN cu 2½ MUCN 3 axe

Ionut Constantin MOARCĂS Page 30 TCM 2132


ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2½ AXE ŞI CU 3 AXE
Degroşare Degroşare

Semifinisare Semifinisare

Finisare

Finisare

Pentru a exemplifica şi grafic diferenţele existente între cele două tipuri ale traseelor de
prelucrare (traseul frezei pentru prelucrarea pe maşini în 2½ axe, respectiv 3 axe), acestea vor fi
prezentate într-o vedere de sus (figura 2.7.).

Ionut Constantin MOARCĂS Page 31 TCM 2132


ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2½ AXE ŞI CU 3 AXE
Astfel, se poate observa că traseul destinat MUCN în 2½ este situat, pe direcţie
longitudinală, în plane verticale paralele, iar în cazul prelucrărilor pe maşini cu 3 axe traseul are o
orientare spaţială oarecare.

Fig.2.7. Vedere de sus a suprafeţei şi traseelor: a - 2½ axe; b-3 axe

Ionut Constantin MOARCĂS Page 32 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC


DENFORD NOVAMILL

Sistemul de frezat CNC Denford / NovaMill (figura 3.1.) este un sistem alcătuit din maşina
de frezat NovaMill CNC, echipamentul de conducere numerică (de provenienţă Fanuc – Japonia),
compresorul de aer şi calculatorul [xxx 1].

Fig.3.1. Sistemul de frezat CNC Denford / NovaMill

 NOVAMILL CNC este o maşină de frezat 2½ axe. Această caracteristică este de fapt
impusă de echipamentul de conducere numerică. Maşina de frezat NOVAMILL CNC
este echipată cu o magazie de scule (deci este un centru de prelucrare), cu un sistem
pneumatic pentru instalarea semifabricatului şi sculei.
 Echipamentul de conducere numerică este comandat de către calculatorul electronic
prin intermediul unui soft specific – VRMilling.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 33 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

 Compresorul de aer este destinat alimentării cu aer comprimat a diferitelor acţionări


pneumatice ale maşinii: sistemul de închidere / deschidere a dispozitivului de fixare a
semifabricatului, a capacului de protecţie şi a sistemului de fixare a portsculei în
broşa maşinii.
 PC are integrat o platformă software proprie pentru programare şi simulare.

Portsculele utilizate permit montarea în broşa maşinii a unor freze, burghie, alezoare,
adâncitoare, tarozi, de dimensiuni mici, cu diametrul cuprins între 2 şi 12 mm. Acestea au coadă
cilindrică şi se montează în portsculele cu con ISO prin intermediul unor bucşe elastice.
Cu ajutorul soft –ului VRMilling putem să simulăm prelucrarea în două moduri: simulare 2D
sau 3D, operare în mod virtual şi în mod control maşină. Modulele de simulare, în variantele 2D şi
3D permit previzualizarea (cu anumite limite) a rezultatelor prelucrării efective pe maşina de frezat.
Ambele componente pot fi active simultan. În cazul simulării 3D este posibilă alegerea direcţiei din
care se priveşte modelul piesei prelucrate. În cazul în care există erori de programare care ar
conduce la coliziuni, acestea sunt evidenţiate la simulare.
Principalele componente ale maşinii de frezat CNC Denford / Novamill sunt (figura 3.2.)
[w2]:

Fig. 3.2. Componentele maşinii de frezat CNC Denford / NovaMill

Ionut Constantin MOARCĂS Page 34 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

1. Corp de protecţie
2. Capul maşinii
3. Coloana maşinii
4. Schimbător automat de scule
5. Masa maşinii
6. Ax principal
7. Încuietoare de protecţie a întrerupătorului
8. Butonul de oprire de urgenta
9. Picioare de susţinere
10. Panou electric

Materialele care pot fi prelucrate pe această maşină sunt duraluminiul sau răşinile sintetice
special destinate acestui scop.
Spaţiul de lucru al maşinii reprezintă spaţiul maxim de deplasare al elementelor mobile pe
cele trei axe de mişcare. În cazul maşinii CNC NovaMill spaţiul de lucru (figura 3.3.) este limitat la
225 mm (9”) pe axa X, 150 mm (6”) pe axa Y, respectiv 115 mm (4 ½”) pe axa Z [w1].

