NOI INFORMAŢII PRIVIND EPOCA BRONZULUI ÎN NORDUL DOBROGEI Ioan Vasiliu

Résumé : Dans cet étude on présente une analyse de quelques pièces en métal, pierre et céramique découverts dans le nord de la Dobroudja attribuées à l′Âge du Bronze. Mots clef : Dobroudja du Nord, la période ancien et moyen du l’Âge du Bronze, haches, céramiques Cuvinte cheie : Dobrogea de nord, perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, topoare, ceramică, podoabe

Piesele analizate în prezentul articol, aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din cadrul I.C.E.M. Tulcea, provin, în mare parte, din descoperiri întâmplătoare, din intervenţii nesistematice asupra unor complexe arheologice şi, doar în câteva cazuri sunt rezultatul cercetărilor sistematice. Prezentarea va fi făcută pe categorii de materiale, în sistem catalog. Obiecte din ceramică Marea majoritate a obiectelor aparţin ceramicii de uz comun. Analiza modului de pregătire a pastei, operaţie ce condiţionează calitatea şi destinaţia vaselor, atestă, din punct de vedere tehnic, trei grupe: a) grosieră, redusă numeric, având în compoziţie nisip cu bobul mare, microprundişuri, granule de calcar şi „cioburi pisate”1, consecinţa directă fiind slaba coeziune a pastei; suprafeţele au fost tratate cu mai puţină grijă, beneficiind doar de o netezire superficială; arderea s-a făcut la temperaturi suficient de ridicate pentru a conferi recipientelor o rezistenţă mecanică bună, spectrul coloristic fiind reprezentat de cărămiziu şi bej-cenuşiu. Printre forme se disting: amforele şi borcanele. Luncaviţa (sat, com. Luncaviţa) – Cetăţuia. Fragment de amforă. Fără număr de inventar. H = 7,0; l = 5,0; Gr = 0,72 (Fig. 3/ 2). În straturile superioare ce suprapun nivelurile de locuire eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa, faza A23, în condiţii stratigrafice nu prea clare, a fost descoperit un fragment ce provine din pansa unei amfore, prevăzută în zona diametrului maxim cu toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, rezultând, cu rol decorativ, trei nervuri ce se prelungesc vertical pe corpul vasului. Tot ca ornament, de la baza toartelor, au fost aplicate motive în formă de „cârlig”. Atât nervurile, cât şi decorul în formă de „cârlig”, prezintă crestături oblice realizate cu unghia sau cu scoica, ori cu un instrument având vârful ascuţit.
1 2

3

În legătură cu utilizarea „cioburilor pisate”, Marinescu-Bâlcu 1989, 216. În catalog utilizăm următoarele prescurtări: H = înălţimea; l = lăţimea; Dg = diametrul gurii; Dm = diametrul maxim; Db = diametrul bazei; Gr = grosime; G = greutate. Dimensiunile sunt date în centimetri. Desenele au fost realizate de către Camelia Geanbai. Comşa 1952, 413-416; Comşa 1962, 221-225; Micu, Maille 2002, 115-129.
PEUCE, S.N. V, 2007, p. 113 - 138

114
*

IOAN VASILIU

Fragmentul de amforă provenit din nivelurile superioare de la Luncaviţa–Cetăţuia, poate fi atribuit, cu rezervele de rigoare, unui tip ce are partea inferioară tronconică, cea superioară fiind mai scurtă şi îngustată accentuat către gâtul înalt, cilindric, prevăzute pe maxima rotunjime cu toarte din bandă lată, perforate orizontal. Cunoscute din repertoriul ceramic al culturii Folteşti II4, astfel de amfore, despre care V.A. Dergačev afirmă că, reprezintă cel mai caracteristic tip morfologic pentru varianta Nistreană5 a culturii Jamnaja, sunt întâlnite atât în grupul Târpeşti, în inventarul funerar al mormântului nr.16, încadrat în a doua parte a orizontului clasic şi începutul perioadei Jamnaja târzii7, cât şi în aşezări din mediul cultural Glina8. Toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, prezente pe ceramica culturilor Cernavodă III9 şi Folteşti II10, sunt atestate şi în descoperirile făcute la sud de Dunăre 11. Decorul în formă de „cârlig”, prevăzut cu crestături executate cu unghia sau cu scoica, îşi are şi el originile în mediul cultural Folteşti II, un ornament aproape identic provenind din aşezarea eponimă, de pe o amforă fragmentară, similară ca formă cu cea de la Luncaviţa– Cetăţuia, cu toarte din bandă lată, prevăzute doar cu o şănţuire mediană, descoperită în inventarul locuinţei de tip bordei numărul 212. Un askos găsit în aşezarea de la Varna13, este decorat oarecum asemănător; analogii apropiate, dar care trebuiesc privite invers, fiind semnalate atât pe amforele din aşezarea Glina de la Govora Sat–Runcuri14, cât şi pe cele din inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja15. Cerna (sat, com. Cerna) Vas – borcan, complet. Inv. 42.070. H = 16,0; Dg = 15,5; Dm = 19,0; Db = 12,0 (Fig.3/ 4). Dintr-un punct necunoscut de pe teritoriul localităţii, în urma unei descoperiri întâmplătoare, a fost identificat un borcan lucrat neglijent, asimetric datorită modelării stângace. Vasul are baza plată, peretele uşor curbat şi gura evazată. În regiunea diametrului maxim este decorat cu o proeminenţă simplă, dispusă vertical. *
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, fig. 15/1-3; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3. Dergačev 1986, 77. Marinescu-Bîlcu 1964, 241, fig. 1; Dinu 1974, 270, fig. 12 B/1; Dumitroaia 2000, 58, fig. 42/1. Burtănescu 2002, 144, 166, 264, tabelul VIII/2. Constantiniu, Panait 1963, fig. 4; Roman 1976a, fig. 5/8; Turcu 1981, pl. 4/4, 8. Morintz, Roman 1968, 89, fig. 32/6. Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, 57, fig. 24/8. Tonceva 1981, 51, fig. 11/20. Petrescu-Dîmboviţa 1974, 283, fig. 5/6; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3; Dinu 1974, fig. 11/12. Tonceva 1981, fig. 7/3 b-c. Roman 1985, 292, pl. 12/4; fig. 2/9, 13. Manzura, Klocko, Sava 1992, 58-59, fig. 25/1; Subbotin, Dobroljubskij, Toščev 1995, 116, fig. 4/6.

pl. 28. fig. umerii bombaţi. 12/2.0. În regiunea diametrului maxim este prevăzută cu două toarte tubulare. 1). fiind identificate şi în manifestările de tip Zimnicea20 şi Schneckenberg21. gama coloristică predominantă fiind de bej-cărămiziu. Horia (sat. tip V. Dm = 26. pl. gâtul pâlniform.674. 14/4 Prox 1941. Yarovoy 1985. mată.0 (Fig. Prox 1941. Dergačev 1994. Manzura. 23/22. Dergačev 1986. fig. plasate vertical pe corp. astfel de vase. fig. 576. fig. 25/1. Dergačev 1986. Roman 1973. 134/8-9. 125. 85-88. şi brâuri crestate. 19A/18-20. 6/29. 44. în proporţie mai mare. fig. 103. fig. 61. Roman. Dg = 14. 120/21. fig. vase globulare. 13/7. căni şi castroane. fig. fig. proprii repertoriului ceramic al culturii Glina19. mai 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dergačev 1986. 2/5-6. 12/13. 8. Decorul constă dintr-o combinaţie de brâuri alveolate. Manzura. 19A/16-17. însă de dimensiuni mult reduse. Inv. prezenţa lor fiind estompată la exteriorul vaselor cu ajutorul unui strat subţire de angobă de uniformizare. anexa 4/2. are şi ea în compoziţia pastei ingrediente. 4/8. Schneckenberg25 sau Jigodin26. 6/12. fig. Morintz. dinspre toarte către gâtul recipientului. perforate orizontal. 5/1. 126. 4/12. 18A/20-21. Alexandrescu 1974. Pál 1992. 8/4-5. Suprafaţa exterioară a jumătăţii inferioare a recipientului dispune de barbotină neorganizată. 3/5. Db = 10. Yarovoy 1985. H = 28. buza rotunjită. completă.0. provine o amforă cu partea inferioară a corpului tronconică. 9/11-16. 77. Klocko. 6/9. fig. 128. 25/4. 20/9. din bandă lată. De pe teritoriul satului. 104. Dergačev 1994. Dergačev 1994. dintr-o locaţie necunoscută. 3A/18-20. fig. 2A/ 20-21. sunt apoi întâlnite în cultura Glina23. amforele sunt specifice şi altor medii culturale din Bronzul timpuriu. 2A/18-19. pl. 6. Dodd-Opriţescu. 28. tip VI. răsfrântă la exterior. uneori purtând uşoare urme de lustru. fig. Dergačev 1986. 20/5. pl. plasate vertical pe umărul recipientelor.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 115 Recipientul de la Cerna îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturilor Jamnaja – variantele Nistreană16 şi Bugeac17. şi Catacombelor18. fig. comuna Horia) Amforă. deşi a beneficiat de o ardere mult mai bună şi această categorie este destul de friabilă. Csába 1973. 85-88. 115/4. cu antecedente în aria Cernavodă II22. 85. Florescu. Schuster 1997. fig. Toščev 1991.0. 105/5. * Prezente în inventarele funerare ale mormintelor tumulare din culturile Jamnaja27 şi Catacombelor28. dispuse orizontal la baza gâtului şi sub zona diametrului maxim. 18A/18-19. Dergačev 1986.2. 46. Crestele în relief. fig. 127. Roman. 94. . Berciu. Sava 1992. raportat la categoria precedentă. Dergačev 1994. Roman 1985. 127. Pál. Sava 1992. Petre-Govora 1986. 3A/16-17. 20/4. 58-59. fig. fig. * b) semigrosieră. Klocko. Dergačev 1994. precum şi în descoperiri din ariile Bogdăneşti24. Repertoriul formelor este mai variat faţă de prima grupă: amfore. 1. tip 2. Buzdugan 1972. 12/2. baza plată fiind uşor reliefată. 564. pl.

