Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ciroza hepatica
Ciroza hepatica
verifica-ti sanatatea
sanatate a-z
comunitate
Pagina printabila
Generalitati
Ciroza este o boala care poate fi amenintatoare de viata si care apare atunci cand in
tesutul hepatic se dezvolta fibroza. Tesutul fibrotic inlocuieste tesutul hepatic sanatos si il
impiedica sa functioneze normal. Ciroza apare dupa multi ani de inflamare a tesutului
hepatic.
Pe masura ce se devolta ciroza, testul fibrotic inconjoara celulele hepatice normale,
determinand aspectul nodular. Testul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele
biliare, ceea ce determina refluxul bilei in ficat si in circulatia sangvina.
Tesutul fibrotic poate bloca, de asemenea, circulatia sangvina dinspre intestine spre ficat,
determinand cresterea presiunii in sistemul venos portal. Aceasta complicatie, denumita
hipertensiune portala, duce la acumularea lichidul ascitic in cavitatea abdominala,
sangerarea vaselor largite din tractul digestiv si alte complicatii serioase.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Investigatii
5. Tratament
6. Complicatii
7. Recomandari
CauzeSus
Ciroza hepatica poate avea o multime de cauze. Unele persoane sufera de ciroza hepatica
fara o cauza evidenta, afectiune denumita ciroza criptogenica (fara etiologie cunoscuta).
Cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatica sunt consumul excesiv de bauturi alcoolice
pentru o perioada lunga de timp si infectia cu virusurile hepatitice B sau C.
Ciroza hepatica alcoolica. Aceasta poate aparea la barbati care consuma cantitati
crescute de bauturi alcoolice zilnic, timp de 10-15 ani. Femeile fac ciroza alcoolica dupa
un consum mai redus de bauturi alcoolice zilnic pentru aceeasi perioada de timp. Cel
putin 10-15% din consumatorii cronici fac intr-un final ciroza hepatica alcoolica. Anual
mor peste 26.000 de oameni datorita cirozei, cel putin 40% avand antecedente de consum
cronic de bauturi alcoolice.
Bolile mostenite. Uneori, ciroza poate fi cauzata de o boala congenitala, cum ar fi boala
Wilson, fibroza chistica sau hemocromatoza. Alte cauze mai putin frecvente de ciroza pot
include reactii severe la medicamente, expunerea prelungita la noxe ambientale, boala
numita deficienta de alfa1 antitripsina (o cauza extrem de rara) sau o boala de tract biliar
cu evolutie indelungata, cum ar fi de exemplu colangita sclerozanta.
SimptomeSus
Unele persoane care sufera de ciroza hepatica nu prezinta simptome pana in momentul in
care afectarea este severa. Simptomele cirozei si ale complicatiilor acesteia includ:
- edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) si lichid ascitic (lichid acumulat in
abdomen)
- oboseala
- icterul (colorarea in galben a tegumentelor si sclerelor)
- prurit generalizat (mancarimi)
- sangerari nazale (epistaxis)
- palme marmorate (palme de culoarea rosie marmorate) - eritroza palmara
- invinetirea la traumatisme minore
- scaderea in greutate si slabirea musculaturii
- dureri abdominale
- infectii frecvente
- confuzie.
InvestigatiiSus
Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand
inflamatia tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Examinarea fizica si istoria medicala a
pacientului sunt primele efectuate pentru evaluarea simptomelor, pentru a cerceta daca
afectarea hepatica este destul de severa, pentru a determina semnele de ciroza si pentru a
afla cauza afectarii hepatice.
O combinatie de teste pot fi folosite la diagnosticul cirozei atunci cand examinarea fizica
si istoricul medical sugereaza ciroza. Analizele sangvine pot releva inflamatia hepatica,
evalueaza functia hepatica si stabilesc cauza cirozei. Alte teste care furnizeaza imagini
ale ficatului sunt folosite pentru a depista tumori si ducte biliare obstruate (blocate) si
pentru evaluarea dimensiunilor ficatului si circulatiei sangvine intrahepatice.
Pentru confirmarea diagnosticului de ciroza poate fi efectuata biopsia hepatica, prin care
este prelevata o mostra de tesut hepatic care este analizata microscopic. Este unicul test
care poate confirma diagnosticul de ciroza.
