BOUCOVINA Dominatinnea Roméneasea La 20 de ani dela Unire ae ION I. NISTOR Profs le Universes Regele Carl 1 din Cermu (Cu 2 Rae 948 stain Somumenta Uni din Cera Comins, 1938Cuvant catre cetifori Incursal aout acestvia se fmplinese deus deceit dela ania Bucovinei cu fararmami Rominia, Aniversarea aceasta texte in ‘sufleele color cari au tit acele clipe storie, amintei scumpe si duisase. Sunt clipe unice in viata oamenilr si a popoarelor, care nu se mai repets, dar care timin vesnic vil si care se repercue {eaxd fi intrermpere in vafa neamului pind ce se conkypesc cu vesnicia. In aminta acelor clipe am asfernt pe hitte intimpliile cele mai lasemnate din vafa Bucovinei sub dsminafiunea romie eases, penfur a aria progresele pe care aceasti provincie leva ealiat din clipa in care a reinirat in staul comun de viat3 polie ici, economicd si cullralt romineasc Fazle principale ale acestei evolu au fost espuse 4 in limba fancexs pentro Expostia generali din Paris din anul teeut ION 1. NISTOR Cermiut, BunaeVestire, 1938, Unirea Trilor Romane Reine ners ch a wes Pier Her Bec praca: 5 are trl ac ic a svi la 1699p Adurtler Naf tae dis log Becweg: Unit ialr sub Doms in Abe, ta emetic eek ee Ss lhe pic ca a 186 en ene a ‘se em ot al pe Gs Dar acl Ua di 1859 pra, Mellor neg, ea MIR ccasieay ead eyes Acct Buon Selves are La raer Uni eal ul pak esac Terie «olor i fale Conde 9 Sr ETB Capea ps ul esate seen Se eae enaa olin Ate pein ba Teed SEVS ea css Actes nb Sent ar cre Tei ners sock ab Sddets Rowe 7 céod tptlass Mica Teta exis TaxeeSts a Maori ee eae © tach Mtv pl ty Old a 735 despa de cried in Binca Nal dn ati nied Melos sol boinc Ei RBBe aie Toga Nelo de veh deci! Aor bu Pcp Dime Cane dela carpe igloo ere “ope Oucey atta p Sl eallep were hoc a Voeoebes ee aa ‘nd ships std, Red Becovina oa pat mt de tneuia Un Ge 1059 91 cap Fase ca pace Melee 9 mg eet onl Madame Ely fo sat ndweopioea pli ie ope tl ae eine de el soe 9 pantabanteatacy diteetiIn iavslngeala rcboiual mondial, cel mai erdncen din cite a cnoseut omestea, a Hiumfat princpiul de Uberate si autodetermie fare a nafindor subjagae dio Europa, In unite cu marit gt cu pur tern $31 ala, Romania a adus gi ea suprema jerfide singe pene tna elbertea conafonalier sii de sub jogul stipiniitaustosungare, ‘Numai in urma mare ibinde a absfior, Reminit din Biicor vyina si Basarabia, deopoiva cu fai for din ‘Transivania, Banat si Maramures, au pul scutra jugul dominatinit staine st proclams,, Jotun clam jndeseriphibiluniteaprovinciloe lor cu Regatul Romine There gi independent roclamatea unitti Basarabil, Bucovined si Ts vrmat in scute inervale waa dup all La 27 Marke 1918, Adunarea Nafonali dea Chigndu prov ami aitea Basorabei datre Prat si Nistea cn [arseMama, La 28 Octombrie 1918, Ronin din Bucovin, inurl in Cone ares National Ia Cemaufi, proclamati Unieea Bucovine! cu Regatal Ter al Remini Tar la 1 Decembrie 1918, Rominis din Transilvania, Banat si Maramures, consitat In Maree Adunate Napoula Ile Albarluta, pecelamart unirea teri lor nafionsle cw Regarul Rominie, ‘Aatfel a pututintimpls ca actele Unis dela Jay si Bacurese din 1859 si primcascS, ups un interval de 60 de ani, © ampla si Fercthinregive prin acile de unive dda Chisinau, Cemaut si Aloae Iulia din 1918, $i cum toate aceate mari $i memorable ate istorice a invorit din voi, liber st unanim exprimals, a Romdnilr din Ver Chiu! Regat, din Bararabia, Bucovina si Transilvania, ele consitue femla cea mai sigutd si mai pulenicd pe cate se rdc3, mlndra i ‘mpuodtor,eifcnl poliic al Romnei Mari, inteitt in staveche holare cnie si isorice, sub fericta gt infeleaptaocSrmuire 2 Mer ‘gel Ferdinand I si a M.S. Reginei Maria. rin cerporarea Bucovines in organismul poliic al safubi rational romin, sceas provincie romineates, dela Unite incoacs, 2 teint in tmul comun al vet rationale de stat, bucurinduse eplin de toate foloscle i avanksjcle nel scdrmuiri nationale gi contrbuind ct puterle i proaspete la inljarea si consoidarea par fret comune, 6 nsivanied a ‘Nisin Vidi, Mina Ne # Genel Za ln 19 Mat 1919Rage Fein 1relief si a apresia dup ncia de dud decenil wits nel asupra condtiue pues seoate mak bine rit romdnes cu TaraeMam, eredem case impune si nilor de vinta acesel proving pe timp