6/b-c. fig. 46. fig. Roman 1985. Jigodin30. 103. Roman 1976a. 7. 6/8. fig. 11. 10. 562. 11. 104. fig. 28. 44. 4/6. 4/3. 10. 5-6. 103. fig. câte două-trei. 104/7. fig. fig. fig. 15/15-19. 6/1. 9/11. Dinu 1974b. 5/9. fiind totodată atestate şi în descoperirile de la sud de Dunăre36. Lipovan 1983. pl. Jigodin46. 7/1-4. Zaharia 1973a. Schuster 1992. 5-6. Székely 1998. 173. 7. pl. 86/9. Livezile31. Dinu 1974a. 61. 65/2-3. fig. fig. Ciugudean 1996. 3. Zorzoliu 1995. Schuster. 562. 1/3. 12. Dumitroaia 2000. 106/2. 21/12. pl. dinspre toarte spre gâtul recipientelor. Ursachi 1995. Berciu. Florescu 1964. fig. 5/5. precum şi în mediile culturale: Glina42. Ulanici 1976. 103. 6. 3/4. 58/8. Andreescu 1992. 6/1. fig. 15/1-3. 53. Turcu 1981. 7. Drâmbocianu 1981. 28. 4. 2/1-3. Prezente pe ceramica din repertoriul culturilor eneolitice Folteşti II39 şi Cernavodă II40. 98/3-4. Schnechenberg A34. Csába 1973. Pál. 11/1. 2/1. 33. 34/4. Zaharia 1973b. 13. pl. Năeni-Schneckenberg sau Schneckenberg B35. fig. 105/1. Roman. Chicideanu. 5-6. fig. 3/4. Şoimuş48 şi Iernut49. 5/5. Prox 1941. Roman. Schneckenberg A44. pl. 15/5. Petre-Govora 1986. Panait 1963. 17/ 1-7. 142/2. 3. Zăbala32. fig. pl. 3/1. 389.116 IOAN VASILIU apropiate sau mai îndepărtate de spaţiul istro-pontic: Glina29. Petrescu-Dîmboviţa. 3. combinaţiile dintre brâurile orizontale şi cele verticale. Dergačev 1986. fig. 4/4. 68. 16/1. Tončeva 1981. Ulanici 1981. 9/11-16. Petrescu-Dîmboviţa. 6-7. ca ornamente pe ceramica culturilor Horodiştea–Erbiceni50 şi Folteşti II51. 6/4. fig. 17/10. 60/3. 107. Vulpe. 86/6. . Schuster 1995. Roman 1985. exemplarul de la Horia îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând culturii Jamnaja. 44. 21-22. Năeni–Schneckenberg45. fig. 52-53. 12. 15/4 . 10. Nica. fig. 19. Constantiniu. 21/15. 7. Petrescu-Dîmboviţa. 37. Ulanici 1979. 8. fig. fig. 4. 50-51.18 de la Trapovka. 6/1-3. Pál. mormântul nr. 20. fig. perforate orizontal. 40. Dodd-Opriţescu. 15/1-2. Pál 1992. 2/7. 4/12. 8/2. Morintz. 8/5. 6-7. 1/1-2. Prox 1941. 10/6. 2/1-2. 13. 1/15. în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând variantelor Nistreană şi Bugeac ale culturii Jamnaja41. 6-8. Drâmbocianu 1981. 20. fig. Gherghe 1983. 16/4. 2/4. fig. 282. fig. fig. Zaharia 1987. 7/6-8. Roman 1973. fig. Dinu 1974a. şi în manifestările de tip Năeni– Schneckenberg sau Schneckenberg B. 8. 88. Livezile47. Ursachi 1968. Apărute încă din eneolitic. fig. Csába 1973. Schuster 1997. 4/12. 3/4. 39. 571. dacă reconstituirea ipotetică făcută de către autorii descoperirii este corectă38. 110. fig. 4. fig. toartele lucrate din benzi late. fig. Bogdăneşti43. 142. Lipovan 1983. Vulpe. fig. 9/12. Dergačev 1986. fig. Ciugudean 1996. fig. 26. fig. fig. 8. fig. Tudor 1973. 2/1-3. Ciugudean 1998. fig. 19. 2/1. fig. Drâmbocianu 1981. 8. 6-7. sunt frecvent documentate în descoperirile din interfluviul Prut–Nistru. Roman. 67. 176. pl. 4/5-7. 2/1-2. 8/2. Székely 1971. 74. pl. fig. fig. Ciugudean 1997. Vulpe. plecând de obicei. Monteoru Ic433. varianta Bugeac37. 5. 1 din T. 6. Ciugudean 1996. 44. 3/2. 3/1-3. 21/2. sunt atestate atât în inventarele funerare ale 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 Tudor 1973. 6/2-4. * Ca formă. 31. fig. pl.

Dergačev 1986. cât şi în cele ale culturii Catacombelor53. fig. Katincarov 1975. Dinu 1974. Florescu 1964. pl. fig. 56/2-4. 6/4. pl. 7/6. 25/4. 111. Şi din descoperirile făcute la sud de Dunăre. Şoimuş şi Copăceni58. acest motiv decorativ este des întâlnit pe brâurile dispuse fie vertical. 5/11. fig. 323. 88-91. Ciugudean 1996. cât şi în cele de tip Livezile57. fig. 104. Prox 1941. Ciugudean 1996. acest tip de decor este semnalat la Căţelu Nou54 şi în aşezarea de la Govora Sat–Runcuri55. 82. 80/3. Ornamentul de crestături aplicat pe brâuri verticale. 205-206. din inventarul funerar al mormântului nr. 22/2. 73/17. fig. 5/5. 86. fig. 12. 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Dergačev 1986. Georgiev et alii 1979. 8/i. 58/8. Petrescu-Dîmboviţa. 304-305. iar în spaţiul intra-carpatic este prezent atât în descoperirile aparţinând fazei Schneckenberg A56. 8/2. cât şi pentru cele descoperite în inventarele funerare din mediul cultural Jamnaja66. fig. fig. pornind însă dinspre toarte către baza vasului. Ciugudean 1996. cu scoica ori cu unghia. Dinu 1974a. 35-48. este prezent în inventarul funerar al mormântului nr. provenind de pe o amforă modelată în tehnica a. Brâurile dispuse vertical.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 117 mormintelor tumulare din aria culturii Jamnaja52. Roman 1985. k. fig. decorate doar cu crestături executate cu o unealtă ascuţită. pl. prezente pe amforele din cultura eneolitică Folteşti II64. fig. 13. 39. fig. atribuită de către descoperitor amforelor thuringiene – Buchvaldek tip III59. 10/6. fig. cunoscut din cultura Horodiştea-Erbiceni67. 20. Dinu 1959a. Petrescu-Dîmboviţa. în aşezarea de la Ezero. 46. Ciugudean 1996. pl. 22 dezvelit în tumulul III de la Valea Lupului. 20. 46. recent fiind încadrată în varianta Nistreană a culturii Jamnaja60. începând din faza A1 şi până la sfârşitul fazei B1. 21/2. Prox 1941. 3/2. în zona sud-balcanică acest tip de ornament fiind ilustrat prin materialele de la Pevkakia–Magula63. 8/2. 21/12. fig. fig. 26/6. 132. 17. 88. 282. 9/11-13. Burtănescu 2002. Dergačev 1986. 32. fig. 111. 65/1-3. Ciugudean 1997. 4. 9/11-13. Lipovan 1983. 264. sunt specifice atât pentru exemplarele sferice din cultura Schneckenberg A65. Dinu 1974b. fie orizontal69. De altfel. . 35/2. 36. 10/6. 21/2. 15. Sulimirski 1968. Dinu 1968. 10/2. Dumitroaia 2000. 16/4. 44. O combinaţie oarecum asemănătoare de brâuri este întâlnită şi în zona de nord-est a Moldovei. 1 descoperit în tumulul I de la Livezile–Baia68. Ciugudean 1997. sau în perioada târzie a aceleiaşi culturi61. 115-116. 15/3. pe ceramica grupului cultural Livezile. Ciugudean 1997. 3/1. fig. fig. În mediul cultural Glina. fig. fig. tabelul 160. Dumitroaia 2000. 8/4. dinspre toarte către gâtul amforelor. 34/2. 86/9. Dinu 1980. 120-121. este cunoscut decorul de brâuri paralele între care se află alte brâuri dispuse vertical62. Leahu 1965.

