Mişcarea oscilatorie este mişcarea unui sistem fizic care se repetă

periodic în timp si care se face simetric fata de o poziţie de echilibru.

Corpul care efectuează o mişcare oscilatorie se numeşte oscilator.

Marimi caracteristice:

1) Perioada (T) = timpul in care se efectuaza o oscilatie completa, adică

timpul scurs între două treceri consecutive ale oscilatorului prin aceeaçi
poziţie şi în acelaşi sens. Perioada se masoară în secunde (s).

2) Frecvenţa (ν) = numărul de oscilaţii complete efectuate în unitatea de

timp. Frecvenţa se măsoară în (s-1 = Hz) (hertz)

  

3) Elongatia (x sau y)= distanţa de la poziţia de echilibru la o poziţie atinsă

de corp la un moment dat se numeşte elongaţie şi se notează cu x sau cu y.
Elongaţia se măsoară în metrii (m).

4) Amplitudinea (A) = elongaţia maximă atinsă de corp în timpul unei

mişcări oscilatorii.

In mişcarea oscilatorie reală, amplitudinea scade în timp, datorită frecărilor,

iar mişcarea oscilatorului este amortizată.

Dacă nu există frecări, mişcarea este neamortizată, iar amplitudinea

rămâne constantă în timp.

Unul dintre cele mai simple exemple de miscare oscilatorie este cel al unui
corp de masa M atasat unui resort elastic.

Mişcarea oscilatorie determinată de o forţă de revenire de tip elastic

  sau se numeşte mişcare oscilatorie armonică.  

Ecuaţiile mişcării oscilatorului armonic:

Legea de mişcare x = A sin (ωt + φo) = f(t)  sau   y = A sin (ωt + φo) = f(t) 

unde:

φ - faza mişcării = argumentul funcţiei armonice care descrie oscilaţia.

Faza se măsoară în radiani.
    φ = (ωt + φo)

φo- faza iniţială a miscarii = faza oscilaţiei la momentul zero

ω- pulsaţia - viteza cu care creşte faza oscilaţiei. Pulsaţia se măsoară în

radiani/secundă 

  ω = 2πν = 2π /T  ;  k = m ω2,    

k = constanta elastică se măsoară în N/m.

Legea vitezei               v = ωA cos( ωt + φo) = f(t)

Legea acceleraţiei       a = - ω2A sin( ωt + φo) = f(t)

Oscilatorul mecanic

A.6.   Mişcarea oscilatorie armonică

Oscilaţiile armonice sunt cheia înţelegerii tuturor oscilaţiilor. Francezul Jean Fourier a
demonstrat, în 1810, că oricare oscilaţie (amortizată sau nu, periodică sau nu) poate fi descrisă
ca o suprapunere de oscilaţii armonice de diferite frecvenţe şi amplitudini.

Poţi descrie complet o oscilaţie armonică prezentând cum se modifică elongaţia în timp. Aceasta
este dată de:

Legea mişcării oscilatorii armonice:

(1)

Reprezentarea grafică a legii mişcării oscilatorii armonice este prezentată în figura 1A6−1.

 Fig
. 1A6−1. Reprezentarea grafică a legii mişcării oscilatorii armonice.

 Lansează această reprezentare animată a elongaţiei unui oscilator armonic!

Folosind expresia (1), sau graficul din figura 1A6−1, poţi afla elongaţia oscilatorului armonic la
oricare moment de timp. Poţi folosi, după dorinţă, oricare funcţie armonică (sinsus sau cosinus),
deoarece

Provocarea 1A6−1

Poţi afla oare şi cât de repede se mişcă oscilatorul armonic la oricare moment de timp?

Pentru simplitate, să notăm în continuare φ faza la momentul t:

Dacă la momentul t elongaţia oscilatorului este

la un moment ulterior t + Δt, elongaţia este:

Viteza medie a oscilatorului între aceste două momente de timp este:

Dar

Cu cât intervalul de timp Δt este mai mic, cu atât viteza medie vm se apropie mai mult de viteza la
momentul t. Totodată, cu atât mai bune sunt aproximaţiile:

şi

Poţi verifica aceste aproximaţii calculând valorile funcţiilor cosinus şi sinus pentru valori din ce
în ce mai mici ale argumentului (exprimat în radiani). Câteva astfel de valori sunt prezentate în
tabelul 1A6−1.

Tabelul 1A6−1. Valori ale funcţiilor cosinus şi sinus (rotunjite la primele şase zecimale), pentru valori din ce în ce
mai mici ale argumentului.


cos  sin 
(rad)
1 0,540302 0,841471
0,1 0,995004 0,099833
0,01 0,999950 0,010000
0,001 1,000000 0,001000
0,0001 1,000000 0,000100

Cu aceste aproximaţii, viteza oscilatorului la momentul t devine:

Efectuând calculele, obţii:

Folosind relaţia

obţii că viteza instantanee a oscilatorului la momentul t este dată de:

Legea vitezei oscilatorului armonic:

(2)

Aşadar, viteza oscilatorului armonic se modifcă armonic în timp, însă are o altă fază decât
elongaţia oscialtorului:

Viteza oscilatorului armonic este defazată cu înaintea elongaţiei acestuia. (figura 1A6−2)

 Fig
. 1A6−2. Reprezentarea grafică a vitezei şi elongaţiei oscilatorului armonic.