Analizele sangvine care pot releva prezenta inflamatiei active a ficatului includ:
- aspartat aminotransferaza (AST) - Un nivel de AST crescut (numit de asemenea si
GOT) poate indica afectarea hepatica si "moartea" celulelor hepatice
- alanin aminotrasferaza (ALT) - Un nivel crescut de ALT (numit de asemenea si GPT)
poate indica afectarea hepatica si "moartea" celulelor hepatice.
- lactat dehidrogenaza (LDH) - Un nivel crescut de LDH poate indica afectarea hepatica
si "moartea" celulelor sangvine
- fosfataza alcalina (FAL) - Un nivel crescut de FAL poate indica obstructia ductelor
biliare
- gama-glutamil transpeptidaza (GGT) - Un nivel crescut de GGT releva faptul ca,
consumul de bauturi alcoolice sau obstructia ductelor biliare cauzeaza inflamatia
hepatica; nivelul de GGT poate indica, de asemenea, uzul unor anumite medicamente,
cum ar fi de exemplu dilantin si fenobarbital. Cu toate acestea, GGT poate fi crescut fara
a fi prezenta inflamatia.
Investigatii imagistice
Alte investigatii
TratamentSus
Tratament - generalitati
Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia si
tesutul fibrotic deterioreaza ficatul. Nici un tratament nu vindeca aceasta afectiune sau
"repara" deterioarea hepatica deja instalata.
Cu toate acestea, tratamentul poate uneori sa previna sau sa amane deteriorarea hepatica
ulterioara.
Tratament initial
Atunci cand este diagnosticata o ciroza hepatica, care apare atunci cand inflamatia si
tesutul fibrotic afecteaza ficatul, se recomanda:
- oprirea consumului de bauturi alcoolice! Nu se permite consumul a nici unor feluri sau
cantitati de bauturi alcoolice
- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi
ibuprofen sau naproxen si de alte medicamente care pot afecta ficatul
- initierea unei diete sarace in sare, in cazul in care apare retentia de lichide. Reducerea
consumului de sare poate preveni acumularea de lichid in abdomen (ascita) sau torace
- inceperea imunizarii (in cazul in care nu a fost facuta deja) impotriva hepatitei A si B,
gripei si pneumococului.
Urmarea acestor pasi previne aparitia complicatiilor si afectarii ulterioare a ficatului si
ajuta la ameliorarea simptomelor.
Tratamentul initial al cirozei include, de asemenea, tratamentul complicatiilor care sunt
deja prezente. Pot fi necesare medicamente, interventii chirurgicale sau alte tratamente, in
functie de complicatiile aparute.
Tratament de intretinere
Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare cand inflamatia si tesutul
fibrotic afecteaza ficatul. Tratamentul de intretinere se concentreaza pe incercarea de a
preveni si trata complicatiile si simptomele. Se recomanda:
- abandonarea consumului de bauturi alcoolice
- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi
ibuprofen sau naproxen si de alte medicamente care pot afecta ficatul. Pacientul trebuie
sa se asigure ca medicul specialist cunoaste lista de medicamente pe care le ia, inclusiv
cele procurate fara prescriptie medicala
- initierea sau continuarea unei diete sarace in sare, in cazul in care a aparut sau continua
sa existe retentia lichidiana, pentru a reduce acumularea de lichid si a complicatiilor
acesteia.
Depinzand de complicatiile aparute, poate fi nevoie de terapie medicamentoasa,
interventie chirurgicala sau alte tratamente.
Acumularea lichidului in cavitatea abdominala, asa numita ascita, este una dintre cele mai
comune complicatii ale pacientilor cu ciroza hepatica si care poate deveni amenintatoare
de viata, daca nu este tratata. O dieta saraca in sare ajuta la reducerea acumularii de
lichide in cavitatea abdominala. Cu toate acestea, mai pot fi necesare si urmatoarele:
- diureticele, cum ar fi spironolactona si furosemid, care ajuta la reducerea acumularii de
lichide in cavitatea abdominala si in alte parti ale organismului. Aceste medicamente
ajuta atat la prevenirea cat si la tratarea ascitei. Pot fi prescrise pentru administrarea pe
termen lung
- paracenteza cu sau fara infuzie de proteine (albumina). Paracenteza este o procedura
care consta in introducerea unui ac prin peretele abdominal, cu scopul de a extrage lichid
ascitic. Se poate folosi in tratamentul cazurilor severe de ascita care determina simptome
si nu raspund la tratamentul standard cu diuretice si dieta saraca in sare
- antibiotice, cum ar fi cefotaxima, in cazul in care se dezvolta o infectie bacteriana in
lichidul abdominal (peritonita bacteriana spontana), ca si complicatie a ascitei
- suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS) sau alt tip de sunt chirurgical.
Aceste proceduri pot devia lichidul din cavitatea abdominala. Se folosesc in tratarea
ascitelor care nu raspund la alte forme de tratament.
Sangerarea din varicele tractului digestiv (sangerarea variceala) este o alta complicatie
frecventa si poate fi amenintatoare de viata pentru persoanele cu ciroza. In cazul
persoanelor cu sangerare variceala sau cu risc de sangerare, este foarte importanta
evitarea aspirinei si altor medicamente antiinflamatoare nesterioidiene. Pot fi necesare
urmatoarele:
- beta blocante, cum ar fi propranolol sau nadolol. Aceste medicamente scad riscul de
sangerarea variceala determinata de hipertensiunea portala. Beta blocantele ajuta la
reducerea tensiunii in vena porta, reducand astfel riscul unui prim episod de sangerare
variceala. Sunt folosite, de asemenea, pentru reducerea riscului sangerarii variceale
recurente
- medicamente vasoconstrictoare. Aceste medicamente sunt folosite in tratarea
episoadelor acute de sangerare variceala. Reduc fluxul sangvin prin venele portale prin
ingustarea vaselor de sange. Somatostatin, octeotrid si vapreotid sunt cele mai frecvent
folosite
- bandarea variceala endoscopica sau scleroterapia. Aceste tehnici pot fi, de asemenea,
folosite in tratarea si prevenirea sangerarii variceale esofagiene. In trecut, scleroterapia
era principala forma de tratament in cazul primului episod de sangerare variceala, dar a
cazut in dizgratie. In momentul de fata, cei mai multi medici prefera bandarea variceala,
deoarece este la fel de eficienta ca si scleroterapia, dar are mai putine complicatii
- sunturile chirurgicale. Aceste interventii redirectioneaza fluxul de sange spre alte parti
ale organismului. Unul dintre tipurile de sunturi, suntul portosistemic transjugular
intrahepatic (TIPS), este folosit pentru tratarea sangerarii de la nivelul varicelor
esofagiene care nu raspunde la alte forme de tratament mai putin invazive si cu mai
putine riscuri
- tamponarea cu balon, cu ajutorul tubului Sengstaken-Blakemore. Insertia tubului
Sengstaken-Blakemore este un tratament temporar al sangerarii variceale. Ajuta la
stabilizarea starii pacientului inaintea altei forme de tratament sau se foloseste in cazul in
care este nevoie de deplasarea pacientului spre o unitate spitaliceasca unde i se poate face
alt tratament. Se foloseste, de asemenea, atunci cand nici o alta forma de tratament nu
este eficienta in oprirea sangerarii variceale. Medicul specialist insereaza si umfla acest
balon la nivelul esofagului. Balonul apasa pe venele dilatate care sangereaza.
Encefalopatia hepatica poate complica ciroza hepatica atunci cand ficatul nu mai este
eficient in eliminarea toxinelor din fluxul sangvin, in special substantele produse de
bacteriile din intestinul gros. Aceste toxine se acumuleaza in sange si afecteaza functiile
cerebrale. Pentru tratarea si prevenirea acestei complicatii pot fi necesare urmatoarele:
- lactuloza, un medicament care reduce acumularea la nivelul intestinului gros de
amoniac si alte toxine naturale
- dieta saraca in proteine. In cazul in care afectarea hepatica este severa, organismul nu
mai este capabil sa foloseasca adecvat proteinele, care contribuie la acumularea de toxine
- evitarea medicamentelor sedative, cum ar fi somniferele si medicamentele anxiolitice
(antianxietate). Acestea pot agrava simptomele encefalopatiei
- consulturile medicale regulate pentru monitorizarea bolii sunt foarte importante, in
special deoarece simptomele pot sa fie absente pana cand boala devine severa. In plus de
acestea, este nevoie de o monitorizare regulata pentru varice si pentru hepatocarcinomul
hepatic.
Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand
inflamatia si tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Pe masura ce ciroza si afectarea hepatica se
agraveaza, creste si posibilitatea de a aparea acumulare de lichid in cavitatea abdominala
(ascita), sangerare din venele dilatate ale tractului digestiv (sangerarea variceala),
modificari ale functiilor mentale (encefalopatia hepatica) si de alte complicatii. Pot fi
necesare combinatii de medicamente, interventii chirurgiale si alte tratamente, depinzand
de natura si severitatea complicatiilor.
Primirea unui ficat de la un donator de organe (transplant hepatic) este unicul tratament
care reface functia hepatica normala si vindeca hipertensiunea portala. Transplantul de
ficat este luat in considerare, de obicei, doar cand afectarea hepatica este severa si
amenintatoare de viata. Cei mai multi pacienti care au fost transplantati erau in fazele
finale ale cirozei hepatice si aveau complicatii severe ale hipertensiunii portale.
Interventia chirurgicala de transplant hepatic este foarte costisitoare. Este posibil ca
asteptarea unui transplant sa fie foarte lunga, datorita faptului ca sunt disponibile foarte
putine organe.
Chiar daca se face transplant hepatic, este posibil ca acesta sa nu fie incununat de succes.
Luand in considerare acesti factori, medicul trebuie sa decida care sunt pacientii care pot
avea beneficii de pe urma transplantului de ficat.
Transplantul de ficat este o optiune la pacientii cu stadii finale de ciroza hepatica care
sunt buni canditati pentru interventia chirurgicala. Canditatii buni pentru transplant
hepatic sunt:
- cei care nu au facut abuz de bauturi alcoolice sau droguri ilegale in ultimele 6 luni
- cei care au suport familiat bun
- cei care rezista la regimul complicat de medicamente posttransplant pentru a prevenii
rejectia de ficat.
Transplantul hepatic nu este o buna optiune pentru cei ce sufera concomintent de alte boli
serioase (cum ar fi boli cardiace sau pulmonare), care pot reduce sansa de supravietuire
dupa interventia chirurgicala sau care pot reduce speranta de viata chiar daca transplantul
hepatic este facut.
Stadiul final al cirozei hepatice
In cazul in care pacientul nu a luat pana in momentul acesta, al stadiului final, decizii in
ceea ce priveste problemele din acest stadiu, se recomanda a se lua acum. Multi oameni
gasesc de ajutor sa stabileasca in scris alegerile lor, in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii,
atunci cand inca sunt capabili sa decida si sa comunice deciziile celorlalti. Se recomanda,
de asemenea, desemnarea unui medic care sa duca la bun sfarsit deciziile in cazul in care
pacientul nu este capabil sa vorbeasca pentru el.
In cazul in care au fost luate anumite decizii devreme in cursul bolii, exista posibilitatea
ca pacientul sa doreasca sa le revizuiasca impreuna cu familia si cu medicul specialist,
pentru a se asigura ca reprezinta ceea ce pacientul isi doreste.
Vine un moment in care scopul tratamentului de a trata sau vindeca boala se schimba la a
mentine confortul si demnitatea pacientului. Medicul curant poate fi capabil sa puna
intrebari despre mentinerea confortului atunci cand vindecarea nu mai este o optiune.
Medicii de la ospicii medicale pot efectua ingrijiri paliative si un mediu confortabil
pentru persoanele care sunt pe cale de a muri.
Ciroza hepatica este o afectiune potential amentintoare de viata, care apare atunci cand
inflamatia si tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Urmatoarele modificari in stilul de viata pot
reduce simptomele cauzate de complicatiile bolii si pot incetini evolutia afectarii
hepatice.
Alte tratamente
Luarea unor decizii in ceea ce priveste stadiile finale ale cirozei hepatice
ComplicatiiSus
Ciroza hepatica se instaleaza atunci cand o cantitate considerabila de tesut hepatic normal
este inlocuita de tesut fibrotic. Acest tesut poate bloca circulatia sangvina de la intestine
spre ficat determinand cresterea tensiunii venoase in venele care servesc aceste zone
(sistemul venos portal). Aceasta complicatie este denumita hipertensiune portala.
Hipertensiunea portala poate determina la randul ei o serie de complicatii care includ:
- acumularea de lichid in cavitatea abdominala (ascita). Ascita este cea mai frecventa
complicatie a hipertensiunii portale determinate de ciroza
- sangerarea din varicele tractului digestiv. Aceasta complicatie este numita sangerare
variceala. Sangerarea variceala, in special de la nivelul varicelor esofagiene si stomacale
este o cauza majora de suferinta si de deces la persoanele cu ciroza
- infectia lichidului ascitic (peritonita bacteriana spontana sau PBS). PBS apar la 10-25%
din bolnavii cu ciroza hepatica severa si ascita
- encefalopatia hepatica. Aceasta complicatie apare doar la persoanele cu hipertensiune
portala severa. Cu toate acestea, procedura efectuata pentru reducerea tensiunii portale,
denumita suntare, poate creste riscul de encefalopatie hepatica
- sindromul hepatorenal. Insuficienta renala poate aparea in cazurile de ciroza hepatica
stadiile avansate. De obicei, insuficienta hepatica este cea care este amenintatoare de
viata. Cu toate acestea, in unele cazuri, boala hepatica poate fi stabila, in timp ce
afectarea renala este amenintatoare. Transplantul hepatic poate fi necesar pentru
vindecarea insuficientei renale determinate de ciroza
- sindromul hepatopulmonar. Hipertensiunea portala determinata de ciroza poate
determina afectare pulmonara, cum ar fi "extinderea" vaselor sangvine pulmonare.
Aceasta determina circulatia mai rapida a sangelui prin plamani pentru a obtine cantitatea
necesara de oxigen. Transplantul hepatic este cel mai eficient tratament.
- hidrotoraxul hepatic. Ciroza poate determina acumularea de lichid intre plamani si
peretele toracic ceea ce determina compresiunea plamanilor. Tratamentul include
medicamente (ca de exemplu diuretice, medicamente al caror rol este de a elimina
lichidele), reducerea cantitatii de sare din dieta si evacuarea lichidului acumulat
(paracenteza evacuatorie)
- persoanele cu ciroza hepatica au un risc crescut pentru litiaza biliara (pietre). Cu cat este
mai severa afectarea hepatica, cu atat este mai mare riscul pentru litiaza biliara
- un alt risc crescut in cazul persoanelor cu ciroza, este cel pentru cancer hepatic, denumit
carcinom hepatocelular sau hepatocarcinom.
RecomandariSus
Abandonarea consumului de alcool!
Consumul unei cantitati excesive de bauturi alcoolice este principala cauza de ciroza
hepatica. In cazul diagnosticarii cu ciroza hepatica, este extrem de important renuntarea
completa la consumul de bauturi alcoolice, chiar daca consumul de bauturi alcoolice nu
este cauza cirozei hepatice. Daca nu se renunta complet, afectarea hepatica progreseaza
mult mai repede.
Modificarea dietei
Urmarea altor pasii care imbunatatesc starea generala de sanatate sunt de ajutor si la
ameliorarea simptomelor cirozei hepatice.
Abandonarea fumatului. Imbunatateste starea generala de sanatate, ceea ce ajuta la a fi un
bun candidat pentru transplantul hepatic, in cazul in care va fi necesar.
Medicii incurajeaza pacientii sa ia multivitamine. Nu trebuie luate produse care contin
fier, doar daca medicul specialist le recomanda si nu trebuie luate suplimente de fier.
Periajul dentar zilnic evita problemele de natura stomatologica care pot duce la aparitia
infectiilor dentare (abcese).
Se recomanda vaccinarea impotriva urmatorile agentii infectiosi:
- influenza (agentul microbian care determina gripa). Se recomanda vaccinarea
antigripala anual. Persoanele cu ciroza au un risc crescut de a dezvolta complicatii
serioase ale gripei
- hepatita A si hepatita B
- pneumococ. Acesta poate determina pneumonia sau infectii abdominale (peritonite).
Trebuie consultat medicul specialist cand trebuie facuta revaccinarea.