4. pentru cana găsită în inventarul funerar la mormântului nr. în apropierea mormântului principal82. complet. 26/6. Cerna) Castron. 69. uşor reliefată. poziţie tipică pentru 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 Petrescu-Dîmboviţa. ornamentul din alveole dispus pe brâurile orizontale. H = 8. în aria culturii Folteşti II70. acoperă într-un strat subţire partea inferioară a vaselor cu scop preponderent utilitar. 6. fig. Recipientul de la Sabangia.4. Prezent şi el pe ceramica eneolitică de tip Folteşti II72. 564. depusă ritual. 12. sau mai îndepărtate: Livezile79. aplicate la baza gâtului sau în regiunea diametrului maxim al amforelor. Sabangia (sat. ulterior supraînălţată81. Harţuche 2002. Pál. corp tronconic şi baza îngroşată. 46 din necropola plană de la Brăiliţa83. 4/6. barbotina nu constituie un motiv decorativ decât în cazuri foarte rare. a fost găsită. Pe raza satului. fig. 8/2. pl. Petrescu-Dîmboviţa. Năeni– Schneckenberg74 şi Odaia Turcului75. Drâmbocianu 1981. 165-166. uşor alveolată. 5/5. un castron de mici dimensiuni. 6. com. Simion 2003. 47. fig. pl. 20. 12. Ciugudean 1996. Inv. fig. 8/17. 2. 338. bine conturat. căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru cedarea materialului spre studiu. dg = 12. 82. lipsă partea superioară. . În mantaua movilei primare. fig. 3/ 3). fig. 22/2. 7. Harţuche. fig. 3/ 6). datorită stării fragmentare a recipientului. în mod accidental. 82. Csába 1973. o cană cu umărul bine reliefat. 61. 168. 4. despre care. Monteoru Ic478. com. 63. Dinu 1974b. buza rotunjită la exterior şi baza plată. 33. Săpături G. 6/ 3-7. 30. Jigodin77. dispuse însă orizontal pe corpul amforelor. Fără număr de inventar.118 IOAN VASILIU Documentate încă din eneolitic. Roman. 9/2. Schuster 1997. poate reprezenta un prototip timpuriu.0 (Fig. Roman. pl. pe nivelul antic de călcare. Sarichioi) – Movila lui Creţu80 Cană. Ciugudean 1997. Anastasiu 1968. pl. gâtul scurt. 6/1-2. nu şi a decorului. * Cerna (sat.6 (Fig. aproape completă. 34/2. a fost descoperit. Db = 5. Tudor 1982. 5/3. doar în privinţa formei. H = 8. Dm = 9. Dinu 1974a. cat. 3.0. 4/4. 3/2. fig. 3/1. 20. 130/4. Simion 2003. Şi în arii culturale mai apropiate: Glina76. având deschidere largă. fig. 75. nu putem să spunem mai mult. în rest. brâurile decorate cu crestături. Pál. fig. Schuster 1997. Vulpe.0. 89/6. corpul tronconic. 564. Db = 7. Roman 1976a. Simion 1992. Zaharia 1987. fără certitudinea că provine din acelaşi loc cu vasul-borcan prezentat mai sus. Petrescu-Dîmboviţa. fig. 67. sunt cunoscute în arealul Glina prin intermediul descoperirilor făcute în aşezarea de la Odaia Turcului71. 3/1. fig. Dm = 13. fig. Tudor 1982. Simion.0. Simion 1998. pl. Dinu 1974b. 2/9. Anastasiu 1976. 59-60.0. 3/5. fig. mormânt cu scheletul în decubit dorsal. 86. Harţuche. Csába 1973. 28. în regiunea diametrului maxim era prevăzută cu o toartă. este întâlnit pe exemplarele fragmentare găsite în mediile culturale Jigodin73. fig.

executate cu unghia. Cernea 1987. Fără număr de inventar. fig. 108/1. baza îngroşată. 5/2. recipientul este decorat cu crestături oblice dispuse în şiruri circulare. umerii arcuiţi.23/19. Tulcea) – Sud Castron. Dg = 21. Dergačev 1994. 8/6. Dm = 22. Vasiliu 1995b. Dg = 9. Yarovoy 1985. . 114/2. aproape cilindric. baza plată fiind uşor reliefată. Comşa 1882. 107. Petrescu-Dîmboviţa 1974. ca urmare a cercetărilor din tumulul II de la Luncaviţa– Drumul Vacilor85 şi tumulii I şi III de la Mihai Bravu86. 3/2. 408-415. fig.0 (Fig. Dm = 13. * Cu antecedente în cultura Folteşti II92. Din inventarul funerar al mormântului91. 15/7. 227. Ulanici 1979. 30. buza dreaptă. descoperiri similare fiind semnalate la Glăvăneştii Vechi87. Tulcea (mun. Dergačev 1986. 4. buza răsfrântă la interior.0. 5/3. 71/1. 85-93. fig. Fără număr de inventar. Nordul Dobrogei Vas . fig. Petrescu-Dîmboviţa. 103. PetrescuDîmboviţa. Db = 6. fiind reliefată. 6. 103-104. Buzdugan.0. castroanele tronconice au similitudini în mediile culturale Bogdăneşti94 şi Glina95. pe teritoriul istro-pontic.0 (Fig. 182. Vasiliu 1995a. 63. căni oarecum similare fiind semnalate şi în aria culturii Glina84. 21/1-2. fig. Roman 1976a. Simion 2003. Florescu. vase ceramice. Db = 13. 229. restaurat. 4/2. De pe teritoriul judeţului Tulcea. Schuster 1997. gâtul înalt. Ulanici 1976. 3/ 1). rotunjită. Schuster 1997. aproape complet. 100/4. cu scoica sau cu un instrument ascuţit. baza fiind marcată de alveole realizate cu degetul ori cu ajutorul unei ustensile având vârful rotunjit.0. 76/5-6. 204. 2/3. 8. 7. 15/6. paralele. Roman 1986. 121. fig. bombat. fig. Pe umăr. Comşa 1985. fig.0. 63/2. fig. 140/1. sunt atestate. 17. 129. provine un castron având corp tronconic. 3/ 5). 342. pl. Dinu 1974a. fig. 65. Buzdugan 1972. întregi sau fragmentare. H = 11. 128. Petre-Govora 1986. Corlăteni88 şi Boloteşti89. aproape complet. asimetric datorită modelării stângace. 96/1. Dinu 1974b. 18/9. fig.6/25. fig. * 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 Nestor 1933. * În stadiul actual al cercetării. 49. 3.0. H = 11. 144. 91/1-5. Tudor et alii 1953. fig.globular. precum şi în aria culturii Jamnaja 90. 8/2. dintr-o locaţie necunoscută provine un vas având corpul scund. prezente în inventarele funerare ale mormintelor culturii Catacombelor93. depuse ca ofrandă în apropierea mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare. 60/5. fig. Bobi.0. 93/3.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 119 etapa timpurie din evoluţia culturii Catacombelor. 158. 232. Ulanici 1981. Burtănescu 2002.

Tonceva 1981. 11. 26/4.Gaz Metan. 113/2. căpătând luciu metalic. pasta este bine frământată. 15/9. 62. o mare atenţie a fost acordată suprafeţei exterioare. 55/3. fig.6. Pentru decorul realizat din alveole imprimate pe marginea bazei vasului. prezente pe ceramica Jamnaja104. Petrescu-Dîmboviţa. Roman. fig. 22/13. de săpături de salvare. în diverse puncte de pe traseul ei. vasele globulare sunt specifice şi altor medii culturale: Glina98. într-un context fără nici un indiciu cu privire la 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 Dinu 1959b. Alexandrescu 1974. Topoleanu 1989. 81/2. 97/1. 105/1. Turcu 1981. Ornamentele realizate cu ajutorul crestăturilor. fig. 96/2.Chr. Db = 4. 11/21-22. fig. Lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale din Rusia către Turcia şi alte ţări din zona sud-estică a Peninsulei Balcanice. formând şiruri orizontale. 1/2. Morintz. Petrescu-Dîmboviţa 1974. Dergačev 1986. Ulanici 1979. 5/5. având analogii în mediile Zimnicea105. Schneckenberg99. 27. Ulanici 1976. restaurată. 3-4. fig. Schuster 1997. 1/1. 4. pl. 16/5. 61. în urma lustruirii. Mătasă 1959. în manifestări culturale specifice Bronzului timpuriu fiind întâlnit în cultura Jigodin110 şi în descoperiri de tip Livezile111. 44. 8/7. pl. fig. dispuse pe umărul vaselor. grosimea pereţilor fiind uniformă. 8-9.5 (Fig. printre acestea înscriindu-se şi cele de la Isaccea. în necropola de inhumaţie atribuită secolelor VI-V a. Tudor 1982. 20. 217. Zaharia 1987. 112/1. 87. 8/3. . 63/1. 6-8. 52. Pál 1992. 52. 113-128. au determinat executarea. 5/1-2. fig. Inv. 727. 108/4. 11/20. pl. Zaharia 1973a. 110-111. 96/2-3. 83. începute în vara anului 1987. Roman. Ciugudean 1997. în descoperiri de tip Ezerovo II108. Zaharia 1973b. fig. 3/5-6. Berciu. Dg = 7. 14/4. fig. 70. Pál. modelată cu multă grijă. în marginea de nord a suprafeţei investigate. fig. Simion 2003. Isaccea) . Ciugudean 1997. ilustrată doar printr-un singur exemplar. 5/8. 9/2. Aici. 53. cu similitudini în culturile Cernavodă II102 şi Folteşti II103.120 IOAN VASILIU Prezente în repertoriul ceramic al culturii amforelor sferice96 şi în inventarele funerare ale mormintelor de tip Jamnaja97.112. 12. o amforetă lucrată dintr-un lut bine ales. pl. 13/4. H = 9. Monteoru Ic4100. 72/6. Ciugudean 1996. 17/1. Dinu 1974a. fig. fig. 11. 5/1. 4/10-11. Amforetă. Zaharia 1987. Csába 1973. cu un grad înalt de omogenitate. Dodd-Opriţescu. Petrescu-Dîmboviţa. 16/8-9. Dinu 1974a. fig. 8/7. fig. Roman 1973. Dm = 12. 6/11. 2). 86/1-2. Isaccea (or. 5/1-8.5. Prox 1941. Bichir 1959. 4/2. 12/11. 276/277. 9/2. * c) fină. sunt atestate şi la sud de Dunăre. Glina106 şi Monteoru Ic4107. precum şi vestigiilor de tip Livezile şi Iernut101. fig. pl. 14/10. fig. 6/11. Vasiliu. punctul Gaz metan. 3/1-2. completă. Ciugudean 1996. cele mai timpurii analogii le găsim în aşezarea de la Folteşti109.2. 7/4. Schuster 1997. Dergačev 1986. fig. fig.038. 128/7-8. 7/15. pl. fig. 385. fig. singurul degresant folosit fiind nisipul cu bobul fin.

