Dezvoltare rurala si fonduri europene.

Rolul administratiei publice

I. Contextul general Evolutiile recente in sistemul de finantare europeana prin
Politica Agricola Comuna (PAC) confirma doua tendinte majore, care au putut fi o
bservate chiar din primii ani ai deceniului trecut: - orientarea predominanta ca
tre finantarea programelor de dezvoltare a spatiului rural (pana acum aproximati
v un deceniu, prioritatea era acordata finantarii agriculturii prin plati direct
e pentru fermieri si subventii) si - cresterea complementaritatii finantarii agr
iculturii si a spatiului rural cu finantarea prin alte politici (in special cea
regionala), cu scopul esential de a promovarea un proces general de coeziune eco
nomica, sociala si teritoriala. Semnificatia majora a acestui nou context de fin
antare este ca, prin bugetul comunitar, comunitatile rurale pot primi in prezent
bani pentru a-si sustine strategii de dezvoltare, scop in care finantarile prin
programe specifice mediului rural pot fi corelate cu programe de finantare prin
politica regionala, politica de mediu, politica de intreprindere, politica in d
omeniul educatiei, etc. Pentru a beneficia eficace de sistemul interventiilor co
munitare, problema majora pentru comunitatile rurale romanesti este legata de: -
identificarea diferitelor oportunitati de finantare; - elaborarea unui portofol
iu de proiecte adecvat propriilor optiuni de dezvoltare; - gasirea surselor de c
o-finantare. Aparent nu foarte complicat, un astfel de demers este conditionat e
sential de elaborarea unei strategii de dezvoltare durabila, dezvoltarea resurse
i umane si promovarea de parteneriate public – privat pe arii tematice prioritare
de interes comun, de preferat in asociere cu administratii teritoriale invecinat
e. Avand in vedere complexitatea unei astfel de abordari si tinand cont de situa
tia particulara a ruralului romanesc (infrastructura economica si sociala defici
tara, proprietate fragmentata, cu predominanta fermelor de semi-subzistenta; fra
gilitate structurala, in multe cazuri chiar monoproductie; calitate slaba a antr
eprenoriatului si lipsa surselor de investitii, calitate slaba a serviciilor si
nivelul redus de educatie si formare profesionala a fortei de munca; rigiditate
la schimbare si elasticitate redusa a ofertei), rezulta ca rolul motor in dezvol
tarea rurala si in valorificarea oportunitatilor oferite de contextul european t
rebuie sa revina administratiei publice. In cadrul Perspectivelor financiare 200
7-2013 ale Uniunii Europene, comunitatile rurale vor putea fi cofinantate atat p
rin fonduri specifice Politicii Agricole Comune, cat si
1
prin instrumente financiare ale altor politici comunitare, in special fondurile
structurale din cadrul politicii regionale. II. Finantari prin Politica Agricola
Comuna Politica Agricola Comuna, finanteaza comunitatile rurale prin doua fondu
ri: Fondul European Agricol de Garantare – FEAGA, adresat pietelor agricole reglem
entate (asa numitelor piete comune organizate) si Fondul European Agricol de Dez
voltare Rurala – FEADR, adresat masurilor de dezvoltare rurala durabila devenita a
l doilea pilon al aplicarii PAC dupa reforma din 2003 si cu o pondere tot mai im
portanta in finantarea prin bugetul comunitar. Atentia principala a administrati
ilor publice locale din mediul rural trebuie orientata catre oportunitatile de f
inantare prin FEADR, instrumentul cel mai bine adaptat nevoilor de dezvoltare a
comunitatilor rurale si care asigura un context unitar si coerent de sustinere e
uropeana a strategiilor locale de dezvoltare. Conform Reglementarii Consiliului