stip ausiace, asupra immprejuinior in care sa tealizl Unirea ei cu Regatul Roma, precum si asupra prosperity ci sub plsintesea sbladuire nina, 10 u Bucovina, leaginul MoldoveiDin timpusle vechi si imemorialeferifsrul momit de Austiact Bucovins, dup pidurile de fag, numite slavoneyte Joucovine, adict ssilaefagnales" fea parte nkgranit din Tara Mcktove, Mi mult hia, Bucovina 2 fost isusi leaginal Statlui_Moldovesc. Pe tee fovil ei se gisea veche capital. a MMdovei Suceava eu resedinta domneascd, care suai in unm a fost stimula la Tap La Suceava isi avea resedinja.MMitepoliel Moldovel Tot la ‘Succava se plseash pin’ aie rlcele muccnicuiertodx. one ‘cel-Nou, cae suferise’marfeil Ia CelalearAMba in 1324, st care fut ‘dase Ir Suceava de AlexandewreceDBun (1401), ca pation ccroior GI Tai Mldovel. Pe Hing’ vechial scaun episcopal dela Rader Se giseste acolo pin) astiei eavoul qu senile piminiene ale ‘Voevodului Boson T, Desralecitonal Moldovc La Puna, cu dearle ei, este loc de vecinicd odin al mar rele cro ol ecg ‘siniuka sha dobindit Inari ihindel nemnusitoare penta crytingatea isha toteagi, dar ga apusulul etestin. In minssticea dela Sue evita, imped lear nears cdoatele si ogee ntele prneipier ci Tetemia gi Simisn, eifovi dinasiet Mois. La Voronsty la Meldovt la Pate lo Arbor, 12 Dragomira, bs Hlomor, ky Sintec, Ia Siete, vechea capital a fui LatcurVoda, si la Sh Onolci iat pstat admirable monmceie de pitua st ashe fecluri moldoveneased, © dovadi a spiitului de jen sia dragostei de aris a secilor domi i bosti msldoveni acovina conse un adevitat-mzca in ace Uber. un sobor de ministi, care se ingrimidesc na lings ale, venind Becare din cite © donnie puteraiea 9 gloioas’. Cerniupi, caiala Bueovinel, se pomenese dela 1408 incosce Jn tralatele comercisle ale Maklovei cy Polonia. In Cimpulungul Bacovine diinuest nck sprtul de liberate si independent a veche aegini munfene de care ne amines principe Dime Cantemir. In Codral Cosminull de Hing Cerniuyi se desljesle pind astiah freamitul strlucite iebinde a iui Skfan-celMare asupra rast polon Ton Albert (1497). 2 1 Anexarea Bucovinei la Austria ‘Acupra acctui mint, presiat In ot posul, cu wrme nepise foare de arti si creaje romineasci, hi indrepli Austia cits lacomi de cucetire, cind, in oil rieboiuirusostre din 1768—1773, Ces Sue ‘cutind dup impiniea Poloick (1772), ca ceru Posi Otemane 9 fisie din pimnfal Meldovel, pena ari deschide o eale de cone ricafie ine Gali, de carind hast dela Polo, si Ardealul neat de mai fnsintc, dup singerea vocwollor indigent (1691). 13Clonsinjinsntal Posi fu cumpirat cx bani grei si cu dara prefoase, Cind veri tas la delimiare, Ausiia nu se mulfami cu 9 fagle gusts de pm, precum ceruse, ci cuprinse inte. finuful CCemiuflr si ex mat mare parle din finial Sucevei, deci teil cal mai bogal din foale in urme isforice dia tecut si in amin Scumpe pent integ neamul rominesc Tn zadar protsard bert si clrul fn ftunte cu principle Give ote Ghiea impotiva inlet holaler fait; insadarincercard st Amorstrese Dori, prin hie gt momosi, ci Awstia, in lee de © flsie Inguals, necesars pent deschiderea unt cit de comenicae, 4 cuprine dows tinatrt inkeg din plmiotal Moldove, cele mat frue ‘monte si mai hogate jn amin irice neperio ar protetul Moldoverlor rasuni in pus, find diplomaia sustaed vies aut din bolus pentru a conupe pe Turcl i al face i consimjeased la rues TtindesSus a Moldovs, pe care Austin ‘uurpiteare © boleazA cu numle impropriy de Bucovina, penta a ‘aoses, prods (ar MINTED crpene. Este mai malt decito simpli concent ci jusimantul de cree dis, stors Bucovinenlor de cfe noua stipanive coincidea cu asasr narea Jt Tayi a_voevodulai Grigore Gihiea, comisi chiar tn ua de 1 Octombrie 177. Detul de eesiane s'atncheiat, fied consimfimsatsl Maldoveni, de cae Poaria suzerand, cu toate cB ea, in vista vecilor capie fulaini,svavea deephl de a fhltine nil o palm de loc din pie mintul Tai Moldove ‘Acal de demir, sempat ls Balamutovea pe Nisa in 1775, {a mal ap incorpora instrument de pace, seminal la Slow de Ause fri si Turia tn 1791. In bara acestul act diplomatic, Austia anexi Bcovina cu © supralali de peste 10.000 km? si cu © populaic de aproape 100.000 lector, agezai in 3 orage, Suceava, Siete si Cer rut gi