Sunteți pe pagina 1din 24

TRADUCEREA CODULUI GENETIC ŞI BIOSINTEZA PROTEINELOR

DOGMA CENTRALA A BIOLOGIEI MOLECULARE


• 1958 – Francis Crick
• Dogma centrala a biologiei moleculare
se refera la transferul fragment cu
fragment a informatiei. Statueaza ca o
astfel de informatie nu poate fi
transferata inapoi de la proteina la alte
proteine sau la acizi nucleici.

Ribozomii
Structura ribozomului
• Nemembranar!
• Subunitatea mica 33 proteine + 1 ARN
• Subunitatea mare 49 proteine + 3 ARN
• Functia: sinteza proteinelor
• Eficienta: 2AA / sec.

Ultrastructura ribozomului
Poliribozomii
• formatiuni constituite dintr-o molecula de ARNm pe care
se fixeaza mai multi ribozomi

CODUL GENETIC Posibilitati ale Codului Genetic

ARN TRANSPORT (ARNt)


Translatia - Initierea
• Replicare, Transcriptia, Translatia
• Etapele translatiei
• ARNm, ARNt, ribozomi, proteine solubile
• Locusurile ribozomului
• ARNt initiator – ARNt – Met
• Codoni si anticodoni (AUG-UAC)

Translatia - Elongatia

Translatia - Terminarea
• Codon stop (UAA, UAG, UGA)
• Factor de eliberare
• Legarea H2O de polipeptid

Ribozomii si Antibioticele
Inhibitorii sintezei proteice sau ARN
Inhibitor Efect special
Acţionează doar pe procariote
Tetraciclina Blochează legarea ARNt-aa la locusul A
Streptomicina Opreşte tranziţia dintre iniţiere şi elongaţie
Cloramfenicol Blochează reacţia peptidil-transferazei
Eritromicina Blochează reacţia peptidil-transferazei
Rifampicina Blochează sinteza ARN (transcripţia)
Acţionează pe procariote şi eucariote
Puromicina Cauzează eliberarea prematură a lanţului polipeptidic nascend
Actinomicina D Blochează sinteza ARN (transcripţia)
Acţionează doar pe eucariote
Cicloheximida Blochează translocarea (etapa 2c a translaţiei)
Anisomicina Blochează reacţia peptidil-transferazei
Αlfa-Amanitina Blochează sinteza ARN (transcripţia)
Genomul si codul genetic al mitocondriei
C2 RETICULUL ENDOPLASMIC rugos si neted

REG – reprezentare schematica


REG este bine reprezentat in celule
secretorii
REN este bine reprezentat in celulele
implicate in sinteza lipidelor
Atasarea ribozomilor la REG

Transportul vezicular
Incorporarea proteinelor lizozomale in vezicule invelite de clatrina Clatrina – o proteina de invelis

Rolul ARF (factorul de ribozilare a ADP-ului) in formarea veziculelor COP

CALEA SECRETORIE DIN CELULELE PANCREASULUI EXOCRIN

Transportul post-translational si co-translational al proteinelor sintetizate in Reticulul endoplasmic


Izolarea si Fractionarea RE rugos

ORIENTAREA CO-TRANSLATIONAA A PROTEINELOR DE SECREŢIE ÎN LUMENUL RE rugos

Orientarea post-translationala a proteinelor secretorii in lumenul RE


Orientarea proteinelor membranare Topologia caii secretorii

Plierea proteinelor in RE GLICOLIZAREA PROTEINEI ÎN RE

ADIŢIA UNEI ANCORE DE GLICOZIL FOSFATIDILINOZITOL Transportul vezicular de la RE la Golgi


TRANSLOCAREA FOSFOLIPIDELOR PRIN
MEMBRANA RETICULULUI ENDOPLASMIC

CURS 3
Ultrastructura ap golgi

Transportul vezicular prin ap golgi


GLICOZILAREA N-LINKATA

REGLAREA CĂII CONSTITUTIVE ŞI A CĂII DE EXOCITOZĂ

ÎNCORPORAREA PROTEINELOR LIZOZOMALE ÎN VEZICULELE ÎNVELITE DE CLATRINĂ


MECANISMELE PRIN CARE ORGANITELE ÎNVELITE ÎN MEMBRANE IMPORTĂ PROTEINE

C4 SECRETIA CELULARA
LIZOZOMII
LIZOZOMII – ULTRASTRUCTURA SI FUNCTII

ENZIMELE LIZOZOMALE
• Hidrolizarea proteinelor, acizilor nucleici (ADN, ARN), polizaharide si lipide
• Active doar in mediul acid (pH de 5)
• Aciditatea pH-ului este mentinuta de pompa de H+
• Proprietatile membranei lizosomale
• Functie: digestia celulara
TRANSPORTUL ENZIMELOR LIZOSOMALE

FUNCTIILE LIZOZOMILOR
Implicatii patologice
• Autodistrugerea organismului post-mortem
• Silicoza – acumulare de siliciu
• Tezaurismoze
– Maladia Gaucher
• 1/2500
• deficienta de glucocerebrozidaza (glucocerebrozid in glucoza si ceramida)
• Tip I: hepatosplenomegalie, fara afectarea sistemului nervos, afectarea Mf
• Tip II: debut neurologic din copilarie, cel mai sever
• Tip III: dementa, manifestari spastice, debut 10 ani
– Boala Tay-Sachs
• deficienta hexosaminidazei A
• incapacitatea fragmentarii gangliozidului GM2
• afectare motorie, iritabilitate, cecitate, surditate
– Gangliozidoza:
• deficienta β-galactozidazei
• incapacitatea fragmentarii gangliozidului GM1
• acumulare de gangliozid in lizozomi
• sistem nervos (afectare pshimotorie, retardare mentala), hepatosplenomegalie, largirea oaselor

C5

Structura peroxisomilor Evidentierea peroxizomilor in celula vegetala


Oxidarea acizilor grasi

Structura plasmalogenului asamblarea peroxizomilor

Importul proteinelor in matricea peroxizomala


Detectarea mutatiilor aparute in biogeneza peroxizomala a proteinelor membranare si matriciale

Biogeneza si diviziunea peroxizomilor

C6
Mitocondriile
ORGANITE GENERATOARE DE ENERGIE
• organit citoplasmatic inalt specializat, ce utilizeaza energia rezultata din arderea substantelor nutritive pentru
sinteza ATP
• cel mai mare organit, este prezenta in majoritatea celulelor, cu exceptia hematiilor
• provin dintr-un organit simbiotic (bacterie) – genom, ribozomi, autoreplicare
• cilindru rigid, cu un diametru de 0,5-1 µm
• in celula vie are o forma mereu in schimbare
• sunt localizate in apropierea zonelor mari consumatoare de ATP (muschi scheletic, miocard)
• sunt intre 100-1000 mitocondrii/celula (celulele hepatice contine 2000-2500)
Structura mitocondriei
Sistemul dublu de membrane
• Membrana externa
• permeabila pentru moleculele mici;
• contine porine (delimiteaza canale ce permit difuzia libera a moleculelor mai mici de 6.000 d)
• contine enzime implicate in sinteza mitocondriala a lipidelor
• Membrana interna
• este pliata sub forma de criste (cresc foarte mult suprafata)
• rolul proteinelor de la acest nivel:
• reactii de oxidare din lantul respirator
• sinteza de ATP
• pasajul metabolitilor
• Spatiul intermembranar
• contine mai multe enzime ce utilizeaza ATP exportat din matricea mitocondriala pentru fosforilare
• Matrice:
• contine genomul mitocondrial
• amestec de enzime care participa la reactiile metabolismului oxidativ

Procesele mitocondriale
Glicoliza:
Sprinter – glicoliza anaeroba
Jogger – glicoliza aeroba
Ciclul Krebs Citric Acid Is Krebs’ Starting Substrate For Mitochondrial Oxidation

Lantul respirator si Fosforilarea Oxidativa


Mitocondria si Apoptoza

Genomul mitocondrial
• Sistem genetic propriu, complet separat de genomul nuclear
• Reprezentat de molecule de ADN circular (5-10 molecule)
• Contine 37 de gene ce codifica:
• 2 molecule diferite de ARNr
• 22 molecule de ARNt
• 13 polipeptide (utilizate in fosforilarea oxidativa)
• Nu exista reparatii ale ADN-ului mitocondrial
• Mitocondriile sint transmise prin citoplasma ovulului. Spermatozoidul isi pierde toata citoplasma in timpul
maturatiei.
• In concluzie, toate mutatiile genetice la nivelul mitocondriei sint transmise pe cale materna.
• Sint afectati atit barbatii cit si femeile.

