Sunteți pe pagina 1din 32

Universitatea Ştefan cel Mare

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică


Suceava

Student: Solcan Nicoleta


Specializare: Finanţe şi bănci
Anul: II
Grupa: IV

Aprilie
2011
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti

Cuprins
CUPRINS...................................................................................................................................................................................4
1.INTRODUCERE....................................................................................................................................................................5
2.PIAŢA SECUNDARĂ...........................................................................................................................................................6
2.1. FUNCŢIILE ŞI CERINŢELE FUNCŢIONĂRII PIEŢEI SECUNDARE..........................................................................................................9
2.2. CLASIFICAREA PIEŢELOR SECUNDARE.....................................................................................................................................10
3. BURSELE DE VALORI ŞI IMPORTANŢA LOR PE PIEŢELE DE CAPITAL.......................................................11
3.1. CLASIFICAREA BURSELOR DE VALORI.....................................................................................................................................12
3.2. ROLUL BURSELOR ..............................................................................................................................................................14
3.3. CARACTERISTICI LE BURSELOR DE VALORI..............................................................................................................................14
3.4. SCURT ISTORIC AL PIEŢEI BURSIERE DIN ROMÂNIA...................................................................................................................16
4. STUDIU DE CAZ: BURSA DE VALORI BUCUREŞTI................................................................................................18
4.1. BURSA DE VALORI BUCURESTI – INFORMAŢII GENERALE..........................................................................................................18
4.2. ISTORIC............................................................................................................................................................................20
4.3. CONDUCEREA ŞI ORGANIZAREA BVB....................................................................................................................................27
4.3.1. Grupul BVB...........................................................................................................................................................27
4.3.2. Organigrama.........................................................................................................................................................30
4.3.3. Capitalul social.....................................................................................................................................................30
4.4. LISTAREA LA BURSĂ...........................................................................................................................................................31
4.4.1. Avantajele finanţării prin bursă şi beneficiile calităţii de companie listată.........................................................31
4.4.2. Criterii pentru a deveni emitent de acţiuni/ obligaţiuni la BVB...........................................................................32
4.4.3. Paşii pe care o companie trebuie să îi parcurgă pentru a deveni emitent de acţiuni la BVB..............................32
4.4.4. Paşii pe care o companie trebuie să îi parcurgă pentru a deveni emitent de obligaţiuni la BVB........................33
5. CONCLUZII........................................................................................................................................................................34

4
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti

1.Introducere
Orice economie naţională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de existenţa
şi funcţionarea unor pieţe specializate, unde se întâlnesc cererea şi oferta de active financiare necesare
dezvoltării, în cadrul firmelor, a producţiei de bunuri şi servicii.
Această piaţă specializată este piaţa de capital (în accepţiunea sistemului european) sau piaţa
financiară (conform teoriilor specifice sistemului anglo-saxon).
Piaţa de capital este constituită din organisme cu rol de reglementare care supraveghează piaţa
şi care îndeplinesc rolul primordial de protecţie al investitorilor individuali, prin asigurarea unor
reglementări instituţionale dar şi instrumentale, pentru asigurarea unor condiţii concurenţiale cât mai
aproape de condiţiile de concurenţă pură şi perfectă.
Piaţa de capital este specializată pe tranzacţii cu active financiare pe termen mediu şi lung, prin
intermediul lor asigurându-se transferurile de capitaluri disponibile către utilizatorii ale căror nevoi
depăşesc posibilităţile interne de acoperire. Motivaţia principală a unei pieţe de capital constă în
economia şi plasarea valorilor mobiliare ale agenţilor economici în căutare de capital către posibilii
investitori, deţinători de excedente de capital.
În funcţie de momentul în care se face tranzacţia, piaţa de capital se divide în două segmente
dependente temporal: primară şi secundară.
• piaţa primară (primary market) – piaţă pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt
negociate pentru prima oară, asigurând întâlnirea cererii cu oferta de titluri, permiţând
finanţarea agenţilor economici şi a colectivităţilor publice. Este mijloc de distribuire şi
plasament de titluri;
• piaţa secundară (secondary market ) – piaţă pe care sunt tranzacţionate valori mobiliare aflate
deja în circulaţie, având rolul de concentrare a cererii şi ofertei derivate, asigurând lichiditatea şi
mobilitatea economiilor investite pentru investitorii care doresc să-şi recupereze fondurilor
investite în valori mobiliare sau să-şi schimbe portofoliile înainte de data scadenţei. Este o piaţă
deschisă şi publică.

5
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti

2.Piaţa secundară

Piaţa secundară este o componentă a pieţei de capital, pe care se vând şi se cumpără titluri
financiare după ce acestea au fost emise către investitorii originari.
Segmentul secundar se constituie din sistemul bancar şi, în principal, din bursele de valori, la
care cercuri largi de investitori instituţionali şi particulari vând şi cumpără valori mobiliare emise şi
puse în circulaţie de segmentul primar. Existenţa pieţei secundare garantează pe deţinători că aceste
valori mobiliare sunt negociabile, adică pot fi valorificate înainte de a aduce dobânzi şi dividende.
Faptul că există o piaţă secundară, la care clienţii pot să vândă şi să cumpere titluri şi eurotitluri este o
garanţie că aceste efecte au într-adevăr valoare, că ele se vând şi se cumpără în continuare.
Piaţa secundară asigură, prin intermediul bursei de valori mobiliare, atât buna funcţionare a
pieţei primare, cât şi lichiditatea şi mobilitatea economiilor. Investitorii au posibilitatea în orice
moment de a negocia acţiunile şi obligaţiunile deţinute în portofoliu sau pot cumpăra noi valori
mobiliare.
Tranzacţiile cu acţiuni sau obligaţiuni între brokeri pentru clienţii lor sau în nume propriu, se
realizează pe două pieţe secundare organizate: Bursa de Valori şi piaţa OTC . Pe aceste pieţe se
stabileşte preţul unei acţiuni, pe baza exprimării libere a cererii şi a ofertei de titluri şi astfel, valoarea
unei firme pe piaţă. Piaţa secundară poate fi reprezentată astfel:

