P. 1
Vasiliu - Noi informatii privind epoca bronzului in nordul Dobrogei

Vasiliu - Noi informatii privind epoca bronzului in nordul Dobrogei

|Views: 132|Likes:
Published by Vajk Szeverényi

More info:

Published by: Vajk Szeverényi on Mar 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2012

pdf

text

original

NOI INFORMAŢII PRIVIND EPOCA BRONZULUI ÎN NORDUL DOBROGEI Ioan Vasiliu

Résumé : Dans cet étude on présente une analyse de quelques pièces en métal, pierre et céramique découverts dans le nord de la Dobroudja attribuées à l′Âge du Bronze. Mots clef : Dobroudja du Nord, la période ancien et moyen du l’Âge du Bronze, haches, céramiques Cuvinte cheie : Dobrogea de nord, perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, topoare, ceramică, podoabe

Piesele analizate în prezentul articol, aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din cadrul I.C.E.M. Tulcea, provin, în mare parte, din descoperiri întâmplătoare, din intervenţii nesistematice asupra unor complexe arheologice şi, doar în câteva cazuri sunt rezultatul cercetărilor sistematice. Prezentarea va fi făcută pe categorii de materiale, în sistem catalog. Obiecte din ceramică Marea majoritate a obiectelor aparţin ceramicii de uz comun. Analiza modului de pregătire a pastei, operaţie ce condiţionează calitatea şi destinaţia vaselor, atestă, din punct de vedere tehnic, trei grupe: a) grosieră, redusă numeric, având în compoziţie nisip cu bobul mare, microprundişuri, granule de calcar şi „cioburi pisate”1, consecinţa directă fiind slaba coeziune a pastei; suprafeţele au fost tratate cu mai puţină grijă, beneficiind doar de o netezire superficială; arderea s-a făcut la temperaturi suficient de ridicate pentru a conferi recipientelor o rezistenţă mecanică bună, spectrul coloristic fiind reprezentat de cărămiziu şi bej-cenuşiu. Printre forme se disting: amforele şi borcanele. Luncaviţa (sat, com. Luncaviţa) – Cetăţuia. Fragment de amforă. Fără număr de inventar. H = 7,0; l = 5,0; Gr = 0,72 (Fig. 3/ 2). În straturile superioare ce suprapun nivelurile de locuire eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa, faza A23, în condiţii stratigrafice nu prea clare, a fost descoperit un fragment ce provine din pansa unei amfore, prevăzută în zona diametrului maxim cu toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, rezultând, cu rol decorativ, trei nervuri ce se prelungesc vertical pe corpul vasului. Tot ca ornament, de la baza toartelor, au fost aplicate motive în formă de „cârlig”. Atât nervurile, cât şi decorul în formă de „cârlig”, prezintă crestături oblice realizate cu unghia sau cu scoica, ori cu un instrument având vârful ascuţit.
1 2

3

În legătură cu utilizarea „cioburilor pisate”, Marinescu-Bâlcu 1989, 216. În catalog utilizăm următoarele prescurtări: H = înălţimea; l = lăţimea; Dg = diametrul gurii; Dm = diametrul maxim; Db = diametrul bazei; Gr = grosime; G = greutate. Dimensiunile sunt date în centimetri. Desenele au fost realizate de către Camelia Geanbai. Comşa 1952, 413-416; Comşa 1962, 221-225; Micu, Maille 2002, 115-129.
PEUCE, S.N. V, 2007, p. 113 - 138

114
*

IOAN VASILIU

Fragmentul de amforă provenit din nivelurile superioare de la Luncaviţa–Cetăţuia, poate fi atribuit, cu rezervele de rigoare, unui tip ce are partea inferioară tronconică, cea superioară fiind mai scurtă şi îngustată accentuat către gâtul înalt, cilindric, prevăzute pe maxima rotunjime cu toarte din bandă lată, perforate orizontal. Cunoscute din repertoriul ceramic al culturii Folteşti II4, astfel de amfore, despre care V.A. Dergačev afirmă că, reprezintă cel mai caracteristic tip morfologic pentru varianta Nistreană5 a culturii Jamnaja, sunt întâlnite atât în grupul Târpeşti, în inventarul funerar al mormântului nr.16, încadrat în a doua parte a orizontului clasic şi începutul perioadei Jamnaja târzii7, cât şi în aşezări din mediul cultural Glina8. Toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, prezente pe ceramica culturilor Cernavodă III9 şi Folteşti II10, sunt atestate şi în descoperirile făcute la sud de Dunăre 11. Decorul în formă de „cârlig”, prevăzut cu crestături executate cu unghia sau cu scoica, îşi are şi el originile în mediul cultural Folteşti II, un ornament aproape identic provenind din aşezarea eponimă, de pe o amforă fragmentară, similară ca formă cu cea de la Luncaviţa– Cetăţuia, cu toarte din bandă lată, prevăzute doar cu o şănţuire mediană, descoperită în inventarul locuinţei de tip bordei numărul 212. Un askos găsit în aşezarea de la Varna13, este decorat oarecum asemănător; analogii apropiate, dar care trebuiesc privite invers, fiind semnalate atât pe amforele din aşezarea Glina de la Govora Sat–Runcuri14, cât şi pe cele din inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja15. Cerna (sat, com. Cerna) Vas – borcan, complet. Inv. 42.070. H = 16,0; Dg = 15,5; Dm = 19,0; Db = 12,0 (Fig.3/ 4). Dintr-un punct necunoscut de pe teritoriul localităţii, în urma unei descoperiri întâmplătoare, a fost identificat un borcan lucrat neglijent, asimetric datorită modelării stângace. Vasul are baza plată, peretele uşor curbat şi gura evazată. În regiunea diametrului maxim este decorat cu o proeminenţă simplă, dispusă vertical. *
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, fig. 15/1-3; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3. Dergačev 1986, 77. Marinescu-Bîlcu 1964, 241, fig. 1; Dinu 1974, 270, fig. 12 B/1; Dumitroaia 2000, 58, fig. 42/1. Burtănescu 2002, 144, 166, 264, tabelul VIII/2. Constantiniu, Panait 1963, fig. 4; Roman 1976a, fig. 5/8; Turcu 1981, pl. 4/4, 8. Morintz, Roman 1968, 89, fig. 32/6. Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, 57, fig. 24/8. Tonceva 1981, 51, fig. 11/20. Petrescu-Dîmboviţa 1974, 283, fig. 5/6; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3; Dinu 1974, fig. 11/12. Tonceva 1981, fig. 7/3 b-c. Roman 1985, 292, pl. 12/4; fig. 2/9, 13. Manzura, Klocko, Sava 1992, 58-59, fig. 25/1; Subbotin, Dobroljubskij, Toščev 1995, 116, fig. 4/6.

