Sunteți pe pagina 1din 4

Ivan Leonard

Clasa a X-a E

Cimbrul (Satureja hortensis) este o plantă perenă din genul


Satureja, familia labiatelor (Lamiaceae). Este o plantă scundă,
care nu atinge mai mult de 20-30 centimetri în înălțime.
Cimbrul preferă verile lungi, calde, secetoase, iar iarna
supraviețuiește la temperaturi scăzute. Florile cimbrului sunt
mici și au o culoare albă sau roz-palid. Frunzele au forma
lanceolat-ovală, sunt netede și au un miros specific. Cimbrul se
aseamănă întrucâtva la înfățișare cu Rozmarinul.
Utilizari
Este întrebuințat în diferite preparate culinare, mai ales în
mâncarea de fasole, cea de linte, dar și la prepararea cărnii de
porc și de vânat. Frunze și tulpini întregi de cimbru se introduc
uneori în borcanele în care se murează varza și castraveții. Se
folosește, de asemenea, la prepararea sarmalelor. Cimbrul de
gradina este o planta intens aromata, care poate fi comparata
cu cimbrul de cultura (mai ales daca acesta este recoltat vara),
chimenul indian sau spanacul tamaios.

Pe langa aroma cimbrul de gradina are si o anume iuteala a


gustului; dintre condimentele listate mai sus, numai chimenul
indian se apropie de el. Aceasta iuteala a facut ca cimbrul de
gradina sa fie folosit ca substitut (slab) pentru piperul negru, in
cazul celor cu intoleranta la piper. Cimbrul peren de iarna
(Satureja montana) este mai iute decat cimbrul de gradina
comun (S. hortensis). In orice caz, aceasta iuteala este intalnita
numai in planta proaspata sau uscata; prin fierbere, este
redusa drastic si dispare rapid, astfel ca cele doua varietati de
cimbru devin echivalente.

Speciile de “Satureja thymbra” (cimbru roz), intalnite din estul


Mediteranei pana in Iran, au un parfum puternic, foarte picant,
undeva intre cimbrul de gradina si cel de cultura.
Mai exista si o varietate cu aroma de lamaie, cea a cimbrului de
iarna (Satureja montana ssp. Citriodora) din Slovenia, a carei
aroma seamana cu cimbrul de gradina lamaios. Dar numai
“Satureja biflora” africana are cu adevarat parfum de lamaie,
puternic si foarte placut, si castiga teren ca planta de gradina,
desi este de origine tropicala si nu foarte usor de crescut.

Conditii de mediu
Cimbrul, atâta timp cât este cultivat într-un loc bine însorit, se
mulțumește cu puțin. Crește pe aproape orice tip de sol, rezistă
la secetă, dar și la ploi abundente. Este în schimb o plantă
sensibilă la buruieni, de aceea plivitul trebuie făcut cât mai des.
Cele mai aromate frunze se recoltează atunci când plantele au
început să înflorească.

Cimbrul: un bun remediu


Această iarbă aromatică pe care o găseşti mai degrabă în
bucătărie este un excelent remediu pentru tuse. Două substanţe
active din cimbru, thymolul şi carvacrolul, au efect
antimicrobian, dezinfectant şi expectorant. Asta înseamnă că,
dacă tusea este provocată de un microb, cimbrul îţi va curăţa
căile respiratorii. Infuzia o prepari ca de obicei. Dacă vrei să
prepari sirop de cimbru procedezi aşa: tai mărunt două legături
de cimbru şi torni peste 1 l de apă clocotită. Laşi aşa până a doua
zi când strecori lichidul, îi adaugi 1 kg de zahăr şi-l fierbi până se
leagă. Iei câte o linguriţă de sirop de 3-5 ori pe zi.

Bibliografie
www.wikipedia.ro

www.stiri.com.ro

www.condimenteweb.ro