fo cea 200 de ate 4 v Bucovina sub administratia aust Moldova ,austaca", cici aga se rumia acest tetera in actele ofcile austiace pind la denumire defniivs de Bucovina, primi. o. administrate. miliaris conduss de general comandanf ot Rail Cob del Suave tetra. Numai la 1786 Bucovina primi 0 admisisiaie cis, ind fa Ineorporati Galiei cao cxcumeeipic administatvs accsteprovinel, sels din teritoral Polos Contra incorporinit la Gaia se ridich un energie protest din 15pasta clrlui i poporulsi bucovinea, in frunte cw episcopal Dosoe fii si bsiral Vasile Bais care crea pentru «Mkdova Austiaca* 0 ‘dminsiaie aulonoms, findesaceasis"provincie romneasc3 mu se pues incadra in Glia din_cauza limbet nationale rominest sia crednfel orfedaxe, care crau difeite de limba si credinja Galtienfor ‘Dar protestele si revendicitle Mokdoveior, adicd ale Rom: Bucovina, rinaserd aidamice pini la 1848, cind Bucovina fu despieitt de Gialiia si consiuiti ea provincie aulsnoma cu fill de ddacat,pistrind ca marci a fri capil de zimbra al Moldovs. ‘Romani dia Bucovina nsf nu sau putut mulumi cu solfiunea sczasa, finde ei cerurd © aulonomie nafonali si primiri dela Viena © avlononie adminis ew fendinle centralise si cu limba ger+ ‘mand oficiala in administajie jusiie i in insrucfunea publics. Aceeasinemullumire se manifest si pe firdmul biseicesc Adminisbaja ausriacd a rupt legiturle canonce alébisericit din Bur ‘ovioa cu miropsia din last sia Inglbal epscopia de Rs, mats 15 Cornu ta jualin iereeesi a miropei edrberh dala Kanovt ups proclamarea Consfituii dualite din 1867, episcopia Bur ovine fi unis cx eplcopaiele ofodoxe dia Dalnajia kn faimoasa “ Miopolic a Bucovinei si Dalmafci", care s'a desfinat numai dup ‘einfooresea Bucovin’ la Patria Mami. ‘Guvernul austiac sa folosit de fate miloacele pent a dese considera sislematic dreplunile limbei najonale si a stinjent dese vollaca culls romineasci. Tet oe simtea rominesse in Bueovina ra prigcit sums entra manifesarea unei viet nationale romi- rest nt era loc Hn holarle Biucovins, ir samen cel mai de sean si Ft, cum au fost erudtal George Popovici si marele istric Die nite Oncil, st yout sili emigreze a Regatul liber pent a plea tri gi Simi romdinese. Butte miniairlr bacovinene au fost secularzate gconstc ‘ute ntrun find bisericese’, din millones edfuia se intefne bie erica bucovineand si asi, Din venutile aestl fond s' consti in si maursebizanin noua Regedings Mitropolitana cu frumeasa sali de 16 rmarmeei, jn care s'a proclamat Unirea Bucovinel si sa. inaugural universiatea romineasei dio. Ceri Pe smo biserict bucovinene, Austria afin clon tine name germane si acainiene, in vreme ce fran romiin era urn sl asupil si slit 3 emigeeze iy Regal bse sau chiar in Ametca, alica austines a fost meron oaflt-aspirajunilor nafinale 3 ada cu oie St. To dela Secaea callualeromdnesis Austria nu vedea eu ochi bus Jatea Romani libers,care paca si devnd un devia cu revendicai nainale in Ardeal si Bacovina. Din aceste consider tafuni, poica cf fafi de Romi subjugafi a fost mereu 0 peliics de persecute si de desconsiderare a justelor lor drepturi police 5 nafionale. Ba se stduia. din rispueri si stargi mele vechei vlzajii moldovenesti din Bucovina gi si schimbe carateral etnic romans sl acetei frumease provne wIn asemenea condiiun! era deci firesc ca oposiiaromincascs| SH se accentuere fot mai mull contra slipanisi sine, came heat azul cu faimosul proces pliic intent stidnfin romdae dela Unie vesiatea din Cerniuj, pentuci aceasi trimisese @. keegan dc adernfi ta Tasi cu ccaria,aniversi de 100 ani dela neainares voevoduiui marie Grigore Ghica entra a contabalanga afanea romdneasei, Austia spines ‘ot mai mult asirajunile police ale clementelor alogene din’ Buses vina, De 0 considerajie deosebila se bucura element ucranian core 4 Snigrat in Bucovins dupsocupais austviae, nvind. In mased Ain Gata fovecnats, unde condifinte de trai erau eu mma net atele si ma anevoioase ex ta Bucovina romancasc Jn oizintle ei de a contribu La injghetsnea nei Uetani Mari Be socotela Rusici, Austia spajnea din rispuer aspirate tice si nationale ale Ucrainlor din Bucovin, Ticindule moree ces pe soestela Roainifor basing. Pltica aceasta de concesiune pe seama Ucrainflor merse ali 4s spare, ix