127. 126. Dergačev 1994. 3A/18-20. Dg = 14. 576. tip 2. 19A/16-17. 13/7.2.0. baza plată fiind uşor reliefată. 20/9. Crestele în relief. 58-59. şi Catacombelor18. 12/2. însă de dimensiuni mult reduse. fig. Horia (sat. răsfrântă la exterior. Klocko. 1. precum şi în descoperiri din ariile Bogdăneşti24. pl. pl. fiind identificate şi în manifestările de tip Zimnicea20 şi Schneckenberg21. gâtul pâlniform. Dergačev 1994. dintr-o locaţie necunoscută. 2/5-6. pl. fig. cu antecedente în aria Cernavodă II22. fig. fig. mai 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dergačev 1986. 46. Pál. fig. 6/12.0 (Fig. 12/2. 12/13. tip VI. fig. anexa 4/2. fig. buza rotunjită. 28. Manzura. De pe teritoriul satului. 85-88. Sava 1992. are şi ea în compoziţia pastei ingrediente. Dm = 26. Dergačev 1994. 61. dispuse orizontal la baza gâtului şi sub zona diametrului maxim. 105/5. 85-88.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 115 Recipientul de la Cerna îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturilor Jamnaja – variantele Nistreană16 şi Bugeac17. sunt apoi întâlnite în cultura Glina23. 134/8-9. 28. tip V. În regiunea diametrului maxim este prevăzută cu două toarte tubulare. fig. umerii bombaţi. fig. 3A/16-17. 4/8. Buzdugan 1972. 85. Db = 10. 25/1. 120/21. 18A/18-19. Pál 1992. Berciu. vase globulare. astfel de vase. 9/11-16. Sava 1992. 103. Repertoriul formelor este mai variat faţă de prima grupă: amfore. Alexandrescu 1974. uneori purtând uşoare urme de lustru. plasate vertical pe umărul recipientelor. Dergačev 1986. Toščev 1991. H = 28. şi brâuri crestate. fig. pl. Dergačev 1994. fig. Roman 1973. 23/22. Suprafaţa exterioară a jumătăţii inferioare a recipientului dispune de barbotină neorganizată. Yarovoy 1985. din bandă lată.674. perforate orizontal. deşi a beneficiat de o ardere mult mai bună şi această categorie este destul de friabilă. 5/1. amforele sunt specifice şi altor medii culturale din Bronzul timpuriu. Roman. raportat la categoria precedentă. Inv. 18A/20-21. 20/5. 2A/18-19. Dergačev 1986. în proporţie mai mare. 2A/ 20-21. fig. 20/4. 14/4 Prox 1941. Yarovoy 1985.0. fig. 6/29. 4/12. 94. 564. 44. 19A/18-20. 77. 125. Prox 1941. prezenţa lor fiind estompată la exteriorul vaselor cu ajutorul unui strat subţire de angobă de uniformizare. completă. fig. . fig. 25/4. dinspre toarte către gâtul recipientului. * Prezente în inventarele funerare ale mormintelor tumulare din culturile Jamnaja27 şi Catacombelor28. căni şi castroane. Klocko. 127. gama coloristică predominantă fiind de bej-cărămiziu. mată. 1). Schuster 1997. fig. Dergačev 1986.0. 3/5. proprii repertoriului ceramic al culturii Glina19. 8. fig. 6/9. Manzura. 104. Morintz. provine o amforă cu partea inferioară a corpului tronconică. Dergačev 1994. Csába 1973. comuna Horia) Amforă. Florescu. 6. Roman 1985. * b) semigrosieră. 8/4-5. Schneckenberg25 sau Jigodin26. 115/4. plasate vertical pe corp. Dergačev 1986. pl. Decorul constă dintr-o combinaţie de brâuri alveolate. Roman. Petre-Govora 1986. 128. Dodd-Opriţescu. fig.

pl. fig. 7. fig. Năeni-Schneckenberg sau Schneckenberg B35. 9/12. 50-51. Livezile47. fig. Dergačev 1986. 8. plecând de obicei. Zăbala32. fig. 6/2-4. Şoimuş48 şi Iernut49. Ciugudean 1996. Tudor 1973. 8. Tončeva 1981. fig. fig. 4/3. fig. fig. şi în manifestările de tip Năeni– Schneckenberg sau Schneckenberg B. 562. Roman 1976a. Petrescu-Dîmboviţa. toartele lucrate din benzi late. 6-7. 110. 2/1-3. 6/1. Apărute încă din eneolitic. 104/7. Schuster. Roman 1973. Morintz. 86/6. 44. 58/8. 562. 1/1-2. 15/4 . 21/12. Zaharia 1973a. Ulanici 1981. 3/2. Prox 1941. 34/4. 2/1. 3/4.18 de la Trapovka. 12. fig. 8. 17/ 1-7. 7. Constantiniu. Florescu 1964. 13. 142/2. fig. Zorzoliu 1995. 389. fig. varianta Bugeac37. Ulanici 1976. 571. 4/12. 8/2. Chicideanu. fig. 142. 46. 6. 176. Monteoru Ic433. Bogdăneşti43.116 IOAN VASILIU apropiate sau mai îndepărtate de spaţiul istro-pontic: Glina29. Pál. Ciugudean 1996. fig. 15/1-2. Zaharia 1987. fig. fig. Vulpe. 44. 5. Ciugudean 1997. 8/5. Dinu 1974a. Petrescu-Dîmboviţa. 16/1. 9/11. Dinu 1974a. 98/3-4. Andreescu 1992. 10. 8/2. fig. 20. 4/6. 15/1-3. 9/11-16. 2/1-3. 33. Dumitroaia 2000. Jigodin46. 15/15-19. Ursachi 1968. 3/4. 6/8. Petrescu-Dîmboviţa. Jigodin30. 4/4. Drâmbocianu 1981. Năeni–Schneckenberg45. 21-22. 74. 173. . fig. Schuster 1995. 6-8. 105/1. Roman. Petre-Govora 1986. 5/9. 10/6. fig. fig. câte două-trei. dinspre toarte spre gâtul recipientelor. 17/10. 40. 65/2-3. fig. 7/1-4. 11. 106/2. fig. în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând variantelor Nistreană şi Bugeac ale culturii Jamnaja41. Ursachi 1995. Roman. 2/7. 5-6. fig. Vulpe. 86/9. 6. 88. 53. fiind totodată atestate şi în descoperirile de la sud de Dunăre36. 10. fig. 68. 4. 19. Turcu 1981. 103. 28. 2/4. 7/6-8. Pál 1992. 1/3. pl. 6-7. Roman 1985. pl. Roman 1985. * Ca formă. 6/4. 39. Schneckenberg A44. fig. 26. 2/1-2. fig. exemplarul de la Horia îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând culturii Jamnaja. fig. fig. 12. 107. 3. 60/3. Schnechenberg A34. Prezente pe ceramica din repertoriul culturilor eneolitice Folteşti II39 şi Cernavodă II40. Drâmbocianu 1981. 21/15. pl. 13. 6/1-3. 7. 21/2. dacă reconstituirea ipotetică făcută de către autorii descoperirii este corectă38. Drâmbocianu 1981. 2/1. fig. fig. fig. Roman. pl. 5-6. Lipovan 1983. 5-6. Schuster 1992. 31. 4/5-7. Zaharia 1973b. 104. 282. Dinu 1974b. Livezile31. 5/5. 20. 8. 6-7. Csába 1973. fig. 5/5. fig. 11/1. 7. fig. Nica. 15/5. precum şi în mediile culturale: Glina42. 4. 3/4. 4/12. fig. pl. Dodd-Opriţescu. fig. sunt frecvent documentate în descoperirile din interfluviul Prut–Nistru. Berciu. fig. Pál. Csába 1973. 28. Ciugudean 1998. 103. Schuster 1997. pl. fig. 3/1-3. fig. Székely 1998. 44. fig. Lipovan 1983. 4. Székely 1971. fig. 1/15. 3. ca ornamente pe ceramica culturilor Horodiştea–Erbiceni50 şi Folteşti II51. 52-53. 11. fig. mormântul nr. 10. 3. 19. pl. pl. 6/1. Panait 1963. 37. 61. combinaţiile dintre brâurile orizontale şi cele verticale. Gherghe 1983. 16/4. 1 din T. sunt atestate atât în inventarele funerare ale 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 Tudor 1973. Vulpe. fig. 6/b-c. 2/1-2. Prox 1941. Ciugudean 1996. 103. Dergačev 1986. 67. perforate orizontal. Ulanici 1979. 3/1.

