NOI INFORMAŢII PRIVIND EPOCA BRONZULUI ÎN NORDUL DOBROGEI Ioan Vasiliu

Résumé : Dans cet étude on présente une analyse de quelques pièces en métal, pierre et céramique découverts dans le nord de la Dobroudja attribuées à l′Âge du Bronze. Mots clef : Dobroudja du Nord, la période ancien et moyen du l’Âge du Bronze, haches, céramiques Cuvinte cheie : Dobrogea de nord, perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, topoare, ceramică, podoabe

Piesele analizate în prezentul articol, aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din cadrul I.C.E.M. Tulcea, provin, în mare parte, din descoperiri întâmplătoare, din intervenţii nesistematice asupra unor complexe arheologice şi, doar în câteva cazuri sunt rezultatul cercetărilor sistematice. Prezentarea va fi făcută pe categorii de materiale, în sistem catalog. Obiecte din ceramică Marea majoritate a obiectelor aparţin ceramicii de uz comun. Analiza modului de pregătire a pastei, operaţie ce condiţionează calitatea şi destinaţia vaselor, atestă, din punct de vedere tehnic, trei grupe: a) grosieră, redusă numeric, având în compoziţie nisip cu bobul mare, microprundişuri, granule de calcar şi „cioburi pisate”1, consecinţa directă fiind slaba coeziune a pastei; suprafeţele au fost tratate cu mai puţină grijă, beneficiind doar de o netezire superficială; arderea s-a făcut la temperaturi suficient de ridicate pentru a conferi recipientelor o rezistenţă mecanică bună, spectrul coloristic fiind reprezentat de cărămiziu şi bej-cenuşiu. Printre forme se disting: amforele şi borcanele. Luncaviţa (sat, com. Luncaviţa) – Cetăţuia. Fragment de amforă. Fără număr de inventar. H = 7,0; l = 5,0; Gr = 0,72 (Fig. 3/ 2). În straturile superioare ce suprapun nivelurile de locuire eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa, faza A23, în condiţii stratigrafice nu prea clare, a fost descoperit un fragment ce provine din pansa unei amfore, prevăzută în zona diametrului maxim cu toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, rezultând, cu rol decorativ, trei nervuri ce se prelungesc vertical pe corpul vasului. Tot ca ornament, de la baza toartelor, au fost aplicate motive în formă de „cârlig”. Atât nervurile, cât şi decorul în formă de „cârlig”, prezintă crestături oblice realizate cu unghia sau cu scoica, ori cu un instrument având vârful ascuţit.
1 2

3

În legătură cu utilizarea „cioburilor pisate”, Marinescu-Bâlcu 1989, 216. În catalog utilizăm următoarele prescurtări: H = înălţimea; l = lăţimea; Dg = diametrul gurii; Dm = diametrul maxim; Db = diametrul bazei; Gr = grosime; G = greutate. Dimensiunile sunt date în centimetri. Desenele au fost realizate de către Camelia Geanbai. Comşa 1952, 413-416; Comşa 1962, 221-225; Micu, Maille 2002, 115-129.
PEUCE, S.N. V, 2007, p. 113 - 138

114
*

IOAN VASILIU

Fragmentul de amforă provenit din nivelurile superioare de la Luncaviţa–Cetăţuia, poate fi atribuit, cu rezervele de rigoare, unui tip ce are partea inferioară tronconică, cea superioară fiind mai scurtă şi îngustată accentuat către gâtul înalt, cilindric, prevăzute pe maxima rotunjime cu toarte din bandă lată, perforate orizontal. Cunoscute din repertoriul ceramic al culturii Folteşti II4, astfel de amfore, despre care V.A. Dergačev afirmă că, reprezintă cel mai caracteristic tip morfologic pentru varianta Nistreană5 a culturii Jamnaja, sunt întâlnite atât în grupul Târpeşti, în inventarul funerar al mormântului nr.16, încadrat în a doua parte a orizontului clasic şi începutul perioadei Jamnaja târzii7, cât şi în aşezări din mediul cultural Glina8. Toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, prezente pe ceramica culturilor Cernavodă III9 şi Folteşti II10, sunt atestate şi în descoperirile făcute la sud de Dunăre 11. Decorul în formă de „cârlig”, prevăzut cu crestături executate cu unghia sau cu scoica, îşi are şi el originile în mediul cultural Folteşti II, un ornament aproape identic provenind din aşezarea eponimă, de pe o amforă fragmentară, similară ca formă cu cea de la Luncaviţa– Cetăţuia, cu toarte din bandă lată, prevăzute doar cu o şănţuire mediană, descoperită în inventarul locuinţei de tip bordei numărul 212. Un askos găsit în aşezarea de la Varna13, este decorat oarecum asemănător; analogii apropiate, dar care trebuiesc privite invers, fiind semnalate atât pe amforele din aşezarea Glina de la Govora Sat–Runcuri14, cât şi pe cele din inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja15. Cerna (sat, com. Cerna) Vas – borcan, complet. Inv. 42.070. H = 16,0; Dg = 15,5; Dm = 19,0; Db = 12,0 (Fig.3/ 4). Dintr-un punct necunoscut de pe teritoriul localităţii, în urma unei descoperiri întâmplătoare, a fost identificat un borcan lucrat neglijent, asimetric datorită modelării stângace. Vasul are baza plată, peretele uşor curbat şi gura evazată. În regiunea diametrului maxim este decorat cu o proeminenţă simplă, dispusă vertical. *
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, fig. 15/1-3; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3. Dergačev 1986, 77. Marinescu-Bîlcu 1964, 241, fig. 1; Dinu 1974, 270, fig. 12 B/1; Dumitroaia 2000, 58, fig. 42/1. Burtănescu 2002, 144, 166, 264, tabelul VIII/2. Constantiniu, Panait 1963, fig. 4; Roman 1976a, fig. 5/8; Turcu 1981, pl. 4/4, 8. Morintz, Roman 1968, 89, fig. 32/6. Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, 57, fig. 24/8. Tonceva 1981, 51, fig. 11/20. Petrescu-Dîmboviţa 1974, 283, fig. 5/6; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3; Dinu 1974, fig. 11/12. Tonceva 1981, fig. 7/3 b-c. Roman 1985, 292, pl. 12/4; fig. 2/9, 13. Manzura, Klocko, Sava 1992, 58-59, fig. 25/1; Subbotin, Dobroljubskij, Toščev 1995, 116, fig. 4/6.

pl. De pe teritoriul satului. fig. pl. Decorul constă dintr-o combinaţie de brâuri alveolate. H = 28. 77. Csába 1973. 564. 115/4. Dergačev 1994. 25/1. 19A/16-17. Dm = 26. 4/12. are şi ea în compoziţia pastei ingrediente. 4/8. Pál 1992. astfel de vase. anexa 4/2. tip 2. 576. 20/5. fig. Klocko. Sava 1992. fig. Roman. cu antecedente în aria Cernavodă II22. în proporţie mai mare.0 (Fig. Pál. 85-88. Buzdugan 1972. fig. Sava 1992. 46. Klocko. 2A/ 20-21. tip VI. precum şi în descoperiri din ariile Bogdăneşti24. căni şi castroane. amforele sunt specifice şi altor medii culturale din Bronzul timpuriu. 105/5. comuna Horia) Amforă.674. fig. 12/13.0. Schneckenberg25 sau Jigodin26. Dergačev 1986. . * b) semigrosieră. 2/5-6. Yarovoy 1985. Dergačev 1986. 120/21. 12/2. 19A/18-20.2. 28. Dg = 14. 127. În regiunea diametrului maxim este prevăzută cu două toarte tubulare. fig. Yarovoy 1985. 61. mai 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dergačev 1986. deşi a beneficiat de o ardere mult mai bună şi această categorie este destul de friabilă. Prox 1941. fiind identificate şi în manifestările de tip Zimnicea20 şi Schneckenberg21. 125. Berciu. 128. Repertoriul formelor este mai variat faţă de prima grupă: amfore. pl. 5/1. Dergačev 1994. Florescu. fig. uneori purtând uşoare urme de lustru. 1. gama coloristică predominantă fiind de bej-cărămiziu. 3/5. şi Catacombelor18. mată. 23/22. Schuster 1997. 85-88. şi brâuri crestate. Dergačev 1994. pl. fig. 8. fig. din bandă lată. 104. prezenţa lor fiind estompată la exteriorul vaselor cu ajutorul unui strat subţire de angobă de uniformizare. răsfrântă la exterior. 44. sunt apoi întâlnite în cultura Glina23.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 115 Recipientul de la Cerna îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturilor Jamnaja – variantele Nistreană16 şi Bugeac17. Manzura. dispuse orizontal la baza gâtului şi sub zona diametrului maxim. Dergačev 1994.0. Alexandrescu 1974. 12/2. fig. Roman 1985. fig. fig. 134/8-9. Manzura. 14/4 Prox 1941. plasate vertical pe corp. dinspre toarte către gâtul recipientului. fig. Roman 1973. baza plată fiind uşor reliefată. Dergačev 1986. Dergačev 1994. fig. provine o amforă cu partea inferioară a corpului tronconică. 6/12.0. 9/11-16. 20/4. fig. 6/9. 94. 28. Db = 10. fig. 3A/16-17. însă de dimensiuni mult reduse. 6/29. Crestele în relief. 25/4. 1). perforate orizontal. 6. * Prezente în inventarele funerare ale mormintelor tumulare din culturile Jamnaja27 şi Catacombelor28. plasate vertical pe umărul recipientelor. 18A/20-21. 2A/18-19. Suprafaţa exterioară a jumătăţii inferioare a recipientului dispune de barbotină neorganizată. 18A/18-19. Dodd-Opriţescu. proprii repertoriului ceramic al culturii Glina19. Toščev 1991. raportat la categoria precedentă. 85. Morintz. 20/9. completă. umerii bombaţi. 103. tip V. Roman. Inv. fig. 58-59. Dergačev 1986. dintr-o locaţie necunoscută. 13/7. Petre-Govora 1986. gâtul pâlniform. Horia (sat. fig. vase globulare. 3A/18-20. pl. 127. 8/4-5. 126. buza rotunjită.

