Fragmentarium realizat de: try_tomeditate@yahoo.

com

18
 Tu ii incurajezi pe oameni sa traiasca, asa cum ai spus tu:,,sa se odihneasca in Prezenta aceasta si acum, cat
de mult posibil”. Crezi ca aceasta practica spirituala poate deveni atat de adanca incat sa aiba puterea sa
elibereze chiar daca omul nu realizeaza la un anumit nivel cum sa faca asta, si ce reprezinta lumea cu
adevarat? – nu am spus ca practica singura are puterea sa elibereze omul. Aceasta se intampla numai cand
este O PREDARE COMPLETA in fata lucrurilor ce vin spre tine – aceasta eliberare este posibila.

 Nu cred ca o practica anume va va putea duce spre o predare de sine totala. Predarea de sine completa, de
obicei se intampla NUMAI PRIN TRAIRE. Viata voastra obisnuita este terenul unde ea se manifesta. Poate sa
fie un abandon de sine partial, si apoi sa apara o deschidere, iar in cele din urma te angajezi intr-o practica
spirituala. Dar daca ea este facuta dupa ce s-a obtinut un anumit grad de intelegere sau daca se face numai
practica spirituala, atunci aceasta singura nu va putea sa aduca eliberarea.

 Am inteles ca daca lumea nu este vazuta de pe un nivel profund si pana nu este O BUNAVOINTA BAZATA PE
A LASA LUCRURILE SA CURGA, si sa fie ele insele asa cum sunt, atunci nu conteaza cat de puternica este
experienta spirituala, ea nu va conduce in cele din urma spre nicio
eliberare.

 Asta este. Si BUNAVOINTA DE A LASA LUCRURILE IN PACE - SA FIE

CEEA CE SUNT ELE, ESTE PREDARE DE SINE! Aceasta este ceea ce
ramane – este cheia! Fara ea, niciun fel de practica sau chiar
experienta spirituala nu va face asta. Multi oameni spun ca vor sa
mediteze sau sa faca o practica spirituala, dar in realitate, aspiratiile
lor nu se bazeaza pe BUNAVOINA DE A PERMITE LUCRURILOR SA
CURGA, nu dau voie vietii sa fie ceea ce este.
De fapt ceea ce practica ei este opusul. Practica spirituala poate fi un mod de a incerca sa gesesti ceva nou cu
care sa te identifici, DIN NOU.

 Vreti sa spuneti ca practica spirituala reala, sau experienta spirituala adevarata inseamna sa conduci pe
cineva la starea de A PUTEA SA-I DEA VOIE LUMII SA EXISTE, ceea ce este DEPASIREA LUMII, RENUNTAREA
LA ATASAMENTUL FATA DE VIATA? – Da, uneori oamenii intreaba: ,,cum ajung la asta? Suna minunat, dar
cum sa ajung acolo?”. In termeni concreti, de fapt, inseamna sa spui simplu: DA LA CEEA CE SE INTAMPLA IN
ACEST MOMENT. Atat. Aceasta este starea de predare de sine – UN DA TOTAL, LA CEEA CE VINE SPRE TINE
IN CLIPA PREZENTA,… SA SPUI DA LA CEEA CE ESTE! Nu sa spui ,,nu” in interiorul tau, la ceea ce se intampla,
sa rezisti interior la ceea ce vine spre tine. Iar acest DA TOTAL la ceea ce apare in fata ta in momentul
acesta, este chiar transcederea lumii. Este asa de simplu! – este o stare de TOTALA DESCHIDERE LA ORICE
APARE IN CLIPA ACEASTA. Starea obisnuita de constiinta este sa rezisti, sa fugi la distanta de acest moment,
sa il negi si sa nu privesti la el.

 Deci, atunci cand spui DA la ceea ce este, vrei sa spui ca nu trebuie sa fugi sau sa eviti totul, ci sa iti asumi
viata? – Asa este. Inseamna SA INTAMPINI CU BUNAVOINTA ACEST MOMENT, SA-L IMBRATISEZI, ORICUM
SE ARATA EL, si aceasta este abandonarea de sine. ESTE SINGURUL LUCRU CARE ESTE NEVOIE SA-L
FACEM! Singura diferenta intre un invatator si un aspirant este aceea ca invatatorul IMBRATISEAZA TOTAL
TOT CEEA CE EXISTA! Cand nu mai ai nicio rezistenta la ceea ce este, atunci vine o pace… si se deschide
 POARTA: atunci NEMANIFESTATUL ESTE ACOLO. ACEASTA ESTE CALEA CEA MAI PUTERNICA. Nu-I putem
spune practica pentru ca nu este niciun timp in ea.

 De ce crezi ca Buddha si-a incurajat discipolii sa paraseasca aceasta lume, in timp ce Ramana le-a spus sa
ramana acolo unde se afla? – Nu este numai o singura cale prin care lucrul acesta se poate obtine. Epoci
diferite au cai proprii, care sunt mai eficiente pentru acea epoca, dar nu mai sunt valabile pentru o alta
epoca. Lumea in care traim noi acum, are mai multa densitate si este raspandita peste tot. Si cand spun lume
includ si mintea omului in ea. Mintea umana a evoluat de la Buddha, de 2500 de ani. Ea este acum mult mai
zgomotoasa si mai patrunzatoare si de aceea egourile sunt mai mari. Este vorba de un ego care a tot crescut
de mii de ani, a crescut pana la un nivel de nebunie, unde ultima nebunie incepand din sec XX, este sa fii
bogat.

 E suficient sa cititi istoria sec XX, ca sa vedeti ce a fost el – punctul culminat al nebuniei omenesti, unde totul
se masoara in termenii violentei umane asupra altor fiinte umane. Asa ca, acum in zilele noastre, noi nu mai
putem fugi de lume, si nu mai putem fugi din minte. Avem nevoie sa ne abandonam pe noi insine, fiind in
lume. Aceasta se pare ca este calea care este acum eficienta in epoca noastra. Atunci pe timpul lui Buddha,
retragerea din lume era ceva important, mult mai usoara decat acum. Mintea umana nu era asa de
coplesitoare atunci.

 Dar motivul pentru care Buddha predica renuntarea la lume, era faptul ca el simtea ca viata in lume era plina
de necazuri, tentatii si ingrijorari, iar in acest context, el a simtit
ca ar fi dificil sa aiba o viata sfanta in acel loc. Asa ca in termenii
in care vorbiti despre zgomot si nebunia din lume, acum ar fi de
actualitate ceea ce ne indemna el atunci - sa lasam lumea, si ii
incuraja si pe oameni sa faca asta.

 Ei bine, el avea motivul lui, dar de fapt nu stim daca Buddha a

pus accentul pe lasarea lumii mai mult decat a facut-o Ramana
Maharshi, ce spunea: ,,ca puteti sa va eliberati si fiind in lume”.
Am observant ca este mai practic acum pentru oameni, sa se
predea fiind in lume, dacat sa incerce sa iasa din ea si sa creeze o structura care sa le faca mai usoara
abandonarea de sine. Acolo apare deja o contradictie pentru ca se creeaza ceva care sa te faca sa-ti fie mai
usor sa te predai. Atunci, de ce sa nu te abandonezi acum? Nu aveti nevoie sa creeati nimic pentru a va
preda mai usor, pentru ca atunci nu mai este deloc un adevarat abandon de sine. Am stat in manastirile
budiste si am vazut cat de evident se intampla lucrul acesta. Ei renunta la numele lor si adopta un nume nou,
isi rad capetele, si se imbraca in robe.

 Vreti sa spuneti ca o lume a fost abandonata pentru alta? O noua identificare a fost luata locul alteia? S-a
renuntat la un rol si apoi a fost asumat un altul? De fapt nimic nu s-a intamplat cu adevarat? – Asa e. deci
mai bine, eliberati-va acum, acolo unde sunteti, chiar aici. Nu este nevoie sa mai cautati un alt loc sau alte
conditii sau o alta situatie, sau sa faceti o practica spirituala anume, si sa va eliberati acolo, atunci. Faceti
asta chiar aici si acum! ORIUNDE V-ATI AFLA, ESTE LOCUL UNDE VA PUTETI ABANDONA SINELE! Si ORICE S-
AR INTAMPLA PUTETI SA SPUNETI DA, LA CEEA CE ESTE, si asta este apoi baza pentru toate actiunile voastre
ulterioare.

