Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.

3872 /
13.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU ANUL DE COMPLETARE

(CLASA A XI-A )

GEOGRAFIE

Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 3872 / 13.04.2005
 Bucureşti, 2005

Geografie – anul de completare, clasa a XI-a 2

 NOTA DE PREZENTARE

Studierea geografiei în anul de completare, clasa a XI-a, se realizează în câte o oră săptămânal.
Existenţa geografiei în anul de completare (ca de altfel şi a istoriei) are la bază necesitatea
realizării unei pregătiri teoretice complementare pregătirii anterioare (realizată în clasa a X-a), pentru
formarea la elevi a unui orizont informaţional şi de competenţe mai larg.
Geografia în anul de completare este axată pe o tematică foarte sintetică. Aceasta este redată într-
o formă esenţializată şi cuprinde elemente fundamentale, la care se adaugă o serie de activităţi practice de
bază.
Curriculum-ul şcolar pentru anul de completare, Şcoala de Arte şi Meserii, este corelat cu cel din
cursul liceal inferior (clasele IX - X), fără a fi identic cu acesta, ci are o structură interioară care vizează
asumarea unor competenţe specifice acestei forme de învăţământ. Există o acoperire tematică
semnificativă între aceste două forme de învăţământ în ceea ce priveşte elementele de geografie studiate.
Poziţia geografiei generale ca obiect de învăţământ în anul de completare realizează o legătură cu
ştiinţele naturii şi cu ştiinţele sociale, asigurând o înţelegere integrată a fenomenelor situate la intersecţia
dintre natură şi societate, concretizate în mediul înconjurător.
Prezenţa geografiei în anul de completare asigură o relativă egalizare (cel puţin la nivel teoretic) a
nivelului de pregătire cu ciclul liceal inferior. Dezvoltarea unor competenţe specifice prin intermediul
unor conţinuturi ofertate va permite elevilor interesaţi să-şi poată concretiza accesul pe o rută şcolară
ulterioară.
Competenţele asumate prin curriculum-ul şcolar de geografie pentru clasa a X-a şi anul de
completare sunt corelate cu competenţele generale ale acestei forme de învăţământ.
Principalele domenii asumate de geografia şcolară în învăţământul preuniversitar (inclusiv în
Şcoala de Arte şi Meserii) vizează următoarele dimensiuni educaţionale: dimensiunea geoecologică,
culturală, europeană, integratoare (de sinteză între ştiinţele naturii şi ştiinţele sociale), dimensiunea
interdisciplinară, metodologică (prin utilizarea hărţii), aspecte care ţin de latura socială, civică şi
umanistă. De asemenea, geografia contribuie la formarea şi dezvoltarea unor abilităţi generale, utile
pregătirii permanente şi inserţiei sociale constructive. Asocierea acestor competenţe – cheie cu
dimensiunile educaţionale ale geografiei duce la construirea unui sistem referenţial nou de competenţe
(generale şi specifice), care valorifică totodată elementele asumate de curriculum-ul şcolar pentru clasa a
X-a, Şcoala de Arte şi Meserii.
După cum se poate observa, conţinuturile pentru anul de completare, clasa a XI-a, nu reiau
conţinuturile din clasa a X-a ci, utilizând cadrul tematic al geografiei generale, concretizează anumite
elemente care rezultă din diferenţa care există între ciclul liceal inferior (clasele IX – X) şi clasa a X-a
S.A.M., oferindu-le o dimensiune nouă, care vizează dimensiunea pragmatică, de inserţie socială şi de
concretizare a elementelor de geografie generală la orizontul local.
Prezentul curriculum şcolar are elemente de atractivitate şi accesibilitate care facilitează o
instruire corespunzătoare a elevilor; oferta de conţinuturi (fără a fi abundentă) sugerează elementele
esenţiale necesare unei înţelegeri adecvate a problematicii lumii contemporane.
Sub raportul specificului spaţial al fenomenelor studiate există, asemănător ciclului liceal inferior,
o trecere continuă de la geografia Terrei ca întreg la cea a Europei, a ţării noastre şi a orizontului local.
Curriculum-ul şcolar pentru anul de completare, în această formă, este obligatoriu pentru toate
domeniile de specializare.
Structura curriculum-ului şi a programei de geografie pentru anul de completare cuprinde
următoarele componente:
- competenţe generale;
- valori şi atitudini;
- competenţe specifice şi unităţi de conţinut;
- sugestii metodologice.
Elementele de noutate ale acestei programe sunt următoarele:
- centrarea ei pe realizarea competenţelor generale şi specifice asumate;
- existenţa unei dimensiuni acţionale şi practice mai pronunţate.