7. Petre-Govora 1986. 68. 176. 6-7. fig. Monteoru Ic433. fig. Ursachi 1995. fig. 17/10. Ciugudean 1996. 4/5-7. 103. Livezile47. 5-6. 50-51. plecând de obicei. 104/7. fig. 33. Prox 1941. Năeni–Schneckenberg45. fig. 46. 16/1. Petrescu-Dîmboviţa. 67. 28. 86/9. 58/8. 40. fig. ca ornamente pe ceramica culturilor Horodiştea–Erbiceni50 şi Folteşti II51. Schneckenberg A44. 110. Livezile31. pl. fig. 61. 37. 15/15-19. Năeni-Schneckenberg sau Schneckenberg B35. 8. 15/1-3. câte două-trei. 10/6. fig. 15/4 . Ciugudean 1996. 7/6-8. Zaharia 1987. fig. 4/4. 6. Zorzoliu 1995. 6/4. 13. Roman. 60/3. 142/2. 7/1-4. Székely 1971. 31. 173. fig. 142. 3/1-3. Petrescu-Dîmboviţa. precum şi în mediile culturale: Glina42. Lipovan 1983. fig. combinaţiile dintre brâurile orizontale şi cele verticale. 65/2-3. Ciugudean 1998. Ulanici 1981. Berciu. Şoimuş48 şi Iernut49. 562. 12. 7. 2/1-2. Dinu 1974a. 10. Ulanici 1976. pl. Pál. 4/12. mormântul nr. 5/5. 8. 21-22. Ursachi 1968. 3/4. 5/5. Csába 1973. Jigodin30. pl. fig.116 IOAN VASILIU apropiate sau mai îndepărtate de spaţiul istro-pontic: Glina29. Constantiniu. fig. Schuster. pl. fig. fig. 1/3. 107. Schuster 1997. Schuster 1995. 86/6. 15/5. Roman. Florescu 1964. 53. 5-6. 4/6. Prox 1941. Dinu 1974a. 6/b-c. 2/1-3. Apărute încă din eneolitic. fig. fig. 282. fig. 106/2. 4/12. fig. 11. Tončeva 1981. perforate orizontal. Vulpe. 9/12. 44. fig. 16/4. 6/1. Schuster 1992. 8/5. 10. 2/4. * Ca formă. Vulpe. 4. Vulpe. 44. şi în manifestările de tip Năeni– Schneckenberg sau Schneckenberg B. fig. fig. pl. Roman 1973. 104. fig. Panait 1963. 6-8. pl. 11. 6/1. Ciugudean 1997. 21/12. fig. sunt atestate atât în inventarele funerare ale 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 Tudor 1973. Csába 1973. Dodd-Opriţescu. 3. 2/7. fig. 5-6. Bogdăneşti43. varianta Bugeac37. fig. pl. fig. Andreescu 1992. 6-7. 52-53. pl. Jigodin46. Zaharia 1973b. 88. 2/1-3. 20. 6/1-3. 7. 5/9. 389. 26. fig. 8/2. 8/2. 28. Turcu 1981. Morintz. fig. fig. 571. 98/3-4. 34/4. 8. Dinu 1974b. fig. 19. 2/1. Ulanici 1979. Pál 1992. dacă reconstituirea ipotetică făcută de către autorii descoperirii este corectă38. 5.18 de la Trapovka. Schnechenberg A34. Drâmbocianu 1981. Nica. 21/15. 7. fig. pl. 4. 74. fig. Chicideanu. toartele lucrate din benzi late. 12. 44. în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând variantelor Nistreană şi Bugeac ale culturii Jamnaja41. 10. 39. 9/11-16. 3/4. 105/1. 4. 103. fiind totodată atestate şi în descoperirile de la sud de Dunăre36. 2/1. fig. 3/1. Roman 1985. 6-7. fig. Roman 1976a. 9/11. 13. Drâmbocianu 1981. 1/1-2. 562. 1 din T. fig. Gherghe 1983. 4/3. dinspre toarte spre gâtul recipientelor. 6. Roman 1985. 103. Dergačev 1986. 3/2. exemplarul de la Horia îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând culturii Jamnaja. Dergačev 1986. Roman. Ciugudean 1996. 3/4. Petrescu-Dîmboviţa. Székely 1998. Drâmbocianu 1981. Zaharia 1973a. fig. 6/2-4. fig. 6/8. 15/1-2. 19. 11/1. fig. 3. 3. Tudor 1973. fig. 20. Pál. 1/15. 2/1-2. 17/ 1-7. . sunt frecvent documentate în descoperirile din interfluviul Prut–Nistru. Prezente pe ceramica din repertoriul culturilor eneolitice Folteşti II39 şi Cernavodă II40. Dumitroaia 2000. fig. 21/2. Lipovan 1983. fig. Zăbala32. 8.

Dinu 1980. 8/i. fig. 46. 21/12. 8/2. este cunoscut decorul de brâuri paralele între care se află alte brâuri dispuse vertical62. în zona sud-balcanică acest tip de ornament fiind ilustrat prin materialele de la Pevkakia–Magula63. fig. 35-48. 16/4. Lipovan 1983. Ciugudean 1997. 44. dinspre toarte către gâtul amforelor. Brâurile dispuse vertical. fig. 205-206. Ciugudean 1997. prezente pe amforele din cultura eneolitică Folteşti II64. fig. 10/6. fig. Georgiev et alii 1979. Leahu 1965. iar în spaţiul intra-carpatic este prezent atât în descoperirile aparţinând fazei Schneckenberg A56. În mediul cultural Glina. 46. este prezent în inventarul funerar al mormântului nr. 22 dezvelit în tumulul III de la Valea Lupului. Petrescu-Dîmboviţa. fig. Dergačev 1986. acest tip de decor este semnalat la Căţelu Nou54 şi în aşezarea de la Govora Sat–Runcuri55. în aşezarea de la Ezero. Şoimuş şi Copăceni58. fig. pornind însă dinspre toarte către baza vasului. 34/2. Burtănescu 2002. tabelul 160. pl. 35/2. Sulimirski 1968. Dinu 1959a. Ciugudean 1996. 13. 120-121. 39. 17. 3/1. Roman 1985. 5/11. 132. 82. fig. 111. 56/2-4. k. pe ceramica grupului cultural Livezile. fig. fie orizontal69. 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Dergačev 1986. O combinaţie oarecum asemănătoare de brâuri este întâlnită şi în zona de nord-est a Moldovei. 88-91. fig. provenind de pe o amforă modelată în tehnica a. fig. Prox 1941. 36. cât şi în cele de tip Livezile57. 1 descoperit în tumulul I de la Livezile–Baia68. 104. 21/2. Petrescu-Dîmboviţa. 12. 6/4. fig. cât şi pentru cele descoperite în inventarele funerare din mediul cultural Jamnaja66. Ciugudean 1996. cunoscut din cultura Horodiştea-Erbiceni67. 20. Ciugudean 1997. acest motiv decorativ este des întâlnit pe brâurile dispuse fie vertical. . sunt specifice atât pentru exemplarele sferice din cultura Schneckenberg A65. începând din faza A1 şi până la sfârşitul fazei B1. 86/9. fig. decorate doar cu crestături executate cu o unealtă ascuţită. 5/5. Dumitroaia 2000. pl. 282. 3/2. 22/2. 25/4. fig. Ciugudean 1996. 32. Dinu 1974b. Prox 1941. 80/3. 323. Katincarov 1975. 73/17. cu scoica ori cu unghia. fig. 20. 115-116. 8/2. 4. fig. Dinu 1974.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 117 mormintelor tumulare din aria culturii Jamnaja52. atribuită de către descoperitor amforelor thuringiene – Buchvaldek tip III59. 7/6. De altfel. 15/3. 15. 21/2. Dergačev 1986. 9/11-13. 10/2. Ciugudean 1996. 26/6. fig. 111. Florescu 1964. Dumitroaia 2000. Ornamentul de crestături aplicat pe brâuri verticale. fig. sau în perioada târzie a aceleiaşi culturi61. 264. 8/4. cât şi în cele ale culturii Catacombelor53. 86. Dinu 1974a. fig. Şi din descoperirile făcute la sud de Dunăre. din inventarul funerar al mormântului nr. 58/8. 9/11-13. 304-305. recent fiind încadrată în varianta Nistreană a culturii Jamnaja60. pl. pl. 65/1-3. 10/6. 88. Dinu 1968.