EC 1698/2005, transpusa in legislatia romaneasca prin Ordinul 243/aprilie 2006,
Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala este structurat pe 4 axe de finanta
re. Fiecare axa include mai multe masuri cu rolul de a promova proiecte specific
e care sa contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Politicii Agricole
Comune, in concordanta cu programul national de dezvoltare rurala si cu strategi
ile locale. Schematic, finantarile FEADR vor urmari: A. prin Axa I – Cresterea com
petitivităţii sectoarelor agricol şi silvic: - promovarea cunoasterii si ameliorarea c
apitalului uman prin actiuni de pregătire profesională şi informare, difuzarea de cunoşt
inţe ştiinţifice şi practici inovatoare, promovarea pensionarilor timpurii si a stabilir
ii tinerilor fermieri în mediul rural, utilizarea serviciilor de consultanţă si creare
a de servicii in sprijinul agentilor economici agricoli si silvici); - restructu
rarea si dezvoltarea capitalului fizic, prin modernizarea exploataţiilor agricole,
creşterea valorii economice a pădurilor, creşterea valorii adăugate a produselor agrico
le şi silvice, dezvoltarea de noi produse si tehnologii, imbunătăţirea şi dezvoltarea infr
astructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii, actiun
i de preventie si revigorare a potentialului productiv distrus de dezastre natur
ale; - masuri de tranzitie, specifice noilor state membre (sprijinirea exploataţii
lor agricole de semi-subzistenţă, sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători, servic
i de consiliere si consultanta; B. prin Axa II - "Îmbunătăţirea mediului şi a spatiului ru
ral", masuri pentru utilizarea durabila a terenurilor agricole si silvice, prin
plati compensatorii pentru handicap natural, actiuni de agromediu, prime de împăduri
re, plati "Natura 2000"; C. prin Axa III "Calitatea vieţii în spaţiul rural şi diversifi
carea economiei rurale":
2
- masuri pentru diversificarea economiei rurale, prin diversificarea activităţilor n
onagricole, sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, incurajarea
activităţilor turistice; - masuri de imbunatatire a calitatii vietii, prin dezvolta
rea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (cu rolul de a creste atract
ivitatea satelor), renovarea şi dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moşteniri
urale (spre exemplu, planuri de protectie si administrare asociate cu siturile N
atura 2000, masuri pentru revigorarea si intretinerea siturilor de mare valoare
naturala, precum si a mostenirii culturale); D. prin Axa IV LEADER, actiuni priv
ind elaborarea de strategii de dezvoltare locala, dezvoltarea de parteneriate pu
blic-privat, proiectarea si implementarea strategiilor, finantarea programelor d
e cooperare. Administratia publica are responsabilitatea sa se implice la nivelu
l tuturor axelor, fie ca solicitant, fie ca partener, fie ca institutie de sprij
in si coordonare prin actiuni complementare de informare, consultanta, diseminar
e, etc. Responsabilitatea ca promotor revine insa pe un numar redus de masuri, i
n principal vizand: 1. pe axa I, investitii pentru modernizarea infrastructurii
agricole si silvice; 2. pe axa III, investitii pentru renovarea satelor, conserv
area şi îmbunătăţirea moştenirii rurale si in promovarea de actiuni pentru organizarea si d
zvoltarea parteneriatelor public – privat; 3. pe axa IV, functionarea Grupurilor d
e Actiune Locala (parteneriatele public privat din cadrul programului LEADER) si
implementarea proiectelor incluse in strategia de dezvoltare locala. In mod con
cret, ca portofoliu posibil de proiecte, pot fi avute in vedere: 1. pe axa I: co
nstructii sau modernizari de drumuri agricole, inclusiv sisteme de marcare, semn
alizare; moderenizarea sistemelor de irigatii si desecare; asigurarea surselor d
e apa si energie electrica; retele de alimentare cu energie electrica a exploata
tiilor agricole; lucrari de protectie a terenurilor impotriva inundatiilor; amen
ajari de drumuri forestiere de utilitate privata; constructia si consolidarea di
gurilor si paraielor din zone cu risc; lucrari hidrotehnice; (toate lucrarile tr
ebuie incadrate in planul de urbanism general si in planul de urbanism zonal); 2
. pe axa III: retele de aprovizionare cu apa potabila, cu gaz; sisteme de canali
zare si epurare a apei; retele de drumuri comunale, strazi, drumuri de acces la
obiective turistice; alei pietonale, amenajari de piete comerciale, parcuri; con
structii si amenajari de locuri de recreere (spatii de joaca, terenuri de sport)
; renovari de constructii cu valoare arhitecturala, culturala sau istorica; inve
stii in servicii culturale si ale bibliotecilor (echipamente, dotari); amenajare
a centrelor de informare turistica; promovare si informare turistica, alte inves
titii cu caracter public avand rolul de conservare si valorificare a mostenirii
culturale si traditionale sau investii socio-culturale cu rol de ameliorare a co
nditiilor de viata; 3. pe axa IV: constituirea si functionarea Grupurilor de Act
iune Locala, elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare locala, impl
ementarea proiectelor de cooperare (intre teritorii ale aceluiasi stat, intre te
ritorii apartinand unor state diferite). Proiectele propuse vor avea la baza par
teneriate public privat (public
3
maxim 50%) care sa asigure un nivel ridicat de valorizare a patrimoniului natura
l si cultural endogen, intarirea competitivitatii si crearea de locuri de munca,
precum si ameliorarea capacitatii organizationale a comunitatilor locale in cad
rul unor strategii de dezvoltare rurala integrata si durabila. III. Complementar
itati cu fondurile structurale aferente Politicii Regionale Politica Regionala a
Uniunii Europene este constituita dintr-un ansamblu de instrumente si proceduri
vizand diminuarea decalajelor de dezvoltare intre tarile si regiunile tarilor m
embre. In principal, este o politica de redistribuire a unei parti din bugetul U
niunii (in prezent, aproximativ 35%) catre regiunile cele mai putin prospere ale
UE (maxim 75% din PIB-ul mediu), prin ceea ce Regulamentele UE numesc Obiectivu
l 1 de finantat. Pe noile perspective financiare europene se adauga alte doua ob
iective – competitivitate/ocupare si cooperare teritoriala (aproximativ 20% din fo
nduri), pentru a raspunde unor prioritati strategice ale Uniunii. Avand in veder
e ca toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei tin de obiectivul 1 de finantat,
exista un imens potential de a corela cele aproximativ 13 miliarde euro finanta
re primita prin Politica Agricola Comuna cu cele 19 miliarde primite prin Politi
ca Regionala (sistemul fondurilor structurale si de coeziune) pentru a promova s
i sustine strategii de dezvoltare rurala integrata. Dincolo de efectele de dinam
ica si integrare ce vor rezulta din proiectele realizate la nivel national si tr
ans-national sau din proiectele operatorilor regionali si locali, administratia
publica rurala poate aplica direct pe Programele Operationale (PO). Acestea repr
ezinta instrumentele de implementare a Politicii Regionale si definesc managemen
tul finantarilor prin fondurile structurale si de coeziune: FEDER – Fondul Europea
n de Dezvoltare Regionala, FSE – Fondul Social european si FC – Fondul de Coeziune.