tn thnpal raxbouan mondial Aus te oblige ot cedeze Bucovina Ucriior ‘Tangul aces rusines uma 83 se facd in schimbul unci ca fa de grin de un milon de puduri, de care Austria aves nevos Pentru hrana popula sale infomtate Cu tabachere de aur i eu pung de galbeni cancelaral Kaunite 5 interounial Thogut cumpirase in 1775 Bucovina dela Turi, penta 2 dup 145 de ani, acceasi Austr Habsburgcs, prin cancclaal Cero, 38 sta la tocmeali cu Ucraina penta vinzarea Bucovine! in schimbal une cant de geau! Dar aces! ting nigines aut s's put face, finde Austia se propia cu pasi repexi de complecia ei descompuncre. Loviunle foe ‘midable pe care Ie primi la Rhin si la Leora. sgudutd pulernic aceasi hibtidd sh anacronicdaleauire polis, ficandso i se dese acd in componente si, O sui cincizeci de ani de stipinice austiaes n'a List in Bue 18, cov rn dab, Tol xa in Bovina eo moe rent de att ivort din spntul populist biginaje romivest Sipinitea habsburgcs a rdmas pururea string de aceasi fark Msn Pasa omaneased, de vechile ck tradi cullurale gi afisice. Ea a duinuit Jn vegas waimagle cu spel romdnesc, ce stipdocpte acl din mosie stdmesi. De aceea inuturarea acest stipinii devenise un imperaiv calegoric al vremunlor moderne. 1920 v Propaganda Nafionala Dobinduea Independent, prin cooperatea anmael_ romdne Ja cucerirea Plevnci gi prin proclamarea Regatului Romfn, text un ‘mare enfuciasm gi mul incredere in sufleele Reminlorsubjugai, ‘Tilo Stee Mare ds Pa Rominie pulenicS_no pulea si se desinerescze de soar conafior rallor de Sub stipinves staind. De aceea Avstacih cutout ar Aienicensc treviced consHinss nafenale Ia populafanes romaneascs 1H 0 fink pe Tec in avinul ci poli st nafenal. Foi de accastt 21palcs, Rominit nu pulean si adopte © all aiudine, dectt aceea de afima dreplrle lor police sinaionale, at prin presi cat si prin glasul reprezentanr lor din ita Brucovingt si din parlamentit in. Viena CConietu cultural cu fai: beri din gat intst mereu sees de unitate cullrals care iebuia 58 Re armatit de cea politics. Noul ‘rent poliiculural porn dela fineretl infects ceri ficuse edie catia sufleteased Ia Tetura prodasslr- nue sco ierare din Romania lier, reprezentati prin macle istoric al neamului Nicslae Tonga si pein revislle conduse de cia nit, culrale 4 Rominilor de pretutnden, care tebuia ‘84 premearg unit pebiice a tukwroe Romnilor in hota for etice Si islonce, prinse ridicni adinci in grupul junit Lierae™ dla Cernaufi. Exponent acest curt, naonal 3 eataral, nut aveau in vedere realiziti poliice imelite gi nici salujuni de probleme econor rice de acualiae, ei gl real fia ftrerupt ab pote tradiionale de protest, se adresau dict safleklor pena a le inti in cree ina aba ce trebuin 8 vin Putri de cuvnt ai noulai cunt itedent susfinean sus 5i fare ef Bucovina este ima! rominese si ci ea ma cutdind sau mai ‘niu va. trebul i fic rencorporals Moldovel, din truncal cela fusese deslpits. Asif se explick faptl ci la isbucnirea elabonht mondial mit de tne romani bucovinenrefsard #8 se innolene in armata ausiacd asupriteare st se regia ta Reatal liber pentru lupla aco, alituri infoarert Bucovine’ la PatineMams o reparare a une nedrepi is tovice $40 implaire a unor revendiciti nationale, drepte $i inkemeit Unirea consitue un act de recunoastere general ef Bucovina, prin ajczaea ei goografc), prin adjunle oi police si culturale si rin ‘uniatea de rast a popula ei bisinage face parte inegrants din fertorul Staului Roman si din patrimonil istoric al nani romine. FFaptul aoesla a foot de allel recuncscu gi de arcopayul polite 4 lumi, intunit in Coofernja de pace la Pars eare a considera ca juste si intemeiate dreprurle najinale ale Remanilor asupra Bucoe 36 vin! infreyi, Im vecile i hot, ajezale de vrednica meldoveneasct evalungul favior Nis gi Ceremuy opulaia Brecovine,fitk desecbire de rasi $i ereint, a recur noscut dela incepet cl in sii o ald combinafune plied intresle culturle $1 econmice na putesu A apifte sk salisficue mai bine ex fn holarele Staului Roméo, Si cw drept cuvdnt, finde’ cspiatatea Minis Vo si tleranfsreligiosss a Remdoulubiginag nu s'a manifest nick foi larg ca fn Bucovina, unde fi ceafenii ieee In pace yh bur inelegers,iubindwst tara deoporivd si conribuind prin munca yi hi