Deplasarea
maxima pe X
Scula
aschietoare
Deplasarea
maxima pe Y
Deplasarea
Masa masinii maxima pe Z

Ionut Constantin MOARCĂS Page 35 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL
Fig.3.3. Spaţiul de lucru al maşinii

Cele mai utilizate functii G si M sunt prezentate în tabelele 3.1. si 3.2.

Tabelul 3.1. Functii G:

Funcţia Grupul Semnificaţia Observaţii


G00 1 Poziţionare punct cu punct Se efectuează cu avans
rapid
G01 1 Interpolare liniară Se efectuează cu avans
de lucru
G02 1 Interpolare circulara în sens orar
G03 1 Interpolare circulara în sens trigonometric
G04 0 Oprire precisă
G20 6 Sistemul de unităţi britanic inch, inch/min
G21 6 Sistemul internaţional de unităţi mm, mm/min
G28 0 Revenire în punctul de referinţă
G40 7 Anularea compensării sculei
G41 7 Compensarea sculei pe stânga
G42 7 Compensarea sculei pe dreapta
G73 9 Găurire rapidă
G74 9 Filetare cu cuţit
G76 9 Alezare de finisare
G80* 9 Anularea ciclului de găurire
G81 9 Găurire
G82 9 Găurire cu temporizare
G83 9 Găurire adâncă
G84 9 Filetare cu tarod
G85 9 Alezare
G86 9 Alezare
G87 9 Alezare de jos în sus
G89 9 Găurire
G90* 3 Programare în coordonate absolute
G91 3 Programare în coordonate relative
G94* 5 Avans pe minut
G95 5 Avans pe rotaţie
G98* 10 Revenire la nivelul iniţial al buzunarului Utilizate la ciclurile de
G99 10 Revenire la nivelul R al buzunarului
găurire
G170 0 Prelucrarea buzunarului circular
G171 0 Prelucrarea buzunarului circular
G172 0 Prelucrarea buzunarului dreptunghiular
G173 0 Prelucrarea buzunarului dreptunghiular

Ionut Constantin MOARCĂS Page 36 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

Tabelul 3.2. Functii M:

Funcţia Descriere
M00* Oprirea programului
M01* Oprirea opţională a programului
M02* Resetarea programului
M03 Pornirea turaţiei cu rotirea axului principal în sens orar
M04 Pornirea turaţiei cu rotirea axului principal în sens trigonometric
M05 Oprirea turaţiei
M06 Schimbarea automată a sculelor
M08 Pornirea lichidului de răcire - ungere
M09 Oprirea lichidului de răcire - ungere
M10 Deschiderea sistemului de fixare a semifabricatului
M11 Închiderea sistemului de fixare a semifabricatului
M13 Pornirea turaţiei în sens orar şi a lichidului de răcire-ungere
M14 Pornirea turaţiei în sens trigonometric şi a lichidului de răcire-ungere
M19 Orientarea arborelui principal
M20 Deplasarea MASS (magazinul automat de schimbare a sculelor) sub arborele
principal
M21 Deplasarea MASS de sub arborele principal
M22 Deplasarea MASS în jos
M23 Deplasarea MASS în sus
M24 Deschiderea sistemului de fixare a portsculei în arborele maşinii
M25 Închiderea sistemului de fixare a portsculei în arborele maşinii
M27 Resetarea poziţiei magazinului de scule
M30 Oprirea programului şi poziţionare la începutul lui
M32 Rotirea magazinului de scule în sens orar
M33 Rotirea magazinului de scule în sens trigonometric
M38 Deschiderea uşii de protecţie
M39 Închiderea uşii de protecţie
M62 Ieşire auxiliară 1 – activă
M63 Ieşire auxiliară 2 – activă
M64 Ieşire auxiliară 1 – dezactivată
M65 Ieşire auxiliară 2 – dezactivată
M66 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 1 – activată
M67 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 2 - activată
M70 Schimbarea semnului pe direcţia X – activat (oglindire pe axa X)
M71 Schimbarea semnului pe direcţia Y – activat (oglindire pe axa Y)
M76 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 1 - dezactivată
M77 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 2 - dezactivată
M80 Schimbarea semnului pe direcţia X – dezactivat
M81 Schimbarea semnului pe direcţia Y – dezactivat
M98 Apelare subprogram (subrutină)
M99 Încheierea subprogramului şi revenire în programul apelant

Ionut Constantin MOARCĂS Page 37 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

CAPITOLUL 4

PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC


EMCO MILL 55 CU CELE DOUĂ ECN AFERENTE

EMCO este o maşina educaţională care respecta întocmai funcţionarea maşinilor industriale
şi se potriveşte perfect cu sălile de curs. Maşina de frezat EMCO Mill 55 este formată din
maşina de frezat, echipamentul de conducere numerică şi un calculator (figura 4.1.).