 Lansează această reprezentare animată a elongaţiei şi vitezei unui oscilator armonic!

Folosind expresiile (2) sau graficul din figura 1A6−2, poţi afla viteza oscilatorului armonic la
oricare moment de timp.

Provocarea 1A6−2

Poţi afla oare şi cât este acceleraţia oscilatorului armonic la oricare moment de timp?

Pentru simplitate, vom nota în continuare φ faza la momentul t:

Dacă la momentul t viteza oscilatorului este

la un moment ulterior t + Δt, viteza oscilatorului este:

Acceleraţia medie a oscilatorului în acest interval de timp este:

Dar

Cu cât intervalul de timp Δt este mai mic, cu atât acceleraţia medie se apropie mai mult de
acceleraţia la momentul t. Totodată, cu atât mai bune sunt aproximaţiile:

şi

Cu aceste aproximaţii, acceleraţia oscilatorului la momentul t devine:

Efectuând calculele, obţii:

Folosind relaţia

obţii că acceleraţia oscilatorului armonic este dată de

Legea acceleraţiei oscilatorului armonic:

(3)
Aşadar, acceleraţia oscilatorului armonic se modifică armonic în timp, dar are altă fază decât
elongaţia.

Acceleraţia oscilatorului armonic este defazată cu  înaintea elongaţiei acestuia.

(figura 1A6−3)

Fig
. 1A6−3. Reprezentarea grafică a acceleraţiei şi elongaţiei oscilatorului armonic.

 Lansează această reprezentare animată a elongaţiei şi acceleraţiei unui oscilator

armonic!

Folosind expresiile (3) sau graficul din figura 1A6−3, poţi afla acceleraţia oscilatorului armonic
la oricare moment de timp.

Setul de legi ale mişcării oscilatorii armonice, dat de expresiile (1), (2) şi (3), îţi permit să
analizezi complet mişcarea oricărui oscilator armonic, din punct de vedere cinematic.
 Provocarea 1A6−3

Poţi face oare şi o analiză dinamică a oscilatorului armonic?

Dacă într−o analiză cinematică eşti interesat de poziţii, viteze şi acceleraţii, într−o analiză
dinamică eşti interesat îndeosebi de forţe şi mase.

În prima formă a acceleraţiei din expresiile (3), cantitatea este, conform

relaţiei (1), chiar elongaţia x.

Aşadar, relaţia dintre acceleraţia şi elongaţia unui oscilator armonic este:

Dacă înmulţeşti ambii membrii ai relaţiei precedente cu masa m a oscilatorului, obţii:

Conform principiului fundamental al dinamicii, cantitatea m · a este egală cu mărimea forţei care
acţionează asupra oscilatorului armonic. Această forţă este de tip elastic, proporţională cu
elongaţia şi orientată mereu spre poziţia de echilibru:

constanta de proporţionalitate k fiind constanta de tip elastic a oscilatorului.

Aşadar,

(4)

Relaţia precedentă îţi permite să determini pulsaţia unui oscilator armonic (şi, de aici, perioada şi
frecvenţa acestuia), dacă îţi sunt cunoscute constanta de tip elastic şi masa oscilatorului.

Provocarea 1A6−4

Cât te aştepţi să fie perioada de oscilaţie a unui oscilator armonic având masa 1 kg, sub acţiunea
unei forţe de tip elastic a cărei constană este 1 N/m?
Dar dacă masa oscilatorului se dublează, constanta de tip elastic rămânând aceeaşi?

Caracteristica miscarii

Este un caz ideal. Nu exista mediu disipativ, iar energia se conserva. Amplitudinea A= ct

Def: Miscarea oscilatorie armonica este miscarea oscilatorie cu amplitudine liniara si constanta in care
acceleratia este proportionala cu elongatia si de semn contrar ei.

Ecuatiile miscarii oscilatorie armonice

Consideram ca punctul material porneste din A.
Ecuatia vitezei
cos.
Masa circulara
(=.. /. t (relatie de definitie) (= v / R (modul) => v = (R
R = A v = (A cos ((t +. 0)
Conditia de maxim
v --> vmax =(t pt. cos (wt +. 0) = 1 (t+. 0 = 2k. => t = (2k. -. 0)(
Ecuatia acceleratiei
acp = (2R sau acp = (2A => a = - (2A sin ((t +. 0)
Conditia maxima:
a (amax = - (2A
pentru sin((t +.) = 1
Asin ((t +. 0) = y
a = - (2y

Def: Miscarea oscilatorie armonica este o miscare periodica care se repeta identic la intervale egale de
timp. Ea este reprezentata printr-o functie periodica.

