ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 83 84 Capitolul II

PROIECT DE ACTIVITATE

Daniela Rus, Grădiniţa P.N. Balda, Sărmaşu

Grupa: Pregătitoare
 Joc didactic - ,,Ce-i trebuie copilului la şcoală? Ce-i trebuie la Obiectul: activitate integrată (cunoaşterea mediului, educarea limbajului,
grădiniţă?” educaţie muzicală, activitate practică).
Lucica Muntean, Grădiniţa Pricaz Tema: „Spune ce ştii despre primăvară”
 Joc didactic - „Animale sălbatice” Tipul lecţiei: consolidare.
Angelica Buju Scopul: verificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor copiilor legate de
 Joc didactic - „Ce ştim despre animale” aspecte specifice mediului, respectiv anotimpului primăvară.
Sultana Naum, Grădiniţa nr. 33 Constanţa Metode didactice: flori de lotus, imagini de primăvară, jetoane cu florile de
 Joc integrat - „Cu ce călătorim?” primăvară şi uneltele grădinarului, hârtie glasată, foarfecă, lipici, acuarele,
Vasilica Ionescu, Grădiniţa nr. 22 Constanţa pensule, pahare.
 Lecţie plimabre ,,Curtea grădiniţei” Obiective operaţionale
Mariana Croitoru, Constanţa Odolbaşa,  Să recunoască caracteristicile anotimpului primăvara;
Grădiniţa ,,Elena Farago”, Craiova  Să recepteze tema activităţii;
 Joc didactic - „Anotimpurile”  Să se mobilizeze printr-o conduită afectivă generată de empatie;
Floarea Jarcu, Grădiniţa Dalboset, Caraş-Severin  Să reţină regulile jocului;
 Convorbire - ,,Animalele din ograda bunicilor”  Să participă activ;
 Convorbire - ,,Primăvara anotimpul florilor”  Să elaboreze creaţii colective originale;
Rodica Bărăgan, Deva  Să construiască, să caute, să aranjeze în tablou elemente cerute de text;
 Activitate integrată - ,,Oraş - sat”  Să recite o poezie în concordanţă cu mesajul transmis;
Rozalia Vereş, Târgu Mureş  Să interpreteze corect un cântec de primăvară învăţat.
 Convorbire - ,,Sărbătoarea primăverii”  Să redea prin pictură o imagine caracteristică primăverii;
Mariana Daniela Sperilă, Gărdiniţa ,,Pinocchio” Craiova
Etapele Activitatea educatoarei Activitatea copiilor Evaluare
lecţiei
Moment Voi aranja mobilierul conform Copiii intră în ordine Observa-
organizato- metodei „Lotus” şi voi pregăti în sală şi se vor aşeza rea
ric materialele necesare pe perniţe. comporta-
desfăşurării activităţii, mentului
urmărind apoi intrarea nonverbal.
ordonată a copiilor în sală şi
aşezarea lor pe perniţele
dispuse în semicerc.
Introduce- Copiii vor fi solicitaţi să
rea în dezlege următoarea ghicitoare:
activitate „Când zăpadă se topeşte, A venit anotimpul Frontală
Ghiocelul înfloreşte, primăvara.
Iar pâraiele umflate,
Curg la vale înspumate.
Vreau să-mi spuneţi
negreşit:
Ce anotimp a venit?
Voi descoperi din floarea mare
de lotus imaginea
reprezentativă anotimpului
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III
primăvara.
Voi alege apoi opt copii cu
ajutorul ghicitori despre
primăvară:
1. „Primăvara e anotimp
Primăvara e mândră floare,
Câte luni aceasta are?”
2. „Sus pe bolta cea senină
Cine oare se iveşte?”
3. „Care flori de primăvară
Înfloresc la noi în ţară?”
4. „Cine oare înmugureşte,
Când vremea se încălzeşte,
Înfrunzeşte, înfloreşte
Şi miresme răspândeşte?”
„Veţi primi câte o floare,
Vă grupaţi după cum vreţi,
Ascultaţi şi vă gândiţi,
Şi răspundeţi toţi ce ştiţi.
Deci concursul să-l pornim,
Toţi bine să ne simţim,
Să răspundeţi toţi corect,
Să vă prind buline-n piept.”
Consolidare Le voi explica copiilor
a învăţării sarcinile pe care le au de
rezolvat, fiecare grupă având
sarcină diferită:
1. Să caute imaginile
reprezentative lunilor
anotimpului primăvara;
2. Să redea prin rupere şi lipire
imaginea soarelui;
3. Să execute prin tehnica
origami lalele;
4. Să mototolească şi să
lipească pe crenguţele puse la
dispoziţie hârtie creponată
realizând copacul;
5. Să se gândească la câteva
poezii de primăvară;
6. Să-şi amintească 2-3
cântece de primăvară;
7. Să redea prin pictură
imaginea pădurii în anotimpul
primăvara;
8. Să găsească jetoanele cu
florile de primăvară precum şi
imaginea grădinarului şi
uneltele acestuia.
Concluzii După expirarea timpului de
lucru, copiii îşi vor prezenta
imaginile, jetoanele, precum şi
lucrările efectuate.
85 86 Capitolul II
Vom analiza, corecta şi
completa răspunsurile fiecărei
grupe, după care le voi spune:
„V-aţi gândit, v-aţi consultat,
Lunile primăverii Şi răspunsuri bune-aţi dat,
sunt: martie, aprilie Dar timpul a expirat.
şi mai. Să rostim cu voce tare
Se iveşte soarele. Echipa câştigătoare.”
Toţi copiii vor primi ca
Ghiocei, lalele, recompensă câte o floare, iar
narcise, zambile. echipa câştigătoare va primi în
Copacii şi pomii. plus o buburuză pe panoul
hărniciei. Vom realiza apoi o
expoziţie cu lucrările copiilor:
o machetă cu lalele şi copăcei
Copii aleşi vor lua 1- înfloriţi, un poster cu
2 parteneri de lucru şi imaginile alese deasupra
se vor aşeza la una cărora tronează soarele, şi un
din măsuţele pe care panou cu imaginile
se află o floare de reprezentative pentru poeziile
lotus. şi cântecele reproduse în
timpul activităţii.
-caută imagini: PROIECT DIDACTIC
martie - ghiocel, Evaluare
mărţişor, felicitare de frontală şi
8 martie. individua- Mihaela Rizescu, Tg Mureş
-rup şi lipesc lă
bucăţele de hârtie Grupa: pregătitoare
glasată galbenă în
conturul desenat pe Categoria de activitate: Activitate integrată
foaia de lucru; Tema activităţii: ,,Ce ştim despre păsările călătoare”
-realizează prin Mijloc de realizare: joc-concurs
tehnica origami Tipul activităţii: consolidare
floarea, tulpina, şi
frunza lalelei.
Scopul activităţii:
-mototolesc hârtie Trezirea sentimentelor de dragoste pentru păsări, pentru foloasele pe
creponată roz şi care acestea le aduc naturii, precum şi ocrotire a lor; consolidarea cunoştinţelor
verde şi le lipesc pe despre păsările călătoare; formarea deprinderi de exprimare corectă, fluentă şi
crenguţe; coerentă în propoziţii şi fraze; dezvoltarea operaţiilor gândirii, analiza, sinteza,
-se gândesc la poezii
şi cântece de generalizarea; cultivarea interesului şi plăcerii pentru învăţarea prin cooperare.
primăvară; Obiectivele operaţionale:
-redau imaginea a) cognitive-informaţionale:
pădurii în anotimpul - să adreseze întrebări colegilor din celelalte grupe (echipe).
primăvara; - să realizeze un ciorchine simplu;
-caută jetoanele
cerute. - să încercuiască litera cu care începe cuvântul dat;
- să despartă cuvintele în silabe stabilind numărul acestora.
Evaluare - să scrie cifra care arată câte silabe are cuvântul;
formativă - să rezolve sarcinile de lucru cooperând în grup;
- să elaboreze sarcinile de lucru cooperând în grup;
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 87 88 Capitolul II
- să examineze lucrările (tablourile) făcând observaţii şi comentarii în calitate de mai frumos, iar Primăvara verbal
vizitatori şi critici; mulţumită, va trebui să ne
- să reexamineze produsul realizat (fiecare grupă) pe baza comentariilor critice împărţim în două echipe,
din timpul turului galeriei aducând corecţiile necesare. după ecusoanele pe care le
b) psiho-motorii: aveţi în piept.
- să folosească corect materialele puse la dispoziţie pentru realizarea sarcinilor. Explicarea -echipa berzelor şi echipa
jocului rândunicilor. Explicaţia
c) afective: -Voi trebuie să fiţi foarte
- să-şi exprime emoţiile şi sentimentele faţă de păsările călătoare, de ocrotire şi atenţi la cerinţele mele! Pe
bunăstare a lor; rând câte un copil din fiecare
- să coopereze cu coechipierii pentru rezolvarea fiecărei sarcini; echipă va fi invitat de către
Strategii didactice: Primăvară să extragă din
Metode şi procedee: Explicaţia, expunerea, exerciţiul, conversaţia, interviul de coşuleţ un plic. care va fi
grup, ciorchinele, învăţarea prin cooperare, trierea aserţiunilor, turul galeriei. citit de către mine şi apoi
Material didactic folosit: Panou pentru evidenţa bulinelor primite; siluete- echipa respectivă va rezolva
jetoane cu păsări, copaci, cuiburi, alte elemente pentru realizarea tablourilor; sarcina aşa cum i se cere.
ecusoane cu păsări călătoare, cariocă, lipici, un copil îmbrăcat în zâna Cei care rezolvă corect fără
să greşească vor fi aplaudaţi
Primăvară, coşuleţ, plicuri numerotate.
şi recompensaţi cu câte o
Durata: 35-40 minute. bulină roşie la tablă.
Material bibliografic: Va ieşi câştigătoare echipa
„Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii”. care acumulează cele mai
Viorica Preda, „Grădiniţa altfel-scrisori metodice”, Ed. Integral, Bucureşti, buline.
2003. Desfăşurarea Ghicitorile
„Metode interactive de grup” - Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, jocului-concurs Un copil de la echipa
Mihaela Fulga . berzelor va extrage plicul Interviul de Verificare
nr.1 şi voi citi cerinţele: grup orală,
Scenariul didactic Fiecare echipă va formula o recompensă
ghicitoare despre o pasăre (bulină)
Evenimentul
Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare călătoare, pe care o va
didactic
adresa echipei adversă.
Momentul Se pregăteşte sala de grupă
Dacă s-a realizat corect
organizatoric şi materialul necesar pentru
sarcina, echipa va primi
buna desfăşurare a
bulina roşie.
activităţii.
Ciorchinele cu abordare
Captarea Introducerea în activitate se (Zâna interdisciplinară.
atenţiei va realiza prin elementul Primăvară) Un copil de la echipa
surpriză „primăvara”, având surpriza rândunelelor v-a extrage Pe echipe -
cu ea un coşuleţ în care se plicul cu nr. 2 şi voi citi Ciorchine verificare orală
află mai multe plicuri cerinţele: simplu recompensă
numerotate, stimulente şi un Fiecare echipă va realiza un (bulină)
plic cu sarcinile concursului. ciorchine, pornind de la şi individual -
Anunţarea Astăzi, ne vom întrece pe Expunerea ecusonul pe care-l au în verificare
jocului şi două echipe „Ce ştim despre piept. Conversaţia, scrisă
enunţarea păsările călătoare”- cu Exerciţiul joc se va realiza exerciţiul scris recompensă
obiectivelor scopul de a-i arăta zânei Ecusoane oral la tablă. (bulină)
Primăvară câte lucruri ştim. Voi cere copiilor din echipa
Pentru ca jocul nostru să fie Instructajul berzelor să spună la ce se
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 89 90 Capitolul II
gândesc când le spun barză. mai original, folosind
În acest timp eu scriu pe imaginile date.
tablă Barză şi îl încercuiesc. -Se expun tablourile
De jur, împrejur trasez săgeţi formând astfel, o galerie
şi scriu cuvintele pe care le expoziţională.
spun copii. -La semnalul educatoarei,
La fel procedez şi cu echipa grupurile de copii (vizitatori
rândunelelor. Voi ruga apoi şi critici) trec pe la fiecare
echipele să-şi aleagă un exponat, observă,
reprezentant care v-a lucra la comentează critic şi fac
tablă. Copiii desemnaţi vor notiţe pe margine (elemente
încercui litera care arată cu care au fost omise din
ce sunet începe cuvântul tabou).
....(un cuvânt din cele Încheierea -Grupurile se întorc la Conversaţia de Stimulente
enumerate de copii), v-a activităţii locurile iniţiale îşi încheiere morale şi
despărţi cuvântul în silabe şi reexaminează produsul şi materiale
v-a scrie lângă cuvânt cifra Observaţia aduc completări. (ecusoane).
care arată câte silabe are cel sistematică În încheierea concursului se
cuvânt. Instructajul verificare, face corespondenţa
Trierea aserţiunilor verbal recompensă bulinelor. Echipa care a
Voi chema un copil de la (bulină). acumulat mai multe buline
echipa berzelor să extragă Trierea va fi declarată câştigătoare -
plicul cu nr.3 şi eu citesc aserţiunilor se aplaudă şi va fi stimulată
cerinţele: Priviţi imaginile Exerciţiul scris moral de către Zâna
care reprezintă comporta- Primăvară, care înmânează
mentul copiilor faţă de diplome echipelor şi le
păsări. În pătrăţelele din mulţumeşte copiilor pentru
dreptul lor coloraţi: strădania lor. Voi face
Bulină verde pentru aprecieri colective şi
imaginile care reprezintă individuale asupra modului
comportamente cu care eşti de participare la joc şi drept
de acord - aşa da! răsplată voi lăsa copiilor
Bulină galbenă pentru ecusoanele care le-au purtat
imaginile care reprezintă în timpul jocului.
comportamentele cu care - Vor ieşi din clasă
uneori eşti de acord, alteori interpretând un cântec
nu eşti de acord! despre păsări.
 Bulină roşie pentru
imaginile care reprezintă
comportamente cu care nu
eşti de acord - aşa nu! Instructajul Pe echipe,
Turul galeriei verbal, verificare,
Voi chema un copil de la Exerciţiul analiza
echipa rândunelelor să practic produselor,
extragă plicul cu nr. 4 şi eu Turul galeriei recompensare
citesc cerinţele:
-Fiecare grupă are ca sarcină
realizarea unui tablou, cât
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 91 92 Capitolul II
PROIECT DIDACTIC Desfăşurarea Evaluare
Evenimentul
Conţinutul ştiinţific activităţii (instrumente şi
Marinela Costache, Grădiniţa ”Nicolae Romanescu”, Craiova didactic
Strategii didactice indicatori)
didactic
Grupa: mijlocie 2.Reactualizarea Jocul „Schimbă Explicaţia: Jumătate dintre
Categoria activităţii: Activitate integrată cunoştinţelor obiectul” Am găsit o lada cu copii iau câte o
Forma de realizare: Joc didactic Prezentarea „comori” (jucării şi jucărie, iar ceilalţi
Tema activităţii: “Căutătorii de comori” obiectului prin pietricele colorate). câte o pietricică.
Tipul de activitate: consolidare enunţuri scurte Fiecare copil îşi va Copiii formează
Scopul activităţii: partenerului de joc. lua o comoară- perechi. Cele două
- consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre obiectele din jurul jucării sau coloane formează
nostru (denumire, structura, caracteristici, funcţionalitate, valoare pietricele. Fiecare două cercuri
copil cu jucărie concentrice. Copiii
estetică şi sentimentală);
prinde de mână un cu jucării în
- exersarea inteligenţelor multiple; copil cu pietricică. interior, cei cu
- educarea spiritului de observaţie, a interesului pentru joc şi lumea Din cele două pietricele în
înconjurătoare. coloane, prin exterior.
Obiective operaţionale: prinderea
- să denumească materialele / obiectele cu care acţionează; capetelor, se
- să prezinte un obiect / grup de obiecte într-un mod creativ, misterios; formează două
- să formuleze enunţuri (întrebări / răspunsuri); cercuri
- să manifeste orientare în spaţiu, comunicativitate, curiozitate, spirit de concentrice- cei cu
observaţie, spirit creativ. jucării în interior,
iar cei cu pietricele
Reguli ale jocului: Copiii organizaţi în grupuri de prezentare urmează pe rând
în exterior. La Se explică jocul, se
indicaţiile de deplasare către locul misterios; prezintă ambianţa pregătită, apoi semnalul „schimbă exersează pentru
interacţionează cu celelalte grupuri. La prezentarea locului misterios participă perechea” copiii înţelegere. Fiecare
toţi copiii din grupul-gazdă. din interior se copil formează o
Elemente de joc: suspansul, deplasarea, indicaţiile de orientare în spaţiu. deplasează la propoziţie simplă
Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, „călătoria misterioasă”, dreapta. /dezvoltată despre
„schimbă perechea”. Lucrul în perechi: jucăria primită,
Material didactic: jucării, obiecte diverse, pietricele colorate, truse de copiii din interior apoi joacă
construcţie, accesorii pentru jocul la „Căsuţa poveştilor”, jucăria preferată de formulează o „pietricica”.
acasă. propoziţie simplă
/dezvoltată pe care
Durată: 20-25’
o comunică
Material bibliografic: partenerului, apoi
1) ,,Metode interactive de grup-ghid metodic”, Silvia Breben, Elena trebuie să
Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Ed. Arves, Craiova, 2006. ghicească în ce
2) ,,Activităţi bazate pe inteligenţe multiple,” vol. I, II, III, Breben S., mână a ascuns
Gongea E., Ruiu G., Ed. Reprograph, Craiova. perechea pietricica.
Desfăşurarea Evaluare La comanda
Evenimentul „Schimbă perechea
Conţinutul ştiinţific activităţii (instrumente şi
didactic şi dă obiectul mai
Strategii didactice indicatori)
1.Organizare, Material didactic Amenajarea Observarea departe”. Fiecare
pregătire zonelor în care vor comportamentului copil dă obiectul
acţiona copiii: vecinului în sensul
mobilier, material deplasării şi jocul
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 93 94 Capitolul II
Desfăşurarea Evaluare Desfăşurarea Evaluare
Evenimentul Evenimentul
Conţinutul ştiinţific activităţii (instrumente şi Conţinutul ştiinţific activităţii (instrumente şi
didactic didactic
Strategii didactice indicatori) Strategii didactice indicatori)
se repetă până când „Jocul de rol”: respectiv se va
primul copil din Apoi copiii desfac Copiii se integra în cadrul pe
interior ajunge să cercurile costumează cu care-l prezintă şi va
facă pereche cu - copiii care au materialele puse la împărtăşi celorlalţi
primul copil din pietricele spun îndemână (un experienţele trăite.
exterior. Evaluare. culoarea şi le şorţuleţ, o scufiţă, Fiecare copil va
depozitează într-o o baghetă, o interveni
casetă; basma, o coroniţă), propunând locul
- jucăriile sunt puse apoi îi întreabă pe misterios în care îi
în lada pentru copiii din celelalte place să se joace.
comori. grupuri de cine le Copiii se
Se apreciază aduce aminte şi ce costumează,
dinamismul, alte obiecte au mai mimează câteva
interacţiunea, întâlnit în poveşti. gesturi pentru a
originalitatea - Biblioteca: reprezenta
răspunsurilor. Expoziţia de personajul, ceilalţi
3. Anunţarea Tema activităţii Expunerea: Observarea personaje îndrăgite. răspund la
temei şi a Obiectivele Astăzi ne vom juca comportamentului Fiecare copil din întrebări,
obiectivelor activităţii de-a căutătorii de Se vor constitui 3 grupul-gazdă spune interacţionează cu
comori. grupuri a câte 6 povestea / istoria grupul-gazdă.
Fiecare copil are copii. jucăriei sale- de
un ecuson. Toţi ce-i place, cum se Copiii spun
copiii care poartă joacă cu ea, prin ce povestea jucăriei
acelaşi ecuson se întâmplări a trecut. preferate (adusă de
vor grupa. acasă). Ceilalţi
4. Dirijarea Sarcina didactică „Călătoria Fiecare grup are un enumeră jucăriile
învăţării misterioasă” lider care va dirija preferate.
În activităţile de la un reprezentant al 5.Obţinerea Întrebări/răspunsuri „Călătoria calare Copiii răspund la
ariile de stimulare altui grup spre performanţei pe melc” întrebările „Ce este
vor fi premiate destinaţie. Copiii pornesc prin şi ce faci el?”
lucrări ale copiilor, Indicaţiile de clasă pentru a Copiii descriu
iar acestea vor orientare până la descoperi comori jucăria aleasă,
deveni puncte de locul misterios pot ascunse. Acestea se motivând alegerea
atracţie în călătoria fi, spre exemplu: fă află în vitrine, în (argumente
misterioasă. 3 paşi la dreapta, cutii, sub scaune. estetice,
- Copiii care au ocoleşte mesele Regula este să funcţionalitate)
lucrat la sectorul albastre, etc. cerceteze cu grijă,
„Construcţii” vor Aici intervine să meargă cu paşi
prezenta realizările grupul care a lucrat mici şi să aleagă
lor enumerând dimineaţa la comoara cu care se
obiectele realizate, domeniul respectiv, poate juca mai
analizând structura, prezentând frumos.
caracteristicile realizările şi 6. Evaluarea Reluarea Copiii pun pe o
elementelor. atracţiile locului activităţii obiectivelor. etajeră jucăriile
- Grupul de la misterios. Grupul Aprecieri /obiectele aduse din
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 95 96 Capitolul II
Desfăşurarea Evaluare Stimularea reflecţiei, interogaţia, dezvoltarea gândirii critice la elevi
Evenimentul
Conţinutul ştiinţific activităţii (instrumente şi (copii) reprezintă modalităţi reale de educare a valorilor democratice.
didactic
Strategii didactice indicatori) Paradigma pedagogică a unei educaţii pentru valori se poate realiza prin
stimulative asupra călătorie. contextualitatea pe baza principiului aici şi acum.
desfăşurării Stimularea Credibilitatea unei persoane sau a unei instituţii poate crea acelaşi etos
focului, Observarea comunicativ care reprezintă condiţie, sine qua non a transmiterii şi respectării
interacţiunea între comportamentului
valorilor.
copii, valoarea
ideilor. Din această perspectivă, pledoaria pentru necesitatea accesibilizării ideii
de valori la nivel de înţelegere şi manifestare a copilului preşcolar prin strategii
specifice, se impune cu necesitate.
7. Încheierea Jocul „De-a Copilul preşcolar va fi cetăţeanul de mâine, iar asimilarea valorii la
activităţii comorile” îl vom standardele societăţii postmoderniste va conduce la realizarea dezideratelor
relua când ne vom Educaţiei Durabile.
juca pe-afara sau Experienţele pedagogice care pledează pentru argumentarea idei că
vom merge în parc. transmiterea valorii se poate realiza la vârsta preşcolară vor fi sintetic
Totul e să ştii să prezentate.
găseşti comori. Concepute, proiectate şi derulate pe structura „METODEI
PROIECTELOR”  temele „EUROSURPRIZE”, „UE”  valori”,
ACCESIBILIZAREA IDEII DE VALORI EUROPENE LA VÂRSTA „PRIETENIE”, „CODUL PREŞCOLARULUI”, „CODUL ECO”, „EURO
PREŞCOLARĂ GARDA ECO”, „DREPTULUI COPILULUI” au contribuit la realizarea
obiectivelor educaţiei pentru valori europene.
Maria Tuturugă, Grădiniţa nr.37, ,,Dumbrava Minunată”, Craiova
Complementar strategiilor tradiţionale de asimilare, aprofundare, exersare
Una din funcţiile pe care şcoala, ca instituţie, ce răspunde nevoii de şi evaluare a cunoştinţelor şi capacităţilor, am utilizat metode active de învăţare,
educaţie, este aceea de integrare într-un sistem de valori sociale. contextualizând sistemul de valori şi exersându-l.
Dezideratul educaţiei universale mai poate fi conceput în afara unei Conceput pe metoda proiectelor, demersul didactic derulat pe o perioadă
dimensiuni etice, morale a şcolii şi educaţiei. Nevoia de etică se leagă de de două săptămâni cuprinde două miniproiecte: „EUROSUPRIZE” şi
victoria mondială a economiei de piaţă, bazată pe rentabilitatea economică, pe „VALORI EU”.
concurenţă şi competiţie. Accesibilizarea informaţiilor, înţelegerea valorilor şi exersarea
O mişcare puternică care reclamă promovarea eticii vine dinspre ştiinţa competenţelor de transmitere a mesajelor s-a produs pe un teren pregătit 
mediului ECOLOGIA. derularea altor proiecte ce au anticipat prin informaţiile asimilate:
De aceea, sistemul şcolar trebuie să-şi afişeze valorile de referinţă în „PRIETENIE”, „CODUL ECO”, „CODUL PREŞCOLARULUI”, compre-
această direcţie, definite clar din punct de vedere social şi pedagogic. Elaborarea hensiunea mesajului.
unei pedagogii moderne, bazate pe subiect (copil) activă şi responsabilizată în Determinarea implicării active a copiilor şi motivarea pentru a afla cât
acelaşi timp va permite specializarea cu deschidere spre ceilalţi. mai multe informaţii s-a produs prin declanşarea concursului
Educaţia în spiritul drepturile omului, ale copilului trebuie să constituie „EUROPARLAMENTULCOPIILOR”.
puncte de referinţă fără de care este greu de conceput educaţia etică în sistemul Spiritul de competiţie promovat de U.E. s-a concretizat la nivelul
şcolar. demersului nostru prin angajarea părinţilor, ca furnizor de informaţie pentru
Adeziunea la valori a viitorului cetăţean care va trăi în societatea copii, şi prin atribuirea recompensele pentru copii activi (steluţe galbene).
pluralistă se va produce şi în măsura în care curriculumul va promova valorile Modul de monitorizare a implicării în vederea decernării
educative ale conţinuturile: EUROPARLAMENTĂRILOR s-a realizat pe baza unui ghid.
Educaţia pentru valori nu se face prin discurs pedagogic, ea trebuie să se 1. informaţii prezentate de copii despre organismele U.E. şi ţările U. E;:
reflecte în relaţia din comunitatea şcolară şi socială prin dimensiuni şi exemple  „Reportaj”; „Ştirea zilei”; „Reporteri prin Europa”
concrete de respect, toleranţă, viaţă democratică, de responsabilitate.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 97
2.  rezolvarea sarcinilor în activităţile de tip integrat bazate pe metode
interactive:
 „Ciorchinele U.E.”;
 „Piramida, valori U.E”;
 „Blazonul U.E”;
 „Explozia stelară”
 ,, Trenul U.E.” joc interactiv.
3.  analiza portofoliului copiilor:
 „Interviu + Turul galeriilor”.
Pentru eficienţa şi eficacitatea demersului s-au stabilit strategii, astfel
încât obiectivele dorite să fie realizate. Proiectul a pornit de la evenimentul
foarte mult mediatizat  primirea „ROMÂNIEI” în Uniunea Europeană.
Elementele de provocare, de stimulare a curiozităţii epistemice leau
constituit însemnele UE, afişate, vizualizate le Centrul tematic: steagul U.E,
Harta ţărilor U.E, moneda EURO.
Pentru a argumenta afirmaţia că metodele interactive şi procedeele
utilizate şi amintite în ghidul de monitorizare au condus la implicare deosebită a
copiilor în a culege, transmite informaţii, în a le exersa în contexte diferite,
portofoliul individual şi colectiv justifică valorizarea acestor idei.
Exemplificarea secvenţelor didactice cu particularizarea fiecărei metode
constituie alternative de bună practică.
Astfel „Reportajul  „Reporter prin Europa” având ca obiectiv expunerea
unor informaţii privind Uniunea Europeană, privind ţările ce o compun.
Materiale utilizate: microfon (poate fi microfon jucărie sau reportofon),
informaţii despre ţările U.E sau U.E, însemne, suveniruri, imagini, steaguri,
monede.
Demers: (În fiecare zi se prezintă 23 reportaje)
Educatoarea este reporter la primele relatări (reportaje);
Fiecare copil care a adus la centrul tematic imagini, suveniruri, steag,
monede specifice ţării pe care a ales s-o prezinte este călătorul care, într-o
excursie imaginară, a adunat aceste date.
Întrebări de genul:
„Cum se numeşte ţara vizitată?”
„ Ce culori are steagul ei?”
„ Ce suveniruri ai adus?”
„ Îi cunoşti capitala?”
„ Cum sunt francezii, …?”
„ Care este mâncarea specifică?”
„Ce ai aflat despre copii ţării X ….?”
Copilul cu abilităţi de comunicare este desemnat reporter. Educatoarea
notează pe flipchart copilul, ţara prezentată cu însemnele şi elementele
specifice.
98 Capitolul II
De reţinut: Pentru ca informaţiile să fie uşor relatate copii trebuie ajutaţi
de părinţi pentru a-şi pregăti portofoliul reportajului (informaţii, imagine,
obiecte).
Copiii care nu au fost ajutaţi de părinţi să-şi pregătească un portofoliu, li
s-a oferit posibilitatea să relateze o informaţie asimilată în timp în cadrul
secvenţei „Ştirea zilei”.
Formularea „Am aflat că ….”, copilul transmite o ştire, relatează un aspect
care l-a impresionat foarte mult (poate fi preluat din reportajele colegilor).
Când s-a acumulat informaţie suficientă, în sistem concentric,
cunoştinţele au fost exersate în activităţi bazate pe acţiune interrelaţională,
reprezentare grafică.
De exemplu: „Ciorchine, Ţări U.E”.
Etape: Acţional: Se aşează în mijloc un cerc albastru pe care este scris
„Ţări U.E”, în jur se aşează cercuri cu steagurile ţărilor UE (pe cerculeţ este
scris şi numele ţării)
„Reprezentare grafică” 
I. Activitate individuală: Fiecare copil îşi realizează propriu ciorchine cu
4,5,6 ţări (steaguri, nume).
II. Se formează perechi şi fiecare copil îşi completează ciorchinele cu
elementele partenerului.
De reţinut: După ce fiecare pereche şi-a realizat un ciorchine mai extins
decât cel iniţial, educatoarea reprezintă grafic un ciorchine cu informaţiile
furnizate de fiecare grup în parte, astfel încât paleta (ciorchinele final să
cuprindă toate ţările membre ale U.E (25+ ultimele 2 (România şi Bulgaria).
Pe acest ciorchine se pot purta discuţii care au ca obiectiv fixarea
informaţiilor despre ţări, valorile tradiţionale pe care le promovează poporul
respectiv.
Fixarea cunoştinţelor asimilate şi furnizate prin mijloace alternative s-a
realizat prin metoda „EXPLOZIE STELARĂ”:
Tema: „Ce ştim despre Uniunea Europeană”
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 99 100 Capitolul II
Material: 5 steluţe, fiecare având scrisă una dintre întrebările: Material: 6 plăcuţe cu valori (etichete) cu un simbol al valorii şi cuvântul
1. Ce?; respectiv flipchart+cariocă.
2. Când?;
3. Cine?;
4. Unde?;
5. De ce?
1 steluţă în centru cu eticheta
U.E.; 5 săgeţi  steaguri, monede,
imagini, etichete cu valorile U.E.
Demers:
I. Educatoarea adresează întrebări
copiilor poziţionaţi câte unul lângă una
dintre steluţe. Demers: I. Se exersează acţional la Sectorul „Bibliotecă”.
Exemplu: 1. Ce însemne ale UE cunoşti? Un grup de 6 copii, fiecare descifrează propria etichetă (plăcuţă) şi apoi
Ce valori au ţările din U.E? aşează plăcuţa încât cele 6 plăcuţe (ca într-un puzzle) să formeze o piramidă.
Copilul de lângă steluţa cu întrebarea „Ce?” alege din materialele puse la Educatoarea ajută copiii să descifreze fiecare inscripţie (cuvânt ce
elementele care constituie răspuns la întrebarea care i-a fost adresată. numeşte o valoare) şi discută cu copiii pentru înţelegerea importanţei respectării
II. Educatoarea împarte clasa în grupuri de câte patru copii, fiecare grup acestor valori.
adresează întrebările unui singur copil poziţionat lângă una dintre steluţe. II. Pentru fixare şi vizualizare se realizează o piramidă a valorilor UE pe
Exemple de întrebări: flipchart (de către educatoare).
III. Copiii reprezintă grafic pe fişă individuală proprie piramidă a
valorilor U.E.
Obiectivele proiectului au putut fi realizate prin folosirea metodei
„Blazonul UE”.
În prima fază s-a constituit un Blazon ca o reconstituire de imagini
Când a intrat România în U.E? Unde este capitala U.E? (puzzle) cu elementele constitutive ale unui blazon. Se discută în grup
Când putem merge în alte ţări fără paşaport? Unde merg parlamentarii educatoarecopii.
europeni să-şi spună ideile?