Fig.4.1. Sistemul de frezat CNC EMCO MILL 55

Chiar dacă este cea mai mică din categoria maşinilor educaţionale este echipata cu 8 posturi
de lucru (figura 4.2.) (diametrul maxim al portsculei fiind de 40mm, iar lungimea 58,5mm) [xxx
2]. Unitatea de control interschimbabil este caracteristica cea mai importantă a maşinilor
educaţionale EMCO.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 38 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

Fig.4.2. Caracteristicile maxime ale portsculei

Maşina este controlata de un PC. Pe acesta pot fi instalate diferite programe industriale de
control sau sistemul CAD/CAM. Acest fapt face posibilă pregătirea pentru o gamă largă de
comenzi cu care se pot confrunta angajaţii în practica de zi cu zi.
Este posibilă instalarea următoarelor sisteme de control: SIEMENS 840D, SIEMENS 810D,
SIEMENS 810/ 820, FAGOR 8055 TC/MC GE FANUC Series 21, GE FANUC Series 0,
HEIDENHAIN TNC 426/430 EMCOTRONIC TM02 PAL, precum şi alte sisteme.
Maşina de frezat EMCO Mill 55 poate controla 3 axe, cu ajutorul calculatorului, interfaţa de
simulare a comenzii numerice fiind de tip SINUMERIK 810/820, poate avea viteza de avans
între 0 → 2000 mm/min, iar forţa maximă de avans: 800/800/1000 N.
EMCO Concept MILL 55 poate executa următoarele operaţiuni: frezare pe contur, filetare
prin frezare, tarodare, găurire.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 39 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

În cazul maşinii EMCO Mill 55 axele sunt acţionate cu motoare pas cu pas cu precizia de
poziţionare de 0,05 mm pentru următorul spaţiu de lucru: [xxx 2] 190 mm pe axa X, 125 mm pe axa
Y, respectiv 190 mm pe axa Z (figura 4.3.).

Fig.4.3. Spaţiul de lucru al maşinii

Ionut Constantin MOARCĂS Page 40 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

Principalele componente ale maşinii de frezat EMCO Mill 55 sunt (figura 4.4.) [xxx 2]:

Fig. 4.4. Componentele maşinii de frezat CNC EMCO MILL 55

Ionut Constantin MOARCĂS Page 41 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

1. Cap de frezare 9. Comutatorul de pornit oprit


2. Magazia de scule cu 8 posturi 10. Cabinetul
3. Uşa de protecţie 11. Lampa maşinii (opţional)
4. Axa Z 12. Unitate de ax de mare viteza (accesoriu)
5. Masa de frezat 13. Unitate pneumatica de întreţinere (opţional)
6. Masa de combinare pe X,Y 14. Baza maşinii (accesoriu) cu trăgătorul de scule şi PC
7. Butonul pentru oprire de
urgenta
8. Placa cu numele maşinii

Cele mai utilizate functii G si M sunt prezentate în tabelele 4.1. si 4.2.

Tabelul 4.1. Functii G:

G0 Traversare rapida

G1 Traversarea masinii

G2 Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic

G3 Interpolare circulara in sens opus acelor de ceasornic

CIP Interpolare circulara via punct intermediary

G4 Temporizare

G9 Oprire precisa

G17 Plan de lucru selectat XY

G18 Plan de lucru selectat XZ

G19 Plan de lucru selectat YZ

G25 Limita minima programabila a spatiului de


lucru/programarea limitei de viteza a axului

G26 Limita minima programabila a spatiului de


lucru/programarea limitei de viteza a axului
Ionut Constantin MOARCĂS Page 42 TCM 2132
PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL
G33 Constanta locului de asezare

