Sunteți pe pagina 1din 64

CUPRINS

Forum
2 Aspecte privind impactul gazelor naturale neconvenţionale asupra sectorului energetic la nivel mondial –
Dr.ing. Gheorghe RADU, Dr.ing. Valentin SANDU

6 Evaluarea calităţii conductelor pentru transportul gazelor naturale la presiune înaltă (I) –
Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU

11 Investigarea geologică şi hidrogeologică a amplasamentului depozitului de deşeuri urbane din comuna Vidra, jud.
Ilfov – Alexandru GHEORGHE, Mihaela STĂNCIUCU, Giuliano TEVI

20 Recunoaşterea faliilor în imagini satelitare de teledetecţie. Studiu de caz – Drd. mat. Manuel VAIS

LEX
ORDIN Nr. 15 din 25 februarie 2011 privind aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de
24 Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

Evenimente – Viaţa ştiinţifică


32 Anul financiar-bancar 2011 – Ing. Mihai OLTENEANU

34 În memoria înaintaşilor – Ing. Mihai OLTENEANU

34 Eficienţa energetică, condiţie esenţială pentru o dezvoltare durabilă – Ing. Mihai OLTENEANU

Personalităţi
37 Profesorul Ion BĂNCILĂ – un OM pentru eternitate – Ing. Justin ANDREI

Info
41 Piaţa petrolului la cote elevate, profituri mărite – Ing. Constantin CĂPRARU

48 Banatul seismic – Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU, Ing. Zina MALIŢA

Dinamica actuală a suprafeţei scoarţei din România – Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU,


52 Ing. Miron N. POPESCU

Planificarea şi dezvoltarea urbană – necesitate a lumii moderne – Conf.univ.dr.ec.ing. Daniela ENĂCHESCU,


56 Prof.univ.dr.ing. Marian RIZEA

Ar asigura dezvoltarea creditării în moneda locală o creştere


49 mai viguroasă și mai puţin volatilă a economiei României? –
Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ

Pieţele de capital şi perspectivele de ieşire din criză ale


61 României – Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ

63 Evoluţia cotaţiilor în 2008-2010 la principalele produse petroliere.


Revistă editată de Asociaţia
Cursul leului şi rata dobânzii în 2008-2010. „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze“
64 Preţurile produselor petroliere la distribuţie.
Preţurile principalelor produse alimentare în Bucureşti.
Redacţia
CP 200 OP 22 Bucuresti
tel. 0372.160.599
0741.08.64.00
fax 0318.174.420
e-mail: violeta.dumitriu@petrom.com
Director fondator Director executiv
Gheorghe BULIGA Violeta ŞUFAN-DUMITRIU

Tehnoredactare:
Alexandru FLOAREA
www.est-cardinal.ro
NOTA REDACŢIEI:
Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Tipar:
Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi
S.C. COPERTEX S.R.L.
reprodusă, utilizată, stocată în diferite sisteme sau transmisă electronic,
mecanic etc., fără permisiunea prealabilă scrisă a SIPG, proprietarul
dreptului de copyright. ISSN 1583 - 0322
Forum
Aspecte privind impactul gazelor
naturale neconvenţionale asupra
sectorului energetic la nivel mondial

Dr.ing. Gheorghe RADU Dr.ing. Valentin SANDU


Director Romgaz S.A. Romgaz S.A.
Cadru didactic asociat
U.L.B. Sibiu

Abstract:
Tight gas refers to natural gas in underground reservoirs with low permeability. A
generally accepted industry definition is reservoirs that do not produce economic volumes
of natural gas without assistance from massive stimulation treatments or special recovery
processes and technologies, such as horizontal wells. Low permeability is primarily due to the
fine-grained nature of the sediments, compacion, or infilling of pore spaces by carbonate or
silicate cements.

Criza economică mondială, creșterea specta- • „Tight gas” („TG”): gaz „cantonat” în
culoasă a producției gazelor naturale din șisturi roci cu permeabilitate extrem de redusă;
în Statele Unite în ultimul deceniu, darea în necesită sonde orizontale şi fracturări
folosință și construcția de noi uzine de prelucrare hidraulice masive, complexe;
a gazelor lichefiate au bulversat piața mondială a • „Shale gas” („SG”): gaz „cantonat” în
gazelor naturale. Conform ultimelor analize, gazele marne şi argile cu porozitate şi permeabi-
neconvenționale vor deveni următorul combustibil litate extrem de scăzute, gazul fiind
fosil mondial și vor înregistra o creștere de până „adsorbit” în matricea marnelor; necesită
la 71% până în anul 2030. O primă consecință a fracturări hidraulice masive, complexe.
promovării acestor resurse va fi scăderea inevitabilă Gazul este produs întâi din spaţiul poros,
a prețului la gazul metan și decuplarea prețului prin fracturi, presiunea scade şi gazul se
acestuia de evoluția prețului petrolului. „desoarbe” din matrice rezultând Coal Bed
Acumulările de gaze neconvenționale sunt Methane („CBM”), similar cu „shale gas”,
definite, pe plan internațional, ca fiind acele dar gazul se găseşte „adsorbit” în carbune.
acumulări de gaze care nu pot fi exploatate cu Este evident aşadar că tehnologiile de
tehnologia convențională, necesitând tehnologii completare a sondelor şi de fracturare joacă rolul
noi, echipamente şi completări speciale mult mai crucial în promovarea şi exploatarea economică
complexe decât cele convenţionale. a acestor acumulări, odată ce acestea au fost
Aceste acumulari de gaze neconvenționale nu puse în evidenţă şi evaluate ca resurse potenţiale
au caracteristicile „convenţionale” geologice, care prin cercetări geologice, tehnologii speciale, noi,
definesc un zăcământ convenţional (roca-mamă, neconvenţionale.
roca-rezervor, capcana, roca izolatoare, etanşeitate Practica internaţională din ultimii 25 de ani a
etc.). demonstrat că nu toate rocile (marnele în special)
Exemple de acumulari de gaze neconven- sunt similare, iar înţelegerea clară a diferenţelor şi
ţionale: asemănărilor (pe baza unor evaluări complexe şi de

2
Forum

Figura nr. 1: Prezentare schematică a tipurilor de acumulări geologice de gaze naturale.

durată) este crucială în determinarea comercializării. • evaluarea rezervei geologice în matrice şi a


În sinteză, necesităţile de evaluare a rocilor şi a factorului de recuperare;
conţinutului de gaze sunt următoarele: • evaluarea proprietăţilor mecanice ale
• delimitarea pe orizontală a suprafeţei rocilor;
extinderii acumulărilor de GNN; • selectarea unui minimum de tipuri de
• delimitarea pe verticală a extinderii tehnologii de fracturare;
acumulărilor de GNN (de pildă, la un capăt • determinarea a cel puţin două „strategii” de
al acumulărilor pot fi 100 m marne, la a folosi fracturări pe verticală în „trepte”.
celălalt 400 m); Comportarea în exploatare a sondelor: debitul
• estimarea cantităţilor de gaze (rezerva acestora scade inţial vertiginos (declinul în primul
geologică): gaze „libere” în porozitate, an poate fi de 60-80%), apoi se aplatizează la debite
gaze „adsorbite” în matrice; economice şi producţia durează 25-30 ani sau mai
• estimarea debitelor potenţiale iniţiale şi mult.
declinul probabil; Îmbunătăţirile aduse în ultimul deceniu în
• permeabilitatea sistemului poros şi a domeniul tehnologiilor şi echipamentelor, precum
matricei; şi lecţiile învăţate din analize complexe şi analogii
• tipul şi frecvenţa fracturilor şi tipul de cu zăcămintele care au avut succes, au determinat
tehnologii de fracturare de testat/de creşterea rapidă a producţiei în bazine geologice noi.
aplicat; Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE)
• presiunea. preconizează o creştere a producţiei din rezerve
Pentru a fi atractive din punct de vedere de gaze neconvenţionale de 71% până în anul
economic, exploatările de gaze neconvenţionale 2030. Aşadar, acest segment ar deveni sursa de
(indiferent de natura lor) necesită suprafeţe/grosimi energie cu cea mai rapidă creştere în următoarele
semnificative. decenii. Chiar dacă gazele naturale nu vor putea
Indiferent de experienţele unei companii în suplini scăderea producţiei de petrol, gazele
diferite areale geologice, fiecare nouă acumulare de neconvenţionale ar trebui să joace un rol tot mai
GNN într-o regiune geologică necesită o evaluare important, în special în SUA şi în Europa (ca
specifică adecvată, detaliată şi cât mai riguroasă urmare a unui „naţionalism al resurselor”). Datorită
din punct de vedere geologic şi al ingineriei de gazelor neconvenţionale, SUA devin independente
zăcământ a caracteristicilor petro-fizice a rocilor: din punct de vedere energetic aproape peste noapte.
• prelevarea unor cantităţi mari de carote Conform unui studiu realizat de Universitatea Rice,
mecanice pentru analize speciale; gazele neconvenţionale ar putea reduce dramatic şi
• determinarea Conţinutului Organic Total dependenţa Europei de Rusia şi de ţările din Golf.
(COT); Prin urmare, se prevede că explorarea şi evaluarea
• determinarea conţinutului de gaz în rocă rezervelor de gaze neconvenţionale în Europa va
(curbe Langmuir); deveni extrem de importantă.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 3
Forum

Figura nr. 2: Sonde de exploatare a gazelor convenţionale şi neconvenţionale.

Conflictele energetice dintre Rusia şi Ucraina monopolul Gazpromului. Polonia a început deja, cu
(pe tema gazelor naturale) şi criza economică ajutorul firmelor americane, exploatarea gazelor de
mondială fac ca România să-şi îndrepte atenţia, şist de pe teritoriul său. Până acum erau considerate
alături de alte state din centrul şi estul Europei, dificil de exploatat, încât nimeni nu s-a gândit că
către rezervele neconvenţionale de gaze. Potrivit ar putea suplini vreodată gazele convenţionale.
Bloomberg, România va fi unul dintre statele unde În ultimul deceniu Statele Unite au dezvoltat o
gigantul petrolier Statoil va dezvolta câmpuri de tehnologie eficientă de extracţie a acestor gaze
gaze naturale din surse neconvenţionale. „prinse” între plăcile de şisturi ori în straturile de
Gigantul petrolier american ConocoPhillips, cărbune aflate mai la suprafaţă decât zăcămintele
unul dintre cei mai mari producători de gaze de gaze convenţionale.
naturale din America de Nord, s-a alăturat cursei În ultimii cinci ani, firme mai mici de profil au
prin lucrări de foraj de cercetare în Polonia. De reuşit să dezvolte această piaţă energetică. În prezent,
asemenea, Exxon Mobil, cea mai mare companie în SUA – din Ohio şi până în Pennsylvania – au fost
din lume, explorează deja suprafeţe semnificative săpate peste 50.000 de sonde de mică adâncime.
în Germania şi Ungaria. Graţie exploatării acestor zăcăminte, Statele Unite
Potrivit aceleiaşi surse, ConocoPhillips şi rivalii au reuşit să scape de furnizorii externi (Rusia şi
săi speră că nevoia unică a Europei de noi surse de Qatar), producţia de gaze naturale neconvenţionale
alimentare a pieţei cu gaze va ajuta investiţiile lor crescând de la 9 mld. mc în 2000 la 125 mld. mc
pe continentul european să reziste mai bine decât în 2010 (Sursa: UNECE – Working Party on Gas,
cele din America de Nord, unde supraalimentarea a ianuarie 2011). Acest fapt a determinat redefinirea
adus preţurile la minim în ultimii şapte ani. politicii SUA în privinţa importului de GNL, în
Analiştii apreciază că marile companii petroliere sensul că din ţară importatoare, Statele Unite vor
americane îşi testează direct expertiza lor în Europa, deveni ţară exportatoare de GNL începând cu 2015
unde rezervoarele ar putea fi la fel de promiţătoare (vor fi construite două terminale de lichefiere).
ca şi cele din SUA, mai ales că majoritatea zonelor Succesul american a determinat şi alte ţări să se
nu au fost testate. întrebe dacă nu cumva pot scăpa de dependenţa de
În acest moment, Europa se află cu mult în urma gazele ruseşti şi arabe şi dacă nu deţin pe teritoriul
SUA, deoarece nu a început exploatarea masivă a lor preţioasa resursă. Canada a descoperit deja
acestor resurse. Jumătate din gazele produse în SUA gaze neconvenţionale în Apalaşi şi în Columbia
provine din surse neconvenţionale, iar piaţa gazelor Britanică.
din UE ar putea fi revoluţionată dacă s-ar trece de la Subsolul Poloniei ar conţine şi el suficiente
gazul tradiţional la gaze neconvenţionale. gaze de şist, ce i-ar asigura consumul intern pentru
Exploatarea gazelor neconvenţionale a dat peste 200 de ani. Cantităţi enorme din acest gaz ar
cap echilibrul pieţei energetice şi ar putea dărâma exista, potrivit estimărilor, şi în India (mai ales în

4
Forum

Figura nr. 3: Exemple de progresie în timp a proiectelor de GNN.

provincia Rajasthan), în Africa de Sud şi chiar în AIE a preconizat, recent, că până în 2030
mereu avida de energie Chină. producţia de gaze neconvenţionale (de şist, metan
Se estimează că rezervele mondiale de gaze din straturile de cărbune, zăcăminte din terenuri
neconvenţionale ar putea fi de patru ori mai mari nisipoase) va creşte cu peste 70%. Mai mult, dacă
decât cele convenţionale. Până în prezent, afacerea gazele naturale convenţionale nu vor putea suplini
nu a atras decât companii energetice de talie medie; scăderea producţiei de petrol, gazele neconven-
giganţii petrolieri au fost mult mai interesaţi să ţionale ar trebui să joace un rol tot mai important, în
câştige cursa exploatărilor off-shore. Aşa se face special în SUA şi în Europa, apreciază experţii.
că cele mai „mari” firme care se ocupă de gazele Deşi folosirea sa este cu mult mai puţin poluantă
neconvenţionale sunt Chesapeake şi Devon Energy, decât cea a cărbunelui, impactul produs de săparea
companii născute cu mai puţin de 40 de ani în urmă şi completarea sondelor, asupra mediului, nu este
în Oklahoma. Companiile mici au un mare avantaj: deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita
sunt mult mai mobile – condiţie esenţială într-o 10 milioane de litri de apă. Substanţele chimice
afacere aflată în perpetuă mişcare. utilizate în procesul de fisurare a rocilor riscă să
Cu un subsol bogat în gaze neconvenţionale, ajungă, în multe cazuri, chiar în pânzele freatice,
Polonia se gândeşte deja că a scăpat de dependenţa poluându-le. În plus, accidentul petrecut la Clearfield
de gazul rusesc. Atât Rusia, cât şi alţi producători de a provocat scurgerea unei cantităţi importante de gaze
talie mondială, precum Qatar, Algeria şi Norvegia, în atmosferă, punând sub semnul întrebării siguranţa
sunt deja afectaţi. Pe de o parte au rămas cu 80 procedeelor de săpare, completare şi exploatare a
de milioane de tone de gaz lichefiat pe stoc, căci sondelor aferente acestor resurse.
anumite state au reuşit să-şi micşoreze exporturile, În concluzie, cercetările şi aplicaţiile privind
şi, pe de cealaltă parte, statele-client ar putea cere extragerea gazelor neconvenţionale capătă, de la an
renegocierea contractelor, pentru a stabili un preţ la an, o tot mai mare extindere în ţările dezvoltate.
mai avantajos. Deocamdată gazele au devenit mai Criza energetică, resursele convenţionale limitate,
ieftine doar în America de Nord – singura piaţă cu prognoza epuizării lor într-un viitor apropiat impun
adevărat liberă. Pentru moment, în restul lumii, găsirea din timp a unor noi resurse alternative.
preţul gazelor naturale rămâne acelaşi sau chiar
creşte, deoarece este calculat în funcţie de cel al Bibliografie:
petrolului, au la bază contracte pe termen lung, 1. Wasti, S. – Gas Strategies Consulting Database,
însă schimbarea nu este departe. Spre deosebire London, 2009.
de SUA, unde subsolul aparţine proprietarului 2. Fineren, D. – Gas crisis risk lingers for next
terenului, în Europa este nevoie (în unele state) de winter, Gas Strategies, London, 2009.
zeci de aprobări pentru a putea exploata resursele 3. Bourjas, D., Hugout, B. – Unconventional
ce s-ar găsi pe propriul teren. Gas – Technological Innovations for Increased
Efficiency, Houston, 2007.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 5
Forum
Evaluarea calităţii conductelor pentru
transpor tul gazelor naturale
la presiune înaltă (I)

Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU


Expert ISO – CEN
S.I.P.G. Bucureşti

Abstract:
To ensure integrity and a high level of availability of its high-pressure gas pipelines, to
use PIMS which fully meets current requirements as contained in well-known regulations and
specifications.
PIMS is designed to guarantee the safety of staff and the general public, to protect the
environment and to ensure the reliability of pipeline operation while making allowance for
technical and economic requirements.
Gas utilities are legally required to maintain their technical systems in a proper condition
and to meet all relevant safety requirements in order to guarantee maximum security of
supplies at all times. This is meant to ensure the „integrity” of systems. VNG uses PIMS (its
proprietary Pipeline Integrity Management System) which fully meets the requirements listed
in established regulations and specifications such as CEN/TS 15173 Gas supply systems.
Frame of references regarding Pipeline Integrity Management System (PIMS) and CEN/
TS 15174 Gas Supply Systems. Guideline for Safety Management Systems for natural gas
transmission pipelines and ANSI B31.8S.

Sistemele Instrumentate de Securitate (SIS) mediul şi pentru a asigura fiabilitatea funcţionării


sunt concepute şi folosite pentru a preîntâmpina conductei în acelaşi timp cu cerinţele tehnice şi
sau a atenua evenimente periculoase, pentru a economice.
proteja oamenii sau mediul înconjurător sau pentru Datele au fost analizate şi evaluate din punct
a preveni deteriorarea echipamentelor de proces. de vedere probabilistic, pe baza unor criterii
Nivelul de integritate de securitate înseamnă standard. Acest lucru înseamnă că spoturile de
reducerea riscurilor la un nivel tolerabil. defecte şi defectele singulare sunt precis evaluate
Pentru a asigura integritatea şi un nivel ridicat şi localizate2.
de disponibilitate al conductelor de transport a Conceptul de bază al PIMS este integritatea
gazelor naturale la înaltă presiune, se utilizează conductei. Exercitarea PIMS în cadrul companiei
PIMS (Pipeline Integrity Management System)1 trebuie să acopere toate funcţiile relevante din
care îndeplineşte în totalitate cerinţele actuale procedurile de operare şi întreţinere ale conductei,
cuprinse în reglementările şi standardele în cum ar fi: politicile companiei, identificarea
vigoare. pericolelor, operaţiunile de monitorizare, de
PIMS este conceput pentru a garanta securitatea diagnosticare şi de atenuare (acţiuni preventive şi
personalului şi a publicului larg, pentru a proteja
2
Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU – Evaluarea defectelor
1
Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU, Evaluarea caracteristicilor conductelor pentru transportul gazelor naturale (Partea I
de integritate ale instalaţiilor de gaze naturale, ,,SIPG – şi II), ,,Monitorul de petrol şi gaze”, nr. 5 şi 7/2010, SIPG,
ALMANAH 2011”, Editura SIPG, Bucureşti, 2010 Bucureşti.
6
Forum
corective), răspunsurile de urgenţă, elementele de Etapa. 2. Failure Mode Effects and Diagnostic
formare de personal, de comunicare, comentarii Analysis (FMEDA). Failure Mode Effects and
etc. O parte esenţială a PIMS trebuie să fie, Diagnostic Analysis (FMEDA) este o tehnică care
de asemenea, clasificarea riscurilor, evaluarea evaluează şi cuantifică capacitatea produsului de
criticalităţii şi planificarea acţiunilor, ţinând seama auto-diagnosticare.
de întreţinerea bazată pe risc a conductei. Fiecare mod de defectare a componentei şi rata
de defectare sunt listate.
Calculul nivelurilor SIL (Safety Integrity Modurile de defectare sunt determinate ca
Level) adecvate sigure (produs detectat capabil la foc/gaz) sau
SIL3 reprezintă un standard pentru securitatea periculoase (produsul detectat incapabil la foc/
nivelului de integritate. gaz).
SIL este o măsură a performanţei securităţii Fiecare mod de defectare în condiţii de securi-
sistemului sau reprezintă probabilitatea defectării tate şi periculozitate este determinat ca detectabil
la cerere (PFD) pentru un SIF – Safety Instrumented sau nedetectabil de diagnosticele produsului.
Function sau SIS – Safety Instrumented System. Rezultatul reprezintă o listă a tuturor
Există patru niveluri distincte de integritate componentelor şi a modurile lor de defectare.
asociate cu SIL. Cu cât nivelul SIL este mai înalt, Modul de clasificare a defectului ca: detectat ca
probabilitatea de defectare la cerere pentru sistemul sigur (SD – Safe Detected), detectat ca nesigur
de siguranţă este cea mai mică şi performanţa (SU – Safe Undetected), detectat ca periculos (DD
sistemului cea mai mai bună. – Dangerous Detected) sau detectat ca nepericulos
De asemenea, este important de menţionat că, (DU – Dangerous Undetected), iar rata de defectare
pe măsură ce creşte nivelul SIL de obicei costul şi a fiecărei clasificări utilizează rezultatele ratei
complexitatea sistemului cresc. prescrise (ISD – Interval SD, ISU – Interval SU,
Nivelul SIL se aplică întregului sistem. IDD – Interval DD, IDU – Interval DU).
Produsele individuale sau componentele nu au
rating SIL. Nivelurile SIL sunt utilizate atunci când Etapa 3. Investigarea defectului. Modurile de
este pusă în aplicare o funcţie SIF, care trebuie să defectare cunoscute, care nu au fost clasificate în
reducă un nivel de risc existent intolerabil al unui timpul etapei FMEDA, sunt investigate folosind
proces la o funcţie de risc tolerabil. produsul real.
Calcularea nivelului SIL adecvat pentru Acest lucru necesită scurtcircuitarea şi
produse individuale reprezintă un efort combinat deschiderea componentei şi identificarea clasifi-
între calitatea corporativă, inginerie, şi o terţă parte cării defectului – SD, SU, DD, DU.
pentru validarea calculelor.
Etapele includ predicţia ratei defectării – Etapa 4. Calcularea SFF, SIL și PFD. Nivelul
FMEDA (Failure Mode Effects and Diagnostic SIL al produsului este stabilit definitiv din SFF şi
Analysis) – investigarea căilor de defectare şi o PFD.
validare, efectuate de către o terţă parte. Formulele folosite sunt următoarele:
SFF = (ISD + ISU + IDD) / (ISD + ISU + IDD + IDU)
Etapa 1. Predicția ratei de defectare. Acest pas PFD = (IDU)(Proof Test Interval)/2 + (IDD)(Down
iniţial reprezintă baza tuturor calculelor SIL pentru Time or Repair Time)
produs. Nivelul SIL este determinat apoi din SFF5
În cadrul produsului toate ratele de defectare pentru echipamente de tip B, după IEC 61508 din
ale componentelor individuale contribuie la rata tabelul de mai jos:
globală de defectare a produsului.
SFF Hardware Defect Toleranță*
1. Predicţia ratei de defectare a componentelor 0 1 2
individuale ale BOM sunt calculate pe baza unei < 60% Nedefinit SIL 1 SIL 2
componente de tip şi a unui circuit bias. 60%-< 90% SIL 1 SIL 2 SIL 3
2. Rata de defectare a produsului reprezintă 90%-< 99% SIL 2 SIL 3 SIL 4
suma tuturor ratelor de defectare4 ale unei > 90% SIL 3 SIL 4 SIL 4
componente. * O toleranţă de defectare N înseamnă că (N+1) defecte
3 ar putea produce o pierdere a funcţiei de securitate.
Nivelul de integritate (SIL) reprezintă marja de securitate
în funcţie de conformitatea cu IEC 61508, dependentă de 5
Fracţiune de Securitate de Defectare (SFF) – fracţiune din de-
combinaţia de SFF şi toleranţă. fectare care nu are potenţialul de a pune sistemul de securitate
4
Altfel pot fi considerate ca probabilităţi de defectare. într-un context periculos sau în starea funcţiei de defectare.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 7
Forum
Etapa 5. Opinia terței părți. Toate rezultatele alte nivele de protecţie. Un utilizator trebuie să
din paşii de mai sus sunt transmise unui terţe părţi compare riscul rezidual faţă de toleranţa lor la
pentru revizuire şi validare. risc. Dacă există încă un nivel de risc inacceptabil
de ridicat este determinat un factor de reducere a
Alegerea unui sistem SIL riscului (RRF) şi este calculat SIS/SIL.
Identificarea unei toleranţe a riscului este RRF este inversul probabilităţii de defectare
subiectivă şi specifică. Proprietarul/operatorul pentru SIF/SIS (vezi tabelul de mai jos).
trebuie să determine nivelul acceptabil de risc Selectarea nivelului adecvat SIL trebuie să fie
pentru personal şi activele de capital pe baza făcută cu atenţie. Costurile cresc considerabil,
filosofiei companiei, cerinţele de asigurare, pentru a atinge nivelurile mai mari SIS/SIL.
bugetele şi mulţi alţi factori. Un nivel de risc De obicei, în industria de petrol şi gaze
care este admisibil pentru un proprietar, poate fi companiile acceptă modele SIS până la SIL 2.
inacceptabil pentru un alt proprietar. Dacă un proces de analiză de pericol indică
Atunci când se determină dacă este necesar un o cerinţă SIS pentru un SIL 3, cel mai adesea
sistem SIL 1, SIL 2 sau SIL 3, primul pas este de a proprietarii vor solicita unei firme de inginerie o
desfăşura un proces de analiză a riscurilor, pentru reproiectare a procesului, pentru a reduce procesul
a determina securitatea funcţională şi pentru a intrinsec al riscului.
identifica nivelul de risc tolerabil. Risc zero nu există; din Figura nr. 1 rezultă
După toate efectele de reducere a riscurilor şi riscul rezidual, ca diferenţă a nivelului de risc
de atenuare din Sistemul de Control al Procesului tolerabil şi ordonată, raportat la riscul inerent
de Bază (BPCS), sunt luate în considerare şi activităţii.

Figura nr. 1: Principiul general de reducere a riscului. (Sursa: IEC 61508)


(Legenda: Niveau de risque tolerable = Nivel de risc tolerabil; Risque inherent à l’activité = Risc inerent
activităţii; Procédé = Procesul/ Procedeul; Autres = Altele; Mech = Mecanice; SIS = Sistemul Instrumentat de
Securitate; Alarmes = Alarme; BPCS = Sistemul de Control al Procesului de Bază)

Safety Integrity Level Factor de Reducere a Riscului


SIL 4 100,000 to 10,000
SIL 3 10,000 to 1,000
SIL 2 1,000 to 100
SIL 1 100 to 10

ANSI/ISA 84.00.01-1996 a fost primul 61511 şi adaugă versiunea originală din 1996 a
standard elaborat de către Comitetul ISA SP84 ANSI/ISA 84 drept clauză „de bunic”.
menit să abordeze necesitatea creşterii securităţii IEC 61508 este un standard-umbrelă, elaborat
prin reducerea sistematică a procesului de risc. de Comitetul Internaţional de Electrotehnică în
Standardele sunt actualizate aproximativ la fiecare anul 1998, care este bazat pe ANSI/ISA 84 şi se
5 ani, şi cea mai recentă versiune a fost lansată în aplică pentru toate industriile. Standardul IEC
2004. Noua versiune adoptată este standardul IEC 61508 este privit ca documentul după care vânzătorii
8
Forum

Figura nr. 2: Interacţiunea dintre standardele funcţionale de securitate.

urmează să obţină certificare pentru ratinguri SIL dezvoltate standarde specifice pentru alte aplicaţii
adecvate pentru produse şi componente de sistem. (de exemplu: IEC 61511).
IEC 61511 a fost lansat în 2003 şi a fost IEC 61511 defineşte criteriile de selecţie pentru
dezvoltat special pentru a aborda securitatea componentele funcţiilor de securitate.
funcţională în industria de proces. Acest document Avantajele standardizării SIL:
este folosit de către utilizatorii finali pentru a – armonizează la nivel internaţional proce-
implementa cu succes sistemul managementului durile de evaluare a sistemelor de
de securitate pe parcursul întregului ciclu de viaţă securitate;
al unui sistem. – evaluează sistemele de control ale procesului
Este important de reţinut că nici unul dintre interconectat, în care relaţiile au efecte una
standarde nu sunt prescriptive, dar sunt bazate pe asupra alteia, privind defectarea sistematică
performanţă. Standardele prezintă orientări pentru şi previne defectările prevăzute de statistici
cele mai bune practici, dar nu identifică procedurile aleatoare;
specifice de punere în aplicare. – stabileşte documentaţia „Managementului
În acest context, standardul IEC 61508 specifică ciclului de viaţă – Life Cycle Management“,
atât evaluarea riscului (graficul de risc – Figura nr. adică a tuturor etapelor de funcţii relevante
1), cât şi măsurile care trebuie luate în proiectarea implicate în proiectare şi dezvoltare;
funcţiilor de securitate. – evaluează complet întreaga funcţie de
Aceste măsuri includ „evitarea defectării” securitate;
(defecte sistematice) şi „controlul defectării” – necesarul de securitate poate fi atins cu
(defecte sistematice şi aleatoare). instrumente SIL evaluate, fără schimbarea
Standardul specifică generic cerinţele pertinente pe scară largă a tehnologiei de proces.
pentru componentele şi sistemele utilizate în Relaţia dintre standardele IEC 61508 şi IEC
funcţiile de securitate. De asemenea, permite să fie 61511 este prezentată în Figura nr. 3.

Figura nr. 3: Relaţia dintre IEC 61508 şi IEC 61511.


(Legendă: Process sector safety instrumented system standards = Standarde SIS de sistem pentru sectorul
de process; Manufacturers and Suppliers of devices = Producători şi furnizori de echipamente; Development
of new hardware = Dezvoltare de noi hard-uri; Safety instrumented system designers, integrators and users =
Proiectanţi, integratori şi utilizatori SIS; Hardware with prior use = Hard cu utilizare prioritară)

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 9


Forum
Nu există nici o îndoială că standardul de calitate suplimentare, care rezultă, de exemplu, din efectul
cel mai bun al unei conducte este la momentul coroziunii sau distrugerile provocate de terţi.
finalizării execuţiei lucrărilor. Acest lucru se Acestea pot reduce capacitatea de încărcare în
datorează unei mulţimi de norme şi standarde zone specifice sau pe arii mai largi, aşa cum se
tehnice, majoritatea fiind respectate meticulos în prezintă calitativ în Figura nr. 4.
întreaga lume. De asemenea, ca urmare a încercării Linia verde – „Standardul efectiv al unei
de rezistenţă la presiune – care în conducte de oţel, conducte bine întreţinute” – reprezintă nivelul de
în mod normal, se apropie de limita de curgere calitate raportat la deteriorarea inevitabilă faţă de
a materialului –, se asigură astfel încercarea de utilizarea zilnică6.
încărcare cea mai convenabilă posibil pentru o Inginerii de operare, pe de altă parte, ştiu din
structură de încărcare. experienţă că nu există o nevoie imediată pentru
În prezent, conductele de înaltă presiune sunt lucrări de reabilitare sau modernizare ori de cîte
proiectate pentru a oferi exact tensiunea maximă ori calitatea unei conducte suferă.
admisibilă atunci când presiunea nominală este Fiecare structură de încărcare are o rezervă de
aplicată. utilizare care permite şi compensează aceste efecte
Această abordare nu este numai economică, între anumite limite.
ci şi singura – faţă de oricare alte încărcări din Sistemul-pilot de excelenţă al PIMS, în
acoperirea cu pământ, din trafic etc. – care poate contextul conductelor de transport a gazelor
fi neglijată în general, în comparaţie cu încărcarea naturale la presiune înaltă, trebuie să asigure
din presiunea internă. prelucrarea computerizată a tuturor datelor
Este evident că o conductă are o capacitate referitoare la construirea, operarea, întreţinerea şi
mică în ceea ce priveşte neglijarea tensiunilor repararea conductei.

Figura nr. 4: Reprezentarea calităţii conductei pentru transportul GN.

Implementarea în cadrul PIMS se realizează pe – prelucrarea şi analiza de informaţii


baza unor module concepute pentru: diagnostic;
– analizele de eforturi şi deformaţii în – elaborarea programului de reparaţii.
conductă;
– analizele înregistrărilor inspecţiilor in-line Standardul SR EN 1594 – Sisteme de alimentare
ale conductei; cu gaz. Conducte de transport pentru presiune
– analizele datelor din evaluări directe; maximă de lucru mai mare de 16 bar. Prescripţii
– procesarea analizelor protecţiei catodice; funcţionale – reprezintă standardul de securitate de
– evaluarea riscului; bază pentru proiectarea şi construcţia de conducte
– evaluarea cauzelor care pot produce de gaze naturale în UE7.
defecte; Securitatea trebuie înţeleasă ca protecţia
întregii infrastructurii de gaze naturale de toate
6
Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU, Evaluarea caracteristicilor ameninţările externe.
de integritate ale instalaţiilor de gaze naturale, ,, SIPG –
7
Almanahul 2011”, SIPG, Bucureşti. A se vedea reglementările MARCOGAZ.
10
Forum
I nve s t i g a r e a g e o l o g i c ă ş i h i d r o g e o l o g i c ă a
amplasamentului depozitului de deşeuri urbane
d i n c o m u n a V i d r a , j u d . I l f ov
Alexandru GHEORGHE – Universitatea Ecologică din Bucureşti
Mihaela STĂNCIUCU – Universitatea din Bucureşti
Giuliano TEVI – Universitatea Ecologică din Bucureşti

Introducere argilos de suprafaţă, pot conduce la apariţia


În conformitate cu obligaţiile asumate faţă proceselor de băltire şi la formarea unor zone cu
de Uniunea Europeană, în România se va sista exces de umiditate. Din informaţiile primite de la
depozitarea deşeurilor urbane până în 2017 la localnici, astfel de situaţii au existat în zonă, în
un număr de circa 100 de depozite de deşeuri prezent reapărând periodic.
urbane neconforme cu cerinţele Directivei Din analiza curbelor de nivel în limitele
1999/31/CE. În paralel cu această activitate, de amplasamentului studiat, rezultă o declivitate
închidere şi ecologizare a acestor depozite, este generală de 2,20/00, măsurată între curbele de 66
necesară o activitate intensă de selectare de noi şi 65 şi orientată paralel cu calea ferată şi canalul
amplasamente pentru depozitele zonale. În acest Tăbăcăriei.
cadru, investigarea geologică şi hidrogeologică Din punct de vedere climatic, trebuie reţinut
trebuie să ocupe un loc important, întrucât bariera caracterul temporar continental de tranziţie, cu
geologică condiţionează proiectarea şi operarea accente de interferenţă a circulaţiilor atmosferice.
pe fiecare amplasament. Astfel, am considerat În acest context, valoarea medie multianuală a
utilă prezentarea sintetică a acestei investigări, precipitaţiilor la Bucureşti Filaret este de 589 mm/
pe amplasamentul impus pentru depozitul de an, în timp ce evapotranspiraţia potenţială ajunge la
deşeuri urbane de la Vidra, investigare care la
900 mm/an, rezultând deci o ariditate accentuată.
vremea respectivă (1999-2000) a fost apreciată de
Reţeaua hidrografică este reprezentată prin râul
specialişti.
Sabar, care are ca afluent pârâul Mamina, în care
se varsă canalul Tăbăcăriei. Toate aceste văi au
1. Elemente fizico-geografice
debite permanente.
Amplasamentul studiat este situat în marea
Solurile caracteristice zonei sunt argilele
Câmpie a Vlăsiei, pe terasa inferioară (T3) a
Argeşului. În toate subunităţile Câmpiei Vlăsiei iluviale, formate pe depozite loessoide. Din
relieful este relativ şters, cu energie, fragmente şi forajele executate, rezultă că grosimea orizontului
pante reduse, care nu favorizează dezvoltarea unor A este de 40-50 cm.
procese naturale periculoase.
Pe câmpuri şi terase, unde depozitul loessoid 2. Cadrul geologic şi hidrogeologic al zonei
are grosimi mai importante, tasarea reprezintă Din lucrarea Studiul hidrogeologic de sinteză
principalul proces, acesta fiind accelerat de al interfluviului Argeș – Ialomița de R. Cădere
activităţile agricole şi de existenţa unor perioade ş.a., rezultă că unitatea geomorfologică Câmpia
cu precipitaţii bogate, care au depăşit media Vlăsiei este o câmpie aluvio-proluvială, acoperită
multianuală. Au rezultat crovuri, concretizate de depozite loessoide cu microreliefuri de rovine
pe harta topografică prin curbe de nivel închise. şi crovuri. În această unitate, acviferele freatice
Diametrele acestora pot atinge sute de metri şi se dezvoltă în depozite de nisipuri şi pietrişuri
adâncimi de 0,5-2,0 m. de vârstă pleistocen superior (qp3), depozite
Şi în zona amplasamentului cercetat există cunoscute sub denumirea de Strate de Colentina
astfel de crovuri ce au diametre de 50-100 m. (orizontul superior) şi Strate de Mostiştea (orizontul
Aceste crovuri, asociate cu existenţa unui orizont inferior).
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 11
Forum
Stratele de Mostiştea sunt formate predominant În vederea identificării caracteristicilor
din nisipuri cu grosimi ce variază între 8 şi 20 m geotehnice ale terenurilor, au fost prelevate din
şi sunt separate de Stratele de Colentina (nisipuri foraje 50 de probe de roci, dintre care 10 au fost
şi pietrişuri) printr-un orizont argilos de 10- netulburate.
16 m grosime, dar care local se poate efila până
la dispariţie. Acviferul freatic localizat în acest
complex se extinde pe tot interfluviul Argeş–
Ialomiţa şi este acoperit de depozite loessoide
cu permeabilitate în general redusă, situaţie care
generează (local) un caracter uşor ascensional al
acviferului freatic.
Acviferul a fost testat hidrodinamic prin
numeroase foraje, obţinându-se debite specifice
de q = 1,0…6,0 l/s.m. şi conductivităţi hidraulice
k = 10…30 m/zi. În aceste condiţii, acviferul
reprezintă o sursă de alimentare cu apă. Datorită
vulnerabilităţii la poluare a acviferului de Colentina,
pentru folosinţe potabile este valorificat, de regulă,
numai acviferul de Mostiştea, care este exploatat
în majoritatea situaţiilor prin grupuri de foraje,
împreună cu acviferul de Cândeşti.
Contextul hidrogeologic al zonei amplasa-
mentului este completat de existenţa terasei
inferioare (T3) a Argeşului, ale cărei aluviuni sunt
depuse peste Stratele de Colentina. Din punct de Figura nr. 1: Schematizare infiltrometru.
vedere morfologic, denivelarea dintre câmpul înalt
şi terasa T3 este redusă, astfel încât, sub raport Analizele fizico-mecanice au constat în
hidrogeologic, acviferul din terasă se integrează determinarea granulozităţii prin cernere şi
în acviferul Colentina, ambele formând o entitate sedimentare, precum şi a limitelor de plasticitate şi
hidrodinamică. a stării de consistenţă; pentru probele netulburate
La Vidra, pe terasa joasă T4, a fost executat s-au efectuat determinări ale greutăţii volumice
un foraj F179, în care a fost identificat acviferul în stare naturală şi în stare uscată – ale umidităţii
freatic, având o grosime mult mai redusă, de numai naturale, ale porozităţii şi indicelui porilor, ale
5 m; acest foraj se găseşte la circa 5 km sud de gradului de saturaţie, ale modului de deformare
amplasamentul studiat. edometrică, ale modului de tasare, ale unghiului de
Zona hidrogeologică corespunzătoare pietri- frecare interioară şi coeziunii. Având în vedere că
şurilor de Colentina (care se dezvoltă pe terenurile cercetate se înscriu în categoria terenurilor
interfluviul Argeş–Dâmboviţa–Sabar–Pasărea) se loessoide, încercările de compresibilitate au inclus,
caracterizează printr-o drenare destul de pronunţată conform normativului P7-92, determinarea tasării
a sistemelor acvifere freatice de către reţeaua specifice prin umezire sub presiunea de 300 kPa.
hidrografică, situaţie care este configurată şi în Pentru obţinerea informaţiei hidrogeologice,
zona Sinteşti–Vidra, unde acviferul este drenat de s-au făcut măsurători de adâncime ale nivelului
râul Sabar. piezometric în toate forajele. Un număr de patru
foraje s-au transformat în piezometre şi s-au
3. Lucrări de teren şi de laborator efectuate efectuat două teste de infiltrometrie în orizontul
Pentru evaluarea geologică, geofizică, loessoid (Figura nr. 1).
geotehnică şi hidrogeologică a amplasamentului Pentru analiza calităţii apei din acviferul freatic,
impus s-a realizat un complex de lucrări de teren, s-au recoltat patru probe din piezometre (F10; F13;
care să permită caracterizarea detaliată a mediului F19; F21). Pentru evaluarea hidrologică a canalului
geologic aferent, precum şi posibilitatea alegerii Tăbăcăriei, s-au făcut măsurători de viteze şi s-a
necesare (a sistemelor de etanşeitate şi de drenaj) recoltat o probă de apă (Figura nr. 2).
pentru protecţia mediului înconjurător. Pentru Investigarea geofizică prin măsurători electro-
atingerea obiectivelor propuse s-a efectuat un metrice a avut ca obiectiv detalierea condiţiilor
număr de 28 foraje. litologice.
12
Forum

Figura nr. 2: Harta cu izopahite ale complexului argilos-prăfos, cu precizarea poziţiei forajelor.

4. Secvenţa hidrogeologică din zona de mărime al conductivităţii hidraulice


amplasamentului (în stare saturată) k ≈ 10-6 cm/s, valoare
Prin execuţia a trei foraje de referinţă, cu adân- ce este apropiată de limita inferioară a
cimi de 20 m, se pot face precizări privind secvenţa terenurilor impermeabile. Dacă condiţia
hidrogeologică din zona amplasamentului, care se de impermeabilitate poate fi considerată ca
încadrează în concepţia hărţii hidrogeologice la fiind bună, în schimb condiţia de grosime
scara 1 : 1 000 000, foaia Vidra. a acestui strat (pentru a se constitui în
Deoarece controlul factorilor hidrogeologici geobarieră) este deficitară, întrucât pe
este de maximă importanţă în proiectarea, execuţia amplasament complexul are o grosime
şi exploatarea depozitului de deşeuri, atât din variabilă între 0,40 m şi 3,40 (Figura nr. 3),
punctul de vedere al stabilităţii acestuia, cât şi al rezultă că frecvenţa cea mai mare o au
protecţiei mediului înconjurător, în continuare se grosimile sub 1,0 m, iar valoarea maximă
va face o caracterizare hidrogeologică a fiecărui de 3,4 m s-a întâlnit în F2.
complex sau orizont litologic identificat sub solul 2. Complexul loessoid, cu o grosime cuprinsă
vegetal, care are o grosime variabilă între 0,40 şi între 0,70 şi 4,0 m, nu prezintă un contrast
0,50 m. granulometric faţă de complexul 1, astfel
1. Complexul superior argilos-prăfos poate fi că procentul de material argilos variază
considerat de tip genetic deluvial-proluvial, între 20% şi 40%. Structura macroporică
provenind din remanierea depozitelor pronunţată, confirmată de valoarea
loessoide, care în felul acesta şi-au pierdut tasării specifice prin umezire (Im3 > 2%),
proprietăţile macroporice. Domeniul granu- generează o conductivitatea hidraulică
lometric al acestora atestă un conţinut de mare. Astfel, din testările in situ executate
material argilos de 30%-40%, fapt care îi a rezultat un domeniu de variaţie a acestui
conferă un grad de impermeabilitate ridicat. parametru între 3,5x10-4 şi 1,7x10-3 cm/s,
Prin testarea în triaxial, a rezultat un ordin valori care includ acest complex loessoid
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 13
Forum

Figura nr. 3: Coloana litologică sintetică.

în categoria terenurilor semipermeabile. cu pietriş şi bolovăniş (la partea inferioară


Datorită acestui caracter semipermeabil, a complexului). Considerând dimensiunile
există posibilitatea ca local, acolo unde la granulometrice şi rezultatele testului de
baza acestui complex este dispus un strat lăcărire-revenire executat, apreciem o
impermeabil argilos (lehm), să se formeze conductivitate hidraulică medie de k ≈ 10
un cvasiacvifer. Acest acvifer cu nivel m/zi (≈ 10-3 cm/s).
liber are o sarcină piezometrică redusă, o 4. Orizontul argilos formează patul imper-
dezvoltare discontinuă şi se alimentează din meabil al acviferului freatic aluvionar
precipitaţii. şi, deşi prezintă grosimi reduse (0,50-
3. Complexul aluvionar grosier (detritic 0,90 m), extinderea lui este continuă pe
superior) aparţine terasei T3 şi prezintă întreg amplasamentul studiat, asigurând
proprietăţi de colectare şi filtrare favorabile separarea acviferului aluvionar de acviferul
acumulării unui acvifer freatic. Din Colentina. Cu toate acestea, ţinând seama de
forajele de referinţă a rezultat o stratificaţie grosimea redusă şi de vârsta acestui orizont
normală, de la nisipuri fine (la partea (pleistocenă), fenomenul de drenanţă
superioară) la nisipuri mijlocii şi grosiere, între acviferul aluvionar 3 şi acviferul de
14
Forum
Colentina este foarte probabil. În plus, în freatic. Aceste două entităţi hidrogeologice pot
zonele în care orizontul 4 este posibil să fi afectate de procesele de poluare generate de
se efileze, complexele 3 şi 5 fuzionează levigat, zona vadoasă putând fi sediul unor procese
hidrodinamic. de transfer în regim nesaturat, iar, în final, acviferul
5. Acviferul de Colentina este constituit din freatic poate recepţiona aceşti poluanţi, procesul
nisipuri şi pietrişuri, uneori cu intercalaţii de poluare propagându-se pe cale hidrodinamică
argiloase. Grosimea totală a acestui complex (prin advecţie) în zona din aval a acviferului.
acvifer se încadrează în limitele cunoscute Pe amplasamentul studiat, toate cele 11 foraje
pentru zona Municipiului Bucureşti, cu au deschis partea superioară a acviferului freatic –
valori între 2,20 şi 6,40 m. de Colentina – care, din punct de vedere litologic,
6. Orizontul argilos separă acviferul de este constituit dintr-un orizont de nisipuri cu
Colentina de acviferul Mostiştea, iar după pietrişuri, ce se continuă în partea superioară cu
datele celor trei foraje de referinţă el prezintă un orizont de nisipuri fine prăfoase-argiloase, cu
o bună continuitate, având grosimi de grosimi reduse şi o dezvoltare continuă. Acest
3-4 m. acvifer freatic, în ansamblu, este cu nivel liber,
7. Acviferul de Mostiştea este constituit din nivelul piezometric din foraje găsindu-se în partea
nisipuri medii şi fine, el având în zona superioară a orizontului de nisipuri cu pietriş
Municipiului Bucureşti grosimi ce variază sau chiar în limitele orizontului de nisipuri fine.
între 8 m şi 20 m. Acest acvifer este folosit Excepţie de la această regulă sunt forajele F2 şi
în scopuri potabile, datorită vulnerabilităţii F6, în care nivelul piezometric a fost ascensional,
reduse la poluare. Talpa celor trei foraje de cu ∆H = 1,0 m, respectiv 1,1 m.
referinţă (aflată la 20 m adâncime) s-a oprit O astfel de situaţie locală trebuie pusă pe seama
la partea superioară a acestui acvifer. unei grosimi mai mari a orizontului loessoid. În
8. Coloana litologică (Figura nr. 3), echivalentă felul acesta, adâncimile nivelului piezometric au
cu noţiunea de secvenţă hidrogeologică, are o variaţie normală, cuprinsă între t = 2,70…5,0 m,
un caracter sintetic, deoarece se raportează valori ce corespund cu grosimile zonei vadoase.
la variaţia grosimii pe toată suprafaţa Monitoringul (piezometric şi de calitate)
amplasamentului. acviferului freatic este obligatoriu în astfel de
situaţii, mai ales că acesta este deja poluat. În acest
Secvenţa (stratificaţia) hidrogeologică sinteti- sens, patru foraje au fost transformate (constructiv)
zată mai sus oferă elementele de bază necesare în piezometre, respectiv F10-F13-F19– pe contur
pentru stabilirea sistemului de etanşeitate şi şi F21– în interiorul amplasamentului. Aceste
de drenaj pe amplasamentul depozitului de piezometre vor funcţiona în continuare şi în
deşeuri. perioada de exploatare a depozitului, pentru a
Problematica hidrogeologică a cuprins în se putea urmări comportarea hidrodinamică şi
continuare următoarele elemente specifice hidrochimică a acviferului freatic.
acviferului freatic aluvionar: În perioada de execuţie a forajelor, în zilele de
– analiza şi interpretarea suprafeţelor piezo- 3, 4 şi 5 septembrie 1999 (timp de 42 de ore = 1,75
metrice; zile), în zona Bucureştiului s-au produs precipitaţii
– studiul regimului nivelurilor piezometrice; continue, cu intensităţi mari, care la staţia Filaret
– testarea hidrodinamică a orizonturilor acvi- au însumat 102,8 l/m2 (adică 102,8 mm). De
fere prin lăcărire-revenire; regulă, regimul precipitaţiilor în luna septembrie
– monitoringul acviferului. este redus, media multianuală la Filaret fiind de 39
Abordarea acestor elemente hidrogeologice l/m2. Faţă de media multianuală de P = 580 mm/
pentru acviferul freatic aluvionar furnizează an, rezultă că în cele 1,75 zile proporţia a fost de:
elementele necesare pentru o proiectare corectă
a sistemului de etanşeitate şi de drenaj (barieră
construită).
În aceste condiţii de maxime precipitaţii, pe
5. Condiţiile hidrogeologice ale zonei baza adâncimii nivelului hidrostatic, se pot face
amplasamentului studiat evaluări privind răspunsul acviferului freatic la
În cazul unui depozit ecologic de deşeuri urbane, un astfel de regim pluviometric prin hidrograful
problematica hidrogeologică constă în investigarea nivelelor piezometrice. Răspunsul a fost practic
zonei vadoase (de aerare) şi a sistemului acvifer
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 15
Forum
imediat, dar de intensităţi diferite (∆H). Creşterea adâncime suficient de mare pentru a se putea forma
cea mai mare s-a înregistrat în piezometrul F13, o figură de umezire (la saturaţie).
unde ∆H = 0,70 m într-un interval ∆t = 10 zile. Ambele teste au realizat sondaje deschise (în
Pentru celelalte trei piezometre parametrii sunt: trepte), infiltrometrul fiind plasat la o adâncime de
– F10 – ∆H = 0,35 m; ∆t = 10 zile; 1,70 m, pentru a se putea depăşi orizontul argilos
– F21 – ∆H = 0,20 m; ∆t = 2 zile; care nu are caracter loessoid.
– F19 – ∆H = 0,15 m; ∆t = 2 zile. S-au folosit infiltrometre cu doi cilindrii
Valorile diferite ale celor doi parametri (∆H = concentrici (interior – Ci şi exterior – Ce), de
0,15…0,50 m; ∆t = 2…10 zile) reflectă o variaţie diametre di = 35,75 cm şi de = 60 cm. Avantajul
mare a condiţiilor locale: litologia şi permeabi- acestei metode constă în faptul că în limitele
litatea zonei vadoase, morfologia suprafeţei cilindrului interior liniile de curent vor avea o
terenului etc. traiectorie practic verticală şi, deci, secţiunea
curentului infiltrat este egală cu secţiunea acestui
6. Evaluarea permeabilităţii terenurilor cilindru.
loessoide pe baza testelor de infiltrometrie În principiu se urmăreşte ca pe parcursul testării
Termenul superior care încheie seria depozitelor nivelul apei în cele două suprafeţe (cilindrul
cuaternare din Depresiunea Valahă, de pe toate interior şi suprafaţa inelară dintre cei doi cilindrii)
formele majore de relief (interfluvii, terase, mari să fie cât mai constant şi să se urmărească volumele
conuri de dejecţie, cu excepţia zonelor inundabile), de apă adăugate şi, implicit, infiltrate. Menţinerea
este reprezentat printr-o rocă de tip loessoid care, nivelelor de apă constante în interiorul celor doi
deşi prezintă local însemnate variaţii structurale şi cilindrii s-a realizat printr-o alimentare continuă,
texturale, se poate totuşi identifica în fiecare dintre făcută cu ajutorul a patru sticle (de 2,16 litri) tip
subunităţile morfostructurale prin preponderenţa Mariotte, montate pe un stativ de lemn şi prevăzute
unui anumit tip litologic. cu ştuţuri metalice. În aceste condiţii, liniile de
Astfel, în domeniul oriental al Depresiunii curent din spaţiul inelar se abat de la verticală, dar
Valahe (de la est de râul Argeş) predomină depo- această situaţie nu afectează calculele.
zitele loessoide de tip aleuritic (prăfos), fracţiunea Gradientul hidraulic al liniilor de curent
cu d = 0,02…0,002 mm având o greutate de 30… verticale (I), prin definiţie este dat de formula:
60%, iar în compoziţia mineralogică predomină
SiO2 cu 68…74%.
Din punct de vedere al geobarierei, această
situaţie are o poziţie intermediară în raport cu Unde: Zi este coloana de apă din cilindru;
depozitele loessoide argiloase (cu efect benefic – I este lungimea liniilor de curent infiltrate;
maxim) şi cu cele nisipoase, care au fost identificate – Hc este presiunea capilară activă.
în alte zone ale Depresiunii Valahe. Presiunea capilară activă are o importanţă
Impermeabilitatea unui teren loessoid este deosebită în cazul terenurilor loessoide cu
controlată, în principal, de structura macroporică granulaţie prăfoasă. În lipsa unor experimentări
care, prin canalele subverticale, poate genera o specifice, ea se poate evalua la 50% din înălţimea
macroporozitate. Această macroporozitate poate maximă a ascensiunii capilare. În cazul de faţă se
reprezenta 6…10% din porozitatea totală. Pentru recomandă Hc = 0,50 m.
un depozit de deşeuri amplasat pe un astfel Pentru calculul lungimii liniilor de curent, I
de teren este necesară evaluarea componentei (adâncimea figurii de umezire-saturare în raport cu
verticale a permeabilităţii, respectiv determinarea nivelul infiltrometrului), s-au comparat umidităţile
conductivităţii hidraulice verticale, k. înainte şi după test, rezultând că l = 3,50 – 1,70 =
În acest scop, s-au efectuat două teste de 1,80 m. Corectitudinea testului rezultă şi din faptul
infiltrometrie (notate cu F10 bis şi F13 bis), că figura de umezire-saturaţie nu a fost influenţată
localizate pe latura estică a amplasamentului, de nivelul piezometric, acesta fiind întâlnit în
distanţa dintre cele două locaţii fiind de circa forajul F10 la adâncimea de 4,60 m.
330 m. Rezultă că valoarea gradientului hidraulic I
Acest gen de test hidrodinamic se aplică pentru este:
evaluarea permeabilităţii terenurilor nesaturate
(deci cu grad de saturaţie Sr < 1), respectiv a
zonei vadoase (de aerare), în cazul în care nivelul şi, în final, conductivitatea hidraulică:
piezometric al acviferului freatic se găseşte la o
16
Forum
în considerare această variaţie a conductivităţii
hidraulice, respectiv Kv = 3,51 x 10–4...1,67 x 10–3
cm/s.
Testul 1
Durata testului a fost de t = 150 minute, timp în 7. Evaluarea calităţii apei din acviferul
care s-au menţinut următoarele nivele de apă: freatic şi din canalul Tăbăcăriei
– în cilindrul interior zi = 12,9…14,0 cm; Având în vedere riscul ca un depozit de deşeuri
– în spaţiul inelar z2 = 12,0…13,3 cm. menajere să polueze acviferul freatic, este necesar
Spre deosebire de testul anterior, volumul de să se cunoască starea de calitate a acestui acvifer
apă completat în cilindrul interior a fost de ∆V = înainte de intrarea în exploatare a depozitului. În
19,54 litri. Rezultă un debit mediu de infiltrat de: acest scop s-au recoltat patru probe (P2….P5) din
piezometrele F10, F13, F19 şi F21. Ţinând cont
Qi = 19,54/150 = 0,13 l/min = 130 cm3/min că în imediata vecinătate a amplasamentului se
l = 3,9 – 1,7= 2,20 m găseşte canalul Tăbăcăriei, s-a recoltat o probă
Rezultă că valoarea gradientului hidraulic I este: şi din acesta. Pentru toate aceste probe s-au
determinat o serie de indicatori fizici şi chimici,
precum şi bacteriologici, avându-se în vedere
condiţiile de potabilitate (STAS 1342-91), dar
şi, în final, conductivitatea hidraulică: şi pentru a se lua în evidenţă starea actuală şi
calităţile apelor.
La proba P1, cei nouă indicatori fizici şi chimici
Cele două valori obţinute pentru conductivitatea se prezintă astfel:
hidraulică verticală Kv (0,303 m/zi la F10 bis şi Şase indicatori sunt în limitele valorilor
1,44 m/zi la F13 bis) se încadrează în rezultatele admisibile;
obţinute şi în alte zone ale Câmpiei Române cu Doi indicatori depăşesc cu puţin
depozite loessoide (de exemplu în zona Cernavodă concentraţiile admise, dar se încadrează
– Saligny). la concentraţiile admise excepţional, şi
Valoarea Kv = 1,67 x 10–3 cm/s (1,44 m/zi) anume KMnO4 (11,6 mg/dm3) şi conţinutul
se găseşte practic la limita dintre terenurile cu de cloruri (276,5 mg/dm3);
permeabilitate semnificativă, care pot genera Numai conţinutul de amoniac (NH4+ cu 1,0
acvifere, şi terenuri semipermeabile (convenţional mg/dm3) nu se încadrează în normativul
aleasă k = 10–3 cm/s = 1,0 m/zi). Acesta este de potabilitate.
motivul pentru care în Câmpia Română, la baza La probele P2….P5, din acviferul freatic
unor depozite loessoide, se pot întâlni acvifere pentru cei opt indicatori fizici şi chimici
freatice. se poate face următoarea caracterizare:
Valoarea Kv = 3,51 x 10–3 cm/s (0,303 m/zi) pH, cu excepţia probei P5 (pH = 6,2) se
corespunde terenurilor semipermeabile, care nu încadrează în valorile admise (6,3….6,8);
pot genera acvifere (cele exploatabile având 10–3 conţinutul de substanţe organice oxidabile
> k > 10–7 cm/s). este depăşit la toate probele, cu o variaţie
Raportul dintre cele două valori determinate mare de KMnO4, cuprinsă între 53,0…
experimental este: 91,0 mg/dm3;
conţinutul de NH4+ depăşeşte concentraţia
admisă la toate probele;
azotiţii (NO2–) sunt absenţi;
azotaţii (NO3–) se încadrează în concen-
Această diferenţă trebuie pusă pe seama traţia admisă (de 45 mg/dm3) la P3, P4, P5
granulozităţii diferite: pe locaţia F10 bis terenul şi este depăşită la P2 (100 mg/dm3);
loessoid este predominant prăfos, în timp ce pe duritatea totală are o variaţie redusă, de
locaţia F13 bis (situată la o distanţă de 330 m) 1,2…..1,3 grade germane, şi se încadrează
granulozitatea terenului loessoid tinde spre nisipuri în concentraţia admisă;
fine. calciul este absent în toate probele;
Pentru evaluarea permeabilităţii verticale a clorurile (Cl–) nu depăşesc valoarea
orizontului loessoid, în vederea amplasării unui admisă, dar variaţia este mare, între
depozit ecologic de deşeuri urbane, trebuie luată 24,8….85,1 mg/dm3.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 17
Forum
Pentru calitatea bacteriologică, luându-se în rezultă din analizele efectuate, el este mediocru
considerare existenţa unei surse locale, valorile din punct de vedere al geobarierei.
sunt depăşite la toţi cei patru indicatori; această În astfel de situaţii, geobariera reprezintă o
situaţie se corelează foarte bine cu conţinutul componentă a conceptului de multibarieră, care
ridicat de substanţe organice (KMnO4). include elementele inginereşti (bariera construită),
În concluzie, în problema calităţii se pot face referitoare la etanşeizarea amplasamentului şi la
următoarele aprecieri: drenajul levigatelor din câmpul depozitelor.
calitatea chimică a apei din canal este Geobariera (având ca termeni echivalenţi
bună; bariera geologică şi bariera hidrogeologică) este
apa din acviferul freatic prezintă o poluare reprezentată, cu potenţial de ecranare, printr-un
organică avansată, concretizată atât prin orizont litologic având o grosime minimă de 3,0 m,
conţinutul ridicat de substanţe organice localizat imediat sub depozit şi care se extinde
oxidabile, cât şi prin valorile mari ale în exteriorul amplasamentului pe cel puţin 50 m.
indicatorilor bacteriologici. Din punct de vedere litologic, geobariera poate
Diferenţa mare de calitate dintre apa din canal fi formată din roci consolidate sau neconsolidate
(P1) şi apa din acviferul freatic (P2…P5) arată (de vârstă cuaternară), al căror grad de imper-
că între aceste două unităţi hidrologice nu există meabilitate trebuie să fie ridicat, adică cu o
legături hidraulice. Gradul ridicat de poluare al conductivitate hidraulică k < 10-5 cm/s.
apei din acviferul Colentina poate fi explicat, în Aceste două proprietăţi fundamentale, grosi-
principal, prin propagarea acestui fenomen dinspre mea şi impermeabilitatea, conferă geobarierei
nord, mai precis din zona Jilava. capacitatea de a opri, prin retenţie, transferul
contaminanţilor (din levigat) în adâncime şi
8. Evaluarea geobarierei şi recomandări pe orizontală. Asigurarea retenţiei complete a
privind sistemul de etanşeitate şi de drenaj pe contaminanţilor este realizată de bariere etanşe
amplasamentul depozitului de deşeuri şi invulnerabile, care sunt rareori întâlnite în
Studiile şi cercetările de teren şi de laborator, practică, motiv pentru care se foloseşte conceptul
având ca obiect mediul geologic, trebuie să de multibarieră.
reprezinte o condiţie obligatorie pentru trecerea la Investigarea complexă (geologică, hidro-
etapele de proiectare. În acest sens, orice depozit geologică, geotehnică şi hidrologică) şi
ecologic de deşeuri trebuie considerat ca o structură interpretarea integrată a datelor obţinute de pe
constructivă, care implică unele aspecte tehnico- amplasamentul propus permit evaluarea mediului
economice, sociale şi ecologice. Dintre acestea, geologic din punctul de vedere al condiţiilor şi
mediul geologic condiţionează: restricţiilor ecologice impuse unui depozit de
Asigurarea stabilităţii terenurilor; această deşeuri menajere, care nu trebuie să genereze
condiţie nu constituie o problemă în cazul impacturi negative asupra mediului înconjurător.
amplasamentului studiat, deoarece este o În acest sens, în studiul de prefezabilitate al
zonă de câmpie, având suprafaţa practic depozitului de la Vidra se recomandă executarea
orizontală; unor lucrări pentru realizarea unui sistem de
Prevenirea poluării mediului înconju- etanşeitate şi de drenaj eficient. Totuşi, afirmaţia
rător, în cadrul căruia mediul geologic din sus-numitul studiu, conform căreia: „pământul
şi peisajul geografic (care includ şi din fundamentul depozitului reprezintă un avantaj
elementele hidrografice) au o importanţă tehnico-economic al amplasamentului”, nu a fost
deosebită; confirmată de investigaţiile efectuate, care au avut
Reintegrarea etapizată a depozitului în un caracter obiectiv şi au urmărit îndeplinirea
circuitul ecologic. criteriilor ecologice.
Ca principiu de bază în practica mondială, Din punct de vedere al condiţiilor fizico-geo-
un amplasament se alege în cadrul unei zone grafice, amplasamentul este favorabil (excepţie
investigate pe baza caracteristicilor geologice, făcând prezenţa canalului Tăbăcăriei), în sensul
geotehnice şi hidrogeologice care definesc noţiunea că procesele geomorfologice actuale sunt nesem-
de geobarieră. În unele ţări, de exemplu în Belgia, nificative, iar deficitul de umiditate este ridicat.
se fac zonări pe suprafeţe mari, cu recomandarea Variaţia spaţială a permeabilităţii poate fi
amplasamentelor, unde mediul geologic corespunde estimată şi pe baza curbelor granulometrice
unor geobariere etanşe, invulnerabile. În cazul de cumulative din fiecare foraj. Sub acest aspect, în
faţă, însă, amplasamentul este impus şi, după cum toate forajele se remarcă faptul că granulozitatea
18
Forum
(respectiv permeabilitatea) creşte gradat cu putând fi perforate şi, deci, susceptibile de a prezenta
adâncimea, de la argila prăfoasă până la nisipuri. pierderi de levigat în terenul natural. Acesta
Argila prăfoasă reprezintă primul orizont litologic este motivul pentru care în ţările vest-europene
de sub solul vegetal. Din datele electrometrice (Germania, Franţa, Belgia) între geomembrană şi
rezultă că izopahitele acestui orizont variază terenul natural (geobarieră) se interpune un strat de
între 0,4 şi 3,0 m. Alura izopahitelor reflectă argilă bine compactată, cu grosime de 0,5-1,0 m.
anumite legităţi, în sensul că valorile maxime În acest fel, sistemul de etanşeitate-drenaj va
(de peste 2 m) se găsesc în partea central-sudică, asigura o funcţionare durabilă, perenă. Este
iar valorile minime (sub 1,0 m) se întâlnesc în posibil ca acest strat de argilă să fie înlocuit cu o
zonele marginale ale amplasamentului. Din acest compactare (in situ) a argilei prăfoase.
punct de vedere, orizontul de argilă prăfoasă Folosirea geotextilului, care are o funcţie de
trebuie considerat ca o geobarieră (parţială), care filtrare, este justificată prin faptul că reprezintă
îndeplineşte, însă, condiţia de grosime. În acest o interfaţă de separare a fazei solide, permiţând
sens, este recomandabil ca acest orizont litologic numai filtrarea stratului drenant al fazei lichide.
să nu fie excavat, iar primele celule să fie realizate Trebuie să reţinem importanţa stratului drenant,
în zonele cu grosimi de peste 2,0 m. în vederea asigurării unei etanşeităţi maxime,
În cazul extrem în care totuşi această argilă la bază şi la pereţi, în felul acesta evitându-se
va fi excavată pentru a fi folosită ulterior, pentru formarea unui acvifer la baza depozitului, care ar
impermeabilizarea acoperişului rampei, depozitul genera procese greu controlabile.
de deşeuri poate fi amplasat pe orizontul loessoid Este important faptul că alegerea unui sistem
macroporic, care, însă, reprezintă un risc major de etanşeitate şi de drenaj este determinată, în
pentru protecţia acviferului freatic. Pentru principal, de structura mediului geologic, prezenţa
eliminarea acestui risc, materialul loessoid, care şi calitatea geobarierei, adâncimea nivelului
va veni în contact direct cu deşeurile, va fi preluat hidrostatic. Adâncimea nivelului hidrostatic
şi îmbunătăţit pe o grosime de minimum 1,0 m, variază între 2,60 (pe latura estică) şi 4,80 m. În
prin următoarele operaţii: aceste condiţii, riscul poluării acviferului Colentina
• Excavarea unui strat de minimum 0,50 m din este mare, ţinând seama de macroporozitatea
orizontul loessoid; loessului şi de existenţa unei geobariere (orizontul
• Compactarea loessului rămas in situ cu maiul argilo-prăfos) cu calităţi moderate. Aceste
semigreu sau greu; elemente naturale, prezente pe amplasamentul
• Redispunerea materialului excavat în strate impus, reclamă o atenţie deosebită în conceperea
elementare de minimum 0,20 m, care se vor sistemului (artificial) de etanşeitate şi de drenaj
compacta în condiţii de umiditate optimă (bariera construită).
cerute de încercarea Proctor normal. Cu toate variaţiile locale, pe întregul ampla-
În acest mod, structura macroporică sament se poate considera o coloană litologică
(care generează pe verticală o permeabilitate sintetică compusă din şapte nivele distincte atât
semnificativă) va fi distrusă, iar perna de loess granulometric, cât şi din punct de vedere fizico-
astfel realizată, având o grosime de circa 1,0-1,5 mecanic.
m, va putea reprezenta o geobarieră parţială.
Pentru obţinerea unui sistem de etanşeitate şi de Bibliografie:
drenaj corespunzător, în studiul de prefezabilitate
se prevede „o hidroizolaţie formată dintr-o 1. Gheorghe, Alexandru, Gomoiu, Ioana, Tevi,
geomembrană, acoperită cu un strat de geotextil. Giuliano – Atenuarea naturală monitorizată –
În scopul preluării şi drenării apei din levigat, strategie de remediere a calităţii apelor subterane,
s-a prevăzut realizarea unui strat de balast aşezat „Hidrogeologia”, AHR, vol. 6, nr. 1, 2001.
deasupra hidroizolaţiei din bază, care urmează a fi 2. Mărunţeanu, Cristian, Stănciucu, Mihaela –
acoperit cu un alt strat de geotextil”. Ingineria geologică a depozitelor de deşeuri, Editura
În acest mod, sistemul de etanşeitate va fi format Universităţii din Bucureşti, 2001.
3. Scrădeanu, Daniel, Gheorghe, Alexandru –
din geomembrană-strat drenant (balast)-geotextil.
Hidrogeologie generală, Editura Universităţii din
În principiu, geomembranele au funcţia hidraulică Bucureşti, 2007.
de etanşare, cu o conductivitate hidraulică de k = 4. Hotărâre de Guvern nr. 349/2005 („Monitorul
10-13 cm/s, deci un grad de impermeabilitate foarte oficial” nr. 394/2005) privind depozitarea deşeurilor.
ridicat. Ele au însă grosimi reduse (e < 10 m) şi, în 5. Normativ tehnic privind depozitarea deşeurilor,
consecinţă, sunt sensibile, la punerea lor în operă MMGA, 2004.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 19
Forum
Re c u n o a } t e r e a f a l i i l o r î n i m a g i n i s a t e l i t a r e d e
teledetec]ie. Studiu de caz

Drd. mat. Manuel VAIS

Când materialele din structura scoarței terestre Detectarea şi recunoaşterea lor din spaţiu,
(cum ar fi blocuri sau straturi) sunt supuse forţelor folosind imaginile satelitare de teledetecție, sunt
sau tensiunilor (care sunt forţe aplicate pe suprafeţe posibile după cum vom prezenta în continuare.
finite, dar de mari dimensiuni – blocuri tectonice), Faliile, elemente subterane, sunt recunoscute
acestea tind să cedeze fie prin fracturi/ruperi, fie în imaginile satelitare de teledetecţie pe baza
prin curgere plastică. unor fenomene conexe cuprinse în criteriile de
Ruperea este un termen general, dar el are recunoaştere a acestora, şi anume:
şi un înţeles secundar – ruperea în lungul unor • Prezenţa unor straturi de diferite tipuri şi
suprafeţe neregulate adesea curbe. Rupturile care vârste geologice aşezate unul lângă altul
tind să creeze cedări planare sunt numite falii sau (compensare).
articulaţii. • Discontinuităţi topografice abrupte ale
Multe cutremure de pământ se produc când formelor de relief.
blocurile de pe fiecare parte a faliei alunecă unul • Depresiuni în lungul urmei faliei (rupturile
faţă de altul şi se mişcă (se deplasează). de roci sunt erodate mult mai uşor).
Orice ruptură aflată sub suprafaţa Pământului şi • Pante abrupte sau stânci.
care intersectează suprafaţa va produce o linie sau • Schimbări bruşte ale cursurilor de drenaj.
o urmă lineară. • Schimbarea bruscă a tipurilor de vegetaţie.
Planul de ruptură comun la două blocuri după Pentru exemplificarea acestor criterii de
care se produce deplasarea paralelă a acestora, recunoaştere am selectat un număr de imagini
unul în raport cu celălalt, constituie o falie. satelitare de teledetecţie LANDSAT ETM+,
Datorită rolului lor principal în producerea prelucrate cu ajutorul software-ului specializat
cutremurelor de pământ, faliile şi detectarea lor în prelucrări de imagini de teledetecţie – ENVI
(inclusiv din spaţiu) sunt teme de un deosebit (ITT Solution), georeferenţiate în ArcMap
interes. (software GIS-ESRI) şi mozaicate cu componente
Faliile şi rupturile sunt cele în lungul cărora are ale software-ului ArcGIS Desktop, rezultând o
loc o mişcare relativă de alunecare a blocurilor în acoperire a României. Peste această acoperire am
direcţii opuse unul faţă de altul. suprapus faliile majore de pe teritoriul României
Acest interes deosebit este dat şi de faptul că preluate din baza de date GIS - PETROM.
zăcămintele de petrol şi gaze sunt mărginite, cel Tabelul următor indică indexul imaginilor
puţin pe o latură, de către falii. LANDSAT ETM+ utilizate, precum şi coordo-
Până acum, în România, faliile au fost detectate, natele geografice ale colţurilor acestora.
în principal, prin metodele prospecţiunilor seismice.

Imagini LANDSAT ETM+ pentru România


Coordonatele geografice ale colțurilor imaginii
Or- Data
Stânga – sus Dreapta – sus Stânga – jos Dreapta – jos
bita înregistră-
Li-nie rii X= Y= X= Y= X= Y= X= Y=
longitudine latitudine longitudine latitudine longitudine latitudine longitudine latitudine
181
28 25.05.2001 28,0930253 47,0103412 30,4548008 46,6643278 27,5306109 45,3996551 29,8292663 45,0664424

20
Forum
181
29 07.06.2000 27,6221596 45,5876630 29,9268388 45,2399744 27,0835447 43,9699711 29,3294641 43,6447459
181
30 23.07.1999 27,1689595 44,1456460 29,4193742 43,8155703 26,6484673 42,5382168 28,8436606 42,2190098
182
27 04.10.2000 27,0466613 48,4182345 28,8913246 46,6488134 25,9708550 45,3862461 28,2682877 45,0531537
182
28 04.10.2000 26,5292537 46,9950989 28,8913246 46,6488134 25,9708550 45,3862461 28,2682877 45,0531537
182
29 14.06.2000 26,0539962 45,5742347 28,3551687 45,2373837 25,5128884 43,9657123 27,7565682 43,6403219
182
30 14.06.2000 25,5724595 44,1481420 27,8222650 43,8194959 25,0547419 42,5386687 27,2476459 42,2204708
183
26 05.06.2000 26,0891779 49,8421293 28,5816144 49,4762668 25,4803793 48,2405127 27,8990173 47,8883088
183
27 05.06.2000 25,5470387 48,4211210 27,9725058 48,0664379 24,9653929 46,8171742 27,3208146 46,4749690
183
28 05.06.2000 25,0297310 46,9988613 27,3915232 46,6537751 24,4706713 45,3918578 26,7680251 45,0586781
183
29 05.06.2000 24,5344683 45,5738556 26,8355641 45,2370964 23,9923525 43,9660676 26,2368212 43,6400213
183
30 21.06.2000 24,0230567 44,1475087 26,2728064 43,8201404 23,5042308 42,5377590 25,6968260 42,2194953
184
26 17.07.2001 24,5025319 49,8464834 26,9965141 49,4816970 23,8933785 48,2408787 26,3119007 47,8895101
184
27 17.07.2001 23,9616548 48,4229868 26,3871717 48,0691757 23,3757211 46,8152915 25,7322700 46,4727531
184
28 12.06.2000 23,4652664 46,9991853 25,8267241 46,6550976 22,9078432 45,3931966 25,2024626 45,0593890
184
29 12.06.2000 22,9677889 45,5745400 25,2694207 45,2363593 22,4289653 43,9664544 24,6744705 43,6414665
184
30 28.06.2000 22,4910458 44,1470733 24,7397810 43,8166477 21,9724941 42,5356560 24,1660743 42,2186017
185
26 02.05.2000 22,9839794 49,8420571 25,4758143 49,4757894 22,3745814 48,2387485 24,7925150 47,8883944
185
27 22.08.2000 22,4319689 48,4242047 24,8570124 48,0683444 21,8477892 46,8192973 24,2060175 46,4768893
185
28 22.08.2000 21,9125134 47,0008940 24,2753805 46,6547333 21,3550633 45,3949485 23,6544899 45,0603795
185
29 22.08.2000 21,4168385 45,5758521 23,7186454 45,2374276 20,8781872 43,9678839 23,1298950 43,6415839
186
26 30.09.2000 21,4190232 49,8418742 23,9130947 49,4762793 20,8104428 48,2378349 23,2318145 47,8868022
186
27 30.09.2000 20,8802480 48,4240788 23,3062435 48,0686869 20,2961727 46,8182214 22,6533003 46,4765493
186
28 30.09.2000 20,3608866 47,0004382 22,7231671 46,6548047 19,8010645 45,3927991 22,1008266 45,0592522
186
29 28.07.2000 19,9063968 45,5757387 22,2088547 45,2382567 19,3675613 43,9665506 21,6699300 43,6406757

Rezultatul acestei reprezentări este prezentat în Săndulescu - Geotectonica României.


figura 1 de mai jos, alături de schiţa tectonică a Pentru analiză am ales Falia Trotuş - respectiv
României – simplificată după Mrazec şi Popescu Linia Ceahlaului analizate amănunţit din punct de
Voiteşti (1914) şi preluată din lucrarea Mircea vedere geologic în lucrarea susamintită.