Cine a avut ideea înfiinţării U.E.? De ce este bine să fim în U.E?

Cine a ajutat România să intre în U.E? De ce am intrat mai târziu?
De ce steagul UE are 12 steluţe?
De reţinut: La început educatoarea ajută copiii să-şi formuleze întrebările
Faza a II-a: se realizează un blazon pe flipchart (copiii enunţă elementele
şi răspunsurile. Jocul se reia, schimbând rolurile. Sunt evidenţiaţi copiii care au
şi educatoarea scrie şi desenează).
adresat întrebări interesante şi cei care au dat răspunsuri corecte.
Faza a III-a: realizarea de către copii a blazonului propriu (elemente
Recompense  steluţe.
desenate sau scriere - copiere a elementelor constitutive ale blazonului).
Pentru accesibilizarea ideii de valori U.E. complementar temelor de
De reţinut: Este indicat să se realizeze Blazoane în grup pe baza cărora
discuţie, am utilizat cu succes metoda „Piramida”.
se poartă discuţii în cerc.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 101
Stimularea implicării copiilor în a participa activ s-a realizat prin
recompensarea cu steluţe.
Anunţarea concursului „Vreau să fiu EUROPARLAMENTAR UE” de la
debutul proiectului a creat o atmosferă motivantă, spiritul de competiţie
manifestându-se permanent.
Desemnarea candidaţilor (copii  europarlamentari) s-a realizat prin
exerciţii democratic. Fiecare copil a numit un coleg justificând alegerea potrivit
criteriilor enunţate.
Dintre cei 10 copii desemnaţi candidaţii câştigă doar cinci care au
cumulat cele mai multe steluţe.
Pentru departajare se analizează portofoliile individuale ale proiectului
(informaţii, desene, blazon, ciorchine) şi răspunsurile la „Interviu”.
Întrebări: Ce vei face ca EUROPARLAMENTAR?
Ce vei spune despre România şi copiii din România?
Analiza portofoliilor se realizează folosind metoda „Turul Galeriilor”.
Expuse vizibil, produsele fiecărui copil candidat sunt evaluate de colegi şi
notate cu steluţe.
Pe flipchart se notează rezultatele şi se desemnează câştigătorii.
Valorile pe care UE le promovează privind problematica mediului, au fost
accesibilizate prin derularea proiectelor programului ECOŞCOALA.
Dreptul de a circula se câştigă respectând reguli, cooperarea, ajutorul,
respectul fiind repere general valabile pentru cetăţenii europeni.
Bibliografie:
„Metode interactive de grup”, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta
Ruicu, Mihaela Fulga, Editura Arves.
„Şcoala şi educaţia pentru toţi”, Traian Vrăşmaş, Ed. Bucureşti 2004.
CREATIVITATEA EDUCATOAREI
condiţie pentru sporirea eficienţei demersului didactic
Carmen Şerban, Grădiniţa „N. Romanescu” Craiova
În întreaga sa manifestare copilul este împins de dorinţa cunoaşterii, a
descoperirii, iar curiozitatea spontană a lui, manifestată prin întrebările ”de
ce?”, ”cum?”, ”cine?”, ”ce se întâmplă?” constituie întotdeauna un prilej de
a-l pune pe acesta să răspundă singur la întrebări, printr-un demers didactic
euristic, problematizant, activ şi acţional, în care creativitatea educatoarei îşi
spune din plin cuvântul.
Un astfel de demers îl constituie activităţile integrate în care graniţele
rigide dintre activităţi se şterg, iar copiii sunt supuşi unor experienţe de învăţare
complexe care le dezvoltă interesul pentru dobândirea cunoştinţelor.
În cadrul proiectului ”Alimentele şi sănătatea”, am desfăşurat
activitatea integrată ,,Ce, cât şi cum mâncăm pentru a fi sănătoşi?”, în care s-au
102 Capitolul II
îmbinat mai multe forme de realizare: întâlnire cu un medic nutriţionist,
convorbire, observare, joc acţional de sortare, clasificare, recitare poezii,
interpretare cântece, teatru.
Ca obiective generale am urmărit:
– cunoaşterea de către copii a celor mai importante alimente necesare
menţinerii sănătăţii, precum şi a principalelor reguli de păstrare,
preparare şi consummare a acestora;
– dezvoltarea spiritului de observaţie şi a atenţiei involuntare;
– formarea deprinderii de a selecta atent alimentele consumate;
– cultivarea interesului pentru respectarea regulilor de igienă.
Activitatea s-a desfăşurat iniţial sub forma unei convorbiri între medic şi
copii, cu întrebări adresate de ambele părţi. În acest mod s-au clarificat aspecte
privind importanţa alimentaţiei pentru om, tipul alimentaţiei la copiii
preşcolari, alimentele de bază, derivatele acestora, alimente permise şi interzise
copiilor, influenţa alimentelor procesate industrial asupra sănătăţii, rolul
vitaminelor şi mineralelor în menţinerea vieţii, norme de igienă alimentară şi
necesitatea respectării stricte a acestora.
Se prezintă apoi schema aparatului digestiv, iar copiii observă drumul
parcurs de alimente până se transformă în substanţe nutritive pentru organism.
Se desfăşoară activitate pe grupuri: sortarea jetoanelor cu imagini ale
alimentelor de bază şi derivatele acestora, clasificarea derivatelor conform
materiei prime, numărarea produselor şi asocierea cifrelor corespunzătoare.
Sub îndrumarea medicului imaginile selectate sunt ordonate într-o
”piramidă a alimentelor” şi astfel se stabileşte locul pe care fiecare aliment îl
ocupă într-o alimentaţie raţională.
Prin propoziţii eliptice se face evaluarea normelor de igienă a
alimentaţiei: păstrarea, prepararea şi consumarea alimentelor.
Copiii recită poezii şi cântă despre alimentele preferate şi momentele
servirii mesei.
Momentul surpriză al activităţii îl constituie sceneta ”Disputa
alimentelor” – creaţie proprie- prezentată de către educatoare în colaborare cu
mame ale copiilor, acesta fiind desfăşurată interactiv cu participarea medicului
şi a copiilor.
În acest mod am constatat că preşcolarii au reţinut foarte uşor diverse
aspecte privind alimentaţia raţională. Momentul întâlnirii cu medicul a adus
activităţii mai multă rigoare ştiinţifică şi de asemenea a stârnit interesul şi
curiozitatea copiilor. Medicul a fost alături de copii într-o altă ipostază, aceea de
sfătuitor, de colaborator, partener de joc, ceea ce în mod cert a dus la o
îmbunătăţire a relaţiei copil-medic, ştiut fiind faptul că mulţi copii se tem de
medic. De asemenea poeziile şi cântecele au creat momente artistice care au
adus buna dispoziţe în rândul copiilor, iar teatrul, prin costumaţia adecvată şi
replicile amuzante, a stârnit în egală măsură curiozitatea şi hazul copiilor,
rămânând pentru ei un moment de neuitat.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 103 104 Capitolul II
Activităţile integrate înlătură rutina şi fac posibilă asimilarea rapidă şi Prăjitura:
fără eforturi a noi cunoştinţe de către copii, însă este important ca educatoarea — Cum, un copil gras nu este frumos ? Ce vrei să spui? Lămureşte-mă!
să realizeze un bun scenariu al acestora în care îşi manifestă din plin
creativitatea. Medicul:
Disputa alimentelor — Este frumos, dar nu este sănătos, mai târziu va fi un adult obez măcinat de
Personaje :  Medicul multe boli!
 Prăjitura Prăjitura (mirată):
 Zâna sucurilor — Eu aşa credeam, că oamenii graşi sunt cei mai frumoşi şi mai sănătoşi! Ştiţi
 Mărul cum se spune „gras şi frumos”. Acum am‚ înţeles. Copii, să mâncaţi şi prăjituri,
În sala de grupă medicul discută cu copiii despre alimente, rolul lor în dar nu prea multe şi numai după ce-aţi mâncat supa şi friptura. Prăjiturile sunt
menţinerea vieţii, reguli de igienă a alimentelor, vitamine şi minerale conţinute pentru desert. Aţi înţeles? Aşa să faceţi!
de alimente. Copiii:……………
Intră „Prăjitura”, „Zâna Sucurilor” şi „Mărul” – purtând o costumaţie Zâna Sucurilor:
adecvată – interpretate de către educatoare sau mame ale copiilor. — Dragă Prăjitură, dă-mi şi mie voie să vorbesc cu copiii!
Prăjitura: Prăjitura:
— Bună ziua, dragi copii! Am aflat că azi aveţi o întâlnire importantă în care — Bine, te rog, poate eşti tu mai convingătoare.
discutaţi despre noi. Iată am venit aici să ne vedeţi cât de frumoase suntem şi Zâna Sucurilor:
mai ales să vă reamintim cât de gustoase suntem. Ne recunoaşteţi ? Cine suntem — Copii, după ce aţi mâncat prăjituri, care oricum sunt cam greţoase, eu, sucul,
noi ? Eu cine sunt ? (Se aşteaptă răspunsul copiilor) sunt cel mai bun pentru voi! Sunt rece şi acidulat şi vă răcoresc imediat. Dacă
Sucul: beţi sucuri multe şi de toate felurile, veţi fi mereu veseli şi binedispuşi. Ce
— Dar eu, cine sunt ?...eu sunt Zâna Sucurilor. ziceţi, ne împrietenim ?
Mărul: Copiii:……………
— Şi eu ? Zâna Sucurilor:
(copiii recunosc personajele după costumaţie şi ecusonul de pe piept) — Voi la grădiniţă beţi suc?
Prăjitura: Copiii:
— Văd că ne-aţi recunoscut, dar ştiţi voi ce gust avem ? — Bem suc după ce mâncam, uneori nu în fiecare zi, un pahar,
Copiii: Zâna Sucurilor:
— Dulce, acrişor…… — Aşa de puţin ? Eu credeam că beţi în fiecare zi câte o sticlă ! Vai, ce păcat ...
Prăjitura: Medicul:
— Dar din ce sunt făcută ştiţi ? — Nu este niciun păcat ! Voi, sucurile sunteţi bune răcoritoare, dar copiii nu au
Copiii:………………………… voie sa bea prea multe sucuri. Dacă sucul este prea rece, îi doare gâtul, dacă
Prăjitura: beau înainte de masă nu mai au poftă de mâncare, îi doare stomacul, în plus
— Priviţi, aici jos am un pandişpan făcut din făină, zahăr şi ouă, apoi un rând de sucurile conţin multe substanţe chimice, conservanţi care nu fac bine
cremă de ciocolată, vedeţi numai bunătăţi. Vai ce poftă îmi fac! Mai sus iarăşi organismului. Copii, puteţi să beţi sucuri, dar mai rar, nu zilnic şi nu în cantităţi
am pandişpan, cremă şi deasupra frişcă, multă frişcă! Mai am şi un moţ din mari. Cel mai bine este ca mamele voastre să vă prepare sucuri naturale din
dulceaţă şi ciocolată. Vedeţi ce frumoasă sunt! Iar gustoasă… o minune! Dacă fructe, nectar, compoturi, fără conservanţi şi cu zahăr cât mai puţin.
mâncaţi prăjituri multe, veţi creşte mari, aşa ca mine! Zâna Sucurilor:
Medicul: — Mai rar, mai rar ... tot mereu aud recomandarea aceasta! Eu aş fi vrut copii,
— Stimată „Prăjitura”, noi toţi ştim că sunteţi bune şi gustoase, dar copiii nu să beţi mult suc, în fiecare zi. Dar... ce să fac ? Acum chiar îmi vine, să plâng...
trebuie să abuzeze, adică să mănânce prea multe prăjituri. Mărul:
— Copii, prăjiturile conţin zahăr, ouă în cantităţi mari şi dacă mâncaţi prea mult — Copii, vreau să vă spun şi eu ceva!
vă puteţi îmbolnăvi. Prea multe prăjituri vă fac să fiţi graşi şi un copil gras nu Zâna Sucurilor:
este totdeauna sănătos! Se spune că un copil grăsuţ, va fi un adult obez. — Pleacă tu, că eşti prea acru!
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 105 106 Capitolul II
Prăjitura: Obiective cadru: - dezvoltarea capacităţii de a înţelege mediul înconjurător.
— Şi prea tare! Îi dor dinţii pe copii! -cultivarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin cooperare
Mărul: Obiective de referinţă: -să cunoască unele componente ale lumii
— Copii, eu sunt cel mai bun fruct. Eu sunt regele fructelor! Stau la masa înconjurătoare (animale)
împăraţilor, preşedinţilor, miniştrilor. Pe mine dacă mă mâncaţi nu va - să-şi adapteze propriul comportament la cerinţele grupului.
îmbolnăviţi! Creşteţi mari, sănătoşi şi voinici! Eu am multe vitamine!
Obiective operaţionale:
Prăjitura:
— Parcă noi nu avem! a) cognitive:
Zâna Sucurilor: - să denumească animalele sălbatice din ţara noastră;
— Chiar aşa! - să descrie un animal sălbatic;
Mărul: - să compare două animale sălbatice;
— Da copii! Vitaminele mele vă fac sănătoşi şi puternici. Eu pot fi mâncat şi - să specifice hrana animalelor sălbatice;
crud şi suc şi compot şi plăcintă. Dar cel mai bun sunt crud, cu coajă cu tot! - să numească puii animalelor sălbatice;
Medicul: - să identifice „personajele animale” precizând povestea din care fac parte
— Da copii, mere şi alte fructe este bine să consumaţi zilnic! Se spune că dacă b)motrice:
mănânci un măr pe zi nu te duci la medic, iar dacă mănânci şase mere pe zi nu - să se orienteze corect în spaţiul suprafeţelor de lucru;
mai ai nevoie de stomatolog, nu mai faci carii.
- să utilizeze corect materialul didactic;
Mărul:
— Vedeţi copii că am dreptate! Eu sunt cel mai bun şi cel mai ieftin fruct! La c)afective:
piaţă sunt mere din belşug, dar înainte de a mânca mere trebuie să le spălaţi - să-şi cultive autocontrolul emoţiilor;
bine. Ce părere aveţi? Pot fi prietenul nostru? - să înveţe să aştepte într-o sarcină ce implică aşteptare;
Copiii:…………… Strategia didactică:
Mărul: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, metoda cubului, metoda pătratelor
— Ce bine îmi pare, ce bine îmi pare! Voi fi mereu prietenul copiilor! Am divizate, demonstraţia
câştigat, am câştigat! Mijloacele de învăţământ: planşe cu animale sălbatice, cub (carton, placaj sau
Prăjitura: material plastic) cu latura de 50 cm, pătrate divizate reprezentând un animal.
— Şi noi ? Material bibliografic:
Zâna Sucurilor:
Cerghit, Iona, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Bucureşti, 2006
— Cu noi cum rămâne?
Medicul:
— Şi voi sunteţi prieteni cu copiii, dar este bine să vă întâlniţi mai rar.
Metode
Etapele
Activitatea educatoarei Activitatea copiilor şi
PROIECT DE ACTIVITATE activităţii
procedee
1.Moment Aşez scaunele la măsuţe câte Se aşează pe
Carmen Maria Urcan organizatoric 3-4 (sau mai puţine în funcţie scăunele şi sunt
de câţi copii sunt). cuminţi.
Grupa: mare-pregătitoare Pregătesc materialele
Durata: 35 minute didactice necesare.
Categoria de activitate: Educaţie pentru ştiinţă 2.Captarea Trezirea interesului pentru Ascultă cu atenţie.
atenţiei activitate se va face prin
Tipul activităţii: Cunoaşterea mediului citirea de către educatoare a Ascultă
Tema: „Prietenii pădurii” unei scrisori trimisă de Rilă
Subtema: Animale sălbatice din ţara noastră. Iepurilă.
Mijloc de realizare: convorbire realizată prin metoda cubului.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III
3Anunţarea Astăzi vom învăţa despre
temei animalele sălbatice din ţara
noastră. Activitatea noastră se
va numi „Prietenii pădurii”
Întreb copii cum se numeşte
activitatea.
4.Desfăşura- V-am adus un cub (îl arăt
rea propriu- copiilor şi-l rostogolesc
zisă pentru a vedea că pe fiecare
a activităţii latură scrie ceva), pe care îl
vom folosi astăzi la activitate.
Pe fiecare latură a cubului e
scrisă câte o anumită sarcină,
adică ceea ce trebuie să faceţi
voi. V-am împărţit pe grupe,
asta înseamnă că veţi lucra
împreună câte 3-4. Eu voi
rostogoli cubul (zahărul) şi la
ce sarcină se va opri aceea va
avea de făcut prima grupă.
Împart copiii în I grupă, a II-
a, etc. Por să-şi denumească
grupa (De ex. grupa
iepuraşilor).
Dau cu zarul şi spun primei
grupe ce va avea de făcut (De
ex. grupa iepuraşilor).
Dau cu zarul şi spun primei
grupe ce va avea de făcut (De
ex. pe zar scrie „Numeşte”,
deci ei vor trebui să
numească toţi locuitorii
pădurii sau „descrie” şi ei vor
trebui să descrie un animal
sălbatic ales de educatoare) şi
la fel precizeze şi celorlalte
grupe ce sarcină au.
Întreb pe rând fiecare grupă
dacă a reţinut ce are de făcut.
Le voi cere să se concentreze
şi să se sfătuiască între ei,
apoi să-şi aleagă pe cineva
care să fie şeful, adică să
răspundă pentru ei.
Voi cere să fie atenţi şi să
reţină ce spune fiecare grupă
pentru că la sfârşit vor primi
şi o fişă despre tot ce vor
107 108 Capitolul II
învăţa astăzi.
Le voi lăsa 2-3 minute să se
Răspund: „Prietenii Conversa- concentreze apoi voi cere
pădurii”. ţia unei grupe să-şi spună sarcina
şi să o rezolve, în timp ce
celelalte grupe ascultă şi pot
Explicaţia corecta dacă li se pare că s-a
greşit undeva.
Se apreciază răspunsurile
bune şi se trece la altă grupă
şi la altă sarcină de lucru.
Îi voi supraveghea în Răspund la
permanenţă şi îi voi ajuta întrebări.
acolo unde nu se descurcă.
După ce se vor epuiza toate
sarcinile se vor face o
concluzie.
5.Asigurarea Copii vor fi regrupaţi în Reconstituie
retenţei şi a grupuri de câte 6. Lucrează pătratele divizate şi
Copiii reţin ce Metoda transferului din fiecare grup 5 copii, iar identifică animalele
grupă sunt. cubului unul este observator. Fiecare personaje din
grup va primi câte un pătrat poveşti. Metoda
divizat în mai multe feluri pătratelor
reprezentând o imagine a Povestesc scurte divizate
unui animal personaj din fragmente în care
poveşti. Voi cere copiilor să sunt implicate
Demonstra reconstituie pătratele şi să animalele personaje.
-ţia identifice animalele personaje
din povesti şi să interpreteze
dialogurile dintre ele sau să
povestească un scurt
Spun ce au de făcut fragment. Ex: „Capra cu trei
(de analizat, de iezi”, „Ursul păcălit de
descris etc). vulpe” „Ciubotele ogarului”
etc.
Îşi aleg şeful grupei. Le voi da indicaţii acolo unde
va fi nevoie.
6.Încheierea Despre ce am învăţat astăzi? Despre animalele
activităţii Voi face aprecieri generale şi sălbatice, despre
individuale asupra locuitorii pădurii.
Se sfătuiesc între ei. desfăşurării activităţii.
Şeful grupe Copii vor interpreta cântecul:
răspunde. ”Graiul animalelor”.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 109 110 Capitolul II
PROIECT DIDACTIC Evaluarea,
Evenimente Strategii
Conţinutul ştiinţific instrumente
didactice didactice
Lőrinczi Härtlein Enikő, Grădiniţa nr.3 Sovata şi indicatori
1. Moment Asigurarea
Grupa: mijlocie organizatoric condiţiilor optime
pentru
Activitatea: Cunoaşterea mediului
desfăşurarea
Tema activităţii: Insectele - „Comorile Zânei Primăvara” activităţii:
Tipul activităţii: verificare - consolidare de cunoştinţe - aerisirea sălii de
Forma de realizare: Joc didactic grupă;
Scopul activităţii: - pregătirea
- Exersarea memoriei, dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii în vorbire; materia-lelor
- Consolidarea deprinderii copiilor de a formula propoziţii corecte din punct de didactice;
vedere gramatical; -aranjarea
Obiective operaţionale: scăunelelor în două
- Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, copii vor fi capabili: cercuri concentrice;
-introducere
- Să recunoască o ghicitoare, spusă de educatoare
copiilor în sală de
- Să ghicească după câteva caracteristici şi imagini esenţiale, părţile corpului, grupă;
locul unde se ascund şi dacă este sau nu folositoare insecta; 2.Captarea O realizez prin citirea unei - Expunerea
- Să compare două insecte - asemănări/deosebiri; atenţiei scrisori primită de la Zâna - Conversaţia