3. Ciugudean 1997. în mod accidental. 2. Prezent şi el pe ceramica eneolitică de tip Folteşti II72. Pál. dispuse însă orizontal pe corpul amforelor. pl. Monteoru Ic478. H = 8. 8/2. 89/6. 4/6. 47. 6. Ciugudean 1996. căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru cedarea materialului spre studiu. depusă ritual. Petrescu-Dîmboviţa. 61. 20. 4. 33. Năeni– Schneckenberg74 şi Odaia Turcului75. uşor reliefată. 5/3.4. fig. ulterior supraînălţată81. sunt cunoscute în arealul Glina prin intermediul descoperirilor făcute în aşezarea de la Odaia Turcului71.0. fig. în apropierea mormântului principal82. fig. 22/2. Harţuche. 34/2. Jigodin77. 168. pl. fig. 564. Dinu 1974b.6 (Fig. 3/1. corpul tronconic. Simion 1998. Anastasiu 1968. a fost descoperit. un castron de mici dimensiuni. 165-166. Fără număr de inventar. barbotina nu constituie un motiv decorativ decât în cazuri foarte rare. Csába 1973. sau mai îndepărtate: Livezile79. 59-60. 6/1-2. o cană cu umărul bine reliefat. brâurile decorate cu crestături. 3/5. Harţuche. Anastasiu 1976. fără certitudinea că provine din acelaşi loc cu vasul-borcan prezentat mai sus. acoperă într-un strat subţire partea inferioară a vaselor cu scop preponderent utilitar. lipsă partea superioară. fig. Simion 2003. nu putem să spunem mai mult. 20. pe nivelul antic de călcare. complet. corp tronconic şi baza îngroşată. 63. 46 din necropola plană de la Brăiliţa83. 6. 28. .118 IOAN VASILIU Documentate încă din eneolitic. datorită stării fragmentare a recipientului. nu şi a decorului. Roman 1976a. 6/ 3-7. fig. poate reprezenta un prototip timpuriu. * Cerna (sat. Pál. Roman.0. în rest. Db = 5. uşor alveolată. 69. 30. 26/6.0 (Fig. fig. 9/2. despre care. 7. fig. Roman. având deschidere largă. pl. 4/4. bine conturat. Dinu 1974a. 82. în regiunea diametrului maxim era prevăzută cu o toartă. com. Cerna) Castron. 86. Zaharia 1987. 12. fig. pl. Sarichioi) – Movila lui Creţu80 Cană. Csába 1973. În mantaua movilei primare. Schuster 1997. fig. Pe raza satului. 3/ 3). pl. Petrescu-Dîmboviţa. în aria culturii Folteşti II70. fig. cat. Dinu 1974b. pentru cana găsită în inventarul funerar la mormântului nr. 130/4. 8/17. buza rotunjită la exterior şi baza plată. Dm = 9. poziţie tipică pentru 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 Petrescu-Dîmboviţa. a fost găsită. fig. 67. Sabangia (sat. Drâmbocianu 1981. ornamentul din alveole dispus pe brâurile orizontale. 82. 5/5. fig. com. Recipientul de la Sabangia. doar în privinţa formei. 3/2. Simion. aplicate la baza gâtului sau în regiunea diametrului maxim al amforelor. 3/1. este întâlnit pe exemplarele fragmentare găsite în mediile culturale Jigodin73. gâtul scurt. Simion 2003. Tudor 1982.0. H = 8. Simion 1992. 3/ 6). Db = 7.0. Dm = 13. Harţuche 2002. Şi în arii culturale mai apropiate: Glina76. fig. aproape completă. Schuster 1997. 2/9. 4. Inv. 338. 12. Săpături G. mormânt cu scheletul în decubit dorsal. Tudor 1982. dg = 12. Vulpe. fig. 75. 564.

Vasiliu 1995b. sunt atestate. baza îngroşată. Ulanici 1976. Dinu 1974b. . 342. bombat. aproape cilindric. 103. întregi sau fragmentare. fig. precum şi în aria culturii Jamnaja 90. Burtănescu 2002. baza plată fiind uşor reliefată. Tulcea) – Sud Castron. Dm = 22.globular. 121. prezente în inventarele funerare ale mormintelor culturii Catacombelor93. Petrescu-Dîmboviţa 1974. 129. cu scoica sau cu un instrument ascuţit. restaurat. 8/2. 4/2. 140/1. Dg = 9. 91/1-5. 15/6. Schuster 1997. Fără număr de inventar. buza dreaptă. 3/2.0. fig. buza răsfrântă la interior. paralele. Vasiliu 1995a. 128. 7. 103-104. baza fiind marcată de alveole realizate cu degetul ori cu ajutorul unei ustensile având vârful rotunjit. Yarovoy 1985.0 (Fig. Pe umăr. 49.0. Simion 2003. 107. 8. castroanele tronconice au similitudini în mediile culturale Bogdăneşti94 şi Glina95. * Cu antecedente în cultura Folteşti II92. 232. 5/3. 15/7. Petrescu-Dîmboviţa. 3. Dg = 21.0. executate cu unghia. căni oarecum similare fiind semnalate şi în aria culturii Glina84. 17. 182.23/19. 204. 5/2.0. Db = 13. * 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 Nestor 1933. dintr-o locaţie necunoscută provine un vas având corpul scund. Corlăteni88 şi Boloteşti89. provine un castron având corp tronconic. H = 11. recipientul este decorat cu crestături oblice dispuse în şiruri circulare.6/25. Tudor et alii 1953. 96/1. 6. 8/6. Comşa 1882. depuse ca ofrandă în apropierea mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare. 229. Florescu. 4. 3/ 1). descoperiri similare fiind semnalate la Glăvăneştii Vechi87. Ulanici 1979. Dergačev 1994.0. 108/1. 93/3. aproape complet. fig. fig.0. 63/2. Din inventarul funerar al mormântului91. 30. 63. Bobi. 21/1-2. 100/4. Cernea 1987. fig. fig. Roman 1976a. Tulcea (mun. Roman 1986. Ulanici 1981. Dinu 1974a. De pe teritoriul judeţului Tulcea. Schuster 1997. 71/1. fig. asimetric datorită modelării stângace. 76/5-6. fiind reliefată. Fără număr de inventar. Dergačev 1986.0 (Fig. 85-93. H = 11. PetrescuDîmboviţa. pe teritoriul istro-pontic. gâtul înalt. fig. Comşa 1985. 60/5. umerii arcuiţi. fig. fig. fig. 114/2. * În stadiul actual al cercetării. 2/3. pl. rotunjită. 18/9. Petre-Govora 1986. 144. Buzdugan. ca urmare a cercetărilor din tumulul II de la Luncaviţa– Drumul Vacilor85 şi tumulii I şi III de la Mihai Bravu86. 3/ 5). 227. aproape complet. vase ceramice. fig. fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 119 etapa timpurie din evoluţia culturii Catacombelor. Db = 6. Dm = 13. Buzdugan 1972. 408-415. fig. 158. Nordul Dobrogei Vas . 65.

fig. pl. fig. modelată cu multă grijă. 110-111.2. 3/5-6. o amforetă lucrată dintr-un lut bine ales. Simion 2003. 17/1. în manifestări culturale specifice Bronzului timpuriu fiind întâlnit în cultura Jigodin110 şi în descoperiri de tip Livezile111. Topoleanu 1989. Ulanici 1979. * c) fină. Vasiliu. 4/2. fig. pl. 6/11. într-un context fără nici un indiciu cu privire la 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 Dinu 1959b. 11. Monteoru Ic4100. Turcu 1981. Aici. Lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale din Rusia către Turcia şi alte ţări din zona sud-estică a Peninsulei Balcanice. 5/5. sunt atestate şi la sud de Dunăre. 105/1. fig. Dodd-Opriţescu. 96/2-3. Ulanici 1976. având analogii în mediile Zimnicea105. Alexandrescu 1974. Dg = 7. Dergačev 1986. Bichir 1959. 112/1. 6-8. 53. 7/4. formând şiruri orizontale. fig. 9/2. precum şi vestigiilor de tip Livezile şi Iernut101. 113-128. 11/20. 97/1. Glina106 şi Monteoru Ic4107. 87. Zaharia 1973b. Zaharia 1987. Pentru decorul realizat din alveole imprimate pe marginea bazei vasului. fig. 13/4. punctul Gaz metan. 2). restaurată. 217. 385. pl. 9/2. Ciugudean 1996. Isaccea (or. 44. 108/4. . 727. 5/1. fig.120 IOAN VASILIU Prezente în repertoriul ceramic al culturii amforelor sferice96 şi în inventarele funerare ale mormintelor de tip Jamnaja97. 7/15. 15/9. Tudor 1982. 5/8. 27. pasta este bine frământată. 5/1-8. 4/10-11. Csába 1973. Zaharia 1973a. 20. Roman. 8-9. 8/7. cu similitudini în culturile Cernavodă II102 şi Folteşti II103. Isaccea) . Db = 4. Amforetă. 5/1-2. Schneckenberg99. fig. 81/2.Gaz Metan. 55/3. Schuster 1997. Dinu 1974a. Mătasă 1959. 61. Ciugudean 1996. 72/6. fig. 12. Dinu 1974a. 8/3. printre acestea înscriindu-se şi cele de la Isaccea. 4. Inv. 96/2. fig. 62. 3-4. fig. completă. în descoperiri de tip Ezerovo II108. H = 9. 6/11. 1/1. dispuse pe umărul vaselor. fig. Berciu. Petrescu-Dîmboviţa. în diverse puncte de pe traseul ei. fig. Ciugudean 1997.5 (Fig. Ciugudean 1997. 113/2. 83. o mare atenţie a fost acordată suprafeţei exterioare. 3/1-2. grosimea pereţilor fiind uniformă. fig. 52. fig.Chr. pl.6. Pál. prezente pe ceramica Jamnaja104. fig.112. 14/4. fig. Morintz. 12/11. pl. 1/2. 26/4. Petrescu-Dîmboviţa 1974. fig. 63/1. 276/277. în urma lustruirii. au determinat executarea. 16/8-9. Tonceva 1981.038. 11. 22/13. în necropola de inhumaţie atribuită secolelor VI-V a. Dergačev 1986. 8/7. Schuster 1997. Zaharia 1987. cele mai timpurii analogii le găsim în aşezarea de la Folteşti109. căpătând luciu metalic. singurul degresant folosit fiind nisipul cu bobul fin. Pál 1992. 86/1-2. 70. cu un grad înalt de omogenitate. fig.5. fig. Petrescu-Dîmboviţa. 52. 16/5. pl. de săpături de salvare. începute în vara anului 1987. ilustrată doar printr-un singur exemplar. 128/7-8. în marginea de nord a suprafeţei investigate. Prox 1941. 11/21-22. Dm = 12. Roman. vasele globulare sunt specifice şi altor medii culturale: Glina98. 14/10. Roman 1973. Ornamentele realizate cu ajutorul crestăturilor.