Sistemul Programelor Operationale cuprinde: Programul Operational Dezvoltarea Re
surselor Umane, Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice, Prog
ramul Operational Transport, Programul Operational Mediu, Programul Operational
Dezvoltarea Capacitatii Administrative, Programul Operational Regional si Progra
mul Operational Asistenta Tehnica. Fara a intra in detalii privind axele si masu
rile specifice fiecarui program (acestea pot fi, de altfel, consultate pe site-u
rile autoritatilor de management sau pe www.fonduristructurale.ro), ne propunem
totusi sa atragem atentia asupra celor mai importante dintre masurile unde admin
istratia publica rurala poate juca un rol esential, fie ca promotor, fie prin ac
tiuni de sprijin (informare, parteneriat) pentru a obtine finantari complementar
e in implementarea unor strategii integrate de dezvoltare: A. prin Programul Ope
rational Regional: - Axa 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (infrastructura
de sanatate, infrastructura serviciilor sociale, infrastructura educationala);
4
- Axa 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (dezvoltar
ea structurilor de sprijinire a afacerilor pentru a promova transferul de tehnol
ogie, produse si procese de productie nepoluante, cooperarea tehnologica prin cr
earea de retele integrate); - Axa 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismulu
i (pe masura 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, pre
cum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe si 5.2. Crearea/dezvoltarea/m
odernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resursel
or naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice); B. prin Progra
mul Operational Cresterea Competitivitatii Economice: - Axa 1 Un sistem inovativ
si eco-eficient de productie (sprijin in dezvoltarea antreprenoriatului pentru
alte domenii decat cele finantabile prin FEADR); - Axa 3 Tehnologia informatiei
si comunicarii pentru sectoarele public si privat (sustinerea utilizarii noilor
tehnologii in informare si comunicare, dezvoltarea si eficientizarea serviciilor
publice electronice); - Axa 4 Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizi
onare, în contextul combaterii schimbărilor climatice; C. Programul Operational Medi
u - Axa 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa/apa uzata; Axa 2 Dezvolta
rea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitatrea siturilor c
ontaminate; Axa 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protect
ia naturii; Axa 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscuril
or naturale in zonele cele mai expuse la risc; D. prin Programul Operational Dez
voltarea Resurselor Umane: Axa 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa munci
Axa 5 Promovarea măsurilor active de ocupare Axa 6 Promovarea incluziunii sociale
E. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative; - pe toate cel
e 3 axe, fie ca beneficiari, fie ca grup tinta, pe masuri specifice care vizeaza
implementarea reformei functiei publice, dezvoltarea capacitatii de imbunatatir
e a performantei serviciilor in administratia locala, intarirea capacitatii de m
anagement strategic si de planificare a actiunilor, rationalizarea furnizarii se
rviciilor locale si intarirea managementului resurselor umane. Fiecare program c
omplement cuprinde detalii pe masuri privind obiectivele, tipurile de operatiuni
, durata, clasificarea interventiilor, valoarea grantului si nivelul co-finantar
ii, criteriile de eligibilitate, criteriile de selectie/evaluare, solicitantii s
i grupurile tinta, principiile aplicate. In corelarea diferitelor masuri retinem
principiul evitarii dublei finantari, conform caruia un proiect poate fi finant
at dintr-o singura sursa a fondurilor europene.
5
Mentionam, de asemenea, faptul ca, fara a-si putea asuma rolul de promotor sau b
eneficiar direct, administratia publica poate promova si sustine initierea de pr
oiecte pe alte masuri cu rol important de antrenare a dezvoltarii locale. Nu ne
referim aici doar la fondurile Politici Agricole si ale Politicii Regionale, ci
si la programele specifice politicii comune de pescuit, ale politicii de mediu,
ale politicii pentru educatie, cultura si formare profesionala sau a politicii d
e întreprindere. O buna informare si diseminare a informatiei la nivelul comunitat
ii, eventual cu exemple de bune practici din alte tari ale Uniunii, poate avea u
n rol esential in atragerea de fonduri si proiecte care sa potenteze eficacitate
a strategiilor de dezvoltare. Insistam in final asupra exigentei majore de a ple
ca de la o strategie. Este important sa stabilim resursele, nevoile, oportunitat
ile, amenitarile, avantajele competitive. Fara o strategie va lipsi coerenta in
utilizarea fondurilor, se vor risipi resurse, dar mai ales timp, timp care va cu
rge in devafoarea populatiei care traieste in mediul rural. In unul din material
ele urmatoare ale acestei serii dedicate Politicii Agricole Comune vom reveni as
upra modului in care se poate concepe o strategie care sa se raporteze la optiun
ile europene de dezvoltare si care sa ofere contextul favorabil pentru dezvoltar
ea durabila a comunitatilor rurale. De asemenea, ne propunem sa revenim cu detal
ii privind Grupurile de Actiune Locala (constituire, cum si pentru ce pot primi
finantare, exemple de bune practici), acestea urmand sa detina un rol esential i
n accesarea proiectelor pe axele I, II si III. Prof. univ. dr. Gabriela PASCARIU
Centrul de Studii Europene Iasi
6