Sursa: www.stareanatiunii.com

6
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti

Cele două pieţe organizate de valori mobiliare sunt entităţi în cadrul cărora se tranzacţionează
valorile mobiliare ale diverşilor emitenţi. Unele dintre aceste titluri sunt tranzacţionate la bursa de
valori, în timp ce altele sunt tranzacţionate pe piaţa OTC.
În România, există cele două pieţe sub numele de Bursa de Valori Bucureşti si Rasdaq (piaţa
OTC). Între cele două instituţii există diferenţe majore în ceea ce priveşte sistemul de tranzacţionare a
valorilor mobiliare, criteriile de admitere a unui emitent la tranzacţionare, regulamentele interne cu
privire la emitenţi, la intermediari precum şi la investitori.
Cele două pieţe secundare de capital din România, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi
RASDAQ, sunt pieţe electronice, continue. În ceea ce priveşte alte criterii, opţiunile arhitecţilor pieţei
au fost diferite. BVB este o societate publică, cu un sistem centralizat bazat pe dubla licitaţie.
RASDAQ este un sistem privat, distribuit, bazat pe activitatea formatorilor de piaţă („market-makers").
Este de menţionat că aceasta nu este singura deosebire dintre cele două pieţe. Diferă criteriile de
listare, funcţiunile macroeconomice, sistemele de depozitare-decontare.
Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în toamna anului 1995, după o întrerupere de 5
decenii. Aici sunt listate în prezent peste 100 de societăţi pe acţiuni. Cotarea unei valori mobiliare la
bursă reprezintă o recunoaştere a activităţii eficiente a societăţii emitente. Aceasta se realizează la
cererea societăţii şi numai dacă îndeplineşte anumite criterii ce se referă la emisiunea de valori
mobiliare, gestiunea şi rezultatele economico-financiare ale societăţii emitente, informarea
investitorilor, etc.
Pe piaţa extrabursieră, numită Rasdaq, sunt tranzacţionate valorile mobiliare neincluse la cota
bursei de valori şi aprobate de Comisia Naţională de Valori Mobiliare (CNVM) şi de Asociaţia
Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Pe această piaţă sunt listate acţiunile a peste
5.000 de emitenţi, fără a fi necesară îndeplinirea anumitor criterii de performanţă şi nici de informare şi
protecţie a investitorilor.
Piaţa secundară are rolul de concentrare a cererii şi ofertei derivate. Este deschisă, publică
(plasamentul se efectuează în marea masă a investitorilor şi tranzacţiile au caracter public). Există în
practica emisiuni şi plasamente private, dar ele nu fac obiectul reglementărilor şi nu beneficiază de
mecanisme specifice unei pieţe financiare publice.

7
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


Segmentul secundar reprezintă segmentul cel mai mobil şi, în acelaşi timp, cel mai
reprezentativ pentru manifestarea neîngrădită a cererii şi ofertei de capital financiar. Concentrând cea
mai mare parte a tranzacţiior de titluri şi eurotitluri, piaţa secundară stabileşte cursul de piaţă al tuturor

valorilor negociate, iar aceste cursuri nu sunt altceva decât indicative barometrice ale stării economice
şi politice a fiecărei ţări şi nu numai.
Cotarea acţiunilor unei companii pe piaţa secundară de capital are avantaje şi dezavantaje.
Avantajele cotării:
1. Diversificarea acţionarilor. Riscul unei afaceri se dispersează asupra mai multor investitori.
2. Creşterea lichidităţii. Acţiunile unei firme necotate sunt foarte puţin lichide, deoarece nu există
o piaţă pentru acestea. Dacă unul dintre acţionari vrea să vândă câteva acţiuni pentru a obţine
numerar, este obligat să găsescă singur cumpărători potenţiali.şi noul acţionar trebuie acceptat
de către ceilalţi. Aceste probleme nu apar în cazul firmelor cotate.
3. Imaginea şi publicitatea – firmele cotate beneficiază de o mediatizare intensă şi devin
cunoscute opiniei publice şi comunităţii de afaceri, în rândul cărora se află potenţialii clienţi şi
acţionari ai societăţii.
4. Registrul acţionarilor e ţinut în mod exact şi la zi de către sistemul informatizat al bursei şi nu
mai e necesară ţinerea acestuia de către societatea emitentă.
5. Stabilirea valorii firmei se poate face zilnic fără costuri mari, fără evaluatori şi este util ca o
firmă deţinută privat să îşi cunoască valoarea prin intermediul unei burse de valori.

Dezavantajele cotării:
1. Costul raportării . O companie cotată la bursă trebuie să înainteze rapoarte trimestriale şi
anuale către aceasta, precum şi către CNVM. Aceste rapoarte pot fi costisitoare.
2. Transparenţă. Managementul poate să nu agreeze ideea de a raporta date operaţionale,
deoarece aceste date ajung la dispoziţia competitorilor. Se poate afla uşor averea deţinută de
cineva într-o companie.
3. Posibilitatea unei pieţe inactive şi a unui preţ scăzut. Dacă acţiunile unei firme nu se
tranzacţionează frecvent, acţiunile respective nu sunt în realitate lichide şi preţul de piaţă poate
să nu fie reprezentativ pentru valoarea adevărată a acţiunilor.
4. Relaţiile cu acţionarii. O dată ce firma este tranzacţionată public, managementul trebuie să
acorde timp relaţiilor cu acţionarii şi investitorii potenţiali.

8
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti

2.1. Funcţiile şi cerinţele funcţionării pieţei secundare


Funcţiile pieţei secundare sunt:
• asigurarea lichidităţii şi mobilităţii economiilor investite;
• răspunsul la necesitatea creării unei pieţe oficiale şi organizate pentru deţinătorii care
doresc recuperarea fondurilor investite în valori mobiliare înainte de scadenţă
(durata de viaţă a acţiunii este egală cu durata de viaţă a emitentului);
• evaluarea permanentă a titlurilor listate.

Numărul şi conţinutul funcţiilor pieţei de capital depind de gradul de îndeplinire a următoarelor


condiţii:
• lichiditatea;
• eficienţa;
• transparenţa;
• corectitudinea;
• adaptabilitatea.
Lichiditatea - pe piaţa de capital secundară, lichiditatea este dată în parte de cea existentă pe
piaţa primară, dar şi de volumul tranzacţiilor. Îndeplinirea acestei condiţii asigură funcţionarea continuă
a pieţei de capital şi recuperarea de către investitori în orice moment a capitalului investit.
Eficienţa constă în derularea operativă şi la costuri mici a tranzacţiilor Această condiţie
influenţează gradul de lichiditate a pieţei.
Transparenţa constă în asigurarea directă şi rapidă a informaţiilor corecte pentru investitori.
Ea determină creşterea ofertei de fonduri pe piaţa primară, a volumului tranzacţiilor şi funcţionării
eficiente.
Corectitudinea are la bază reglementarea riguroasă a fluxurilor de capital în economie, a
derulării tranzacţiilor pe piaţă. Această condiţie elimină tendinţele de manipulare a pieţei, reduce riscul
tranzacţiilor şi asigură îndeplinirea celorlalte patru condiţii.

9
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


Adaptabilitatea constă în adaptarea elementelor pieţei de capital la condiţiile economico-
financiare din ţara unde îşi are sediul, cât şi la cele internaţionale. Inovaţia pe piaţa de capital este
determinată de diversitatea investitorilor, profesionalismul acestora.