T = 2. / (
In continuare vom studia:
Perioada pentru resort elastic
Legi: * perioada depinde direct proportional de. m
* perioada depinde invers proportional de. K
Observatie: * perioada resortului nu depinde de marimi variabile si nu poate fi influentata.
Grupari resorturi:
a) Serie
b) Paralel
Perioada pentru pendul matematic
Energia in miscarea oscilatorie armonica
Et = Ec + Ep
Obs: In miscarea oscilatorie armonica energia se conserva.
Et = Epmax (V = 0)
Et = Ecmax (y = 0)
Scop Et = ?
Et =. mV2 +. Ky2; y = A sin (t; v = (A cos (t
Et =. m(2A sin2 (t +. KA2 sin2 (t;
Et =. KA2 (sin2 (t + cos2(t)
=> Et =. KA2
Energia in miscarea oscilatorie armonica pentru resort elastic
Ec =. mv2; Ep = Ky2; Et =. KA2
Obs. Daca nu se cunoaste viteza si se da in ipoteza valoarea lui A respectiv y se aplica conservarea
energiei.
Ec = Et - Ep; Ec =. KA2 -. Ky2;
Ec =. K (A2 - y2)
Energia in miscarea oscilatorie armonica pentru pendul matematic
cos.; H = l (1- cos.); Ep = mgh;
Ep = mgl (1- cos.)
PROBLEME REZOLVATE

1. De un resort elastic, a cărui constantă elastică este de k = 103 N*m-1, este suspendat un corp de masă
m = 0, 1 kg. Pendulul elastic astfel format oscilează. Impulsul pendulului la distanţa y1 = 3 cm de poziţia
de echilibru este p1 = 0, 3. 3 kg*m*s-1. Se cer:

legea de mişcare (faza iniţială este nulă);

energia cinetică şi potenţială în momentul în care y2 = 2 cm.
Rezolvare:
a) Pulsaţia se află din relaţia k = m. 2 =>. = k / m =102 rad/s.
Pentru a calcula amplitudinea, folosim condiţiile date:
elongaţia y1=A sin. t1 (I)
şi impulsul p1, când elongaţia este y1;
p1 = mv1 = mA. cos. t1 sau p1 / m. =A cos. t1. (II)
Ridicând (I) şi (II) la pătrat şi adunându-le se obţine:
A = y12 + p12 / m2. 2 = 6 * 10-2 m.
Legea de mişcare se scrie:
y = 6 * 10-2 * sin 102t.
Când y2= 2 cm energia potenţială este:
Ep = ky22 / 2 = 103 * 4 * 10-4 / 2 = 0, 2 J.

Energia cinetică poate fi aflată fie prin calcularea în prealabil a pătratului vitezei v22 când y2 = 2 cm, fie
prin scăderea energiei potenţiale din energia totală, ceea ce este mai simplu. Vom proceda în ambele
feluri.

I. Pătratul vitezei este:

v22 = A2. 2cos2. t,
dar sin. t = y2 / A şi înlocuind în relaţia precedentă obţinem:
v22 = A2. 2(1 - y22 / A2) = 36 * 10-4 * 104 *((36 * 10-4 - 4 * 10-4) / 36 * 10-4) = 32 m2 / s2.
Deci Ec = 1/2 * mv22 = 1, 6 J.
II. Folosind legea conservării energiei,
Ec = E - Ep = 1/2 kA2 - 1/2 ky2 = 1/2 k(A2 - y2) = 1, 6 J.
(=.. /. t =>.. = (. t
. = (t
R=A
sin. = y / A => y = A sin (t
Conditia de maxim:
y (ymax = A
sin ((t +. 0) = +-1 (t +. 0 =. /2 => (t =. /2 -. 0
t = (. /2 -. 0) / (
Generalizare: t = [(2k+1). /2 -. 0] / (
Fe = - Ky; - Ky = ma;
Ky = - m (2 A sin (t
K A sin (t = - m (2 A sin (t
K = (2m
(=. K / m; 2. / t =. K / m
(= 2. / T;
T = 2. *. m/K
y = y1 + y2;
Constanta echivalenta:
1/Ks = 1/K1 + 1/K2
Ks =K1K2 / (K1 + K2)
Ts = 2.. m/Ks
Kp =K1 + K2
Tp = 2.. m /Kp
Unghiul care corespunde elongatiei:
. = elongatie unghiulara. (y
. 0 = amplitudine unghiulara. 0 (A
Gn = G cos.; Gt = G sin..
.. Gn - la pozitia de extrem este anulata de tensiunea in fir.
Gt = mg sin.; ma=mg * y / l
m(2y = - mg * y /l
(2 = g /l; (=. g / l; T = 2.. l / g