P. 1
Romania vs. Marea Britanie

Romania vs. Marea Britanie

|Views: 705|Likes:
Published by Caus Nicoleta

More info:

Published by: Caus Nicoleta on Mar 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/31/2013

pdf

text

original

Universitatea ³Dun rea de Jos´ Gala i Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Specializarea Finante Banci, Anul III, Grupa

2

Comparatia dintre Sistemul de Asigurari de Sãnãtate din România si Sistemul de Asigurãri de Sãnãtate din Marea Britanie
Profesor coordonator:Vîrl nu Florina Studente: B c oanu Diana Mîrzac Loredana

Prezentarea sistemului sanitar din Romania. 

In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului Bismarck. In prezent, unele structuri din urmatoarele modele coexista in cadrul sistemului sanitar roman (tinand cont in principal de modalitatea prin care sistemul este finantat): 

Modelul Semashko statului);

bugetul asigurarilor sociale de stat (trezoreria 

Modelul Beveridge principiul rolului de filtru (avut de medicii de familie alesi, in mod liber, de catre pacienti si finantat prin impozite); Modelul Bismarck sistemul de asigurari sociale de sanatate (bazat pe prime obligatorii de asigurare, dependente de venituri).- modelul venituri).Romaniei. 

factori de mediu. Accesul la socioingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar. economice. disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate. In prezent. aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati. factori socio. timpi de asteptare). pe de o parte. starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate. Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si cererea de astfel de servicii.culturali. asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri. si de accesul la servicii de sanatate. factori de dezvoltare economica. sau. Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de sanatate: factori intrgenetici. Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale. calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip. costuri legate de tratamente si (cospitalizare) precum si cele indirecte (cost transport. altfel spus. pe de alta parte.    .

    Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Factorii determinanti care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei. pensionarii (20%). ocupatia. In profil teritorial. au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii. care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului.9%) in anul 2003. ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate. somerii (39%). somajul. Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste rata de saracie (13. avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin. . Pentru evaluarea accesibilitatii. lucratorii pe cont propriu (37%). Nivelul saraciei studiat prin Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005 pentru Romania 2003(UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al dezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu accesibile ale judetelor. gradul de acoperire cu personal medical. mediul de rezidenta. pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%). In consecinta. in Romania Regiunea 1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0. departe de reteaua principala de sosele. respectiv 4900 USD) in anul 2002.8% si respectiv 13.756 pentru ambele Nregiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD. statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate. Satele cele mai sarace (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de orase.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3.

atat de catre cei din rural cat si de catre cei din urban. De asemenea. mijlocul de transport si costul acestuia reprezinta o problema de acces la serviciile medicale. In regiunea de Nord-Est se inregistreaza ca Nordfiind cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic). respectiv 655 locuitori/1 medic). pentru 2005. numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in urban. Familiile sarace nu isi pot permite coplatile implicate de solicitarea serviciilor medicale si achizitionarea medicamentelor necesare. Astfel. numarul de asistente comunitare este total insuficient. achitarea costurilor de transport si extraplata pentru medic si personalul auxiliar. In mediul rural exista 98 de localitati fara medic. au acces limitat la asistenta medicala. De asemenea. Pentru 40% din populatia din rural. coplata adresata personalului medical si timpul de asteptare sunt vazute ca obstacole. Gradul de acoperire cu personal medical rezulta din analize recente care au relevat ca exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est Sud(773. pe fondul bugetului foarte redus al gospodariei. desi sunt asigurate. in afara localitatii. la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane.    . Un numar mare de persoane.

comparativ cu alte tari din Europa (MSF. 2003). Astfel. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. chiar si in ceea ce priveste tratamentele vitale. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la nouasistenta medicala.  . Liberalizarea pietei medicamentului si scaderea productiei interne de medicamente au dus la cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice. obligatorii. Accesul la medicamente. costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sarace. taxele vamale si TVA scumpesc in Romania medicamentele cu 50%. Pe de alta parte. cat si ai gradului de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare.