Ciugudean 1997. acest motiv decorativ este des întâlnit pe brâurile dispuse fie vertical. 13. 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Dergačev 1986. 8/2. sunt specifice atât pentru exemplarele sferice din cultura Schneckenberg A65. în aşezarea de la Ezero. Dinu 1959a. fig. Dinu 1968. este cunoscut decorul de brâuri paralele între care se află alte brâuri dispuse vertical62. recent fiind încadrată în varianta Nistreană a culturii Jamnaja60. Dumitroaia 2000. 80/3. pe ceramica grupului cultural Livezile. 5/11. fig. Prox 1941. cât şi în cele ale culturii Catacombelor53. 22/2. cât şi în cele de tip Livezile57. 104. Florescu 1964. 86/9. fig. 132. Ornamentul de crestături aplicat pe brâuri verticale. 6/4. 56/2-4. fig. 44. 46. fig. 8/2. 58/8. 20. Dergačev 1986. 21/2. în zona sud-balcanică acest tip de ornament fiind ilustrat prin materialele de la Pevkakia–Magula63. 12. fig. cu scoica ori cu unghia. pl. fig. Şoimuş şi Copăceni58. fig. Leahu 1965. cunoscut din cultura Horodiştea-Erbiceni67. Ciugudean 1997. fig. Dinu 1974. 88-91. tabelul 160. fig. 264. 304-305. Georgiev et alii 1979. 26/6. Ciugudean 1996. 20. Prox 1941. prezente pe amforele din cultura eneolitică Folteşti II64. 32. 88. fig. 65/1-3. 15/3. Roman 1985. fig. Petrescu-Dîmboviţa. 10/2. pl. fig. 4. fig. 111. Ciugudean 1996. fig. 46. 35/2. din inventarul funerar al mormântului nr. 7/6. este prezent în inventarul funerar al mormântului nr. Dinu 1974a. Sulimirski 1968. 282. 16/4. începând din faza A1 şi până la sfârşitul fazei B1. . 34/2. Lipovan 1983. fie orizontal69. 82. 8/i. Burtănescu 2002. atribuită de către descoperitor amforelor thuringiene – Buchvaldek tip III59. Katincarov 1975. provenind de pe o amforă modelată în tehnica a. Brâurile dispuse vertical. fig. 15. Şi din descoperirile făcute la sud de Dunăre. 36. fig. 9/11-13. 25/4. Dergačev 1986. fig. În mediul cultural Glina. 39. pl. 21/12. 22 dezvelit în tumulul III de la Valea Lupului. pl. 1 descoperit în tumulul I de la Livezile–Baia68. iar în spaţiul intra-carpatic este prezent atât în descoperirile aparţinând fazei Schneckenberg A56. pornind însă dinspre toarte către baza vasului. Petrescu-Dîmboviţa. decorate doar cu crestături executate cu o unealtă ascuţită. 10/6. 3/2. 86. Dinu 1974b. 10/6. Dumitroaia 2000. 115-116. 35-48. 120-121. dinspre toarte către gâtul amforelor. 5/5. cât şi pentru cele descoperite în inventarele funerare din mediul cultural Jamnaja66. sau în perioada târzie a aceleiaşi culturi61. 8/4. O combinaţie oarecum asemănătoare de brâuri este întâlnită şi în zona de nord-est a Moldovei. fig. 205-206. 73/17. 9/11-13. Ciugudean 1996. 323. acest tip de decor este semnalat la Căţelu Nou54 şi în aşezarea de la Govora Sat–Runcuri55. Ciugudean 1996. Dinu 1980. 17. 111. Ciugudean 1997.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 117 mormintelor tumulare din aria culturii Jamnaja52. 21/2. 3/1. k. De altfel.