Geografie – anul de completare, clasa a XI-a 3

 COMPETENŢE GENERALE

(1) Utilizarea terminologiei pentru exprimarea corectă şi coerentă a unei

realităţi.
(2) Raportarea elementelor semnificative din realitatea înconjurătoare pentru
facilitarea integrării sociale şi a mobilităţii profesionale.
(3) Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate (natură şi societate)
cu reprezentările lor cartografice, grafice, sau pe modele.
(4) Dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode şi tehnici generale de
învăţare care să faciliteze o pregătire permanentă asumată.

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care sunt formate prin procesul educaţional centrat pe
geografie au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:
- Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură,
civilizaţie;
- Respectul pentru diversitatea naturală şi umană;
- Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă.

Geografie – anul de completare, clasa a XI-a 4

 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
Competenţe specifice
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice pentru
prezentarea unei informaţii referitoare la Terra ca
planetă;
1.2. Construirea unui demers explicativ;
1.3. Formalizarea informaţiilor;
1.4. Descrierea şi explicarea faptelor observate pe
teren sau identificate pe modele;
2.1. Înţelegerea proceselor elementare din natură
şi a specificului mediului înconjurător;
2.2. Sesizarea unor legături observabile între
elemente naturale şi sociale;
3.1. Citirea şi interpretarea informaţiei
cartografice şi grafice;
3.2. Operarea cu simboluri, semne şi convenţii;
3.3. Utilizarea convenţiilor în citirea şi
interpretarea suporturilor cartografice;
3.4. Trecerea de la o scară la alta;
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi
disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru
prezentarea unei informaţii de geografie fizică;
4.1. Utilizarea unor metode de analiză directă sau
mediată (centrate pe fenomene naturale);
4.2. Utilizarea unor metode şi tehnici simple,
specifice diferitelor ştiinţe;
4.3. Utilizarea reprezentărilor cartografice în
investigarea mediului natural;
Geografie – anul de completare, clasa a XI-a
Conţinuturi
I. Elemente de geografie fizică
(1) Pământul în Univers
Universul. Evoluţia Universului şi a Terrei
Forma şi mişcările Pământului – consecinţe
geografice
(2) Reprezentarea suprafeţei terestre
Calculul distanţelor şi suprafeţelor pe hărţile
geografice şi în orizontul local
Reprezentările cartografice şi societatea omenească
Reprezentarea cartografică a orizontului local –
aplicaţii practice
(3) Relieful
Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi
alcătuire petrografică
Evoluţia reliefului Terrei
Unităţi ale reliefului terestru
Analiza şi interpretarea reliefului
Relieful şi societatea omenească. Aplicaţii practice
în orizontul local
(4) Atmosfera
Evoluţia şi tendinţele de evoluţie ale climei
Hărţi climatice şi harta sinoptică
Analiza şi interpretarea datelor climatice
Clima şi societatea omenească
Clima orizontului local
(5) Hidrosfera
Analiza şi interpretarea datelor hidrologice
Hidrosfera şi societatea omenească
Hidrosfera orizontului local
(6) Învelişul biopedogeografic
Biosfera şi organizarea ei. Evoluţia vieţii pe Terra
Biosfera, solurile şi activitatea umană
Aplicaţii practice în orizontul local
(7) Mediul, peisajul şi societatea omenească
Factorii geoecologici naturali
Intercondiţionarea factorilor fizico – geografici.
Interacţiunile dintre om şi mediu
Rolul mediului în evoluţia societăţii
Mediul orizontului local
Peisajele geografice
5
 Competenţe specifice
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi
disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru
prezentarea unei informaţii de geografie umană;
1.2. Construirea unui demers explicativ;
1.3. Formalizarea informaţiilor;
1.4. Descrierea şi explicarea faptelor observate pe
teren sau identificate pe modele;
2.1. Înţelegerea proceselor antropice specifice
mediului înconjurător;
2.2. Sesizarea unor legături observabile între
elemente naturale şi sociale;
3.1. Citirea şi interpretarea informaţiei
cartografice şi grafice;
3.3. Utilizarea convenţiilor în citirea şi
interpretarea suporturilor cartografice;
3.4. Trecerea de la o scară la alta;
4.1. Utilizarea unor metode de analiză directă sau
mediată (centrate pe elemente antropice);
4.2. Utilizarea unor metode şi tehnici simple,
specifice diferitelor discipline ştiinţifice;
4.3. Utilizarea reprezentărilor cartografice în
investigarea mediului geografic;
4.4. Utilizarea unor proceduri generale de
investigaţie ştiinţifică.
Conţinuturile şi competenţele specifice vor avea în vedere exemple relevante de pe Terra,
din Europa şi din România.
Geografie – anul de completare, clasa a XI-a
Conţinuturi
II. Elemente de geografie umană
(1) Elemente de geografie politică
Grupările regionale de state
Evoluţia hărţii politice
Probleme actuale de geografie politică
(2) Elemente de geografia populaţiei
Evoluţia numerică a populaţiei
Bilanţul total al populaţiei.
Tipuri de medii de viaţă
Structuri demografice
Populaţia, mediul înconjurător şi dezvoltarea
durabilă
(3) Elemente de geografia aşezărilor umane
Dinamica urbană şi explozia urbană
Funcţiile şi structura funcţională a aşezărilor
omeneşti
Metropole şi megalopolisuri
(4) Elemente de geografie economică
Evoluţia în timp şi spaţiu a practicilor agricole.
Peisaje agricole
Evoluţia activităţilor industriale. Regiunile
industriale
Analiza unei ramuri industriale (la alegere)
Serviciile: definire şi tipuri
Comerţul
(5) Uniunea Europeană: aspecte generale,
România şi U.E.
6
 SUGESTII METODOLOGICE