10. fig. * Amforeta de la Isaccea – Gaz Metan. în imediata apropiere a mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare115. 5. 97/2. 2/2-2b. Florescu 1966. Schuster 1997. 41/2. 7. fig. Boroffka 1996. 128. Dinu 1957. Anastasiu 1971. Dinu 1980. fig. Harţuche. Roman 1985. Roman 1986. în privinţa formei. 96. Pál. mai apropiate ori mai îndepărtate. 72. 49. 164. Roman 1976b. Deasupra zonei de maximă curbură a corpului. Petrescu-Dîmboviţa. 12/2. 42. . Dinu 1974a. fig. realizate în acelaşi mod. foarte probabil. Mantu. cat. fig. este prevăzută cu două tortiţe tubulare. decorul din benzi orizontale şi verticale umplute cu motive în reţea este întâlnit. 12/9. fig. imediat sub buză. 121/2. Dinu 1959a. Anastasiu 1968. buza rotunjită. fig. * Prezenţa celor trei categorii ceramice nu este reprezentativă doar pentru manifestările specifice perioadei timpurii din zona de nord a Dobrogei. 101. pl. 383. evazată la exterior. Harţuche. Motivul decorativ a fost. 9/5. Atât banda circulară de la baza gâtului cât şi cele cinci benzi verticale de pe corp sunt mărginite de incizii identice cu cele dispuse imediat sub buză. vasul este decorat cu două şiruri paralele de incizii executate cu scoica sau cu unghia. 48/20. fig. Roman. 10. 144. Harţuche. acoperit cu o pastă albă. fig. Recipientul. 282. în acest ultim caz fiind realizat cu ajutorul impresiunilor de şnur121. ornamentul constă dintr-o bandă circulară umplută cu incizii în reţea. în Bronzul timpuriu. modelat în tehnica categoriei c. fig. fig. 704. Csába 1973. are similitudini. corpul puternic bombat şi baza plată. 100/7. făinoasă. 12/2. Dinu 1974. 9/1. 3/4. 20 din necropola plană de la Brăiliţa117 şi în mediile culturale eneolitice Folteşti II118 şi Coţofeni. Semnificativ este faptul că motive în reţea apar şi pe ceramica atribuită perioadei timpurii a Epocii bronzului din Moldova. La baza gâtului. 60. precum şi cu unul dintre cele patru vase depuse ritual în mantaua tumulului I de la Mihai Bravu. pl. 70. Petrescu-Dîmboviţa. 134/6. 7. 46/2. 7/8. 5/1. Aldeşti125 şi Poieneşti126. 4/7. fazele II şi III119. Gârceni124. redând o amforetă. Dragomir 1959. 139. fig. 2/1-2. cilindric. 70. Roman 1973. ea fiind întâlnită şi în alte medii culturale. aceasta fiind aproape în unghi drept faţă de linia gâtului. Valea Lupului123. din care pornesc alte benzi paralele. Morintz. 14/2 a-b. Pe gât. Cu antecedente în ceramica specifică mediului Horodiştea–Erbiceni116. 149-150. în descoperirile de tip Cernavodă II113 şi Folteşti II114. pl. 6. Dinu 1955. 2/2. 39/12-13. perforate orizontal. 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Berciu. a fost descoperit un vas ceramic. 3. 2/10. fig. 10. Vasiliu 1995a. 11. fig. Anastasiu 1976.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 121 existenţa vreunui complex arheologic. 4. prezent în ornamentica vasului găsit în inventarul funerar al mormântului nr. Harţuche. Dragomir 1957. are gâtul scund. 559-574. fiind ilustrate prin descoperirile de la Bogdăneşti122 . Dinu 1974a. 193-194. dispuse vertical pe corp. fig. 197-198. 16/3. în ariile Glina120şi Jigodin. Florescu 1959. 298-299. fig. 298-299.

lucrată din bară în secţiune aproximativ circulară. H = 1. Georgiev 1982. 20/4-5. 4. Ciugudean 1996. . Pavlov 1991. Roman. 4/ 2). Năeni129 şi Jigodin130. din tumulul de la Tărnava135. Alexandrescu 1974. Andreescu 1992. 562. Moga. 6/8-9. ceramica prezentată mai sus poate fi atribuită. Ciugudean 1995. * Inelul de buclă din aur de la Jurilovca are analogii perfecte cu piesele descoperite în tumulul III de la Ampoiţa–Peret133. Existenţa a trei categorii ceramice este atestată şi în cadrul manifestărilor de tip Monteoru Ic4128 . precum şi cu cel provenind din Bulgaria de nord. Comşa 1990. Panajotov. D = 2. Din zona de sud-est a cetăţii. fiind totodată identic cu cele cinci exemplare găsite în mormântul 15b din necropola R de la Leukas (Steno)134. complet. Gr. Inv. G = 8. 1. Goesler 1927. Pál. 11. în care există dovezi concrete despre practicarea metalurgiei ca meşteşug. Kitov. Ciugudean 1989. pl. capetele. în timp ce în faza arhaică (I) vasele erau lucrate numai din două categorii. 44.25. deci peste 22 Kt. artefactele. putând fi considerate „importuri” din medii culturale. după cum o dovedesc descoperirile de la Căţelu Nou127. totuşi. nota 33. Inel de buclă.7 .122 IOAN VASILIU Astfel. 238. 31/8-9. dintr-un context arheologic nu prea clar. 127. fig. amintit sumar în literatura de specialitate132. modelarea recipientelor din trei categorii de pastă este caracteristică fazelor clasică (II şi III) şi finală (IV) a culturii Glina. pl.31 (Fig. fig. are partea inferioară de formă triunghiulară. com. condiţiile geografice din nordul zonei istro-pontice nu ne permit să vorbim despre o activitate metalurgică în adevăratul sens al cuvântului. 2/2. subţiate progresiv. fig. 60/4. mai apropiate sau mai îndepărtate. provine un inel de buclă din aur cu titlul de 950‰. Ciugudean 1995. Jurilovca (sat. Nikolov 1976. 22. fiind petrecute unul peste celălalt.25. morminte având caracteristici funerare specifice culturii Jamnaja.916. Piesa. Csába 1973. 12. cu rezervele de rigoare. 49. subetapelor IIa şi IIb din evoluţia Bronzului timpuriu. fig. 25. 14. Schuster 1997. 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Leahu 1963. folosindu-se materia primă din straturile superioare astăzi dispărute. în special obiectele de podoabă. despre recipientele întregi putând avansa ipoteza că provin din inventarele funerare ale unor morminte distruse. * Pe baza analogiilor. Jurilovca) – Cetatea Argamum. Ciugudean 1991. 92. fig. 59. = 0. Obiecte din metal Deşi în unele lucrări de specialitate s-a afirmat că o parte dintre obiectele de metal din Epoca bronzului au fost prelucrate „pe loc”131. Zaharia 1987. 94.

Sarichioi) – Movila Săpată.838 (Fig. 141-142. 6/1-2. Ciugudean 1996. Piesele similare descoperite în inventarul funerar al mormântului din tumulul III de la Ampoiţa–Peret au fost încadrate. 4/ 4-5). Vulpe 1959. conform periodizării întocmite de către Fl. subţiate progresiv. fig. Primas 1992. intervenţiile nesistematice prilejuite de amplasarea unui punct geodezic. Primas 1996. fig. 267. deşi M. 6/4A 1-4. 5/1-2. În anul 1961. de către descoperitor. 73. credem că poate fi atribuit. fig. lucraţi din bare de argint hexagonal-plate în secţiune. au analogii cu cerceii din depozitul de la Tufa144 şi pot fi atribuite Bronzului mijlociu. inele precum cel de la Jurilovca. 75. neatingându-se. sunt atribuite tipului Leukas140. Rotea atribuie cea mai mare parte a necropolei descoperirilor de tip Copăceni143.138. Inelul de buclă de la Jurilovca. În clasificarea întocmită de către M. existente în bazinele geologice aflate în nordul Dobrogei. Hamond 1974. Inele de buclă. dispuse dinspre satul Zebil către malul lacului Razelm. fig. cât şi prin numărul redus de piese. Primas 1992. mai probabil perioadei de început a acestuia. 6. capetele aveau formă aproximativ circulară. mai veche decât începutul Helladicului timpuriu II. 135. cel mai probabil. * Exemplarele confecţionate din argint. Inv. 3. 6/3. au dus la distrugerea unui/unor morminte având groapa/gropile funerare practicate în mantaua unui tumul ce făcea parte dintr-un aliniament de şase astfel de sit-uri. datat. mai recente decât grupul Livezile. în intervalul 2800-2700 a. orientat NV-SE. 71. Primas 1996. 52. Zebil (sat. au putut fi recuperaţi doar doi cercei de buclă. 43. Primas 1996. 52-53. com. probabil. perioadei Jamnaja clasice care este. întregi. lipsit de un context stratigrafic clar. Primas 1996. fiind încadrate în Helladicul timpuriu II141. precum şi în inventarul funerar al mormântului principal (M1) din tumulul de la Velika Gruda137. Burtănescu.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 123 De asemenea. unde erau fixate pe suport textil139. . ce provin din tumulul distrus la Zebil. fig. 43. Diabazele se întâlnesc în 136 137 138 139 140 141 142 143 144 Mikov 1940. Primas. 77-78. piese asemănătoare au fost găsite în nivelurile aparţinând Bronzului timpuriu de la Junaţite136. Rotea 1993.837. 14. Din piesele aflate în inventarul/inventarele funerare ale mormântului/mormintelor.Chr. 127-128. cel mai târziu în Helladicul timpuriu III142. obiectele litice se caracterizează atât prin sărăcia repertoriului funcţional. 75. lucrate din roci cu parametri mineralogici inferiori. Obiecte din piatră Privite în ansamblu.