nici lor la infloriea 91 propia Stipninea romdneascd a vent si den dove inte si 8 continue aplicarea lor ct ai larg Leite aris’ promalgat dup Unive imbrtisead, eu aceeasi de acete sme 3rages si ca acclasi sim de dzepae, pe tf, bunik Remini, Reforr mele mari seca, ca legea agrar, legea conversunit dalotiler a cole, ca refacerie regiuior disuse de raboiu, ca reclii ilor, sear sia fuluror ageziminieor publice, ca noua impirite adminisratvs gi judecdtoreases, s'au fie cu deopotiva dragoste si a8 peniru nevcile population inkreg. La alegeslepenita Corpae le Legislative au participa! fotdeauna fj clans sie afvrnt Arepurile for police Fird niet resricfune. Tar in Corpus Lexie foare au fost eprezenale oideauna toate grup pltice in raparh, fu numavul sh important lor Nous Conse Remini din Februari 1938 acordsnouior cee {i(eni tomani cu mult maim dreptri si mai multe ibe ca vechea lege fundamenfli de slt* ausiiacs din 1867. Te pune ‘opi fimandilor plitce {13 nici un rest, care ridimiceaw nunca Fodnict a cetiferlor pagnici i peril mers normal al incheyiit 5 consoliitt afionae, ae Stent din Bosc, jal. Saceaa x Viata economica Unitea Bucovinei cw Regal Romani, pe ste istrict si nationals, a adus sho serie fteag’ defn seri dels Doe buns racice pen “bine popli, spiinil nines pit tmarcle si bogatl. dor Taine de Unire vita economic’ din Bucovina era aproape 39,sufocats, din cauza logusimii holaelor i i din cauza dept prea mari de Marea Advatics ci care Bucovina putea comunica uma prin Tries dups un eco peste Law, Crate, Viena, Clas si Lubliana, Dupi Unire, ofat cu hottele police, s'a lirgit st debur seule econcmice ale Bucovinei, Barieile vamale spre Basaran st ‘Moldova au dispirut ea prin farmec, asfl cl asri Basaran de Nord deopoiva eu judelele Dorohsi, Botosani si Baia sian regisit ceninul vieil lor economice la Cerniu, unde, in slele de iamaroc Se Inlnesc, ca in vremurile sSbune, negusori i stent de In Doe thoi, Botosani, Hon si Bali, ba chiar st Sin 2 Soroca pe Nis, Bucovineni pot incitea produsele lor de naterial lenias 51 ‘tribute cu ele pind in cele mat depirtae cine ale judefeloe mole ddvene si basarabene, pena a se intoarce de acolo eu cereale, Lind, ici si alle produse, cari nu se giseseindeajuns in Buucovina e ling’ apropctea gi infriiea_ sulle vincifor nile, vedem fncheginduese i ‘comerciake prin schimb dict de mi seemuile veehi, Taine de Unite popuatianea Bucovine se aprovsiona ea mil de vageane de porumb din Vechiul Regat ev invingeren male for ifeuliti de transport si virie. Asai aprovisionarea 8 poate face tn condijiunl cu mult mai yjoare. Prin Unite, Bucovina sea redus in mod simftor distanfa ceo desparte de mare, Galaul $1 ‘Constants sunt cu ml mai aproape ca. ‘Treat, In deoschi a peor flat orasal Cerndui pe-urma Uniti, eich vechea capitals a Bucoe vinei a Tuat un mare avant economic din cauza lings esenfile a Aebuyeului sin gi din causa ageniii sale la drumal ele legturd 9h ‘mare cieulae a Romaniei eu. Vargova, Betlinul si Oskende. panires oustiacd a sttnjenit mercy desvolarea indus in Bucovin, finde ea avea un intes vidt de a pitra aceasil.pro- Vincie ca un debuseu pentru produsele sale indushile, Sub siipiy nea romineasel a inceput si se desvolte in Buucsvina © foumonsd 40 ire cette pros ainiea ocr nostit_telaiun i $i de producte casi in cto indashialé care cauth dsbugen penta predusce cn toate ovagele din fara. t Tadatt dus Unire incepm in Bucovina marca opets de conser lide si de-agezare a sipaniti’romdnesi, Era nespas de mult de facut atune cand, dopa un rizbed de 4 nl st dup repetate ceupaiunh ruses, Bucovina 8 atins 0 adevitatdpusitale, Sale si oragee pe unde Fen ts Basic in bore 41din vat. Scoulele si biseicle erau in cea mai mare park diete mate clile ferae, drumurle i pedurle crau impracicabit, sere Viele publice = gseau In compleett desoganizare si in inposbie late de a fanejiona, Aprovzionrca popula era aproape inital Diile pubiee ma se putea incasa, Viduvele si ofanit ima acd sive. Cirelai fiduciaré era redvsi la. minim, Fanconi pu ser fink pls, astel c adminisata publica se viru sie 1M sa faca impeumutusi pela banc partculare pent acoperina cele fuellor mai urgente. O stare de ndnisle si de nesigurants domnea Pretuinden, iar in unele pei ale