2.2. Clasificarea pieţelor secundare


Pieţele secundare de capital se caracterizează prin existenţa mai multor participanţi de ambele
părţi. Există mai multe criterii de departajare:
a) după continuitate:
 pieţe intermitente - formarea preţurilor se bazează în general pe fixing. Tranzacţionarea
valorilor mobiliare este permisă doar în anumite momente specificate: când un titlu este
anunţat, acele persoane interesate să vândă sau să cumpere se reunesc pentru o licitaţie
explicită.
 pieţe continue - tranzacţionarea titlurilor poate avea loc în orice moment. Tranzacţiile nu se
încheie la un preţ unic pentru întreaga zi de tranzacţionare, ci la preţuri care se modifică în
cursul unei şedinţe de bursă.
 pieţe mixte.
b) după suportul tranzacţional, negocierile pot fi:
 licitaţii libere;
 prin calculator (tehnici electronice);
c) după localizarea ringului de negocieri, pieţele se împart în:
 pieţe centralizate;
 pieţe descentralizate;
d) după proprietatea asupra pieţei şi accesul operatorilor, există pieţe:
 private- după acest principiu funcţionează majoritatea pieţelor moderne de inspiraţie
anglo-saxonă;
 de stat- pieţele sunt privite ca instituţii publice, cu acces liber al operatorilor;
e) după tehnica tranzacţionării, pot exista sisteme bazate pe:
 dublă licitaţie;

10
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


 formatori de piaţă;
f) după modul de formare a preţului valorilor mobiliare, se deosebesc:
 pieţe de licitaţie
 pieţe de negocieri

3. Bursele de valori şi importanţa lor pe pieţele


de capital
În mecanismul de funcţionare a pieţelor de capital un rol important revine, aşa cum am arătat,
segmental secundar reprezentat, în principal, prin bursele de valori.
Bursele de vlori sunt instituţii de o importanţă deosebită în ansamblul mecanisemlor de reglare
a economiei de piaţă, deţinând o poziţie dominantă pe pieţele interne de capital şi pe piaţa
internaţională. Prin intermediul lor se desfăşoară multiple tranzacţii financiare detanşându-se cu
prioritate cele cu valori mobiliare.
Caracteristică ţărilor cu economie de piaţă, bursa nu este, însă, o creaţie a lumii moderne.
Primele burse sunt atestate documentar în Evul Mediu. Denumirea de „bursă” provine de la familia
vneţiană „Della Borsa” care, la sfârşitul secolului al XIV- lea, a înfiinţat la Bruges, în Flandra(Belgia
de astazi), un local unde se negociau diferite valori: mărfuri, inclusiv aur, argint, platină, precum şă
hârtii de valoare.
Funcţia de bază a burselor de valori constă în efectuarea de tranzacţii cu hârtiile de valoare,
emise şi plasate pe piaţa primară de capital. După ce titlurile şi eurotitlurile sunt plasate la investitori,
acestea pot fi în principiu, comercializate la bursa de valori datorită caracterului lor negociabil. Întrucât
între momentul emiterii valorilor mobiliare şi cel al rambursării împrumutului intervine o perioadă
mare de timp există această posibilitate pentru deţinătorul lor de a le vinde înainte de scadenţă, intrând
mai devreme în posesia capitalului investit. Fiecare emisiune este înregistrată într-un registru şi
urmărită ca atare, iar cursul ei este publicat într-un bulletin al bursei de valori. Deci, rambursarea
împrumutului se poate face şi prin răscumpărarea la bursă, cu o singură scadenţă finală sau în tranşe la
anumite intervale de timp stabilite.

11
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


Bursa este cea mai importantă instituţie a pieţei de capital, specifică
economiei de piaţă, concentrând cererea şi oferta de valori mobiliare negociate în
mod deschis şi liber, pornind de la reguli cunoscute. Prin tehnici specifice, aici se
realizează vânzări-cumpărări de valori mobiliare tradiţionale (acţiuni, obligaţiuni,
valute, bonuri de tezaur), cât şi moderne (opţiuni sau contracte futures).
Pentru fondarea unei burse de valori sunt necesare trei condiţii:
a) existenţa în zona respectivă sau în apropiere a unor societaţi anonime de mare anvergură;
b) difuzarea acţiunilor şi a obligaţiunilor emise de societaţile anonime respective la un numar
mare de acţionari;

c) reglementarea judicioasă a activitaţii tranzacţionale prin norme legislative imperative cu


privire la codul de conduita, limita participărilor, modul de desfaşurare a negocierilor, etc.

3.1. Clasificarea burselor de valori

Clasificarea burselor poate fi realizată după mai multe criterii, şi anume:

A. În funcţie de varietatea tranzacţiilor pe care le mijlocesc:


1. burse generale – unde se negociază operaţiuni privind o gamă largă de mărfuri
precum şi tranzacţii cu hârtii de valoare, valute, etc.;
2. burse specializate – se comercializează un sortiment redus de mărfuri sau p
grupă restrânsă de produse.Bursele specializate se clasifică în:
2.1. burse pe anumite produse: burse de animale de la Chicago, bursa
de cafea(New York, Londra, Amsterdam, Rotterdam), bursa pentru cacao(New
York, , Londra, Amsterdam, Rotterdam, Santos), bursa pentru comercializare
zahăruli(New York, , Londra, Amsterdam), bursa pentru bumabac cu sediul al
New York, New Orleans, Sao Paolo, Alexandria, Bombaz, Sidney, Bradford,
etc.;
2.2. burse de valori, pentru negoicierea unei game largi de operaţiuni
legate de valute, efecte comerciale(cambia, bilete la ordin), efecte

12
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


publice(rente, obligaţin, înscrisuri, bonuri de tezaur), iar în unele cazuri şi
metale preţioase(aur, argint);
2.3. burse complementare comerţului internaţional – se negociază
operaţiuni de asigurări(Lloyd’s din Londra) şi navaluri ( Pireu, New York,
Amsterdam);

B. După forma de organizare:


1. burse private- sunt înfiinţate şi organizate de
particulari sub formă de societăţi pe acţiuni, asociaţii comerciale, camere de comerţ
şi industrie. Bursele private sunt burse de drept privat.;

2. burse de drept public – înfiinţate si


supravegheate de stat, funcţionează conform legilor ţărilor pe teritoriul cărora
funcţionează.;

C. După modul de admitere a participanţilor:


burse cu acces nelimitat – la care participarea
este nelimitată;
burse cu acces limitat ;

D. În funcţie de modalitatea fizică de încheiere a tranzacţiilor:


burse tradiţionale – negocierile au loc prin
metode clasice(strigare, înscriere pe
tablă, afişaj electronic);
burse moderne – negocierile se bazează pe un
sistem funcţional computerizat
sau pe un sistem de comunicaţii performant;
burse mixte – negocierile se desfăşoara după
ambele metode.

13
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti

3.2. Rolul burselor


Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finanţării
activitaţii economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai
rentabile. Ea îşi îndeplineşte acest rol mai ales prin operaţiunile de vânzare şi cumpărare de acţiuni şi
obligaţiuni emise de societaţile pe acţiuni.
Definirea rolului burselor constă în următoarele premise :
1. Bursele constituie pieţe pe care se concentrează cererea şi oferta unor mărfuri, titluri , valori,
bilete la ordin, navluri, valute.
2. Mărfurile se vând şi se cumpără pe bază de mostre sau descrieri tehnice.
3. Tranzacţiile în cadrul burselor se încheie pe baza unor reglementări bine determinate şi a unor
uzanţe şi reguli cunoscute, fapt ce sporeşte încrederea între vânzători şi cumpărători.
4. Cotaţiile care se stabilesc în cadrul burselor pot să influenţeze nivelul preţurilor şi cursurilor de
schimb pentru operaţiunile care se încheie în afara acestora.
5. bursele constituie locul unde se concentrează un volum mare de informaţii cu carcater
economic, financiar, politic.