19. Dumitrescu 1954. Harţuche 2002. Muraru 1985. Frecăţei (sat.65 (Fig. 5. fig. fig. sărăcia inventarului litic este caracteristică pentru Epoca bronzului. apar în eneolitic. 301-302. în general152. Istina 1999. cat. fig. întreg. Harţuche 2002. 1/3. Harţuche. Harţuche 1987. Dumitrescu 1933. în ariile culturilor Monteoru. În pământul rezultat din excavarea mecanică a porţiunii vestice a tumulului I.0.124 IOAN VASILIU zona Niculiţelului şi a Tulcei. 32/3. provine o unealtă oarecum asemănătoare. 20. 30. 3/3. În aria culturii Glina. 259. fig. jud. . H = 13. Harţuche. dintr-o altă descoperire întâmplătoare de pe teritoriul localităţii Parcheş. fiind prevăzută cu o şănţuire uniformă. sau în etapa mijlocie a acesteia153. Lăzurcă 1984. 25. a fost găsit un topor-ciocan dublu. 44-45. fig. fig. 3/8. fig. iar înspre est. 18. fig. pl. Topor – ciocan dublu. com. la Beştepe şi Murighiol145. pl. 14. 1/6. 35-38. Piese de acest tip. 1/a. 10. dispusă perpendicular pe axul lung. Bounegru 1997. topoarele de „minerit” cu şanţ circular sunt semnalate doar în zonele vestice. 4/2. fig. Ignat 1981. 24/2. Cucoş. 3. 619. în curs de prelucrare. pl. Piesa. cât şi a celor de metal. Berciu 1961. fig. lmax = 8. 4/ 7). 8. afectată de lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale146. Anastasiu 1968. Tei154. 1/1-4. pe porţiuni reduse. 63. 288. 133. 18/3. 83. cealaltă fiind aproape plată. 256. Wittenberg155. Moscalu 1981. suprafeţele căpătând luciu metalic147. 15/7. Fără număr de inventar. Vasiliu 1996. 1/1. 95. arkoziană (feldspatică) sau fosiliferă este prezentă în cantităţi foarte mari la Valea Teilor. 53. Ciurea 1933. fig. Petrescu -Dîmboviţa et alii 1995. fig. Vasiliu 2004. 41. fig. 123-161.0. 7-16. Brăila. Pe corp se observă urme de la desprinderile de aşchii. 282.0. G = 0.65. Harţuche. Frecăţei) – Cabana lui Buţă. Ailincăi 2005. fiind apoi atestate atât în perioada de tranziţie151. Anastasiu 1976. 35. în Epoca bronzului. zone bogate în minereuri şi material litic. Gr = 0. pl. unele dintre acestea fiind încadrate. Lăzurcă 1977. iar gresia silitică. foarte bine finisată. 1. 144. 23/2-3. 95. Comşa 1972. în 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 Mutihac 1964. Leahu 1966. 3/5. 105/4. Andriţoiu 1992. 12/3. Silvestru 1992. aceasta explicându-se prin folosirea mai mult sau mai puţin intensă a obiectelor din os şi corn. 34. marcată de muchii proeminente. Verbicioara. 28/9. 225-239. ultima lor apariţie fiind semnalată în aşezarea de tip Babadag de la Siliştea–Nazâru156. 141-144. atribuite categoriei topoarelor de „minerit”148. în ariile culturilor Cucuteni149 şi Gumelniţa150. * Din nordul zonei istro-pontice. Pricop 1983. Harţuche. fig. De altfel. lmin = 3. Are o suprafaţă mai bombată. are formă bitronconică. deci este asimetrică. cat. confecţionată din gresie silicoasă de culoare gri-cenuşie.

197. Lăzurcă 1984. Ostrov) – Piatra Frecăţei. este în curs de execuţie. nr. 281-291. ca de exemplu piesele de la Căzăneşti158 şi Piatra Olt159. neşlefuit. plasat aproximativ central. Vasiliu 2004. . Orificiul pentru fixarea cozii. 14 din T III de la Zebil161. H = 11. este confirmat prin descoperirea unui astfel de exemplar în mina de la Căraci– Ţebea160. fig. uşor convex. fig. 10/2.0. în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. Ostrov (sat. pl. încadrat după elementele de ritual funerar în etapa târzie a variantei Nistrene a culturii Jamnaja. Simion 2003.0. 39/14. Babadag) – Cetatea Hallstattiană. Nica. lucrat din gresie silicoasă de culoare cenuşie-verzuie. Petre-Govora 1986. altele fiind atribuite fazei clasice. aparţinând variantei Bugeac a aceleaşi culturi. cu excepţia pieselor găsite în inventarele funerare ale mormintelor nr. toporul are două muchii. după o folosire nu prea îndelungată. Popescu 1956. Gr = 3. Gr = 3. 4/ 1). Despre toporul-ciocan de la Frecăţei. 23. 103-104. datorită condiţiilor în care a fost găsit. în zona istro-pontică. 89-91. marea majoritate a artefactelor aparţinând acestui tip de unealtă/armă. tăişul urmând să fie convex. Topor. fragmentar.0.8 (Fig. fragmentar. . Ostrov (sat. pl. Pe feţele care se unesc formând tăişul drept. Fără număr de inventar. 91. 7-12. Haşotti 1985. Gr = (Fig. 157 158 159 160 161 162 163 164 Berciu 1939. întreg. 649-653. Fără număr de inventar. În stadiul actual al cercetării. mic în raport cu dimensiunile piesei. Vasiliu 1995c. Petre-Govora 1995. l = 5. Fără număr de inventar. Umerii erau arcuiţi şi reliefaţi în zona de maximă lăţime a piesei. Berciu 1953. com. 1/a-b. lucrat din granit negru cu nuanţe verzuii. 4/3. 12/B3. 4/ 3). Andriţoiu 1992. l = 3. Topor. atribuit orizontului timpuriu al culturii Catacombelor. 74. 279. Ciucă 1986. com.0 (Fig. l = 8. fig. Ostrov) – Piatra Frecăţei. H = 14. 8 de la Enisala–La Băltiţă163.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 125 mare. Axul longitudinal prezintă o uşoară curbură către partea inferioară. putem face următoarele afirmaţii : . în Epoca bronzului157. pl.0. Orificiul.a fost depus cu rol votiv în mantaua movilei. 4/ 8). nr.0.provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus. Axul longitudinal este drept.0. fig. Topor de luptă cu ceafa cilindrică. 45. de formă circulară. fig. provin din descoperiri întâmplătoare164. 8 de la Luncaviţa– Movila Mocuţa162. H = 4. Babadag (or. 1/a-b. Faptul că au fost utilizate pentru extragerea anumitor tipuri de materii prime. Vasiliu 1996. 9-26. 9/12. rupt din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. Fragment din partea inferioară a unui topor de luptă cu ceafa cilindrică. este foarte bine şlefuit în interior. Topor. plasat mai aproape de ceafă.