Bucovinei nesumsurle si nevolle ‘minau populaja la migeti violent gi anarhice Tala exte era situsia Bucovid, care se interces la Patia Mami desongoniats gh complect epuizata, "Nu era deci lucra usoe pen administatia rominesei de a int tn de gle. Totus administaya”rominea ‘amen pricepak $i gala la otic jer, s'2 dovedit capabils de a rer fonganiza © [ard In lini descopuncre, de a 9 roface, 0 rica din acca de mireric fn care 96 gibi gi de a © dna cu yrsepere st nerge, pe clea props Rage Fendt Pracpess Eb le Pls 1920 x Administrafia romaneasca si Reforma Agrara Prin decree penta administra Bucovine) din Decem= bie 1918 s'au adus ordine tn teburile publice. rin acest decrete Minisies Doone 43Jege administra Bcovine fa increinftS unui ministru dlegat al verulit oman, care exercita puerea adminseatva prin secretarie feft la ramutile de admlisraie cele mai imporinte. In Apri 1920 minisul delegat fu inleuitpintr'un presente 11 comisietegionale de tnificare, care avea iasrcinaea of Ticideze Servieile rionale gi #3 teach atbufle lor asupra resetuior miniteriale corespunzitoare din Bucuresti La 1922 opera de unicare adminisatva era termina. Ea s'a lesivagit cu mui chibmsnds si crore, FBrb jiguitea infereseor oe tale, Operaianes aceasas'afcul prin otdonante si deceit minslerale fu respectarea vechlor leit locale bocovinene. Cum fast accste legit nu mat corespundeau In feate cerinflar nou, crate prin Unitea car Romina, eta free ca guvernul tomin ai se gndeascd la cone soearea Corpilor Legiitoare pens Romania ine. ‘Vechea lege electorald din Vechiul Regat mm mai corespundea ouci staf, Si cu fit mai putin aceass lege putea ft itis ‘supra nailer ovine. De aceea era necesar 8% se premlge 9 nou lege electralt pen fara feaga. Acasa sa yifieul sin Noeme bbe 1919 o'ainunit la Bucuresti prinul pariament al Remsict ine frege, iar Bucovina a aut Gnstea ca Mliropli i, ferictl Vladimir Repia, i presideze primal Senat al Roménieh Mari ea preyedinte de vir, Tn fimpal_acesta gwvemal romin era preccupat de problema grant care se impunca si in Bucovina. Si alc a gn caeate pti le SlatuluiRomin, finimen cbijdits si neindreplaji de veacutt ‘crea plat penta imbunstigres exatnfl sale, Tinind seam’ de ceasll legiima cerere #a leit un decreblege de reform’ agrars prin care sa expropiat 561 mogll cu © suprafas de T5.798.52 ho fe pimint culvabil care a fat distbuit in lotuh pl la 5 hectare la T6991 iteni hucovinens ‘Cam insi in Bucovins jirinimea era suprancitcati de dao, Stat a trebuit si inferind rin o lege penta coaversiunea daoriot agricole, Prin legen de conversine dela’ 1934, Bucovina sa bucurat 44 de un regin special pela faplal datorileagrcale au fst refuse et 70%e, iar plata restului de 30% urmand a se face jn rate miei in timp de 17 ant CConcomitnt cu aceasti mare operd de dreptte socal sau sie virgitacteInsemnate pivtoore In relacereasatelor si orapdler disuse News ee « Univers da Cera de Habel, Ia reconstuitea bisericlor ia caselor pares, In rece siren loalulor de sccali ce Fuseseri dirdmate in fimpul rdzboihu, refacerea cil de comunicate, a spitallor i ajeziminkelor de_asie stenfd socal ‘Refacerea inainta inest din causa lipsei de mileace materiale iar nelle ¢)nesjansunilepricinwite de rinbot ra foarte mai gi gu de safc, Cu fle acesea guvernul romin n'a rufa nct mune hl celia pentru a ven! In ajulrul popuajuniibucovinene, reax 45Tizind 0 opera de refacere si de imbue pe fate Weimar, vedo nied de cea mai depling lauds st recunostins In epoca accea s'a inceput st s'a dus la bun sft gi opera de legferare uitard pentru Rominin inteyti. Aceasti opesd a fost ‘ncununatd cu votarea Consituick si promulgatea ei la 20 Marie 1923. Prin noua Conse ait Bucovina eit si ccealle provinclh sro intrard sub regimul lang gi liberal al Sitti Roman rita, Tn ‘emelul novel Consitut sau inocmit si ceealte legis speciale cum este legeaculllor,legea adminsratvs, kgea organiza judecitrct si legeainvitimintlui de fate gradcle. In Februar 1938 aproape ‘uanimistescelfeilor romfni s'a rosit prin plebiseit penta nota reforms consttaionall, rclamati de nevoile vremutilor & asic Ten L. Nie xi Viata cultural ‘Pin leges clelors'a dot © solute bunk i defining problemei bisercet din Bucovina si probleme’ fondului biseriese