-folositoare/dăunătoare. Primăverii, care ne propune -Intuirea
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, tratarea diferenţială, descoperirea, să-i adunăm insectele materialelor
jocul de mişcare şi metoda jocului „Schimbă perechea” pierdute în drum spre noi.
Material didactic: 3.Anunţarea Voi anunţa titlul jocului:
temei şi „Comorile Zânei Primă-
Cărţi de joc cu imaginile insectelor, cărţi cu imaginile insectelor în care se obiectivelor vara”. Pentru ca să găsim O realizez prin
precizează şi se află locul de unde provin; comorilor Zânei, trebuie să interacţiune
Sarcini didactice: găsiţi prima dată perechea expozitivă, folosind
 Dezlegarea ghicitorilor; voastră, după ecusoanele ca
 Formularea de propoziţii corecte; primite. Ca să fiţi bine procedeu
 Denumirea insectelor; pregătiţi în grupa mare, comunicarea orală.
jocul acesta vă va ajuta
 Relaţionarea cu ceilalţi; foarte mult. Ca să găsiţi
 Rezolvarea probleme în pereche; comorile Zânei, trebuie să
 Lucru în pereche; jucăm un joc, care vă v-a
Regulile jocului: indica aceste comori.
 Grupa este împărţită în două echipe pe baza unei zicători. 4.Desfăşurarea Jocul se numeşte „Schimbă
 Copiii vor realiza lucrul în pereche, ajutându-se astfel la cunoaşterea de la activităţii perechea” şi se desfăşoară
unul la altul cât mai multe despre insecte. în felul următor. Fiecare
dintre voi trebuie să-şi
 La baterea palmelor, schimbarea locului, şi până atunci să-şi reţină câteva găsească perechea după
caracteristici despre insecta respectivă. culoarea fluturelui. Fluturii
Elemente de joc: surpriza, jocul, jetoane, ecusoane, aplauze, semnal acustic, de o culoare vor ocupa loc
deplasarea, scrisoare. în cercul exterior şi cei cu
altă culoare în cercul
interior. Veţi primi jetoane
cu desenele insectelor şi va
trebuie să le spuneţi
caracteristicile.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 111 112 Capitolul II
La auzul semnului veţi Sacul cu povară
schimba perechea, cei care Să-l ducă în cămară”
stau în cercul din exterior. (furnica)
Astfel toţi acumula Copiii alcătuiesc câte o
cunoştinţe noi. propoziţie despre furnică.
Jocul de probă După explicaţia regulilor de -Demonstraţia Autoevaluare  „În loc să-şi caute
joc, vom desfăşura un joc -Jocul de probă. mâncare,
de probă, în funcţie de El cântă vara pe ogoare.”
nivelul cunoştinţelor (greierele)
copiilor. Copiii alcătuiesc propoziţii
Jocul Vom începe jocul prin care despre greier.
propriuzis copiii primesc sarcina de a -Conversaţia Verificarea 5.Încheierea Zâna primăverii şi-a găsit Se fac
fi atenţi şi să ajute unul pe -Exerciţiul cunoştiinţelor activităţii insectele pe care le-a aprecieri
celălalt. pierdut? generale şi
Copiii vor alcătui în Rezolvarea V-a adus şi vouă câte o individuale.
propoziţii scurte sarcinilor comoară modelată:
caracteristicile insectelor jocului buburuză, albină, greier ca
văzute pe cartonaşe: răsplată.
-buburuza, fluture, furnica,
greierele, cărăbuşul, albina,
licuriciul, libelula, omida,
musca, ţânţarul. METODE ACTIVE DE ÎNVĂŢARE
Jocul propriu- Ca relaxare vom imita -Imitare METODA „CUBUL”
zis glasul câtorva insecte: -Jocuri de
Albina: zum-zum-zum mişcare Marioara Popescu Grădiniţa: „Roboţel”
Ţânţarul: zî-zî-zî -Privirea
Imităm cum zboară: ilustraţiilor Grupa: Mare
fluturele, Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului
Buburuza, cărăbuşul. Tema activităţii: „De vorbă cu vara”
Ne uităm la imaginile din Tipul activităţii: Verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor
lexicon ca să vedem
naşterea fluturelui.
Obiective operaţionale:
Să vă fie puţin mai greu,
- să ia parte la o activitate de învăţare în grup;
Ghicitori
trebuie să ghiciţi despre - să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător;
cine va fi vorba în -Conversaţie - să manifeste iniţiativă în comunicarea orală;
următoarele ghicitori. -Exerciţiul - să redea cântece, poezii, ghicitori legate de anotimpul vara.
 „Colorat e ca o floare, -Ghicirea Materiale necesare: Se realizează un cub din carton, Feţele cubului sunt
Trupul fin şi mic el are, ghicitorilor colorate diferit. Fiecărei feţe îi corespunde un verb:
Zboară vara pe câmpie, -Alcătuirea 1) albastru - „descrie”
Spuneţi ce-ar putea să propoziţiilor 2) roşu-„compară”
fie?” corecte 3) verde - „asociază”
(fluturaşul) -Conversaţia
4) galben - „analizează”
Copiii vor spune câteva conţine precizări
propoziţii despre fluture. despre asemănări
5) maro - „aplică”
 „Mică, dar voinică, /deosebiri, 6) portocaliu - „argumentează”
În spate ridică, folositoare/dăună-
toare.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 113 114 Capitolul II
Pe măsuţă sunt jetoane cu aspecte specifice anotimpului vara( e cald, e secetă, VARA
se coc multe fructe şi legume, copiii iau vacanţă, pleacă la munte, la mare etc.),
culori , carioca, coli albe A4. Vara a sosit voioasă Soarele dogoreşte
Desfăşurarea activităţii: Fiecare copil primeşte în piept o umbreluţă colorată Şi ne aduce cânt şi soare Teiul înfloreşte
diferit (culorile de pe feţele cubului) în funcţie de care se vor grupa la măsuţe. Ea ne cheamă în drumeţie Grâul este aurit
Sus la munte jos la mare Cine a sosit?
Reactualizarea cunoştinţelor: se va face printr-o discuţie (în cerc) despre
aspectele caracteristice anotimpului vara. Copiii împărţiţi în grupe eterogene (nu Spicul de grâu Îţi fac paiul subţirel
neapărat egale numeric). Echipele ale un lider de grup care va extrage un bilet a Spicule cu grâu bălai Şi încep să înşir pe el
cărui culoare corespunde cu una din feţele cubului pe care este scris verbul Animat în vârf de pai, Boabe multe mărunţele
definitoriu pentru acea grupă(descrie, compară, asociază, aplică, argumentează). Am să-ncerc iubite spic, Două şiruri de mărgele
Se anunţă tema, explicând sarcina de lucru şi timpul acordat fiecărei grupe în Să te desenez un pic. Şi mustăţi, aşa cum ai,
parte (10-15 minute). După primirea sarcinii de lucru fiecare grupă discută, Aplecate către pai.
stabilesc modalitatea de rezolvare a sarcinii, îşi aleg un lider care să-i reprezinte.
Pe tot parcursul activităţii copiii, din grupul respectiv, colaborează, discută, Iar sub spic, de pai lipită,
dezbat problema. Fac şi-o frunză îndoită,
Total galben colorat,
Grupul 1 - „descrie”- au ca sarcină:
Să fie spic adevărat.
-să enumere elementele specifice anotimpului vara. Grupul 4. -„analizează” - au ca sarcină:
Răspunsurile copiilor: „Vara începe vacanţa. Este cald şi mergem la mare şi - să stabilească părţile componente ale fructelor şi legumelor de vara învăţate.
la munte. Înfloresc multe flori. Se coc multe fructe(mere, pere, căpşuni. cireşe, Răspunsurile copiilor: Cireşele şi vişinele sunt acoperite cu o coajă subţire, au
vişine, caise, piersici, struguri, corcoduşe) şi legume (roşii, ardei, morcovi, un miez gustos şi un sâmbure tare în mijloc la fel ca piersicile şi caisele. Roşia
varză). Păsările zboară din creangă în creangă şi îşi hrănesc puişorii.” are o coajă subţire şi netedă. Sub coajă se află un miez zemos în care se găsesc
Grupul 2. -„compară” - au ca sarcină: seminţe mici şi galbene. Ardeiul are o coajă subţire care acoperă un miez mai
- să stabilească asemănări şi deosebiri între anotimpul vara şi celelalte subţire decât la roşie. Înăuntrul ardeiul este gol, plin cu aer. Seminţele sunt
anotimpuri. mici, albe, aşezate în mijlocul lui ca un bucheţel.
Răspunsurile copiilor: „ Toamna este frig, vara este cald. Şi vara avem fructe Grupul 5. -„aplică”- au ca sarcină:
- să deseneze cât mai multe elemente specifice anotimpului vara încât să obţină
şi legume, dar cele mai multe se coc toamna. Vara este foarte multă verdeaţă,
un tabloul de vară „Peisaj de vară, la munte, la mare, în lanul de grâu”.
multe flori, iar toamna avem numai crizanteme şi tufănele. Păsările pleacă de Grupul 6. -„argumentează” - au ca sarcină:
la noi din ţară toamnă şi se întorc primăvara. Vara oamenii se îmbracă foarte - să motiveze de ce le place anotimpul vara
subţire pentru că este cald, toamna se îmbracă mai gros pentru că este frig.” Răspunsurile copiilor: Toamna este anotimpul vacanţei, a plimbărilor. Avem
Grupul 3. -„asociază”-au ca sarcină: multe fructe şi legume. Eu iubesc vara pentru că este ziua fratelui meu şi
-să spună anumite fragmente din poeziile care se potrivesc cu imaginile de pe mâncăm multă îngheţată. Şi vara este frumoasă, pentru că înfloresc trandafirii,
masă (flori, fluturi, doi copii merg la mare, la munte livada cu cireşi macii.
Răspunsurile copiilor: „Vara a sosit voioasă” Evaluare: Se fac aprecieri asupra modului cum au rezolvat sarcina, cum s-au
exprimat, cum au colaborat în cadrul grupului.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 115 116 Capitolul II
PROIECT DE ACTIVITATE Evaluare
Etapele Conţinut Desfăşurarea activităţii
Instrumente
Zoe Viorica Ivănuş, Viorica Burza, Grădiniţa nr. 2 Deva activităţii ştiinţific Strategii didactice
Indicatori
0 1 2 3
Grupa: Pregătitoare
1.Moment Organizarea -conversaţia
Domeniu de cunoaştere: Cunoaşterea mediului organizatoric clasei Pregătesc cele necesare
Categoria de activitate: Cunoaşterea mediului desfăşurării activităţii;
Tema: « Flori de primăvară - narcisa, zambila şi laleaua ». stabilesc ordinea şi disciplina
Forma de realizare : Observare în rândul copiilor prin cerinţe
Obiectiv fundamental : Cunoaşterea deosebirilor şi asemănărilor dintre cele verbale; aranjez sala de grupă
trei flori de primăvară, în ceea ce priveşte structura, culoarea, mirosul, modul de şi supraveghez ocuparea
viata, utilitatea, îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte noi (bulb, buchet…); locurilor;
Obiective operaţionale : 2.Discuţii Pentru a le capta atenţia voi
introductive enunţa o ghicitoare : Răspund la
01-Obiective cognitive :
« Pomii au înmugurit întrebările puse
- să analizeze comparativ cele trei plante prin antrenarea analizatorilor : vizual,
Florile au înflorit, de educatoare
olfactiv, tactil : Iar zăpada s-a topit,
- să precizeze asemănările şi deosebirile dintre cele trei plante; Oare cine a venit ? »
- să verbalizeze datele percepute prin alcătuirea de propoziţii dezvoltate şi fraze « …primăvara. »
coerente din punct de vedere gramatical; « În ce anotimp
-să mânuiască cu grijă o planta fără a o rupe; suntem ? »
02-Obiective psiho-motorii : “…primăvara.”
- să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte noi : bulb, buchet, tulpina; “-De unde ştim că este
- să stăpânească un limbaj adecvat activităţii; primăvara?"
- să motiveze necesitatea de a îngriji aceste plante; « …afara este cald, apar
- educarea dragostei pentru natura; ghioceii si alte flori… »
« -Ce flori apar
03-Obiective afective; primăvara ? »
- să manifeste curiozitate pentru aflarea noilor informaţii legate de aceste plante; « …ghiocelul, narcisa,
- să prezinte interes pentru activitate participând activ şi afectiv brânduşa, zambila »
Strategie didactică : 3.Anuntarea Prezentarea Astăzi la cunoaşterea Să reţină ideile,
a)Metode : observaţia, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, problema- temei şi florilor în faţa mediului vom observa trei obiectivele
tizarea; « Tehnica clubului »; « Turul galeriei »; « Bula dubla »; formularea copiilor flori : narcisa, zambila şi precizate
b)Mijloace : flori naturale : narcisa, zambila şi laleaua; planşe cu cele trei obiectivelor laleaua.
plante; stimulente Prezint narcisa, zambila şi
Bibliografie : «Cunoştinţe despre natura şi om în grădiniţa de copii », Editura laleaua.
Didactica si Pedagogica, Bucureşti 1978, pag. 123-126; « -Ce flori sunt acestea ? »
« …narcisa, zambila şi
« Florile-parfum şi culoare », Editura Albatros 1971, pag.168-174; laleaua. »
« Metode interactive de grup, Editura Arves 2002 de Silvia Breben, Elena Voi va trebui să fiţi foarte
Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga. atenţi pentru a observa
asemănările şi deosebirile
dintre cele trei flori.
Se prezintă cubul în faţa
4.Predare / Se aplică copiilor şi se citesc sarcinile Descrierea
asimilare de tehnica ce derivă din utilizarea lui; plantelor
noi cunoştinţe “cubului” care 1.Descrie ! (« Cum arată
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 117 118 Capitolul II
stimulează aceste flori ? » Stabilirea de se completează
asociaţia de - culoare, forma, mărime) asemănări şi deosebirile
idei, transferul 2.Compară ! (« Cu ce flori deosebiri şi 5.Fixarea Copiii trebuie să Împart copiilor părţile dintre flori.
de cunoştinţe, seamănă sau de care flori motivarea lor cunoştinţelor aşeze corect componente ale unei
originalitatea, diferă? ») Realizarea de părţile flori : un grup de copii va Copiii aşează
creativitatea. 3.Asociază ! (« Ce simţuri conexiuni intre componente ale primi părţile părţile
sau la ce vă gândiţi când mediul fiecărei flori componente ale componente
vedeţi aceste flori ? ») înconjurător narcisei, celalalt ale fiecărei
4.Analizează ! («Care sunt şi propria grup al zambilei, iar flori astfel
părţile componente ? La ce persoana ultimul grup ale lalelei. încât să
folosesc ? ») formeze
5.Aplică ! (« Sunt Efectuarea unei Se cântă un floarea.
folositoare ? Dă exemple!”) asocieri, 6.Încheierea cântec despre La finalul
6.Argumentează pro sau comparaţii, activităţii primăvara activităţilor se cântă Aprecieri
contra! (“Este bine sau nu să sinteze un cântec despre asupra
plantăm flori ? De ce ? ») primăvara desfăşurării
Se formează grupe de către Originalitatea activităţii
3-4 copii . răspunsurilor Stimulente.
Copiii organizaţi în grupuri
Se aplică rezolva o sarcină de lucru
tehnica « Turul care permite mai multe Idei noi PROIECT DE ACTIVITATE
galeriei » perspective de abordare sau apărute;
mai multe soluţii. Valoarea Educatoare: Militaru Florentina
La semnalul dat copiii ideilor; Grădiniţa : Videle
desenează ce ştiu despre cele Evaluarea Grupa pregătitoare
trei flori. Apoi ceilalţi trec pe cantitativa a Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului
la fiecare poster şi înscriu ideilor; Tema: "Ce ştii despre anotimpul toamna?”
comentariile critice Eventualele Tipul de activitate: verificarea şi evaluarea unor cunoştinţe, priceperi şi
Se completează de o erori
deprinderi
subgrupa de copii pentru 2 În cercurile
flori : zambile si narcise, apoi mici aşezate Forma de realizare: Joc didactic
pentru alte doua comparativ : între cele două Scopul activitatii: exersarea capacităţilor şi abilităţilor specifice inteligenţelor:
Sinteza Se aplică narcisa şi laleaua. cercuri mari se verbal-lingvistică, naturalistă, vizual- spaţială, interpersonală şi intrapersonală
parţială « Bula dubla » completează Obiectivele operaţionale:
asemănările.  să identifice elemente ale mediului înconjurător specifice temei ;
În cercurile din  să enumere caracteristici;
exterior  să interpreteze imagini folosind metafore, expresii literare;
 să coopereze în timpul activităţii cu partenerii ;
 să exprime ideile grupului .
Metode şi procedee: tehnica Lotus, conversaţia, partenerul de sprijin
Material didactic : fişe de lucru, imagini, jetoane, ecusoane.
Material bibliografic: „Activităţi bazate pe inteligenţe multiple” Silvia Breben,
Elena Gongea, Georgeta Ruiu Editura Reprograph 2003,2004,2005
"Metode interactive de grup"Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu,
Mihaela Fulga Editura Arves 2006
Durata: 25’-30
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 119 120 Capitolul II
Desfăşurarea activităţii: 2)Comunicarea Caracteristici Sarcina de lucru a Ideile emise
sarcinii de ale fiecărui copil este să-şi
Evenimentul Conţinutul Strategiile didactice Evaluarea lucru anotimpuilui reaminteasca ideile care Modul de
didactic stiintific (instrumente si toamna, definesc anotimpul grupare
indicatori) relaţia om- toamna, selectează un (dupa preferinţe
Momentul Pregătirea materialului Comportamentul mediu aspect apoi îşi alege 1-2 / simboluri etc.)
organizatoric didactic şi a mobilierului copiilor parteneri de lucru cu care
specific activităţii vor aborda împreună
Ocuparea locurilor subtema selectata - pe
baza materialului pus la
Introducerea în Ghicitori (1-2) Frontal, se expun dispoziţie , ce devine
activitate despre ghicitorile şi se fac răspunsul tema principală (ex
anotimpul conexiuni între conţinut copiilor fructe: măr, pară,nucă,
toamna şi răspunsuri /identificarea prună, piersică, gutuie,
simbolurilor strugure ),
anotimpului caracteristicile lor,
Anunţarea Tema şi Sunt expuse obiectivele foloase, locul unde cresc,
temei şi obiectivele stabilite în concordanţă se depozitează etc
enunţarea activităţii cu tema şi cu scopul 3)Activitatea Propoziţii în
obiectivelor integrate: activităţii subliniind în grupuri mici care sunt Se impart in grupuri mici Acţiunile şi
motivaţia motivaţia învăţării (cate doi- trei) enunţate dupa diferite criterii si răspunsurile
învăţării caracteristici, simboluri stabilite etc. copiilor
Dirijarea Teme Tehnica Lotus Capacitatea de a sunt folosite
activităţii secundare Selectarea temelor alege, moţiva cuvinte şi a)Activitate în cadrul
(posibile): secundare (opt) subtema expresii grupului
1)Discuţie în caracteristicile Discuţie in cerc despre Răspunsurile literare Individual selectează
cerc toamnei, continuturile proiectului copiilor imagini care corespund
fructe, tematic "Toamna" Joc - temei alese/propuse şi
legume, exerciţiu asociază cuvinte şi
fenomene, "Îţi place să vorbeşti expresii specifice
plecarea despre...?"caracteristicile preluate din diferite surse
păsărilor, toamnei,fructe, legume, de documentare
activitatea fenomene, plecarea
gospodinei, păsărilor, activitatea b) Partenerul de sprijin Comportamentul
munci gospodinei, munci Acolo unde copiii nu se copiilor
specifice specifice toamnei, descurcă din diferite Relaţionarea în
toamnei, pregătirea animalelor motive- formează cadrul grupului
pregătirea pentru iernat etc pereche cu cel care are
animalelor cunoştinţe despre tema
pentru iernat selectată, enumeră,
stabilesc caracteristici,
asemănări , deosebiri etc
Împreună stabilesc
cuvinte şi expresii literare
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 121 122 Capitolul II

