Sunteți pe pagina 1din 12

LANSAREA ÎN CIRCUITUL INTERNATIONAL A TRUISMULUI RURAL DIN

POLOVRAGI

       

         4.1. Polovragi - sat turistic european

Oferta turistica se compune, la modul general, atât din elemente ale potentialului
turistic, natural si antropic, cât si din structurile turistice si forta de munca implicata în
activitatile de turism. Pentru localitatea Polovragi oferta turistica actuala se bazeaza pe
un potential turistic valoros si pe baza tehnico-materiala a turismului, în stadiul ei actual
de dezvoltare. Existenta unui minim de locuri de cazare si de servire a mesei creeaza
conditiile de baza pentru desfasurarea unei activitati turistice.

        Produsul turistic Polovragi este rezultatul promovarii a doua simboluri ce apartin
localitatii: Pestera Polovragi si, respectiv, Manastirea Polovragi. Cele doua obiective
turistice sunt suficient de valoroase cât sa ofere posibilitatea promovarii turismului
speologic si a celui religios. Pestera Polovragi este una dintre cele mai renumite si mai
accesibile formatiuni carstice din tara. Manastirea Polovragi este asezata într-un cadru
pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, în vecinatatea Cheilor Oltetului.

        Alaturi de celelalte localitati ale judetului, localitatea Polovragi este pastratoarea
traditiilor si mestesugurilor populare gorjene, turistul putând vizita aici atelierele unor
mesteri populari sau participa la evenimente folclorice, precum Nedeia Târg sau Târgul
anul Polovragi (la 20 iulie, atrage un numar mare de turisti din zona Olteniei). Prin
urmare, oferta turistica a localitatii poate include si un produs etnofolcloric.

       La acestea se adauga si posibilitatile de practicare a unor sporturi extreme, precum


alpinismul, parapanta, tiroliana, funicular sau coborârea în rapel (coborârea unui perete
abrupt printr-un sistem de coarda dubla) - în zona Cheile Oltetului.

Asadar, oferta actuala a localitatii Polovragi se constituie dintr-o combinatie de


forme de turism posibil de practicat în conditiile unui potential turistic adecvat acestora
si a unor servicii turistice minime existente.
Slaba diversificare a serviciilor turistice, în special a celor de cazare si agrement,
îngreuneaza realizarea unei analize a preturilor / tarifelor practicate în localitate. Din
informatiile existente, se apreciaza un tarif mediu de 10 - 15 euro pentru camera dubla
(Pensiunea Casa Mihaiescu  practica un tarif de 10 euro / camera dubla, Pensiunea
Cheile Oltetului ofera cazare la 15 euro / camera dubla, deci putem considera ca si
cealalta pensiune îsi situeaza tarifele de cazare undeva în acest interval).

În prezent, nu exista produse turistice distribuite turistilor care sa includa sejururi


în Polovragi. O modalitate de distributie este includerea de vizite la cel doua simboluri
ale localitatii în calatoriile itinerante ale turistilor ce viziteaza zona Gorjului, însa aceasta
este o cale simplista, care nu asigura eficienta turistica la nivel de zona, ci doar la nivel
de obiectiv turistic.

         4.2. Amenajarea turistica a satului Polovragi        

În contextul ofertei turistice actuale nu pot fi identificate activitati eficiente de


promovare care sa directioneze investitiile spre aceasta localitate, investitii care au ca
urmare fireasca intensificarea activitatii turistice si deci cresterea cererii turistice.
Promovarea localitatii Polovragi se realizeaza doar la nivel de obiective turistice, fara a
se realiza un plan complet de promovare pentru întreaga localitate. Localitatea este
promovata la un nivel redus, alaturi de celelalte localitati din judet (exemplu: http://
tpb.traderom.ro), asadar insuficient. Folosirea celor doua simboluri dispersat, fara a
urma o logica de marketing nu asigura eficienta pe care o presupune orice actiune
promotionala.

Calificarea personalului care lucreaza în turism este un aspect determinant


pentru calitatea serviciilor. În conditiile unei concurente tot mai accentuate, chiar si
numai pe piata româneasca, serviciile si calitatea acestora sunt de cele mai multe ori
determinante în alegerea unei destinatii turistice.
Autoritatea Nationala pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare si
Învatamânt, organizeaza cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reteaua
Ministerul Educatiei si Cercetarii si acorda brevete si certificate de specialitate. Pentru
lucratorii din turismul local, care nu sunt absolventi de studii superioare de
specialitate, sunt recomandate cursuri de instruire profesionala pentru administratori
de pensiune, ospatari, bucatari, cursuri de perfectionare pentru de limbi straine si
calculator.