din aceasti a ovine, Blea bucovinen tea pate in Mops Moliow nd un yee ell epacpal Ia Ridius. Ls ancenen Bacon a cake Aig Bieta bucorteant fos sede ceocceimlapia Molde 9h sent poi ste dla tdCavlovite, Decenit ite funtgi vst politics din Bucovina cenueh esplitiea bisercii bucovinene de patvarhia sirbeascd sb unirea et su mitroplis romnind a Tranilvanek, Cetera aceasia asi aa fost Digan seamii de guvernul austric. Dar indi dupi proclamarea fushsmoladaustronungar guveraul din Viena consimi la erearea une nitrpoli orodoxe si asfel las Bini la 1873 Miropolia Bucovine! i Dalmatei cu tn. sinod mitropoian oxodox la Viena, In stuf teeasta 4 imas biserica hucovineand pin la prodamarea Unit ind nitrptéul Vladimir fasese reiolegial in scaunul sitropotian din rnd, din care fusese rdkat de caire Austral fn timpul riaboiulut ub pretext de Hoalate fj de statu ausrac. up Unire mitrpelital Bucovne! intra ca membea in Sf. Sinod A biserictauloefale romne, iar mittoplia Bucovine primi ca epi :epie sufragani nou infiata epscopie a Hlaliuli gi Balior, satis indueseasfel darn legiime ale credincogilor erfodocy din Buco Vina. Deasemenea s'a inredinfat administra fondului bisericesc, ce 2 ale din damon mney gi pieenpes cin Purovina, ers juli eparhisl in frunte cu miropolil, Sub’ Avsract bunwrie acer sea se administau de-guverul din’ Viena ‘Bikerica bucovineans a primit, prin noun lege 2 cullelor,aulse nomia ct cu deepal de ary adminis avetle 94a alege onganele de conducere. Ca corp reprezenatiy a intresi biseieibucovinene sa coast adunarea eparhiai a. Bucovint rin nous lege adminis, Bucovina fu imps in 5 judete cu personaliate juridied si cu o lagi adminisafe lca. Pin legea orgoneiritjudcctorei, Bucovina a prinit o cute de pel gi tei tnbunale soul pe linga exle doa existente din ve tea Austraciler. Crearea curt de apel la Ceriuft a satstacut una din cele mai ardene dovin. a justifabillor bucovinen, care pe vremea Austiaclr nit avea © cute ropes, ct era supusd curt de apet din Low, capitala Gabi Shipinirea romineasc3 nu sar A implinitindeauns menitea ei civzatosredaci nw ar fatto noua province foate igure pete 48 romovarea si adinctea iwittur st adancicea cut In acest so a onanizat si 8a compleat invent de Joa grade, s/au eo ‘iri local noul sh sou Infinat geoale profionale gi de meser Penns peeieea corpulu didactic primar s'ainfinjat la Cerniuti rout seould normal de fete pe Ling cea de biefi exstentS incl p emea sbipiiti Austr Tn SnvStimanful secundar s'au_ reali Palit inopoian sin Comsat progrese simpoate fat de epoca austiac,ercindurse pe Lig’ lced $i gimnasile existente alice nou in centele cele mai_importan Deasemenss s'a reorgaizat si Universitatea Regee Carol Te in Cernig, cae din gomana ce cxa, 2 devenit © universe 1 rmineasc, primind wn nou avdot in activites ei sinificd si cullural Dessemeiea au hat fin la Cerodui un’ TealrueNajional ‘un Conservaloe de musics si art dramabca,stosal, Tinplrva.aceslor sizunfe dusmnoase au luplat mere Roman si au reugil si plsrere si sud sliplrirea.stdind con stiota nafnalé sh spt de solidritte si de aspirant najona Comune ct fai lor di, Regatl ier sin tote celle prvine romineii, Prin actul Unie lapta lor fost tneununati de exami sali abind’, 5Af vedem ci imp de 20 ani, cifi su sltecural dala preclamonca acl de Unite dela Cerna, Bucovina sa invredicit de foal gia i soliciudinea tunel eclmui piney, Stipsnivearomée reasci, sre deeseire de cea shina, s'a siridut 8h sceeased ssh ulive siindntel de dragoste si incredere faji de noua stare de lace gi si realzexe progrese si imbunitifi pe tate rdmurle ei publc rin ¢ bund si inst administi, prin respecatea leg gt Iegaliiti, prin preseupiti permanonts de ordin naional gt cular gt pin gia ninteraps entra indrumarea si incurajnes viet econse Inice, comerciale 5) indus, prin crearea de camere profesional, se agricultrs, de comer si industie si de mune, pin Incujrea Imeseilor si proletia mmuncl. prin sporiea credit si incuajrea cooperate 13 pul reaiza un real progres: De accea pe eons cu adincd maijunire slleteasei ci stipinires re In imp de20ani, a fost cit se poate de roduc gi a realist progese Vile in tote ramurile de actvtaie publics 9 parila ‘Si dea Dumezeu ca gi in decenile ce vor uma, acest bilan} senty