pe baza imaginilor şi Obiective operaţionale:

conţinutului poeziilor/ - să denumească printr-un cuvânt ce înseamnă pentru ei “ţara”;
povestirilor audiate - să identifice şi să enumere culori pe cuprinsul hărţii, asociind imagini ce
pentru a realiza corespund formelor de relief întâlnite, apelând la experienţa de viaţă;
prezentarea de grup - să completeze desenul cu noi elemente întregind tabloul realizat în grup;
- să exerseze inteligenţele multiple;
Sinteza c)Activitatea în grup - să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical, utilizând
acţiuniilor În grup reiau toate ideile cuvintele noi.
emise, asociază cu Metode şi procedee:
imaginile - conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca în grup,
corespunzătoare puse la Gradul de învăţarea în perechi, jocul, brainstorming-ul.
dispoziţie evaluare şi Material didactic:
autoevaluare - harta fizică a ţării, imagini reprezentând muntele, marea, holde de grâu
d)Activitate frontală (câmpia), apa curgând în cascada, culori, carioca, siluete, steag, stema, copii în
Evaluarea harta Fiecare grup , pe rând , costume populare.
continuturilor afişează pe foaia de Durata activităţii: 25 minute
flipchart imaginile , Bibliografie:
desenele copiilor - - ,,Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed. a 2-a,
realizându-se harta temei rev. şi ad. - Bucureşti, Edit. V & I Integral, 2005;
respective - Breben S., ,,Activităţi bazate pe inteligentele multiple”, Edit. Reprograph,
Craiova, 2005;
Se analizeaza şi se Prezentare de - Breben S, Gongea E., Fulga M, Ruiu G. - ,,Metode interactive de grup”,
corecteaza în timp ce sunt grup Editura Arves
expuse temele - M.E.C., ,,Instruire diferenţiată. Stiluri de învăţare şi teoria inteligenţelor
multiple”, Casa Corpului Didactic, Dolj, 2000.
PROIECT DIDACTIC
Desfăşurarea activităţii:
Grupa: mijlocie A Evaluare
Evenimente Conţinut
Gradiniţa: ,,Nicolae Romanescu”, Craiova Strategii didactice (instrumente şi
didactice ştiinţific
Educatoare: Antoneanu Elena indicatori)
Activitatea: Cunoasterea mediului Captarea Audiţie - Conversaţia Copii răspund
Tema: Călătorie pe harta tării atenţiei Imnul de stat - -“Ce cântec aţi audiat?”
Tipul de activitate: Însuşire de cunoştinţe fragment -“Ce ştiţi despre acest
Forma de realizare: Observare cântec?”
Scopul activităţii: Reactualizarea Joc – Brainstorming – “la ce vă Copiii enumeră –
- familiarizarea copiilor cu harta ţării şi formarea unor reprezentări legate de cunoştinţelor exerciţiu: “Eu gândiţi când auziţi cuvântul educatoarea scrie:
relieful ţării noastre; întreb, tu România?” “ţara noastră”,
răspunzi” “steagul tricolor”,
- exersarea vocabularului activ şi îmbogăţirea lui cu cuvinte noi: relief, munte,
“stema”, “imnul
deal, câmpie, cascadă, pisc; ţării”, “costumul
- exersarea capacităţii de analiză, sinteză, comparaţie; naţional”,”casa
- dezvoltarea atenţiei şi creativităţii copiilor; noastră”, etc.
- educarea sentimentelor de dragoste pentru ţara, de admiraţie pentru frumuseţea - Alegeţi de pe măsuţă Copiii asociază
meleagurilor natale. imagini ale cuvintelor pe imagini cuvintelor
care le-am scris. scrise.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 123 124 Capitolul II
Anunţarea Prezentarea Observaţia – Copiii privesc, staţiunea în
temei şi a hărţii fizice a analizează, exprimă liber care se află.
obiectivelor ţării – “Astăzi cele observate. Încheierea Formăm o Evaluarea comportamentului - Aprecieri
vom învăţa activităţii horă în jurul şi participării copiilor la colective şi
despre harta hărţii şi activitate individuale
ţării noastre.” cântăm “Noi
Dirijarea Conversaţia euristică: Copiii urmăresc suntem
învăţării Invit copii într-o călătorie traseul şi identifică români”.
imaginară la munte, indicând pe rând culorile.
traseul pe hartă; atrag atenţia Educatoarea PROIECT DE ACTIVITATE
asupra colorilor de pe hartă. explică şi afişează
Explicaţia: imagini
“Ce culoare mai observaţi pe corespunzătoare Trana Berceanu, Grădiniţa de copii nr. 24, Craiova
hartă, despre care nu am formelor de relief. Grupa: mare - pregătitoare
vorbit?” – albastru. Educatoarea Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului
Sinteza parţială – o efectuez întreabă – copiii Mijloc de realizare: Lectură după imagini
împreună cu copiii. răspund. Tema activităţii: „Vestitorii primăverii”
Povestirea
Tipul activităţii: Consolidare
Joc de Ne pregătim pentru plecarea Copiii folosesc în
simulare: “de- la mare: “pregătim bagajul”, descriere cuvintele Scopul: Sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor despre primăvară.
a călătoria la “ne urcăm în tren”, “privim noi.  Exersarea capacităţii de observaţie, analiză, sinteză şi generalizare
mare” pe fereastră”.  Stimularea creativităţii prin formularea unor întrebări de tipul: ce?, cine?,
“Un copil a adormit, când se Aprecierea unde?, când?, de ce?; pe baza conţinutului unor imagini.
trezeşte, copiii îi descriu răspunsurilor – Educarea sentimentelor faşă de mediu, ocrotirea şi protejarea lui.
peisajul.” recompensarea lor Obiective operaţionale:
Sinteza generală – o realizez cu aplauze. - Să contemple tabloul de primăvară ;
împreună cu copiii.
- Să identifice în imagini, aspecte şi caracteristici ale anotimpului primăvara;
Obţinerea “Folosind Lucrul în grup: se constituie Copiii colorează
perfomanţei culorile două echipe. harta ţării folosind
- Să alcătuiască cât mai multe întrebări pe baza conţinutului imaginii folosind
potrivite, culorile potrivite pronume interogative: ce?, cine?, unde?, când?, de ce?;
coloraţi harta pentru formele de - Să se organizeze în grupuri şi să relaţioneze;
ţării” relief. - Să manifeste spirit de echipă;
Liderii de grup - Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical despre
prezintă lucrările. anotimpul primăvara;
Evaluarea Fiecare grup Lucrul în echipă Aprecierea - Să simuleze, denumească acţiuni de îngrijire, ocrotire, protejare a mediului.
activităţii constituit Explicaţia lucrărilor. Strategii didactice:
trebuie să Înregistrarea şi Metode şi procedee: Conversaţia euristică, explicaţia, descrierea,
completeze expedierea problematizarea, lucrul în grup, analiza, sinteza, „explozia stelară”, dialogul,
lucrarea scrisorii
brainstrming-ul.
începută
adăugând noi
Resurse materiale: O stea mare, cinci steluţe mici, tablou: „Vestitori ai
elemente: primăverii”, simboluri ale primăverii.
 colaj – “la Forme de organizare:
munte”; a) frontal;
 machetă – b) pe grupuri
“la mare”; Durata: 35 minute.
 compune o Locul desfăşurării : Sala de grupă;
scrisoare din
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 125 126 Capitolul II
Material bibliografic: mare în care va fi aşezat
M.E.C. - ,,Programa activităţilor instructiv - educative în grădiniţa de copi”i, tabloul.
Editura Integral, Bucureşti 2005; Atenţionez copiii că pe
,,Metode interactive de grup - Ghidul metodic”, Silvia Breben, Elena Gongea, steluţele mici sunt scrise
Georgeta Ruiu, Mihaele Fulga, Editura Arves, 2002; întrebări:
-cu roşu - ce?
,,Educaţia plastică” - Editura Didactică şi Pedagocică, Bucureşti, 2002;
-cu galben - cine?
,,Caietul profesional al educatoarei” - Editura Omfal Esential, Bucureşti, 2006. -cu verde-unde?
Evenimen- -cu albastru - când?
Desfăşurarea activităţii
tele Conţinut ştiinţific Evaluare -cu portocaliu - de ce?
Strategii didactice
activităţii Fiecare grup de copii
Captarea Element surpriză În clasă va sosi o fetiţă Observarea trebuie să găsească
atenţiei „Primăvara” îmbrăcată în primăvară, comportamentu- împreună cât mai multe Observarea
însoţită tabloul lui copiilor întrebări referitoare la comportamentul
„Vestitorii ai primăverii” imaginea prezentată, ui copiilor
Reactuali- Aspecte caracteristice Frontal folosind întrebarea din
zarea anotimpului primăvara Individual steluţă.
cunoştin- La semnalul meu fiecare
ţelor Tema activităţii. Conversaţia. Se poartă o Probă orală. grup comunică întrebările
Obiectivele învăţării discuţie despre anotimpul Analiza elaborate.
primăvara răspunsurilor. CINE?
-Cine vesteşte începutul Explozia stelară
Frontal primăverii? Exerciţiul
Anunţarea Expunerea Observarea -Cine aşteaptă Conversaţia
temei şi a Voi anunţa copiii că vom comportamentul primăvara? Problematizarea Probă orală
obiective- desfăşura o activitate de ui copiilor Obţinerea -Cine a venit din ţările Învăţarea prin descoperire Observarea
lor cunoaştere a mediului în performan calde? Lucrul în grup comportamentul
activităţii care: vom citi, vom ţei -Cine culege ghiocei? Steluţe cu întrebări ui copiilor.
descrie şi vom pune -Cine încălzeşte
Organizarea întrebări despre pâmântul?
colectivului de copii în „Vestitorii primăverii”. -Cine sapă şi îngrijeşte
grupuri mici florile?
Joc „Simbolul Pe grupuri CE?
primăverii” Explicaţia -Ce vedeţi în acest
Exerciţiul tablou?
Descrierea -Ce elemente sunt
Dirijarea Problematizarea specifice primăverii?
învăţării Învăţarea prin descoperire -Ce se întâmplă în
Pentru constituirea celor Observarea natură primăvara?
cinci grupuri copiii vor comportamentul -Ce flori vestesc sosirea
extrage din coşuleţ câte ui copiilor primăverii?
un simbol al primăverii, -Ce păsări călătoare
apoi se vor grupa sosesc?
(ghiocei, rândunele, pomi UNDE?
înfloriţi, zambile, berze), -Unde au răsărit
în cele cinci steluţe care ghioceii?
sunt aşezate pe covor, ar -Unde au venit păsările
în mijloc va fi steluţa călătoare?
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 127 128 Capitolul II
-Unde au plecat copii?
-Unde este zăpada?
CÂND? CINE? CÂND?
-Când înfloresc Probă orală
ghioceii, zambilele? Observarea
-Când vin păsările din comportamentul
-Cine vesteşte începutul primăverii? -Când începe zăpada să se topească?
ţările calde? ui copiilor.
-Cine aşteaptă primăvara? -Când începe zăpada să se topească?
-Când începe zăpada să
-Cine a venit din ţările calde? -Când au plecat păsările călătoare?
se topească?
-Cine culege ghiocei? -Când înfloresc ghioceii, zambilele?
-Când au plecat păsările
-Când se joacă copiii în poieniţă? -Când vin păsările din ţările calde?
călătoare?
-Cine încălzeşte pâmântul?
-Când se joacă copiii în
-Cine sapă şi îngrijeşte florile?
poieniţă?
DE CE?
-De ce se topeşte
zăpada?
-De ce se topeşte CE? Vestitorii
zăpada? primăveri
-De ce copiii sunt i
îmbrăcaţi cu haine
subţiri?
-De ce se întorc păsările -Ce vedeţi în acest tablou?
călătoare? -Ce elemente sunt specifice primăverii?
-De ce înfloresc pomii? -Ce se întâmplă în natură primăvara?
-Ce flori vestesc sosirea primăverii? DE CE?
-De ce spunem că a Frontal
venit primăvara? Pe grupuri Probă orală. -Ce păsări călătoare sosesc?
Aprecieri -De ce se topeşte zăpada?
Iniţiez - Jocul Conversaţia verbale. -De ce se topeşte zăpada?
întrebărilor Dialogul -De ce copiii sunt îmbrăcaţi cu haine
Copiii îşi adresează Sinteza Apreciez subţiri?
întrebări La semnalul meu copiii activitatea -De ce se întorc păsările călătoare?
revin în cerc. Fiecare grup grupurilor. -De ce înfloresc pomii?
UNDE?
Valorificarea educativă comunică rezultatele Aprecierea -De ce spunem că a venit primăvara?
a conţinutului prin adresându-şi întrebări. întrebărilor
simulare. Întrebările cele mai formulate. -Unde au răsărit ghioceii?
interesante vor fi scrise pe -Unde au venit păsările călătoare?
un panou. Interpretează -Unde au plecat copii?
Realizarea Stabilirea titlului acţiunile de -Unde este zăpada?
feed - Fixarea temei Frontal simulare.
backului Brainstorming-ul Aprecierea PROIECT DIDACTIC
comportamentu-
Joc simulare „Ce fac eu?” lui. Ileana Lastovieţchi Grădiniţa „Mihai Eminescu”, Tg-Jiu
Evaluare Spuneţi într-un cuvânt
care sunt vestitorii Aprecieri
primăverii Recompense Grupa: mare
Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului
Încheierea Frontal Mijloc de realizare: lectură după imagini
activităţii Conversaţia Tema activităţii: „Jocurile copiilor în anotimpul toamna”
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 129 130 Capitolul II
Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe (prin aplicarea metodei „explozia 2.Reactuali- Se poartă o scurtă Proba orală:
stelară”) zarea discuţie despre Recunoaşte-
Scopul activităţii: - stimularea creativităţii prin formularea unor întrebări cunoştinţelor anotimpul iarna. conversaţia rea unor
pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri; aspecte ale
- familiarizarea copiilor cu strategia elaborării de întrebări de tipul „CE?”, anotimpului
iarna
„CUM?”, „UNDE?”, „CÂND?”, „DE CE?”, pe baza conţinutului unei
imagini, prin folosirea metodei interactive „explozia stelară”; Se anunţă copiii că
Obiective operaţionale: 3.Anunţarea se va desfăşura o expunerea,
temei şi a activitate de
 să contemple tabloul de iarnă;
obiectivelor cunoaşterea mediului,
 să alcătuiască cât mai multe întrebări pe baza conţinutului unei imagini, propuse folosind o metodă
folosind pronumele interogative „CE”, „CINE”, „CUM”, „CÂND”; interesantă, denumită
„UNDE”, „DE CE”; „explozia stelară”.
 să se exprime corect în propoziţii clare şi concise; Tema activităţii
 să formuleze întrebări corecte din punct de vedere gramatical pe care să se numeşte
le adreseze celorlalte grupuri de copii; „Jocurile copiilor în
 să se organizeze pe grupuri şi să colaboreze între ei; anotimpul iarna”, iar
 să manifeste spirit de echipă; activitatea se va
 să păstreze ordinea şi disciplina pe tot parcursul activităţii; desfăşura pe
grupuri.
Strategia didactică:
Se organizează - steluţa
 Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, descrierea,
colectivul de mare şi
dialogul, problematizarea, enumerarea, analiza, sinteza; preşcolari sub imaginea
 Mijloace de învăţământ: 1 stea mare, 5 steluţe mici, tablou cu jocurile formă de semicerc, iar despre
copiilor în anotimpul iarna; 4.Dirijarea în mijlocul lor se conversaţia anotimpul
 Forma de organizare: frontal, pe grupuri; învăţării aranjează steluţele. În iarna
 Locul de desfăşurare: sala de grupă mijloc este aşezată o
 Material bibliografic: steluţă mare, iar peste Probă orală:
 Breben S., Gancea E., Ruiu G., Fulga M. – Metode interactive de grup ea se aşează o imagine Descrierea
– Ghid metodic – Editura Arves, Craiova, 2002 mare ce reprezintă materialului
jocurile copiilor în pregătit şi a
anotimpul iarna. sarcinilor de
Desfăşurarea activităţii
Celelalte 5 steluţe mici lucru
Evenimentul Strategia didactică Evaluare se aşează în jurul explicaţia
didactic Conţinutul ştiinţific Instrumen- steluţei mari,
Metode şi Mijloace te
procedee de atenţionând copiii că pe
indicatori fiecare steluţă este demonstraţia
învăţământ
Va sosi în clasă - elementul scrisă câte o întrebare,
1.Captarea elementul surpriză al surpriză; cu culori diferite. - 5 steluţe
atenţiei activităţii – Zâna Iernii, conversaţia - tablou de Întrebările folosite sunt: mici pe care
care aduce copiilor o iarnă CE?, CINE?, sunt scrise
imagine în care sunt CUM?,CÂND?, DE întrebările:
ilustrate jocurile CE? „CE?”,
copiilor în anotimpul Astfel, copiii vor reţine „CINE?”,
iarna. că întrebarea „CE?” „CUM?”,
este scrisă cu roşu, „DE CE?”,
„CINE?” cu culoarea „CÂND?”
verde,
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 131 132 Capitolul II
„CUM?” cu între întrebările
culoarea galbenă, descoperite, se
„UNDE?” cu stabileşte ordinea
culoarea albastră şi adresării întrebărilor
„DE CE?” cu (CE, CINE, UNDE,
culoarea portocalie. CÂND şi DE CE).
Zâna Iernii alege Pe rând, fiecare grup - analiza
5 copii, care, la rândul vine lângă imagine şi
lor, îşi aleg fiecare câte adresează întrebările
o steluţă cu o întrebare. celorlalte grupuri,
Pe rând, educatoarea le aceştia răspund, şi
citeşte întrebarea de pe astfel se stimulează
steluţă şi le explică activitatea grupurilor.
modul de lucru: fiecare CE:
copil ce şi-a ales câte o 1.Ce anotimp este
steluţă, îşi alege alţi 3 – prezentat în imagine?
4 parteneri cu care 2.Ce fac copiii cu - enume-
formează o echipă. patinele? rarea
Trebuie să 3.Ce are omul de
găsească împreună mai zăpadă pe cap, la gât?
multe întrebări 4.Ce haine folosim în Proba
referitoare la anotimpul iarna? practică:
imaginea prezentată, 5.Ce obiecte folosesc Realizarea
folosind întrebarea de copiii pe pârtie? Problemati- sarcinilor de
pe steluţa aleasă. CINE: zarea lucru
Toţi copiii 1.Cine are ochi şi
contemplă tabloul de nasturi de cărbune?
iarnă şi 2.Cine se joacă cu
formulează în grup cât bulgări?
mai multe întrebări 3.Cine îngheaţă apele?
timp de 5 minute. 4.Cine alungă - sinteza
La un semnal, se anotimpul iarna?
revine în semicerc, şi 5.Cine se bucură cel
fiecare grup comunică mai mult de sosirea
5.Obţinerea întrebările elaborate Proba orală: iernii?
performanţei împreună. Formularea UNDE:
de întrebări 1.Unde se joacă copiii
- expunerea şi realizarea cu schiurile?
de conexiuni 2.Unde nu au voie
între ideile copiii să se joace?
enumerarea descoperite 3.De unde cad fulgii?
de copii în 4.Unde sunt brazi
grup şi încărcaţi cu zăpadă?
- descriere individual 5.Unde aruncă copiii cu
pentru bulgări?
- rezolvarea CÂND:
Pentru a obţine cât interpretare unei 1.Când ninge?
mai multe conexiuni probleme. 2.Când îngheaţă apele?
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 133 134 Capitolul II
3.Când trăieşte omul de PROIECT DE ACTIVITATE
zăpadă?
4.Când mergem la Lucica Muntean, Grădiniţa P.N. Pricaz
derdeluş?
5.Când au brazii
Grupa: Mare – pregătitoare
culoarea verde?
DE CE: Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului
1.De ce se bucură copiii Tema: De la sat la oraş
când soseşte iarna? Tipul de activitate: Consolidare şi sistematizare de cunoştinţe
2.De ce se topeşte Forma de realizare: Lectură după imagini
zăpada? Scopul activităţii:
3.De ce îngheaţă apele? - Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor referitoare la
4.De ce zăpada este mediul social şi geografic în care trăiesc;
rece? - Trezirea sentimentelor de apartenenţă şi respect faţă de locul natal;
5.De ce ne îmbrăcăm Obiective operaţionale:
gros?
- Să identifice imagini specifice satului, respectiv oraşului;
Se apreciază
- Să stabilească asemănări şi deosebiri între sat şi oraş;
întrebările copiilor,
6.Evaluarea modul de exprimare în - Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere logic şi gramatical;
activităţii propoziţii, se apreciază - dialogul, Aprecieri - Să coopereze cu colegii de grup;
cele mai corecte şi mai verbale - Să-şi exprime liber sentimentele faţă de sat şi oraş;
interesante întrebări Metode şi procedee:
care vor fi scrise şi - Conversaţia euristică, explicaţia, descrierea, investigaţia în grup, bula
afişate la panoul dublă, braingstorming-ul;
„dialog cu părinţii”. Material didactic:
Educatoarea aduce - Imagini reprezentative pentru sat şi oraş, 15 jetoane reprezentând case,
cuvinte de laudă asupra blocuri, grădină, livadă, parc, oameni, străzi, căruţă, maşină, etc., 2
modului de cooperare şi
cercuri de culori diferite, 15 cercuri mici, săgeţi din carton, decupaje din
interacţiune dintre
membrii aceleiaşi reviste şi cărţi ilustrate.
echipe. Forma de realizare:
Copiii vor da un titlu - Frontală, în grupuri, individual.
7.Încheierea tabloului pe care l-au - dialogul Bibliografie:
activităţii studiat. - Silvia Breben şi colaboratorii – Metode interactive de grup – ghid
Se aminteşte şi metodic pentru învăţământ preşcolar, Ed. Arves, Craiova, 2002.
denumirea metodei de - Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţele de copii
grup folosită „explozia Bucureşti, 2000.
stelară”.
În încheiere, Desfăşurarea Evaluare
Eveniment
activitatea va fi Conţinut ştiinţific activităţii (instrumente şi
didactic
completată în conţinut Strategiile didactice indicatori)
de un cântecel despre Organizare, Material didactic Pregătirea şi ● Observarea
anotimpul iarna: „Iarna pregătire expunerea comportamentului
a sosit în zori”. materialului
Copiii vor fi Frontal – copii ocupă
recompensaţi pentru locurile
buna desfăşurare a Reactualizare Fotografii din ● Frontal, individual ● Interesul pentru
activităţii. excursiile: “Satul Conversaţia: Ce vă comentarea
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 135 136 Capitolul II
meu”, “O zi la reamintesc aceste fotografiilor (jetoane, două ● Individual acţiunea
oraş” fotografii? (se cercuri mari - Fiecare copil va - Să se completeze
reactualizează colorate, 15 cercuri primi câte un jeton unii pe alţii
succint cunoştinţele mici, săgeţi din reprezentând casă, - Să se corecteze
copiilor) carton) blocuri, căruţă, reciproc
Anunţarea Tema activităţii ● Frontal Observarea Distribuirea maşină, şcoală,
temei şi Obiectivele ● Expunerea comportamentului jetoanelor biserică, etc.
enunţarea ● Prezentarea temei, - Va trebui să aşezaţi
obiectivelor enunţarea jetoanele în aşa fel
obiectivelor învăţării încât în cercurile
● Motivarea învăţării mici dintre cele două
Dirijarea Metoda: Explicaţia: - Să constituie grupul cercuri mari să puneţi
învăţării Investigaţia în Număraţi din 4 în 4! de lucru conform jetoanele care
grup Toţi copii cu numărul cerinţei reprezintă
Organizarea 1 formează un grup, asemănările sat-oraş,
colectivului în cei cu numărul 2 alt iar în cercurile mici
grupuri mici grup...cei cu numărul stânga – dreapta
5 alt grup. Fiecare deosebirile
grup va descrie un (caracteristicile
tablou satului – dreapta,
● Descrierea ● Învăţarea în grup: - Să identifice oraşului – stânga)
tablourilor: - Un reprezentant din numărul tabloului Evaluarea ● Metoda: Se formează aleator
G1 – Case, uliţă, fiecare grup extrage - Să analizeze şi să activităţii Posterul grupuri de câte 4
căruţă, oameni, un bilet pe care este descrie tabloul Comunicarea Decupaje din cărţi şi copii, fiecare grup va
copii scris numărul - Să facă sinteza sarcinii de reviste primi o
G2 – Blocuri, şosea, tabloului pe care îl parţială lucru
oameni, copii descrie - Să facă comparaţii Activitate pe foaie A4 şi ilustraţii
G3 – Fermă, - Grupurile se aşează între tablouri grupuri decupate din reviste Să coopereze în
animale, grădină, în faţa tabloului şi cărţi reprezentând realizarea temei
livadă corespunzător aspecte de sat şi oraş,
G4 – Fabric i, uzine, numărului Activitate Afişarea posterelor lipici.
parcuri - Până la bătaia mea frontală tip expoziţie Copii realizează un Să analizeze şi să
G5 – Şcoală, poliţie, din palme observaţi montaj tip poster cu compare posterele
biserică, magazine şi descrieţi tabloul tema “Ce am văzut în Să evidenţieze
- Am să vă ajut cu excursie!” (timp de posterul cel mai
întrebări: lucru 15 minute) reuşit
- Ce locuinţă Grupurile prezintă pe
recunoaşteţi în rând posterul şi
tabloul vostru? motivează alegerea
- Ce mijloace de versurilor, mesajelor
locomoţie vedeţi? etc. şi corelarea lor
- Unde lucrează cu ilustraţiile.
oamenii? Încheierea Aprecierea - Cine credeţi că a Să aprecieze corect
- Unde învaţă copii? activităţii comportamentelor şi răspuns cel mai bine în spirit critic şi
Etc. a modului cum au la întrebări, a descris autocritic
Obţinerea ● Metoda: Bula Joc: Asemănări şi - Să execute corect realizat sarcina de tabloul, sau care
performanţei dublă deosebiri! sarcina didactică lucru poster este cel mai
Material didactic ● Frontal - Să-şi motiveze reuşit
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III
PROIECT DE ACTIVITATE
137 138 Capitolul II
Lucica Muntean, Grădiniţa P.N. Pricaz
Grupa: Mare - pregătitoare
Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului
Tema : ,,Ce-i trebuie copilului la şcoală? Ce-i trebuie la grădiniţă?”
Tipul de activitate: Verificare şi consolidare
Forma de realizare: Joc didactic
Scopul activităţii: - Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor
referitoare la obiecte folosite în grădiniţă şi şcoală;
- Educarea sentimentelor faţă de şcoală;
Obiective operaţionale:
- Să identifice imagini ale obiectelor specifice grădiniţei , respectiv şcolii;
- Să selecteze imaginile în funcţie de locul unde se utilizează;
- Să stabilească pe cele care au însuşiri comune din punct de vedere al locului
utilizării şi al modului de întrebuinţare precum şi pe cele care se diferenţiază din