564. Săpături G. H = 8. pe nivelul antic de călcare.0. Zaharia 1987. fig. Şi în arii culturale mai apropiate: Glina76. Jigodin77. dg = 12. 20. Recipientul de la Sabangia.0. 168. Inv. a fost descoperit. 165-166. Harţuche 2002. Schuster 1997. pl. Monteoru Ic478. fig. Petrescu-Dîmboviţa. Pál. în aria culturii Folteşti II70. 67. Roman 1976a. 8/17. Anastasiu 1976. un castron de mici dimensiuni. Pál. Dinu 1974b. în rest.6 (Fig. lipsă partea superioară. fig. 7. Dm = 9.4. cat. 75. Vulpe. Simion 1992. 2. Cerna) Castron. barbotina nu constituie un motiv decorativ decât în cazuri foarte rare. 4/4. nu putem să spunem mai mult. H = 8. nu şi a decorului. 69. Năeni– Schneckenberg74 şi Odaia Turcului75. 12. pl. aproape completă. 34/2. 86. Drâmbocianu 1981. fig. 5/3. datorită stării fragmentare a recipientului. 9/2. fig. 3/5. Petrescu-Dîmboviţa. Simion 1998. a fost găsită. 47. poate reprezenta un prototip timpuriu. fig. corpul tronconic. Sabangia (sat. pentru cana găsită în inventarul funerar la mormântului nr. fig.0. pl. 4. Ciugudean 1996. în regiunea diametrului maxim era prevăzută cu o toartă. fig. având deschidere largă. fig. dispuse însă orizontal pe corpul amforelor. 130/4. Simion. În mantaua movilei primare. Tudor 1982. 82. Roman.0 (Fig. 12. 20. Pe raza satului. pl. Sarichioi) – Movila lui Creţu80 Cană. Dinu 1974a. 5/5. aplicate la baza gâtului sau în regiunea diametrului maxim al amforelor. uşor reliefată. poziţie tipică pentru 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 Petrescu-Dîmboviţa. 59-60. 564. pl. 63. Schuster 1997. 3/1. mormânt cu scheletul în decubit dorsal. acoperă într-un strat subţire partea inferioară a vaselor cu scop preponderent utilitar. Prezent şi el pe ceramica eneolitică de tip Folteşti II72. 82. Csába 1973.118 IOAN VASILIU Documentate încă din eneolitic. uşor alveolată. Dm = 13. 28. buza rotunjită la exterior şi baza plată. sunt cunoscute în arealul Glina prin intermediul descoperirilor făcute în aşezarea de la Odaia Turcului71. în mod accidental. Simion 2003. 4. 3/ 6). brâurile decorate cu crestături. Csába 1973. 46 din necropola plană de la Brăiliţa83. fig.0. com. este întâlnit pe exemplarele fragmentare găsite în mediile culturale Jigodin73. o cană cu umărul bine reliefat. Anastasiu 1968. 338. 6/1-2. 26/6. Tudor 1982. Ciugudean 1997. 30. 33. ornamentul din alveole dispus pe brâurile orizontale. * Cerna (sat. Db = 7. Harţuche. fig. 3/2. corp tronconic şi baza îngroşată. fig. . 4/6. Simion 2003. fig. bine conturat. complet. 3/1. 2/9. com. 61. Db = 5. fig. Harţuche. despre care. fig. Fără număr de inventar. Dinu 1974b. căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru cedarea materialului spre studiu. 3/ 3). depusă ritual. 8/2. 6. 3. 89/6. sau mai îndepărtate: Livezile79. 22/2. în apropierea mormântului principal82. gâtul scurt. 6. fără certitudinea că provine din acelaşi loc cu vasul-borcan prezentat mai sus. doar în privinţa formei. ulterior supraînălţată81. Roman. 6/ 3-7.

fig. Dm = 13. 103-104. * 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 Nestor 1933. Dg = 9. fig. Florescu. Vasiliu 1995a. 91/1-5. fig. 5/3. castroanele tronconice au similitudini în mediile culturale Bogdăneşti94 şi Glina95. 4. Dg = 21. Fără număr de inventar. asimetric datorită modelării stângace. Corlăteni88 şi Boloteşti89. 4/2. Yarovoy 1985. fig. 108/1. baza plată fiind uşor reliefată. 2/3.globular. fig. Bobi. 6. umerii arcuiţi. recipientul este decorat cu crestături oblice dispuse în şiruri circulare. buza dreaptă. 229. fiind reliefată. 232. paralele. Din inventarul funerar al mormântului91.0 (Fig.0. PetrescuDîmboviţa. aproape complet.0. Petrescu-Dîmboviţa 1974. Comşa 1985. 204. 5/2. Petrescu-Dîmboviţa.6/25. vase ceramice. Tulcea (mun. 65. 121. 8/2. rotunjită. 60/5. cu scoica sau cu un instrument ascuţit. Tulcea) – Sud Castron. * Cu antecedente în cultura Folteşti II92.0. Dinu 1974a. Comşa 1882. Ulanici 1976. Simion 2003. H = 11. aproape cilindric. Dergačev 1986. fig. Ulanici 1981. pl. depuse ca ofrandă în apropierea mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare. Cernea 1987. Burtănescu 2002. fig. Petre-Govora 1986. fig. 3/2. 182. 144. Buzdugan 1972. precum şi în aria culturii Jamnaja 90. bombat. . întregi sau fragmentare. Pe umăr. 63. Schuster 1997. Db = 13. 100/4. Schuster 1997. baza îngroşată. 21/1-2. Ulanici 1979. 15/7. De pe teritoriul judeţului Tulcea. căni oarecum similare fiind semnalate şi în aria culturii Glina84. * În stadiul actual al cercetării. 3/ 1). 3. 158. 76/5-6. Dm = 22. 114/2. Vasiliu 1995b. 342. fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 119 etapa timpurie din evoluţia culturii Catacombelor. executate cu unghia. 17. 49. provine un castron având corp tronconic. 140/1. Dinu 1974b. gâtul înalt.0 (Fig. 30. 103. 63/2. 129. Fără număr de inventar. 107.0. 8. descoperiri similare fiind semnalate la Glăvăneştii Vechi87. 96/1. Db = 6. Nordul Dobrogei Vas . Roman 1976a. Tudor et alii 1953. 93/3. 128. 71/1. fig. 85-93. 7. sunt atestate. 408-415. dintr-o locaţie necunoscută provine un vas având corpul scund. prezente în inventarele funerare ale mormintelor culturii Catacombelor93. 227. Roman 1986. fig.0. Dergačev 1994. pe teritoriul istro-pontic. Buzdugan. 18/9. restaurat. 15/6. fig. fig. aproape complet. 3/ 5). buza răsfrântă la interior.0. ca urmare a cercetărilor din tumulul II de la Luncaviţa– Drumul Vacilor85 şi tumulii I şi III de la Mihai Bravu86. H = 11. baza fiind marcată de alveole realizate cu degetul ori cu ajutorul unei ustensile având vârful rotunjit. 8/6. fig.23/19.