6. Bursa contribuie la orientarea fondurilor de investiţii sau a capitalurilor disponibile spre cele
mai eficiente domenii de ativitate.
7. Se pot negocia mărfuri care nu au fost încă produse, respectiv se vând şi se cumpără cereale
nerecoltate.
8. Oferă posibilitate transformării imediate a hârtiilor de valoare în bani lichizi. Deţinătorii de
efecte sau titluri pot să le vândă prin bursă şi să încaseze suma cuvenită înainte de scadenţă.

3.3. Caracteristici le burselor de valori


Natura specifică a bursei este dată de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe larg în
cele ce urmeaza.
I. Piaţă de mărfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii şi ofertei pentru mărfuri,
precum şi pentru diferitele tipuri de hârtii de valoare. Dacă la începutul lor, pieţele bursiere erau

14
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


organizate pentru tranzacţionarea în egală măsură a mărfurilor şi valorilor, ulterior s-a produs o
separare între cele două categorii de burse.

II. Piaţă simbolică: Unul dintre principalele obiective ale organizării schimburilor în cadrul
bursei îl reprezintă asigurarea operativităţii tranzacţiilor comerciale şi financiare, realizarea acestora pe
o bază standardizată.
Necesitatea extinderii şi intensificării schimburilor a generat o tendinţă de dematerializare a
mărfurilor, de la bunuri determinate fizic trecându-se la mostre şi eşantioane reprezentative. Pe măsura
consacrării de uzanţe comerciale s-a trecut de la eşantion la tipuri şi denumiri uzuale, adică la calităţi
abstracte de marfă, pe baza cărora se încheie tranzacţii comerciale. Astfel, bursa simplifică la maxim
activitatea de tranzacţionare şi reduce negocierea la elementele sale esenţiale: sensul operaţiunii
(vânzare sau cumpărare), marfa, cantitatea, preţul şi termenul de livrare.
Bursa nu mai este o piaţă originară, pe care se vând şi se cumpără mărfuri fizice, ci o piaţă
derivată pe care se vând şi se cumpără titluri pe marfă. Dovada existenţei mărfurilor se face cu un
document acceptat de comercianţi: recipisa (actul) de depozit pentru mărfurile aflate în antrepozite şi
conosamentul pentru mărfurile încărcate pe vas. Transferul proprietăţii asupra mărfii, deci executarea
obligaţiilor contractuale de livrare, se realizează prin transmiterea documentului respectiv.

III. Piaţă organizată şi liberă: Bursa este o piaţă organizată în sistem de autoreglementare, în
sensul că tranzacţiile se realizează conform unor principii, norme şi reguli cunoscute şi respectate de
către toţi participanţii. Aceasta nu înseamnă administrarea pieţei, ci reglementarea ei în scopul obţinerii
unui sistem ce garantează caracterul liber şi deschis al tranzacţiilor comerciale şi financiare.
Nu pot fi tranzacţionate la bursă decât mărfuri sau valori pentru care există concurenţă liberă,
pentru care oferta provine de la un număr suficient de mare de ofertanţi, cererea este solvabilă şi relativ
constantă, astfel încat să nu apară posibilitatea unor concentrări în scopul manipulării preţului.

IV. Piaţă reprezentativă: Bursa este o piaţă reprezentativă în care se stabileşte preţul
mărfurilor pentru care ea constituie o piaţă organizată - cotaţia bursei - element ce serveşte drept reper
pentru toate tranzacţiile comerciale sau operaţiunile financiare care se desfăşoară în ţara respectivă, iar
în cazul marilor burse, în întreaga lume.

15
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti

3.4. Scurt istoric al pieţei bursiere din România


Începuturile pieţelor bursiere de mărfuri şi valori în ţara noastră pot fi situate pe la mijlocul
secolului trecut. Odată cu Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri
din 1 iunie 1881, se poate vorbi despre o organizare mai temeinică a burselor din vechiul regat.
Legea din 1881 făcea referire atât la bursele de valori, căt şi la cele de mărfuri.
Deschiderea Bursei din Bucureşti a avut loc la 1 decembrie 1882, iar peste o săptămână a apărut
şi cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. Volumul tranzacţiilor era însă redus, iar cota oficială
dispare în câteva zile, deoarece samsarii intermediari şi unele bănci preferau să lucreze în afara cotei,
direct cu clienţii.
„Legea asupra burselor de comerţ" din 1904 a redefinit instituţia bursieră iar legea de
unificare din 1929 a determinat creşterea credibilităţii instituţiei bursiere din România. Deşi legea din
1929, cunoscută sub denumirea de „Legea Madgearu”, admitea operaţiunile la termen, acestea nu
au fost practicate în România până în 11 iulie 1997, când au fost lansate în premieră la Bursa din Sibiu.
Pe fondul unui volum de tranzacţii scăzut pe piaţa mărfurilor fungibile şi al lipsei unui cadru legislativ
care era tot mai mult cerut de piaţa din România, Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu (pe
atunci Bursa din Sibiu) s-a orientat în lansarea contractelor futures pe indici bursieri şi pe valute.

Este cunoscut faptul că lansarea cu succes a unui contract futures depinde de lichiditatea pieţei
activului de bază. Aceasta a fost premisa care a determinat reorganizarea Bursei de Mărfuri din Sibiu
ca piaţă futures financiară.
Prima iniţiativă legislativă după 1990 a avut loc în 28 august 1997 prin Ordonanţa 69
privind „Legea burselor de mărfuri". Ea venea să contureze modul de organizare al burselor de
mărfuri în vederea tranzacţionării de contracte futures şi opţiuni.
Constituirea pieţei de capital şi a bursei de valori în România este reglementată de Legea
52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. Administrarea, punerea în aplicare, precum şi
supravegherea şi respectarea prevederilor legii 52 se realizează de către Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativă, autonomă, cu personalitate juridică,
subordonată Parlamentului.
Pentru funcţionarea unei instituţii bursiere şi pentru crearea pieţei bursiere propriu-zise,
pe lângă cadrul legislativ, trebuie să existe un cadru economic care să asigure funcţionarea bursei
respective. Astfel, trebuie îndeplinite următoarele principii:

16
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


• principiul atomicităţii - bursa ia fiinţă, în general, pe structura unei pieţe dezvoltate, unde
există deja subiecţii cererii şi ofertei, nefăcând altceva decât să dezvolte această piaţă;
• principiul omogenităţii – piaţa din zonă să asigure un climat economic, să coexiste un
număr cât mai mare de purtători ai cererii şi ofertei;
• principiul fluidităţii – să existe un volum minim de tranzacţii care să asigure existenţa
acestei instituţii;
• principiul adaptabilităţii – atât prin regulamentele proprii, cât şi prin cele avizate de
organul de supraveghere, bursa trebuie să se adapteze noilor condiţii de evoluţie a factorilor
care au impus-o.
• principiul corectitudinii - prin regulamentele emise, bursa trebuie să impună anumite
sisteme de garantare, astfel încât să nu apară litigii între părţile care tranzacţionează. De
asemenea, bursa trebuie să asigure şi condiţiile pentru realizarea eficientă a ordinelor pe
care purtătorii cererii şi ofertei le transmit în piaţă;
• principiul neutralităţii – activitatea nu trebuie viciată de factorii perturbatori (zvonuri,
concurenţă neloială, informaţii confidenţiale ş.a.m.d).