Roman 1985. 149-150. 197-198. Roman 1976b. aceasta fiind aproape în unghi drept faţă de linia gâtului. 96. în acest ultim caz fiind realizat cu ajutorul impresiunilor de şnur121. Dinu 1955. 6. Morintz. Harţuche. 9/5. Dragomir 1957. corpul puternic bombat şi baza plată. fig. Anastasiu 1968. Anastasiu 1976. 2/2. fig. 282. Dinu 1980.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 121 existenţa vreunui complex arheologic. Aldeşti125 şi Poieneşti126. buza rotunjită. fig. 3. Deasupra zonei de maximă curbură a corpului. Roman 1986. în descoperirile de tip Cernavodă II113 şi Folteşti II114. Dinu 1974. 704. fig. 298-299. Harţuche. Dinu 1959a. 12/2. precum şi cu unul dintre cele patru vase depuse ritual în mantaua tumulului I de la Mihai Bravu. 144. Petrescu-Dîmboviţa. cat. fig. 7. fig. făinoasă. 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Berciu. decorul din benzi orizontale şi verticale umplute cu motive în reţea este întâlnit. Recipientul. ornamentul constă dintr-o bandă circulară umplută cu incizii în reţea. fazele II şi III119. 298-299. 121/2. fiind ilustrate prin descoperirile de la Bogdăneşti122 . 10. Schuster 1997. foarte probabil. 3/4. Dinu 1974a. Semnificativ este faptul că motive în reţea apar şi pe ceramica atribuită perioadei timpurii a Epocii bronzului din Moldova. Harţuche. 42. Pál. 10. fig. 49. imediat sub buză. Gârceni124. 559-574. Pe gât. are similitudini. realizate în acelaşi mod. 2/2-2b. Cu antecedente în ceramica specifică mediului Horodiştea–Erbiceni116. în imediata apropiere a mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare115. 12/2. 193-194. 9/1. 60. Harţuche. Roman. . 70. Dinu 1974a. 10. Florescu 1959. fig. perforate orizontal. Valea Lupului123. pl. prezent în ornamentica vasului găsit în inventarul funerar al mormântului nr. 97/2. Roman 1973. pl. Csába 1973. 11. fig. 41/2. * Amforeta de la Isaccea – Gaz Metan. cilindric. Boroffka 1996. fig. 164. Motivul decorativ a fost. Mantu. fig. 101. 5/1. ea fiind întâlnită şi în alte medii culturale. 14/2 a-b. Anastasiu 1971. fig. Dinu 1957. 2/10. La baza gâtului. 4/7. a fost descoperit un vas ceramic. 7/8. 128. în privinţa formei. în ariile Glina120şi Jigodin. acoperit cu o pastă albă. pl. este prevăzută cu două tortiţe tubulare. 39/12-13. 46/2. redând o amforetă. vasul este decorat cu două şiruri paralele de incizii executate cu scoica sau cu unghia. 70. modelat în tehnica categoriei c. mai apropiate ori mai îndepărtate. 48/20. 383. din care pornesc alte benzi paralele. fig. dispuse vertical pe corp. în Bronzul timpuriu. 139. 100/7. 2/1-2. fig. 72. 134/6. fig. Vasiliu 1995a. 7. 20 din necropola plană de la Brăiliţa117 şi în mediile culturale eneolitice Folteşti II118 şi Coţofeni. 5. Atât banda circulară de la baza gâtului cât şi cele cinci benzi verticale de pe corp sunt mărginite de incizii identice cu cele dispuse imediat sub buză. Florescu 1966. 4. Petrescu-Dîmboviţa. Dragomir 1959. evazată la exterior. 12/9. * Prezenţa celor trei categorii ceramice nu este reprezentativă doar pentru manifestările specifice perioadei timpurii din zona de nord a Dobrogei. fig. are gâtul scund. 16/3.

Pavlov 1991. 14. fig.916. Inel de buclă. 25. Năeni129 şi Jigodin130. precum şi cu cel provenind din Bulgaria de nord. D = 2. * Inelul de buclă din aur de la Jurilovca are analogii perfecte cu piesele descoperite în tumulul III de la Ampoiţa–Peret133.25. Nikolov 1976. . putând fi considerate „importuri” din medii culturale. după cum o dovedesc descoperirile de la Căţelu Nou127. Existenţa a trei categorii ceramice este atestată şi în cadrul manifestărilor de tip Monteoru Ic4128 . Pál. Ciugudean 1989. 238. Jurilovca) – Cetatea Argamum. com. dintr-un context arheologic nu prea clar. subetapelor IIa şi IIb din evoluţia Bronzului timpuriu. fiind totodată identic cu cele cinci exemplare găsite în mormântul 15b din necropola R de la Leukas (Steno)134. pl. amintit sumar în literatura de specialitate132. 6/8-9. 20/4-5. morminte având caracteristici funerare specifice culturii Jamnaja. 44. Alexandrescu 1974. cu rezervele de rigoare. Obiecte din metal Deşi în unele lucrări de specialitate s-a afirmat că o parte dintre obiectele de metal din Epoca bronzului au fost prelucrate „pe loc”131. fig. 94. fig. artefactele. modelarea recipientelor din trei categorii de pastă este caracteristică fazelor clasică (II şi III) şi finală (IV) a culturii Glina. Comşa 1990. G = 8. 49. 1. 4. Georgiev 1982. fig. Zaharia 1987.31 (Fig. lucrată din bară în secţiune aproximativ circulară. ceramica prezentată mai sus poate fi atribuită. H = 1. Ciugudean 1996. fiind petrecute unul peste celălalt. Piesa. Jurilovca (sat. 22. despre recipientele întregi putând avansa ipoteza că provin din inventarele funerare ale unor morminte distruse. mai apropiate sau mai îndepărtate. Csába 1973. * Pe baza analogiilor. folosindu-se materia primă din straturile superioare astăzi dispărute. 562. totuşi. nota 33. are partea inferioară de formă triunghiulară. condiţiile geografice din nordul zonei istro-pontice nu ne permit să vorbim despre o activitate metalurgică în adevăratul sens al cuvântului. 12. Andreescu 1992.25. din tumulul de la Tărnava135. Kitov. 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Leahu 1963. 4/ 2). capetele. Goesler 1927. Gr. pl. 59.122 IOAN VASILIU Astfel. în care există dovezi concrete despre practicarea metalurgiei ca meşteşug. 60/4. fig. Din zona de sud-est a cetăţii. Ciugudean 1995. Moga. Panajotov. Ciugudean 1991. în special obiectele de podoabă. 31/8-9. în timp ce în faza arhaică (I) vasele erau lucrate numai din două categorii. Inv. complet. 11. deci peste 22 Kt. Roman. provine un inel de buclă din aur cu titlul de 950‰. = 0. 127.7 . Schuster 1997. subţiate progresiv. Ciugudean 1995. 92. 2/2.

lucrate din roci cu parametri mineralogici inferiori. Rotea atribuie cea mai mare parte a necropolei descoperirilor de tip Copăceni143. credem că poate fi atribuit. Rotea 1993. 6/3. au dus la distrugerea unui/unor morminte având groapa/gropile funerare practicate în mantaua unui tumul ce făcea parte dintr-un aliniament de şase astfel de sit-uri. 75. Vulpe 1959. perioadei Jamnaja clasice care este. Diabazele se întâlnesc în 136 137 138 139 140 141 142 143 144 Mikov 1940. 4/ 4-5). 71. Primas 1996. datat. cel mai târziu în Helladicul timpuriu III142. 14. Hamond 1974. 43. Primas 1996. 77-78. mai veche decât începutul Helladicului timpuriu II. precum şi în inventarul funerar al mormântului principal (M1) din tumulul de la Velika Gruda137. probabil. existente în bazinele geologice aflate în nordul Dobrogei. fiind încadrate în Helladicul timpuriu II141.838 (Fig. Burtănescu. orientat NV-SE. obiectele litice se caracterizează atât prin sărăcia repertoriului funcţional. dispuse dinspre satul Zebil către malul lacului Razelm. au putut fi recuperaţi doar doi cercei de buclă. com. ce provin din tumulul distrus la Zebil. . inele precum cel de la Jurilovca. cât şi prin numărul redus de piese. întregi. Primas. Primas 1996. piese asemănătoare au fost găsite în nivelurile aparţinând Bronzului timpuriu de la Junaţite136. Ciugudean 1996. neatingându-se. sunt atribuite tipului Leukas140. 3. fig. Inelul de buclă de la Jurilovca. În anul 1961. 43. în intervalul 2800-2700 a. fig. 6/4A 1-4. 75. 73. intervenţiile nesistematice prilejuite de amplasarea unui punct geodezic. unde erau fixate pe suport textil139. au analogii cu cerceii din depozitul de la Tufa144 şi pot fi atribuite Bronzului mijlociu.138. Zebil (sat. Inv. 141-142. Primas 1996. 5/1-2. Piesele similare descoperite în inventarul funerar al mormântului din tumulul III de la Ampoiţa–Peret au fost încadrate. 6. fig. 52. Primas 1992. 267. 52-53. fig. cel mai probabil.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 123 De asemenea. capetele aveau formă aproximativ circulară. deşi M. lucraţi din bare de argint hexagonal-plate în secţiune. subţiate progresiv. de către descoperitor. fig. 127-128. * Exemplarele confecţionate din argint. Primas 1992. 6/1-2. mai recente decât grupul Livezile. În clasificarea întocmită de către M. Sarichioi) – Movila Săpată. Din piesele aflate în inventarul/inventarele funerare ale mormântului/mormintelor. Obiecte din piatră Privite în ansamblu.Chr. lipsit de un context stratigrafic clar. conform periodizării întocmite de către Fl.837. 135. mai probabil perioadei de început a acestuia. Inele de buclă.