G331 Filetare

G332 Filetare/retragere

G40 Anularea compensarii radiale a cutitului

G41 Compensarea radiala a cutitului pornita pe stanga

G42 Compensarea radiala a cutitului pornita pe dreapta

G53 Deselectarea setarii offsetului zero

G54-G57 Setarea offsetului zero

G500 Deselectarea setarii offsetului zero

G505-G599 Setarea offsetului zero

G60 Oprire precisa

G63 Filetare fara sincronizare

G64 Mod de contur

G641 Mod de contur cu tranzitie programabila

G70 Selectarea sistemului de unitati britanic

G71 Selectarea sistemului international de unitati

G90 Programare in coordonate absolute

G91 Programare in coordonate relative

G94 Avans in mm/min, inch/mm

G95 Avans de rotatie in mm/rev, inch/rev

G96 Viteza constanta de taiere activata


G97 Viteza constanta de taiere dezactivata

G140 Apropiere inceata sau departare

Ionut Constantin MOARCĂS Page 43 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL
G141 Apropiere din stanga si/sau departare din stanga

G142 Apropiere din stanga si/sau departare din dreapta

G143 Directia de apropiere si/sau departare in concodranta


cu pozitia relative de la inceput si/sau punctul final pe
directei tangentiala
G147 Apropierea pe o linie dreapta

G148 Departarea pe o linie dreapta

G247 Apropierea pe un sfert de cerc

G248 Departarea pe un sfert de cerc

G340 Apropierea si departarea 3D

G341 Apropierea si departarea in plan

G347 Apropierea pe un semicerc

G348 Departarea pe un semicerc

Ionut Constantin MOARCĂS Page 44 TCM 2132


PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL
Tabelul 3.2. Functii M:

M0 Oprire programata

M1 Oprire optionala

M2 Sfarsitul programului

M3 Pornirea turatiei in sensul acelor de ceasornic

M4 Pornirea turatiei in sen contrar acelor de ceasornic

M5 Oprirea axului

M6 Schimbarea sculei

M8 Pornirea ventilatorului

M9 Oprirea ventilatorului

M10 Blocarea capului conducator

M11 Deblocarea capului conducator

M17 Oprirea subprogramului

M25 Deschiderea usii

M26 Inchiderea usii

M27 Divizarea/impartirea capului rotativ

M30 Oprirea programului

M70 Pozitionarea axului

M71 Suflarea rezidurilor pornita

M72 Suflarea rezidurilor oprita

Ionut Constantin MOARCĂS Page 45 TCM 2132


STUDIU COMPARATIV INTRE MASINILE DE FREZAT

CAPITOLUL 5

STUDIU COMPARATIV ÎNTRE MAŞINILE DE FREZAT


CNC DENFORD NOVAMILL ŞI EMCO MILL 55

ASEMĂNĂRI
Novamill Emco mill 55
Maşini educaţionale şi de
X X
formare tehnică
Scule de prelucrat: freze,
burghie, alezoare, adâncitoare, X X
tarozi
Platformă software proprie
X X
pentru programare şi simulare
Facilităţi interfaţare robot:
închidere / deschidere automată a
uşii, prindere automată a piesei,
X X
comandă răcire / curăţare cu aer
comprimat, selecţie program
prelucrare.
Interpolare liniară şi circulară X X
Compensarea sculei şi subrutine X X
Unitate de dischetă X X
Programare offline, departe de
X X
maşină pentru a scrie programe
Fereastră de simulare 2D şi 3D X X
Programare în inch sau mm X X
Operaţii de frezare prin
X X
conturare, tarodare, găurire

Avand in vedere caracteristicile constructive ale celor două maşini prezentate, putem
sublinia faptul că exista o intreagă gamă de asemănări, astfel putem constata că ambele maşini se
constituie ca fiind maşini educaţionale si de formare tehnică, faptul că ambele maşini dispun de

Ionut Constantin MOARCĂS Page 46 TCM 2132


STUDIU COMPARATIV INTRE MASINILE DE FREZAT
platforme proprii de software, că pot exista facilităţi de interfaţare robot cum ar fi: inchiderea,
deschiderea automată a uşii; prinderea automată a piesei, comandă răcire/curăţăre cu aer comprimat,
selecţia programului de prelucrare.
Constatăm faptul că ambele maşini execută interpolari liniare si circulare.
In ceea ce priveşte partea de utilare a maşinilor din punct de vedere IT, vom observa că
ambele maşini dispun de unitate de dischetă şi că exista posibilitatea ca pentru ambele maşini se pot
executa programe offline.
De asemenea constatăm faptul ca ambele maşini pot simula programele realizate in ferestre
de simulare 2D si 3D, precum ăi faptul că programarea poate fi realizată in sistem de unităţi britanic
(inch) sau internaţional (mm).