Ulanici 1979. fig. 108/4. 5/8. 113/2. în diverse puncte de pe traseul ei. Vasiliu. 4/10-11. Tonceva 1981. Schuster 1997. 3-4. fig. Topoleanu 1989.5 (Fig.6. în necropola de inhumaţie atribuită secolelor VI-V a. Ciugudean 1996. de săpături de salvare. 5/1. Glina106 şi Monteoru Ic4107. 11/21-22. 1/2. 12. Ciugudean 1997. Roman. 727. Amforetă. 96/2-3. 62. 8/7. Schuster 1997. 16/8-9. cu similitudini în culturile Cernavodă II102 şi Folteşti II103. 83. fig. * c) fină. pl. 70. 4/2. 217. restaurată. cu un grad înalt de omogenitate. 385. fig. singurul degresant folosit fiind nisipul cu bobul fin.112. pl. 52. 110-111. Inv. fig. modelată cu multă grijă. 53. 44. 7/15. Petrescu-Dîmboviţa. fig. Ulanici 1976. 11/20. Berciu. fig. 8/7. 12/11. Pál 1992. Dm = 12. Dodd-Opriţescu. 128/7-8. au determinat executarea.2. Turcu 1981. Simion 2003. 5/5. 112/1. 1/1. Zaharia 1987. 14/4. 9/2.Chr. Dg = 7. Roman. fig. Db = 4. 6/11. 3/5-6. pasta este bine frământată. pl. Lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale din Rusia către Turcia şi alte ţări din zona sud-estică a Peninsulei Balcanice. 97/1. 11. 6/11. într-un context fără nici un indiciu cu privire la 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 Dinu 1959b. Roman 1973. în manifestări culturale specifice Bronzului timpuriu fiind întâlnit în cultura Jigodin110 şi în descoperiri de tip Livezile111. Dergačev 1986. fig. fig. 22/13. 15/9. fig. Pentru decorul realizat din alveole imprimate pe marginea bazei vasului. 5/1-2. 7/4. 276/277. 86/1-2. dispuse pe umărul vaselor. Dergačev 1986. 81/2. precum şi vestigiilor de tip Livezile şi Iernut101. Isaccea) . fig. o amforetă lucrată dintr-un lut bine ales. 8/3. vasele globulare sunt specifice şi altor medii culturale: Glina98. o mare atenţie a fost acordată suprafeţei exterioare. fig. fig. 17/1. fig. fig. Schneckenberg99. cele mai timpurii analogii le găsim în aşezarea de la Folteşti109. Tudor 1982. 9/2. fig. 55/3. prezente pe ceramica Jamnaja104. căpătând luciu metalic.038. Ciugudean 1997. fig. în marginea de nord a suprafeţei investigate. 14/10. 20. 113-128. Aici. Petrescu-Dîmboviţa. Isaccea (or. printre acestea înscriindu-se şi cele de la Isaccea. 87. 8-9. Zaharia 1973b. . pl. sunt atestate şi la sud de Dunăre. Bichir 1959. 13/4. Csába 1973. Mătasă 1959. fig. în descoperiri de tip Ezerovo II108. ilustrată doar printr-un singur exemplar. H = 9. Monteoru Ic4100. pl. Ciugudean 1996. în urma lustruirii. începute în vara anului 1987. 4. Prox 1941. 11. Dinu 1974a. Zaharia 1973a. Dinu 1974a. 72/6. 27.120 IOAN VASILIU Prezente în repertoriul ceramic al culturii amforelor sferice96 şi în inventarele funerare ale mormintelor de tip Jamnaja97. 6-8. Pál. punctul Gaz metan. Ornamentele realizate cu ajutorul crestăturilor.5. 52. 3/1-2. 96/2. 105/1. fig. Alexandrescu 1974. Morintz. completă. formând şiruri orizontale.Gaz Metan. Petrescu-Dîmboviţa 1974. 61. grosimea pereţilor fiind uniformă. 2). având analogii în mediile Zimnicea105. pl. Zaharia 1987. 5/1-8. 16/5. 26/4. 63/1.

fig. Anastasiu 1968. Harţuche. 60. în imediata apropiere a mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare115. Dinu 1974a. în acest ultim caz fiind realizat cu ajutorul impresiunilor de şnur121. Roman 1986. fig. 2/2. 12/2. fiind ilustrate prin descoperirile de la Bogdăneşti122 . Deasupra zonei de maximă curbură a corpului. Dinu 1974. Florescu 1959. fig. fig. în Bronzul timpuriu. 144. La baza gâtului. a fost descoperit un vas ceramic. 3. Roman 1973. este prevăzută cu două tortiţe tubulare. Florescu 1966. făinoasă. 121/2. 39/12-13. din care pornesc alte benzi paralele. 149-150. 139. Petrescu-Dîmboviţa. Pe gât. fig. perforate orizontal. 4/7. . acoperit cu o pastă albă. Aldeşti125 şi Poieneşti126. fig. 2/10. 49. Dinu 1959a. Dragomir 1957. fig. fig. Dragomir 1959. 48/20. * Prezenţa celor trei categorii ceramice nu este reprezentativă doar pentru manifestările specifice perioadei timpurii din zona de nord a Dobrogei. Harţuche. 193-194. 9/5. fig. 5. 101. mai apropiate ori mai îndepărtate. Schuster 1997. redând o amforetă. Pál. 41/2. 9/1. 12/2. 12/9. Gârceni124. 282. fig. fig. 4. 70. vasul este decorat cu două şiruri paralele de incizii executate cu scoica sau cu unghia. 97/2. 7/8.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 121 existenţa vreunui complex arheologic. decorul din benzi orizontale şi verticale umplute cu motive în reţea este întâlnit. 2/2-2b. 383. Dinu 1980. Recipientul. 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Berciu. 164. fig. 14/2 a-b. * Amforeta de la Isaccea – Gaz Metan. 11. Semnificativ este faptul că motive în reţea apar şi pe ceramica atribuită perioadei timpurii a Epocii bronzului din Moldova. 16/3. fig. Valea Lupului123. dispuse vertical pe corp. Csába 1973. 559-574. Dinu 1974a. cilindric. Cu antecedente în ceramica specifică mediului Horodiştea–Erbiceni116. 3/4. 298-299. prezent în ornamentica vasului găsit în inventarul funerar al mormântului nr. are similitudini. ea fiind întâlnită şi în alte medii culturale. 96. 100/7. fig. 10. Roman. precum şi cu unul dintre cele patru vase depuse ritual în mantaua tumulului I de la Mihai Bravu. Boroffka 1996. pl. în ariile Glina120şi Jigodin. imediat sub buză. Petrescu-Dîmboviţa. Mantu. 2/1-2. corpul puternic bombat şi baza plată. modelat în tehnica categoriei c. Roman 1985. Vasiliu 1995a. Morintz. 6. Roman 1976b. 298-299. 197-198. 72. Motivul decorativ a fost. 20 din necropola plană de la Brăiliţa117 şi în mediile culturale eneolitice Folteşti II118 şi Coţofeni. Dinu 1955. evazată la exterior. Harţuche. 134/6. 7. 10. 70. buza rotunjită. Anastasiu 1971. ornamentul constă dintr-o bandă circulară umplută cu incizii în reţea. pl. 5/1. 128. 704. 46/2. fazele II şi III119. 42. cat. Dinu 1957. 10. Harţuche. pl. fig. 7. realizate în acelaşi mod. Anastasiu 1976. în descoperirile de tip Cernavodă II113 şi Folteşti II114. în privinţa formei. foarte probabil. Atât banda circulară de la baza gâtului cât şi cele cinci benzi verticale de pe corp sunt mărginite de incizii identice cu cele dispuse imediat sub buză. fig. are gâtul scund. aceasta fiind aproape în unghi drept faţă de linia gâtului.