fig.Chr. * După formă. fig. foarte bine finisat în interior. tăişul fiind lăţit către ambele capete. 3/2. 8/4. 6/12. Tonceva 1981. pl. 285-287. 20. Munteanu 1991. 25/18 a-c. pot fi atribuite variantei B a topoarelor de luptă cu ceafă cilindrică. 18-19. fig. fig. 2/2. puţin evazată în partea superioară. acest tip de unealtă-armă apare într-un orizont post-Glina sau ante-Tei174. gri-cenuşie. 106. Tonceva ca influenţă exercitată de cultura Jamnaja în mediile locale173. fig. umerii toporului. încadrate între 2600-2450 a. 2/1. 3/4. 57-58. Tudor 1973. în zonele de sud şi sud-est ale României. fusiform. 1. fig. Yarovoy 1990.126 IOAN VASILIU Printre descoperirile făcute în anul 1966 în incinta cetăţii hallstattiene de la Babadag. 1/2. se numără şi un topor de luptă din piatră. 633. 16. 49. fig. 106.. 5/7. Haşotti 1985. Vulpe165 . Momentul apariţiei acestui tip de topor pare să fie reprezentat de către descoperirea făcută în inventarul funerar al mormântului de la Răcăciuni176. legat de problema topoarelor din piatră cu ceafă cilindrică şi profil uşor curbat. 51. la Văcăreşti şi Odaia Turcului175. 5. conform clasificării întocmită de către Al. fig. deplasat către ceafă. varianta Bugeac166. 7/3. Vasiliu 1996. sunt considerate de către G. Lăzurcă 1984. 151. 45. Florescu 1991. cat. fig. 1. a fost emisă ipoteza conform căreia. plan-convexă în secţiune. îngroşată uniform. 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 Vulpe 1959. Bardac 1998. cat. semnalate în mediile culturale de la sud de Dunăre172. 18A/7. 271. pl. fig. dar şi în descoperiri întâmplătoare făcute pe malul stâng al Borcei167. 2/10. 18. 58. Piese similare. încadrate în cea de a doua etapă din Bronzul timpuriu. cat. 108. exemplarul de la Topraisar170 şi topore cu locaţie necunoscută de pe teritoriul judeţului Tulcea171. fig. fig. 2/7. mare în raport cu dimensiunile ei . În literatura de specialitate. 3/6. 1/4-5. Subbotin 1993. 6/4. 5-6. Însă. 19A/6. 2/2. Popov 1994. 14/20. fig. 28. 287. 5. Tudor 1983. 7. Pe baza analogiilor. Tudor 1982. Munteanu 1991. Roman 1982. presărate sau nu cu ocru. precum şi în zonele de sud şi nord ale Dobrogei: exemplarul de la Grădina168. 413. Roman 1986. fig. fig. 7-8. 282. Tudor 1972. 56. paralelizată cu cel mai timpuriu orizont Glina177. . sugerează că piesa avea profilul uşor curbat. 13/27. 13. 2/1. topoarele de la Ostrov şi Babadag pot fi încadrate în orizontul definit de mormintele tumulare cu schelete în poziţie chircită. Dergačev 1973. Haşotti 1985. Şimon. contrazic această afirmaţie. Dergačev 1986. Ele au analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja. 3/2-3. 67. pl. piesa este ruptă din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 2/2. Vasiliu 1996. piesa de la Măcin considerată ca ofrandă depusă în mormântul unui războinic de la începutul Epocii bronzului169. 105. Munteanu 1990. 70. 417. Agul′nikov 1992. fig. Dergačev 1994. 51. descoperirile făcute în aria culturii Glina. cele două piese de la Ostrov şi cea de la Babadag. 159/5. 11. Tonceva 1981. Irimia. Subbotin 1985. arcuiţi şi reliefaţi în zona orificiului pentru fixarea cozii. Roman 1976a. 24/15-17. cu ceafă cilindrică. lucrat din gresie silitică.

14/9.0 (Fig. Petrescu-Dîmboviţa. 10/5. 205-206. Nestor 1960. corpul piesei are secţiune dreptunghiulară. fig. de formă aproximativ semilunară. 22/8. Nu putem preciza forma părţii superioare a piesei. 53. 1-2. 27. precum şi de analogiile amintite mai sus. Munteanu 1988-1989. 6/18.0. în inventarele funerare ale mormântului de inhumaţie din necropola de la Poiana186 şi a celui distrus de la Bârseşti187. Casan. 159/2. Tudor 1969. Morintz 1978. puternic pronunţată.72/12. 17. Tăvădărăşti184. fig. În zona orificiului pentru fixarea cozii. fig. Morintz 1961. pl. precum şi cu cel găsit întâmplător în zona intravilană a municipiului Botoşani188. piese oarecum asemănătoare fiind cunoscute şi din descoperirile de la Folteşti181. 21. Şlefuirea a fost foarte bine executată. 4/6). 443-444. Bobi 1981. Morintz 1978. 73/10. 539. Morintz. cat. fig. 153. cu laturile mici arcuite. el se apropie şi de toporele descoperite în aria culturii Monteoru. fragmentar. 77. 159/3. Păunescu. Fără număr de inventar. părţile laterale fiind străbătute de o nervură în relief. Florescu 1991. lucrat din bazalt hidrotermalizat. Şadurschi 1994. fig. îşi găseşte analogii în aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmu180. Irimia. exemplar considerat import din zona sudică a Dunării şi refolosit în epoca romană. considerăm că piesa de la Babadag poate fi atribuită celei de a doua etape evoluţia Bronzului mijlociu sau fazei mai vechi a culturii Coslogeni. 57. 45. fig. plasat oblic faţă de tăiş. 6. Vulpe. dar sugerăm posibilitatea / probabilitatea încadrării în categoria topoarelor cu ceafă cilindrică. drept suport pentru o inscripţie182. fig. 37. Nicolae Bălcescu183. 129. Soloneţ şi Cojvana185. într-o oarecare măsură. 261. Mateescu 1951. Dergačev 1973. fig. cat. 8/2. 22/4. Topor.5. 393. 332.1. Andronic 1995-1996. lm = 2. Ţinând seamă de condiţiile în care a fost descoperită. Florescu 1991. 643. H = 4. Sucidava–Romula. 9/1. De asemenea. Anghelescu 1970. toporul cu tăişul aproximativ semilunar. 21/11. 126. pl. în anumite porţiuni suprafaţa piesei căpătând luciu metalic. 127 Topor de luptă fragmentar. fără a putea face alte precizări. Dunăreanu-Vulpe 1933. 5/1. 11. fig. Babadag) – Cetatea hallstattiană. lt = 3. 103. având tăişul lăţit. 4/6. de culoare neagră-verzuie. . fig. 55.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei Babadag (or. 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 Roman 1976b. fig. * Cu antecedente în cultura Coţofeni178 şi în descoperiri funerare de tip Jamnaja179. 299-300.

Epoca bronzului. 2005. 1933 (1927-1932). jud. 1983. Raport preliminar asupra sondajului de lângă Luncaviţa. Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea. Aşezarea din sectorul b de Cernavodă. H. Giurgiu). Apulum 32. Cimitirul tumular de la Ampoiţa (jud. Suceava. 3. V. 1991. Aperçu des antiquités préhistoriques de Baia. Gherghe. 44-45. D. Dacia. 3-4. 18. Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania. Materiale 8. 1939. Ciugudean. 1962. Berciu. H. Comşa. S. jud. în Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu. Berciu. 1974. 1992. Bucureşti. Berciu. N. 67-76. 104-130. Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ. CAMNI 9. raionul Măcin. 13-171.M. 1996. P. 1997. Zur fruhen Bronzezeit in Siebenburgen im Lichte der Ausgrabbungen von Ampoiţa. A. 2002.. SympThrac 7. Materiale 1. The Early Bronze Age in Western Transylvania. 79-114. Morintz. Ciugudean. BiblMA 7. Alba. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului. Ciugudean. H. Ciugudean. S. Buzdugan. I. Ailincăi. 373-405. 13-32. 3. AIM (1986). D. 79-93. 1973. SCIV 3. N. Andriţoiu. 46-55. H. Dacia. Ciugudean. 1992. Ciurea. Buzău. Bobi. La necropole du bronze ancien de Zimnicea (dep. P. Issledovanie kurganov u s.. H. R. D. 221-225. Bibliotheca Thracologica 37. Sondajul arheologic efectuat la Târcov – Vf. S. Tulcea. Bibliotheca Thracologica 13. . 1995. Berciu. Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud.S. de Teleorman). 1987. Ciugudean. Andreescu. în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. 237-238. 589-691. I. 1952. 22-23. 47-77. Săpături arheologice la Luncaviţa. M. 1953. Bibliotheca Thracologica 2. Roman. Vrancea 4. Craiova. V. The later Eneolithic / Early Bronze Age Tumulus-Burials in central and South-Western Transilvania (I). SCIV 24. Chicideanu. H. Cercetările arheologice din tumulul 2 de la Boloţeşti – Vrancea. C. Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu-Severin. 1981. Andronic. 1992. AO 18. 1995-1996. Cernea. D. E. Alba). Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut cu unele contribuţii la Problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova.D. Bobi. Cotiujeni. Cultura Cernavodă II. 224-232.. E. Fl. 1961..128 Bibliografie IOAN VASILIU Agul′nikov. din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. 1989. Materiale 1981. 413-416. Dâlma. PZ 66. Arheologia preistorică a Olteniei. Burtănescu. V. Comşa. BiblMA 8. 1998. Alexandrescu. SCIVA 38. 103-107.