aceste puncte de vedere;
- Să reprezinte grafic rechizitele necesare la şcoală;
- Să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
- Să dorească să devină şcolari;
Sarcina didactică:
- Să plaseze corect imaginea obiectelor în funcţie de criteriile stabilite:
- în cercul roşu obiecte specifice grădiniţei
- în cercul verde obiecte specifice şcolii
- în spaţiul galben care intersectează cele două cercuri, obiecte comune celor
două instituţii.
Regulile jocului:
- Copii vor extrage dintr-un plic ecusoane de cele trei culori (roşu, verde,
galben) şi în funcţie de acestea se vor împărţi în trei grupuri aşezându-se fiecare
la măsuţa pe care este aşezat plicul de culoare corespunzătoare grupului. În
fiecare plic se găsesc câte 20 de imagini reprezentând obiecte pentru şcoală şi
grădiniţă (în fiecare plic se găsesc aceleaşi imagini). La bătaia din palme a
educatoarei copii vor trebui să aşeze imaginile corespunzătoare în cercurile
aşezate pe duşumea şi intersecţia acestora. Timp de 10 minute copii vor selecta
imaginile. Grupurile vor acţiona iniţial printr-un reprezentant apoi integral.
Elemente de joc: Surpriza, bătaia din palme, aplauze.
Metode şi procedee: Conversaţia, explicaţia, jocul, lucrul în grup, Diagrama
Venn, Turul galeriei, Brainstorming-ul.
Material didactic: Un ghiozdan plin cu rechizite, cercuri colorate, 3 seturi a
câte 20 de imagini reprezentând obiecte pentru şcoală şi grădiniţă (abecedar,
penar, stilou, litere, ghiozdan, cuburi, jucării, creion, pensulă, acuarele,
plastilină, foarfece, etc.), ecusoane de culoare verde, roşie, galbenă, creioane şi
3 coli de hârtie A3.
Organizarea jocului: Frontal, individual, în grupuri.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 139 140 Capitolul II
Material bibliografic: întrebări, observaţii care
1.Silvia Breben şi colaboratorii - ,,Cunoaşterea mediului - ghid metodic pentru să-i direcţioneze în
învăţământul preşcolar”, ed. Radical Craiova 2000. selectarea corectă a
2.Silvia Breben şi colaboratorii – ,,Metode interactive de grup pentru răspunsurilor.
învăţământul preşcolar”, ed. Arves Craiova 2002. Întrebări, Conversaţia
răspunsuri Ex.: care sunt obiectele
specifice pentru grădiniţă?
Eveniment Conţinutul Desfăşurarea activităţii Evaluare Care sunt obiectele
didactic ştiinţific Strategiile didactice (instrumente şi specifice pentru şcoală?
indicatori) Care sunt obiectele
I.Desfăşurarea ● Prezen- Deductivă Răspund prin comune şi pentru grădiniţă
activităţii tarea Conversaţia deducţie şi pentru şcoală?
a)Captarea ghiozdanului Ce conţine Enumeră, Obţinerea Metoda: Turul galeriei
atenţiei sub formă de ghiozdanul? obiectele din performanţei Desen grafic:
surpriză ghiozdan Ce-i trebuie copilului la
b)Anunţarea Tema Frontal Observarea grădiniţă şi la şcoală.
temei şi activităţii Expunerea comportamentu- a)Organizarea -grupurile rămân
enunţarea Obiectivele Prezentarea temei, lui pe grupuri constituite în funcţie de
obiectivelor enunţarea obiectivelor culoarea ecusoanelor
Motivarea învăţării b)Comunicarea Timp de 5 minute veţi Observarea
Dirijarea Metoda: Diagrama Relaţionarea în sarcinii de lucru desena pe foile albe de pe comportamen-
învăţării Venn timpul formării mese cât mai multe obiecte tului
a)Organizarea Se extrag ecusoanele grupurilor necesare la grădiniţă şi
pe grupuri dintr-un plic (acceptarea, şcoală
Formaţi grupuri de câte 7 dezacordul, faţă Educatoarea , în timp ce Relaţionarea în
c)Activitatea în
în funcţie de culoarea de unii parteneri) copii lucrează cadrul grupului
grupuri
ecusonului ales monitorizează activitatea (prin acţiune şi
b)Comunicarea Sarcina Scoateţi şi analizaţi Observarea şi oferă sprijin comunicare).
sarcinii didactice didactică imaginile din plicurile comportamentu- d)Expunerea Grupurile afişează Comportamente
aşezate pe mese lui produselor desenele pe pereţii clasei Atitudini
Le veţi selecta: formând o veritabilă
a) în cercul roşu obiecte le expoziţie
pentru grădiniţă
e)Turul galeriei La semnalul educatoarei
b) în cercul verde obiectele
grupurile trec de la o
pentru şcoală
lucrare la alta pentru a o
c) în spaţiul galben cele
examina
comune şi pentru grădiniţă
şi pentru şcoală În rubrica de la subsolul Să deseneze
paginii se vor trece obiecte omise
obiectele omise din desen Să bareze obiecte
c)Activitatea în Analiză, Colaborare între membrii
şi se barează elementele care nu
grupuri selectare grupului, schimb de
care nu corespund pentru a corespund
informaţii, argumente,
fi eliminate.
aprecieri, analize
- turul se face timp de 5
comparative şi se minute
definitivează sarcina
f)Activitate în După încheierea turului Să facă
iniţială.
grupuri galeriei grupurile revin la corecturile
Educatoarea coordonează
locul iniţial şi timp de 5 necesare
activitatea grupurilor prin
minute fiecare grup
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 141 142 Capitolul II
observă dacă are notaţii pe Reguli de joc: Copiii se grupează după simbolul din piept, îşi aleg un lider, se
marginea desenului şi aşează lângă una din cele opt petale ale florii de lotus şi îşi aleg un animal
aduce corecţiile necesare căruia îi atribuie opt însuşiri caracteristice.
Încheierea  Brainstorming Să exprime cel Elemente de joc: Mişcare, aplauze, folosirea onomatopeelor.
activităţii - Exprimaţi un gând despre puţin un gând Material didactic: Siluete cu animale sălbatice, cartonaşe cu imagini ce redau
şcoală despre şcoală. caracteristici specifice acestor animale, cartonaşe cu cuvintele notate, simbolul
- Aprecieri stimulative
schematic al florii de lotus cu petalele numerotate de la 1 la 8, ecusoane.
asupra rezultatelor
obţinute, modul de
Durata: 30 - 35'
organizare pe grupuri, Material bibliografic: -Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţă
colaborare etc. - Ghid metodic „Metode interactive de grup”- Silvia Breben, E. Goncea, G.
Ruiu, M. Fulga
PROIECT DE ACTIVITATE - Revista „Învăţământul preşcolar” Nr. 1 / 2007 „Strategii, metode, tehnici–
Învăţarea prin cooperare.
Angelica Buju - Revista „Învăţământul preşcolar” Nr. 2 / 2007 „Metode, procedee, tehnici”-
Grupa: Pregătitoare Metode active şi interactive.
Activitatea: Cunoaşterea mediului
Tema: „Animale sălbatice” Desfăşurarea activităţii:
Tipul de activitate: Fixare, consolidare Evenimentul Strategii Evaluare
Conţinutul ştiinţific
Forma de realizare: Joc didactic didactic didactice
Scopul activităţii: -Verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre animalele * Moment - Aranjarea mobilierului în
sălbatice observate anterior; organizatoric formă de semicerc;
- Aranjarea materialului
-Educarea rapidităţii în gândire şi acţiune, dezvoltarea procesului de analiză şi
demonstrativ şi distributiv;
sinteză, a spiritului de observaţie;
- Introducerea copiilor în sala
-Cultivarea interesului şi plăcerii pentru învăţarea prin cooperare; de grupă
Obiective operaţionale: * Captarea - Intuirea şi denumirea - Conversaţia
a)Cognitiv – informaţionale atenţiei materialului didactic - Frontal
O1: - Să aleagă din mai multe cartonaşe denumirea simbolizată şi scrisă a temei; * - Prezentarea unor imagini - Conversaţia Chestiona-
O2: - Să recunoască animalele sălbatice şi să aleagă un animal; Reactualizarea pentru a fi denumite - rea orală
O3: - Să găsească 8 însuşiri caracteristice fiecărui animal ales; cunoştinţelor - Stabilirea imaginii care Problematizare
O4: - Să recite poezii despre animale le alese; simbolizează tematica. a
O5: - Să interpreteze cântece şi roluri cu animale; - Frontal
O6: - Să coopereze cu coechipierii pentru realizarea sarcinilor. * Anunţarea - Denumirea activităţii, tipul - Explicaţia
b)Psiho – motrice temei şi a acesteia şi tema; - Frontal
O7: - Să manevreze cu uşurinţă materialul didactic. obiectivelor - Prezentarea obiectivelor O1,
O2, O3, O4, O5, O6.
c)Afective
- Prezentarea sarcinilor şi
O8: - Să dea dovadă de perseverenţă în îndeplinirea sarcinilor pe care le au de regulilor de joc
îndeplinit; * Dirijarea Învăţarea se va desfăşura după
Metode şi procedee: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţării următorul plan:
tehnica „Lotus”, joc de rol, expunerea. - Se aşează în centrul florii de - Conversaţia
Sarcini didactice: lotus denumirea simbolizată a - Problema-
- Recunoaşterea şi alegerea prin cooperarea a animalelor sălbatice preferate; temei. tizarea
-Denumirea a opt însuşiri caracteristice fiecărui animal; - Copii au două minute la - Exerciţiul
-Recitarea unor poezii, interpretarea unor roluri sau cântece despre animalele dispoziţie pentru completarea
sălbatice alese. celor opt ideii secundare, prin
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 143 144 Capitolul II
alegerea şi aşezarea pe fiecare
petală a câte unei imagini cu un
animal sălbatic.
- Grupa se împarte în opt
subgrupe, fiecare sub grupă la o
petală, după simbolul din piept.
- Cele opt imagini, cu
denumirile lor, alese de copii:
urs, vulpe, lup, zebră, căprioară,
leu, urs alb, maimuţă, devin
teme centrale fiecărei subgrupe.
- Acestea au ca sarcină să
găsească opt caracteristici
fiecărui animal aferent, aşezând
pe aceeaşi petală imagini
corespunzătoare dintre cele
puse la dispoziţia copiilor, sau
identificând cartonaşe cu
cuvinte notate.
* Atingerea - Se demonstrează tema cu - Demonstraţia Practică, O3
performanţei ajutorul copiilor - Exerciţiul
- Pe subgrupe copiii - Tehnica lotus PROIECT DE ACTIVITATE
cooperează, aleg şi aşează pe - Jocul de rol
fiecare petală caracteristici - Expunerea Orală, O4, Sultana Naum, Grădiniţa O.P. nr 33 Constanţa
specifice animalului care îi - Frontal O5, O6.
reprezintă. - În grup Unitatea de învăţământ : Grădiniţa O.P. nr 33 Constanţa
Caracteristicile se referă la : - Individual Grupa : nivel II
tipul animalului (erbivor, - Expunerea
Educatoare : Naum Sultana
carnivor, omnivor), locul unde
trăieşte, mod de înmulţire, Categoria de activitate : Cunoaşterea mediului
denumirea adăpostului etc. şi Mijloc de realizare : joc didactic
trebuie să fie în număr de opt. Tema: ,,Ce ştim despre animale “
* Asigurarea - Fiecare grup de lucru prezintă Conversaţia Tipul de activitate : evaluare
reţinerii şi pe rând rezultatele. Forma de organizare: pe grupuri
transferului de - Educatoarea evaluează Durata: 25’- 30’
cunoştinţe rezultatele muncii fiecărui grup Scopul activităţii:
făcând corecturi şi completări Dezvoltarea capacităţii de a identifica caracteristicile animalelor împletind
cu ajutorul grupei de copii, dacă activitatea individuală cu cea în perechi şi în grup.
este nevoie. Obiective operaţionale:
* Încheierea - Aprecieri la modul cum au O1 : Să identifice caracteristicile animalelor domestice şi sălbatice.
activităţii răspuns şi cum s-au comportat
O2 : Să cunoască mediul de viata şi de hrana al animalelor.
copiii pe tot parcursul activităţii
- Acordare de recompense O3 : Să clasifice animalele după criteriul stabilit .
O4 : Să identifice asemănările şi deosebirile dintre animalele domestice şi cele
sălbatice.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.
Metode interactive: metoda piramidei, ghicitorile, bula dublă.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 145 146 Capitolul II
Mijloace: jetoane cu imagini, piramida, bula dublă, ghicitori, stimulente. imaginilor,
Bibliografie: jetoanelor).
,,Programa activităţilor instructiv - educative în grădiniţa de copii” – 2005 În piramida copiii vor
,,Metode interactive de grup - ghid metodic” - Silvia Breben, Elena Gongea, aşeza jetoanele cu
Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, - 2002 animale în funcţie de
conţinutul ghicitorii,
pornind de la bază
Evenimentul Elemente esenţiale Strategii până în vârf.
Durata Evaluare
didactic de conţinut didactice În partea a doua a
Pregătirea 3’ Pregătirea sălii de Conversaţia Frontală jocului prin metoda
pentru grupă; Distribuirea Orală bula dublă copiii vor
activitate materialului şi a găsi asemănările şi
instrumentelor de deosebirile dintre
lucru. animalele domestice
Împărţirea copiilor în şi cele sălbatice. Ei
grupe de lucru se va vor selecta din
face prin extragerea imaginile puse la
dintr-o pălărie a unui dispoziţie
jeton cu imaginea asemănările
unui animal domestic (înfăţişare, înmulţire,
sau sălbatic şi vor hrană,
merge la masa cu blana) şi le vor
acelaşi simbol. Copiii aşeza în cercurile
vor enumera din mijloc, iar
materialele de lucru caracteristicile
găsite pe masă. fiecăruia le aşează
Anunţarea 2’ Vom juca jocul ,,ce Explicaţia în ovalele din
temei şi a ştim despre exterior.
obiectivelor animale”. Aprecieri 5’ Se apreciază
Se precizează finale performanţele
copiilor sarcina de fiecărei echipe şi
lucru: să descopere modul de implicare al
caracteristicile fiecărui copil.
animalelor din Copiii sunt apreciaţi
imaginile găsite în şi recompensaţi
joben lucrând pentru îndeplinirea
individual şi în grup, sarcinilor.
realizând o piramidă
a animalelor după
criteriile stabilite de PROIECT DIDACTIC
educatoare (ghicitori)
Verificarea 20’ Se lucrează în echipă Exerciţiul Frontală Vasilica Ionescu, Grădiniţa nr. 22 Constanţa.
cunoştinţelor 5 minute. Copiii se Problematizarea Individua-
consultă în găsirea Metoda piramidei lă Grupa: pregătitoare
soluţiei potrivite, Bula dublă Orală Activitatea: Cunoaşterea mediului.
compară opţiunile, Tema: ,,Cu ce călătorim?”
adresează şi răspund Tipul activităţii: verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor.
la ghicitori (pe baza Forma de realizare: Metode interactive de grup: schimbă perechea, ghicitori.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 147 148 Capitolul II
Forma de organizare: în grup. Captarea Audiţie – onomatopee ale Deductivă
Scopul: - sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor despre mijloacele de atenţiei mijloacelor de locomoţie şi Conversaţia
locomoţie şi de transport; transport.
- exersarea capacităţii de observare; – Cine produce aceste
- dezvoltarea gândirii divergente; onomatopee?
- dezvoltarea inteligentelor multiple; Reactualizarea Jocul ,,Schimbă perechea” Explicaţia. Analiza
cunoştinţelor Ca să vă amintiţi cât mai multe Brainstor- materialelor
- stimularea interacţiunii între copii.
despre mijloacele de transport ming-ul puse la dispo-
Obiective operaţionale: vom juca jocul ,,Schimbă ziţie.
- să denumească şi să descrie mijloacele de locomoţie şi de transport; perechea”.
- să recunoască mijloacele de transport după ghicitoare; - Am aici în camionetă (jucărie)
- să creeze ghicitori în care să descrie caracteristici ale mijloacelor de transport; mai multe surprize (norişori şi
- să stabilească legături între însuşirile caracteristice şi un anumit mijloc de steguleţe).
transport; Închideţi ochii şi fiecare ia din
- să-şi dezvolte capacitatea de a colabora în rezolvarea problemei puse în joc, camionetă o surpriză.
acţionând în comun cu materialul primit; - Copiii care au luat din coş
- să-şi exerseze vocabularul cu cuvinte referitoare la mijloacele de locomoţie şi norişori formează un cerc în
exterior iar cei care au luat
de transport;
steguleţe formează un cerc în
- să-şi dezvolte atenţia, limbajul şi spiritul de observaţie. interior.
Metode şi procedee: explicaţia, descrierea, problematizarea, jocul, ghicitorile, - Se formează perechi: un norişor
schimbă perechea, lucrul în perechi, lucrul în grup, brainstorming. cu un steguleţ.
Material didactic: plicuri cu ilustraţii care reprezintă diferite mijloace de - La semnalul ,,schimbă
locomoţie şi transport (automobil, autocamion, autobuz, tren, barca, vapor, perechea” copiii norişor se
avion, elicopter, motocicletă, trotinetă, căruţă, etc.) deplasează spre dreapta la
-un semnalizator cu două culori: una roşie şi una verde; steguleţul următor.
-siluete ale diferitelor mijloacelor de locomoţie şi transport cunoscute, ,,Copiii – steguleţ” vor primi câte Lucrul în Exersarea
incomplete: ex. o locomotivă fără roţi, vagoane fără ferestre sau fără tampoane, un pliculeţ cu ilustraţii care să pereche deprinderilor
un avion fără aripă, fără coadă, elice, un automobil fără roţi sau fără uşi, fără reprezinte mijloacele de verbale de a
locomoţie şi de transport. formula
volan, o barca fără vâsle. Lucrul in pereche propoziţii
Material bibliografic: Breben Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga - Amintiţi-vă şi spuneţi în simple şi dez-
Mihaela ,,Metode interactive de grup” – ghid meodic Editura ARVES, 22 mai pereche tot ce ştiţi despre voltate
2002 mijloacele de locomoţie şi de (referitoare la
* * * Veniţi să ne jucăm copii” – antologie de jocuri didactice, 1995 transport din imagine. mijloace de
* * * Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii Când conducătorul jocului va locomoţie)
Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Bucureşti, 2005 ridica semnalizatorul verde se
schimbă perechea şi se opreşte la
Eveniment Strategii Evaluare semnalizatorul roşu (următorul
Conţinutul ştiinţific norişor formează pereche cu
didactic didactice
Organizarea Se vor realiza: steguleţul următor).
activităţii - aerisirea sălii de grupă, - ,,Copilul steguleţ” reţine toate
- aranjarea materialului propoziţiile formulate cu fiecare
demonstrativ şi distributiv şi a norişor şi le va prezenta la
mobilierului, sfârşitul jocului.
- introducerea copiilor în sala de Jocul continuă.
gupă. Copiii schimbă perechea până se
epuizează toate cunoştinţele
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 149 150 Capitolul II
copiilor despre mijloacele de Obţinerea Reconstitutirea mijloacelor de Lucrul în grup
locomoţie şi transport. performanţei transport: Reconstituirea
Anunţarea - Spuneţi ce v-aţi amintit despre G1 – trenul (în 3 minute)
temei şi a mijloacele de locomoţie şi G2 – camionul a mijlocului
obiectivelor transport. (Se reactualizează Explicaţia G3 – căruţa de locomoţie
cunoştinţele despre mijloacele de G4 – elicopterul sau de
locomoţie şi transport). Fiecare grup va reconstitui la transport.
Copiii vor fi anunţaţi că se vor flanelograf mijloacele de
juca jocuri în care vor crea transport indicate.
ghicitori, vor reconstitui în grup Se va crea o atmosfera de
şi vor grupa mijloacele de cooperare între copii.
locomoţie după locul pe unde
circulă. Un reprezentant din fiecare grup
Dirijarea Organizarea colectivului în Explicaţia extrage un bilet pe care este scris
învăţării grupuri mici numărul flanelografului la care
Număraţi din patru în patru. Toţi trebuie să lucreze.
copiii cu numărul unu formează Grupurile se aşează în faţa
un grup, cei cu numărul doi alt flanelografului corespunzător
grup,…., cei cu numărul patru alt Ghicitori Crearea de numărului ce-i indică mijlocul ce Descrierea
grup. Problematizare ghicitori- trebuie reconstituit. completă a
Joc :,,Ghici cine este?” descriere. Părţile diferitelor mijloace de tabloului
Crearea de ghicitori despre locomoţie şi transport se vor reconstituit.
caracteristicile mijloacelor de Învăţarea în Folosirea distribui pe patru mese aflate la o (sinteza
locomoţie şi transport. grup cuvintelor oarecare distanţă fiecare una de generala)
Creaţi ghicitori în care să cheie în alta, încât toţi copii să aibă
descrieţi caracteristicile crearea unor posibilitatea să acţioneze în
mijloacelor de locomoţie şi de ghicitori. cadrul grupului, respectiv echipa
transport de pe jetoanele primite din care face parte (în
pe măsuţe. completarea imaginii). Se poate Explicaţia
Fiecare grup creează ghicitorile ca la mese diferite să fie Demonstraţia Utilizarea
până când eu voi ridica repartizate părţi ale aceluiaşi Exerciţiul cunoştinţelor
indicatorul roşu. Evaluarea mijloc de transport în contexte
Pe rând fiecare grup prezintă activităţii (ex. roţile trenului la mai multe noi
ghicitorile iar celelalte găsesc mese, elicea elicopterului, etc.)
răspunsuri. În acest caz echipa care
Se premiază grupul care a creat selectează mai repede elementele
ghicitori mai multe. şi le va aşeza pe flenelograf, va
Descrierea mijloacelor de ieşi câştigătoare.
locomoţie şi de transport Joc:,,Cu ce călătorim”
G1: mijloace de transport care Conducătorul jocului va da
circulă în aer. copiilor diferite jetoane cu
G2: mijloace de transport care ilustraţii reprezentând mijloace
circulă pe uscat. de locomoţie şi transport.
G3: mijloace de transport care Pe covor vor fi trasate trei cercuri
circula pe apă. colorate:
G4: mijloace de locomoţie care - galben pentru cei ce călătoresc
merg fără combustibil. pe uscat
- verde pentru cei ce călătoresc
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III
pe apă
- albastru pentru cei ce călătoresc
în aer
La întrebarea conducătorului:
,,Cu ce călătorim?”, copiii se
grupează în cele trei cercuri în
funcţie de imaginea de pe jeton.
Copiii care au greşit nu vor pleca
în călătorie sau li se vor aplica
pedepse (să sară într-un picior,
etc.)
Încheierea Stabilirea regulilor de circulaţie
activităţii elementare şi înţelegerea
importanţei acestora.
- Spuneţi câteva reguli de
circulaţie ale pietonilor, a
locului de joacă pentru copii, etc.
- De ce trebuie să respectăm
aceste reguli, de ce sunt ele
importante?
Fixarea temei
Cum s-a numit jocul? (Cu ce ne-
am jucat?)
Evaluarea
Cine credeţi că a răspuns foarte
bine la întrebări, a creat ghicitori
şi a lucrat repede şi bine?
Se evidenţiază grupurile care au
lucrat repede şi cel puţin doi
colegi care merită.
Activitatea se încheie cu jocul cu
text şi cânt: “Trenul”.
“Eu locomotivă sunt,
Voi sunteţi vagoane
Aşezaţi-vă la rând,
Mâinile-s tampoane.
Trenul a pornit la drum
Scoate fum şi pară,
De e frig sau e căldură
Ca săgeata zboară,
U,u, u ………u”
151 152 Capitolul II
PROIECT DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ
Grădiniţa: nr. 41 „Elena Farago” - Craiova
Educatoare: Croitoru Mariana şi Odolbaşa Constanţa
Mijloc de realizare: Lecţie - plimbare.
Tema: Curtea grădiniţei.
Nivelul II: 5-6 ani.
Obiective generale:
 observarea aspectelor din curtea grădiniţei: spaţiul verde şi spaţiul de joacă.
 educarea gustului estetic în spiritul protejării plantelor şi aparatelor de joacă
Brainstorming Înţelegerea existente.
unor reguli ce  stimularea interesului copiilor de a participa activ la acţiuni ecologice
trebuie desfăşurate periodic cu truse şi echipament corespunzător.
respectate
Condiţii iniţiale: Copiii au capacitatea de a identifica elemente din curte, de a
reguli
stabili relaţii cauză-efect în vederea intervenirii la timp în zona poluată.
(motivarea
înţelegerii Conţinut informativ:
acestora)  Caracteristicile vegetaţiei din spaţiul verde;
 Măsuri de întreţinere a aparatelor de joacă precum şi găsirea unor soluţii de
îmbogăţire cu altele noi, diferite de cele existente.
Obiective operaţionale:
Exerciţiul  să descrie elementele din mediu concret existente atât în spaţiul verde cât şi în
cel de joacă: plante, arbori, plăcuţe cu îndemnuri, coşuri de gunoi, aparate de
Asocierea
corectă a
joacă confecţionate din materiale diverse;
mişcărilor  să adreseze întrebări în legătură cu cele constatate făcând predicţii;
sugerate de  să exprime aspecte pozitive şi negative în relaţiile ce se stabilesc între copii în
text. curte;
Strategia didactică:
a) metode interactive de grup: „Blazonul”, „Cubul” şi „Bula Dublă”.
b) mijloace de învăţământ: un copac al toamnei cu frunze de diferite culori
(verzi şi ruginii pentru aparatele de joacă, galbene, pentru vegetaţia din spaţiul
verde) pentru „Blazon”.
 un cub cu mai multe fotografii din curtea grădiniţei.
 două cercuri mari - pentru „Diagrama Venn”.
Desfăşurarea acţiunii
1. Pregătirea : constă în stabilirea traseului parcurs în curte: aleile care duc la
aparatele de joacă precum şi cele care duc şa „Grădina cu flori, copaci”. Copiii
sunt îmbrăcaţi în costumaţia ecologică (trening portocaliu, şepcuţe verzi) şi
primesc precizări în legătură cu regulile de comportament civilizat, deplasarea
făcându-se în perechi.
2. Exploatarea:
se asigură copiilor posibilitatea de a observa toate elementele din curte
(denumire, mod de existenţă).
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 153 154 Capitolul II