i spereasca gt mat miat penita busele cebilenior $1 pen ‘onsclidatea i propisirea patie romine (Ca a anit Sid dats Pas [Nol pll al Asi Soc Coniaxt Tnflorirea Bucovinei sub domnia M. S. Regelui Carol al I-lea rin wines ttoror rovincl rom cari al papowli 3 in 1918 Sa impli visul de et era de sigur tn Unive ‘i mul pe Moni alr, acolo nde slasul neamulu i een, Reegele Kerdinand Intestorl, cal care ev miaa_pe sabie, a ‘aia divi ada nose in istvs, a oles jefa de snge cu ca ‘onli pena infpieea ial eomun gin mir sua ee ma Lgl a rBspititncamol cesta prin. mall referme sociale lea prea ‘Moje St Ree Ct a Tl auras Pat 55M.S. Regele Carol Il, Consolidatra, pisind glories pe wre mele Augustlui Siu Pinte, «' arial din’ primeleIncepufri ale omni preccupat de unificarea_sufleleased a poponlui Siu si de conscidarea slat in taporurle sale ew sind Opera aceasta de mari propor si care neces timp, ersle sub cchii nos. Inst de colts, agezimine secial, iaa Tin st voll, Marte probleme ale neamulti af o-afentie continu se bucurd de spriinnl cel mai larg dinparlea M Sale Resch. Inala ent fate categorie sociale, pentru sintatea publics, penta Fault al munctsim, 3c face resins in acl cel mal intact ar peri a se ideniia Ia fat luli cu neve fii, M.S. Reegete 9 inreprins acle visite tn fate provivcille unite, eate au ne fit pe veci icons Suveranull in suflehl popor ‘Bucovina a avut feria si+L adi penin intia cari pe Awe szstal Rege in Mat 1933, Aceasii vis a insemnat penta poporul bucovinean 0 renase fere si fresite fa viafaromineasc3. Insts cea mai inalid in Bue covet aia! Cottons fera veehei span austiace, a primi ex cea ma adincd satisfac ‘idvota regali-de a puta’ numele Universitatea Reyole Cara al Ilea". Tob atunei M.S, Regele a fost promoval doce. ris ‘cousa la foate factfile Universiapi Carl Viritorea monumentelor itrice din Bcovina in spec la mie nisiea Patna, unde dearme somnal de veti marcle vecvod Skfan, 4 mist afagamenfl viu si dragosten ce M.S, Reele © postit cchei TatiedeeSus 9 Msldov A doua vied a M.S. Regul in Bacovina a avut ise in Ocr fombrc 1935, cu beazia manevrclor regale ce sma desiqura!_pe league hacovinene. Atunci MJ S.-Regelea participa la sethatea Festiurci minis Patna, deveoind al daiea chor al aces fant Heng, Cu zeeasit crave a avut le, intun ead impresionant,inaue sBwarea noula Isc at Universiti din Cemnduli oporul bucovincan a avut deosebilt satsacie sisi vada Sue fare mei plea cova ie lator 60eran in finati de campanic, cercetind salle si Inind contact ew pile lang ale popula url, Soli at licitudinet Sale pentru amelirrea sth materiale si fsice a tii ne-aw viriatsatele din Bucovina, echipele rogae. star dente, a ciror stiduinfe pe teen, au lisa imbundlisimfloare si ume nesierse pe unde at tect Dar mituia cca mai vie eare leagi Bucovina de ginduile st suleul M. Sale Regehi, peste orice convenjunt socale, este danul M.S. Ree Make Vowel Ms te i evi foul Ariel Baca facut csptalitifi hucovinene,imiind pe Male Veeved Misi in rimivara din 1936 in Bucovina =3 cunoasta site din aceasd parte a tri af iubeascd date, obiceie i fumoaul cost bur ‘ovinean, cate peinde alt de bine Popasul Siu prin sale de munte si ses, pe la. since cu iobani silos, pe la horcle din sitbtor, unde pasul Siu a. bitut ‘miruot in rial jocull sau s'2 aydntit futunos ‘cupris harhlleste de flicii chipest, va cimine ca o amine de neu, sna din accle ‘ath chezaguese legtusi de adincd femeinie Penira a teia oard M.S. Regsle, iso de Marcle Voevod 62 Mihai a visiat Bucovins in ue 1937, efed Is intsecersa din Bow fonia, a descins Ia Bucsosia din judetal Cimpuhing, nde a haat parte Ja estiviage incadearitarcaglor bucovineai in ficial de edu catie a foetal romin. Cu acea gcasie M.S, Rese a binevsit SI primeasc procamarra Majestii Sale de Mare Vornic al Atcae silor sl a Ingldue tavestes Marchi Voeved Mal cu tidal de ‘ipitan al arcisimel bucovinene. La aplawzele renoice ale wins Tnucovinne a eulemist vSaduhul de mirefe momentelor trite Bucgosia, Sufletal rominesc din Bacovina in credinele gi eshte sale sibune, Fie 6a rodsicia accor clipe natitome ai sprsasca Ga a SRMIMTRRET ae GSSn onted Brora aN adler merce sub obliduirea romdneascd in hotarcle Rominiei Mag, usa si nee despii 63Popol so ‘Sikan dn Bacon o4