DEOSEBIRI

Novamill [w2, w3] Emco Mill 55 [w5]

Ionut Constantin MOARCĂS Page 47 TCM 2132


STUDIU COMPARATIV INTRE MASINILE DE FREZAT
Axe controlate cu calculatorul 2½ axe 3 axe

Spaţiul de lucru 225 mm pe axa X, 190 mm pe axa X,


150 mm pe axa Y, 125 mm pe axa Y,
115 mm pe axa Z 190 mm pe axa Z.

Diametrul maxim al sculei Φ12 mm Φ40 mm

Interpolare elicoidală - X

Viteza de avans 0→ 1500 mm/min 0→ 2000 mm/min

Rezoluţia pasului 0,1 μm 0,5 μm

Masa de frezat 356x127mm 420x125 mm

Posturi în magazia de scule 6 8

Rotaţia sculei 0 →5000 rpm 100 →3500 rpm

Greutatea maşinii 170 kg 220 kg

Înălţimea maşinii 648 mm 980 mm

Suprafaţa de instalare WxD 889x1041mm 960x1000 mm

Drivere _ CD-ROM

Cost de achiziţie 23600$ 30000$

Cerinţe minime de sistem Pentium 166 MHz, 128 MB Celeron 700 MHz, 128 MB
Ram, 50 Mb disc liber, Ram, 10 GB disc liber,
Windows 98/2000/XP/NT Windows 98/2000/XP/NT

Ionut Constantin MOARCĂS Page 48 TCM 2132


STUDIU COMPARATIV INTRE MASINILE DE FREZAT

Vom observa in continuare o serie de deosebiri intre cele două maşini prezentate, ca o prima
diferenţă semnificativă constatăm numărul de axe controlate cu ajutorul calculatorului, astfel maşina
Novamill utilizează un numar de 2 ½ axe in timp ce maşina Emco Mill 55 utilizează un numar de 3
axe. Se constată o diferenta apreciabilă in diametru maxim al sculelor utilizate, asfel in timp ce
pentru maşina Novamill se pot utiliza scule cu diametru maxim Φ 12 mm, pentru maşina Emco Mill
putem ajunge pană la scule cu diametru maxim de Φ 40 mm.
De asemenea viteza de avans este crescută in cazul masinii Emco Mill putand ajunge pană la
2000 rot/min.
Vom observa, din punct de vedere constructiv al masinilor diferenţe in ceea ce priveste
dimensiunile masei de frezat (356x127 mm pentru maşina Novamill si 420x125 mm pentru maşina
Emco Mill 55), a greutăţii acestora (170 kg vs. 220 kg), a inălţimii (648 mm vs. 980 mm).
In ceea ce priveşte numărul de posturi regăsite in cadrul magaziei de scule vom observa
diferenţierea masinilor, asftel in ceea ce priveţte masina Novamill regăsim un numal de 6 posturi, in
timp ce pentru maşina Emco Mill 55 se regăsesc un numar de 8 posturi.
Din punct de vedere al costurilor de achiziţie se constată faptul ca maşina Emco Mill 55 are
un cost mai ridicat situandu-se la suma de 30.000 $, in timp de maşina Novamill atinge suma de
23.600$.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 49 TCM 2132


APLICATII

CAPITOLUL 6

APLICAŢII
6.1. PIESA CARE POATE FI PRELUCRATĂ ÎN
CONDIŢII SIMILARE PE AMBELE MAŞINI

În vederea prelucrării pe maşina CNC NovaMill am ales piesa prezentată în figura 6.1. Cu ajutorul

aplicaţiei proprie maşinii, VRMilling , am putut să urmărim prelucrarea piesei atât în simulare
2D, cât şi simulare 3D (figura 6.2.).
După lansarea în execuţie a soft –ului propriu VRMilling, urmează încărcarea programului de
conducere numerică din meniul File – Open. După aceea alegem modul de simulare 2D sau 3D (este
posibil ca cele două componente să fie active simultan). În cazul în care există erori de programare
care ar conduce la coliziuni, acestea sunt evidenţiate la simulare.
Prelucrarea piesei se poate face în mod continuu sau alegând opţiunea pas cu pas în vederea
urmăririi liniei de program (butonul a). Pentru pornirea rulării programului de conducere
numerică apăsăm butonul b.
În cazul în care dorim să revedem prelucrarea piesei de la început apăsăm butonul d, pentru
oprirea rulării programului, apoi butonul e în scopul reveniri la începutul programului şi la
sfârşit butonul c pentru lansarea programului de conducere numerică.