Verbicioara. pl. 18. 1/6. iar înspre est. lmin = 3. 3/5. 15/7. 44-45.65 (Fig. Harţuche 2002. Gr = 0. 32/3. dispusă perpendicular pe axul lung. Cucoş. 12/3. topoarele de „minerit” cu şanţ circular sunt semnalate doar în zonele vestice. fig.0. 20. 301-302. Dumitrescu 1933. Muraru 1985. dintr-o altă descoperire întâmplătoare de pe teritoriul localităţii Parcheş. marcată de muchii proeminente. Wittenberg155. 23/2-3. 256. com. În aria culturii Glina. 53. în ariile culturilor Monteoru. Comşa 1972. 1/a. Lăzurcă 1977. 5. Topor – ciocan dublu. Bounegru 1997. atribuite categoriei topoarelor de „minerit”148. Fără număr de inventar. fig. sau în etapa mijlocie a acesteia153. deci este asimetrică. 1/3. 225-239. 19. pe porţiuni reduse. 123-161. fig. Pricop 1983. Frecăţei) – Cabana lui Buţă. În pământul rezultat din excavarea mecanică a porţiunii vestice a tumulului I. Ignat 1981. în curs de prelucrare. 282. 41. în 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 Mutihac 1964. 63. 14. fig. 133. în general152.65. De altfel. 28/9. sărăcia inventarului litic este caracteristică pentru Epoca bronzului. Brăila. 35. fiind apoi atestate atât în perioada de tranziţie151. 144. cealaltă fiind aproape plată. Anastasiu 1976. Vasiliu 2004. Tei154. H = 13. Pe corp se observă urme de la desprinderile de aşchii. Ailincăi 2005. Dumitrescu 1954. fig. 1. fig. fiind prevăzută cu o şănţuire uniformă. 3. 25. afectată de lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale146. 95. arkoziană (feldspatică) sau fosiliferă este prezentă în cantităţi foarte mari la Valea Teilor.0. 105/4. aceasta explicându-se prin folosirea mai mult sau mai puţin intensă a obiectelor din os şi corn. fig. provine o unealtă oarecum asemănătoare. Berciu 1961. Ciurea 1933. pl. fig. Anastasiu 1968. 3/8. cât şi a celor de metal. cat. 1/1. Harţuche 1987. fig. în ariile culturilor Cucuteni149 şi Gumelniţa150. 34. 259.124 IOAN VASILIU zona Niculiţelului şi a Tulcei. apar în eneolitic. ultima lor apariţie fiind semnalată în aşezarea de tip Babadag de la Siliştea–Nazâru156. 95. 4/2. Harţuche. G = 0. Harţuche. Harţuche. 30. lmax = 8. zone bogate în minereuri şi material litic. unele dintre acestea fiind încadrate. fig. 1/1-4. 3/3. Andriţoiu 1992. a fost găsit un topor-ciocan dublu. fig. 141-144. 4/ 7). Istina 1999. în Epoca bronzului. suprafeţele căpătând luciu metalic147. pl. Piese de acest tip. are formă bitronconică. . 35-38. 8. 10. la Beştepe şi Murighiol145. cat. Petrescu -Dîmboviţa et alii 1995. 18/3. Harţuche 2002. întreg. Frecăţei (sat. Piesa. iar gresia silitică. 619. Harţuche.0. Vasiliu 1996. 24/2. Silvestru 1992. Are o suprafaţă mai bombată. 7-16. Lăzurcă 1984. jud. pl. foarte bine finisată. Moscalu 1981. fig. confecţionată din gresie silicoasă de culoare gri-cenuşie. fig. * Din nordul zonei istro-pontice. Leahu 1966. fig. 288. 83.

89-91. Simion 2003. Orificiul pentru fixarea cozii. Topor.8 (Fig.0. 45. H = 4. altele fiind atribuite fazei clasice. Topor. Petre-Govora 1995. 8 de la Luncaviţa– Movila Mocuţa162. 279. este foarte bine şlefuit în interior. Ciucă 1986. tăişul urmând să fie convex. Pe feţele care se unesc formând tăişul drept. nr.0. este în curs de execuţie. 7-12. 4/3. Lăzurcă 1984. 12/B3. Faptul că au fost utilizate pentru extragerea anumitor tipuri de materii prime. marea majoritate a artefactelor aparţinând acestui tip de unealtă/armă. Fără număr de inventar.0. Vasiliu 1996. pl. încadrat după elementele de ritual funerar în etapa târzie a variantei Nistrene a culturii Jamnaja. Ostrov (sat. Andriţoiu 1992. în zona istro-pontică. 197.0. ca de exemplu piesele de la Căzăneşti158 şi Piatra Olt159. cu excepţia pieselor găsite în inventarele funerare ale mormintelor nr. 9/12. uşor convex. fragmentar. Despre toporul-ciocan de la Frecăţei. Ostrov) – Piatra Frecăţei. Ostrov (sat. neşlefuit. 1/a-b. fig. 281-291.0 (Fig. Fără număr de inventar. 23. Vasiliu 2004. fig. Petre-Govora 1986. 14 din T III de la Zebil161. com. lucrat din gresie silicoasă de culoare cenuşie-verzuie. H = 14. 10/2. H = 11. 157 158 159 160 161 162 163 164 Berciu 1939. l = 3. Popescu 1956. Gr = 3. plasat aproximativ central. plasat mai aproape de ceafă. com.0.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 125 mare. Topor. 4/ 3). 39/14. Orificiul. Axul longitudinal prezintă o uşoară curbură către partea inferioară. Vasiliu 1995c. 1/a-b. atribuit orizontului timpuriu al culturii Catacombelor. 649-653. după o folosire nu prea îndelungată. fig. Haşotti 1985. Topor de luptă cu ceafa cilindrică. În stadiul actual al cercetării.0. fragmentar. Berciu 1953. Babadag (or. este confirmat prin descoperirea unui astfel de exemplar în mina de la Căraci– Ţebea160.provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus. Fragment din partea inferioară a unui topor de luptă cu ceafa cilindrică. Ostrov) – Piatra Frecăţei.a fost depus cu rol votiv în mantaua movilei. 91. lucrat din granit negru cu nuanţe verzuii. fig. 74. . 8 de la Enisala–La Băltiţă163. datorită condiţiilor în care a fost găsit. Fără număr de inventar. aparţinând variantei Bugeac a aceleaşi culturi. toporul are două muchii. Babadag) – Cetatea Hallstattiană. întreg. 9-26. 103-104. în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. Umerii erau arcuiţi şi reliefaţi în zona de maximă lăţime a piesei. mic în raport cu dimensiunile piesei. Gr = 3. de formă circulară. fig. provin din descoperiri întâmplătoare164. Axul longitudinal este drept. nr. 4/ 8). Gr = (Fig. pl. 4/ 1). în Epoca bronzului157. l = 8. rupt din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. pl. Nica. putem face următoarele afirmaţii : . l = 5. .

