IMPLICAŢIILE PARTIDELOR POLITICE ASUPRA

PROCESULUI DE DEMOCRATIZARE A REPUBLICII MOLDOVA

Cristina MORARI,

Facultatea Relaţii Internaţionale şi Ştiinţe Politice, anul III, IRIM

Consideraţiile teoretice şi practica internaţională evidenţiază că o condiţie a democraţiei

este existenţa unui sistem multipartit. Chiar dacă întreaga putere statală, într-o democraţie,
porneşte de la popor, trebuie să avem în vedere că poporul nu poate exercita această putere decît
într-o formă organizată. Sistemele reprezentative au nevoie de partide care să medieze între
popor şi guvernul ţării. Pornind de la aceste consideraţii, este oportun şi necesar de a analiza
importanţa partidelor politice pentru Republica Moldova.
Fenomenul apariţiei şi funcţionării partidelor pe scena politică a Republicii Moldova se
cristalizează în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, marcat de implozia URSS şi declararea
RM ca subiect de drept internaţional. Evoluţiile din viaţa politică moldovenească au fost
caracterizate de o anumită periodicitate, determinată de alternanţa „schimbării” şi „stabilizării”,
evidenţiindu-se, în acest sens, mai multe etape: romantică, pragmatică, a pseudorestauraţiei, a
consensului naţional şi cea a polarizării spectrului politic [1, 37]. Analizînd din perspectiva
juridică, constatăm că elaborarea cadrului legislativ, prin adoptarea Constituţiei (1994), Codului
electoral (1997), Legii privind partidele politice (2008) etc., plasează partidele politice pe o
poziţie superioară în ierarhia importanţei organizaţiilor social-politice [1, 47-51].
Astfel, Legea privind partidele politice stipulează: „Partidele politice, fiind instituţii
democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic,
contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la
alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri,
participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte
activităţi în conformitate cu legea” [2]. Din punct de vedere teoretico-metodologic, sintetizînd
multitudinea definirilor partitudului politic, conchidem că acesta reprezintă o grupare de oameni
constituită pe baza liberului consimţămînt, ce acţionează pragmatic, conştient şi organizat pentru
a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comunităţi umane, în vederea dobîndirii şi
menţinerii puterii politice, pentru organizarea şi conducerea societăţii conform idealurilor
proclamate în program. Astfel, date fiind aceste puncte de reper este oportun de a contrapune
prevederile legislative şi teoretice realităţii, pentru a scoate în vileag semnificaţia partidelor
politice pentru societatea moldovenească.

1
 Analizînd evoluţia cantitativă pe ani a partidelor politice, observăm cea mai mare
amplitudine de creştere între anii 1992-1994 şi 1997-1998 care a coincis cu perioada
preelectorală a alegerilor parlamentare din 1994 şi 1998. După 1999, atît numărul curent, cît şi
frecvenţa de înfiinţare a partidelor politice devine mai stabilă, numărul partidelor înregistrate la
Ministerul Justiţiei excelînd în jurul cifrei 30. Deducem, astfel, că unele partide se manifestă
efemer pe arena politică moldovenească [3].
În ce priveşte evoluţia curentelor politice a partidelor care au accedat la guvernare, notăm
că se oscilează de la curentul politic de dreapta spre stînga, ca mai apoi să formeze o oscilaţie
stabilă de la stînga spre centru-dreapta. Această evoluţie este importantă de a fi luată în calcul
deoarece indică indirect evoluţia opiniei publice şi a conştiinţei politice din RM, fiind reflectată
prin prisma partidelor politice venite la guvernare [4].
Cum am menţionat anterior, partidele politice au un rol semnificativ în organizarea şi
conducerea vieţii social-politice din RM. Aflate la putere, partidele joacă un rol major în
constituirea şi funcţionarea instituţiilor statale, în luarea deciziilor şi aplicarea acestora. Însă,
pentru a nu absolutiza lucrurile privind aprecierile generalizate la adresa partidelor politice din
Moldova este necesară o clasificare a acestora. Rezultatele alegerilor parlamentare din 29 iulie
2009, deopotrivă cu rezultatele unor sondaje de opinie, dar şi intensitatea activităţilor politice
curente, sugerează că partidele ar putea fi clasificate în patru categorii: partide mari; partide de
baraj; partide plancton; şi partidele letargice. Primele 3 categorii cuprind, în ordine
descrescătoare, partidele care au posibilităţi reale să acceadă în Parlament (1. Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova – PCRM, Partidul Democrat din Moldova – PDM,
Partidul Liberal Democrat din Moldova – PLDM, Partidul Liberal – PL; 2. Alianţa „Moldova
Noastră” – AMN, Partidul Social Democrat – PSD; 3. Mişcarea „Acţiunea Europeană” – MAE,
Partidul Naţional Liberal – PNL, Partidul Popular Creştin Democrat – PPCD, Partidul „Moldova
Unită” – PMUEM etc), pe cînd partidele letargice sînt cele pentru care votează preponderent
doar membrii acestora, şi nu întotdeauna toţi dintre ei. Mai mult de jumătate din cele 31 de
partide înregistrate oficial fac parte din această categorie. Însă, existenţa acestor partide nu este
lipsită de sens. Adesea, partidele letargice sînt solicitate în calitate de platforme de împrumut,
pentru intrarea imediată, rapidă, a unei persoane sau a unui grup în politică sau în campania
electorală. Aceştia se iluzionează că pot avea vreo idee sau vreun mesaj ce pot crea unde de şoc,
menite să spargă tiparele comportamentului electoral [5]. Prin urmare, nu toate partidele joacă un
rol semnificativ în viaţa politică a statului (drept dovadă ne servesc şi alegerile locale din 2007,
unde doar 5 formaţiuni din cele peste 30 au putut acumula mai mult de 4% din voturile
alegătorilor) [6, 48].

2
 Vorbind despre rolul partidelor, nu putem trece cu vederea partidele de opoziţie. Deşi,
rolul celor din urmă este de a controla activitatea partidelor de guvernămînt şi de a o canaliza pe
calea cea dreaptă, în cazul RM lucrurile decurg altfel. Partidele de opoziţie se manifestă doar
prin criticarea guvernării, blocînd adesea activitatea acesteia. Relaţia dintre partidele de
guvernămînt şi cele de opoziţie este una conflictuală, competitivă sau, în cel mai rău caz, această
relaţie nici nu există. Acest fapt are impact negativ asupra evoluţiei politice a RM, în plus
discreditează partidele în faţa electoratului.
Deşi sesizăm numeroase carenţe în activitatea partidelor politice moldoveneşti, putem
menţiona şi unele atu-uri. Partidele reprezintă instituţia care furnizează oameni politici, elite
necesare constituirii clasei politice de care are nevoie o democraţie. De asemenea, acestea
asigură raportul activităţii între guvernanţi şi guvernaţi. Prin acţiunilor lor, partidele
sensibilizează populaţia la problemele societăţii. De notat, că partidele politice îndeplinesc şi o
funcţie civică, formativ-educativă şi patriotică în raport atît cu proprii membri, cît şi cu restul
societăţii [7, 226-228].
Pentru a ne crea o imagine cuprinzătoare privind importanţa partidelor politice pentru
RM, este binevenită aprecierea partidelor din perspectiva cetăţenilor. Astfel, conform unui
sondaj prezentat de IPP în data de 16 noiembrie 2010, la întrebarea „Cîtă încredere aveţi în
partide?” răspunsurile s-au repartizat în felul următor:
Nu am deloc încredere - 30,4%
Nu prea am încredere - 41, 3%
Oarecare încredere - 0,5%
Foarte multă încredere - 19,9%.
De notat că din toate instituţiile propuse, partidele s-au plasat pe ultima poziţie, pe prima
fiind biserica [8].
Constatăm că populaţia manifestă o atitudine sceptică sau nefavorabilă vis-a-vis de
partidele politice. Am putea presupune că gradul sporit de inerţie a comportamentului
alegătorilor se datorează fragmentării societăţii moldoveneşti, care este, de fapt, un efect al
activităţii partidelor. În acest sens, putem identifica patru segmente mari dominate politic:
PCRM promovează mesaje adresate preponderent moldovenilor şi rusolingvilor, cu o puternică
încărcătură anti-românească, exprimată drept combatere a aşa-zisului pericol românesc; PDM şi
PLDM promovează mesaje adresate preponderent moldovenilor şi rusolingvilor, apelînd
constant la toleranţă şi eliminarea fobiilor; PL promovează mesaje adresate preponderent
românilor, avînd un caracter care este perceput drept anti-rusesc, prezentat sub camuflaj
anticomunist. Polarizarea societăţii şi exprimarea intereselor de grup de către diferite formaţiuni