condiţiile geografice din nordul zonei istro-pontice nu ne permit să vorbim despre o activitate metalurgică în adevăratul sens al cuvântului. Pál. 22. provine un inel de buclă din aur cu titlul de 950‰. Nikolov 1976. modelarea recipientelor din trei categorii de pastă este caracteristică fazelor clasică (II şi III) şi finală (IV) a culturii Glina. din tumulul de la Tărnava135. G = 8. 14. Alexandrescu 1974. Csába 1973. morminte având caracteristici funerare specifice culturii Jamnaja. 31/8-9.7 . fiind totodată identic cu cele cinci exemplare găsite în mormântul 15b din necropola R de la Leukas (Steno)134. fig. Andreescu 1992. Inv. capetele. 4/ 2). fig. fig. artefactele. 92. subetapelor IIa şi IIb din evoluţia Bronzului timpuriu. subţiate progresiv. Comşa 1990. * Inelul de buclă din aur de la Jurilovca are analogii perfecte cu piesele descoperite în tumulul III de la Ampoiţa–Peret133. 562. fig. Schuster 1997. Ciugudean 1995. nota 33. deci peste 22 Kt. Moga. Obiecte din metal Deşi în unele lucrări de specialitate s-a afirmat că o parte dintre obiectele de metal din Epoca bronzului au fost prelucrate „pe loc”131. în special obiectele de podoabă. Panajotov. în care există dovezi concrete despre practicarea metalurgiei ca meşteşug. 25. Kitov. 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Leahu 1963. 59. Goesler 1927.916. pl. mai apropiate sau mai îndepărtate. fig. Ciugudean 1995. Din zona de sud-est a cetăţii. 238.25. .25. amintit sumar în literatura de specialitate132. Ciugudean 1989. 20/4-5. folosindu-se materia primă din straturile superioare astăzi dispărute. Jurilovca) – Cetatea Argamum. Ciugudean 1991.122 IOAN VASILIU Astfel. cu rezervele de rigoare. com. lucrată din bară în secţiune aproximativ circulară. D = 2. după cum o dovedesc descoperirile de la Căţelu Nou127. Ciugudean 1996. 1. 11. H = 1. totuşi.31 (Fig. 4. Năeni129 şi Jigodin130. 12. Existenţa a trei categorii ceramice este atestată şi în cadrul manifestărilor de tip Monteoru Ic4128 . Zaharia 1987. Inel de buclă. 6/8-9. Pavlov 1991. = 0. precum şi cu cel provenind din Bulgaria de nord. complet. 2/2. Piesa. 49. putând fi considerate „importuri” din medii culturale. despre recipientele întregi putând avansa ipoteza că provin din inventarele funerare ale unor morminte distruse. 44. are partea inferioară de formă triunghiulară. Jurilovca (sat. 60/4. Gr. 127. fiind petrecute unul peste celălalt. 94. Georgiev 1982. dintr-un context arheologic nu prea clar. pl. Roman. în timp ce în faza arhaică (I) vasele erau lucrate numai din două categorii. * Pe baza analogiilor. ceramica prezentată mai sus poate fi atribuită.

subţiate progresiv. cel mai probabil. orientat NV-SE. 6/1-2. Inele de buclă. perioadei Jamnaja clasice care este.Chr. au putut fi recuperaţi doar doi cercei de buclă. 127-128. obiectele litice se caracterizează atât prin sărăcia repertoriului funcţional. Primas 1996. 141-142. fig. Primas 1992. fiind încadrate în Helladicul timpuriu II141. Obiecte din piatră Privite în ansamblu. sunt atribuite tipului Leukas140. dispuse dinspre satul Zebil către malul lacului Razelm. 77-78. 267. cât şi prin numărul redus de piese. 71. Primas 1996. fig. deşi M. datat. mai probabil perioadei de început a acestuia. 43. întregi. Inv. cel mai târziu în Helladicul timpuriu III142. fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 123 De asemenea. Sarichioi) – Movila Săpată. 43. Ciugudean 1996. Inelul de buclă de la Jurilovca. ce provin din tumulul distrus la Zebil.838 (Fig. * Exemplarele confecţionate din argint. precum şi în inventarul funerar al mormântului principal (M1) din tumulul de la Velika Gruda137. lucraţi din bare de argint hexagonal-plate în secţiune. 52-53. Primas. Primas 1996. capetele aveau formă aproximativ circulară. 4/ 4-5). 135. 75. intervenţiile nesistematice prilejuite de amplasarea unui punct geodezic. Rotea 1993. com. Burtănescu. Zebil (sat.837. conform periodizării întocmite de către Fl. piese asemănătoare au fost găsite în nivelurile aparţinând Bronzului timpuriu de la Junaţite136. În clasificarea întocmită de către M. mai recente decât grupul Livezile. de către descoperitor. 14. Din piesele aflate în inventarul/inventarele funerare ale mormântului/mormintelor. credem că poate fi atribuit. 52. 75. . fig. unde erau fixate pe suport textil139. 73.138. Piesele similare descoperite în inventarul funerar al mormântului din tumulul III de la Ampoiţa–Peret au fost încadrate. Rotea atribuie cea mai mare parte a necropolei descoperirilor de tip Copăceni143. Primas 1992. probabil. Primas 1996. 6/3. lucrate din roci cu parametri mineralogici inferiori. inele precum cel de la Jurilovca. au analogii cu cerceii din depozitul de la Tufa144 şi pot fi atribuite Bronzului mijlociu. În anul 1961. 6/4A 1-4. Vulpe 1959. Diabazele se întâlnesc în 136 137 138 139 140 141 142 143 144 Mikov 1940. în intervalul 2800-2700 a. existente în bazinele geologice aflate în nordul Dobrogei. lipsit de un context stratigrafic clar. au dus la distrugerea unui/unor morminte având groapa/gropile funerare practicate în mantaua unui tumul ce făcea parte dintr-un aliniament de şase astfel de sit-uri. 3. neatingându-se. mai veche decât începutul Helladicului timpuriu II. 5/1-2. 6. fig. Hamond 1974.