18-19. varianta Bugeac166. plan-convexă în secţiune. fig. fig. 67. Munteanu 1991. Lăzurcă 1984.Chr. foarte bine finisat în interior. 20. Dergačev 1994. presărate sau nu cu ocru. cele două piese de la Ostrov şi cea de la Babadag. 3/6. fig. dar şi în descoperiri întâmplătoare făcute pe malul stâng al Borcei167. 14/20. 13/27. 51. Tonceva 1981. 1. piesa de la Măcin considerată ca ofrandă depusă în mormântul unui războinic de la începutul Epocii bronzului169. Subbotin 1993. Munteanu 1991. 56. fig. Haşotti 1985. Pe baza analogiilor. descoperirile făcute în aria culturii Glina. 2/2. 24/15-17. 2/2. Munteanu 1990. fig. încadrate în cea de a doua etapă din Bronzul timpuriu. semnalate în mediile culturale de la sud de Dunăre172. 417. precum şi în zonele de sud şi nord ale Dobrogei: exemplarul de la Grădina168. 2/7. Bardac 1998. Şimon. 5. acest tip de unealtă-armă apare într-un orizont post-Glina sau ante-Tei174. 19A/6. lucrat din gresie silitică. Vulpe165 . 28. 13. tăişul fiind lăţit către ambele capete. 3/2-3. 271. 18A/7. umerii toporului. Însă. 106. Roman 1976a. Tonceva ca influenţă exercitată de cultura Jamnaja în mediile locale173. 3/4. fig. * După formă. Roman 1986. fig. Dergačev 1973. 16. Agul′nikov 1992. fig. 5-6. piesa este ruptă din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. se numără şi un topor de luptă din piatră. 287. 2/1. 18. 2/2. 49. 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 Vulpe 1959.. 45. 105. Subbotin 1985. Vasiliu 1996. 1/2. 8/4. Tudor 1982. mare în raport cu dimensiunile ei . 108. . În literatura de specialitate. 57-58. 58. paralelizată cu cel mai timpuriu orizont Glina177. sunt considerate de către G. 1. 285-287. 6/4. cat. Florescu 1991. Yarovoy 1990. Momentul apariţiei acestui tip de topor pare să fie reprezentat de către descoperirea făcută în inventarul funerar al mormântului de la Răcăciuni176. în zonele de sud şi sud-est ale României. 2/1. îngroşată uniform. 7. Tonceva 1981. fig. sugerează că piesa avea profilul uşor curbat. 25/18 a-c. 151. conform clasificării întocmită de către Al. Piese similare. pl. 51. fig. 7-8. fig. gri-cenuşie. cat. Tudor 1972. încadrate între 2600-2450 a. fig. 282. 7/3. pot fi atribuite variantei B a topoarelor de luptă cu ceafă cilindrică. fig. topoarele de la Ostrov şi Babadag pot fi încadrate în orizontul definit de mormintele tumulare cu schelete în poziţie chircită. 106. fusiform. pl. arcuiţi şi reliefaţi în zona orificiului pentru fixarea cozii. puţin evazată în partea superioară. 413. Roman 1982. exemplarul de la Topraisar170 şi topore cu locaţie necunoscută de pe teritoriul judeţului Tulcea171. a fost emisă ipoteza conform căreia. Haşotti 1985. 633. Ele au analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja. 5. 5/7. pl. Tudor 1983. 1/4-5. Irimia. cat. 11. fig. 2/10.126 IOAN VASILIU Printre descoperirile făcute în anul 1966 în incinta cetăţii hallstattiene de la Babadag. fig. la Văcăreşti şi Odaia Turcului175. 6/12. deplasat către ceafă. 159/5. Dergačev 1986. cu ceafă cilindrică. contrazic această afirmaţie. Popov 1994. 70. Vasiliu 1996. Tudor 1973. fig. legat de problema topoarelor din piatră cu ceafă cilindrică şi profil uşor curbat. 3/2.

643. fig. fig. * Cu antecedente în cultura Coţofeni178 şi în descoperiri funerare de tip Jamnaja179. 22/4. 21. Anghelescu 1970. pl.5. îşi găseşte analogii în aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmu180. Soloneţ şi Cojvana185. fig. Irimia. Morintz 1978. 261. cu laturile mici arcuite. 443-444. în inventarele funerare ale mormântului de inhumaţie din necropola de la Poiana186 şi a celui distrus de la Bârseşti187. lm = 2. fig. 205-206. precum şi de analogiile amintite mai sus. Florescu 1991. plasat oblic faţă de tăiş. Topor. Nestor 1960. Babadag) – Cetatea hallstattiană.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei Babadag (or. De asemenea. fig.0. Ţinând seamă de condiţiile în care a fost descoperită.0 (Fig. 73/10. Mateescu 1951. Sucidava–Romula. H = 4.72/12. Morintz 1978. exemplar considerat import din zona sudică a Dunării şi refolosit în epoca romană. 21/11. 4/6. 9/1. Andronic 1995-1996. fragmentar. 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 Roman 1976b. 17. 55. 6. Munteanu 1988-1989. considerăm că piesa de la Babadag poate fi atribuită celei de a doua etape evoluţia Bronzului mijlociu sau fazei mai vechi a culturii Coslogeni. 37. fig. Tăvădărăşti184. 4/6). 22/8. în anumite porţiuni suprafaţa piesei căpătând luciu metalic. fig. pl. puternic pronunţată. 14/9. 77. 159/2. drept suport pentru o inscripţie182. precum şi cu cel găsit întâmplător în zona intravilană a municipiului Botoşani188. 10/5. corpul piesei are secţiune dreptunghiulară. fig. el se apropie şi de toporele descoperite în aria culturii Monteoru. Casan. 57. 299-300. de culoare neagră-verzuie. 126. Şadurschi 1994. Morintz 1961. 159/3. În zona orificiului pentru fixarea cozii. Tudor 1969. 53. Nu putem preciza forma părţii superioare a piesei. Nicolae Bălcescu183. fără a putea face alte precizări. 332. părţile laterale fiind străbătute de o nervură în relief. Petrescu-Dîmboviţa. cat. cat. 6/18. 539. 5/1. având tăişul lăţit. Bobi 1981. fig. 27. 11. Morintz. de formă aproximativ semilunară. Vulpe. într-o oarecare măsură. Dergačev 1973. 45. piese oarecum asemănătoare fiind cunoscute şi din descoperirile de la Folteşti181. Fără număr de inventar. dar sugerăm posibilitatea / probabilitatea încadrării în categoria topoarelor cu ceafă cilindrică. Păunescu. Şlefuirea a fost foarte bine executată. fig. 129. . 103. Dunăreanu-Vulpe 1933. 393. fig. 127 Topor de luptă fragmentar.1. 8/2. toporul cu tăişul aproximativ semilunar. 153. Florescu 1991. 1-2. lt = 3. lucrat din bazalt hidrotermalizat.

104-130. 3-4. H. P. H. Morintz. H. C. Andriţoiu. Roman. 2002. Ciugudean. 1998. 67-76. 1961. SCIV 24. Epoca bronzului. S. AIM (1986). Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud. Cernea. 1962. 1995. M. N. 18. Issledovanie kurganov u s. D. CAMNI 9. Comşa. Ailincăi. Apulum 32. 1973. 1983. S. Vrancea 4. D. Alba. Craiova. D. 1992. Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania.D. Berciu. Chicideanu. Săpături arheologice la Luncaviţa. Berciu. Alba). 221-225. Ciugudean. 373-405. Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului. Aperçu des antiquités préhistoriques de Baia. H. Buzău. Materiale 1981.M. în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin.. SCIVA 38. Bobi. Ciugudean. 1933 (1927-1932). 103-107. Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea. BiblMA 7. 46-55. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. AO 18. Dacia. 3. din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. 3. 237-238. . Comşa. P. PZ 66. S. Cultura Cernavodă II. H. 1953. raionul Măcin. I. Dâlma. Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu-Severin. I. 224-232. D. Bucureşti. V. Sondajul arheologic efectuat la Târcov – Vf. Ciugudean. V.. 1974. Bobi. în Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu. Dacia. Materiale 1. Giurgiu). Bibliotheca Thracologica 13. Suceava. Cotiujeni. 1991. Gherghe. Cercetările arheologice din tumulul 2 de la Boloţeşti – Vrancea. Berciu. R. Berciu. 1987. Buzdugan.. 1992. 13-32. Bibliotheca Thracologica 37. E. de Teleorman). Cimitirul tumular de la Ampoiţa (jud. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. 13-171. A. Raport preliminar asupra sondajului de lângă Luncaviţa. 47-77. Andronic. Ciugudean. 1995-1996. The later Eneolithic / Early Bronze Age Tumulus-Burials in central and South-Western Transilvania (I). Zur fruhen Bronzezeit in Siebenburgen im Lichte der Ausgrabbungen von Ampoiţa. 1952. 79-93. N. E. Andreescu. La necropole du bronze ancien de Zimnicea (dep. 22-23. Materiale 8. The Early Bronze Age in Western Transylvania. 2005. Ciurea. 1981. Ciugudean. 1997. Burtănescu. H.128 Bibliografie IOAN VASILIU Agul′nikov. Arheologia preistorică a Olteniei.S. 413-416. V. SympThrac 7. Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ. 1939. Aşezarea din sectorul b de Cernavodă. jud. Fl. Alexandrescu. Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut cu unele contribuţii la Problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova. 1989.. SCIV 3. Tulcea. 589-691. BiblMA 8. Bibliotheca Thracologica 2. 44-45. jud. 1992. 1996. 79-114.