        4.3. Oferta turistica pentru satul Polovragi

Desi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de


turism diferite, precum turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru
sporturi extreme, localitatea Polovragi nu are conturata o activitate turistica eficienta,
identificându-se urmatoarele probleme si disfunctionalitati ale ofertei turistice actuale:

      - structuri turistice de cazare putin diversificate, ca tip si categorie de confort    (doar
doua pensiuni de 2 si 3 margarete);
    - structuri turistice de alimentatie insuficiente, în raport cu numarul actual de  locuri
de cazare;
                      -  lipsa unor amenajari specifice agrementului;
                        activitate turistica în neconcordanta cu valoarea potentialului turistic;
                      - lipsa unor actiuni de distributie si promovare eficiente;

         În vederea recâstigarii pietelor turistice consideram ca, în cadrul unor politici de
promovare a industriei ospitalitatii, trebuie avute în vedere urmatoarele demersuri:

 • stimularea diferentiata a interesului diferitelor categorii de turisti de a vizita România;

 • încurajarea atitudinii proactive a industriei turistice si a calatoriilor din tara noastra,


precum si a comunitatilor locale din zona promovata pentru exploatarea potentialului
turistic;

   • cresterea eficientei campaniei de promovare a turismului românesc;


   • dezvoltarea unor centre de informare, documentare si asistenta turistica la toate
punctele importante de acces în tara (este inadmisibil, dupa parerea noastra, ca într-
un oras ca  Bucuresti sa nu existe un birou de informatii turistice);
  • sustinerea financiara a unor campanii promotionale nu numai de catre Ministerul
Turismului, ci si de catre operatori din domeniu: turoperatori, companii de transport,
lanturi hoteliere;
   • refacerea, actualizarea si îmbogatirea gamei de materiale publicitare si punerea lor
la dispozitia consumatorilor de turism;
   •  colaborarea strânsa si principiala cu toate ministerele, ambasadele, consulatele si
birourile de turism în scopul promovarii imaginii ofertei turistice a României;
   • cresterea fondurilor financiare pentru publicitate si promovare si cheltuirea lor într-un
mod eficient, eliminându-se cheltuielile neoportune;
    •  organizarea cât mai multor emisiuni si concursuri la televiziune, radio si în presa de
specialitate având ca tematica România turistica, cu acordarea de premii constând în
circuite si sejururi gratuite;
• organizarea prin rotatie, în cât mai multe statiuni, zone si complexe turistice, a
unor simpozioane, sesiuni de comunicari, expozitii, târguri care sa promoveze
imaginea produsului turistic românesc;
•  initierea unei prevederi legale care sa determine firmele de publicitate (sau sa le
încurajeze/stimuleze) sa aloce gratuit un numar determinat de panouri publicitare
stradale dedicate exclusiv promovarii atractiilor turistice ale zonelor unde sunt
amplasate;
•   organizarea periodica, atât în tara cât si în strainatate, a unor evenimente
precum: ziua gastronomiei românesti, a artei si a costumului popular, a datinilor si
obiceiurilor nationale; România turistica vazuta în fotografii, picturi si stampe;
•  consultarea asociatiilor profesionale în vederea stabilirii calendarului de
participare la târguri de turism externe si la celelalte manifestari specifice
(congrese, conferinte, olimpiade profesionale); eliminarea acelor târguri care nu
pot determina un interes major pentru România si redirectionarea fondurilor catre
alte manifestari; utilizarea sustinuta a posibilitatilor logistice, a canalelor de
informare si a contactelor nationale si internationale ale Camerei de Comert;
 • implicarea activa a românilor din diaspora cu pozitii remarcabile în afaceri, arta,
cultura, stiinta în programele de promovare ale României initiate în tarile lor de
adoptie;
 ▪  eficientizarea activitatii birourilor de turism din strainatate si adaptarea
mesajelor promotionale la particularitatile fiecarei piete; realizarea periodica a unor
analize pertinente ale acestor piete, coroborate cu datele statistice de profil ale
acestor tari; daca avem în vedere existenta unui numar mare de prestatori diversi
de servicii turistice care deruleaza propriile strategii de promovare, în functie de
obiectivele si pietele selectate de catre acestia, credem ca este oportuna
elaborarea si punerea în practica a unei politici promotionale unitare, condusa la
nivel macroeconomic, care sa sustina turismul românesc în ansamblul sau, în
special pe pietele externe.
         Schimbarea atitudinii potentialilor turisti va dura câtiva ani, chiar daca oferta
se  va îmbunatati. Modificarea caracterizarii României din ghidurile turistice
internationale se va face dupa doua-trei sezoane în care sa se constate o
puternica îmbunatatire a conditiilor. Câteva solutii care pot conduce la dezvoltarea
mai accentuata a turismului:
a) conservarea si promovarea pe scara larga a patrimoniului cultural-istoric
national; realizarea legislatiei privind restaurarea monumentelor; facilitati
financiare, fiscale si de credit pentru investitiile din acest domeniu;
b) protejarea mediului înconjurator, scutirea de taxe vamale a importurilor de
echipamente destinate depoluarii si promulgarea Legii privind Protectia Mediului si
a Legii Urbanismului si Amenajarii Teritoriului;
c) organizarea turismului, crearea cadrului institutional care sa mentina relansarea
acestui domeniu de activitate, precum si realizarea modalitatilor organizatorice
pentru cooperarea pe orizontala a agentilor economici din domenii de activitate
care se completeaza în prestarea unui serviciu turistic sau contribuie la realizarea
acestora;
Acestea sunt doar câteva dintre problemele care prin rezolvarea si
statuarea lor pot conduce la dezvoltarea mai accentuata a turismului, în general si
a celui rural, în  subsidiar. Pentru accelerarea acestor activitati, un rol deosebit
revine asociatiilor profesionale, asociatiilor locale, consortiilor, grupurilor de
initiativa, liderilor de opinie întregii societati civile.
Studiile si cercetarile realizate pâna în momentul de fata au realizat doar
clasificari si constatari asupra stadiului turismului rural în tara noastra. Analizând
stadiul actual al turismului românesc, în general al economiei nationale si al
evolutiei societatii românesti, credem de cuviinta ca cercetarea trebuie sa  fie
sustinuta de factorul economic pentru a trece la o faza mai concreta ce va sprijini
pe dezvoltarea economica a zonelor si comunitatilor rurale românesti.
 Este absolut necesar a se realiza analize si studii pentru valorificarea
potentialului turistic natural si antropic la nivel zonal si pe localitati. Sustinerea
cercetarii trebuie realizata prin constituirea unui fond de cercetare - proiectare la
nivelul administratiei nationale de turism cu participarea agentilor economici printr-
o taxa procentuala asupra veniturilor totale realizate în activitati turistice si prin
gestionarea bugetului special pentru cercetare-proiectare de catre administratia
nationala de turism.
Cercetarea este chemata a realiza:
a) studii de fezabilitate si prognoze pe termen mediu si lung;
b) studii de prognoza si evaluare asupra tendintelor ce se manifesta pe plan
international (directionarea fluxurilor, interesul marilor emitatori de fluxuri etc.);
c) studii de fundamentare a politicii de dezvoltare regionala a turismului (stabilirea
de prioritati în dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico - materiale, a
infrastructurii generale etc.);
d) fundamentarea unor propuneri în vederea alocarii unor surse din bugetul
special pentru finantarea de lucrari care sa puna în valoare patrimoniul cultural
istoric al tarii noastre;
e) gasirea modalitatilor de finantarea a unor proiecte/programe destinate realizarii
si popularizarii unei imagini reale, corecte si precise a patrimoniului national
(valorile turistice, culturale si istorice, calendar al principalelor evenimente cultural-
istorice-religioase-turistice românesti etc.).
Rezultatele cercetarilor întreprinse vor fi facute cunoscute tuturor  celor
interesati, care la rândul lor pot propune teme sau subiecte de cercetare
colectivelor abilitate.
Drumul catre un rezultat cât mai bun porneste din zonele si de la produsele
turistice cu cel mai mare potential de îmbunatatire, de acolo unde se doreste
aceasta si este posibil a fi realizata. Transformarea turistilor în oaspeti si a
receptorilor (gazdelor) în amfitrioni nu este un proces simplu,dar nici de nerealizat.
Pentru asigurarea succesului acestor actiuni este indicat a se folosi “teoria
oglinzii”(a analiza toate activitatile ca si când am privi în oglinda, punându-ne în
locul celuilalt). În ceea ce priveste modernizarile si ridicarea confortului, aceste
operatiuni este bine sa fie realizate în cele mai bune conditii posibile.de exemplu:
- cataloage cu pensiunile turistice rurale (proprietar, telefon, adresa, categorie de
confort, oferta turistica, reprezentate prin pictograme), pliantul localitatii cu
atractiile turistice si dotarile pentru agrement, pliante ale pensiunilor turistice
rurale, harta stradala cu amplasarea pensiunilor, harta turistica a localitatii si
împrejurimilor pe o izocrona de cea. 10-15 km (cu indicarea atractiilor turistice,
dotarilor de agrement, cu localizare, distanta), panou electronic cu pensiunile
turistice rurale si ocuparea lor, precum si posibilitatea de accesare prin telefon a
fermierului;
- instalarea de panouri cu harta localitatii si dispersia stradala a pensiunilor
turistice rurale si de sageti-indi-catoare pentru orientarea turistilor spre acestea;
aplicarea de placute-indicatoare pe cladirea pensiunii cu pictogramele ce
evidentiaza: simbolul de pensiune , categoria de confort, oferta turistica; în Austria
si Germania se indica si calitatea de produs ecologic, precum si categoria de
monument istoric sau de arhitectura;
- instalarea Ia intrarea în localitate de panouri cu simbolul de agroturism/turism
rural ce reprezinta cazarea în pensiuni turistice rurale;
- semnalizarea atractiilor turistice naturale prin table, panouri si sageti, a
monumentelor istorice si de arta, muzee, institutii culturale, a dotarilor sportive si
de agrement, de divertisment cultural etc;
- agrementul si animatia reprezinta, alaturi de odihna si recreere sau alte motivatii,
o componenta esentiala a vacantelor în spatiul rural. Conditiile naturale ca si
specificul atractiilor turistice se impun, de altfel, în modalitatea de petrecere a
timpului liber ca si asupra mijloacelor si formelor de agrement. Astfel, mediul rural
ofera o mare varietate de posibilitati de destindere, care satisfac motivatii si cerinte
ale celor mai diverse categorii de turisti. Se impun printre acestea: excursiile,
plimbarile si ascensiunile montane, cura de aer, de soare si balneara, cultura,
cunoastere, contemplarea peisajului, practicarea sporturilor de iarna (schi-alpin,
schi-fond, schi de plimbare, sanius), a sporturilor în aer liber (tenis, volei, fotbal
etc.), a sporturilor extreme (canoening, rafting, catarare libera, deltaplanorism,
planorism, parapanta, alpinism, speoturism etc.), echitatie, pescuit, vânatoare,
cicloturism, mountain-bike, studiul naturii, foto-safari, participarea la festivaluri,
sarbatori traditionale, pelerinaje etc.; un loc important îl ocupa activitatile de
creatie artistica si artizanala, de divertisment cultural si sportiv (discoteci,
spectacole, jocuri de club, popicarie, biliard), de agrement nautic (piscina, plaja,
înot) etc.
         Se remarca faptul ca unele ferme dispun de dotari de agrement mai simple
(terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, amenajari pentru echitatie si
plimbari cu caii, trasee pentru plimbari cu caruta). Dotarile de agrement mai
complexe (pârtii de schi, piste de cicloturism, piscine acoperite sau în aer liber,
teren de golf, sali de spectacole etc.) necesita investitii mari si de regula sunt
realizate în parteneriat între fermieri, între asociatia turistica locala si cele
învecinate, fie cu alti agenti economici.

             4.4. Analiza activitatii de turism rural in zona

        In acest moment zona turistica POLOVRAGI si imprejurimi beneficiaza de


promovare turistica prin urmatoarele instrumente:
- in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei, publicate de catre
Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice,
nefiind promovata zona in intregul ei, ca destinatie turistica);
- prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in
cadrul unor proiecte de dezvoltare;
- promovarea existenta in acest moment, instumentele relativ limitate de
promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor,
calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre
turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar
diferentiata de alte destinatii.
        Acest lucru, coroborat cu calitatea si cantitatea serviciilor turistice de baza si
conexe, contribuie la o circulatie turistica relativ redusa, la o sezonalitate
accentuata a vizitelor turistice cat si la pastrarea caracterului de zona de tranzit
pentru turism al zonei.
        Destinatiile turistice se lupta pentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta
piata dinamica, in continua crestere. In acest context, este o nevoie presanta
pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica, completate de canale
de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prin studii si analize,
este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar.
        O chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si
administra cu success o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru
este legat insa in mod direct si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine
proprie, distinctive si de o promova pe pietele tinta. Imaginea turistica a zonei
polovragi si imprejurimi va trebui sa tina cont de imaginea generala a Romaniei si
va trebui sa o utilizeze in avantajul sau.
       In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de
motivatiile pe care le au turistii atunci cand aleg o desrtinatie sau un program
anume, motivatii ce tin in general de nevoia de a evada din mediul cotidian intr-un
mediu diferit, in care simturile, mintea si sufletul sa isi gaseasca noi stimuli.
        Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe
piata sunt teme ce vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei
destinatii ecoturistice, plan de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii
de servicii turistice, autoritatile locale, agentii de turism, CJ Gorj. Este de dorit ca
acest plan de marketing sa tina cont de strategia de dezvoltare turistica a
Romaniei[20] (in curs de elaborare), de strategia pentru dezvoltarea turismului in
regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a ecoturismului in România
(in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a României (in curs de
elaborare).
             
CONCLUZII
        Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar
ecoturismul este o componenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri.        
        Zona Polovragi si imprejurmile au atuuri de necontestat pentru a deveni o
destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltarea
ecoturismului in zona trebuie vazuta inrelatie directa cu conservarea naturii (ariile
naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea comunitatilor
locale in toate etapele acestui proces.
        Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un procesde lunga
durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati dar
care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in mod direct la
crearea de “existente durabile” in zona tinta. Deciziaprivind initierea unui
asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de
initierea unei planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare
care sa integreze toate aspectele sociale,economice si de mediu.
       În concluzie, consideram ca strategia de marketing si promovare, ca un tot
unitar, trebuie sa fie fundamentata pe studiul detaliat al pietei, pe evaluarea
produsului turistic si strategia generala de dezvoltare a turismului. Concomitent
este necesara situarea turismului românesc în contextul tendintelor mondiale si
europene de evolutie a sectorului, care includ: piete în schimbare si din ce în ce
mai solicitate, cresterea concurentei din partea altor destinatii, utilizarea unor
tehnici si tehnologii de marketing, de promovare si vânzare din ce în ce mai
sofisticate.
         Ceea ce vrem însa sa semnalam este faptul ca materialul publicitar cu care
se participa la târgurile internationale de turism, de multe ori, nu depaseste
imaginea comuna, aproape plata, în sensul ca se pune în continuare accentul
prea mult pe imaginea fotografica în promovare, în dauna informatiei
programatice, orientata pe o anumita directie prioritara. Nu exista o prezenta
suficienta a publicitatii audiovizuale, al carei impact atât asupra dezvaluirii
valorosului potential turistic al României, cât si asupra contracararii fenomenelor
negative despre el, ar putea avea un efect mult mai convingator,  în concluzie,
subliniem faptul ca promovarea „cuminte", obisnuita, fara elemente soc are un
succes limitat.
         Strategia de promovare a turismului autohton trebuie sa urmareasca
realizarea unei comunicari concrete prin imagini  care sa sugereze originalitatea
produselor turistice românesti, sintetizând particularitatile legate de potentialul
turistic, conceptia de amenajare, posibilitatile de practicare a turismului, contextul
socio-cultural. Trebuie adaptata strategiei promotionala la specificul fiecarei piete
(interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori vizat,
folosindu-se mesajele: instrumentele cele mai adecvate.
         Promovarea ofertei turistice românesti a fost realizata inclusiv prin
participarea la marile manifestari (reuniuni) promotionale de profil: bursele
internationale de turism de Ia Berlin, Milano si Londra, târgurile de turism de la
Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga si Madrid. Târgul International de Turism
reprezinta o invitatie de a descoperi si redescoperi România. Promovarea tarii ca
destinatie turistica, prin identificarea unor oferte variate, poate crea sanse mari de
reusita în ceea ce priveste efortul de crestere a circulatiei turistice spre tara
noastra..
Localitatea Polovragi este pastratoarea traditiilor si mestesugurilor populare
gorjene, turistul putând vizita aici atelierele unor mesteri populari sau participa la
evenimente folclorice, precum Nedeia Târg sau Târgul anual Polovragi (la 20 iulie,
atrage un numar mare de turisti din zona Olteniei). Prin urmare, oferta turistica a
localitatii poate include si un produs etnofolcloric.
La acestea se adauga si posibilitatile de practicare a unor sporturi extreme,
precum alpinismul, parapanta, tiroliana, funicular sau coborârea în rapel
(coborârea unui perete abrupt printr-un sistem de coarda dubla) - în zona Cheile
Oltetului.
Asadar, oferta actuala a localitatii Polovragi se constituie dintr-o combinatie
de forme de turism posibil de practicat în conditiile unui potential turistic adecvat
acestora si a unor servicii turistice minime existente.
         Zona turistica Polovragi si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin
urmatoarele instrumente:
 - in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei, publicate de catre
Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice,
nefiind promovata zona in intregul ei, ca destinatie turistica)
- prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in
cadrul unor proiecte de dezvoltare:
                Promovarea existenta in acest moment, instumentele relativ limitate de
promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor,
calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre
turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar
diferentiata de alte destinatii.

S-ar putea să vă placă și