25. pl. Wittenberg155. Istina 1999. * Din nordul zonei istro-pontice. 259. Comşa 1972. Harţuche. 1/6. în general152. 133. în ariile culturilor Monteoru.0. 301-302. com. fig. apar în eneolitic. iar înspre est. Harţuche 2002. dispusă perpendicular pe axul lung. pe porţiuni reduse. 3/5. Andriţoiu 1992. fiind apoi atestate atât în perioada de tranziţie151. 24/2. 3. fig. suprafeţele căpătând luciu metalic147. cealaltă fiind aproape plată. Topor – ciocan dublu. iar gresia silitică. 18. 44-45. În aria culturii Glina. pl. H = 13. 1. 63. cat. Moscalu 1981. foarte bine finisată. confecţionată din gresie silicoasă de culoare gri-cenuşie. Fără număr de inventar. Dumitrescu 1933. 8. 141-144.124 IOAN VASILIU zona Niculiţelului şi a Tulcei. provine o unealtă oarecum asemănătoare. fig. cat. Lăzurcă 1984. Vasiliu 2004. . fig. 35-38. De altfel. în 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 Mutihac 1964. G = 0. Harţuche. Vasiliu 1996. Pe corp se observă urme de la desprinderile de aşchii. Brăila. 4/2. cât şi a celor de metal. 5. Harţuche. 7-16. ultima lor apariţie fiind semnalată în aşezarea de tip Babadag de la Siliştea–Nazâru156. afectată de lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale146. 3/8. marcată de muchii proeminente. sărăcia inventarului litic este caracteristică pentru Epoca bronzului. Harţuche 1987. fig. arkoziană (feldspatică) sau fosiliferă este prezentă în cantităţi foarte mari la Valea Teilor. Lăzurcă 1977. în curs de prelucrare. 10. topoarele de „minerit” cu şanţ circular sunt semnalate doar în zonele vestice. fig. Frecăţei (sat. Ignat 1981. 32/3. Muraru 1985. a fost găsit un topor-ciocan dublu. la Beştepe şi Murighiol145. 35. Ciurea 1933. fig.0. Berciu 1961. în Epoca bronzului. dintr-o altă descoperire întâmplătoare de pe teritoriul localităţii Parcheş. fig. 105/4. deci este asimetrică. 123-161. 20. 1/3. 83. 41.65 (Fig. Tei154. Harţuche 2002. fig. 34. Bounegru 1997. 4/ 7). 3/3. zone bogate în minereuri şi material litic. fig. 256. Pricop 1983. 95. 12/3. Gr = 0. jud. 1/1-4. 23/2-3. Piese de acest tip. 30. Anastasiu 1968. în ariile culturilor Cucuteni149 şi Gumelniţa150. 144. Verbicioara. 15/7. Silvestru 1992. 95.65.0. fig. fiind prevăzută cu o şănţuire uniformă. 18/3. 619. Cucoş. 28/9. 288. pl. 19. fig. Petrescu -Dîmboviţa et alii 1995. fig. 282. sau în etapa mijlocie a acesteia153. 14. Anastasiu 1976. 53. unele dintre acestea fiind încadrate. Leahu 1966. Frecăţei) – Cabana lui Buţă. Harţuche. lmax = 8. aceasta explicându-se prin folosirea mai mult sau mai puţin intensă a obiectelor din os şi corn. 1/1. Ailincăi 2005. fig. atribuite categoriei topoarelor de „minerit”148. 1/a. Dumitrescu 1954. lmin = 3. În pământul rezultat din excavarea mecanică a porţiunii vestice a tumulului I. Piesa. pl. 225-239. are formă bitronconică. Are o suprafaţă mai bombată. întreg.

putem face următoarele afirmaţii : .provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus. Ostrov (sat. 157 158 159 160 161 162 163 164 Berciu 1939. 649-653. pl. . este în curs de execuţie. Fără număr de inventar. Vasiliu 1995c. Axul longitudinal este drept. Fragment din partea inferioară a unui topor de luptă cu ceafa cilindrică. Orificiul pentru fixarea cozii. Orificiul. Ostrov) – Piatra Frecăţei. 4/ 1). 45. l = 8.0. Babadag) – Cetatea Hallstattiană. nr. pl. În stadiul actual al cercetării. Umerii erau arcuiţi şi reliefaţi în zona de maximă lăţime a piesei. fig. fig.0. Topor de luptă cu ceafa cilindrică. fig. l = 5. Ciucă 1986.0. încadrat după elementele de ritual funerar în etapa târzie a variantei Nistrene a culturii Jamnaja. 279. Simion 2003. Andriţoiu 1992. 74. în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 1/a-b. aparţinând variantei Bugeac a aceleaşi culturi. 4/ 3). fragmentar. 4/ 8). Vasiliu 2004. 8 de la Luncaviţa– Movila Mocuţa162. fig. 12/B3. nr. Berciu 1953. Ostrov) – Piatra Frecăţei. Babadag (or. atribuit orizontului timpuriu al culturii Catacombelor. tăişul urmând să fie convex. uşor convex. Nica. 281-291. plasat aproximativ central. H = 4.0. H = 11. întreg. 39/14. Lăzurcă 1984. marea majoritate a artefactelor aparţinând acestui tip de unealtă/armă. 1/a-b. 14 din T III de la Zebil161. 89-91. H = 14. Despre toporul-ciocan de la Frecăţei. Gr = 3. Haşotti 1985. Petre-Govora 1986.0 (Fig. Pe feţele care se unesc formând tăişul drept. Gr = 3. Fără număr de inventar. pl. provin din descoperiri întâmplătoare164. lucrat din granit negru cu nuanţe verzuii. în zona istro-pontică. 91.0. 8 de la Enisala–La Băltiţă163. com. com. 7-12. Topor. . după o folosire nu prea îndelungată. Popescu 1956. lucrat din gresie silicoasă de culoare cenuşie-verzuie. plasat mai aproape de ceafă. fragmentar. 9-26. este foarte bine şlefuit în interior. ca de exemplu piesele de la Căzăneşti158 şi Piatra Olt159. Fără număr de inventar.a fost depus cu rol votiv în mantaua movilei. toporul are două muchii. datorită condiţiilor în care a fost găsit. Ostrov (sat. neşlefuit. Faptul că au fost utilizate pentru extragerea anumitor tipuri de materii prime. Gr = (Fig.8 (Fig. fig. 4/3. 197.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 125 mare. rupt din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 10/2.0. în Epoca bronzului157. de formă circulară. Vasiliu 1996. mic în raport cu dimensiunile piesei. Axul longitudinal prezintă o uşoară curbură către partea inferioară. Topor. 9/12. Topor. 23. cu excepţia pieselor găsite în inventarele funerare ale mormintelor nr. l = 3. 103-104. este confirmat prin descoperirea unui astfel de exemplar în mina de la Căraci– Ţebea160. Petre-Govora 1995. altele fiind atribuite fazei clasice.