88-114. Materiale 6. Ranobronzovata Selişte. Necropola tumulară de la Brăiliţa. Florescu. 339-345. 1927. V. Dergačev. de la Cultura Cucuteni până în bronzul mijlociu. MemAntiq 9-11.I. Dinu. Dinu. în Sudosteuropa Zwischen 1600 und 1000 v. M.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 129 Comşa.I. Dumitroaia. Comşa. Afinităţi între culturile Horodiştea-Erbiceni. Date despre uneltele de piatră şlefuită din epoca neolitică şi din epoca Bronzului. 1933.. Dinu. Die Einzelfunde der Ausgrabungen. Merpert. 301-338. I. Trento. 12.C. Katincarov. Dinu. Şt. Probleme privind bronzul timpuriu şi mijlociu în nord-estul Munteniei. 85-93. La station préhistorique de Bonţeşti. P. M. Pontica 23. M. 161-178. Berlin. 671-694. 1985. A. E... Danubius 8-9. P. Dacia. 26. 1972. M. Dumitrescu. Panait. 1966. 1968.S. Epoca bronzului. Quelques considérations sur le période de transition du néolithique à l’Âge du Bronze sur le territoire de la Moldavie. 1-2. E. 1959a. 605-641. Contribuţii la cunoaşterea etapelor timpurii ale culturii Monteoru în Moldova. 701-707. M. V. 1972. Şantierul arheologic de la Dolheştii Mari. 1982. M. Unelte de producţie. H. SCIV 23. Aşezări şi necropole. . de pe teritoriul României. Sondajul de la Gârceni. 1982. Goessler. CCDJ 9. 245-262. 121-140. M. Constantiniu M. G. O aşezare din epoca bronzului la Roşu. 103-205. Florescu. Dergačev. E. Dimitrov. 1957. 129-139. M. Muraru. Pamjatniki epochi bronzy. Cucoş. Comşa. Morminte cu ocru descoperite la Corlăteni. 213-221. 3-4. 221-229. Vl. Mormintele cu ocru din movila II-1950 de la Glăvăneştii Vechi. G. Dinu. Buzdugan. 39-118. Georgiev.. Georgiev. Dragomir. M. 2000.. Ein Beitrag zur Homer Frage. Chr. Materiale 3.I. Dacia 3-4. Dergačev. 1-2. 1-2. Florescu. Studiu tipologic şi petrografic al uneltelor litice din câteva aşezări Cucuteni B. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. PAS 1. Florescu. 67-84. 105-125. 2. Gh. Materiale 6. 1986. Dinu. A. 1959. E. 7-12.. Harţuche. Cercetările arheologice de la Valea Lupului.A. Perioada timpurie. Şantierul arheologic Valea Lupului. 1964. SCIV 6.T. München – Grafelfin. 4. Thraco-Dacica 3.D. 1-15. Comşa.A. 1963. 1955. N. 224-273. C. Florescu. V. Materiale 5. ArhMold 7. 187-202. Preistoria Alpina 10. 1954. 1980. 1973.Ia. Thraco-Dacica 15. 1990. 1994. 261-275. Die Enforschung der Bronzezeit in Nordwestbulgarien. ArhMold 2-3. Folteşti-Cernavodă II şi Coţofeni.A. M. în Hăbăşeşti. M. Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud. Sofia. 203-211. Folosirea aramei în cursul epocii neolitice pe teritoriul Dobrogei. SCIVA 36. N. G. BMA 7. 1979. Florescu. Şantierul arheologic de la Valea Lupului. sudestul Moldovei şi Dobrogea. Chişinău. N. Bacău). Moldavia I sosednie teritorii v epohu bronzy. Dumitrescu. Ezero. 1991. Comunităţi preistorice din nord-estul Românie. Contribuţii la problema etnogenezei tracilor nordici. 1985. Monografie arheologică.. A. 1979. 1959b. CAB 1. Dinu. 1974. în Alt-Ithaka. AŞUIaşi. Materiale 6. 275-338. R. Chişinău. Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în Moldova. 1959. ArhMold 4. Le problème des tombes a ocre dans les régions orientales de la Roumanie.

1998. Manzura. N. N. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului şi a Hallstatt – ului timpuriu în judeţul Suceava. A. I. N. I. R. Pavlov. Harţuche. Mogilni necropoli v Loveskija Kraj. Istros 6. F. Noi date obţinute în urma analizelor de laborator asupra uneltelor şi armelor litice din colecţia Muzeului din Tulcea. Harţuche. 1987. în The Thracian World at the crossroads of civilisations. L. Dragomir. 15-47. 1991. 1. 1985. Bardac. E.. Harţuche. N. Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (II). N. Traits caracteristiques de la civilisation de l age du bronze ancien et moyen en Bulgarie. I. Irimia. 7-90.T. 133-146. Cultura Tei. N. 85-111. Bucureşti. M. 298-299. Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud. 1981. jud. 129-147. M. Pontica 28-29. CAB 2. Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie 1964.. Bucureşti. Klocko. Carpica 28. Boroffka. O. judeţul Brăila. Peuce 9. Aşezarea „Movila Olarului” (1970-1976).. Săpăturile arheologice de la Brăiliţa. 281-291. N. Observaţii tipologico-funcţionale privind ciocanele duble în eneolitic şi epoca bronzului. Materiale 3. Silvestru. Complexul arheologic Brăiliţa. V. Pontica 21-22. 1996. Lăzurcă. Mantu. Harţuche. 301-305.130 IOAN VASILIU Harţuche. E. 2002. Haşotti. 1983. 29-48. Constanţa).. E. Pontica 10. 1957-1958.. C. 7-16. 1965. I. ActaArchCarp 15. 1966. Thraco-Dacica. F. . Munteanu. Bibliotheca Thracologica 35. 1984. M. E. Harţuche. Sofia. V... 1999. Katincarov. Anastasiu. 11-74. E. Bucureşti. CAB 1. Leahu. Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. Istina. 1968. Lipovan.T. Bounegru. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neolitică până în pragul orânduirii feudale.. Mărturii din epoca bronzului pe teritoriul din nordul Dobrogei...Ranna Bronzovata epoha (Necropol t Goran Slatina). 1992. Kitov. 127-150. I.. Săpăturile arheologice de salvare de la Căţelu Nou.V.. N.N.O. Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea-Nazâru. 1992. 1997. V. Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou. RazPr 22. P. Apulum 21. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. 7-11. Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud. Istros 5. Brăila. N. Lăzurcă. Săpăturile arheologice de salvare de la Medgidia. 1976. 1957. Brăila. Sava. Leahu. Anastasiu. 1977. G. Kamenskie Kurgany. 1971. Chişinău. Funde der Bronze – und Hallstattzeit aus Poieneşti und Scânteia. Ignat. Călăraşi). Anastasiu.M. 299-303. Bucureşti. 13-21. Istros 4. Constanţa. P. Panajotov. F. Leahu. 1963. 1975. Pontica 30. Harţuche. Contribuţii la problema înmormântărilor cu ocru de pe teritoriul Republicii Socialiste România în lumina ultimelor cercetări. Brăiliţa. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. 1988-1989. Harţuche. O. 17-104. 17-24.. 2. M. Irimia.

I. ThracoDacica 7. Petrescu-Dîmboviţa. Fouilles de Glina. Morintz. 1. I. 61-76. Repertoriul arheologic al judeţului Alba. Ciucă. 277-289. 225-239.I. 1989. 205-206. Săpăturile arheologice de la Folteşti.. 1. creaţii. I.. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt. Topoare. I. BiblArh 34. S. 9-45. BiblMA 2. SCIV 21.. Mătasă. Moghilni pogrebenia ot ranno bronzovata epoha pri Trnava i Kneja Vrakonski okrg. C. M. Aspekte des Ausgangs des Äneolithikums und der Übergangsstufe zur Bronzezeit in Raum der Niederdonau. 1968. Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului din Moldova în lumina a trei morminte plane de înhumaţie descoperite la Târpeşti. 2002. Mateescu. Dacia 3-4. Gh. Marinescu-Bâlcu. S. Păunescu. de Tulcea). Casan. SCIV 2. Mutihac. Materiale 5. I. E. 1951. Râmnicu-Vâlcea. Petrescu-Dîmboviţa. Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii. M. 115-129.. 1. V. Materiale 7. 3. N. 215-239. Zorzoliu. 141-144. Morintz. 1-2. 11-48. V. Nikolov.. Zona Tulcei şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. 38-51. ArheologijaSofia 18. V. 1960. M. 1991. 3. 1995. I. M. 1970. Anghelescu. S. alte piese de piatră şi însemne ale puterii din epoca Bronzului. 1995. O preistorie a nord-estului Olteniei. Studii de preistorie 1. S. 1933. B. Roman P. et alii 1995. aspecte regionale. 241-250.S. Munteanu. 407-418. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni. Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeanosălcuţean de la Drăgăneşti-Olt – punctul Corboaica – campaniile din anii 19931994. 13-155. Repertoriul arheologic al României (judeţul Botoşani). Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei. 154-166. Moscalu. IstRom. Morintz. Un ciocan de piatră pentru minerit. Nica. M. 12. Petrescu-Dîmboviţa. . C. C. T. 1940. 1978. Mikov. 5. C. Bucureşti. 723-734. AO. 55-84. Descoperiri arheologice în raionul Piatra Neamţ. 1981. 1953. M. Materiale 1. Petrescu-Dîmboviţa. 249-266. I. Schuster. 1994.N. 1961. 1964. Petre-Govara. 2. Săpăturile de la Bârseşti. Trento. La civilisation Glina III-Schneckenberg à lumiere de nouvelles recherches. Nestor. 45-128. GPNBM. Petre-Govora.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 131 Marinescu-Bâlcu. 1964. din sud-estul României. Selišnata mogila pri Iunacite (Pazardjiko). Tradiţii. Morintz. Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1. SCIV 15. H. Maille. Pontica 24. Al. SCIVA 40. Nestor. 226-252. 1974. Preistoria Alpina 10. Hierasus 9. Ciugudean. P. SCIVA 32. Dacia. 90-136. 1927-1932 (1933). 3. 1995. Bucureşti. Nica. Anuarul comitetului geologic 34. 1986. Micu.. Bucureşti. Cultura de tip Coslogeni. N. Cetăţuia de la Stoicani. 373-415. Moga. Alba Iulia. M. Recherches archéologiques dans le cadre de l´etablissement-tell de Luncaviţa (dép.. S. Gh.. S. M. Epoca bronzului. S.. 1959. Şadurschi. 1986. O nouă cultură a epocii bronzului în România. Istoria românilor de la începuturi până în secolul al VIII-lea.. 1976.