 Astazi, sunt multi invatatori si multe invataturi care spun ca simpla dorinta de a renunta la lume este o
expresie a egoului. Cum vedeti aceasta afirmatie? – Dorinta de a renunta la lume este de fapt dorinta de a
atinge acea stare pe care acum nu o aveti. Aceasta este o proiectie mentala a unei stari de dorit la care vreti
sa ajungeti – starea de renuntare de sine! De fapt este o cautare de sine in viitor. In acest sens ACEASTA
 CAUTARE ESTE EGO. Adevarata renuntare nu este dorinta de a renunta, ci apare pur si simplu ca predare
de sine. Nu puteti sa aveti o dorinta de abandonare de sine, pentru ca aceasta este de fapt o nepredare de
sine. Abandonarea de sine apare spontan, cateodata la cei care nu stiu nimic despre ea. Si stim acum ca
aceasta deschidere este acolo, in multi oameni. Cei care au venit la mine au o mare stare de deschidere.
Uneori este nevoie numai de cateva cuvinte si imediat ei pot gusta o clipa din predarea de sine, care nu este
si ultima data cand se intampla asta, dar atunci deschidera este acolo.

 Ce puteti spune de chemarea spontana a inimii de a abandona tot ce este fals si iluzoriu, tot ce este bazat
pe relatiile materialiste ale egoului cu viata? – de exemplu, cand Buddha a spus: ,,a trebuit sa las casa in
urma” probabil ca este greu de spus ca era o dorinta egoista, ce isi cauta implinirea. Si Iisus a spus: ,,veniti,
urmati-Ma pe Mine. Lasati mortii sa-si ingroape mortii”. – Asta inseamna sa recunosti falsul ca fals, care este
in principal un lucru interior, sa recunosti identificarile false, si zgomotul mental. Si identificarea cu
imaginile mentale, cu entitatea ,,eu” care este falsa. ACEASTA RECUNOSTERE ESTE MINUNATA! Si atunci
predarea de sine poate apare chiar din RECUNOASTREA FALSULUI si puteti atunci SA VEDETI FALSUL
reflecatat in situatiile de viata, prin care treceti si SA LE LASTI SA SE DUCA. RECUNOASTREA ESTE
ABANDONAREA A TOT CE ESTE FALS SI ILUZORIU si aceasta este o stare interioara minunata!

 Aceste doua cazuri - Buddha si Iisus, ar putea fi exemple, manifestari exterioare ale acestei PUTERI A
RECUNOSTERII INTERIOARE. – Asa este. Nu se poate preciza ce urmeaza sa se intample ca rezultat al acelei
recunoasteri interne. Pentru Buddha, desigur, deja era adult cand a realizat deodata ca oamenii se
imbolnavesc, apoi imbatranesc si mor. Si a fost asa de puternica
aceasta stare a lui, incat uitandu-se la toate astea, EL A VAZUT CA
TOTUL ERA FARA SENS.

 Dar atunci, el a hotarat sa-si paraseasca regatul. Dintr-un anumit

punct de vedere ar fi putut spune: ,,EI BINE, TOTUL ESTE AICI, CHIAR
ACUM, SI TOT CE TREBUIE SA FAC ESTE DOAR SA MA PREDAU
NECONDITIONAT, ACESTEI CLIPE ETERNE!” Atunci presupun ca
rezultatul ar fi fost foarte diferit - putea sa fie un rege eliberat!

 Dar la acel moment, el nu stia, ca TOT CEEA CE ESTE NECESAR ESTE DOAR PREDAREA DE SINE !

 Si Iisus i-a chemat pe pescari sa-si lase familiile lor, sa-si abandoneze vietile si sa-L urmeze. Si la fel cand
Buddha se plimba prin orase si ii chema pe oameni sa lase totul in urma, atunci starea lor de predare de
sine, a fost demonstrata – la fel si in abandonul de sine de acum – CAND SPUI DA LA CEEA CE ESTE, ca si Iisus
sau Buddha PUTEM SA LASAM SA SE DUCA TOATE ATASAMENTELE NOASTRE INTERIOARE!

 In aceste cazuri, A LASA LUCRURILE SA CURGA, nu era numai o metafora pentru transcederea interioara. Ea
insemna literal: SA ABANDONEZI TOTUL! Pentru unii oameni, lumea este o parte din ei. Ei pot sa-si lase
lucrurile unde locuiesc sau activitatile lor, dar singura intrebare este daca au vazut deja sau nu – FALSUL DIN
INTERIORUL LOR. Daca nu l-au vazut, aceasta abandonare exterioara, de a lasa lucrurile sa se duca va fi doar
o alta forma deghizata a cautarii de sine.