Noul curriculum pentru clasa a XI-a (anul de completare), Şcoala de Arte şi Meserii, este
centrat pe sistemul de competenţe generale şi competenţe specifice descris mai sus.
În aceste condiţii, se pot evidenţia o serie de caracteristici noi ale procesului educaţional
care au în vedere, printre altele: o corelaţie mai strânsă între competenţe şi conţinuturi, o centrare
mai evidentă pe activităţile şi achiziţiile elevilor, posibilitatea realizării unor trasee
individualizate pentru atingerea competenţelor.
Un element important al învăţării geografiei în clasa de completare îl reprezintă
valorificarea elementelor anterioare parcurse în clasa a X-a S.A.M. Nu este vorba despre reluarea
lor, ci doar de utilizarea elementelor de bază în dezvoltările propuse de programă.
Programa de geografie este axată pe elemente semnificative şi esenţiale de Geografie
generală şi are următoarele elemente de noutate:
- îşi asumă o serie de competenţe specifice foarte precise, strâns legate de profilul de
formare;
- este axată pe înţelegerea interacţiunii dintre partea naturală şi umană a mediului
înconjurător;
- paradigma spaţială trece de la elementele generale (caracteristice planetei ca întreg), la
cele specifice continentului, apoi ale României şi orizontului local;
- se realizează o conectare mai strânsă între ştiinţele despre natură şi ştiinţele despre
societate, în conformitate cu vocaţia pe care geografia o are, ca ştiinţă atât a naturii, cât
şi a societăţii;
Concretizarea sistemului de competenţe asumat prin conţinuturile ofertate poate fi
realizată prin utilizarea predilectă a unor activităţi de învăţare conforme acestor competenţe;
dintre acestea, menţionăm: explicarea (orală şi în scris) a elementelor analizate, utilizarea
terminologiei în contexte noi, utilizarea suporturilor cartografice pentru selectarea informaţiei,
construirea unor texte pornind de la hărţi, grafice, imagini, trecerea de scară (de la nivelul lumii
până la orizontul local), utilizarea informaţiilor din mass-media.
Programa şcolară induce şi o serie de sugestii noi, de evaluare a rezultatelor instruirii.
Astfel, aceasta trebuie să aibă în vedere evaluarea modului de atingere a competenţelor specifice;
în acest context, competenţele specifice pot fi transformate în formulări asemănătoare unor
standarde de evaluare. De asemenea, este facilitată utilizarea tuturor tipurilor de itemi, în
proporţii şi structuri diferite (în raport cu specificul competenţelor evaluate), evaluarea continuă
(după fiecare unitate de învăţare) şi folosirea unor forme alternative.
În realizarea unor suporturi de instruire (lucrări metodologice, hărţi, atlase, culegeri de
teste, suporturi cartografice, manuale, lucrări complementare, ghiduri etc.) autorii acestora
trebuie să aibă în vedere curriculum şcolar de geografie pentru clasa a XI-a, de completare, a
Şcolii de Arte şi Meserii în ansamblul său (competenţe generale, valori şi atitudini, competenţe
specifice, conţinuturi ofertate, specificul metodologic).

Geografie – anul de completare, clasa a XI-a 7