 sunt sprijiniţi copiii în găsirea unor soluţii de îmbogăţire cu noi elemente în
curte.
3. Descoperirea - se pune întrebarea: „Cum arată curtea grădiniţei?” la care se
răspunde folosind metoda „Bula Dublă”.
4. Însuşirea :Revenirea în sala de grupă mi-a dat posibilitatea unui comentariu
privind elementele observate în curte prin folosirea metodei: „Blazonul”. Am
împărţit copiii în 2 grupuri pentru a găsi imagini ce corespund : aparatelor de
joacă din curte  I grup, iar cel de-al doilea a selectat imagini cu plante, arbuşti
şi alte elemente din spaţiul verde al curţii. Pe o siluetă de copac am
compartimentat coroana în două zone: zona spaţiului verde (I zonă şi zona
spaţiului de joacă ( a II-a zonă). Copiii au avut ca sarcină să aşeze în spaţiul de
sus elementele primei zone cu plante şi vegetaţie, iar în partea de jos a coroanei
au distribuit aparatele de joacă identificate. Pe tulpina copacului am scris
împreună cu ei caracteristicile comune: existenţă gunoaielor, a plăcuţelor cu
îndemnuri, folosirea trusei ecologice şi a unor unelte specifice materiale
necesare acţiunilor ecologice desfăşurate în ambele zone.