modificari care au consecinte sociale negative importante. cu impact social ridicat. diabetul. pe termen lung. aflata in proces de aprobare elimina gratuitatea pentru medicamentele ce se adreseaza unor boli grave. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare. . fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. Persoanele neasigurate care traiesc in saracie nu beneficiaza de compensari. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. medicamente acordate compensat sau gratuit. in cazul copiilor sau al unor boli grave. Noua lista a medicamentelor gratuite. Pentru viitor se analizeaza si perspectiva plafonarii compensarii doar pentru 65% din preturile medicamentelor si doar a medicamentelor mai ieftine. Criza financiara actuala a determinat incapacitatea accesarii de catre populatie a unor servicii la care erau indreptatiti. precum TBC sau bolile venerice. precum: analize medicale de baza oferite de laboratoare. in cazul persoanelor aflate in saracie.

3. oferite de asistenta specializata din centrele universitare.Ministerul Finantelor Publice. treptat. 4. chiar in accesarea asistentei primare (inclusiv stomatologice). Standardul scazut de viata in Romania si conditiile oferite de catre sistemul sanitar romanesc.Casa Nationala de Sanatate. In timp ce un segment al populatiei are acces la servicii performante. 2. un alt segment al populatiei are probleme in accesarea asistentei si medicatiei de calitate si.Administratia locala si regionala (consilii locale si prefecturi).  Actorii sistemului de sanatate din Romania. Alte Ministere ( ex : Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale).Ministerul Sanatatii. au dus. 1. 6. 5 .Colegiul Medicilor din Romania. ceea ce este mai grav. fapt cu consecinte pe termen lung asupra starii de sanatate a populatiei si in contradictie cu principiile echitatii sociale statuate de legislatia sanitara. la o polarizare in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate. in ultimele decenii. la asistenta medicala privata si medicamente eficiente costisitoare. .

existenta unor specialisti competenti .disponibilitate de a lucra peste orele de program Puncte slabe .existenta unui procent important de personal tanar.grade diferite de competenta tehnica pentru persoane cu acelasi nivel de salarizare .personal cu pregatire in domenii diferite (atat in domeniul medical cat si in alte domenii inrudite sau complementare).motivatie intrinseca scazuta. ceea ce creste capacitatea de rezolvare a unor problematici complexe . datorita slabei capacitati de diferentiere intre persoanele cu productivitate diferita .deficiente in asumarea responsabilitatilor . cat si intre departamente .slaba capacitate de monitorizare a modului de indeplinire a sarcinilor atat la nivel individual.lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor . capabil sa se formeze in spiritul noilor exigente survenite prin aplicarea principiilor de reforma prevazute in Legea nr.un climat organizational care nu favorizeaza munca in echipa . 95/2006 .Analiza SWOT a Sistemului Sistemului sanitar din Romania Puncte tari .

dar foarte grave. concomitent cu progresul si diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cre terea a tept rilor acestora i.cre terea nivelului de informare a pacien ilor.imbatranirea populatiei si migrarea fortei de munca tinere .aderarea la UE impune adoptarea unor standarde si recomandari care au ca finalitate cresterea eficientei si calitatii . implicit. s dispun de mecanisme care s asigure direc ionarea resurselor financiare în virtutea principiului eficien ei . mai ales a celui inalt calificat si performant .statutul de membru UE deschide noi posibilitati de finantare pe proiecte din fonduri europene .lipsa de pregatire specifica in domeniul sanitar la nivelul administratiilor locale .interesul autoritatilor administratiei publice locale de a prelua o parte din responsabilitatile MSP .dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu concurential pentru sistemul public .sanatatea este un domeniu cu impact social major. care poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici Amenintari .Oportunitati .cresterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea tratamentului unor boli rare. fie datorita politicilor practicate de unii distribuitori de medicamente . sistemul de s n tate trebuie complexe. la o cre tere a cererii de serviicii medicale complexe.libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate.libertatea de circulatie a persoanelor si a serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia contact cu furnizori de servicii din diferite tari si sa isi modifice asteptarile .

NHS   Serviciul National de Sanatate (NHS) inca de la crearea sa din 1948 a instituit accesul universal la ingrijirile de sanatate. Gama de servicii acoperite in cadrul NHS este completa iar accesul la ingrijiri este gratuit. NHS este un serviciu public de sanatate finantat in principal din impozit. acest lucru fiind reprezentat ca cazurile de urgenta ( ex: atacuri cardiace) vor primi imediat asistenta necesara. Cel mai important aspect al NHS este principiul dupa care actioneaza. pe cand celor mai putin urgente li se acorda o prioritate mai scazuta avand timpi crescuti de asteptare (ex: operatii de cataracta) . reprezinta cel mai mare angajator nemilitar din Europa. Acest actioneaza. Schimbarile majore s-au concentrat pe separarea cumparatorilor de sofertantii de servicii medicale si pe crearea unei « piete interne » in cadrul NHS.Serviciul National de Sanatate din Marea Britanie . Cu mai mult de un milion de salariati. sistem ofera o acoperire larga a serviciilor medicale.Organizarea ingrijirilor a fost profund transformata dupa 1990.

cancerul si accidentele inaintea varstei de 35 ani. Ca si in restul Uniunii Europene principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare .1%-barbati. Proportia celor de peste 75 de ani care este deja a doua mai ridicata decat media UE (-6.3 ani pentru (73.1%-femei).8% pentru UEpersoanele in varsta de peste 65 ani. ridicat37. (80.1%25. UEConsumul de alcool a fost estimat in anul 1990 la 8. s-a diminuat apoi pentru a se stabili la . In 1992 consumul de tutun este mult inferior mediei UE pentru barbati-29% in timp ce pentru barbatifemei este relativ ridicat-28% toti fumatori de mai mult de 15 ani.9 la 1 000 locuitori in 1993 (8.6%) si o proportie de 15.2ani-UE) .1 la copii de 12 ani (media UE-3.1%25. (8.4). Incidenta SIDA dupa o crestere progresiva intre anii 1982 si 1994. Pe global starea de sanatate a populatiei a fost considerabil imbunatatita in cursul ultimilor zece ani si majoritatea indicatorilor de sanatate se incadreaza in media UE.7).9 litri pe persoana nivel inferior mediei UE 11.5. Populatia si starea de sanatate in Marea Britanie numara in anul 1996 58 milioane de locuitori. (media UE 37.6litri. Speranta de viataa fost estimata la 74.1%populatiei exercita presiuni din ce in ce mai puternice asupra sistemului de sanatate britanic.24 noi cazuri diagnosticate la un million de slocuitori in 1996 (media UE-42.2Rata a mortalitatii infantile afiseaza o valoare de 6.9anifemei (80.        .2aniRata mortalitatii a fost estimata la: 7.1 decese la 1 000 de nascuti vii in 1996(media UEUE. UEIndicele DMF al sanatatii in domeniul stomatologic a fost stabilit in 1990 la 3.9ani-UE) si de 79.1%-) se asteapta in 2020 o crestere la 12.4%. Imbatranirea (-6.4 ani pentru barbati (73.1).2-UE). cu o proportie a tinerilor sub 20 de ani de 25% (media UE-24.

d.Dimensiunea efectivului de profesionisti care lucreaza indomeniul sanatatii in Marea Britanie Profesionisti in domeniul sanatatii Medici titulari Medici generalisti Specialisti si consultanti Stomatologi Infirmieri calificati Farmacisti Densitatea la 10 000 de locuitori Media in cadrul UE Anul 16 6 n. 4 n. 6 28 8 13 6 87 7 1994 1994 1994 1994 1994 1993 .d.

ceea ce se datoreaza probabil factorilor de alimentatie. Sector privat destul de restrans. Densitate medicala mult inferioara mediei Cheltuieli Finantare Spitale Ingrijiri primare Medici . Transformarea spitalelor publice in case autonome (trusturi) Medicii generalisti independenti isi exercita profesia in principal in asociatii Medici salariati in spitale.3% din PIB Finantare dominata de taxe. Nivel inferior mediei UE: 1005 ECU pe locuitor si 6. Anumiti indicatori de sanatate sunt defavorabili in raport cu normele europene.Marea Britanie Mod de organizare Starea de sanatate Serviciu national de sanatate finantat prin impozit Foarte mare pondere a persoanelor in varsta.

medicii sunt lipsiti de stimulente . . in timp ce Ministerul Sanatatii difuzeaza normele nationale.liste lungi de asteptare pentru anumite acte medicale.impact pozitiv asupra starii de sanatate. -generalistii si infirmierii isi asuma responsabilitatea bugetara sub controlul autoritatii sanitare din districtul respectiv.tratamentele se bazeaza pe necesitate nu pe capacitatea de plata. .listele de asteptare pot varia foarte mult intre regiuni.unele spitale din sitemul NHS au mari datorii.persoanele care se hotarasc sa apeleze la servicii private de sanatate sunt nevoite sa contribuie si la NHS -listele lungi de asteptare in special pentru necesitati medicale considerate de un nivel mai scazut de importanta. -cumparatorii urmaresc evolutia practicilor clinice si subiectele controalelor. . Puncte slabe .Puncte forte si puncte slabe ale Serviciului National de Sanatate din Marea Britanie Puncte forte . .relativ neoneros (nu este greu de suportat de catre populatie) . . -derularea unui program prin care se doreste ca pana in Decembrie 2008 durata maxima ce trece intre consultul medicului si inceputul tratamentului sa nu depaseasca 18 saptamani -un sistem de informare medicala comunitara functioneaza 24 de ore din 24. -se merge pe dezvoltarea unor norme de buna practica medicala.

dar care in raport cu acelasi domaniu din Romania detine pozitii mai relevante reusind sa ofere cetatenilor un serviciu de sanatate furnizat in conditii de calitate si permanent. comparate cu cele din Romania si cu cele ale mediei europene. extinzandu-se si in alte state europe.Analiza comparativa dintre cele doua servicii prezentate  In ceea ce priveste analiza comparativa dintre cele doua servicii studiate.a facut simtita de foarte multa vreme. rezultatele sunt mai mult in favoarea Marii Britanii. Pentru a sustine afirmatia de mai sus putem incepe cu comparatii dintre cifrele care sunt relevante pentru sistemul de sanatate din Marea Britanie. Astfel ponderea medicilor specialist in Marea Britanie la o densitate de 10000 locuitori este cu 12 procente mai mica decat cea europeana. dar care dupa ce s-a finalizat reforma inceputa in anul 1991 a depasit mediile europene in foarte multe domenii.a acutizat in timp. fapt din care rezulta ca in aceasta tara criza personalului medical s. conform datelor din 1994. iar aceasta problema s. care este o tara cu rezultate in domeniul sanatatii sub media europeana inainte de anul 1996. In momentul de fata nici in Romania situatia personalului medial nu este una dintre cele mai bune deoarece tara noasta se confrunta cu o emigrare masiva a acestuia catre celelalte taricomunitare care ofera o remuneratie semnificativa si conditii de munca mult mai atragatoare fata de cele din sistemul de sanatate din Romania  .

in conditiile legii. potrivit prevederilor prezentei ordonante. din fondul special pentru sanatate. Atat intr-o tara cat si in alta ambele sisteme de sanatate dispun de un buget de stat. 213 din 28 august 1992). mai precis (95%) din bugetul acestuia. iar restul pana la suta la suta din alte contributii. distingem urmatoarele forme de finantare: de la bugetul de stat si bugetele locale. In Romania conform Ordonantei nr. insa pe intrde alta parte asigura accesul liber si neconditionat al tuturor cetatenilor la aceste servicii . din contributia persoanelor juridice si fizice. veniturile din activitatea unitatilor sanitare. taxe asupra activitatii daunatoare sanatatii. intrfapt care limiteaza intr-o masura destul de mare calitatea serviciilor oferite. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii (publicata in Monitorul Oficial nr. Din aceasta perspectiva observam ca in Romania modul de finantare a sistemului de sanatate este mai bine structurat decat in Marea Britanie.  Un alt aspect important al sistemului de sanatate din Marea Britanie este dat de faptul ca acesta ara ca principala sursa de finantare taxele generale. insa poate devinii mai greu de colectat si mult mai birocratic. constituit.

se practica si o coplata a unor parti din costul unor prestatii.000). In top se afla Olanda (839 de puncte dintr-un total de 1.000. Romania a acumulat doar 488 de puncte din maximul de 1. IntrIntr-o analiza comparativa a sistemelor de sanatate din Europa (numita Indexul European de Sanatate). Austria dintr(prima clasata din anul trecut). pozitionarea este ceva mai buna: locul 26. Elvetia si doua dintre tarile candidate (Croatia si Macedonia).salariati sau platiti in functie de numarul pacientilor inscrisi pe listele lor (capitatie). urmata de Danemarca. Romania a iesit printre ultimele locuri. fapt ce o plaseaza intre Bulgaria si Ungaria. Luxemburg si Suedia. la care se adauga Norvegia. rezulta ca nu exista prea multe cazuri in care sa se acorde retete compenstate sau facilitati la obtinerea medicamentelor pentru persoanele in varsta . tara noastra este pe ultimul loc. Mai exact pe locul 27 dintrdintr. in timp ce in cazul diabetului (Euro Consumer Diabetes Index).un total de 31. La clasamentele de nisa. Clasamentul include toate tarile membre UE.   In Marea Britanie medicii sunt: . La domeniul cardiovascular (Euro Consumera Heart Index). deoarece cum sistemul este finantat mai mult din taxele generale. In ceea ce priveste accesul la medicamente in Marea Britanie si aici avem o problema semnificativa. performantele au fost relativ in aceeasi zona.

14. ceea ceo face sa fie printre codasii listei este rata bolnavilor de tuberculoza destul de ridicata 11 din 100. numarul de medici pe mia de locuitori si speranta de viata ale fiecarui stat.000 de persoane. Franta se afla pe lista celor mai sanatoase cincisprezece tari datorita sistemului sau sanitar foarte bine pus la punct si a aerului curat. nivelul de poluare din aer.000 de persoane sufera de aceasta boala. Insa. Pentru intocmirea acestui clasament s-au luat in considerare date ca: rata mortalitatii sinfantile. apa si sol. Dintre cele 15 tari care alcatuiesc lista. rata bolnavilor de tuberculoza.7 per 100. conform unui top realizat de revista americana Forbes.Privire globala asupra tarilor lumii din perspectiva sistemului de sanatate  Islanda este cea mai sanatoasa tara din lume. in Spania se regaseste cea mai ridicata rata a bolnavilor de tuberculoza 21. Iata care sunt acestea: 15. Spania este printre fruntasii listei . La capitolul poluare.

nivelul poluarii aici este destul de scazut si la fel sirata bolnavilor de tuberculoza   . dintre toate cele 15 tari. Israelare cea mai ridicata rata de medici/mia de locuitori 3. In plus. 11.Israel este unul dintre statele pe care trebuie sa le evitati daca aveti problemerespiratorii. 13. Speranta de viata este si ea destul de ridicata 70 de ani in cazul barbatilor si 72 in cel al femeilor. numarul de nou-nascuti morti nouera de 13 la 1000.8 per 100. In 2006. Cehia este una dintre tarile cu cea mai slaba Cehia.71 la femei.000 depersoane si faptul ca este una dintre tarile cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantiladin lume. O salveaza insa rata scazuta a bolnavilor de tuberculoza 10. Insa. Nivelul de poluare aici este foarte ridicat. In 1990. America se situeaza pe locul zece in topul tarilor cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantila si pe locul doi in cel al tarilor cu cea mai ridicata speranta de viata. speranta de viata 66 de ani la barbati. un procentinsuficient pentru a acoperi nevoile populatiei. Cu toate acestea. 12. circa 16% din locuitorii tarii nu aveau asigurare medicala. Cehia. Statele Unite aloca peste 15% din PIB-ul tarii PIBpentru sistemul sanitar. Acum este de 3.37.

Ca si in cazul Olandei. Chiar daca Olanda este considerata a fi una tarile cu cel mai ridicat standard de viata din lume.000 de persoane. din cauza gradului de poluare extrem de ridicat.8 per 100.1. Partea proastaeste ca in ceea ce priveste rata mortalitatii infantile. Cu toate acestea. Canada are de pierdut 5 nounou-nascuti morti per 1000 de nasteri   .canadienii se bucura de una dintre cele mai ridicare sperante de viata si una dintre cele celemai scazute rate de bolnavi de tuberculoza 3. 10.4 per 100. 9. Canada are cel mai mic numar de medici per mia de locuitori 2. ea nu a reusit sa intre in primele pozitii ale acestui top. In favoarea ei insa vine rata scazuta de bolnavi de TBC 5. Austria are insa o rata a mortalitatii infantileimbucuratoare 4 copii morti per 1000 de nasteri. Rata de bolnavi de TBC este si ea destulde ridicata 8. 8.000 de persoane.6 per 100. si pozitia Austriei in topul celor mai sanatoase cincisprezecetari a fost grav afectata de nivelul poluarii din aer.000 de persoane. Speranta de viata este de 70 de ani la barbati si 73 la femei.

Elvetia se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata 71 la barbati si 75 la femei. pentru a merge la un medic nu trebuie sa-ti faci nici programare si nu ainevoie nici de sarecomandari pentru un specialist. insa ceea ce o face sa nu intre in top cinci este rata bolnavilor de TBC 5. 4. 7. 8% din valoarea acestor taxe merg spre sistemul sanitar.Intre 42 si 59% din veniturile danezilor revin statului drept taxe. Din pacate. In Germania.6% din PIBultarii revin sistemului sanitar    . 10.61 / 1000.9 per 100. Elvetia aloca 11% din PIBul sau sistemului sanitar. Numarul de medici per mia de locuitori este si el unul dintre cele mai mari 3. 6. Sistemul sanitar al Australiei este unul dintre cele mai eficiente din lume. Danemarca. iar procentul de medici per mia de locuitori este foarte mic 2. Cu toate acestea. sistemul nu este deloc eficient. Sistemul sanitar al Germaniei este unuldintre cele mai eficiente din lume.000 de locuitori 5. De asemenea. Speranta de viata este de 69 de ani la barbati si 71 la femei. aerul aici este foarte poluat. insa si unul dintre cele mai costisitoare.93. fiind al doilea cel mai mare procent de pe lista noastra. Aerul aici este foarte curat.

iar numarul de fumatori a sscazut simtitor. iar cea a mortalitatii infantile este doi copii morti per 1000 de nasteri ambele sunt cele mai scazute din lume. Acum treizeci de ani Finlanda se confrunta cu o problema majora 5 barbati din 1000 mureau din cauza unor afectiuni cardiace. Rata de mortalitate infantila 3 copii morti per 1000 de nasteri si cea a bolnavilor de TBC 4. Asta a facut ca autoritatile locale sa incurajeze un stil de viata mai sanatos. rata a scazut de la 5. Consumul de legume s-a dublat.Islandezii se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata din lume 72 de ani la barbati si 74 la femei si de aer foarte putin poluat. 2.2 per 100. Finlanda.000 de locuitori sunt cele mai scazute din lume. 3. 1. la 1. Suedia este pe locul doi in acest top datorita puternicei politici de mediu pe care o practica.6 per 100. Ca rezultat.000 de locuitori.   . Rata bolnavilor de TBC este de 2.

wikipedia.uk/Pages/homepage. 4.php?id=119.nhs.http://en.Bibliografie  1.who. 3. http://www. 2.int/countries/rou/en/. Organizatia Mondiala a Sanatatii http://www. http://www.iccv.ro/pagina. 5.     . Ministerul Sanatatii Publice http://www.org/wiki/National_Health_Service_(England).ms.aspx.ro/.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->