a b c d e

a. comutarea între modul de rulare continuă sau pas cu pas a programului CN


b. lansarea programului CN
c. întreruperea programului CN
d. oprirea programului CN
e. revenirea la începutul programului CN

Ionut Constantin MOARCĂS Page 50 TCM 2132


APLICATII

În figura 6.3. am prezentat o secvenţă din timpul rulării programului CN pentru piesa din
figura 6.1., iar în tabelul 6.1. voi prezenta programul CN cu descrierea funcţiilor ce îl alcătuiesc.

Fig. 6.1. Piesă în vederea prelucrării pe maşina CNC NovaMill

Fig. 6.2. Ferestrele de simulare 2D şi 3D

Ionut Constantin MOARCĂS Page 51 TCM 2132


APLICATII

Fig. 6.3. Secvenţă din timpul rulării programului CN

Ionut Constantin MOARCĂS Page 52 TCM 2132


APLICATII

Tabel 6.1. Descrierea programului CN în vederea prelucrări piesei din figura 6.1.
[BILLET X100 Y100 Z30 Declararea dimensiunilor semifabricatului
[EDGEMOVE X0 Y0 Z0 Declararea punctului de nul
[TOOLDEF T1 D6 Declararea sculei
G21 Sistemul de unităţi metric
G91 G28 X0 Y0 Z0 Resetarea maşinii
M03 S2000 Pornirea mişcării de rotaţie a sculei şi reglarea turaţiei de 2000
rot/min
M06 T1 Schimbarea sculei
G00 X24 Y40 Z0 F2000 Poziţionarea sculei în punctul (24,40) al planului Z curent. Reglarea
avansului la valoarea 2000 mm/min
G00 Z-10 Deplasarea sculei cu 10 mm în jos
G41 X0 Y0 Iniţierea compensării sculei
G02 X20 Y25 R26 Interpolare circulară în sens orar
G02 X2 Y-2.8 R2.3 Interpolare circulară în sens orar
G03 X7.8 Y-1.6 R4.2 Interpolare circulară în sens trigonometric
G02 X6.75 Y-1.7 R3.6 Interpolare circulară în sens orar
G01 Y-7.1 Interpolare liniară
G03 X-1.1 Y-2.12 R1.25 Interpolare circulară în sens trigonometric
G02 X-15.2 Y-25 R15 Interpolare circulară în sens orar
G03 X-0.6 Y-5.7 R3 Interpolare circulară în sens trigonometric
G01 X16.7 Interpolare liniară
G02 X0 Y-4 R2 Interpolare circulară în sens orar
G01 X-19.6 Interpolare liniară
G02 X-4.95 Y4.37 R5 Interpolare circulară în sens orar
G01 X-1 Y6.67 Interpolare liniară
G01 X-7 Y12.95 Interpolare liniară
G01 X-4.5 Interpolare liniară
G40 G00 Z25 Anularea compensării sculei şi retragerea cu avans rapid a sculei cu
25 mm pe verticală
M05 Oprirea turaţiei sculei
M30 Terminarea programului

6.2. PIESA CARE POATE FI PRELUCRATĂ PE


AMBELE MAŞINI, ŢINÂND SEAMA DE
PARTICULARITĂŢILE FIECAREIA

În cel de-al doilea caz am ales pentru prelucrarea pe cele două maşini de conducere numerică
piesa reprezentată în figura 6.4. Aceasta a fost proiectată în AutoCAD în conformitate cu [DRA 03].
Ionut Constantin MOARCĂS Page 53 TCM 2132
APLICATII

Vedere de sus

Piesa 3D

Vedere din faţă

Fig. 6.4. Piesă în vederea prelucrării pe maşina CNC NovaMill şi EMCO Mill 55

Programul de conducere numerică a fost editat în aplicaţia Notepad, iar apoi a fost încărcat
în soft –urilor celor două maşini de conducere numerică NovaMill şi EMCO Mill 55. În tabelul 6.2.
voi prezenta o parte din programul de conducere numerică aferent piesei din figura 6.4.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 54 TCM 2132