5. Asumarea responsabilităţilor
Pentru a putea forma comportamente pozitive copiilor, am identificat
probleme de mediu ce pot fi rezolvate eliminând cauza care generează efecte
negative. Metoda interactivă de grup „CUBUL” este binevenită şi am aplicat-o
astfel:
 copiii au fost împărţiţi în grupuri de câte 5 copii.
 pentru fiecare copil din grup am stabilit responsabilităţi:
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 155 156 Capitolul II

1.  liderul care rostogoleşte cubul. Obiective operaţionale:

2.  isteţul care pune întrebări. -Să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte (specifice fiecărui
3.  „Ştie tot” - copilul care a reţinut sarcina. anotimp).
4.  „cronometru”  copilul care urmăreşte timpul cu o clepsidră şi -Să descrie câteva elemente specifice fiecărui anotimp.
întrerupe. -Să ilustreze grafic sau aplicativ(colaj) cele 4 anotimpuri.
5.  „optimistul”  copilul care încurajează membrii grupului. -Să evalueze obiectiv munca celorlalte echipe.
Pentru fiecare grup a fost pus la dispoziţie un cub pe ale cărui feţe vor fi Metode şi procedee:
aşezate fotografii cu aspecte din curtea grădiniţei. Conţinutul fotografiilor a dat Explicaţia, expunerea, conversaţia, demonstraţia, aprecierea verbală.
posibilitatea copiilor să facă descrieri, comparaţii, asocieri, analize, aplicaţii, Metode interactive: „Blazonul”, „Schimbă perechea”, „Turul galeriei”.
argumente: Tip de învăţare: receptiv-reproductivă, inteligibilă, prin descoperire.
 descrieri privind amenajarea spaţiului verde (sau de joacă) enumerând Organizarea învăţării: colectiv, grupe, individual-independent.
elementele observate, Mijloace de învăţământ: păpuşi ilustrând anotimpurile, jetoane, 4 blazoane cu
buzunare, coşuleţe, coli A3, fulg, ghiocel, mac şi crizantema din hârtie colorată,
 comparaţii: unele aparate de joacă sunt confecţionate din plastic
lipici.
(topoganele, trenuleţul din anvelope), iar altele sunt din metal şi lemn (leagăne,
Bibliografie: „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
balansoare).
copii”- Bucureşti 2005.
 asocieri: copii asociază unele aparate de joacă cu cele din parcuri şi
MEC-„Învăţământul preşcolar”, nr.1/2007 Ştefania Antonovici, Gabriela Nicu,
alte locuri de joacă din cartier precum şi plantele din grădina casei, bunicii cu
„Jocuri interdisciplinare”, editura Aramis, 2005.
cele din spaţiul verde al curţii.
 analizează părţile componente ale florilor, copacilor etc. Desfăşurarea activităţii
 aplică fotografiile pe feţele cubului într-o ordine. Etapele Conţinutul Strategii Evalua
 argumentează modul de amplasare al aparatelor, coşurilor de gunoi şi activităţii ştiinţific didactice re
plăcuţelor cu îndemnuri necesare în formarea unor comportamente pozitive. 1.Momentul -aerisirea sălii de grupă. Explicaţia,
6. Valorificarea: organizato- -aranjarea mobilierului conversa-
După desfăşurarea activităţii copiii au împărtăşit impresii părinţilor, ric -pregătirea materialului pentru activitate ţia
rudelor, vecinilor, colegilor de la alte grupe. Am iniţiat jocuri de rol, copiii au 2.Captarea Copiii descoperă 4 păpuşi în sala de grupă Expune- frontală
realizat machete, colaje, desene, picturi, machete cu aspecte ce vizează curtea atenţiei şi, după costumaţie deduc că sunt rea,
grădiniţei. anotimpurile. conversa-
Fiecare are un coşuleţ cu jetoane, dar le-au ţia
încurcat între ele. Păpuşile ne roagă să le
PROIECT DIDACTIC
ajutăm la sortarea lor.
3.Anunţare Ne vom juca jocul „Anotimpurile”.
Floarea Jarcu, Grădiniţa Dalboset, Caraş-Severin a temei şi a Vom sorta jetoanele, vom descrie aspectele Explicaţia
obiectivelor specifice anotimpurilor şi le vom ilustra
Grupa: Mare aplicativ (colaj) sau grafic.
Categoria de activitate: Cunoaşterea mediului Vom lucra pe echipe şi individual.
Mijloc de realizare: Joc didactic
Tema activităţii: „Anotimpurile”
Tipul activităţii: Evaluare
Obiectiv cadru: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului
înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia.
Obiective de referinţă:
-Să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător.
-Să exploreze şi să descrie verbal şi/sau grafic obiecte, fenomene, procese din
mediul înconjurător folosind surse de informare diverse.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 157 158 Capitolul II
4.Desfăşura Sarcini: Explicaţia imagini.
rea -Completarea celor 4 tablouri cu jetoanele Se formează alte 4 echipe: ghioceii, fulgii, Turul
activităţii sortate de voi, pe echipe. macii şi crizantemele şi vor ilustra grafic galeriei
Prezentarea -Descrierea elementelor alese pentru fiecare sau aplicativ anotimpul pe care-l reprezintă
sarcinii anotimp (floare, fruct, leguma, obiecte: pe coli A3: flori, fructe, legume, aspecte Explicaţia
didactice şi sanie etc.) legate de vreme. După expirarea timpului se
a regulilor -Redarea anotimpurilor grafic sau aplicativ expun posterele în sala de grupă şi echipele Expunerea
de joc. (colaj). trec pe rând să observe celelalte postere şi
Reguli: să aplice elementele care lipsesc (pot doar Conversa- Autoeva
-O să lucraţi pe echipe şi individual şi o să verbaliza). Revin la locul lor şi intonează ţia -luare
vă prezentaţi munca în faţa celorlalţi de cântece despre anotimpuri.
fiecare dată pentru a schimba impresii şi
pentru a găsi soluţii noi.
„Munca echipei înseamnă a fiecăruia şi
munca fiecăruia dintre voi reprezintă
munca echipei!”
Împart la 4 copii ecusoanele echipelor
ghiocel, fulg din staniol, mac şi crizantemă.
Aceştia îşi aleg în număr egal alţi colegi cu 5.Aprecieri Fac aprecieri asupra modului de participare Apreciere Autoeva
care să lucreze în echipă. Fiecare echipă ia la activitate, atât pe echipe cât şi aportul a verbală -luare
un coş cu jetoane şi le sortează pe cele individual. Ofer ca recompense floricele.
potrivite anotimpului pe care-l reprezintă
(echipa ghioceilor le aleg pe cele specifice
primăverii: flori, munci, unelte, aspecte ale PROIECT DE ACTIVITATE
vremii etc) completându-se astfel 4
blazoane. Fiecare echipă îşi prezintă Grădiniţa: Grup Şcolar ,,Teglas Gabor “, Deva
celorlalte blazonul realizat, justificând Blazonul Evaluar Grupa : Mare (nivel 5 – 7 ani)
Desfăşurare alegerea jetoanelor. Concluziile ar putea fi: Explicaţia ea orală Aria curriculară: Ştiinţă
a jocului cu Iarna -anotimpul cadourilor, Primăvara- Problema- a Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului înconjurător
copiii anotimpul verde, Vara-căldura, vacanţa şi tizarea cunoştin Forma de realizare: Convorbire
soare, iar Toamna-anotimpul vitaminelor. ţelor în Tipul: consolidare
Prin numărare 1,2,1,2….formăm 2 echipe activită-
egale ca număr de participanţi. Se formează ţile Tema: ,,Animalele din ograda bunicilor”
2 cercuri, fiecare copil (nr.1) din interior anterio- Forme de organizare: frontal, în grupuri mici, în perechi, individual
făcând pereche cu copilul nr. 2 din cercul are Obiectiv fundamental: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre
exterior. Fiecare copil din cercul interior animalele domestice; dezvoltarea/exersarea inteligenţelor multiple; educarea
primeşte un jeton: ghiocel, Moş Crăciun, responsabilităţii privind participarea la îngrijirea animalelor domestice.
copii la mare, crizantema, viorea, sanie, Obiective operaţionale:
strugure. Fiecare pereche se gândeşte la cât a) Cognitiv-formative
mai multe idei despre imaginea dată; la - să descrie animalele domestice sub aspectul înfăţişării;
semnalul „schimbă perechea” se deplasează - să denumească hrana specifică fiecărui animal;
copiii din exterior de la stânga la dreapta şi - să identifice foloasele aduse omului;
se formează perechi cu alţi parteneri (cel din Schimbă
interior spune noului coechipier noutăţi de perechea - să verbalizeze modul în care pot îngriji ei animalele;
la colegi). Când se termină jocul, copiii Conversa- - să formuleze ghicitori despre animalele domestice.
precizează ce au aflat de la colegii lor ţia b) Psiho-motorii
despre ghiocel (vestitor al primăverii, exerciţiul - să se grupeze rapid, în funcţie de cerinţe
seamănă cu un clopoţel etc) şi celelalte - să manipuleze materialele puse la dispoziţie
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 159 160 Capitolul II
- să realizeze diagramele de grup formularea de din ograda bunicii pentru care inteligenţă
c) Afectiv atitudinale ghicitori primiţi imaginea. lingvistică
- să simuleze/denumească acţiuni de îngrijire şi comportamente ale animalelor; referitoare la Fiecare pereche va prezenta -Aprecierea
- să-şi exprime preferinţele pentru un animal domestic; animalele ghicitoarea compusă celei mai
- să colaboreze în grup pentru realizarea sarcinilor. domestice reuşite ghicitori
5.Dirijarea a)Organizarea Explicaţia
Strategia didactică:
învăţării copiilor în În centrul semicercului format
a). Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, expunerea, explicaţia,
grupuri mici de copii se aşează “ograda
descrierea, problematizarea, braistorming, jocul, ghicitorile, lucrul în echipă, bunicii” şi miniaturi de animale.
lucrul în perechi, munca independentă. Opt copii, lideri de grup, îşi vor
b). Mijloace didactice: tablou ,,Animalele din curtea bunicii”, o „ogradă” alege un animal în miniatură:
confecţionată de educatoare, siluete şi miniaturi de animale domestice, jetoane cal, vacă, oaie, capră, porc, Observarea
cu imagini pentru fiecare animal domestic, diagrame Lotus, flori de lotus, fişe câine, pisică, iepure. Copiii îşi modului în care
de muncă independentă, CD, carioca, lipici; vor alege apoi câte doi “pui” se constituie
Material bibliografic: pentru a-şi forma echipa care va grupurile
Breben S., şi colaboratorii –,,Metode interactive de grup” – ghid metodic, ocupa locul la una dintre
Editura Arves măsuţe.
Pe flip-chart, educatoarea
Breben S., Gongea E., Ruiu G., ,,Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, vol. I,
completează diagrama de
II, III, Ed. Reprograph, Craiova b)Comunicare grup, cu animalele alese de
a sarcinii copii,
Evaluare didactice - se distribuie diagramele
Etapele Conţinutul Desfăşurarea activităţii
Instrumente “Lotus” şi plicul cu materialele Identificarea
activităţii ştiinţific - Strategiile didactice -
şi indicatori necesare . interesului
1.Moment Crearea -aranjarea mobilierului pe opt Explicaţia pentru sarcina
Organiza- condiţiilor colective în formă de cerc; -Fiecare grup va colabora şi va didactică
toric optime pentru -pregătirea materialelor realiza diagrama pentru
desfăşurarea demonstrative şi distributive; c)Activitate în animalul ales utilizând
activităţii -aşezarea copiilor în semicerc grupuri mici materialele găsite în plic sau Acţională
pe covor. desenând. Pe grupuri
2.Captarea Audiţie -frontal, individual: Orală Timp de 15 minute copiii vor
atenţiei muzicală -Ale cui glasuri le-aţi ascultat? Frontală colabora în completarea Identificarea
“Graiul -Ce animale aţi recunoscut după Recunoaşterea diagramei, vor alege imaginile modului în care
animalelor” “graiul” lor? şi descrierea necesare, vor lipi, vor desena colaborează
animalelor sau scrie. pentru reuşita
domestice Educatoarea va sprijini grupului
3.Anunţarea Tema Frontal şi individual Interesul grupurile în realizarea
temei şi activităţii şi Expunerea pentru temă şi diagramelor sugerându-le să
enunţarea obiectivele Se anunţă tema “Animalele din imaginea aibă în vedere: tipul
obiectivelor urmărite ograda bunicii” şi se expune prezentată animalului (ierbivor, carnivor,
tabloul cu acelaşi titlu. omnivor), hrana, adăpostul,
Vă veţi reaminti cât mai multe modul de înmulţire, modul de
lucruri despre ele şi le veţi îngrijire, foloasele aduse
prezenta colegilor omului, ,,graiul” animalului,
4.Reactuali- Ghicitori Explicaţia -Orală asemănarea cu un alt animal,
zarea Organizarea -Împreună cu colegul din stânga -În perechi deosebirea faţă de un alt animal
cunoştinţelor copiilor în formaţi perechi şi formulaţi câte -Identificarea domestic.
perechi şi o ghicitoare despre animalele copiilor cu 6.Obţinerea Prezentarea Sinteza generală Orală
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 161 162 Capitolul II
performanţei diagramelor de Liderul fiecărei echipe prezintă Pe grupuri -Ce v-a plăcut mai mult în
grup şi diagrama de grup şi va activitatea de astăzi? De ce?
realizarea răspunde întrebărilor puse de Copiii execută jocul muzical
diagramei ceilalţi copii, apoi o aşează pe ,,Glasul animalelor”
temei centrale covor formând în final b) Joc muzical Educatoarea apreciază
diagrama temei centrale. Copiii comportamentul copiilor şi
fac comentarii, aduc completări, rezultatele obţinute de copii în
îşi exprimă părerea faţă de timpul activităţii
modul în care s-a realizat
diagrama “Animalele din PROIECT DIDACTIC
ograda bunicii”
7.Asigurarea Joc în grupuri: Copiii sunt împărţiţi în trei Orală Rodica Bărăgan, Grăd. P.N.Liceul de Muzică şi Arte Plastice Deva
transferului ,,Să ne grupuri (pe baza număratului
de cunoştinţe amintim” până la trei), fiecare echipă Pe grupuri Grupa: pregătitoare
având ca sarcină să-şi Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului
amintească: Tema: „Primăvara – anotimpul florilor”
G1 – cât mai multe poezii Aprecierea Tipul activităţii: evaluare
despre animalele domestice; grupului Forma de realizare: convorbire
G2 –cât mai multe cântece; câştigător
G3 –cât mai multe poveşti;
Scopul: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite despre anotimpul
8.Evaluarea Activitate Copiii vor lua loc la măsuţe, li Scrisă
primăvara, dezvoltarea inteligenţelor multiple şi a spiritului de echipă.
frontală, se vor împărţi mai multe tipuri Individuală Obiective operaţionale:
muncă de fişe de muncă independentă - să recunoască aspecte specifice anotimpului primăvara;
independentă astfel încât cei care stau alături - să înţeleagă şi transmită mesaje simple;
să nu aibă fişe asemănătoare. - să manifeste iniţiativă în comunicarea orală;
Fişele vor fi concepute pentru - să regăsească cunoştinţele despre primăvară în cântecele şi poeziile învăţate;
toate animalele domestice şi vor - să redea anotimpul primăvara în imagini realizate de ei prin desen aplicaţie
avea ca sarcini: etc.
-să încercuiască adăpostul Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, lucru în
animalului pentru care a fost
echipă, cubul, jocul, surpriza.
concepută fişa;
-să coloreze foloasele aduse Material didactic: un coş cu flori decupate , roşii, galbene, mov, portocalii,
omului; albastre şi roz, jetoane cu anotimpul primăvara, cub cu feţele în culorile
-să marcheze cu “X” hrana florilor, foi şi creioane colorate.
animalului respectiv Acţională Bibliografie: S. Breben , E.Gongea, G.Ruiu, M.Fulga „Metode interactive de
Joc ,,Arată Fişele se expun pe flanelograf Frontală grup”
cum face” Se organizează jocul distractiv S. Breben, G.Ruiu, E.Gongea „Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”
în cadrul căruia educatoarea Programa activităţilor instructiv – educative grădiniţele de copii.
numeşte un animal iar copiii
trebuie să simuleze un
comportament specific al
animalului respectiv.
9.Încheierea a)Aprecierea Discuţie în cerc
activităţii modului în Se iniţiază un dialog cu copiii:
care s-au -Care a fost cea mai completă
realizat diagramă de grup? De ce? Orală
sarcinile şi -Cine credeţi că au fost cei mai Frontală
obiectivele activi copii?
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 163 164 Capitolul II