SCIVA 25. Schuster. Kronstadt (Braşov). Nécropoles des Bouches du Danube. Galaţi). Universitatforschungen zur prähistorischen Archäologie 32. 39-49. Mala Gruda und ihr Kontext. Thraco-Dacica 14. Dood-Opriţescu. 1974b. Roman. Schuster. Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor. 1985. M. 18-47. Lyon 21-25 javier1995. H. in Montenegro. 1992.. D. Simion. III. Tulcea. 1998. Roman. 5-10. Monographien. . 1992.. Csába.. ein Grabhugel des 3 und 2 Jahrtausends v. C. JahrbMecklenburg 10. 1996. Cercetări la Govora Sat – Runcuri în 1977. G. Simion. Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea Romană. 1982. 4. 1976b. Jahrtausends v.. Roman. C. Pricop. P. 1973. J. Velika Gruda I. 1997. 1992. Mainz am Rhein. Travaux de la Maison de l’Orient Méditerranéen. 35-38. Die Schneckenbergkultur. Simion. Beitrage zur Problematic der schnurverzierten Keramik Sudosteuropas. M. Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). în Nécropoles et Pouvoir . Istros 2-3. M. Giurgiu).Chr. Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud. în Heidelberger Akademie der Weiseenschaften. Două ciocane de piatră de tip miner descoperite în aşezarea de la Brăiliţa. Roman. 27. M.und der Fruhen Eisenzeit in de prahistorischen. 1986. Bonn. Roman.S. Materiale 2. ArchKorr 22. Dacia. Roman. C. 167-190. A. M. BiblArh 26. SCIVA 36. I.. 559-574. Primas. Chişinău. 47-55. 1. 1995. SCIVA 37. 1-2. Dinu. pratiques et interprétations. P. P. Schuster. Nouvelles fouilles archeologiques a Folteşti (dep. J. 1976a.idéologie. Petrescu-Dîmboviţa. Preistorie şi protoistorie. Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam (jud. Actes du Colloque „Théories de la nécropole antiques”. Cultura Jigodin. ThracoDacica 13. 279-297. P. Carpica 14. N. Cultura Coţofeni. 19-72. 1983. Abteilung des Bezirkmuseums in Schumen. 196-250 Popov. in Adriagebiet-Velika Gruda. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. A. Dinu. G. P. 1994. C. 1941. G.Chr. 2003a. O cultură cu ceramică şnurată din estul Transilvaniei. 26-42. 4. Pál. P. 18. Procesul de constituire a noilor grupe etno-culturale de la începutul epocii bronzului. BiblIP-A 5. 1956. Prox. 1. PZ 56. M. Culturi antice în zona gurilor Dunării. M. 1992. Rotea. Popescu. Primas. 1. N. 29-55. 1974a. 53-63. în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale. Pál. CCDJ 13-14. Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei. 71-97. 1993. Roman.. 1-2.Galaţi). Bibliotheca Thracologica 20. SCIV 24. 65-86. Velika Gruda.132 IOAN VASILIU Petrescu-Dîmboviţa. P. 35-41. Neueinlieferungen aus der Bronze. Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României. Die Glina III-Kultur. Hugelgraber des fruhen 3.

V. Subbotin.N.444. G. 1 (14). E. L. 1995. Date noi privind înmormântările cu ocru din Dobrogea. 41-62. 1968. 85-100. 2. 20-29. CAB 3. 443. N..Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 133 Simion. 1990. 1976. 1996. Bacău). 408-429. Movilele funerare de la Luncaviţa. BiblMA 8.V.. Dacia. Londra. Săpăturile de salvare din comuna Văcăreşti. 108-111. Subbotin.N. jud. Despre trei topoare de piatră din epoca bronzului. L. Noi cercetări arheologice la Brăneţ. 1991. 113-128. VI – V a. jud. Berlescu. Szekely. E. 1972. punctul „Drumul Vacilor”. 3. RevMuz 6. Ursachi. Vasiliu. Un mormânt de la începutul epocii bronzului descoperit la Răcăciuni (jud. T. SympThrac 8. Vasiliu. 45-95. E. Kiev.. Ulanici. Vulpe. Zapadnyj areal pamjatnikov katakombnoj kul’tury. Chr. 1973. Vulpe. Semenovskij mogil’nik epochi eneolito-bronzy.V. 283-289. Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei. 1969. 1993. 1971. A. Şimon. Dâmboviţa – 1971.S. 1981. 226-235. Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976. SCIV 22. Drevnie Pamjatniki Moldavii. 9-21.. Carpica 1. 1982. 1953. R. CA 2. N. Săpăturile arheologice de la Odaia Turcului (jud. A. Bucureşti. 423-428. Zs.N. D. 111-188. M. 49-64. Chişinău. Peuce. 1981. Ursachi. Peuce 12. 25. Turcu. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea. D. 105-106. Peuce 11. 93-107. N. Olt. Materiale. Vasiliu. 117-140. 1995c. 1985. Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja. Tudor. 141-175. Zargidava. Neue Angaben zur fruhen Bronzezeit in Sudrumanien. Şantierul Corlăteni. Tudor.. A. 2003b. Tonceva. CAMNI 4. A. Dobrolybskii. Nekotorye aspekty hoziaysvenno – proizvodstvennoj deiatelnosti Iamnyh i Katakombnyh plemen stepnoy zony Severo-Zapadnogo Pricernomor’ja. 1995b. Kiev. Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Roman zona râurilor Siret şi Moldova. I. Peuce 11. I. Tosčev. 5. . Scripta Valachica 4. 1995a. L. 1979. E. Pamiatniki epohy bronzy Kurgannogo moghilnika Gradeşka. Cetatea dacică de la Brad.S. Ec. Tudor. Tudor.. la Isaccea. Dâmboviţa). 1995. O necropolă din sec. Corded Ware and Globular Amphorae North-East of the Carpathians. Zaporož’e 5. SCIV 24. I. Mormintele cu ocru de la Luncaviţa – „Movila Mocuţa”. Tudor. CAMNI 3. Drevnosti stepnogo Pričernomor’ja i Kryma. 109-126. I. Alba Iulia. 1-2.V. G. 117-140. Comon Elements and Chronological relations between the Zăbala Culture and the Livezile Group. 1968. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei. 1981. Szekely. Un habitat lacustre de l’age du bronze ancien dans les environs de la ville de Varna (Ezerovo II). 1998. 59-75. 9-26. G. S. Ulanici. Tudor. M. Târgovişte. SCIV 4. O inscripţie romană pe un topor de piatră preistoric. Z. Ulanici. Subbotin. G. 1983. Vasiliu. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ. Peuce 11. Sulimirski. Toščev. Dacia. în Katakombnye kultury Severnogo Pričernomor′ja.O. 27-38. M. Movilele funerare de la Mihai Bravu. Munteanu. în Novye materialy po archeologii Severo-Zapadnogo Pričernomor’ja. V. 26.

Yarovoy. Staţiunea arheologică de la Sărata Monteoru. în Studii şi cercetări de istorie buzoiană. Belgrad. 1981. 1985. E. 253-331. Oneşti jud. 265-276.V. SCIV 10.et Protohistorique. 276-277.V. 1990. I. Yarovoy. Vulpe.. Kurgany eneolita-epohi bronzy Niznego-Podnestro′ja. 2. Dunăreanu-Vulpe. 17-29. 31. Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafă cilindrică. V. 1973a. Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău).N. Topoleanu. 1989. 1927-1933. Sur la civilisation Monteoru (Âge du Bronze en Roumaine). La culture Monteoru. Chişinău. Al. E. Chişinău.S. L etape de debut a la lumiere des fouilles de Sărata Monteoru. E. Vulpe. Cercetările arheologice de salvare de la Frecăţei. Actes du VIII e Congrès International des Sciences Pre. 9-32. Les Fouilles de Poiana. Zaharia .) SympThrac 7. Zaharia. E.. E. 52-60. E. S. I. Al. Peuce. Buzău. Dacia. 171-193.. Vasiliu. Vulpe.n. Tulcea.V î. 2004 (2005). 1987. III. Dacia 3-4. 2. 21-49.134 IOAN VASILIU Vasiliu. SCIVA 32. nr. Drevnejsie skotovodceskie plemena Jugo-Zapada SSSR. N.com . Zaharia. Fl. Bacău Tel: 0234-324052 vasiliucioan@yahoo. 1959. Drâmbocianu. 1973b. VI .e. Necropola de la Isaccea (sec. R. Ioan Vasiliu Muzeul Municipal Oneşti Aleea Parcului. jud. 3 bis 601032. 2 (14).

Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 135 Fig. 1. Fig. . Horia – Amphore. 1. Horia – Amforă.

Isaccea – Gaz Metan – Amphoret.136 IOAN VASILIU Fig. Isaccea – Gaz Metan – Amforetă. 2. . Fig. 2.

écuelle (3) vase-pot (4)e. vase globulaire (1). Fig. amphore fragmentaire (2). Luncaviţa–Cetăţuia.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 137 Fig. Tulcea–Sud. Luncaviţa–Cetăţuia. castron (3) vas-borcan (4). Cerna. . Sabangia–Movila lui Creţu. Cerna. écuelle (5). Nordul Dobrogei. Sabangia–Movila lui Creţu. 3. castron (5). cană (6). amforă fragmentară (2). 3. Tulcea–Sud. vas globular (1). Le Nord du Dobroudja. canette (6).

Ostrov. anneau d’argent (4-5). 4. 6). topor-ciocan (7). haches en pierre (3. Frecăţei. Jurilovca. Frecăţei. Zebil. 4. inel de buclă din aur (2). Ostrov. Fig. hache-marteau (7). Jurilovca. 8). anneau d’or (2).138 IOAN VASILIU Fig. Babadag. haches en pierre (1. inele de buclă din argint (4-5). Babadag. Zebil. . topoare din piatră (3. topoare din piatră (1. 6). 8).