Şt.S. 67-84.. Necropola tumulară de la Brăiliţa. Dinu. MemAntiq 9-11. 1-15. Buzdugan. 1954. V. 1957. 1979. Thraco-Dacica 3. 1972. în Hăbăşeşti. 1974.T. 85-93. Ranobronzovata Selişte. G. M. ArhMold 2-3. Morminte cu ocru descoperite la Corlăteni. Florescu. Dimitrov. Perioada timpurie. Thraco-Dacica 15. în Sudosteuropa Zwischen 1600 und 1000 v. PAS 1. Danubius 8-9. Dumitrescu. Goessler. Pamjatniki epochi bronzy. 1979.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 129 Comşa. Materiale 3. Materiale 6. N. I. Sofia. 103-205. Dergačev. München – Grafelfin. Florescu. 1968. E. Georgiev. 187-202. Comşa. Vl. SCIV 6. E. Florescu. Dergačev. 1972. O aşezare din epoca bronzului la Roşu. Pontica 23. 339-345. M.A. Quelques considérations sur le période de transition du néolithique à l’Âge du Bronze sur le territoire de la Moldavie. G. ArhMold 7. N. Contribuţii la cunoaşterea etapelor timpurii ale culturii Monteoru în Moldova. Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud. SCIV 23.Ia. 1985. Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în Moldova. 88-114. M. 1955. M. 1959a. Florescu.A. Preistoria Alpina 10. Dumitrescu. 1982.. 221-229. AŞUIaşi. Dragomir. La station préhistorique de Bonţeşti. Sondajul de la Gârceni. 1985. 203-211. 1927. 1963. Le problème des tombes a ocre dans les régions orientales de la Roumanie. Şantierul arheologic Valea Lupului. 275-338. Dinu. Comşa. Comunităţi preistorice din nord-estul Românie.. Dacia. Florescu. Contribuţii la problema etnogenezei tracilor nordici. Date despre uneltele de piatră şlefuită din epoca neolitică şi din epoca Bronzului. Comşa. Epoca bronzului. 26. 1980. Panait. V. Die Einzelfunde der Ausgrabungen. 301-338. 213-221. Dinu. Harţuche. Materiale 6. M. 105-125. M. V. 261-275. 1-2. A. 1966. Chişinău. 1982. Folteşti-Cernavodă II şi Coţofeni. M.. M. 1986. în Alt-Ithaka. 2000. CCDJ 9. sudestul Moldovei şi Dobrogea. Merpert. Florescu. 1991. Gh. Die Enforschung der Bronzezeit in Nordwestbulgarien. Şantierul arheologic de la Dolheştii Mari. M. 245-262. Constantiniu M. P. 1-2. SCIVA 36. Folosirea aramei în cursul epocii neolitice pe teritoriul Dobrogei. Materiale 5.I. Unelte de producţie. Dumitroaia. Katincarov. 1933. Ein Beitrag zur Homer Frage. 2. 1959b.I. R. C. Dacia 3-4. Cercetările arheologice de la Valea Lupului. Dinu. Şantierul arheologic de la Valea Lupului. Berlin. 12. Dergačev. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. 4. M. Moldavia I sosednie teritorii v epohu bronzy. 3-4. 129-139. . 121-140. 39-118. 605-641. E. 224-273. Mormintele cu ocru din movila II-1950 de la Glăvăneştii Vechi. 161-178. Materiale 6. 701-707. Chişinău.A. Muraru. Chr. de pe teritoriul României. 1959. Monografie arheologică. Ezero. 1959. de la Cultura Cucuteni până în bronzul mijlociu. Studiu tipologic şi petrografic al uneltelor litice din câteva aşezări Cucuteni B. P.. CAB 1.C. 7-12. 1964. Cucoş. N.D. Afinităţi între culturile Horodiştea-Erbiceni. M. 1990. G. 1994. 1973. Georgiev. BMA 7. 1-2. Bacău). A. Probleme privind bronzul timpuriu şi mijlociu în nord-estul Munteniei. Dinu. Dinu.. 671-694. Dinu. H.I.. Aşezări şi necropole. A. E. Trento. ArhMold 4.

1996. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului şi a Hallstatt – ului timpuriu în judeţul Suceava. Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud. 1987. Sava. 13-21. CAB 1. 1. P. Irimia. F.. Bibliotheca Thracologica 35.N. Brăila. E. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. N. jud. C. Mogilni necropoli v Loveskija Kraj. Harţuche. Irimia. M. Cultura Tei. 1992. Bucureşti. 17-24. Leahu. Anastasiu. Katincarov. 1977. O. Manzura. Aşezarea „Movila Olarului” (1970-1976)... Istros 5. Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (II). Anastasiu. 1984.Ranna Bronzovata epoha (Necropol t Goran Slatina). L. M. Lipovan. 1963. Bucureşti. V. ActaArchCarp 15. Chişinău. 2002. I. 1988-1989. RazPr 22. Bounegru. Pontica 21-22. 1957-1958. Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea-Nazâru.. Carpica 28. 1999. E. Săpăturile arheologice de salvare de la Căţelu Nou. Complexul arheologic Brăiliţa. Constanţa).T. Harţuche. Ignat. 127-150. R. Lăzurcă. 298-299. A. 301-305. Anastasiu. I. 2. 1992.130 IOAN VASILIU Harţuche. 1957. M. Săpăturile arheologice de la Brăiliţa. I. Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neolitică până în pragul orânduirii feudale.. 29-48. Bucureşti. 15-47. Harţuche. Kamenskie Kurgany. Klocko. 11-74. Harţuche. M. Brăila. F. Pontica 28-29. N. E. 1968. Panajotov. Leahu. Bucureşti. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. I. 1966. V.. Leahu. 129-147. 7-90. Mărturii din epoca bronzului pe teritoriul din nordul Dobrogei. E. Pontica 10.M. Observaţii tipologico-funcţionale privind ciocanele duble în eneolitic şi epoca bronzului. CAB 2. 7-11. în The Thracian World at the crossroads of civilisations. Peuce 9. 281-291. Sofia. E. Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. P. Pontica 30. 1976. Harţuche. N. 133-146. V. Thraco-Dacica. N. Istros 4. Haşotti. N. Dragomir. N.V. 1998.. 85-111. Contribuţii la problema înmormântărilor cu ocru de pe teritoriul Republicii Socialiste România în lumina ultimelor cercetări. Apulum 21. Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou. 1997. Traits caracteristiques de la civilisation de l age du bronze ancien et moyen en Bulgarie. 1981. Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie 1964.T. judeţul Brăila.... Călăraşi). Pavlov. Silvestru. N. Noi date obţinute în urma analizelor de laborator asupra uneltelor şi armelor litice din colecţia Muzeului din Tulcea. G. 1971. Brăiliţa. O. I. 1975. 17-104. 1983. N. Lăzurcă. . Istina. 7-16. N. Săpăturile arheologice de salvare de la Medgidia.. Boroffka. 1991. Munteanu. 1985. F. Kitov. Funde der Bronze – und Hallstattzeit aus Poieneşti und Scânteia.. Mantu. Istros 6. 1965.. 299-303. Materiale 3.O. Harţuche. Bardac. Constanţa. Harţuche.

La civilisation Glina III-Schneckenberg à lumiere de nouvelles recherches. Moscalu. Zona Tulcei şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. 13-155. S.. 2002. Morintz. 55-84. Dacia. 1. I. Nica. Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii. S. Zorzoliu. 1978. N. Petrescu-Dîmboviţa. 1981. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni. Schuster. SCIVA 40. Repertoriul arheologic al judeţului Alba. Casan. Repertoriul arheologic al României (judeţul Botoşani). Săpăturile de la Bârseşti. Anuarul comitetului geologic 34. Selišnata mogila pri Iunacite (Pazardjiko). 226-252. Moga.I. 115-129.. Petre-Govara. 3. 1994. M. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt. Bucureşti. 1968. 1986. Aspekte des Ausgangs des Äneolithikums und der Übergangsstufe zur Bronzezeit in Raum der Niederdonau.. IstRom.. 1961. C. B. 241-250. Mutihac.. S. V. BiblArh 34. Trento. Materiale 5. Bucureşti. Săpăturile arheologice de la Folteşti. Micu. Fouilles de Glina. Ciucă. Mătasă. Hierasus 9. N. I. 249-266. Morintz. 215-239. 1933. Petrescu-Dîmboviţa. 1-2. Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeanosălcuţean de la Drăgăneşti-Olt – punctul Corboaica – campaniile din anii 19931994. 141-144. 277-289. M. Gh.I. Bucureşti. Un ciocan de piatră pentru minerit. 3. Mikov. Moghilni pogrebenia ot ranno bronzovata epoha pri Trnava i Kneja Vrakonski okrg. Maille.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 131 Marinescu-Bâlcu. BiblMA 2. Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1. Pontica 24. 1974. Nikolov. GPNBM. 1976. M. Nestor.. 1991. 723-734. Tradiţii. 1964. 2. 1953. Petrescu-Dîmboviţa. 12. Cultura de tip Coslogeni. 9-45. Epoca bronzului. I. Munteanu. et alii 1995. E. C. Păunescu. Morintz. I. I. 154-166. Ciugudean. Mateescu. 205-206. 1. T. 1960. 90-136. S. 45-128. 225-239. C. Roman P. Râmnicu-Vâlcea. din sud-estul României. ArheologijaSofia 18. de Tulcea). alte piese de piatră şi însemne ale puterii din epoca Bronzului. . aspecte regionale. Alba Iulia.. Dacia 3-4. S. H. 1986. 3. M. I. Materiale 1. Nestor. 1. Istoria românilor de la începuturi până în secolul al VIII-lea. 1995. Topoare. 1927-1932 (1933). Gh. 1959. M. M. Descoperiri arheologice în raionul Piatra Neamţ. 1964. Studii de preistorie 1. SCIVA 32. Petrescu-Dîmboviţa. SCIV 21. Anghelescu..N. M. Marinescu-Bâlcu. 61-76. 5.S. C. S. Petre-Govora.. O nouă cultură a epocii bronzului în România. 1995. P. Al. 1995. Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului din Moldova în lumina a trei morminte plane de înhumaţie descoperite la Târpeşti. O preistorie a nord-estului Olteniei. 1989. S. Materiale 7. 1940. 407-418. creaţii. ThracoDacica 7. Şadurschi. 373-415. AO. 1970.. 11-48. 1951. Recherches archéologiques dans le cadre de l´etablissement-tell de Luncaviţa (dép. M. SCIV 15. Morintz. 38-51. Preistoria Alpina 10. V. V. SCIV 2. Nica. Cetăţuia de la Stoicani. Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei.