APLICATII

Fig. 6.5. Ferestrele de simulare 2D şi 3D

Fig. 6.6. Secvenţă din timpul rulării programului CN

Tabel 6.2. Descrierea programului CN în vederea prelucrări piesei din figura 6.4.
[BILLET X70 Y30 Z30 Declararea dimensiunilor semifabricatului
[EDGEMOVE X0 Y0 Z0 Declararea punctului de nul
[TOOLDEF T1 D6 Declararea sculei
G21 G91 G28 X0 Y0 Z10 Resetarea maşinii. Traiectoria sculei trece printr-un

Ionut Constantin MOARCĂS Page 55 TCM 2132


APLICATII
punct intermediar situat cu 10 mm deasupra poziţiei
actuale
M6 T01 Schimbarea sculei
M03 S2000 F2000 Pornirea mişcării de rotaţie a sculei şi reglarea
turaţiei de 2000 rot/min. Reglarea avansului la
valoarea 2000 mm/min
G0 X0 Y10 Z0 Poziţionarea sculei în punctul (0, 0) al planului Z
curent.
Z-2 Deplasarea sculei cu 2 mm în jos
G01 X10 Y9.65 Interpolare liniară
G02 X8.18 Y5.5 R30.91 Interpolare circulară în sens orar
G02 X11.36 Y-0.9 R13.18 Interpolare circulară în sens orar
G01 X11.6 Y-6.25 Interpolare liniară
G03 X25 Y-7.9 R121.18 Interpolare circulară în sens trigonometric
G01 X-66 Y0 Interpolare liniară
G00 Z0 Retragere cu avans rapid
G00 X0 Y0 Retragere cu avans rapid
Z-4 Deplasarea sculei cu 4 mm în jos
G01 X10 Y9.65 Interpolare liniară
G02 X8.18 Y5.5 R30.91 Interpolare circulară în sens orar
G02 X11.36 Y-0.9 R13.18 Interpolare circulară în sens orar
G01 X11.6 Y-6.25 Interpolare liniară
..... ....
G01 X-66 Y0 Interpolare liniară
G00 Z25 Retragere cu avans rapid
M05 Oprirea turaţiei sculei
M30 Terminarea programului

6.3. PIESĂ CARE POATE FI PRELUCRATĂ


INTEGRAL DOAR PE MAŞINA DE FREZAT EMCO
MILL 55

În cel de-al treilea caz am ales pentru prelucrarea pe maşina de conducere numerică în trei
axe un cilindru care prezintă un canal în conformitate cu figura 6.5. Acest canal va fi prelucrat cu o
freză cu diametrul de Φ5mm.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 56 TCM 2132


APLICATII

Vedere de sus

Piesa 3D

Vedere din faţă

Fig.6.5. Piesă în vederea prelucrări pe maşina EMCO Mill 55

În tabelul 6.3. voi prezenta programul de conducere numerică aferent piesei din figura 6.5.

Tabel 6.3. Descrierea programului CN în vederea prelucrări piesei din figura 6.5.
T0506 Declararea sculei
M13 Sensul de rotaţie al sculei
G97 S2000 Pornirea mişcării de rotaţie a sculei şi reglarea turaţiei de
2000 rot/min.
M52 Poziţionarea sculei
G94 F200 Reglarea avansului la valoarea 200 mm/min
G0 X0 Y0 Poziţionarea sculei
Z-5 Coborârea sculei pe verticală
G1 X5 Y-5 Interpolare liniară
X10 Y-10 Interpolare liniară
X15 Y-15 Interpolare liniară

Ionut Constantin MOARCĂS Page 57 TCM 2132


APLICATII
G00 Z10 Ridicarea sculei pe verticală
X0 Y0 Avans rapid
Z-10 Coborârea sculei pe verticală
G1 X5 Y-5 Interpolare liniară
X10 Y-10 Interpolare liniară
X15 Y-15 Interpolare liniară
G00 Z10 Ridicarea sculei pe verticală
X0 Y0 Avans rapid
Z-15 Coborârea sculei pe verticală
G1 X5 Y-5 Interpolare liniară
X10 Y-10 Interpolare liniară
X15 Y-15 Interpolare liniară
G00 Z10 Ridicarea sculei pe verticală
X25 Y12.5 Avans rapid
G02 X12.5 Y-50 R12.5 Interpolare circulară
G00 Z20 Ridicarea sculei pe verticală
M53 Oprirea turaţiei sculei
G0 X0 Y0 M15 Retragerea cu avans rapid a sculei cu 100 mm pe verticală
M30 Terminarea programului