3
politice este o problemă actuală şi mult semnificativă pentru edificarea statului Republicii
Moldova [7, 260]. Cu părere de rău, partidele politice s-au lansat pe scena politică cu tendinţe
preponderent centrifuge, provocînd disensiuni în societate, pe cînd dezirabil ar fi să acţioneze ca
un nucleu ce ar consolida şi unifica întreaga societate [6].
La capătul acestor consideraţii putem afirma că sistemul pluripartidist din Republica
Moldova a devenit un element indispensabil al „democraţiei de vitrină”. Cu toate că democraţia
moldovenească nu este un rezultat al eforturilor conştiente ale partidelor. Aceasta este, mai
degrabă, un fenomen colateral al luptei partidelor pentru dominaţia scenei politice. De fapt,
democraţia moldovenească s-a strecurat printre antagonismele partidelor, nici unul dintre care nu
a fost în stare să ia sub control întreaga putere sau dacă a luat-o, atunci pentru un termen limitat,
prevăzut de Constituţie.
Partidele politice istoric îndeplinesc rolul unui institut important al puterii politice, al
mecanismului ei instituţional şi funcţional. Partidul politic elaborează şi realizează mecanismul
unirii poporului cu guvernul, a societăţii civile cu statul. În contextul perioadei de tranziţie
caracteristică şi Republicii Moldova, o importanţă deosebită o are finisarea procesului de
constituire a sistemului pluripartid. Însă, succesul constituirii sistemului pluripartid depinde în
mare măsură de cultura politică a cetăţenilor. În acest sens, ansamblul cunoştinţelor despre
apariţia, constituirea şi activarea partidelor politice contemporane, despre diferite sisteme de
partid vor contribui indirect la definitivarea sistemului pluripartid din Republica Moldova [7,
213-214].
Astfel, în pofida carenţelor înregistrate, rolul partidelor politice din Republica Moldova a
fost şi este, în linii mari, unul pozitiv. Cea mai mare performanţă a partidelor moldoveneşti este
că optează constant şi cu succes relativ în favoarea unui sistem mutual de control şi echilibru
("checks and balance"). Beneficiile acestei realizări vor deveni evidente cînd sistemul
pluripartidist din Republica Moldova se va stabiliza (cantitativ şi calitativ).
Prin urmare, însăşi existenţa pluripartitismului este un factor pozitiv pentru
democratizarea Republicii Moldova, ceea ce confirmă o dată în plus importanţa partidelor
politice. Modernizarea societăţii moldoveneşti, fiind un proces complex şi de lungă durată,
depinde, în mare măsură, şi de mafestarea sistemului politic prin prisma partidelor politice. În
această ordine de idei, preluînd din tratatele teoretice ale lui Platon, Neagoe Basarab, Dimitrie
Cantemir, este foarte important ca liderii partidelor politice din Republica Moldova să acţioneze
în numele interesului naţional, făcînd distincţia între interesele personale, de grup şi cele de stat.
Trebuie, însă, să reţinem că prosperitatea societăţii şi eficacitatea activităţii politice nu depind

4
doar de partidele politice, acestea sunt doar un element din complexul sistem numit guvernarea
statului.

Bibliografie
1. Mihai Cernencu, Igor Boţan, Evoluţia pluripatitismului pe teritoriul Republicii
Moldova, Chişinău, 2009;
2. Legea privind partidele politice Nr. 294-XVI din 21.12.2007, Monitorul Oficial
nr. 42-44/119 din 29.02.2008, http://www.e-democracy.md/files/elections/law-
political-parties-07-05-2010-ro.pdf;
3. Мошняга В., Партийно-политическое развитие Молдовы за десять лет
независимости: политологический анализ // „Moldoscopie”, (Probleme de
analiză politică). Partea XIX. / Universitatea de Stat din Moldova. – Chişinău,
2002;
4. Prisac Igor, Fazele sineregetice de evoluţie a sistemului politic din Republica
Moldova, http://prisac.wordpress.com/2010/05/28/fazele-sinergetice-de-evolutie-
a-sistemului-politic-din-republica-moldova/;
5. Moldova şi UE în contextul Politicii Europene de Vecinătate, Realizarea Planului
de Acţiuni UE-Moldova (februarie 2005-ianuarie 2008), Chişinău, 2008;
6. Boţan Igor, Mulţi chemaţi, puţini aleşi..., 10.10.2010, http://www.e-
democracy.md/comments/political/many-called-few-chosen/;
7. Roşca Ludmila, Ştiinţa politică, Chişinău, 2005;
8. Barometrul Opiniei Publice, Noiembrie 2010, http://www.ipp.md/libview.php?
l=ro&idc=156&id=558&parent=0.