Structura anormala
• Structura anormala a mitocondriei la un copil cu boala
mitocondriala
• Se observa in imaginea din dreapta numeroase criste ceea ce
sugereaza o incercare de a compensa deficitul de functie

Localizare defectelor ADNmit


 Mutatiile genetice la nivelul ADNmit sunt cauzate de defecte
in conversia de energie si productia de ATP.
 Tesuturile care au necesar mare de energie sint cele mai
afectate (sistemul nervos, muschi scheletici, miocard, rinichi,
ficat).

Afectare multiorganica
• Sistem nervos: convulsii, surditate, dementa,
neuropatie periferica
• Ochi: ptoza palpebrala, oftalmoplegie externa,
cecitate
• Inima: cardiomiopatie, insuficienta cardiaca,
tulburari de conducere intracardiaca
• Ficat: insuficienta hepatica
• Muschi scheletici: atonie, crampe musculare
• Tub digestiv: reflux gasto-esofagian, voma,
diaree cronica, ocluzie intestinala
• Pancreas: diabet zaharat

Boli mitocondriale
• Neuropatia optica ereditara Leber (LHON)
• Sindromul encefalopatiei mitocondriale cu acidoza lactica (MELAS)
• Epilepsia mioclonica cu fibre musculare zdentuite (MERRF)
• Sindromul Kaerns-Sayre (KS)
• Neuropatia, ataxia, retinita pigmentoasa (NARP)
• Sindromul Leigh
Neuropatia optica ereditara Leber (LHON)
• afectiune determinata de defecte la nivelul ADNmit, cu interferarea lantului respirator, ducand la afectarea
aparatului vizual si a sistemului muscular
• Simptome clinice: debut in jurul varstei de 30 de ani
• manifestari oculare: pierderea acuitatii vizuale in aproximativ 4 luni (1-24 luni), scaderea acuitatii
vizuale si a perceptiei cromatice se agraveaza pe masura degenerescentei portiunii centrale a nervului
optic, poate fi prezenta afectare monoculara sau binoculara (in interval de 2 luni)
• manifestari extraoculare: tulburari de conducere intracardiaca, encefalopatie
• Prognostic: moarte precoce (in jurul virstei de 40 ani)
• Transmiterea defectelor este maternala
• Afecteaza predominant sexul masculin
• Fumatul excesiv si consumul de alcool se presupune a fi factori externi de influenta a bolii
Ataxia Friedreich
• afectare musculara si nervoasa
• gena ataxiei Friedreich codifica o proteina mitocondriala, denumita frataxina, implicata in reglarea
metabolismului fierului
• mutatii ale acestei gene, duc la scaderea dramatica a nivelului sangvin al frataxinei, in absenta careia anumite
celule nu fac fata stressului oxidativ produs de mitocondrie
• Simptome clinice: debut inainte de 25 de ani, oboseala musculara, dezechilibru, ataxie (incoordonarea miscarii
membrelor), disartrie (dificultati in articularea cuvintelor), scolioza marcata, cardiomiopatie
• frecventa afectiunii in populatia generala este de 1/50.000, in special in populatia sud-europeana
• nu exista factori non-genetici asociati bolii

C7
Semnalizarea celulara
 Moleculele de semnalizare şi receptorii lor
 Modalitati de semnalizare intercelulara
 Hormonii steroizi si alte molecule hidrofobe de semnalizare
 Monoxidul de azot
 Neurotransmiţătorii
 Hormonii peptidici si factorii de crestere
 Eicosanoizii
 Functiile receptorilor de suprafata

Celula semnalizatoare Molecula semnal (ligand) Receptor proteic specific (celula tinta)

Raspuns cellular Receptori sau enzime intracelulare

Cai de semnalizare intracelulara


Molecule hidrofobe legarea hormonilor de receptorii intracelulari

Monoxid de azot (NO)

Neurotransmitatorii

schema formarii si inactivarii AMPC


CLASELE MAJORE ALE RECEPTORILOR MEMBRANARI

INFECTIA LIMFOCITELOR T DIN SISTEMUL IMUN CU VIRUSUL HIV SI DISEMINAREA INFECTIEI PRIN
FUZIUNE CELULARA

MESAGERII SECUNZI: AMPC, GMPC, DAG, IP3


MESAGERII SECUNZI DERIVATI DIN FOSFATIDILINOZITOL (PI)

ACTIVAREA ENZIMATICA PRIN CALCIU/ CALMODULINA

STRUCTURA UNOR RECEPTORI TIROZIN KINAZICI (RTK)


ACTIVAREA RECEPTORILOR TIROZIN KINAZICI

S-ar putea să vă placă și