17
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti

4. Studiu de caz: Bursa de Valori Bucureşti


4.1. Bursa de Valori Bucuresti – informaţii generale
Bursa de Valori Bucureşti are ca rol furnizarea unei pieţe organizate pentru tranzacţionarea
valorilor mobiliare, creşterea lichidităţii prin concentrarea în piaţă a unui volum cât mai mare de valori
mobiliare, formarea unor preţuri care să reflecte în mod corespunzator relaţia cerere-ofertă şi
diseminarea acestor preţuri către public.

Misiune
Misiunea Bursei de Valori Bucureşti este de a asigura şi a promova o piaţă eficientă, cu reguli
corecte, atractivă şi compatibilă cu standardele europene, care să devină un factor de influenţă a

18
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


tendinţelor economice şi instituţionale şi să se constituie într-un mediu de dezvoltare şi iniţiativă
antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme şi norme pentru mobilizarea, atragerea şi alocarea
eficientă a resurselor financiare, în condiţii de transparenţă şi siguranţă.

Domeniu de activitate
BVB are ca obiect principal de activitate administrarea pieţelor de instrumente financiare,
precum şi activităţi conexe obiectului principal de activitate şi prevazute de reglementarile CNVM.
Bursa de Valori Bucureşti administrează următoarele pieţe:
 Piaţa reglementată la vedere împarţită în următoarele sectoare:
• titluri de capital: acţiuni şi drepturi emise de entităţi din România şi internaţionale;
• titluri de credit: obligaţiuni corporative, municipale şi de stat emise de entităţi din România şi
obligaţiuni corporative internaţionale:
• organisme de plasament colectiv: acţiuni şi unităţi de fond emise de organisme de plasament
colectiv;
• produse structurate: certificate şi warante;
 Piaţa Rasdaq pe care se tranzacţionează acţiuni şi drepturi emise de entităţi din România;
 Piaţa reglementată la termen pe care se tranzacţionează contracte futures pe acţiuni, indici şi
diferenţe de curs valutar
 Un sistem alternativ de tranzacţionare, ATS, denumit CAN (Companii şi Acţiuni Noi).

Administrarea pietelor reglementate consta in:


• elaborarea, implementarea şi aplicarea reglementărilor privind condiţiile şi procedurile
de acces sau admitere, excludere şi suspendare a participanţilor şi a instrumentelor
financiare la şi de la tranzacţionare;
• stabilirea condiţiilor, procedurilor de tranzacţionare, precum şi a obligaţiilor
participanţilor;
• elaborarea, implementarea şi aplicarea procedurilor privind modul de determinare şi
publicare a preţurilor şi a cotaţiilor, tipurile de contracte şi operaţiuni permise,
standardele contractuale;

19
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


• adoptarea măsurilor necesare funcţionării în mod regulat şi ordonat, inclusiv sub aspect
tehnic, a pieţelor reglementate şi verificarea respectării regulilor acesteia;
• administrarea şi diseminarea către public a informaţiilor privind tipurile de instrumente
financiare tranzacţionate şi serviciile de acces ale participanţilor pe piaţa reglementată;
• elaborarea şi implementarea mecanismelor de securitate şi control al sistemelor
informatice, pentru protecţia drepturilor de autor implicate şi a informaţiilor
confidenţiale;
• asigurarea păstrării în siguranţă a datelor şi informaţiilor stocate, a fişierelor şi bazelor
de date, inclusiv în situaţia unor calamităţi naturale, dezastre şi alte evenimente
deosebite.

4.2. Istoric
Pe fundalul unei tradiţii de peste 70 de ani de burse de mărfuri, care au funcţionat după modelul
burselor occidentale, istoria României consemnează, în anul 1881, apariţia primei burse de valori.
Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptării Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi
mijlocitorilor de mărfuri. Realizată după model francez, această lege reglementa înfiinţarea, prin decret
regal, a burselor de valori şi mărfuri.
La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), iar
peste o săptamână a aparut şi cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. De-a lungul existenţei sale,
activitatea bursei a fost afectată de evenimentele social-politice ale vremii (răscoala din 1907, războiul
balcanic 1912-1913), bursa fiind închisă apoi pe perioada primului război mondial. După redeschiderea
sa, a urmat o perioadă de 7 ani de creşteri spectaculoase, urmată de o perioadă tot de 7 ani de scădere
accelerată. Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care
erau cuprinse la cota bursei acţiunile a 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (tip obligaţiuni).
După o întrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în anul 1995,
prima zi de tranzacţionare fiind 20 noiembrie 1995, zi în care s-au tranzacţionat 905 acţiuni a 6
societăţi cotate.

Anul 1995
Data de 1 aprilie 1995, când Bursa de Valori Bucureşti se reînfiinţa în baza unei decizii a
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ca instituţie de interes public cu personalitate juridică ce îşi

20
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


desfăşoară activitatea pe principiul autofinanţării, va rămâne ca un moment de referinţă pentru
dezvoltarea pieţei de capital din România, marcând debutul formării pieţei bursiere şi, totodată,
concretizarea eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai importante instituţii ale pieţei de
capital.
Inaugurarea oficială s-a desfăşurat la data de 23 iunie 1995. Arhitectura noii pieţe bursiere avea
la bază un sistem electronic modern, care acoperea funcţiile de tranzacţionare, compensare- decontare
şi registru şi care era susţinut de un ansamblu coerent de regulamente şi proceduri.
Prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc în data de 20 noiembrie 1995.

Anul 1996
Cel de-al doilea an al Bursei de Valori Bucureşti a constituit, de fapt, primul an real de
activitate. Interesul societăţilor de valori mobiliare s-a menţinut însă pe un trend crescator,
înregistrandu-se o dublare a numărului membrilor Asociaţiei Bursei (62 membri); fenomenul a fost
favorizat de finalizarea procesului de privatizare în masă a societăţilor comerciale şi a oportunităţilor
oferite de acesta. Ca efect imediat, numărul şedinţelor de tranzacţionare s-a mărit la două şedinţe pe
săptămână.
Anul 1996 a fost primul an în care Bursa şi-a încercat în primul rând mecanismele de funcţionare:
acestea şi-au demonstrat viabilitatea. Însă mediul economic ostil a limitat performanţele financiare ale
Bursei.

Anul 1997
Bursa de Valori Bucureşti a cunoscut un salt semnificativ în dezvoltarea ei. 1997 fiind un an al
performanţei pieţei de capital.Acest an a fost marcat de lansarea în septembrie a primului indice, BET,
care a funcţionat ca un veritabil „barometru” al activităţii pe piaţa bursieră. BET a apărut ca urmare a
nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performanţelor activităţii pieţei bursiere.

Anul 1998
O ierarhizare a elementelor de noutate implementate ţn cursul anului 1998 nu este uşor de făcut,
însş se poate afirma că posibilitatea prestării de servicii de custodie pe piaţa bursieră îşi are locul de
frunte între acestea.