Ionut Constantin MOARCĂS Page 58 TCM 2132


BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 7

CONCLUZII

Apariţia conducerii numerice a marcat un punct important în automatizarea maşinilor-unelte,


permiţând rezolvarea unor probleme tehnologice deosebit de complexe în condiţiile unei
flexibilităţii deosebite a sistemului de programare.
Având piesa tridimensională se va scrie programul de conducere numerică (manual sau cu
ajutorul calculatorului), care va putea fi încărcat în calculatorul maşinii, iar prin intermediul unor
secvenţe de numere şi simboluri către maşina unealtă, se va putea prelucra piesa.
În lucrarea de faţă s-a realizat o comparaţie între două sisteme de frezat CNC educaţionale, şi
anume: NOVAMILL şi EMCO MILL 55.
Aceste două tipuri de maşini, după cum s-a putut observa de-a lungul prezentei lucrări,
prezintă atât asemănări, cât şi deosebiri în modul de funcţionare, precum şi cel de programare.
• Cele două maşini de frezat sunt compuse din maşina de frezat, echipamentul de
conducere numerică şi calculatorul. Sistemul de frezat NovaMill controlează 2½ axe,
în timp ce EMCO Mill 55 controlează 3 axe.
• NovaMill este echipata cu 6 posturi de lucru, în timp ce EMCO Mill 55 cu 8 posturi.
Diametrul maxim al sculei diferă de asemenea: în cazul NovaMill Φ12 mm, iar în
cazul EMCO Mill 55 Φ40 mm.
• Atât NovaMill, cât şi EMCO Mill 55 permit programare liniară şi circulară, însă
EMCO Mill 55 prezintă suplimentar şi funcţii pentru interpolare elicoidală şi
cilindrică.
• O altă deosebire importantă o reprezintă spaţiul de lucru: pentru NovaMill 225 mm
pe axa X, 150 mm pe axa Y, 115 mm pe axa Z, în timp ce EMCO Mill 55 190 mm pe
axa X, 125 mm pe axa Y, 190 mm pe axa Z.
• Amândouă tipuri de maşini de frezat pot executa operaţii de frezare prin conturare,
tarodare, găurire.
În concluzie putem spune că creşterea permanentă a numărului de maşini CNC în industrie
solicită un personal tot mai numeros capabil să scrie programe care să controleze maşinile unelte
pentru producerea pieselor în forma şi la precizia cerute.

Ionut Constantin MOARCĂS Page 59 TCM 2132


BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

[DRA 03] DRĂGOI, M.V., Proiectare tehnologică asistată de calculator. Note de curs 2003-
2007.

[DRA 03] DRĂGOI, M. V. , UDROIU, R., VASILONI A. M., Modelare 3D în AutoCAD 2002.
Aplicaţii, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2003

[IVN 04] IVAN, N.V., BERCE, P., ş.a., Sisteme CAD/CAPP/CAM. Teorie şi practică.
Editura Tehnică, Bucureşti, 2004

[LAN 05] LANCEA, C., Concepţie şi fabricaţie asistate de calculator, Editura Universităţii
„Transilvania”, 2005 ISBN 973-635-442-3

[xxx 1]Maşina de frezat CNC Denford NovaMILL. Documentaţie tehnică.

[xxx 2] Maşina de frezat CNC EMCO Mill 55. Documentaţie tehnică.

[w1] http://www.denford.com/Downloads/Literature/Machine/Novamill.pdf

[w2] http://www.denfordata.com/downloads/dos/NOVAMILL.PDF

[w3] http://www.b2gmarket.com/vendorfiles/Denford%20Machines.pdf

[w4] http://catia.3x.ro/index_files/text/Notiuni.htm

[w5] http://www.emco.at/Marketing/Concept/Concept_Brochure_EN.pdf

Ionut Constantin MOARCĂS Page 60 TCM 2132