Csába. ThracoDacica 13. C. 1992. 1-2.S. 1956. 1976b. Roman. Neueinlieferungen aus der Bronze. in Montenegro. O cultură cu ceramică şnurată din estul Transilvaniei. 39-49. 18. Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud. P. în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale.. 4. Schuster. Beitrage zur Problematic der schnurverzierten Keramik Sudosteuropas. Procesul de constituire a noilor grupe etno-culturale de la începutul epocii bronzului.Chr. 1995. . Materiale 2. Roman. Velika Gruda I. 1973.. Die Glina III-Kultur.. 1992. Simion. Mala Gruda und ihr Kontext. 1994. P. Două ciocane de piatră de tip miner descoperite în aşezarea de la Brăiliţa. P. 1. Abteilung des Bezirkmuseums in Schumen. Culturi antice în zona gurilor Dunării. 71-97. 1986. 65-86. Simion. Dacia. Pál. 1993. Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). 47-55. Primas. Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam (jud. P. M. Bonn. Bibliotheca Thracologica 20. A. P. 1983. 1-2. 1998. Nécropoles des Bouches du Danube. Pricop. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. G. Rotea. Jahrtausends v. Pál.. H.idéologie. A. 1982. C. Dood-Opriţescu. pratiques et interprétations. C. P. Roman. 35-41. Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor. CCDJ 13-14. III. 1974b.Chr. Dinu. Primas. 1974a. BiblArh 26. Preistorie şi protoistorie. 1941. Tulcea. Roman. 5-10.. 4. G. M. în Heidelberger Akademie der Weiseenschaften. SCIV 24. N. D. 19-72. Cercetări la Govora Sat – Runcuri în 1977. Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea Romană. Lyon 21-25 javier1995. Carpica 14. 559-574. ArchKorr 22.132 IOAN VASILIU Petrescu-Dîmboviţa. M.Galaţi). Kronstadt (Braşov). P. N. 1996. 27. 26-42. SCIVA 37. Cultura Coţofeni. J. Roman. 1992. 1976a. 2003a. 167-190. 35-38. Simion. Giurgiu). Roman. 1. SCIVA 25. 196-250 Popov. Nouvelles fouilles archeologiques a Folteşti (dep. ein Grabhugel des 3 und 2 Jahrtausends v. 18-47. Chişinău. 1997. Cultura Jigodin. Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei. Galaţi). Istros 2-3. Petrescu-Dîmboviţa. SCIVA 36. Prox. J. Velika Gruda. Travaux de la Maison de l’Orient Méditerranéen. Die Schneckenbergkultur. 1992. în Nécropoles et Pouvoir . 53-63. JahrbMecklenburg 10. M.und der Fruhen Eisenzeit in de prahistorischen. in Adriagebiet-Velika Gruda.. Roman. Thraco-Dacica 14. Actes du Colloque „Théories de la nécropole antiques”. Mainz am Rhein. Universitatforschungen zur prähistorischen Archäologie 32. Dinu. Monographien. I. 1. Schuster. M. PZ 56. Hugelgraber des fruhen 3. C. 29-55. M. G. 1985. M. Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României. Schuster. BiblIP-A 5. Popescu. 279-297.

26. 1983. G. Z. D. Vasiliu. Dâmboviţa – 1971. 45-95. Şantierul Corlăteni. D. L. I. 1 (14). E. Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja.N. Târgovişte. 1990. N. Pamiatniki epohy bronzy Kurgannogo moghilnika Gradeşka. I. T..V. 1973. 283-289. A. 1953. Subbotin. 1995. Vasiliu. V. Movilele funerare de la Mihai Bravu. 1996. Date noi privind înmormântările cu ocru din Dobrogea. 1995b. G. L. 27-38. Zs. A. Ec. Semenovskij mogil’nik epochi eneolito-bronzy. Mormintele cu ocru de la Luncaviţa – „Movila Mocuţa”. CAMNI 4. S. CAB 3. 9-21. M. Dacia. Chişinău. Tosčev. O inscripţie romană pe un topor de piatră preistoric. 1981.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 133 Simion. G. BiblMA 8. Bucureşti. 93-107. 49-64. Un habitat lacustre de l’age du bronze ancien dans les environs de la ville de Varna (Ezerovo II). Şimon. Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ. 113-128. jud. 117-140. Munteanu. Ulanici. Ulanici. VI – V a. 1981. Subbotin. 1972. Ursachi. 1971. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea.S. M.. Peuce 11. L. 226-235. CAMNI 3. 1998. A. Chr. 111-188. 41-62. Despre trei topoare de piatră din epoca bronzului. 1995c. 1976. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei. 1981. Un mormânt de la începutul epocii bronzului descoperit la Răcăciuni (jud. 1968. Ursachi. 1993.. CA 2. 1995. 1995a. Drevnie Pamjatniki Moldavii. 20-29. Materiale. 1-2. 5. 1985. 2. Peuce 11. Săpăturile arheologice de la Odaia Turcului (jud. 59-75. N. Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei. Drevnosti stepnogo Pričernomor’ja i Kryma.444. 117-140. A. E. 1968. în Novye materialy po archeologii Severo-Zapadnogo Pričernomor’ja. Tudor.. Tudor. Szekely.. Berlescu. Vasiliu. Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976. Noi cercetări arheologice la Brăneţ.N. 141-175. 443. Bacău). Szekely. M. în Katakombnye kultury Severnogo Pričernomor′ja.N. I. Peuce 11. Dacia. N. R. 1991. E. SympThrac 8. Dobrolybskii. 408-429. G. Vulpe. . 1979. SCIV 22. Neue Angaben zur fruhen Bronzezeit in Sudrumanien. Toščev.V. Peuce. 85-100.S. 105-106. E. Cetatea dacică de la Brad. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. Peuce 12. 9-26. Movilele funerare de la Luncaviţa. la Isaccea. Tudor. 1969. Zaporož’e 5.V. 1982. V. Alba Iulia. Ulanici. Sulimirski. Carpica 1.O. Scripta Valachica 4. SCIV 4. Kiev. Zapadnyj areal pamjatnikov katakombnoj kul’tury. Olt. jud. RevMuz 6. Kiev. SCIV 24. Subbotin. Turcu. 108-111. 109-126. Zargidava. 25. Dâmboviţa). 2003b. Săpăturile de salvare din comuna Văcăreşti. Nekotorye aspekty hoziaysvenno – proizvodstvennoj deiatelnosti Iamnyh i Katakombnyh plemen stepnoy zony Severo-Zapadnogo Pricernomor’ja. O necropolă din sec. Tudor. Comon Elements and Chronological relations between the Zăbala Culture and the Livezile Group. Vasiliu. Vulpe. 423-428. Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Roman zona râurilor Siret şi Moldova. punctul „Drumul Vacilor”. Londra. Tonceva.. I. Tudor. 3. Tudor. Corded Ware and Globular Amphorae North-East of the Carpathians.

1959.n. Chişinău. 1927-1933. Actes du VIII e Congrès International des Sciences Pre. L etape de debut a la lumiere des fouilles de Sărata Monteoru.N. VI . E. 265-276. 1987. III. 17-29. 1973b.V î. V. 1981. 2. Zaharia . 52-60. Al. Oneşti jud. Al. E. Ioan Vasiliu Muzeul Municipal Oneşti Aleea Parcului. Staţiunea arheologică de la Sărata Monteoru. R. I.com . 2 (14). Yarovoy. 2. 276-277. 1973a.134 IOAN VASILIU Vasiliu. Vulpe. E. în Studii şi cercetări de istorie buzoiană.. Belgrad. Zaharia. N. Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafă cilindrică. Drâmbocianu..et Protohistorique. Zaharia. Necropola de la Isaccea (sec. 253-331. 1985. SCIVA 32. Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău). 1990. Les Fouilles de Poiana. Kurgany eneolita-epohi bronzy Niznego-Podnestro′ja. Buzău. SCIV 10. Bacău Tel: 0234-324052 vasiliucioan@yahoo.e. Tulcea. 9-32. Yarovoy. jud. 171-193. 21-49. Topoleanu. S. 31. 2004 (2005). Dacia 3-4.) SympThrac 7. Dacia.V. 1989. Cercetările arheologice de salvare de la Frecăţei. Peuce. Vulpe. Dunăreanu-Vulpe. Drevnejsie skotovodceskie plemena Jugo-Zapada SSSR.. Vasiliu. 3 bis 601032.S. E. Chişinău. I. La culture Monteoru. nr. E. Fl. E. Vulpe. Sur la civilisation Monteoru (Âge du Bronze en Roumaine).V.

. Fig. 1.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 135 Fig. Horia – Amforă. 1. Horia – Amphore.

136 IOAN VASILIU Fig. 2. Isaccea – Gaz Metan – Amphoret. Fig. Isaccea – Gaz Metan – Amforetă. . 2.

3. amforă fragmentară (2). Cerna. Fig. vase globulaire (1). castron (5). Luncaviţa–Cetăţuia. Tulcea–Sud. cană (6). Sabangia–Movila lui Creţu. . Luncaviţa–Cetăţuia. écuelle (3) vase-pot (4)e. Le Nord du Dobroudja. canette (6).Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 137 Fig. écuelle (5). castron (3) vas-borcan (4). Sabangia–Movila lui Creţu. amphore fragmentaire (2). vas globular (1). Tulcea–Sud. Nordul Dobrogei. Cerna. 3.

anneau d’or (2). Zebil. Fig. 8). inel de buclă din aur (2). 4. 8). Frecăţei. inele de buclă din argint (4-5). anneau d’argent (4-5). topoare din piatră (1. 6). hache-marteau (7). 6). Zebil. Babadag. Babadag. topor-ciocan (7). Jurilovca. haches en pierre (1. haches en pierre (3. 4. topoare din piatră (3. Frecăţei. Jurilovca.138 IOAN VASILIU Fig. . Ostrov. Ostrov.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful