Sunteți pe pagina 1din 2

Când iubirea se imparte

N-am inteles niciodata cum poti


iubi mai mult de o persoana, justificandu-ti imposibilitatea de a te desprinde de una
tocmai prin dependeta de cealalta. Nu odata am auzit in juru-mi istorisiri menite parca sa
ma convinga ca e normal unoeri sa jonglezi intre relatii, sa incerci diverse variante in
speranta ca in cele din urma iti vei gasi linistea.

Ce faci insa atunci cand te trezesti in situatia de a alege? Desigur probabil ca toata
situatia devine mult mai complicata decat pare initial si te vezi aruncat in fata unei dileme
mult prea complicate.

Sa faci o lista, sperand sa vezi mai bine calitatile si defectele celor doua persoane? Nu
pare decat o solutie a unui functionar fara zel, ce inceraca sa-si puna ordine in viata.
Sa lasi destinul sa aleaga pentru tine? E ca si cum ai spera ca toata existenta iti este un
film de actiune, presarat pe ici pe colo cu povesti de dragoste, pe care un regizor talentat
ti le scrie, iar tu le joci stiind dinainte ca nu ai voie sa simti mai nimic, pentru ca asa e
“scris”.

Sa iti intrebi prietenii? E ca si cum ai alege sa-i iei cu tine in bucatarie cand habar nu ai sa
gatesti, sperand ca din ingrediente sugerate de fiecare dintre ei vei reusi sa obtii o reteta a
fericirii...
Cred cu tarie ca singura solutie atunci cand iubirea pare sa se imparta e aceea de a o lasa
sa plece. Nu poti iubi doua persoane la fel de mult incat sa poti avea, chiar si pentru o
vreme, cate o relatie cu fiecare dintre ele, simultan. E cu siguranta peste limitele
sufletului unui singur om de a abandona o iubire si a fi capabil imediat sa te bucuri de o
alta. O rana pe care o provoci altuia nu poate sa nu-si rasfranga putin din suferinta si
asupra ta. Si atunci, cum poti fugi din brate abandonate in brate noi, la o distanta de doar
cateva clipe?

Stiu, multi cred ca ma insel in aceste randuri, ca se poate foarte bine sa fii legat de o
persoana printr-o istorie comuna si alta sa ti se iveasca in cale brusc, sa te indragostesi
nebuneste si in cele din urma sa nu stii ce sa alegi intre cele doua astfel create variante.
Totusi, n-ar fi mai simplu oare sa cauti o alta optiune, care sa nu le implice pe nici una
dintre cele anterioare?

De aceea poate cand iubirea se imparte, simti o durere ce nu o poti defini. E tocmai
durerea pe care o simti stiind ca iluziile se destrama, de o parte si de alta. Nu poti altfel
decat sa-ti aduni sufletul impartit pentru o vreme intr-un nou intreg si sa speri ca il poti
darui unei alteia, fara compromisuri.