Figura nr. 1: Acoperire cu imagini satelitare de teledetecție LANDSAT ETM+ peste care s-au suprapus faliile
majore de pe teritoriul României.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 21


Forum

Concluzii Concluzia, evidentă, este că faliile normale pot


fi recunoscute pe imaginile satelitare. Este pusă în
Din analiza Figurii nr. 1 rezultă că, în baza evidenţă, în acelaşi timp, şi o deplasare posibilă
criteriilor enunțate, nu toate faliile pot fi identificate a faliei. Deplasarea poate fi determinată utilizând
pe imaginile satelitare de teledetecție pe întregul tehnicile de interferometrie SAR aplicate pe
lor parcurs. imagini RADAR. Identificarea acestei deplasări
Un exemplu în acest sens îl constituie falia poate influenţa analiza proiectelor privind
„Trotuș”, pentru care identificăm porțiuni care zăcămintele petroliere fără a mai apela la noi
corespund criteriilor enunțate (Figura nr. 2), prospecţiuni seismice.
în timp ce restul urmei ce reprezintă falia nu Cheia unei falii de alunecare este, de regulă, pe
corespund acestora (Figura nr. 3). o vedere de sus (din spaţiu sau aeriană) pentru că

Figura nr. 2: Porțiune din falia „Trotuș” care corespunde criteriilor enunțate (sus).

22
Forum
pot apărea deplasări laterale ale blocurilor iniţial care este posibil de obţinut din prelucrarea
continue. Astfel, schimbările bruşte ale litologiei imaginilor satelitare în perechi stereo, disponibile
peste planul faliei în orice locaţie este o marcă a între altele în misiunea SPOT.
acestor tipuri de deplasare. Pentru exemplificarea acestor situaţii prezentăm
Criteriul privind discontinuităţi topografice linia „Ceahlăului” care pune în evidenţă astfel de
abrupte ale formelor de relief presupune utilizarea discontinuităţi (Figura nr. 4).
inclusiv a unui model digital al terenului, model

Figura nr. 3: Porțiune din falia „Trotuș” care nu corespunde criteriilor enunțate (dreapta)

Figura nr. 4: Falia „Ceahlăul”.


Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 23
LEX
ORDIN Nr. 15 din 25 februarie 2011
privind aprobarea tarifelor și contribuțiilor bănești percepute de Autoritatea Națională de Reglementare în
Domeniul Energiei
EMITENT: AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 159 din 4 martie 2011

Având în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.428/2009
privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi
prevederile art. 8 alin. (2) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi ale art. 13 lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică
şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.
ART. 1
(1) Se aprobă tarifele percepute de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
pentru acordarea sau modificarea atestatelor, autorizaţiilor şi licenţelor, la solicitarea persoanelor fizice
şi juridice a căror activitate, potrivit legii, se află în competenţa de reglementare a acesteia, conform
anexelor nr. 1 şi nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Se aprobă tarifele percepute de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul
Energiei pentru evaluarea şi avizarea documentelor tehnico-economice care intră în componenţa
dosarelor prezentate la deschiderea finanţării, pentru obiectivele de investiţii cu caracter de creştere a
eficienţei energetice şi utilizare a surselor regenerabile de energie, aprobate spre cofinanţare din bugetul
Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, din bugetul de stat, precum şi din alte surse
interne şi externe la dispoziţia Guvernului, conform anexei nr. 3, care face parte integrantă din prezentul
ordin.
ART. 2
(1) Se aprobă contribuţiile băneşti percepute de la operatorii economici având activităţi în sectorul
energiei electrice şi care, potrivit legii, se află în competenţa de reglementare a acesteia.
(2) Valorile contribuţiilor băneşti prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de achitare a acestora sunt
prevăzute în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 3
Tarifele şi contribuţiile băneşti care fac obiectul art. 1 şi 2 se achită în contul Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei RO48TREZ7025032XXX011115, deschis la Trezoreria Sectorului
2 Bucureşti.
ART. 4
În cazul neachitării la termen a facturilor aferente tarifelor şi contribuţiilor prevăzute în prezentul
ordin, pentru fiecare zi de întârziere la plată se percepe o sumă egală cu nivelul dobânzilor şi penalităţilor
de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, conform prevederilor legale în
vigoare.
ART. 5
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 6
Departamentele şi direcţiile din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,
precum şi persoanele fizice şi juridice a căror activitate, potrivit legii, se află în competenţa de reglementare
a acesteia vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Preşedintele Autorităţii Naţionale
de Reglementare în Domeniul Energiei,

Iulius Dan Plaveti

24
LEX
ANEXA 1
TARIFE
percepute de la operatorii economici
având activităţi în sectorul energiei electrice

1. Tarifele percepute pentru acordarea/modificarea autorizaţiilor de înfiinţare


şi a licenţelor pentru activităţi în sectorul energiei electrice sunt înscrise în
tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1. - Tarifele*) pentru acordarea de autorizaţii şi licenţe

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬─────────────┐
│ Activitatea │ U.M. │ Tariful │
│ │ pentru ├──────┬──────┤
│ Obiectul solicitării; │ mărimea │ lei/ │ lei │
│ mărimea determinantă a tarifului │ determi- │ U.M. │ │
│ │ nantă a │ │ │
│ │ tarifului│ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ 1. Producerea energiei electrice și termice │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ Autorizația de înființare pentru realizarea/retehnologizarea │ │ │ │
│ unei noi capacități energetice de producere a energiei │ MWe │ 117 │ │
│ electrice/electrice și termice în cogenerare; puterea │ MWt │ 24 │ │
│ electrică instalată (MWe)/puterea electrică instalată și │ │ │ │
│ puterea termică instalată a capacității energetice │ │ │ │
│ (MWe și MWt) │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ 2. Licența pentru producerea de energie electrică/licența │ │ │ │
│ pentru producerea de energie termică în cogenerare; puterea │ MWe │ 24 │ │
│ electrică instalată (MWe)/puterea termică instalată (MWt) │ MWt │ 18 │ │
│ în capacitățile energetice │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ Transportul energiei electrice și furnizarea serviciilor de │ │ │ │
│ sistem/conducerea operativă a SEN │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ 3. Licența pentru transportul energiei electrice și furnizarea │ │ │ │
│ serviciului de sistem; puterea instalată în transformatoarele │ MVA │ 24 │ │
│ din stațiile rețelei electrice de transport și numărul de │ │ 47**)│ │
│ grupuri dispecerizabile de producere a energiei electrice │ │ │ │
│ coordonate │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ Activitatea de administrare de piețe centralizate de │ │ │ │
│ energie electrică │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ 4. Licența pentru activitatea de administrare de piețe │ │ │ │
│ centralizate de energie electrică │ │ │ 2.250│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ Distribuția energiei electrice │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ 5. Licența pentru distribuția energiei electrice; puterea │ │ │ │
│ instalată în stațiile și posturile electrice în exploatare │ MVA │ 12 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ Furnizarea energiei electrice │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ 6. Licența pentru furnizarea de energie electrică │ │ │ 1.890│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ Analiza cererilor │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ 7. Analiza documentației anexate cererilor pentru acordarea/ │ │ │ │
│ modificarea de autorizații/licenței │ │ │ 1.890│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────┴──────┘
--------
*) Valoarea tarifului de acordare a unei autorizaţii de înfiinţare sau licenţe
este precizată în coloana 4 a tabelului nr. 1, în funcţie de activitatea/serviciul
care face obiectul autorizaţiei/licenţei respective. Dacă valoarea tarifului de
acordare a autorizaţiei de înfiinţare sau a licenţei nu este precizată în coloana 4
din tabelul nr. 1, atunci valoarea tarifului respectiv este:

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 25


LEX
a) cea determinată cu formula:
T = Σ[(mărimea determinantă)x(valoarea corespunzătoare din coloana 3 a tabelului
nr. 1)](1, 2), în lei, în toate cazurile în care valoarea T rezultată este mai mare
de 1.890 lei;
b) 1.890 lei, în toate cazurile în care rezultatul calculului efectuat potrivit
formulei de la lit. a) este mai mic sau cel mult egal cu această valoare.
**) Tariful este exprimat în lei, pe grup dispecerizabil de producere a energiei
electrice.

NOTA 1
La înregistrarea unei cereri privind acordarea sau modificarea unei autorizaţii
de înfiinţare/licenţe pentru activităţi/servicii în sectorul energiei electrice,
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei facturează solicitantului
suma de 1.890 lei. Suma de 1.890 lei, încasată potrivit facturii respective:
a) se deduce din tariful de acordare sau de modificare a autorizaţiei de
înfiinţare/licenţei, care se percepe în legătură cu soluţionarea favorabilă a cererii
respective;
b) nu se restituie solicitantului, în cazul în care Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Energiei refuză acordarea sau modificarea autorizaţiei de
înfiinţare/licenţei, deoarece reprezintă contravaloarea activităţii de analiză a
documentaţiei anexate cererii respective.
NOTA 2
Persoanele juridice finanţate integral din bugetul de stat sunt scutite de plata
tarifului înscris în tabelul nr. 1 pentru acordarea de autorizaţii de înfiinţare şi/
sau licenţe.

2. Tarifele percepute pentru emiterea de atestate la solicitarea operatorilor


economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din
sistemul electroenergetic sunt precizate în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2. - Tarifele pentru emiterea de atestate


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│ Tipul atestatului - Categoria de activități │ Tarif │
│ │ (lei) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Atestate pentru activități în instalațiile electrice de joasă tensiune, conform │ │
│Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei│ │
│nr. 24/2007 pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, │ │
│verifică și exploatează instalații electrice din sistemul electroenergetic, cu │ │
│modificările și completările ulterioare (A1, Bp, Be, B) │ 1.445 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Atestate pentru activități în instalațiile electrice de medie tensiune, conform │ │
│Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei│ │
│nr. 24/2007, cu modificările și completările ulterioare (A2, C1A, C2A) │ 2.780 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Atestate pentru activități în instalațiile electrice de înaltă tensiune, conform │ │
│Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei│ │
│nr. 24/2007, cu modificările și completările ulterioare (A, C1B, C2B, D1, D2, │ │
│E1, E2) │ 3.890 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Atestat de tip F, conform Ordinului președintelui Autorității Naționale de │ │
│Reglementare în Domeniul Energiei nr. 24/2007, cu modificările și completările │ │
│ulterioare │ 3.890 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Modificarea unui atestat │ 255 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

3. Tarifele percepute pentru autorizarea electricienilor care proiectează,


execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice sunt prezentate în tabelul nr.
3.
Tabelul nr. 3. - Tarifele pentru autorizarea electricienilor
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│ Tipul autorizării │ Tarif │
│ │ (lei) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Pentru oricare dintre gradele de autorizare de tip A sau de tip B │ 210 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Pentru oricare dintre gradele de autorizare de tip A+B │ 311 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Pentru emiterea unui duplicat al legitimației de electrician autorizat │ 27 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

26
LEX
ANEXA 2

TARIFE
percepute de la operatorii economici
având activităţi în sectorul gazelor naturale

1. Tarifele percepute pentru acordarea autorizaţiilor


┌────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────┬────┬─────────────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │Tariful │
│Nr. │ │ │ │ Tipul │ (% din │
│crt.│ Activitatea│ Criteriul de fundamentare │U.M.│autorizației │valoarea │
│ │ │ │ │ │obiecti- │
│ │ │ │ │ │ vului) │
├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼─────────┤
│ 1. │Producția │Valoarea actualizată a obiectivului din studiul│ │înființare │ 0,30 │
│ │gazelor │de fezabilitate │ │ │ │
│ │naturale ├───────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────┼─────────┤
│ │ │Valoarea de construcții-montaj din situația │ lei│ │ │
│ │ │finală de lucrări aferentă obiectivului │ │funcționare │ 0,30 │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────┼─────────┤
│ │ │Valoarea actualizată a obiectivului din studiul│ │ │ │
│ │ │de fezabilitate pentru lucrările aferente │ │ │ │
│ │ │modificărilor │ │modificare │ 0,30 │
├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼─────────┤
│ 2.│Transportul │Valoarea actualizată a obiectivului din studiul│ │înființare │ 0,30 │
│ │și dispece- │de fezabilitate │ │ │ │
│ │rizarea ├───────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────┼─────────┤
│ │gazelor │Valoarea de construcții-montaj din situația │ │funcționare │ 0,30 │
│ │naturale │finală de lucrări aferentă obiectivului │ lei│ │ │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────┼─────────┤
│ │ │Valoarea actualizată a obiectivului din studiul│ │ │ │
│ │ │de fezabilitate pentru lucrările aferente │ │ │ │
│ │ │modificărilor │ │modificare │ 0,30 │
├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼─────────┤
│ 3.│Înmagazina- │Valoarea actualizată a obiectivului din studiul│ │înființare │ 0,30 │
│ │rea/stocarea│de fezabilitate │ │ │ │
│ │gazelor ├───────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────┼─────────┤
│ │naturale │Valoarea de construcții-montaj din situația │ │ │ │
│ │ │finală de lucrări aferentă obiectivului │ lei│funcționare │ 0,30 │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────┼─────────┤
│ │ │Valoarea actualizată a obiectivului din studiul│ │ │ │
│ │ │de fezabilitate pentru lucrările aferente │ │ │ │
│ │ │modificărilor │ │modificare │ 0,30 │
├────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼─────────┤
│ 4.│Distribuția │Valoarea actualizată a obiectivului din studiul│ │înființare │ 0,30 │
│ │gazelor │de fezabilitate │ │ │ │
│ │naturale ├───────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────┼─────────┤
│ │ │Valoarea de construcții-montaj din situația │lei │ │ │
│ │ │finală de lucrări aferentă obiectivului │ │funcționare │ 0,30 │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────┼─────────┤
│ │ │Valoarea actualizată a obiectivului din studiul│ │ │ │
│ │ │de fezabilitate pentru lucrările aferente │ │ │ │
│ │ │modificărilor │ │modificare │ 0,30 │
└────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────┴────┴─────────────┴─────────┘
2. Tarifele percepute pentru acordarea licențelor
┌────┬───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬──────┬──────────┐
│Nr. │ │ │ │ Tariful │
│crt.│ Activitatea │ Criteriul de fundamentare │ U.M. │(lei/U.M.)│
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼──────┼──────────┤
│ 1.│Furnizarea de gaze naturale│Cantitatea de gaze naturale │mii mc│ 0,41 │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼──────┼──────────┤
│ 2.│Transportul și dispeceri- │Cantitatea de gaze naturale transportată │mii mc│ 0,11 │
│ │zarea gazelor naturale │și dispecerizată │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼──────┼──────────┤
│ 3.│Înmagazinarea/stocarea │Cantitatea de gaze naturale înmagazinată/ │mii mc│ 0,34 │
│ │gazelor naturale │stocată │ │ │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼──────┼──────────┤
│ 4.│Distribuția gazelor │Cantitatea de gaze naturale distribuită │mii mc│ 0,22 │
│ │naturale │ │ │ │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼──────┼──────────┤
│ 5.│Tranzitul gazelor naturale │Capacitatea de tranzit contractată │mii mc│ 0,14 │
└────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴──────┴──────────┘

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 27


LEX
Tarifele pentru acordarea autorizaţiilor şi licenţelor în sectorul gazelor
naturale sunt de minimum 1.000 lei.
3. Tariful pentru acordarea licenţei provizorii în sectorul gazelor naturale

┌───────────────────────────────┐
│ Tarif │
├───────────────────────────────┤
│ 900 lei │
└───────────────────────────────┘

4. Tarifele pentru autorizarea şi verificarea operatorilor economici care


desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor
naturale

┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│Nr. │ Tipul autorizației │ Tariful │
│crt.│ │ (lei) │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 1.│PP (cf. art. 7*), PCTRI (cf. art. 9*), ETC (cf. art. 10*), │ │
│ │ETRI (cf. art. 11*) │ 2.550 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 2.│EP (cf. art. 8*) │ 3.930 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 3.│PDS (cf. art. 12*) │ 2.120 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 4.│EDS (cf. art. 13*) │ 5.830 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 5.│PDI (cf. art. 14*) │ 1.060 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 6.│EDI (cf. art. 15*) │ 1.480 │
└────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘
---------
*) Articolele menţionate sunt din anexa nr. 2 la Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2009 privind
aprobarea regulamentelor pentru autorizarea şi verificarea persoanelor fizice şi
a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi
exploatare în domeniul gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 804 din 25 noiembrie 2009.

5. Tarifele pentru autorizarea şi verificarea persoanelor fizice care desfăşoară


activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în domeniul gazelor naturale

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│ │ Tarife │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ a) pentru autorizare gradele I T și I D: │ 200 lei │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ b) pentru autorizare gradele II T și II D: │ 170 lei │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ c) pentru autorizare gradul III D: │ 120 lei │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘
ANEXA 3
TARIFE
percepute pentru autorizarea auditorilor energetici, atestarea
managerilor energetici, activităţi de evaluare şi avizare
de documente tehnico-economice

1. Tarife pentru autorizarea persoanelor fizice şi juridice ca auditori


energetici
┌──────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ TARIF │
│ SOLICITANTUL AUTORIZĂRII │ pentru eliberarea autorizaţiei de auditor energetic│
│ │ - lei - │
│ ├────────────────────────┬───────────────────────────┤
│ │ Autorizaţie nouă │ Prelungirea valabilităţii │
│ │ │ autorizaţiei existente │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Persoană fizică │ 1.500 │ 1.000 │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Persoană juridică │ 2.500 │ 1.500 │
└──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────┘

28
LEX
NOTE:
1. Tariful include analizarea documentaţiei transmise de solicitant pentru
eliberarea autorizaţiei de auditor energetic de către Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Energiei, întocmirea documentelor aferente autorizării şi
monitorizarea realizării auditurilor energetice.
2. În cazul în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
suspendă valabilitatea autorizaţiei de auditor energetic, reînnoirea acesteia se
tarifează la nivelul eliberării unei noi autorizaţii.

2. Tarife pentru atestarea managerilor energetici

┌──────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ TARIF │
│ SOLICITANTUL ATESTĂRII │ pentru eliberarea atestatului de manager energetic │
│ │ - lei - │
│ ├────────────────────────┬───────────────────────────┤
│ │ Atestat nou │ Prelungirea valabilităţii │
│ │ │ atestatului existent │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Persoană fizică │ 2.500 │ 1.500 │
└──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────┘

NOTE:
1. Tariful include analizarea documentaţiei transmise de solicitant pentru
eliberarea atestatului de manager energetic de către Autoritatea Naţională
de Reglementare în Domeniul Energiei, examinarea candidatului şi întocmirea
documentelor aferente atestării.
2. În cazul în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
suspendă valabilitatea atestatului de manager energetic, reînnoirea acestuia se
tarifează la nivelul eliberării unui nou atestat.

3. Tariful pentru evaluarea şi avizarea documentelor tehnico-economice


care intră în componenţa dosarelor prezentate la deschiderea finanţării, pentru
obiectivele de investiţii cu caracter de creştere a eficienţei energetice şi
utilizare a surselor regenerabile de energie, aprobate spre cofinanţare din bugetul
Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, bugetul de stat, precum
şi din alte surse interne şi externe la dispoziţia Guvernului
┌────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ │ TARIF │
│ Solicitantul evaluării şi avizării │ pentru evaluare şi avizare │
│ │(procent din programul total anual│
│ │ de cofinanţare - beneficiar) │
├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Autoritate a administraţiei publice locale │ │
│solicitante a avizării documentaţiei │ │
│tehnico-economice care intră în componenţa │ │
│dosarelor prezentate la deschiderea │ │
│finanţării, pentru obiectivele de investiţii │ │
│cu caracter de creştere a eficienţei │ 3% │
│energetice şi utilizare a surselor │ │
│regenerabile de energie, aprobate spre │ │
│cofinanţare din bugetul Ministerului │ │
│Economiei, Comerţului şi Mediului de │ │
│Afaceri, bugetul de stat, precum şi din │ │
│alte surse interne şi externe la dispoziţia │ │
│Guvernului │ │
└────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘

NOTĂ:
Tariful aplicat include plata următoarelor activităţi specifice ce urmează a
fi executate de specialiştii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei:
1. consultanţă de specialitate pentru elaborarea documentaţiilor aferente
obiectivelor de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice;
2. recepţia parţială şi finală la stadiu fizic a lucrărilor de investiţii;
3. consultanţă de specialitate pentru întocmirea documentaţiilor din componenţa
dosarelor aferente deschiderilor de finanţare;
4. avizarea dosarelor aferente deschiderilor de finanţare;
5. monitorizarea lucrărilor de investiţii pe întreaga durată a executării

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 29


LEX
şi postpunere în funcţiune, pentru urmărirea atingerii parametrilor de eficienţă
energetică prevăzuţi în proiecte.

ANEXA 4

CONTRIBUŢII BĂNEŞTI
percepute anual de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul
Energiei de la operatorii economici având
activităţi în sectorul energiei electrice

1. Titularii licenţelor acordate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în


Domeniul Energiei pentru desfăşurarea de activităţi comerciale în sectorul energiei
electrice şi al energiei termice produse în cogenerare plătesc anual Autorităţii
Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei o contribuţie bănească. Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei facturează contribuţia care se percepe
de la fiecare titular de licenţă:
a) la valoarea de 0,076% din cifra de afaceri realizată de acesta în anul
precedent din activităţile comerciale ce fac obiectul licenţelor pe care titularul le
deţine, desfăşurate în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse în
cogenerare - conform art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.823/2004 pentru majorarea
gradului de deschidere a pieţei de energie electrică, cu modificările ulterioare; sau
b) la o valoare minimă, dacă rezultatul calcului efectuat conform celor specificate
la lit. a) este inferior sau egal cu 1.890 lei.
2. Valoarea minimă a contribuţiei băneşti percepute în anul 2011 de către
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei de la un titular de licenţă
este de 1.890 lei, în cazul în care acesta deţine cel puţin o licenţă acordată de
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care este valabilă pe
toată durata anului 2011.
3. În cazul în care valabilitatea licenţei acordate de către Autoritatea Naţională
de Reglementare în Domeniul Energiei încetează în anul 2011 (prin expirarea sau
retragerea acesteia), atunci:
a) Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei facturează titularului
licenţei contribuţia, a cărei valoare se determină astfel: valoarea calculată în
conformitate cu prevederile pct. 1 şi 2 se ponderează cu raportul dintre durata de
valabilitate a licenţei în anul 2011, exprimată în zile calendaristice, şi numărul de
zile al anului calendaristic (365);
b) Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei nu percepe/nu
facturează titularului de licenţă contribuţia pentru anul 2011 dacă valabilitatea
licenţei încetează (prin expirarea sau retragerea acesteia) până la data de 31
martie 2011, iar titularul nu a desfăşurat în anul 2010 activitatea ce face obiectul
licenţei.
4. Persoanele juridice finanţate integral din bugetul de stat având calitatea de
titulari de licenţe sunt scutite de plata contribuţiei băneşti percepute anual de
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.
5. Titularii de licenţe, cu excepţia celor menţionaţi la pct. 4, vor comunica
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, până la data de 15 martie
2011, valoarea cifrei de afaceri realizate în anul precedent. Pentru titularii de
licenţe care nu transmit valoarea cifrei de afaceri specificate până la termenul
precizat mai sus, contribuţia bănească se facturează pe baza unei valori a cifrei
de afaceri care este estimată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul
Energiei. În astfel de cazuri nu se aplică prevederile pct. 3.
6. Titularul de licenţă care în cursul anului 2011 preia integral activitatea
desfăşurată pe baza unei licenţe de acelaşi tip de către o altă persoană fizică sau
juridică va asigura achitarea completă a contribuţiei pentru anul 2011 ce îi revine
titularului de licenţă care îşi încetează activitatea.
7. Pentru titularii de licenţe a căror contribuţie bănească are o valoare superioară
nivelului de 1.890 lei, aceasta se poate achita în rate trimestriale egale; termenul
de achitare a fiecăreia dintre aceste rate este sfârşitul primei luni a trimestrului
respectiv, cu excepţia primei rate, care se achită potrivit termenului scadent înscris
în factura emisă de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.
8. Durata de suspendare a unei licenţe, care este precizată în decizia emisă
în acest scop de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, nu
diminuează valoarea contribuţiei percepute de la titularul licenţei pentru anul în
care se înregistrează suspendarea acesteia.
9. Regularizarea contribuţiei băneşti constă în facturarea diferenţei dintre
valoarea contribuţiei facturate iniţial, la începutul anului, şi valoarea contribuţiei
determinate pe baza cifrei de afaceri realizate în anul precedent din activităţile
comerciale desfăşurate în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse
în cogenerare. Regularizarea contribuţiei băneşti percepute pe anul 2011 se efectuează
după depunerea la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei de

30
LEX
către titularii de licenţe a Raportului financiar anual, elaborat în conformitate cu
Metodologia de întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţe, aprobată
prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei
nr. 59/2008.
10. Contribuţia bănească încasată de la solicitantul de licenţă/licenţe în anul
acordării licenţei/licenţelor respective nu este supusă regularizării.
11. În cazul titularului care deţine mai multe licenţe pentru activităţi în sectorul
energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare, iar în cursul anului
de facturare a contribuţiei percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în
Domeniul Energiei sistează desfăşurarea uneia dintre activităţile reglementate prin
licenţă, la expirarea valabilităţii sau la retragerea licenţei respective, calculul
de regularizare a contribuţiei băneşti se efectuează astfel:
a) cifra de afaceri realizată, aferentă activităţii desfăşurate în anul precedent,
pe baza licenţei a cărei valabilitate a expirat sau care a fost retrasă în cursul
anului de facturare, se ponderează cu raportul dintre numărul de zile din anul de
facturare/regularizare a contribuţiei în care licenţa a fost valabilă şi numărul total
de zile al anului respectiv;
b) la regularizarea contribuţiei băneşti, cifra de afaceri realizată - totalul
aferent anului precedent, care constituie baza de calcul pentru regularizare - este
suma cifrelor de afaceri realizate din activităţile desfăşurate în anul precedent
pe bază de licenţe, iar una dintre aceste cifre de afaceri este aceea care a fost
determinată potrivit celor specificate la lit. a);
c) regularizarea contribuţiei băneşti constă în facturarea diferenţei dintre
valoarea contribuţiei facturate iniţial, la începutul anului, şi valoarea contribuţiei
determinate pe baza cifrei de afaceri realizate, stabilite conform celor specificate
la lit. b).
12. La regularizarea contribuţiilor băneşti, creanţele sau datoriile ce pot apărea
în raport cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei care sunt mai
mici de 10 lei se anulează.
13. Dacă în urma regularizării contribuţiilor băneşti rezultă sume pe care
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei le datorează titularilor
de licenţe care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
a) au achitat contribuţia bănească aferentă anului în curs;
b) deţin cel puţin o licenţă valabilă, atât în anul în curs, cât şi în anul
următor, atunci aceste sume se vor constitui ca avans pentru contribuţia bănească a
respectivilor titulari de licenţe aferentă anului următor.
14. La acordarea unei licenţe, solicitantul care nu este titular al unei alte licenţe
pentru desfăşurarea de activităţi în sectorul energiei electrice achită Autorităţii
Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei o contribuţie bănească în valoare de
0,076% din cifra de afaceri estimată a se realiza prin prestarea activităţilor ce fac
obiectul licenţei solicitate, în anul acordării acesteia.
15. Contribuţia bănească anuală percepută de Autoritatea Naţională de Reglementare
în Domeniul Energiei de la un solicitant de licenţă nu poate fi mai mică de 1.890
lei.
16. Solicitanţii de licenţe care sunt persoane juridice finanţate integral din
bugetul de stat sunt scutiţi de plata contribuţiei băneşti percepute de Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei la acordarea unei licenţe.
17. Pentru analiza documentaţiei transmise în vederea emiterii deciziei de aprobare
a preţurilor/tarifelor în sectorul energiei electrice şi termice în cogenerare,
persoanele fizice şi juridice care:
a) au obligaţia legală de a solicita Autorităţii Naţionale de Reglementare
în Domeniul Energiei aprobarea preţurilor/tarifelor percepute în desfăşurarea
activităţilor comerciale;
b) desfăşoară, potrivit legii, astfel de activităţi în sectorul energiei electrice,
fără a fi titulare de licenţe, vor achita o contribuţie bănească de 1.890 lei.
18. Operatorii economici care solicită emiterea de avize pentru:
a) autorizarea încheierii de contracte de vânzare-cumpărare pe termen lung
(potrivit art. 17 din Regulamentul privind analiza proiectelor investiţionale din
cadrul parteneriatelor publice-private în domeniul producerii de energie, aprobat
prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei
nr. 1/2004); sau
b) acreditarea preliminară/finală a unităţilor de cogenerare noi sau retehnologizate
(potrivit Procedurii de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale
centralelor de cogenerare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 26/2010) achită Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei o contribuţie bănească determinată cu formula:
valoarea propusă este T = 4025 + 58,3 x P [lei],
în care P se exprimă în [MW] şi reprezintă puterea instalată a capacităţii/
capacităţilor energetice pentru care se solicită avizul [în cazul capacităţilor
energetice de cogenerare, P reprezintă suma puterii electrice [P(e)] şi termice [P(t)]
instalate].

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 31


Evenimente – Viaţa ştiinţifică
ANUL FINANCIAR-BANCAR 2011

În ziua de 23 i a.c., trustull dde presăă


3 ffebruarie
b i ă durabilă,
a avea o creştere economică d bilă este necesarăă
FinMedia a organizat, în colaborare cu Banca stimularea muncii prin productivitate (tehnologie,
Naţională a României şi Asociaţia Română a întărirea antreprenoriatului), flexibilitate mai mare
Băncilor, la sediul B.N.R. din Bucureşti, conferinţa pe piaţa muncii şi reducerea componentei sociale.
al cărei subiect a fost: De unde va veni creșterea
economică și pe ce linii de business se mizează.
Au fost invitaţi toţi factorii de decizie
ai mediului financiar-bancar, reprezentanţi ai
Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri,
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului,
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
precum și ai fondurilor de investiţii, agenţiilor
imobiliare, patronatelor, IMM-urilor, firmelor de
consultanţă, implicaţi în revirimentul economiei
naţionale.
Performanţa sistemului bancar constituie
o imagine fidelă a climatului macroeconomic.
O creştere economică, oricât de mică, ar duce Mugur Isărescu – Guvernatorul Băncii Naționale a
la îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, României.
determinând intrarea economiei pe o traiectorie
ascendentă. Domnul Gheorghe Ialomiţianu, ministrul
Finanţelor Publice, a subliniat faptul că 2011 trebuie
să fie anul de creştere economică. Este necesar ca
România să devină un stat mai suplu, cu eficienţă
în administraţie, cu o construcţie bugetară bazată
pe creştere economică, cu direcţionarea resurselor
bugetare către investiţii şi cu flexibilizarea pieţei
muncii. Domnia sa a adăugat că România avea
nevoie de credibilitate pe pieţele financiare, de
aceea guvernul României şi Banca Naţională a
României au încheiat acorduri cu Fondul Monetar
Internaţional. România a luat o serie de măsuri
pentru a ajuta mediul de afaceri. Referitor la
investiţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Prezidiul, de la stânga la dreapta: Tudor Șerban – Turismului a lansat un program curajos, pe termen
secretar de stat Ministerul Economiei, Comerțului și lung, dar fără creditarea băncilor în economie
Mediului de Afaceri; Dorin Alexandru Badea – aceasta nu va avea succes. Băncile trebuie să aibă
Vicepreședinte Unicredit Țiriac Bank; Nicolae mai multă încredere în întreprinzători, iar statul
Alexandru Chideșciuc – economist șef ING Bank; poate depune garanţii.
Marinel Burduja – Prim-vicepreședinte Raiffeisen
Domnul Radu Graţian Gheţea, preşedinte al
Bank; Florian Libocor – economist-șef BRD;Valentin
Asociaţiei Române a Băncilor şi preşedinte CEC
Lazea, economist șef Banca Națională a României.
Bank, a reliefat faptul că agricultura românească
îşi va aduce contribuţia în dezvoltarea economică
În deschiderea lucrărilor, dl Mugur Isărescu, a României, prin aportul producţiei şi prin
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, a fiscalizarea acestei importante ramuri a economiei
arătat că România a avut în ultimii 20 de ani o naţionale.
creştere economică dezechilibrată, că stimularea A urmat un panel referitor la Creșterea
consumului nu poate ridica economia şi că, pentru economică – între politicile publice și susținerea
32
Evenimente – Viaţa ştiinţifică

sistemului bancar, moderat de domnul Ionuţ energie, ceea ce înseamnă o creştere a numărului
Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank, de contracte. Din punct de vedere al eficienţei
în care s-au abordat teme privind: influenţa energetice, sunt probleme nu în sistemul energetic,
politicilor publice şi fiscale asupra procesului ci în economie; avem o siderurgie şi metalurgie
de creştere economică; absorbţia fondurilor privatizate care consumă foarte multă energie.
europene şi parteneriatele publice-private; Deţinem un mix de energie ce ne permite să fim
atractivitatea României pentru investiţiile străine; 80% independenţi. Avem producţie bogată de
particularităţile creditării în 2011 şi costul hidro (peste 24% din producţia internă), un sector
creditului; sectoare economice cu potenţial de nuclear (două centrale), care furnizează 18% din
creştere; Rețele inteligente – Smart Grids – factor energia ţării, gaze naturale, cărbuni (huilă, lignit)
de redresare economică pentru Sistemul Energetic suficienţi pentru 20-30 de ani. Domnia sa a adăugat
Naţional şi România. că peste 40 milioane euro vor veni de la Bruxelles
pentru proiecte energetice. Avem numeroase
proiecte: pe surse regenerabile de energie (solar,
biomasă), staţii de 400 kW, iar în următorii ani
se vor produce mai mult de 3000 MW; stocarea
CO2 în depozite subterane; de gaze lichefiate, din
Georgia, ca o alternativă la gazul rusesc; de mediu,
în zonele Paroşeni, Rovinari ş.a.
Domnul Călin Radu Vilt, consilier Smart, a
prezentat Rețele inteligente – Smart Grids, ce
constituie un posibil factor de dezvoltare şi cea
mai mare revoluţie tehnologică a Sistemului
Energetic în România. Reţelele energetice trebuie
reconfigurate pentru a permite mişcarea unor
Prezidiul, de la stânga la dreapta: Bogdan Drăgoi – volume mari de energie, în condiţiile în care
secretar de stat Ministerul Finanțelor Publice; Ionuț piaţa de energie şi eficienţa costurilor în sistemul
Dumitru – economist-șef Raiffeisen Bank; Andreea energetic trebuie corelate, găsite soluţii de a
Paul Vass – consilier de stat Guvernul României; consuma energie „la gol” (aşa cum au apărut şi
Veronica Toncea – președinte Fondul de Garantare a
centralele electrice cu pompaj).
Creditului Rural; Adrian Rădulescu – secretar de stat
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Una dintre concluziile acestei conferinţe a
fost că reluarea creditării va avea loc în condiţiile
Vorbitorii au afirmat că în agricultură şi creşterii economice sustenabile în România. În
energetică se găsesc elemente importante care vor acest scop sunt necesare: îmbunătăţirea mediului
conduce la creşterea economică. de afaceri, asigurarea stabilităţii macroeconomice
În agricutură s-au identificat trei probleme care (în care consolidarea fiscală este prioritară),
trebuie rezolvate în vederea relansării economice: îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor,
crearea unei pieţe a produselor agricole; reducerea aplicarea modelului polonez de privatizare a
evaziunii în domeniul comerţului cu cereale; soluţii companiilor de stat la bursă, încurajarea inves-
de comasare a terenurilor agricole, minim 100 ha tiţiilor în infrastructură.
(necesitatea existenţei unui cadru legislativ). România are la dispoziţie, până în 2012,
Domnul Tudor Şerban, secretar de stat în aproximativ 20 miliarde euro – bani europeni
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului pentru economie.
de Afaceri, a arătat că în 2010, comparativ cu
2009, s-a înregistrat o creştere a consumului de Ing. Mihai OLTENEANU
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 33
Evenimente – Viaţa ştiinţifică

ÎN MEMORIA ÎNAINTAȘILOR
În ziua de 23 februarie 2011 2011, membrii al Panteonului francez: „AuxAux Grandes Hommes,
Hommes
Academiei Române s-au întrunit în aula mare, sub la Patrie Reconnaissante” (Oamenilor Mari, Patria
preşedinţia domnului Ionel Haiduc, pentru a discuta Recunoscătoare).
PROIECTUL „PANTEONUL ROMÂNIEI”. Finanţarea proiectului se va face din fonduri
Pentru punerea în operă a acestui proiect private.
propus la 8 iulie 2009, s-a constituit Fundaţia Costurile pentru construcţia Panteonului
„Panteonul României”. României nu vor depăşi suma de 20 milioane
Membrii Academiei au considerat că este timpul euro.
să se ridice o instituţie monumentală destinată Fundaţia „Panteonul României” este condusă
personalităţilor strălucite care, în timp, au acţionat de preşedintele Academiei Române, dl Ionel
pentru gloria ţării noastre. Haiduc, şi de trei vicepreşedinţi: Radu Ciuceanu,
Prezidiumul Academiei, ca for ştiinţific suprem directorul Institutului Naţional pentru Studiul
al ţării, consideră că îi revine obligaţia să sesizeze Totalitarismului, acad. Păun Ion Otiman şi ing.
preşedinţia, guvernul şi opinia publică, precum şi Nicolae Ivan. Comitetul de iniţiativă al fundaţiei
ctitorirea instituţiei în care să fie puse în valoare numără 27 de membrii fondatori.
personalităţi ale ţării, scriitori, artişti, oameni Urmează a se stabili locaţia, de comun acord cu
de ştiinţă, istorici, inventatori, militari, care au factorii de decizie, iar proiectul arhitectonic va fi
contribuit la afirmarea României în lume. ales prin concurs.
Această instituţie, conform spiritului de În cadrul şedinţei din 23 februarie a.c. s-a
tradiţie europeană, se va numi PANTEONUL hotărât ca această acţiune să fie urmărită pentru a
ROMÂNIEI. Clădirea care se va ridica prin acest se realiza în cel mai scurt timp.
proiect va avea un caracter de monumentalitate, pe
frontispiciul căreia să se preia dictonul de pe cel Ing. Mihai OLTENEANU

Eficiența energetică, condiție


esențială pentru o dezvoltare durabilă
În ziua de 10 martie 2011 a avut loc, la Hotelul de asemenea, problemele privind investiţiile pentru
Novotel din Bucureşti, cea de-a cincea ediţie a extinderea şi modernizarea reţelelor de transport
evenimentului recomandat de Comitetul Naţional şi distribuţie a energiei electrice, a petrolului, a
Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR– gazelor naturale şi modul de prezentare privind
CME) prin dr.ing. Gheorghe Bălan, director eficienţa proiectelor.
general executiv, la care a fost invitată şi Asociaţia
„Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze” (SIPG).
Această ediţie, organizată de Meda Consulting
în colaborare cu partenerii oficiali IRE, WEC –
Consiliul Mondial al Energiei, Federaţia Patronală
Energetica şi Asociaţia Patronală Energia, l-a avut
ca moderator pe dr.ing. Ionuţ Purica – expert în
energie şi mediu – de la Institutul de Prognoză
Economică al Academiei Române.
S-au continuat dezbaterile începute la ediţiile
anterioare privind competitivitatea pieţei interne
de energie, securitatea energetică şi siguranţa în
exploatare a reţelelor de distribuţie. S-au discutat,
34
Evenimente – Viaţa ştiinţifică

Lucrările s-a desfăşurat în două sesiuni. strategică, ce trebuie să fie nonpolitică, controlată
Sesiunea I s-a referit la Actualizarea strategiei de către Parlament, condusă de cei mai buni
energetice a României în domeniul eficienței specialişti, care vor propune strategii de dezvoltare
energetice – securitate și siguranță în alimentare. a României pe o perioadă de 15-20 de ani; legea
Au fost susţinute următoarele comunicări: Orașe energiei legate de mediu, care să îi ofere stabilitate
ecologice în România, Ionuţ Purica; Contractele mai mare, însoţită de un acord de susţinere
de performanță energetică – un nou model de politică din partea tuturor partidelor; înfiinţarea
parteneriat public privat pentru proiectele de Ministerului Energiei şi Resurselor (şi Mediului)
eficiență energetică, Corneliu Rotaru, director, ca structură guvernamentală pentru asigurarea
Direcţia Proiecte şi autorizare în domeniul eficienţei securităţii energetice naţionale, dezvoltarea ener-
energetice, Autoritatea Naţională de Reglementare getică durabilă şi suportabilitatea costurilor
în Domeniul Energiei – ANRE; Considerații privind energiei.
o nouă strategie energetică pentru România,
Aureliu Leca, profesor, şef al Catedrei UNESCO
de Ştiinţe Inginereşti, Programul Energie – Mediu,
Universitatea Politehnica Bucureşti; Eficiența
energetică și promovarea utilizării surselor
regenerabile de energie – elemente ale strategiei
CCIB, Mihai Andriţoiu, vicepreşedinte, Camera
de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti;
Scăderea costurilor cu energia pentru companii
folosind UE BERD – Facilitatea de Finanțare
pentru Eficiența Energetică, Mark Velody, director
de proiect, EU/ERBD Energy Efficiency Finance
Facility, Tractebel Engineering; BERD, Venera
Vlad. În sesiunea a II-a, care s-a referit la Creșterea
S-au desprins câteva concluzii: Eficienţa eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a
energetică legată de dezvoltarea durabilă este un sectorului energie, protecția mediului – producție,
concept foarte dificil de realizat, recomandat de transport, distribuție –, au fost prezentate exemple
Organizaţia Naţiunilor Unite în urmă cu treizeci de caz, dintre care amintim: Instrumente de co-
de ani. Armonizarea se referă la trei factori: finanțare în sectorul energetic, Laurenţiu Dinu,
dezvoltarea economică şi socială a statului respectiv; director, şi Ovidiu Mihăilă, consultant, Accreo
protecţia mediului şi folosirea resurselor; echitatea România; New Energy Maps Formula, John Smith,
între generaţii, legat de gradul de îndatorare. Un director Smart Energy Solutions; Managementul
potenţial mare de economii de energie la nivel riscului în proiectele de performanță energetică
naţional îl au clădirile care reprezintă 40% din – instrumente de lucru dezvoltate prin proiectul
consumul final de energie. La nivelul oraşului, PERMANENT, Mihaela Coroiu, director executiv
implementarea de tehnologii distribuite de energie EnergoEco; Inițiativa financiară pentru finanțarea
alternativă combinate cu folosirea pompelor de „la cheie” a proiectelor de eficiență energetică
căldură şi a resursei de biomasă forestieră pentru la consumatorii industriali din România, Adrian
încălzire şi cu izolarea clădirilor poate să constituie Ghiţă, director Dezvoltare-Afaceri, Societatea
cea mai eficientă soluţie pentru asigurarea unui pentru Energie – Generare şi Servicii (SE-GES ).
cost mai redus al energiei, precum şi pentru a crea Detalii privind comunicările se pot obţine
o mai mare independenţă energetică oraşului. Se intrând pe site-ul www.medaconsulting.ro.
propune: înfiinţarea unei instituţii de planificare Ing. Mihai OLTENEANU
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 35
Personalitati
M ă r t u r i i

Profesorul Ion BĂNCILĂ –


un OM pentru eternitate

Autorul acestor rânduri l-a cunoscut pe ştiinţei româneşti şi modestul student din anul I.
profesorul Ion Băncilă la o vârstă fragedă, în Eu mă adăpam din plin din acea sursă inepuizabilă
vremea începutului de primăvară al zbuciumatului de cunoştinţe, fapte şi idei şi înţelegeam, pentru
an 1944. Era un moment dramatic pentru poporul prima oară în viaţă, că un adevărat om de ştiinţă
nostru: Armata Roşie invadase toată partea nordică este în primul rând OM. Domnia sa simţea nevoia
a Moldovei lui Ştefan cel Mare. să converseze cu un tânăr în care să aibă încredere
Tatăl meu, prof. Victor Andrei, legase, cu totală (în jurul său foiau o mulţime de securişti,
aproape patru ani în urmă, o strânsă şi durabilă puşi să-l spioneze); în plus, găsea, poate, în mine
prietenie cu profesorul Ion Băncilă, clădită pe o părticică din acel auditoriu de care regimul
afinităţi sufleteşti şi pe o viziune similară asupra comunist îl privase, prin eliminarea sa brutală de la
pericolelor grave care ameninţau viitorul naţiunii Catedra de Geologie a Universităţii din Iaşi, unde
române. funcţionase, cu multă strălucire, o scurtă perioadă
În acel început de aprilie 1944, familia Andrei, în 1946.
proaspăt refugiată din Moldova la Bucureşti, a bătut Într-adevăr, Ion Băncilă era un profesor înnăscut.
la poarta vilei din Strada Sandu Aldea nr. 29, atunci Avea o sclipitoare inteligenţă moştenită de la
(ca şi acum) cuibul familiei Băncilă. Aflasem de la strămoşul său, „măria sa ţăranul român”, o minte
părinţii mei că voi avea cinstea să îl cunosc pe unul precis compartimentată ca un calculator electronic,
dintre corifeii geologiei româneşti. În imaginaţia o imaginaţie debordantă, dar bine controlată de un
copilului de 10 ani mă aşteptam să văd un personaj rar simţ al echilibrului, o deosebită uşurinţă de
impunător şi sever. Am întâlnit un om în puterea exprimare şi un impresionant talent pedagogic.
vârstei, frumos ca un arhanghel, lipsit de orice Discuţiile noastre îmbrăcau în acele vremuri o
morgă, care iradia calm bunătate şi înţelepciune, tematică largă. Acestea porneau fie de la proble-
ce îşi săpa cu hârleţul bucăţica de ogor din spatele mele ştiinţifice curente care îl preocupau (era
vilei. Senzaţia pe care am trăit-o atunci a fost că tocmai perioada când se lupta cu „specialiştii”
am în faţă pe unul dintre acei generali ai Romei sovietici pentru impunerea unor soluţii optime
antice care putea schimba oricând însemnele de în edificarea centralei hidroelectrice Bicaz), fie
comandant cu coarnele plugului. de la primele întrebări pe care tânărul student
În acea zi i-am cunoscut şi ne-am împrietenit în geofizică şi le punea cu timiditate. Această
(fratele meu, Dan, şi cu mine) cu cei doi copii ai facultate „paralelă”, de care am beneficiat graţie
profesorului, Florin şi Sanda. Prietenia aceasta generozităţii profesorului Ion Băncilă, mi-a creat
s-a cimentat în toamna acelui an şi următorul, la un fundament ştiinţific şi uman, pe care mi-am
Craiova, unde tumultul evenimentelor ne-a adunat putut clădi, ulterior, succesele mele profesionale.
împreună. În general oamenii, dar în special tinerii, au
L-am reîntâlnit pe profesorul Ion Băncilă în simţit dintotdeauna nevoia unui model în viaţă. Eu
toamna anului 1951, după ce am început cursurile am avut uriaşa şansă să beneficiez de un asemenea
Institutului de Geologie şi Tehnică Minieră din model în persoana profesorului Ion Băncilă. De la
Bucureşti. M-a tratat cu multă afecţiune şi am Domnia Sa am învăţat care sunt posibilităţile, dar
devenit unul dintre cei care îl frecventau asiduu. şi limitele, viitoarei mele profesii, şi nu în ultimul
S-a stabilit destul de repede o interesantă relaţie rând ce poate şi trebuie să facă un om, dar şi ce nu
sufletească, între una dintre marile personalităţi ale trebuie să săvârşească niciodată. În acele vremuri

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 37


Personalităţi
de restrişte, de prigoană a tot ceea ce reprezenta loc în sala mare a Academiei Române, cât mai
spiritul poporului român, vorbele, dar mai ales aproape de una din uşi. În jurul orei 13 expunerea
faptele profesorului m-au călăuzit permanent şi profesorului era în plină desfăşurare. Am plecat cu
mi-au dat tăria sufletească să suport loviturile unui durere în suflet.
regim de totală opresiune. Dumnezeu, care a apreciat conduita mea, m-a
răsplătit. După câteva săptămâni am trecut cu ceva
treburi pe la Secţia de Știinţe geonomice a Acade-
miei. Acolo l-am întâlnit pe profesorul Băncilă,
care mi-a întins discursul său tipărit, împreună
cu răspunsul profesorului Liviu Constantinescu.
Am deschis cu emoţie cărticica. Pe pagina de
gardă era o scurtă şi caldă dedicaţie: „Lui Justin
Andrei, cu dragoste, din partea bătrânului prieten,
Ion Băncilă”. I-am mulţumit, adânc emoţionat.
Am citit-o de trei ori până am avut impresia că
am înţeles-o complet. Evident, un savant de talia
profesorului are ce spune într-o lucrare-testament.
Se afirmă că în domeniul geologiei o lucrare, fie
ea şi genială, are o viaţă limitată. Poate, dar totuşi
Pânza Getică a lui Gheorghe Munteanu-Murgoci
nu a fost deloc clintită nici după 100 de ani. Am
impresia că lucrarea profesorului Ion Băncilă face
parte din această categorie. Dar, mai mult decât
conţinutul, fireşte magistral, te impresionează
modul cum îşi exprimă ideile. Spre deosebire
Prof. Ion BĂNCILĂ (1936). de alţi savanţi-geologi „de formula unu”, el nu
emitea sentinţe, ci prezenta o cascadă de idei, pe
După absolvirea facultăţii, întâlnirile mele cu care le considera doar posibile. Era acelaşi geolog
profesorul Ion Băncilă au fost mai rare, datorită care revoluţionase, din 1938 până în 1958, ideile
îndelungilor campanii de teren. Cu ocazia acestor privind alcătuirea Carpaţilor Orientali şi acelaşi
întâlniri am cunoscut o altă faţetă a personalităţii magistral profesor care, de la Catedra de Geologie
profesorului: cea de atent şi cald îndrumător a României a Universităţii din Iaşi, a zguduit în
al tinerilor specialişti în domeniul ştiinţelor toamna lui 1946 un auditoriu adunat dintr-o ţară
Pământului. Sfaturile sale erau, fireşte, totdeauna întreagă.
de o înaltă competenţă, dar erau date cu o deosebită
grijă, ca acestea să nu îngrădească gândirea
tânărului cercetător. Profesorul ştia prea bine că la
umbra marilor stejari nu creşte nimic.
După 1989 am avut şi eu, ca de altfel întreaga
lume a geologiei româneşti, tardiva satisfacţie de a
trăi recunoaşterea academică a uriaşei personalităţi
a profesorului Ion Bancilă. Ce păcat şi ce ruşine
că o asemenea personalitate s-a bucurat de această
recunoaştere la venerabila vârsta de aproape 90 de
ani!
La 6 mai 1992, profesorul Ion Băncilă urma să
susţină discursul de recepţie în Academia Română,
cu disertaţia Considerațiuni asupra geotectonicii
regiunilor carpatice. Cu trei zile mai devreme, un
groaznic accident auto a curmat viaţa colegului
şi colaboratorului meu Titus Neştianu, eminent
specialist în petromagnetism. Înmormântarea
urma să aibă loc tot pe 6 mai, la ora 14, la cimitirul ltimii doi ani de viaţă ai profesorului Ion
În ultimii I
din Săftica. În dimineaţa zilei respective am luat Bancilă (1999-2000), am fost martorul direct al
38
Personalitati

Prof. Ion BĂNCILĂ – Aula Academiei Române (6 mai 1992).

agoniei sale, determinată de o osteoporoză care a termogene din Pânza Est-Internă (Pânza gresiilor
condus la fracturarea colului femural. Acest fapt curbicorticale, în nomenclatura Săndulescu) de la
a determinat izolarea sa la pat, cu toate urmările obârşia râului Trotuş. Depăna multe idei privitoare
nefericite reflectate în starea generală de sănătate, şi la potenţialul de hidrocarburi al selfului Mării
în incapacitatea de a desfăşura o activitate Negre. Păcat că pe atunci aveam cunoştinţe prea
ştiinţifică normală şi de conştiinţa că se apropie puţine despre acest bazin oleogenerator.
iremediabilul sfârşit. Continua să păstreze o atitudine rezervată faţă
de geofizica „neseismică”, apreciind că în linii mari
aceasta nu depăşise un stadiu experimental. I-am
amintit că în tinereţea mea reuşisem să descopăr,
cu ajutorul gravimetriei, primele două zăcăminte
de hidrocarburi de pe Valea Slănicului de Moldova
(Cerdacu şi Cireşoaia). A avut un zâmbet cald,
spunându-mi că eu nu sunt doar geofizician. Voi
regreta toată viaţa că nu am înregistrat aceste zeci
de ore de convorbiri!
L-am văzut ultima dată în viaţă la şedinţa
de omagiere a centenarului său de la Academia
Română, dar nu am mai putut să îi mai vorbesc,
deoarece cele peste două ore de stat pe scaun la
şedinţa omagială au fost pentru el un calvar la
limita suportabilului. Îmi va rămâne în amintire
cu privirea sa pătrunzătoare, aruncată din goana
maşinii care se tot depărta, în uralele mulţimii
Prof. Ion BĂNCILĂ – Aula Academiei Române adunate până la refuz în curtea Academiei Române.
(6 mai 1992). La S.C. Petrom S.A. am aflat, după puţin timp, că
ireparabilul se produsese.
Îl vizitam frecvent, ca în urmă cu aproape 50 de Pentru geologia românească, pentru tot ce
ani, discuţiile noastre durând câte 3-4 ore. Aceste înseamnă spirit, cunoaştere şi cultură, la acest
discuţii erau pentru dânsul un adevărat balsam, popor multimilenar, profesorul Ion Băncilă a fost,
deoarece îi dădeau posibilitatea să îşi depene este şi va fi, ca un arc peste generaţii, UN OM
amintirile legate de pasiunea vieţii sale: alcătuirea PENTRU ETERNITATE.
geologică a Carpaţilor Orientali şi a formaţiunilor
din Vorland. Atunci am aflat o seamă de aspecte, Ing. Justin ANDREI – Institutul
pentru mine inedite, ca de exemplu ivirile de gaze Geologic al României
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 39
Info

Piața petrolului
t l l i la
l cote
t elevate,
l t profituri
fitt i mărite
ă

Ing. Constantin CĂPRARU


Acţionar Petrom

La 54 de zile de la încheierea anului 2010, OMV Petrom a publicat rezultatele financiare pe trimestrul
al IV-lea, precum şi bilanţul pentru întregul an 2010.
Situaţiile publicate vor fi supuse aprobării Adunării Generale a Acţionarilor Petrom, programată la
finele lunii aprilie a.c.
Din poziţia de Director General Executiv al Petrom, doamna Mariana Gheorghe a conjugat rezultatele
proprii ale societăţii cu climatul de piaţă care a marcat anul 2010.

„Într-un mediu favorabil al prețurilor la țiței, anul 2010 a marcat realizarea unei serii de
proiecte strategice și a unor îmbunătățiri semnificative ale performanței noastre operaționale.
În E&P am pus cu succes în funcțiune, înainte de mijlocul anului, sistemul de livrare a gazelor
de la Hurezani și am demarat producția din noile sonde-cheie, menținând totodată rata de înlocuire
a rezervelor în Romania peste nivelul de 70%, pentru al treilea an consecutiv.
În R&M, mediul economic nefavorabil ne-a influențat negativ vânzările de carburanți și nivelul
marjelor. Cu toate acestea, am reușit să îmbunătățim considerabil rezultatul R&M, exceptând
elementele speciale, cu peste 500 milioane lei, datorită îmbunătățirilor structurale și optimizării
operațiunilor, rafinăria Arpechim rămânând în cea mai mare parte a anului oprită, din rațiuni
economice.
În segmentul G&E am înregistrat un progres constant cu proiectele noastre de generare
electricitate, respectiv centrala electrica de la Brazi și parcul eolian Dorobanțu, programate
să înceapă operarea comercială în S2/2011. Având în vedere poziția financiară și rezultatele
preliminare foarte bune pentru 2010, luăm în considerare propunerea către AGA din aprilie 2011
de a acorda dividende.”

Sinteza executivului derivă din imaginea comparativă a indicatorilor fizici şi a cifrelor financiare,T4
2010/T4 2009 şi an 2010/2009.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 41


Info
Departamentele operative, ca rezultate specifice, au raportat la indicatorii valorici şi nominali
următoarea situaţie:

Producţia de hidrocarburi echivalente a Grupului Petrom în anul 2010 a fost de 67,08 mil. bep
(184.000 bep/zi), în scădere cu 2% faţă de anul precedent.
Pentru ţiţei şi condens se raportează o producţie internă a Petrom în 2010 de 33,34 mil. b, nivel
ce menţine extracţia la un nivel constant cu cel din anul 2009. Această creştere vine pe fondul unei
descreşteri cu 2% în T4 2010/T4 2009.
La gaze, producţia internă a Petrom a marcat o scădere de 3% faţă de 2009, înregistrând în 2010
un nivel total de 5.160 mil. mc.
Preţul intern, de decontare, realizat la ţiţei a fost de 69,80 $/b în T4 şi s-a înscris, pentru întregul
an 2010, la un nivel apropiat, înregistrând 68,72 $/b. Comparativ cu perioadele precedente, aceste nivele
arată creşteri de 8%, 2010/2009, şi de 2% T4 2010/T4 2009.
Costul intern la producţia echivalentă, ţiţei + gaze, în raporturile comparative, trimestriale şi
anuale, 2010/2009, arată creşteri de 13%, respectiv 11%.
Rata de înlocuire a rezervelor pentru Grup Petrom s-a menţinut la 70%. Din care, pentru România,
rata este de 72%. Fondul de rezerve, raportat pe Grup Petrom, la sfârşitul lui 2010 este de 832 mil. bep
la categoria dovedite şi 366 mil. bep la probabile.

Fondul de rezerve dovedite şi probabile la 31 dec. 2010 (mil. bep)

Categoria Petro Rom. Petro Kazah. Total


dovedite 805 27 832
probabile 315 51 366
Total 1120 78 1172

Investiţiile pentru explorare au crescut cu 56% în 2010 comparativ ca anul precedent, fondurile
cele mai însemnate fiind consumate cu forajul sondelor.
Indicatorii de performanţă financiar-economică arată o creştere, în anul 2010, cu 165 faţă de 2009,
la Total vânzări segment (cifra de afaceri) cu 16 %, iar la profitul la nivel de EBIT (înainte de taxe) cu
145%.

42
Info
Dintre factorii mai importanţi care au marcat activitatea de E&P, sunt raportate câteva aspecte
semnificative:
– Ca factori cu influenţe pozitive se înscriu: începerea producţiei la sondele-cheie de la Mamu şi
Rădineşti; plus de producţie la sondele marine din zăcământul Lebăda Est şi Vest, ca urmare a succesului
programelor de stimulare a extracţiei din zăcământ.
– Ca factori cu impact negativ: instrumentele financiare de acoperire a riscurilor; noi metodologii de
calcul a costurilor de producţie; schimbarea metodologiilor de calcul a rezervelor din Kazahstan.

La finele anului 2010, raportat la anul precedent, majoritatea indicatorilor principali nominali pentru
R&M au înregistrat minusuri semnificative:
–24% la inputurile (volumele) de rafinare;
–24% rata de utilizare a rafinăriilor;
–24% livrări rafinate;
–11% volumul vânzărilor totale de produse rafinate;
–18% cantitatea de ţiţei procesat.
Ca factori pozitivi:
Marja globală de procesare a crescut de peste 16 ori, de la 2 cenţi US$/b la 33 cenţi US$/b.
Dintre factorii de influenţă manifestaţi în exerciţiul anului 2010, raportorii prezintă câteva aspecte
mai relevante:
▪ Oprirea din raţiuni economice a Rafinăriei Piteşti.
▪ Rafinăria Brazi a crescut în 2010 la 70% grad de utilizare.
▪ Costuri mai ridicate în consumul propriu de ţiţei, cauzate de preţurile unitare mărite.
▪ Condiţiile nefavorabile de piaţă (recesiune) au redus vânzările cu 7% în T4 2010 faţă de T4 2009.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 43


Info
Media anuală a indicatorilor raportaţi pentru G&E a fost pozitiv influenţată de rezultatele din ultimul
trimestru 2010.
Vânzările totale, anuale şi trimestriale, comparativ cu perioadele precedente din 2009, au înregistrat
creşteri de 3%, respectiv 27%, iar la vânzările consolidate creşterile au fost de 1%, respectiv 15%.
Profitul, exprimat prin EBIT, după un minus de 5%, T4 2010/T4 2009 înscrie un plus de 130%,
2010/2009.
Investiţiile au fost creditate în 2010 pentru continuarea obiectivelor din 2009, CET Brazi;
Stocurile subterane de gaze la finele anului 2010 au scăzut la 275 mil. mc, de la 324. mil. mc în
2009.
Nivelul indicatorilor de performanţă este justificat de raportorii G&E prin câteva elemente, cum
ar fi:
▪ Cererea mai mare de gaze în T4 din partea industriei de îngrăşăminte chimice;
▪ Reversări de provizioane pentru creanţe neîncasate.

Contul de profit și pierderi şi Bilanțul contabil per 31 decembrie 2010 înscriu valoarea produselor
din activitatea operaţională, comercializarea lor, valoarea serviciilor şi a operaţiunilor financiare.

Rezultatele financiare ale anului 2010, comparativ cu perioada precedentă, sunt în legătură cu efectele
pozitive şi negative înregistrate în perioada raportată.

Contul de profit și pierderi

La venituri:
▪ Cifra de afaceri, ca venituri provenite din vânzări, exploatare şi venituri financiare proprii şi entităţi
asociate, a consemnat, în anul 2010, suma de 19.286,35 mil. lei. O creştere de 17%. Raportul T4 2010/
T4 2009 arată procente pozitive de 29% la vânzări şi 56% la exploatare.
La cheltuieli:
▪ Cheltuielile anuale, de producţie şi financiare, în exerciţiul 2010 au înregistrat 17.095,30 mil. lei.
Creşterea este de 9% faţă de anul 2009.
▪ La nivel trimestrial, T4, 2010/2009 cheltuielile în principal au fost mărite, cu 17% la explorare, cu
43% la impozitul pe profit.
44
Info
▪ Cheltuieli reduse, între 12% şi 51%, s-au înregistrat la distribuţie, exploatare şi dobânzi.
Profitul, înainte de dobânzi şi impozitare, EBIT, a avut ascensiuni de 84%, 2010/2009, şi de peste
5 ori, T4 2010/T4 2009.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 45


Info
Bilanțul contabil

Situaţiile contabile aferente anului 2010 arată la indicatorii principali, comparativ cu perioada
precedentă, nivele diferite de performanţă.
Activele, per total, înscriu o creştere de 14%, similară cu cea de la active imobilizate şi apropiat
de imobilizări active corporale şi necorporale, 10%. O creştere mărită, 34%, apare la totalul activelor
circulante.
Capitalurile proprii au crescut cu 14% în anul 2010, atingând, per total, valoarea de 18,459 miliarde lei.
Datoriile au crescut la toate poziţiile principale. Per total cu 21%, din care datoriile curente cu
42%, şi cele pe termen lung cu 12%.
Gradul de îndatorare a scăzut la 12%, comparativ cu 16% în anul precedent.
Indicatorii principali de performanţă financiară, consemnaţi în 2010 comparativ cu 2009, arată
evoluţii pozitive.
Indicator 2010 2009 % 2010/2009
1. ROFA (%) 12,5 7,5 66
2. ROACE (%) 10,7 5,2 106
3. ROE (%) 12,6 5,21 142_____
1. Rentabilitatea activelor fixe.
2. Rentabilitatea medie a capitalului angajat.
3. Rentabilitatea capitalului propriu.

Consideraţii generale

Mediul de activitate.
Climatul în care Grupul OMV Petrom şi-a desfăşurat activitatea şi a înregistrat rezultatele la finele
anului 2010 au fost sub amprenta factorilor de recesiune economică, migraţi din perioadele recente. Un
trend descrescător al recesiunii a început să se manifeste în a doua parte a anului. Dintre factorii de piaţă
cu influenţe financiare consistente se înscriu cotaţiile de piaţă crescute la ţiţei şi la produse petroliere.
Pentru gaze, cotaţiile la livrări interne şi pentru importuri au fost minore.

Performanțe comparative.
Indicatorii financiari de performanţă arată niveluri remarcabile în raportul 2010/2009:
▪ Profiturile înainte de impozitare, EBIT, sau după impozitare sunt cu 84%, respectiv 63%, mai mari.
▪ Rentabilităţile legate de activele fixe, capitalul angajat şi capitalul propriu au înregistrat creşteri
între 66% şi 142%.
▪ Producţia de ţiţei şi de gaze în Romania se menţine pe nivele relativ constante, cu declinuri
rezonabile.
▪ Ponderea pe care o deţine ţiţeiul în procesele de valorificare, de formare a veniturilor, a făcut ca
preţurile de decontare internă (+17,5%) să urmeze cursul cotaţiilor la bursă (+28% Ural) şi să influenteze
rezultatul financiar.

Cotații internaționale.

46
Info
▪ Indicele bursier al acţiunilor Petrom (index 100 – început 2010) a oscilat între 110 spre un maxim
140 T1/T2, apoi un minim de 110 în T2, urmat de cote fluctuante în T3 şi T4, pe indexul 130.

Se poate observa un uşor paralelism între evoluţia la bursă a acţiunilor Petrom şi parcursul cotaţiilor
la ţiţei, în special în segmentul T3/T4.
▪ Raportat la cotaţiile bursiere nominale ale acţiunilor Petrom, ele conferă, la finele anului 2010, un
câştig de 0,086 lei/acţiune (0,024 lei/acţiune la finele lui 2009).

▪ Nu pot scăpa observaţiei unele considerente bazate pe aprecieri comparative cu alţi factori interni
ai Petrom sau cu factori competitivi externi:
> Raportorii au omis să mai facă referiri la unii indicatorii strategici ai companiei în dinamica 2005-
2010, faţă de care sunt înregistrate restanţe. Sunt menţionaţi doar factorii cu rezultate pozitive. Statistica
unor date este cosmetizată prin opacitate, spre exemplu la fondul rezervelor de hidrocarburi, aportul din
explorare, din EOR. La fel la săpatul sondelor: nu se mai fac referiri la numărul şi categoriile de foraj,
aşa cum este specificat în Strategie. De asemenea, indicele de performanţă Solomon, pentru exprimarea
nivelului tehnologic al rafinăriilor, este uitat.
> Indicatorii financiari de performanţă realizaţi în anul 2010 au consemnat pentru Petrom cote mai
ridicate faţă de anul 2009. Aceşti indicatori, comparativ cu alte companii similare din centrul sau vestul
european (ENI, Total, MOL), arată pentru Petrom niveluri modeste, chiar submodeste.

Indicatori um Petrom Europa


2010/2009 selectiv selectiv
Venituri din vânzări % 15 50-55
Profituri din operare % 20 35
Grad utilizare rafinării % 49 70-86
Marja de rafinare $/b 0,33 2,5-4
Pierderi din rafinare % ? >1

* * *

Raportul OMV Petrom pentru exerciţiul financiar al trimestrului 4 şi cumulativ anul 2010 are un
caracter preliminar. După exercitarea auditului extern şi avizarea de către Consiliul de Supraveghere,
datele de bilanţ contabil vor fi supuse discuţiei şi aprobării Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor
(AGOA), programată pe data de 28 aprilie a.c.
Cu acel prilej, conform Actului Constitutiv al societăţii, acţionarii pot pune în discuţie, dezbate
şi aproba, cu sau fără amendamente, prestaţia managerială a staff-ului de supraveghere şi a celui
executiv.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 47


Info
BANATUL SEISMIC

Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU Ing. Zina MALIŢA

Abstract:
The autors present a short review of the geological and geophysical studies on the Banat
structure and seismicity and crustal earthquakes occurred in the important active region of
Romania.

Regiunea Banatului reprezintă, după zona de autor în cartea publicată în 1961. În Banatul
seismogenă Vrancea, cea mai importantă arie sudic se evidenţiază aliniamentele seismice
seismic-activă a României. Primele menţiuni Baziaş–Vršac (în Serbia) şi Moldova Nouă–
asupra seismicităţii regiunii au fost făcute de Mathei Oraviţa, de-a lungul cărora s-au plasat o serie de
M. Drăghiceanu care, într-o lucrare din 1896, se seisme importante, cum ar fi şocul seismic din 10
referă la cutremurele produse în perioada 1892- octombrie 1879, cu o magnitudine estimată de
1896 în vestul ţării, în Banat şi zona Turnu Severin. gradul 5,3 (Radu et al., 1986).
Autorul citat menţionează seismele localizate Analiza seismelor produse în Banat în
în aria epicentrală Moldova Nouă, produse în perioada 1773-1991 a relevat existenţa a 20
intervalul de timp 10 octombrie 1879-13 aprilie arii epicentrale, cu intensităţi mai mari de gradul
1880, cele din zona Orşova–Mehadia (1892) şi IV pe scara Mercalli; dintre acestea amintim
Turnu Severin (1894); specifică importanţa liniei următoarele: Timişoara, Arad, Şag–Parţa,
de fractură Cerna, de-a lungul căreia seismele Banloc–Dolanţ şi Sânnicolaul Mare (Oros, 1991).
crustale au migrat de la Băile Herculane spre sud, Intensităţi epicentrale mari (gradele VII şi VIII)
în Serbia, şi spre nord, în Transilvania (Rădulescu, s-au înregistrat la Banloc (1915), Şag–Part (1959),
2009). Sânmihaiu Român (1973), Buziaş (1988), Banloc
Cutremurele respective apar şi în catalogul şi Voiteg (1991). Secvenţa seismică din 1991 a fost
acad. Grigore Ştefănescu (1901), în lucrările prof. constituită din 108 şocuri, produse în 6 luni (iulie-
Ion Atanasiu (1949, 1961) şi au fost menţionate decembrie), dintre care trei cu M > 5,0 şi şapte cu
şi de acad. Gh. Demetrescu (în 1955), la un M > 4,0.
simpozion internaţional organizat la Bucureşti În Figura nr. 1 este prezentată distribuţia
cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate a epicentrelor cutremurelor produse în perioada 984-
Departamentului de Seismologie al Academiei 2006. Se remarcă concentrarea activităţii seismice
Române (unde specifică seismele crustale de la în zona Jebel–Banloc.
Periam). O statistică elaborată de specialiştii Institutului
I. Atanasiu a clasificat şocurile seismice Naţional pentru Fizica Pământului pentru perioada
localizate în Banat drept cutremure „banatice” 1766-2006, deci timp de 240 ani, arată că s-au
(din zona Arad–Timişoara) şi „danubiene” (în produs 6 cutremure cu M ≥ 5,0 şi 51 cu M = 4,0-
zona extrem-vestică a Carpaţilor Meridionali, 4,9.
de-a lungul liniei Vršac–Moldova Nouă). Dintre În ultimii ani (din 2003) drd. E. Oros, de la
acestea, menţionează cutremurele de la Teregova, staţia seismologică Timişoara, a început redactarea
Oraviţa–Sasca, Moldova Nouă–Baziaş, Părdani, unui catalog parametric al cutremurelor produse în
Vinga şi Timişoara; toate sunt ilustrate în schiţa Banat. Din acesta rezultă că în perioada 1443-2006
epicentrelor şi a sensibilităţii seismice prezentată s-au identificat 7783 seisme crustale cu magni-

48
Info

Figura nr. 1 – Distribuţia epicentrelor cutremurelor produse în perioada 984-2006


(fondul tectonic după Radu C., Oros E., 1991).
tudini M = 0,4-5,6 şi adâncimi cuprinse între 3 şi Localizările hipocentrelor (focarelor) cutre-
35 km. Foarte puţine cutremure au fost localizate murelor au indicat faptul că majoritatea acestora
la adâncimi de 33-35 km. Cele mai puternice (Mw s-a plasat în domeniul crustei mediene, la adâncimi
= 5,5-5,6) s-au produs în 1991, pe 12 iulie şi 2 de 9-11 km; mult mai puţine au fost situate în baza
decembrie (Oros et al., 2008). Dintre cutremurele crustei terestre, la adâncimi de 19-33 km şi chiar
istorice, se menţionează cele din sec. XIX, din de 35 km. Acestea din urmă pot fi considerate a fi
1879, cu epicentrele la Moldova Veche (Mw = plasate în mantaua superioară (sub discontinuitatea
5,3) şi la sud de Liebling (Ms = 5,5). Activitatea seismică Mohorovičić).
seismică din acest sector este concentrată în zona Trebuie să amintim faptul că Banatul este situat
faliei Oraviţa–Moldova Nouă, în cuprinsul zonei pe aria Depresiunii Pannonice, sectorul ei estic de
sedimentare Reşiţa–Moldova Nouă şi în grabenul pe teritoriul României, cu o dezvoltare mare pe
Cernei. arealul Ungariei vecine.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 49
Info
Depresiunea Pannonică este constituită din a discontinuităţii seismice ce marchează tranziţia
formaţiuni neogene (de molasă), dispuse peste un crustă-manta (Rădulescu, 1989).
fundament vechi, cutat, sau peste cuvertura post- Structura respectivă reprezintă modelul crustal
tectonică (Visarion, Săndulescu,1979). pannonic ce caracterizează Depresiunea Pannonică
Definitivarea structurii fundamentului a avut de pe teritoriul Ungariei.
loc la sfârşitul Cretacicului, după care urmează Studii geodinamice pe baza analizei
depunerea cuverturii sedimentare, ce se extinde mecanismului focal al cutremurelor banatice au
din Helvetian până în Cuaternar. În această etapă furnizat informaţii preţioase asupra proceselor
au loc frecvente mişcări verticale, care au condus dinamice actuale. Astfel, un studiu al seismelor
la reactivarea unor accidente tectonice vechi şi produse în perioada 1988-1994 a indicat direcţiile
la formarea altora noi; au existat şi perioade de stresului tectonic corespunzător blocurilor majore
exondare, care au conturat structura geologică din componenţa regiunii (Polonic, Maliţa, 1997).
actuală (Ionescu,1981). În viziunea acestora, blocul Pannonic (situat la
M. Visarion şi M. Săndulescu (1979) au trasat nord de falia Lucareţ) este acţionat de un stres
pe harta structurală a fundamentului Depresiunii compresiv, orientat NV-SV, în comparaţie cu
Pannonice o serie de fracturi, majore şi secundare, stresul tectonic prezent (ESE-VNV) în blocul Geto-
orientate NV-SE. În sectorul sudic (Timişoara– Danubian, de la sud de această fractură crustală şi
Moraviţa) au fost identificate falii cu orientări în vestul faliei Cernei. În extremitatea sud-vestică
NE-SV. a regiunii, autorii au separat blocul Banloc, care se
Arealul Depresiunii Pannonice este caracterizat extinde în Serbia, caracterizat de un stres orientat
de o serie de particularităţi ale câmpurilor geofizice de SV-NE; blocul respectiv face parte din blocul
naturale şi ale structurii generale a crustei Adria, adoptat de modelul Csontos (1995). În
terestre. Astfel, harta anomaliei Bouguer indică cadrul acestui bloc crustal, seismele se grupează
valori pozitive în raport cu zonele învecinate din de-a lungul unor aliniamente tectonice importante,
Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali (Roşca, cum ar fi: Bocşa–Dognecea–Anina–Moldova Nouă
1998). Configuraţia respectivă reflectă structura şi Orşova–Băile Herculane–Mehadia. Activitatea
fundamentului cristalin, cu adâncimi de 1-2 km, seismică din Banatul sudic este concentrată în
cu excepţia zonei grabenului Sânnicolaul Mare, zona contactelor dintre aceste trei entităţi crustale
unde Gabriela Polonic (1996) indică adâncimi ale menţionate şi a grabenelor principale Sânnicolaul
acestui complex de 4-5 km. Mare şi Caransebeş. Radulian et al. (2000) a inclus
Pe baza anomaliilor gravimetrice regionale, această arie în „zona danubiană”, aparţinând
Gavăţ et al. (1965) a trasat în această zonă un geologic de domeniul Carpaţilor Meridionali.
aliniament crustal (G7) Lipova–Sânnicolaul Seismicitatea acestui areal, traversat de Dunăre
Mare, reprezentând un accident de adâncime ce între Baziaş şi Turnu Severin, a fost remarcată de
separă blocul crustal din sudul Văii Mureşului de I. Atanasiu (1949, 1961), care a sesizat epicentrele
fundamental ridicat din Munţii Highiş. deja menţionate (Baziaş, Oraviţa, Moldova Nouă,
Anomaliile magnetice sunt generate de rocile Orşova).
eruptive banatitice, jalonate de-a lungul unor Un studiu recent (2003-2005) al autorilor
aliniamente (fracturi crustale), cum ar fi: Moldova prezentului articol a abordat o analiză a
Nouă–Bocşa Montană–Zam şi Berzasca– mecanismelor focale ale seismelor crustale produse
Caransebeş–Haţeg. în Banatul românesc în perioada 1991-2001, cu
Cercetările geotermice au indicat valori care ocazie s-au identificat următoarele arii active:
ridicate, cu maxime de 80-90 mWm-2 în zona Timişoara, Deta–Banloc–Jebel, Jimbolia, Oraviţa–
Timişoara şi la vest de Arad (Demetrescu et al., Moldova Nouă şi Băile Herculane–Orşova.
1991). Alţi autori (Devenyi et al., 1988) au cartat În zona Timişoara s-a evidenţiat cutremurul
valori chiar mai mari (de 110-115 mWm-2) pe din 17 aprilie 1974, cu o magnitudine de 5,6 grade,
teritoriul Ungariei, în zona de graniţă cu România. al cărui focar a fost situat la 33 km adâncime (deci
Interpretarea acestor anomalii ale fluxului termic în mantaua superioară), iar epicentrul la Vinga (N
de către autorii citaţi a plasat cauza acestora în Timişoara).
structura mantalei superioare din această unitate Zona epicentrală Banloc–Jebel (S Timişoara)
tectonică, prin existenţa unui „diapir” al acesteia. conţine cea mai mare aglomerare de şocuri seismice,
Într-adevăr, studiile seismice de mare adâncime dintre care cele mai puternice au fost următoarele:
executate în regiune au relevat o grosime redusă a 19 şi 27 octombrie 1915 (M = 4,8; 4,6), 12 iulie
crustei terestre (24-28 km), printr-o poziţie ridicată (Mw = 5,6) şi 19 iulie (mb = 4,4; 5,3), 2 decembrie
50
Info

1991 (Mw = 5,5). Calculele de mecanism au În încheierea acestei succinte prezentări a


indicat un azimut al planului de rupere (de faliere) seismicităţii Banatului trebuie să subliniem riscul
orientat NE-SV şi un stres compresiv pe direcţia seismic ridicat al cutremurelor crustale localizate
NV-SE sau cvasi E-V. În această arie cu activitate în această arie tectonică cu o structură deosebită.
seismică intensă, G. Polonic şi Z. Maliţa (1997) au Chiar dacă seismele produse au avut magnitudini
remarcat faliile active Lucareţ şi N Timişoara, pe maxime moderate (5,3-5,6), adâncimea redusă
care s-au aliniat o serie de seisme crustale. (5-16 km) a focarelor seismice şi aproapierea faţă
În regiunea Oraviţa–Moldova Nouă este de localităţi cu populaţie numeroasă (cum ar fi
cunoscută secvenţa seismică din octombrie oraşul Timişoara) implică precauţii suplimentare
1879, în care şocul principal cu M = 5,3 (din 10 în activitatea de construcţii (Oros at al., 2008),
octombrie) a produs o intensitate epicentrală care să preîntâmpine unele efecte dezastruoase
în zona Moldova Veche de gradul VIII; în timp, asupra acestora.
secvenţa s-a extins până pe 1 noiembrie 1879.
Focarul şocului principal a fost situat la adâncimea
de 6-7 km (Radu et al., 1986). Bibliografie selectivă:
Cutremure în această regiune s-au produs și în
perioada 1880-1884, în 1911 (în mai şi septembrie) Atanasiu, I. – Cutremurele de pământ şi sensibilitatea
şi pe 24 mai şi 2 august 2002, acestea din urmă seismică din România, „An. Acad. Rom.”, 1949.
Oros, E., Popa, M., Moldovan, I.A. – Seismological
cu M = 4,7, respectiv 4,5. Seismele localizate aici
database for Banat seismic region (Romania). Part
sunt legate de fractura Moldova Nouă–Oraviţa, ce I: The parametric earthquake catalogue. Part II: The
se continuă în sud pe teritoriul Serbiei, în zona catalogue of the focal mechanism solutions, Rom.
localităţii Petrova și la sud de aceasta. Journ. Phys., 53, 7-8, 2008, 955-977.
Zona Orşova–Băile Herculane aparţine Polonic, Gabriela, Maliţa, Zina – Geodynamic
geotectonic Carpaţilor Meridionali (extremitatea processes and seismicity in Banat (Romania), Rev.
vestică), a cărei activitate seismică este legată Roum. Geophys., 41, 1997, 67-87.
de grabenul (falia) Cernei. În acest areal se Rădulescu, F. – Sondajul seismic de adâncime,
menţionează seismele din 30 martie 1901 (M = 4,1) preprint ICEFIZ-CFPS, 1989, 99 pp.
şi 4 octombrie 1910 (M = 4,3), precum şi secvenţa Radulian, M., Mândrescu N., Panza, G.F., Popescu,
Emilia, Utale, Ana – Characterization of seismogenic
din 18-19 iulie 1991, care s-a prelungit până în luna
zones of Romania, P.A. Geoph., 2000, 57-77.
septembrie (cu 18 şocuri seismice). Radulian et al. Visarion, M., Săndulescu, M. – Basement structure
(2000) a analizat acest seism major şi a constatat of Pannonian depression of Romania (in Romanian),
existenţa unei falieri normale, cu axa tensiunilor St.cerc.geol.geofiz.geogr., Seria geofiz., 7, 2, 1979,
(T) orientată N-S, în acord cu stresul extensional 191-201.
din acest sector al Carpaţilor Meridionali.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 51
Info
DINAMICA ACTUALĂ A SUPRAFEȚEI
SCOARŢEI DIN ROMÂNIA

Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU Ing. Miron N. POPESCU

Abstract:
The authors present some results on actual dynamics of crustal surface in Romania. The
main characteristics of the maps of recent vertical movements elaborated along the time are
mentioned. Besides these works are remembered the complex studies in some geodynamic
polygons and spatial measurements from national and Vrancea nets.

Diversificarea cercetării fundamentale şi apli- Internaţionale de Geodezie şi Geofizică (UGGI) şi


cative s-a îndreptat, cu precădere, în ultimele a Asociaţiei Internaţionale de Geodezie. În cadrul
decenii ale secolului al XX-lea, şi spre domeniul celei din urmă a funcţionat din 1960 Comisia
studiului dinamicii actuale a suprafeţei scoarţei Mişcărilor Crustale Recente, al cărei scop a
terestre, ce reflectă fenomenele complexe care fost îndreptat în direcţia coordonării studiilor
au loc aici şi în profunzimea acestui înveliş al geodezice, destinate, în primul rând, elaborării
Globului. În afara caracterului fundamental şi hărţilor deplasărilor verticale ale suprafeţei scoarţei
predictiv al cercetărilor, acestea prezintă şi un pe arii largi şi tendinţelor de mişcări orizontale în
specific aplicativ, legat de conturarea de noi resurse zone restrânse şi în poligoane geodinamice-test.
energetice şi de acumulări de substanţe minerale Măsurătorile geodezice (clasice şi spaţiale) au fost
utile, inclusiv ţiţei şi gaze. însoţite şi de alte cercetări, gravimetrice, observaţii
Rezultatele studiilor respective furnizează şi ale maregrafelor şi ale deformărilor crustale (cu
informaţii extrem de folositoare privind gradul de aparatură specifică).
stabilitate al solului din zonele locuite sau în cele în La a XVIII-a Adunare Generală a Uniunii
care urmează amplasarea unor obiective industriale Internaţionale de Geodezie şi Geofizică de la
şi edilitare majore. Cunoaşterea deplasărilor Vancouver din 1987 s-au trasat direcţiile de acţiune
(mişcărilor) recente ale complexului superficial al în perioada următoare, intenţionându-se extinderea
scoarţei – anterioare, în timpul sau după seismele cooperării dintre Comisia Mişcărilor Crustale
puternice – reprezintă o problemă de actualitate Recente şi Comisia de Coordonare Internaţională
de maximă importanţă. Cutremurele majore (cu a Tehnicilor Spaţiale pentru Geodezie şi
magnitudini mari și cu urmări catastrofale), care Geodinamică. S-a avut în vedere perfecţionarea
au avut loc în ultimul timp în diferite părţi ale metodelor de monitorizare şi prelucrare a datelor
Globului, asemănătoare celui din 4 martie 1977 de observaţie privind deformaţiile crustei,
din ţara noastră, au relevat necesitatea cunoaşterii introducerea tehnologiilor spaţiale avansate,
acestei dinamici actuale, în scopul abordării impulsionarea studiilor geodezice în cadrul unor
problemei atât de complexe privind predicţia programe naţionale destinate şi abordării problemei
cutremurelor. predicţiei seismelor etc.
Extinderea acestor studii prin metoda geodezică În fosta Uniune Sovietică şi în ţările europene
a luat o amploare deosebită în anii ’80, când ex-comuniste, activitatea în acest domeniu s-a
s-au înscris în obiectivele ştiinţifice ale Uniunii desfăşurat în cadrul Comisiei Academiilor pentru
52
Info
Geofizică Planetară (KAPG) şi a serviciilor O variantă îmbunătăţită a acestei imagini bazate
geodezice din aceste ţări, organisme la care a pe datele nivelmentului repetat de înaltă precizie a
aderat şi România. fost definitivată în anul 1975 de Ioan Drăgoescu
După cum se ştie, începând cu anul 1968, în şi Miron N. Popescu; harta respectivă (la scara
cadrul Institutului de Geofizică Aplicată s-au 1:1.000.000) a fost tipărită în 1977 în cadrul
iniţiat primele studii geodezice privind mişcările Institutului de Geologie şi Geofizică (actualul
recente ale scoarţei terestre, al căror promotor a Institut Geologic al României). Rezultatele
fost geodezul ing. Ioan Drăgoescu. studiilor geodezice până la acel moment au făcut
Într-un articol din septembrie 2010, F. Rădulescu a obiectul unei lucrări publicate în 1978 în cadrul
prezentat o succintă sinteză a rezultatelor acestor Institutului Central de Fizică – Monografia
studii efectuate în ţara noastră în acest domeniu mișcărilor crustale verticale recente în Republica
important al cercetării ştiinţifice. Faţă de elementele Socialistă România (autori: I. Cornea, I. Drăgoescu,
deja menţionate, autorii prezentei contribuţii au M. Popescu şi M. Visarion). Această carte a primit
găsit necesare anumite consideraţii suplimentare. Premiul Academiei Române pe anul 1979. Trebuie
Primele rezultate ştiinţifice s-au materializat subliniat faptul că în afara aspectelor pur geodezice
prin elaborarea unei hărţi preliminare a vitezelor tratate, în acest volum s-a abordat şi interpretarea
de mişcare verticală pe teritoriul României (I. rezultatelor geodezice în contextul real, geologic
Drăgoescu, 1972), imagine inclusă în Harta şi geofizic al teritoriului românesc. S-au făcut
Europei Centrale, scara 1 : 2.500.000, publicată corelaţii cu tectonica generală a scoarţei, cu
în 1973 la Moscova (editori I.A. Meşcerikov şi mişcările neotectonice, anomaliile gravimetrice şi
I.D. Boulanger). Harta respectivă a fost întocmită magnetice, cu structura discontinuităţii Moho, cu
pe baza măsurătorilor de nivelment geometric distribuţia fluxului termic şi anumite elemente ale
executat în reţeaua naţională de ord. I, în patru imaginilor satelitare obţinute în cadrul studiilor de
perioade de timp: 1895-1913, 1919-1941, 1949- teledetecţie. În afara acestor aspecte enumerate,
1960 şi 1961-1972 (Cornea et al., 1978, 1979). s-au făcut corelaţii între viteza de mişcare verticală
Observaţiile de nivelment au fost raportate la şi datele geologice şi geofizice de-a lungul a zece
un nivel de referinţă reprezentat de nivelul Mării aliniamente ce traversează România în diverse
Negre, care a diferit de-a lungul anilor. Astfel, în sectoare, cum ar fi: Giurgiu–Baia Mare, Orşova–
perioada 1895-1903 s-au efectuat observaţii ale Baia Mare, Oradea–Galaţi, Feteşti–Vicşani,
nivelului mării de la un medimaregraf instalat Braşov–Cenad etc.
lângă Farul Genovez de la Constanţa şi de la un Principala caracteristică a acestei prime
instrument asemănător în partea de nord a portului imagini geodezice este tendinţa de ridicare a
Constanţa (1910-1916), iar în perioada 1916-1932 lanţului carpatic. După cum s-a mai scris, apar
s-au făcut observaţii pe o miră hidrometrică de valori maxime ale vitezelor de mişcare verticală
lemn, ce însă s-au pierdut în timpul războiului (de +6 mm/an) în Carpaţii Orientali, la nord de
(Cornea et al., 1978). În 1932, în portul comercial râul Trotuş. Sectorul muntos de la sud de acest
Constanţa (între danele 10 şi 11) s-a montat un râu este afectat de o mişcare slabă de ridicare (+2
maregraf tip OTT, ale cărui observaţii din perioada mm/an). Depresiunea Focşani–Odobeşti apare cu
1933-1975 au făcut obiectul unui studiu asupra mişcări de scufundare mult mai puţin intense faţă
variaţiei nivelului Mării Negre (de către IGFCOT de indicaţiile geologice şi geofizice.
– Bucureşti). Analiza respectivă a constatat o Carpaţii Meridionali se manifestă printr-o
mişcare de afundare a maregrafului (de fapt a unei tendinţă de ridicare, care se accentuează la vest
plăci de bronz încastrată în platforma cheiului de râul Olt, cu viteze de +3,5 mm/an în Munţii
respectiv, în apropierea maregrafului). Urmare Banatului.
a acestei constatări, IGFCOT a instalat alte două Munţii Apuseni sunt afectaţi de mişcări
maregrafe în zona Farului Genovez şi în portul ascensionale, ce nu depăşesc viteze de +1,5 mm/
Mangalia. an; datele au un caracter informativ, din cauza
Altitudinile reperilor nivelmentului de ord. I au lipsei unei linii de nivelment repetat care să-i
fost raportate la nivelul mediu al Mării Negre, în traverseze.
punctul Constanţa, la epoca 1975. Sectorul vestic al ţării, ocupat de Depresiunea
Valorile absolute ale vitezelor de mişcare Pannonică, este caracterizat de o mişcare continuă
verticală s-au obţinut prin legarea reţelei compensate de scufundare, a cărei viteză creşte de la est către
la punctul Giurgiuleşti–Prut, considerat a avea o vest, depăşind valoarea de –2,5 mm/an, în zona
viteză absolută cunoscută de –0,2 mm/an. localităţii Cenad.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 53
Info
Regiunea sudică a României, aparţinând în zona Timişoara. Autorii au făcut corelaţii ale
Platformei Moesice şi Depresiunii Getice, acestor gradienţi cu fracturi importante, unele dintre
este delimitată în două sectoare distincte, cu ele fiind active din punct de vedere seismic.
particularităţi dinamice diferite, separate de o linie Studii mai recente efectuate în cadrul Institutului
ce trece prin Câmpulung–Piteşti–Turnu Măgurele. de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu” al Academiei
Sectorul vestic este afectat de mişcări de ridicare, Române, au utilizat datele nivelmentului de înaltă
iar cel estic prezintă o stabilitate relativă, cu o arie precizie executat în reţeaua naţională de ord. I în
de afundare în centrul acesteia, cu viteze de –0,5 perioada 1893-1994, în urma cărora a rezultat o
mm/an. nouă imagine a vitezelor de mişcare verticală din
În Dobrogea s-au evidenţiat mişcări uşoare de perioada menţionată (Zugrăvescu et al., 1998).
ridicare, cu excepţia zonei litorale, unde apar viteze Harta respectivă a prezentat unele diferenţe faţă
negative, maxime la sud de Constanţa (–1,8 mm/an). de cea din 1985. Astfel, vitezele maxime de ridicare
După cutremurul puternic din 4 martie 1977, a suprafeţei scoarţei au apărut în zona Munţilor
în perioada imediat următoare, între 1978-1983, Buzăului şi a Masivului Bucegi, cu valori de +5
s-au efectuat măsurători de nivelment geometric mm/an. La curbura Carpaţilor se remarcă mişcări
de înaltă precizie în reţeaua naţională de ord. I. accentuate de subsidenţă (coborâre), cu viteze
Observaţiile geodezice au inclus măsurători pe maxime în zona Balta Albă (–4 mm/an).
două linii suplimentare de nivelment, întreaga reţea În estul Platformei Moesice, în Dobrogea sudică
fiind constituită din 15 poligoane incluse şi 59 linii (la sud de falia Capidava–Ovidiu), în Banat – zona
de nivelment. Arad–Timişoara şi în Crişana – la Oradea, se
Pe baza noilor măsurători, s-a realizat o nouă evidenţiază mişcări moderate de scufundare.
hartă a vitezelor de mişcare verticală recentă (în Autorii evidenţiază modificările regimului
1985), rezultat al colaborării specialiştilor din cadrul dinamic de suprafaţă datorate fracturilor active
Centrului de Fizica Pământului şi Seismologie Peceneaga–Camena, Capidava–Ovidiu şi faliei
(actualul Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare Intramoesice (Ploieşti–Fierbinţi–Călăraşi) din sud,
pentru Fizica Pământului) şi cei ai Institutului precum şi fracturile majore din domeniul orogenic
de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Dragoş Vodă, Solca, Trotuşului şi Cernei.
Organizarea Teritoriului (IGFCOT). Nu putem să nu amintim şi studiile efectuate în
Noua imagine prezintă aceleaşi particularităţi poligoane-test locale, cum ar fi Gruiu–Căldăruşani
generale ale hărţii din 1977, cu unele diferenţe (la nord de Bucureşti), Rast–Lom–Vidin–Calafat
nesemnificative. Astfel, în sectorul estic al Câmpiei (în Oltenia) şi Nehoiu–Bâsca Rozilei (pe Valea
Române s-au evidenţiat mişcări de subsidenţă cu Buzăului). În toate aceste poligoane geodinamice
viteze maxime de –2,5 mm/an, în partea centrală s-au urmărit, în special, mişcările orizontale recente
(Piteşti–Turnu Măgurele şi Alexandria–Roşiori) şi s-au executat măsurători geodezice clasice
viteze de ridicare de ordinul +1,0 mm/an, iar în vest, (trilateraţie, triangulaţie, nivelment), precum şi
în zona Craiova–Băileşti, mişcări de scufundare, cu măsurători geofizice (gravimetrice, geomagnetice,
viteze de –1,0 mm/an. geoelectrice). Regretabil este faptul că în ultimii
Aria Carpaţilor estici se remarcă tot printr-o ani ai primului deceniu al sec. XXI nu s-au repetat
tendinţă de ridicare, dar de intensitate ceva mai studiile geodezice respective.
redusă (faţă de harta anterioară), cu viteze maxime La cele menţionate se adaugă şi studiile
de +5,0 mm/an în sectorul nordic. Zona seismogenă derulate de Institutul de Geodinamică al Academiei
Vrancea (în cuprinsul căreia au fost localizate Române în cadrul a trei poligoane geodinamice:
seismele adânci, subcrustale) este situată într-o arie Căldăruşani–Tulnici, Crăciuneşti–Padeş (jud.
afectată de subsidenţă redusă (cu viteze verticale de Gorj) şi Delta Dunării–Mangalia. Cercetările au
–0,5 mm/an). vizat monitorizarea câmpurilor geofizice naturale,
Harta vitezelor de mişcare verticală recentă, a stresului tectonic responsabil de generarea
elaborată în 1985, a stat la baza realizării unui alt seismelor, a deformărilor crustale etc.
parametru – gradientul orizontal al deplasărilor În încheierea acestor scurte consideraţii, trebuie
verticale – care reflectă mai sugestiv înclinarea să adăugăm şi abordarea în ultimul deceniu al sec.
suprafeţei scoarţei (crustei) terestre (Drăgoescu XX, în anul 1995, a studiilor spaţiale (satelitare)
et al., 1989). Respectiva reprezentare (prin valori în cadrul proiectului european CERGOP (Central
unghiulare ale gradienţilor) a evidenţiat valori mari European Geodynamic Project). Reţeaua iniţială
ale gradienţilor orizontali la curbura Carpaţilor din România a fost constituită din patru reperi
(în poligonul Mărăşeşti–Tecuci–Galaţi–Buzău– geodezici situaţi în Carpaţi (Tismana, Fundata,
Mărăşeşti), în regiunea Turnu Măgurele şi în Banat, Vrancea, Vatra Dornei), unul în Munţii Apuseni
54
Info
(Gilău) şi un altul în Orogenul nord-dobrogean corelarea cu şocurile seismice produse în această
(Măcin). Receptorii GPS au fost puşi la dispoziţie arie activă a Carpaţilor.
de partenerii germani din cadrul Agenţiei Federale
pentru Cartografie şi Geodezie din Frankfurt
Bibliografie selectivă:
pe Main. Observaţiile de teren s-au executat de
specialiştii germani ai Universităţii din Karlsruhe
1. Cornea, I., Drăgoescu, I., Popescu, M., Visarion,
şi de cei români din cadrul Facultăţii de Geodezie
M. – Monografia mișcărilor crustale verticale recente
(colectiv condus de prof. Dumitru Ghiţău) şi de la în Republica Socialistă România, preprint ICEFIZ-
Institutul Naţional de Fizica Pământului. Reţeaua CFPS, 1978, 115 pp.
iniţială a fost îndesită în perioada 1997-2003, 2. Drăgoescu, I., Rădulescu, F., Nacu, V., Stiopol,
urmărindu-se monitorizarea deplasărilor din aria D. – Participarea României la întocmirea hărților
seismogenă Vrancea. Din 2004, reţeaua geodezică gradienților orizontali ai mișcărilor verticale ale
Vrancea a cuprins 54 reperi GPS, dintre care 6 scoarței terestre pentru zona carpato-balcanică și
staţii permanente (Rădulescu, Mateciuc, 2010). Pe pentru zona statelor est-europene, Analele IGFCOT, X,
baza datelor de observaţie obţinute în anii 1998 şi 1989, p. 13-24.
2000, D. Mateciuc (2010) a abordat analiza strain- 3. Drăgoescu, I., Popescu, M. – Harta mișcărilor
ului crustal cu ajutorul metodei elementului finit. crustale verticale recente pe teritoriul R.S. România,
În lucrarea citată s-au specificat şi rezultatele unei ediţia 1975, Arhiva Inst. Geologic.
4. Popescu, M.N., Drăgoescu, I. – Maps of recent
asemenea analize privind parametrii de deformaţie
vertical crustal movements in Romania: similarities
din reţeaua geodezică naţională CEGRN pentru and differences, J. Geodynamics, 8, 1987, p. 123-126.
perioada 1995-1997 (din cadrul proiectului 5. Rădulescu, F., Mateciuc, D. – Studii geodezice
CERGOP) şi în poligonul geodinamic Gruiu– spațiale în România, „Monitorul de Petrol şi Gaze”, 12
Căldăruşani pentru intervalul 1982-1989. (106), 2010, p. 55-62.
În reţeaua Vrancea (extinsă) s-a constatat o 6. Zugrăvescu, D., Polonic, Gabriela, Horomnea,
corelaţie evidentă între anomaliile intense ale M., Dragomir, V. – Recent vertical crustal movements
câmpului deformaţiilor scoarţei şi aria cu activitate on the Romanian territory, major tectonic compartments
seismică subcrustală. În mod sigur, se impune and their relative dynamics, Rev. Roum. Géophys., 42,
extinderea perioadei de analiză şi, bineînţeles, 1998, p. 3-14.

Ing. Miron N. POPESCU. A absolvit Facultatea de Mine şi Metalurgie din cadrul Politehnicii Bucureşti
(1949). În perioada 1949-1959 a lucrat în probleme de explorare minieră în cadrul Administraţiei de Explorări
Miniere şi Petroliere (ACEX) şi apoi în echipe de prospecţiune seismică ale Comitetului Geologic şi
Întreprinderii „Prospecţiuni şi Laboratoare”. Execută lucrări de reflexie (împreună cu inginerii Pavel Şerban,
Ion Leontescu, Radu Velcescu şi Alexandru Esca) în diferite zone de interes pentru hidrocarburi: Şuţa Seacă,
Satu Mare–Nisipeni, Câmpina, Dărmăneşti – Prahova, Blaj, Praid, Sângiorgiu de Mureş şi Râciu–Tg. Mureş.
Între 1959-1970 activează la Comitetul Geologic (devenit, în 1966, Comitetul de Stat al Geologiei) în cadrul
Direcţiei Generale, la colectivul destinat recepţiei şi analizei lucrărilor de prospecţiuni geofizice executate
de întreprinderea specializată. În 1967 primeşte Medalia Muncii, acordată de Consiliul de Stat al R.S.R.,
împreună cu director geolog Lazăr Atanasiu, pentru evidenţierea acumulărilor de hidrocarburi din Câmpia
de Vest. Din 1973 lucrează la Institutul de Geofizică Aplicată, colaborând cu ing. geodez Ioan Drăgoescu la
studiile destinate descifrării mişcărilor crustale verticale recente. Împreună cu acesta elaborează prima hartă
a vitezelor de mişcare verticală, inclusă în Monografia mișcărilor crustale verticale recente în R.S. România,
lucrare premiată în 1979 cu Premiul „Gh. Murgoci” al Academiei Române (autori: I. Cornea, I. Drăgoescu,
M. Popescu, M. Visarion). Din 1977 şi până în 1988 (când se pensionează) şi-a desfăşurat activitatea în cadrul
Centrului de Fizica Pământului (actualul Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului),
institut din componenţa Institutului Central de Fizică (actualul Institut de Fizică Atomică) de la Bucureşti –
Măgurele. Aici a desfăşurat studii complexe în poligonul–test geodinamic Gruiu–Căldăruşani, o premieră
ştiinţifică pentru ţara noastră. Împreună cu I. Drăgoescu redactează a doua hartă a vitezelor de mişcare verticală
recentă (1985), prin utilizarea măsurătorilor de nivelment de înaltă precizie executate după seismul de la 4
martie 1977. Harta respectivă a fost prezentată în 1986 la un simpozion internaţional de la Tallin (Estonia).
O activitate remarcabilă a fost cea didactică, depusă la Şcoala de specializare geologică post-liceală,
unde, în perioada 1964-1978, a predat cursul de Geofizică generală la Secţiile de Geologie, Cartografie şi
Topografie.
A publicat peste 50 de lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate din ţară şi străinătate. Dintre acestea
trebuie amintită cartea Fizica și structura scoarței terestre în România, ediţia 1975, elaborată în colaborare cu
M. Socolescu, R. Ciocârdel şi Şt. Airinei, prima publicaţie de acest gen din ţara noastră.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 55
Info
PLANIFICAREA ŞI
D E Z VO LTA R E A U R B A N Ă –
N E C E S I TAT E A L U M I I M O D E R N E

Conf.univ.dr.ec.ing. Daniela ENĂCHESCU Prof.univ.dr.ing. Marian RIZEA


Facultatea de Ştiinţe Economice Universitatea Ecologică Bucureşti
Universitatea „Petrol-Gaze” Ploieşti Cadru didactic asociat U.P.G. Ploieşti,
Universitatea de Vest din Timişoara şi
Universitatea din Piteşti
Motto:
„Planificarea nu este o soluție și nici planificatorii atoateștiutori”.
Terence Lee, 1970

Abstract:
The impact of globalization on economies and on modern societies is more and more obvious
and the unprecedented development of cities during the last decades has transformed, in a
profound way, the global cityscape. More than half of the world population (which surpassed
7 billion) lives in cities and, as a consequence, future urban growth will extend, especially in
developing countries.

Este tot mai evident efectul globalizării asupra asupra securităţii cetăţeanului. Fără acces la servicii
economiilor şi societăţilor moderne, iar dezvoltarea adecvate (apă, sanitare, sănătate, financiare etc.),
fără precedent a oraşelor în ultimele decenii a vulnerabilitatea şi instabilitatea cresc. Oraşele
transformat profund peisajul global. Mai mult trebuie să răspundă provocărilor urbanizării rapide
de jumătate din populaţia globului (care tinde să şi să-şi îndeplinească noul rol de actori-cheie pe
depăşească 7 miliarde de oameni) trăieşte în oraşe, mapamond.
iar viitoarele creşteri urbane se vor manifesta în Dezvoltarea, ca proces evoluţional al societăţii
special în ţările în curs de dezvoltare. Cea mai umane, este rezultatul unor acumulări cantitative
mare parte a acestei creşteri se va concretiza în care, susţinute de anumite conexiuni şi feed-
apariţia unor mahalale şi aşezăminte informale. back-uri funcţionale, au generat salturi calitative
Acest fenomen tinde, din păcate, să prindă contur raportate la timp şi spaţiu. Cu alte cuvinte, dacă la
în unele metropole europene, exemplele oferite un moment dat, undeva, oriunde pe glob, am facilita
de media din ce în ce mai pronunţat fiind mai acumularea unor resurse umane (de la muncitori la
mult decât elocvente. Mari capitale din Uniunea oameni de ştiinţă), financiare (o cantitate imensă
Europeană (Paris, Roma, Londra, Madrid etc.), de bani), energetice (clasice sau neconvenţionale)
dar şi alte mari oraşe, sunt sufocate de exodul a etc., acest fapt nu este sinonim şi nu generează
milioane de persoane care caută condiţii mai bune instantaneu dezvoltarea perimetrului respectiv.
de trai. Urmările sociale, de mediu, de sănătate şi Va fi nevoie de timp, de organizare, de consumul
economice ale acestei tendinţe au un impact major unor energii imense şi punerea în mişcare a unui

56
Info

complex sistem relaţional-uman pentru ca zona să drept primele exerciții de planificare urbană
înceapă să se dezvolte şi să devină un organism genială, prin formele de locuire urbană pe care
societal-funcţional. le-a generat și care au trecut proba timpului.
Evident, dezvoltarea este în strânsă legătură cu Dornic de a-şi asigura un trai mai bun şi condiţii
planificarea. Nu se poate concepe atingerea unor de viaţă mai uşoare, omul, ca fiinţă raţională, are
ţinte de dezvoltare fără o strategie, fără planificare. capacitatea de a conştientiza rezultatul faptelor
Deşi tandemul conceptual dezvoltare și planificare şi acţiunilor sale şi de a previziona o anume
este relativ nou, el marcând atât literatura de succesiune logică pentru a-şi sistematiza şi
specialitate, dar mai ales discursurile politico- organiza spaţiul utilizat. Această necesitate firească
administrative din ultimele decenii, nu înseamnă de a acţiona în direcţia îmbunătăţirii permanente
că acesta nu a existat încă de la începuturile a modului de viaţă s-a concretizat în proiectarea
societăţii umane, concretizat în nuclee urbane. unor zone urbane, caracteristice perioadelor
Această afirmaţie este susţinută de numeroasele istorice (cătune, sate, oraşe, municipii, metropole
descoperiri arheologice din perioada preistorică, sau corespondentul militar – fortificaţie, fort,
antichitate şi evul mediu, considerate de specialişti fortăreaţă, cetate, buncăre, baze militare etc.).

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 57


Info

Fără a încerca o poziţionare a celor două Urbanismul este o știință și o tehnică, în timp
noţiuni şi procese (dezvoltare şi planificare), în ce urbanizarea este un proces spaţial complex, în
opinia noastră atât dezvoltarea, cât şi planificarea, care componenta teritorială vizibilă este marcată
au evoluat simbiotic, fiind de la sine-înţeles că de urbanism.
dezvoltarea nu a fost posibilă fără planificare Urbanismul reprezintă amenajarea teritoriului
iar planificarea nu ar fi putut exista în absenţa aparţinând unei localităţi, oricare ar fi ea, urbană
dezvoltării. sau rurală, deci sfera sa de cuprindere este subscrisă
Aşadar, planificarea este rezultatul dar şi sferei conceptului de amenajare a teritoriului în
motorul evoluţiei societăţii umane şi nu aparţine ansamblu.
ca termen vreunei ideologii, aşa cum deplasat s-a Planningul urban, ajuns prin traducere
înţeles după schimbarea din 1989. Premeditat sau generală urbanism, este deopotrivă component
nu, considerată desuetă, planificarea nu a fost nici al planningului teritorial, cât şi al planningului
utilizată ca instrument economic şi nici ca termen spaţial, respectiv al amenajării teritoriului.
o bună perioadă de timp. Conform Dicționarului
explicativ al limbii române, planificarea reprezintă
acțiunea de a planifica; programare, organizare, Bibliografie:
coordonare și conducere pe bază de plan (de la
latinescul planum). Timid, termenul de planificare [1]. Duţu, M. – Dreptul urbanismului, ediţia a V-a,
reintră în vocabularul românesc, prin preluarea Editura Universul Juridic, Colecţia “Tratate şi cursuri
termenului englezesc de planning cu tot cu universitare”, Bucureşti, 2010.
ortografia originală astfel că, tot mai des, întâlnim [2]. Dincă, D., Dumitrică, C. – Dezvoltare şi
planningul sau planificarea familială, teritorială, planificare urbană, Editura Pro Universitaria, Bucureşti,
politică, economică, urban(istică) şi arhitecturală, 2010.
[3]. Puşcaşu, V. – Dezvoltare şi planificare urbană,
utopică, spaţială, durabilă, administrativă, eco-
Editura Europlus, Galaţi, 2009.
planning etc. [4]. Niţulescu, D. – Planificarea urbană, Institutul
Este necesară, de asemenea, o explicitare a de Cercetare a Calităţii Vieţii, Bucureşti, 2001.
termenilor de urban şi urbanism. [5]. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea
Planificarea urbană este doar o parte a teritoriului şi urbanismul.
urbanismului, după cum urbanismul nu se identifică [6]. Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea
total cu construcţia oraşului. regională în România.

58
Info

Ar asigura dezvoltarea creditării în


moneda locală o creştere mai viguroasă și
mai puţin volatilă a economiei României?

Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ


Expert al Comisiei Europene

„Liderii est-europeni trebuie să acţioneze în creşteri de volum au ieşit la iveală în momentul


sensul întăririi economiilor şi reducerii inflaţiei, declanşării crizei creditelor la nivel mondial,
pentru ca împrumuturile în valută să nu afecteze băncilor est-europene şi băncilor-mamă ale
în continuare stabilitatea economică a ţărilor zonei acestora din Austria, Italia, Germania şi Suedia
euro”, consideră oficialii BERD, care afirmă – în fiindu-le greu să refinanţeze creditele populaţiei
premieră – că fără instituţii financiare puternice (de exemplu cele ipotecare, auto şi de consum în
privatizarea nu aduce eficienţă. general).
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Ţările din grupul est-european trebuie mai
Dezvoltare a purtat în ultimul an discuţii cu întâi să menţină problema inflaţiei sub control,
Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală printr-o politică monetară credibilă şi finanţe
Europeană privitoare la modalităţile de diminuare publice stricte, incluzând introducerea de reguli
a dependenţei regiunii est-europene de finanţarea fiscale restrictive, potrivit BERD. Ţările cu o
în monedă străină şi tendinţa care a dus unele ţări evoluţie „rezonabilă” a inflaţiei – printre acestea
în pragul default-ului în timpul crizei financiare. numărându-se şi România – ar trebui să-şi
Dezvoltarea creditării în moneda locală ar îmbunătăţească şi cadrul financiar, ce ar susţine
asigura o „creştere viguroasă şi mai puţin volatilă”, astfel dezvoltarea pieţelor de capital în moneda
prin mobilizarea economisirii interne şi limitarea locală, recomandă în continuare experţii BERD.
nevoii de infuzii de capital, se arată într-un raport Printre instrumentele de realizare a acestor
recent al BERD. recomandări s-ar putea număra introducerea de
„Problema este foarte greu de soluţionat, mai active legate de inflaţie, sporirea lichidităţii pieţelor
ales în criză, pentru că finanţarea în valută ar putea monetare şi de obligaţiuni, ca şi emisiunile de
fi singura accesibilă”, a declarat Erik Berglof, certificate de trezorerie publice şi/sau prelungirea
economist-şef al BERD, citat de Bloomberg. maturităţilor acestora.
„Susţinem însă că acum este momentul pentru a Poziţia actuală a instituţiei (BERD) reprezintă o
acţiona”. schimbare dramatică, punând accent pe reducerea
Pieţele financiare subdezvoltate, cotele scăzute rolului statului şi încurajarea proprietăţii private
ale economisirii şi ratele dobânzii locale ridicate şi a forţelor economiei de piaţă. Pe de altă parte,
au contribuit la o creştere puternică a volumului tot conform oficialilor BERD, pieţele nu pot
de credite în valută. Efectele negative ale acestei funcţiona corect în lipsa unor instituţii publice
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 59
Info

eficiente şi bine administrate. Este necesar un a proiectelor pe fonduri europene. C.E.C. este
echilibru aproape perfect pentru ca o eventuală o bancă comercială, nu doar de economii, dar
creşterea economică să fie susţinută. Acelaşi lucru guvernul poate fixa priorități, direcții strategice,
se aplică şi în cazul sectorului privat care, cu toate fără să deranjeze profitabilitatea băncii”, a mai
că s-a extins în ultima perioadă, a creat o imagine adăugat acesta.
înşelătoare de progres în lipsa unor mecanisme La finele anului trecut, creditele în valută
instituţionale de prevenire a creditării excesive şi reprezentau 91% din volumul total în Letonia,
imprudente. 87,1% în Estonia şi 71,8% în Lituania, conform
Guvernele est-europene se dovedesc, până una datelor „Capital Economics“, iar în Ungaria,
alta, deficitare şi în ceea ce priveşte administrarea România şi Bulgaria acestea reprezintă aproximativ
fiscală, se mai arată în raport, adăugând că în două treimi din volumul total al creditării.
special firmele din România indică acest aspect ca Aproape toţi experţii ne spun că, dacă statele
fiind deosebit de îngrijorător. ar fi rămas productive prin ele însele, pieţele de
În contextul celor exprimate mai sus în desfacere ar fi fost mai complexe şi nu ar fi fost
domeniul bancar, pe plan intern s-ar mai putea
o vânătoare după forţă de muncă ieftină, iar
privatiza o singură bancă, C.E.C., decizie pe care
echilibrarea pieţei economice planetare s-ar fi
o consider complet neavenită, deoarece ar lăsa
făcut mult mai rapid, după un principiu asemănător
România fără ultimul instrument prin care ar mai
celui al vaselor comunicante, în care fiecare vas ar
putea să influenţeze climatul creditării.
fi fost o economie naţională şi nu într-un sistem
Aproape de casă şi pe fondul zvonurilor privind
„multinaţional”.
privatizarea C.E.C. Bank, prim-vicepreşedintele
PDL, Theodor Stolojan, consideră, la rândul său, Personal, mă întreb dacă există o ofertă
că banca trebuie menţinută în proprietatea statului, suficientă de creditare, proporțională cu
însă trebuie regândită funcţionalitatea acesteia. cererea, atât la nivel european, cât și în privința
„C.E.C.-ul este singura bancă, cu excepția României.
Eximbank, care a rămas cu capital de stat, și În acest sens, concluzia de până acum a
aici guvernul poate să realizeze obiectivul de analiștilor de pe Wall Street pare să fie destul de
majorare a capitalului mergând pe un flux normal, rezervată, deoarece, în urma crizei economice
nu neapărat căutând în alte părți capital. C.E.C. americane care a fost ca un bulgăre de zăpadă
este totuși o bancă profitabilă și poate asigura pentru economia mondială, în mai multe state au
în timp creșterea de capital de care are nevoie, intrat deja în vigoare măsuri protecționiste, ceea
producându-l”, a declarat Th. Stolojan pentru ce oferă răspunsul la întrebarea mea de mai sus:
cursdeguvernare.ro. cererea și oferta nu vor fi niciodată în balanță,
„Această bancă trebuie păstrată cu capital astfel că vor exista permanent dezechilibre între
de stat și regândită funcționalitatea. Guvernul cererea prea mare și oferta limitată de capital, ceea
are niște priorități, finanțarea complementară ce va menține costul creditării la cote ridicate.
60
Info
P I E Ţ E L E D E C A P I TA L Ş I P E R S P E C T I V E L E
DE IEŞIRE DIN CRIZĂ ALE ROMÂNIEI
Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ
Expert al Comisiei Europene

Atragerea investiţiilor străine va continua să a datelor reale privind rezultatele financiare ale
fie principala preocupare a factorilor de decizie firmelor ale căror acţiuni sunt „cotate la bursă”.
din România. O ţară poate atrage investiţii străine Existenţa şi gradul de dezvoltare al bursei de
utilizând mai multe pârghii, şi anume: valori, la un moment dat, într-o economie naţională
Poate să faciliteze intrarea fluxurilor de reprezintă un etalon reprezentativ şi real al gradului
capital prin modificarea cadrului legal- de evoluţie şi de dezvoltare a economiei de piaţă
administrativ, în sensul simplificării din ţara respectivă. Din păcate, piaţa românească
procedurilor aplicabile în acest domeniu; de capital încă nu a ajuns la nivelul aşteptărilor şi
Poate să acorde diferite facilităţi oricărui speranţelor noastre, iar dezvoltarea ei se confruntă
tip de flux de intrare de capital strain, cu diverse probleme, pe care am încercat să le
indiferent de tipul de investiţie (directă surprind în continuare, în paralel cu trecerea în
sau de portofoliu); revistă a premiselor necesare dezvoltării viitoare
Poate să se concentreze numai asupra unor a acesteia.
anumite tipuri de investiţii. Piaţa de capital trebuie privită şi în România
În general, sunt utilizate toate aceste măsuri, ca o alternativă la sistemul bancar în demersul de
ele formând un cadru unitar. mobilizare a fondurilor necesare întreprinderilor.
Atractivitatea economică a unui stat pentru Acest lucru devine cu atât mai evident în cazul
investiţiile străine rezidă în avatajele pe care le firmelor foarte mari, pentru care normele prudenţiale
prezintă ţara respectivă pentru investitorii de bancare, care leagă expunerea băncii faţă de un
diferite tipuri. Unii investitori străini caută să singur debitor de capitalurile proprii, devine un
investească în ţări cu o piaţă largă şi în continuă incovenient. S-a observat că piaţa de capital din
creştere, alţi investitori caută ţări cu un potenţial România nu-ţi îndeplineşte rolul de finanţator al
ridicat de resurse naturale şi, în sfârşit, există economiei, dovada cea mai grăitoare în acest sens
investitori care doresc să investească pentru a pune fiind sumele mici atrase de companiile românesti pe
bazele unui filiale eficiente şi competitive care să perioada ultimilor 10 ani, prin emisiuni publice de
exporte în toată zona produsele societăţii-mamă. acţiuni. Motivele principale ale rămânerii în urmă
Există şi alţi factori, cu caracter general, care au a pieţei de capital din România faţă de ţările din
o influenţă considerabilă în atragerea investiţiilor Europa de Est ţin, în opinia mea, de dezvoltarea
străine: stabilitatea politică şi macroeconomică, economiei reale şi de problemele cu care aceasta
costul redus al resurselor naturale şi umane, se confruntă în continuare, chiar şi după aderarea
existenţa unei infrastruturi bine puse la punct. la U.E.
Principala prioritate în stimularea dezvoltării O altă problemă este cea legată de circulaţia
pieţei de capital pare să fie cea legată de sprijinirea informaţiei. Şi anume: circulaţia informaţiei
fondurilor de investiţii străine, care reprezintă necesare luării unor decizii de investiţii pe piaţa
principalii investitori instituţionali pe piaţa de de capital românească nu se desfăşoară, după
capital românească. părerea mea, la un nivel corespunzător. Dacă în
La rândul ei, bursa de valori este un important privinţa informaţiilor despre preţurile acţiunilor
canal de absorbţie a capitalului străin, care, prin cotate lucrurile stau bine, aceste informaţii fiind
alăturare la capitalul românesc, contribuie la accesibile imediat (inclusiv prin Internet), nu
redresarea economiei naţionale şi constituie un acelaşi lucru putem să-l spunem în legătură cu
mecanism de alocare a capitalului către activităţile informaţiile despre societăţile cotate, în România
cu adevărat rentabile din economie. Tot bursa este putându-se vorbi chiar de o „asimetrie în domeniul
cea care instituie un sistem riguros de raportare informaţional”.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 61
Info

Transparenţa informaţională şi piaţa informată o lege de inspiraţie europeană ce a asigurat, cel


sunt concepte care există în legislaţie şi în teoria puţin treoretic, un mediu de dezvoltare favorabil.
economică şi mai puţin în practică. În speţă, Apariţia Legii nr. 297/2004, cu modificările
găsim în continuare societăţi cotate, despre care ulterioare, privind piaţa de capital, a urmărit,
există informaţii periodice, sporadice, cu privire la în principal, atingerea unui obiectiv specific şi
situaţia financiară a societăţii şi evoluţia ei, fapt absolut necesar, având în vedere procesul continuu
cu efecte negative asupra fundamentării corecte a de integrare al României în Uniunea Europeană, şi
deciziei de investire, mai ales în cazul investitorilor anume alinierea legislaţiei în materie la standardele
individuali. Uniunii Europene.
Un alt obstacol în calea dezvoltării pieţei Astfel, s-au preluat, pe de-o parte, o serie de
de capital românesti este „cultura” în materie directive europene în materie, iar, pe de altă parte,
investiţională a populaţiei. Cultura populaţiei în s-a mai preluat modelul legislativ european, şi
materia investiţiilor pe piaţa de capital: acesta nu anume „reglementarea globală” a pieţei. Legea a
a constituit o preocupare majoră în ţara noastră, adus cu sine o serie de noutăţi care au condus la
piaţa de capital rămânând o necunoscută pentru o o evoluţie favorabilă a pieţei de capital, cum ar fi:
mare parte a populaţiei. Fenomenul este observabil intrarea băncilor pe segmentul de prestări de servicii
atât pe piaţa de capital, cât şi pe piaţa fondurilor financiare, adecvarea capitalului societăţilor
mutuale, decalajul între nivelul de penetrare de servicii de investiţii financiare, organizarea
al instrumentelor de pe piaţa de capital şi cel al fondului de compensare a investitorilor, modificări
asigurărilor şi produselor bancare continuând să în activitatea fondurilor mutuale, care vor asigura
fie foarte ridicat, chiar şi după intrarea României un management mai eficient al resurselor, şi
în Comunitatea Europeană. simplificarea procedurilor privind atragerea
Cu toate aceste probleme, evoluţia viitoare a investitorilor, ca şi a celor de finanţare de pe piaţa
pieţelor de capital din România se anunţă favorabilă. de capital autohtonă.
Diminuarea dobânzilor practicate în sistemul În altă ordine de idei, consider că analiza
bancar şi conturarea unui profil descrescător al efectelor fenomenului de globalizare asupra
randamentelor (acceptate de Ministerul Finanţelor pieţei de capital din România, fără a lua în calcul
Publice) la licitaţiile pentru titlurile emise de stat, procesul de extindere al Uniunii Europene, ar fi o
randamentele în scădere ale plasamentelor în analiză superficială şi, din acest punct de vedere,
valută, depozite la bănci sau în titluri de stat, fac vom relua acest subiect într-un articol viitor,
ca un număr tot mai mare de investitori să caute dar dintr-o altă perspectivă, şi anume evaluarea
alternative de investire pentru fructificarea cât mai efectelor crizei zonei euro şi intenţiile Comunităţii
eficientă a resurselor financiare de care dispun. Europene, ca „tot economic”.
Un alt factor care influenţează nivelul de Continuarea procesului de extindere a
dezvoltare al pieţei este cel legat de legislaţia în Uniunii Europene şi dezvoltarea tehnologiilor
materie. În ultimii ani, chiar şi în anii „preaderării”, de tranzacţionare ar putea schimba configuraţia
s-au făcut eforturi serioase cu privire la modificarea pieţelor de capital în următorii ani. Noua tendinţă
cadrului legislativ care guvernează piaţa de pare să fie constituirea unor pieţe regionale, toate
capital, eforturi ce au avut ca finalitate intrarea bursele europene aflându-se în stadiul de analiză a
în vigoare a legii consolidate a pieţei de capital, celor mai bune soluţii.
62
Info

EVOLUŢIA COTAŢIILOR ÎN 2004-2010 LA


PRINCIPALELE PRODUSE PETROLIERE

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 3(109) Martie 2011 63


Info

64