Eveniment Conţinutul Strategii Evaluare florile din pieptul vostru.

didactic ştiinţific didactice instrumente Fiecare culoare de pe acest
indicatori cub ne va ajuta să aflăm
Momentul Fiecărui copil i se va cât mai multe lucruri
organizatoric prinde în piept o floare Copiii îşi vor despre primăvară.
colorată diferit: roşu, ocupa locurile Dirijarea Copiii se vor grupa în şase Explicaţia
galben, albastru, mov, în semicerc. învăţării echipe în funcţie de Voi v-aţi grupat în
portocaliu şi roz. Se vor culoarea florilor prinse în cele şase echipe
pregăti toate materialele piept. Fiecare echipă îşi va după culoarea
necesare bunei desfăşurări alege un lider. florilor din piept .
a activităţii. Observaţi că şi
Captarea Ca o surpriză pentru toţi conversaţia Copiii cubul meu are
Atenţiei copiii, o fetiţă îmbrăcată în recunosc pe Pe faţa cubului de culoare aceleaşi culori, Copiii se vor
„zâna primăvară” intră în - Cine a venit la „zâna roşie scrie: - DESCRIE- deci fiecărei gândi la toate
clasă cerându-le copiilor noi? primăvara” şi Deci copiii care fac parte echipe îi caracteristicile
să o recunoască. o descriu cum din grupa florilor roşii vor corespunde o anotimpului
este spune tot ce ştiu despre culoare de pe acest primăvara.
îmbrăcată. primăvară. cub.
Prezentarea Jocul „Vorbeşte Copiii care au Pe faţa cubului de culoare Cubul Se vor gândi
Reactualizaea
galbenă scrie. Vreţi să ştiţi ce la asemănările
cunoştinţelor caracteristicilor specifice despre mine” primit
anotimpului primăvara, „Zâna primăvară” jetoanele le COMPARĂ scrie pe cubul şi deosebirile
apelând la experienţa a adus cu ea un coş vor descrie Copiii din grupa florilor meu? Cine mă dintre
galbene se vor gândi dacă ajută? anotimpul
cognitivă. cu multe jetoane apelând şi la
reprezentând sprijinul există asemănări ale primăvara
anotimpul colegilor. anotimpului primăvara cu şi celelalte
primăvara. Copiii celelalte anotimpuri, dar şi anotimpuri.
prin ce se deosebeşte acest
vor închide ochii,
iar zâna va lăsa anotimp de celelalte
câte un jeton în anotimpuri.
Pe faţa cubului de culoare Învăţarea în grup Copiii îşi vor
faţa copiilor aleşi
albastră scrie – aminti cântece
de ea, aceştia
ASOCIAZĂ – Copiii care şi poezii
urmând a descrie
imaginea primită. au în piept florile galbene, despre
Copiii care nu au se vor gândi la cântecele şi primăvară.
poeziile de primăvară pe
primit jetoane vor
care noi le-am învăţat şi în
veni cu completări
care este descrisă în
Anunţarea Se anunţă tema şi ce se expunerea
versuri frumoase acest
temei şi a urmăreşte a se realiza în
anotimp.
obiectivelor această activitate.
Pe faţa cubului de culoare
În această activitate vom Să reţină
portocalie scrie Toţi copiii din
vorbi despre primăvara – ideile.
- ANALIZEAZĂ - această grupă
anotimpul florilor,
Asta înseamnă că toţi se vor gândi la
folosindu-ne de cât mai
copiii din grupa florilor părţile
multe metode de lucru care
portocalii se vor gândi la componente
cu siguranţă vă vor trezi
părţile componente ale ale florilor de
interesul. Vom folosi de
florilor de primăvară, dacă primăvară.
exemplu acest cub colorat
tot este primăvara şi
în aceleaşi culori ca şi
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 165 166 Capitolul II
anotimpul florilor. Copiii se vor PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ
Pe faţa cubului de culoare gândi să
mov scrie – APLICĂ- realizeze un Rozália Veres, Grăd.P.P.Nr.13,Târgu Mureş
Copiii din această grupă a peisaj de
florilor mov vor desena primăvară cu
împreună pe această foaie cât mai multa
Grupa:Mare
mare un tablou de elemente Categoria de activitate:Cunoaşterea mediului
primăvară, care să conţină caracteristice Tipul activităţii:Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor
cât mai multa elemente Tema:Mediul înconjurător ,,Oraş-sat”
specifice acestui anotimp. Se vor gândi Obiective cadru:
Şi pe ultima faţă a cubului fiecare de ce  dezvoltarea capacităţii de comunicare într-un limbaj adecvat ştiinţific
de culoare roz scrie le place sau nu  consolidarea unor informaţii despre mediul înconjurător
- ARGUMENTEAZĂ le place
 educarea unei atitudini adecvate faţă de mediul înconjurător
Copiii din grupa florilor primăvara.
roz ne vor spune de ce le Se vor Obiective operaţionale:
place, sau nu le place consulta şi vor Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
anotimpul primăvara. reţine ideile.  să recunoască diferenţele dintre oraş-sat
Copiii din fiecare grupă  să rezolve corect sarcina propusă
vor discuta şi vor stabili  să corecteze eventualele greşeli
modalităţile de realizare a  să aibă o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător
sarcinilor. Vor avea timp
Metode şi procedee:
de gândire şi de
consultare.
- conversaţia;explicarea; problematizare; metoda interactivă de grup
Obţinerea Fiecare lider al fiecărui Cubul
,,Bula dublă”
performanţei grup va prezenta în Comunicarea Material didactic:
ordinea stabilită soluţiile ideilor de - bule de trei mărimi şi cinci culori din hârtie;
de rezolvare a sarcinilor. Brainstorming către lider. - săgeţi din hârtie;
Dacă sunt completări - imagini despre oraş şi sat:clădiri,instituţii,mijloace de transport,
acestea vor fi făcute de oameni,meserii,animale,magazine,natură
ceilalţi membrii ai echipei. Durata:25-30 minute
Evaluarea Se va puncta ce a realizat Evenimente Evaluare
activităţii fiecare echipă în parte, Conţinut ştiinţific Strategii didactice
didactice
modul în care au colaborat Copiii vor 1.Moment Asigurarea
în realizarea obiectivelor spune , vor organizatoric condiţiilor optime
propuse şi se va propune Ghicitori crea ghicitori. pentru activitate:
copiilor să spună cine ştie -aerisirea sălii de
ghicitori despre primăvară. grupă;
Încheierea Se fac aprecieri asupra -pregătirea
activităţii comportamentului copiilor Copiii vor fi materialului
şi asupra modului în care Conversaţia antrenaţi în didactic;
şi-au realizat sarcinile de aprecierea -intrarea organizată
lucru. reuşitei a copiilor în sală;
Drept recompensă copiii activităţii. -aşezarea copiilor în
vor fi duşi a doua zi în semicerc pe covor;
excursie în parcul 2.Captarea Prezentarea cercurilor Copii vor avea
dendrologic din Simeria. atenţiei goale al bulei ocazia să încerce să
ghicească la ce se
foloseşte şi care
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 167 168 Capitolul II
este scopul
cercurilor aflate pe
jos.
3.Anunţarea Diferenţele şi Li se va comunica
temei asemănările dintre copiilor tema,ei
oraş şi sat având sarcina de a-
şi aminti lucrurile
pe care le-au văzut
cu ocazia vizitei lor
în oraş şi la ţară.
4.Dirijarea Prezentarea Copiii vor asculta Item:
activităţii cercurilor,explicând explicaţia -ascultzarea
semnificaţia mărimilor explicaţiei cu
şi a culorilor care Completarea bulei atenţie
alcătuiesc bula dublă. se va face cu
Prezenarea sarcinii de ajutorul imaginilor
a completa bula. existente despre
Se urmăreşte aranjarea oraş şi sat. Item:
imaginilor corect, -aranjarea
conform Copii îşi vor motiva imaginilor conform
cerinţelor:diferenţele alegerea ,făcând realităţii
şi asemănările dintre referire la cele  Proces prin care un individ transmite stimuli cu scopul de a schimba
oraş şi sat. văzute cu ocazia comportamentul altor indivizi.
Se lucrează frontal cu vizitelor anterioare.  Creează comuniunea şi comunitatea.
toată grupa. Vor povesti despre  Comunicarea într-o organizaţie poate fi internă şi externă.
impresiile personale  Comunicarea externă se realizează prin comunicate de presă, conferinţe de
din aceste vizite sau
altele asemănătoare
presă, coctailuri, interviuri, articole, şedinţe, rapoarte, poşta electronică etc.
5.Consolidarea Controlarea bulei Corectarea Itemi:
 “Comunicarea internă este sistemul nervos şi circulator al unei organizaţii”.
cunoştinţelor aranjate greşelilor posibile -rezolvarea corectă  “comunicarea internă nu este un instrument tactic, este însuşi omul”.
care sau produs la a sarcinii Ton Veen “ Relaţii publice: coduri, practici, interferenţe”
completarea
bulei,recapitularea
răspunsurilor
corecte.
6.Evaluare Se pune accent pe Copii îşi vor TOTALITATEA PROCESELOR DE COMUNICARE IN
atitudinea copiilor faţă exprima preferinţa
INTERIORUL UNEI ORGANIZATII , SCHIMB CONTINUU DE
de mediul din oraş,sat faţă de oraş sau
sat,şi idei pentru
MESAJE INTRE PERSOANE CARE FAC PARTE DIN ORGANIZATIE.
ocrotirea mediului
din ambele zone.
7.Încheiere Adunarea Itemi:
materialelor -se vor face
folosite.Alegerea aprecieri asupra
unui joc de mişcare activităţilor
de către copii. copiilor,individual
şi frontal
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 169
 Se utilizează în relaţie cu obiectivele, grupurile ţinta, strategia,
viziunea asupra comunicării, cultura, structura organizaţională etc.
170 Capitolul II
PROIECT DE ACTIVITATE
Marina Daniela Sperilă , Grădiniţa „Pinocchio”, Craiova
Activitatea: cunoaşterea mediului.
Tema: „Sărbătoarea Primăverii”
Tipul de activitate: consolidare de cunoştinţe.
Forma de realizare: convorbire.
Scopul activităţii: exersarea inteligenţelor multiple-inteligenţa verbal
lingvistică, inteligenţa vizual spaţială, inteligenţa kinestezică, inteligenţa
interpersonală - în activităţi.
Obiectivele operaţionale:
a) cognitiv-formative:
-să citească imagini ale anotimpului primăvara.
-să realizeze descrieri ale imaginilor primite.
-să redea în cuvinte puţine caracteristicile anotimpului primăvara.
-să deseneze chipul primăverii.
-să poziţioneze corect elemente ale primăverii în spaţiul unei machete.
-să interpreteze cântece despre primăvară.
-să recite versuri pe tema primăverii.
- să răspundă la ghicitori având ca tematică elemente ale primăverii.
-să interacţioneze în cadrul grupului şi între grupuri.
b) psiho-motorii:
-să manipuleze rapid materialele dispuse.
-să realizeze o bună coordonare oculo-motorie.
-să execute mişcări adecvate în timpul interpretării cântecelor.
-să păstreze o poziţie corectă a corpului pe tot parcursul activităţii.
c)afectiv-atitudinale:
-să manifeste interes pentru acest gen de activitate.
-să participe cu plăcere la activitate în cadrul grupul.
-să solicite sprijin atunci când sunt în dificultate.
-să aprecieze propriile rezultate şi comportamente, dar şi pe cele ale colegilor.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, expunerea, descrierea,
jocul, lucrul în perechi, lucrul în echipă.
Material didactic folosit: imagini reprezentative pentru cele trei luni ale
primăverii, creioane cerate, fişe de lucru, suport pentru machetă, hârtie
creponată, crenguţă de copac, lipici, imagini pliate, imagini decupate, bolduri.
Materila bibliografic:
-,,Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura
Bucureşti, 2005.
-,,Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”, vol I. - Silvia Breben, Goergeta
Ruiu, Elena Gongea, Editura Reprograph 2003.
Activităţi bazate pe inteligenţe multiple- vol II- Silvia Breben, Goergeta Ruiu,
Elena Gongea, Editura Reprograph 2005.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 171 172 Capitolul II
-Psihopedagogia copilului, nr 4/2005, editura Reprograph. alegerea făcută.
-Pedagogie preşcolară - Elisabeta Voiculescu, Editura Aramis, 2003. b) lucrul în -grupul 1: citire de c) imagini, coroniţe
Durată: 35 de minute. grupuri mici şi imagini, a) activitate indepen-
lucrul în perechi sintetizarea dentă în cadrul grupu-
Evaluare caracteristicilor rilor mici şi în perechi
Evenimentul Conţinutul primăverii, b) exerciţiul, conver- -identificarea
Strategiile didactice (instrumente şi
didactic ştiinţific interpretare de saţia, interacţiunea în elementelor din
indicatori)
cântece, recitare de grupuri şi în perechi imagini
1. Organizare -imagini a)frontal -
poezii, răspunsuri -copiii îşi adresează -corectitudinea
pregătire -text poezie organizarea copiilor în
la ghicitori reciproc întrebări exprimării
-scrisoare pentru semicerc pentru
-grupul 2: atunci când sunt în -comportamentul
copii discuţia de
ilustrarea în culori dificultate. copiilor
început;
cerate a chipului c) grupul 1: imagini -modul de
b) conversaţia
Primăverii grupul 2: fişe de lucru, interacţiune în
c) scrisoare
-grupul 3: culori cerate. cadrul grupului şi
realizarea grupul 3: suport pentru între grupuri.
2.Captarea -scrisoare a)frontal -gradul de interes
machetei prin macheta, crenguţa de -menţinerea ordinii
atenţiei surpriză -captez atenţia cu o manifestat de copii
asamblare, copac, hârtie şi disciplinei în
scrisoare surpriză. (privirea, atenţia, alăturate, creponată, lipici, timpul lucrului
b) expunerea mişcările
suprapunere, lipire, imagini pliate, bolduri,
-punerea în evidenţă a corporale). mototolire imagini decupate.
elementelor pe baza
6.Evaluarea -prezentarea a) frontal individual în -poziţionarea
expunerii textului
rezultatelor grupuri mici elementelor în
c) scrisoare
activităţii b) analiza produselor spaţiu;
3.Reactualizarea -an, anotimpuri, a) frontal individual -se urmăresc -aprecieri activităţii -elementele
cunoştinţelor luni b) conversaţia răspunsuri corecte stimulative primăverii corect
-solicit copiilor să surprinse.
răspundă la un set de -fluiditatea în
întrebări. exprimare
4.Anunţarea -titlul activităţii a) frontal .cunoştinţele
temei şi a -obiectivele b) expunerea vehiculate.
obiectivelor învăţării ; idei -precizarea subiectului
esenţiale ale activităţii
învăţării. -enunţarea
obiectivelor.
5.Dirijarea -organizarea a) pe grupuri -interesul
învăţării copiilor după -împart copiii pe manifestat de copii
a) organizarea inteligenţe: IVL, grupuri în funcţie de pentru un anumit
copiilor pe IK, IVS, II. inteligenţa spaţiu de lucru
grupuri predominantă:
-grupul Primăverii;
-grupul „Zânelor
artiste”
-grupul „Zânelor
îndemânatice”
b) conversaţia
-solicit iniţiativa
copiilor şi motivez
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 173

CAPITOLUL III

JOCURI PE ARII DE STIMULARE

 „Două prietene - Toamna şi iarna”

Claudia Nasie, Grădiniţa „Gulliver”- Constanţa
 ,,Cine a trecut pe aici?”
Claudia Nasie, Grădiniţa „Gulliver”- Constanţa
 „Marea - misterele din adâncuri”
Georgeta Anghel, Grădiniţa „Gulliver”- Constanţa
 ,,Mirajul din adâncuri”
Georgeta Anghel, Grădiniţa „Gulliver”- Constanţa
 „Mireasma florilor de toamnă”
Cristina Burlacu, Grădiniţa nr. 11, Medgidia
 E ziua prietenului meu
Lavinia-Nadia Pătraşcu, Grădiniţa ,,Mihai Eminescu, Tg-Jiu
 Natura văzută prin ochii copiilor
Elena Gongea, Grădiniţa ,,Pinocchio”, Craiova
 Primăvara în oraşul meu
Veroniva Mitrulescu, Grădiniţa ,,Pinocchio”, Craiova
 Flori de primăvară
Virginia Buşu, Grădiniţa nr.24, Craiova