21
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


Luna aprilie a anului 1998 marchează lansarea celui de-al doilea indice al BVB, indicele BET-C
care urmareşte evoluţia preţului tuturor valorilor mobiliare înscrise la cota BVB şi care alături de
indicele BET conturează o imagine completă asupra evoluţiei de ansamblu a pieţei.

Anul 1999
Implementarea noului sistem de tranzacţionare al Bursei, HORIZON, este momentul crucial al
anului 1999.
Cooperarea Bursei de Valori Bucureşti cu alte organisme similare capătă noi valenţe prin
încheierea acordurilor de cooperare cu Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange şi London
Stock Exchange.
De asemenea, Bursa a fost participant activ la Proiectul de Cooperare Regionala din Zona Sud-
Est Europeana-SECI şi a devenit membru al Asociaţiei Depozitarelor şi Caselor de Compensare din
Centrul şi Estul Europei (EECSDA), afirmarea instituţiei cunoscând un trend ascendent.

Anul 2000
Politica Bursei privind selecţia calitativă a emitenţilor ale căror acţiuni sunt înscrise la Cota
Bursei s-a accentuat în cursul anului 2000. Bursa şi-a concentrat atenţia asupra creşterii standardelor ce
trebuiau îndeplinite de către emitenţii de valori mobiliare pentru admiterea şi menţinerea la Cota
Bursei.
La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori Bucureşti lansează primul indice sectorial, BET-FI.
Acesta reflectă tendinţa de ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţii tranzacţionate în cadrul Bursei.

Anul 2001
A fost constituită “Categoria Plus” a Bursei şi a fost elaborat un Cod de Conducere şi
Administrare al societăţilor comerciale înscrise la Cota Bursei. Acest cod oferă premise consolidate
pentru tratamentul egal şi echitabil al acţionarilor, prevede un cadru riguros pentru asigurarea,
respectării şi protejării drepturilor acţionarilor minoritari, detaliază conţinutul drepturilor acţionarilor şi
creşterea responsabilităţii administratorilor faţă de acţionari.
Totodata, anul 2001 a însemnat listarea acţiunilor a două mari societăţi: Banca Română pentru
Dezvoltare – Group Societe Generale (BRD) şi Societatea Naţională a Petrolului Petrom (SNP), ceea
ce a dus la creşteri spectaculoase ale capitalizării şi volumului tranzacţiilor la Bursa.
Anul 2001 a însemnat şi punerea în funcţiune a unui nou sistem de tranzacţionare destinat în
acest moment tranzacţionării instrumentelor financiare cu venit fix, respectiv obligaţiunile municipale.
Capitalizarea bursieră a depăşit pragul de un miliard de dolari, reprezentând 3,34% din PIB-ul anului

22
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


2001, iar indicii bursieri au urmat tendinţa generală de creştere, indicele BET apreciindu-se cu peste
38,6% pe parcursul anului.

Anul 2002
Considerată una din cele mai prolifice perioade din istoria sa, în 2002 toţi cei trei indici
calculaţi de Bursa de Valori Bucureşti au atins niveluri maxime istorice, rata anuală de creştere a
acestora fiind spectaculoasă.
Anul 2002 a evidenţiat faptul că piaţa de capital din România devine un subiect de interes major
nu numai pentru investitorii sau analiştii financiari, ci şi pentru publicul larg, mass-media acordând
spaţii din ce în ce mai importante comentariilor privind evoluţiile înregistrate pe piaţa bursieră. În
această tendinţă se remarcă articolul dedicat pieţei de capital româneşti, “Rising star defies global
gravity”, apărut în numărul din 9 ianuarie 2002 al publicaţiei “Financial Times”, în care BVB este

prezentată ca piaţa bursieră care a înregistrat în anul 2002 cea mai mare creştere dintre primele 57 de
burse de valori din lume.
În octombrie s-a semnat la Bucureşti Acordul de Cooperare dintre BVB şi Borsa Italiana, iar în
luna noiembrie Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Burselor de Valori a hotărât să acorde BVB
statutul de membru corespondent al acestei prestigioase asociaţii. Tot în luna noiembrie , BVB a
sărbătorit 120 de ani de la înfiinţarea bursei de valori în România.

Anul 2003
Mutarea într-un nou sediu a adus mai multă vizibilitate instituţiei bursiere. Deschiderea oficială
a primei şedinte de tranzacţionare în acest sediu a fost realizată de către Primul Ministru al României,
eveniment ce a avut un impact important în mass-media românească şi a oferit, prin aceasta, mai multă
credibilitate pieţei de capital.
Tot în acest an, Bursa de Valori Bucureşti a devenit membru cu drepturi depline al Federaţiei
Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) şi a făcut paşii necesari pentru menţinerea statutului de
membru corespondent la Federaţia Europeană a Burselor de Valori (FESE) şi la Federaţia
Internaţională a Burselor de Valori (WFE). Pe linia colaborării internaţionale cu instituţii similare, în
luna decembrie, Bursa de Valori Bucureşti a semnat cu Centrul din Salonik al Bursei de Valori din
Atena un acord de cooperare pentru crearea la Bursa de Valori Bucureşti a unui segment de piaţă “new
market”, destinat emitenţilor-companii nou înfiinţate dar cu potenţial de creştere, proiect ce se va

23
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


desfăşura în cursul anului 2004. Bursa de Valori Bucureşti a elaborat, în cursul anului 2003, un plan de
fuziune cu Bursa Electronică Rasdaq care avea ca scop consolidarea şi dinamizarea pieţei de capital
româneşti, în perspectiva aderării ţării noastre la Uniunea Europeană.

Anul 2004
Capitalizarea totală a Bursei de Valori Bucureşti s-a apropiat la sfârşitul acestui an de pragul de
12 miliarde de dolari şi reprezenta peste 17% din PIB, diminuându-se astfel decalajul faţă de pieţele
bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale şi de Est.
Anul 2004 a demonstrat că finanţarea prin utilizarea mecanismelor pieţei de capital începe să
devină şi în România o alternativă reală la finanţarea prin credit bancar sau prin reinvestirea profitului.
Dacă la început doar un număr redus de societăţi şi-au valorificat avantajul de a fi listate la Cota Bursei
şi au derulat operaţiuni de majorare a capitalului social conform planificărilor, în acest an, tot mai
multe companii au ales să-şi finanţeze proiectele de dezvoltare prin noi emisiuni de valori mobiliare.

Anul 2005
În acest an a fost consemnată o premieră pentru piaţa de capital din România: tranzacţionarea la
Bursa de Valori Bucureşti a drepturilor de preferinţă.
La Bursa de Valori Bucureşti, începutul anului 2005 a marcat şi extinderea platformei
electronice ARENA pentru operaţiunile realizate cu acţiuni.
Anul 2005 a reprezentat o nouă recunoaştere internaţională a Bursei de Valori Bucureşti prin
lansarea în comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit în conformitate cu principiile
Familiei de Indici pentru Europa Centrală (CECE).

Anul 2006
Prima parte a anului 2006 a adus modificări de natură legislativă: autorizarea BVB ca operator
de piaţă de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Emiterea autorizării CNVM fusese
precedată cu doar câteva luni înainte de finalizarea procesului de fuziune dintre BVB şi BER, prin care
au fost create premisele restructurării instituţionale a cadrului de funcţionare a pieţei bursiere din
România.
Modificările aduse cadrului instituţional şi reglementărilor BVB şi-au propus să crească
încrederea investitorilor şi companiilor emitente în mecanismele pieţei de capital, să asigure o
colaborare mai eficientă între toate instituţiile care au responsabilităţi în derularea operaţiunilor pe piaţa
bursieră, dar şi să contribuie la armonizarea mecanismelor şi normelor adoptate de către BVB cu cele
ale principalelor burse europene.

24
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


BVB a continuat dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu bursele din regiune:
• A semnat în martie 2006 acordul de cooperare cu Wiener Borse (WBAG) pentru dezvoltarea
politicii de indici bursieri şi a licenţelor pe indicii bursieri;
• În toamna aceluiaşi an, pe 30 noiembrie 2006, BVB a încheiat cu WBAG un acord de cooperare
privind diseminarea comună a datelor BVB.
• În noiembrie 2006, BVB a semnat memorandumul de cooperare cu Bursa de Valori din
Chişinău.

Anul 2007
Anul 2007 a reprezentat anul de debut al Bursei de Valori Bucureşti ca operator bursier în cadrul
pieţei financiare unice europene şi împlinirea a 125 de ani de la înfiinţarea primei instituţii bursiere în
România, în anul 1882.
Trăsăturile caracteristice pentru BVB în 2007 au fost următoarele:
• Creşterea sensitivităţii pieţei la procesele care au loc la nivel internaţional.
• Investitorii străini au devenit mult mai prezenţi pe piaţa bursieră românească şi şi-au crescut
semnificativ ponderea pe care o deţineau în rulajul total al pieţei din anii trecuţi.
• Diversificarea gamei de instrumente financiare oferite: astfel, în luna septembrie a fost lansată
la BVB piaţa la termen, iar primele instrumente financiare derivate puse la dispozitia
investitorilor au avut ca activ suport indicii BET si BET-FI. De asemenea, pe finalul anului au
debutat tranzacţiile cu drepturile de alocare care au însoţit acţiunile emise de către Transgaz
S.A. în cadrul ofertei publice primare iniţiale.
• Capitalizarea cumulată a celor doua pieţe administrate de către Bursa de Valori Bucuresti a
depăşit în 2007, în premieră, pragul de 100 miliarde de lei şi a atins la finalul anului valoarea de
110 miliarde RON, în creştere cu +31% faţă de nivelul la care se situa acelaşi indicator în urmă
cu un an.

25
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


• Valoarea tranzacţiilor negociate pe parcursul anului 2007 în cadrul celor două pieţe administrate
de către BVB a fost de peste 18 miliarde de lei, cu aproape +70% peste rulajul total înregistrat
în anul anterior.
• Indicii bursieri au încheiat anul 2007 la valori superioare celor de start, dar sub maximele
istorice pe care le-au atins aceştia la mijlocul perioadei analizate: cu +22% pentru BET, cu
+32,6% pentru BET-C şi cu +24,8% pentru indicele sectorial BET-FI.

Anul 2008
Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori Bucureşti şi pentru toţi participanţii pe piaţa
bursieră autohtonă una dintre cele mai complicate perioade din istoria modernă a pieţei de capital din
România.
Trăsăturile caracteristice pentru BVB în 2008 au fost următoarele
• Admiterea la tranzactţonare pe piaţa reglementată administrată de către BVB a primelor acţiuni
emise de o companie straină, Erste Bank, începand cu 14 februarie 2008.

• Lansarea în 4 aprilie 2008 a noii versiuni a sistemului de tranzacţionare al BVB, Arena


Gateway. Aplicatia Arena Gateway are rolul de a asigura la un nivel tehnologic superior
schimbul de informaţii între sistemele intermediarilor şi cele ale BVB, prin utilizarea unei
interfeţe programabile API (Application Programming Interface).
• Diversificarea produselor derivate disponibile la tranzacţionare: astfel, începând cu 14 aprilie
2008, participanţii la piaţă au dispus şi de contracte futures cu activ suport pe acţiuni şi pe
valute.
• La 1 iulie 2008, BVB lansează 2 noi indici: BET-XT (Bucharest Exchange Trading Extended
Index) şi BET-NG (Bucharest Exchange Trading Energy and Related Utilities Index). Scopul
acestora este de a reflecta mişcarea în piaţă a preţurilor celor mai lichide 25 de
companii(inclusiv SIF-urile), respectiv a preţurilor companiilor al căror domeniu de activitate
principal este asociat cu sectorul economic energie şi utilităţile aferente acestuia.
• Listarea titlurilor de stat la BVB pe 4 august 2008.
• Listarea primului fond pe piaţa relementată BVB la categoria Organisme de plasament colectiv,
în 22 septembrie 2008.
• Lansarea în 16 decembrie 2008 a trei noi servicii de date oferite de BVB în scopul facilitării
accesului participanţilor la piaţă şi a publicului larg în general la informaţii bursiere. Aceste

26
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


servicii sunt: Web Mobile (oferă accesul la site-ul BVB în format standard de telefon mobil),
Web Free Membership Application (oferă prin crearea gratuită a unui cont pe baza de user şi
parolă, posibilitatea creării unor mecanisme automate de preluare standardizată a informaţiilor
burisere, eliminând astfel efortul propriu de a introduce şi întreţine aceste date) şi Corporate
Data Web Services (premite preluarea datelor corporative pentru emitenţii listaţi la BVB).

Anul 2009
Repere ale pietei in 2009:
• Companii nou listate: Farmaceutică Remedia, COMCM, BOROMIR PROD;
• Unităţi de fond: OTP WiseRO, primul fond de investiţii de tip închis cu capital garantat, fond
constituit în urma derulării unei oferte publice iniţiale;
• Obligaţiuni internaţionale: emisiunea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;
• Obligaţiuni municipale: 13 noi emisiuni; prima emisiune de obligaţiuni emise de o comună,
respectiv Comuna Aninoasa;
• Titluri de stat: 2 noi emisiuni;

• Mecanisme de piaţă: eliminarea suspendării pieţei în funcţie de variaţia indicelui BET,


calcularea preţului de referinţă ajustat, extinderea limitei zilnice de variaţie a preţului, conturile
contingente, pregătirea noului model operaţional, reducerea perioadei de fixing, testarea totală a
soluţiei de back-up, pregătirea produselor structurate, pregătirea sistemului alternativ de
tranzacţionare
• Piaţa la termen: introducerea în premieră a serviciilor de market-making, RBS BANK România
devenind market maker pe contractul futures Euro/Ron.

4.3. Conducerea şi organizarea BVB

4.3.1. Grupul BVB

Bursa de Valori Bucureşti este componenta centrală a unui grup ce include un operator de
piaţă (Emitentul, respectiv Bursa de Valori Bucureşti SA), un depozitar central (Depozitarul Central

27
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


SA), o casă de compensare (Casa de Compensare Bucureşti SA), Fondul de Compensare a
Investitorilor şi fundaţia Institutul de Guvernanţă Corporativă al Bursei de Valori Bucureşti.

Depozitarul Central este autorizat prin Decizia CNVM nr. 3567/14.12.2006 să furnizeze
servicii de depozitare, registru, compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare
precum şi alte operaţiuni în legătură cu acestea .

Sursa: http://www.bvb.ro/images/structDC.gif

Casa de Compensare Bucureşti (CCB) este autorizată de CNVM să furnizeze servicii de


compensare şi decontare pentru tranzacţiile cu instrumente financiare pe piaţa reglementată la termen
administrată de Bursa de Valori Bucureşti şi în scrisă în Registrul CNVM.

Sursa: http://www.bvb.ro/images/structCCB.gif

28
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


Fondul de Compensare a Investitorilor SA (FCI) este o persoană juridică, constituită sub
forma unei societăţi pe acţiuni în baza actului constitutiv aprobat de CNVM, al cărui obiect principal de
activitate este colectarea contribuţiilor membrilor şi compensarea creanţelor investitorilor provenind
din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile băneşti şi/sau instrumentele financiare datorate
sau aparţinând investitorilor, care sunt deţinute şi/sau administrate în numele acestora în cadrul presatii
de servicii de investiţii financiare.

Sursa: http://www.bvb.ro/images/structFCI.gif

Institutul de Guvernanţă Corporativă (IGC) este o fundaţie înfiinţată de Bursa de Valori


Bucureşti având drept obiectiv promovarea cuantumului internaţional de cunoştinţe profesionale către
personalul societăţilor deţinute public din România, derularea de programe de instruire în domeniul
pieţei de capital, promovarea cunoaşterii realităţii economice şi sociale naţionale şi internaţionale şi
derularea de proiecte, programe, seminarii şi conferinţe în scopul creşterii gradului de cunoaştere al
participanţilor şi emitenţilor la piaţa de capital, în general, şi la piaţa bursieră, în special.

29
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


4.3.2. Organigrama

4.3.3. Capitalul social

Bursa de Valori Bucureşti are o singură clasă de acţiuni comune şi un capital social de
76.741.980 lei împartit în 7.674.198 acţiuni cu valoare nominală de 10 lei/acţiune. Toate acţiunile sunt
plătite integral. Capitalul social a evoluat astfel în perioada 2006 - 2009:

30
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


Perioada 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009
Capital social (lei) 34.844.300 49.439.090 76.741.980 76.741.980
Numar actiuni 3.484.430 4.343.909 7.674.198 7.674.198
Valoare nominala (lei/actiune) 10 10 10 10

Sursa:http://www.bvb.ro/images/structuraBvb.gif

4.4. Listarea la bursă


4.4.1. Avantajele finanţării prin bursă şi beneficiile calităţii de companie
listată

Finanţarea prin bursă şi calitatea de companie listată prezintă importante avantaje competitive
care permit:
Accesul la capitalul necesar dezvolării şi creşterii organice a afacerii;
Creşterea vizibilităţii şi notorietăţii companiei pe plan naţional şi internaţional, în rândul partenerilor de
afaceri şi al clienţilor actuali;
Stabilirea unei valori de piaţă a companiei;
31
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


Câştigarea unei mai mari încrederi din partea cilenţilor si a partenerilor de afaceri, precum şi
posibilitate de atragere de noi parteneri datorită transparenţei companiei;
Aprecierea cotei manageriale pe piaţă;
Facilitarea accesării altor surse de finanţare.

4.4.2. Criterii pentru a deveni emitent de acţiuni/ obligaţiuni la BVB

Să fie societate pe acţiuni (SA);


Să aibă valoarea capitalurilor proprii/ capitalizarea anticipată de minim 1 milion de euro;
Să fi funcţionat în ultimii trei ani şi să aibă situaţiile financiare întocmite pentru ultimii trei ani.

4.4.3. Paşii pe care o companie trebuie să îi parcurgă pentru a deveni


emitent de acţiuni la BVB

Compania trebuie să se adreseze unui intermediar autorizat de către CNVM, care se va


ocupa de procedurile necesare admiterii companiei la BVB.
În cazul în care compania îndeplineşte condiţiile de admitere pe piaţa reglementată, aceasta
va întocmi un prospect de admitere care va fi aprobat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
În urma încheierii cu success a ofertei, societatea emitentă de aţiuni devine societate
deţinută public, CNVM avizează închiderea cu success a ofertei, iar acţiunile vor fi înregistrate la
CNVM.
Închiderea unui contract cu Depozitarul Central, insituţie care asigură compensarea şi
decontarea tranzacţiilor bursiere, precum şi evidenţa registrelor scoietăţilor emitente.

Intermediarul va depunde la BVB, pe lângă alte documente prevăzute de BVB – operator de


piaţă, următoarele:
Cerere de admitere la tranzacţionare;
Prospectul de ofertă publică sau prospectul de admitere la tranzacţionare în limba română;
Sitaţiile financiare pentru ultimii trei ani.

32
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


Documentele sunt analizate de către BVB pentru a fi în conformitate cu regulamentele în
vigoare, iar decizia finală de admitere este luată de Consiliul de Administraţie al BVB.

4.4.4. Paşii pe care o companie trebuie să îi parcurgă pentru a deveni


emitent de obligaţiuni la BVB

Compania trebuie să se adreseze unui intermediar autorizat de către CNVM, care se va ocupa
de procedurile necesare admiterii companiei la BVB.
Compania va derula o ofertă publică de vânzare de obligaţiuni, prin intermediarul desemnat.
Pentru derulare ofertei publice de vânzare se întocmeşte un document oficial de prezentare a ofertei şi a
emitentului de obligaţiuni, numit prospect de ofertă publiă care este realizat de către
intermediarul ofertei, pe baza datelor furnizate de către emitent, care trebuie avizat de Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare şi care cuprinde:
Prezentarea societăţilor şi persoanelor ce au participat la elaborarea prospectului;
Informaţii despre obligaţiunile puse în vânzare şi drepturile conferite de acestea(număr de obligaţiuni,
valoare nominală, preţ de emisiune, rata dobânzii, rambursare, plăţi, tipul obligaţiunilor,
modalitatea de garantare, listare, derularea ofertei, destinaţia fondurilor atrase.);
Informaţii despre emitent (date de identificare, natura activităţii, capital social, alte obligaţiuni emise.);
Activitatea emitentului(operaţiuni, performanţe economico-financiare, sedii, cercetare);
Situaţii contabile (raportări financiare, indicatori);
Informaţii referitoare la management, prespectivele viitoare, factori de risc.
CNVM avizează închiderea cu succes a ofertei, iar obligaţinile vor fi înregistrate la CNVM.
Se încheie un contract cu Depozitarul Central, instituţie care asigură compensarea şi decontarea

tranzacţiilor bursiere, precum şi evidenţa registrelor valorilor mobiliare ale societăţilor emitente.
Intermediarul trebuie să depună la Bursa de Valori Bucureşti, pe lângă alte documente
prevăzute de Codul BVB, următoarele:
Cerere de admitere la tranzacţionare;
Prospectul de ofertă publică;
Situaţiile financiare pentru ultimii 3 ani.
Documentele sunt analizate de către BVB pentru a fi în conformitate cu regulamentele în

33
SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti


vigoare, iar decizia finaţă de admitere este luată de consiliul de Administraţie al BVB.

5. Concluzii

34