2/2. Irimia. Momentul apariţiei acestui tip de topor pare să fie reprezentat de către descoperirea făcută în inventarul funerar al mormântului de la Răcăciuni176. 18-19. 5. fig. 16. 51. plan-convexă în secţiune. 2/10. pot fi atribuite variantei B a topoarelor de luptă cu ceafă cilindrică. conform clasificării întocmită de către Al. Lăzurcă 1984. fig. fig. Munteanu 1991. 106. Tonceva ca influenţă exercitată de cultura Jamnaja în mediile locale173. Tudor 1982. descoperirile făcute în aria culturii Glina. 1. 3/6. umerii toporului. 3/2-3. în zonele de sud şi sud-est ale României. 51. Vasiliu 1996. Tudor 1972. Tonceva 1981. În literatura de specialitate. fig. cat. 24/15-17. Bardac 1998. fig. sunt considerate de către G. la Văcăreşti şi Odaia Turcului175. fusiform. Dergačev 1973. 11. Roman 1986. 6/12. Roman 1976a. Piese similare. 417. gri-cenuşie. fig. 19A/6. se numără şi un topor de luptă din piatră. fig. fig. pl. 45. Haşotti 1985. fig. 7/3. 57-58. Florescu 1991. 282. deplasat către ceafă. contrazic această afirmaţie. 159/5. semnalate în mediile culturale de la sud de Dunăre172. Pe baza analogiilor. Yarovoy 1990. presărate sau nu cu ocru. Subbotin 1993. tăişul fiind lăţit către ambele capete. Dergačev 1994. pl. 3/2. arcuiţi şi reliefaţi în zona orificiului pentru fixarea cozii. încadrate în cea de a doua etapă din Bronzul timpuriu. 2/2. 18A/7. Tudor 1983. Ele au analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja.126 IOAN VASILIU Printre descoperirile făcute în anul 1966 în incinta cetăţii hallstattiene de la Babadag. 28. cele două piese de la Ostrov şi cea de la Babadag. 18. cat. 70. Tudor 1973. 1/4-5. lucrat din gresie silitică. fig. 108. precum şi în zonele de sud şi nord ale Dobrogei: exemplarul de la Grădina168. 413. Şimon.. piesa de la Măcin considerată ca ofrandă depusă în mormântul unui războinic de la începutul Epocii bronzului169. fig. paralelizată cu cel mai timpuriu orizont Glina177. Munteanu 1991.Chr. 2/1. 271. 5/7. Popov 1994. legat de problema topoarelor din piatră cu ceafă cilindrică şi profil uşor curbat. încadrate între 2600-2450 a. 105. acest tip de unealtă-armă apare într-un orizont post-Glina sau ante-Tei174. cu ceafă cilindrică. Munteanu 1990. exemplarul de la Topraisar170 şi topore cu locaţie necunoscută de pe teritoriul judeţului Tulcea171. 3/4. puţin evazată în partea superioară. 20. pl. cat. 285-287. fig. 1/2. 67. mare în raport cu dimensiunile ei . 14/20. 633. fig. 5. 151. 7. Vasiliu 1996. fig. Vulpe165 . 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 Vulpe 1959. 2/2. . 13/27. 1. a fost emisă ipoteza conform căreia. 6/4. piesa este ruptă din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. topoarele de la Ostrov şi Babadag pot fi încadrate în orizontul definit de mormintele tumulare cu schelete în poziţie chircită. 56. Agul′nikov 1992. 13. Însă. 8/4. * După formă. Tonceva 1981. 58. fig. 287. 7-8. 106. dar şi în descoperiri întâmplătoare făcute pe malul stâng al Borcei167. 2/1. 25/18 a-c. 2/7. îngroşată uniform. sugerează că piesa avea profilul uşor curbat. Haşotti 1985. 49. Subbotin 1985. Dergačev 1986. Roman 1982. 5-6. varianta Bugeac166. foarte bine finisat în interior. fig.

Morintz. pl. 53. lucrat din bazalt hidrotermalizat. 443-444. Sucidava–Romula. 77. 129. 17. În zona orificiului pentru fixarea cozii. Tăvădărăşti184. 6/18. având tăişul lăţit. părţile laterale fiind străbătute de o nervură în relief. fig. Nicolae Bălcescu183. 37. lm = 2. Morintz 1978.1. Babadag) – Cetatea hallstattiană. Nestor 1960. 22/4.72/12. Florescu 1991. Morintz 1961. de culoare neagră-verzuie.0. în inventarele funerare ale mormântului de inhumaţie din necropola de la Poiana186 şi a celui distrus de la Bârseşti187. 205-206. 27. Şlefuirea a fost foarte bine executată. 55. Munteanu 1988-1989. 127 Topor de luptă fragmentar. fig. cat. 159/2. Soloneţ şi Cojvana185. drept suport pentru o inscripţie182. fig. 10/5. cat. Ţinând seamă de condiţiile în care a fost descoperită. dar sugerăm posibilitatea / probabilitatea încadrării în categoria topoarelor cu ceafă cilindrică. 4/6. 9/1. 261. fig. Bobi 1981. 21. Tudor 1969. 11. precum şi cu cel găsit întâmplător în zona intravilană a municipiului Botoşani188. Anghelescu 1970. Fără număr de inventar. Florescu 1991. fig. puternic pronunţată. 8/2. 159/3. el se apropie şi de toporele descoperite în aria culturii Monteoru. 103. cu laturile mici arcuite. Dergačev 1973. 73/10. fig. 22/8. fig. de formă aproximativ semilunară. plasat oblic faţă de tăiş. precum şi de analogiile amintite mai sus. lt = 3. corpul piesei are secţiune dreptunghiulară. H = 4. în anumite porţiuni suprafaţa piesei căpătând luciu metalic. 126. exemplar considerat import din zona sudică a Dunării şi refolosit în epoca romană. 393. fig.5. fragmentar. Vulpe. Morintz 1978. Păunescu. 5/1. Mateescu 1951. 643. 6. 4/6). Irimia.0 (Fig. considerăm că piesa de la Babadag poate fi atribuită celei de a doua etape evoluţia Bronzului mijlociu sau fazei mai vechi a culturii Coslogeni. îşi găseşte analogii în aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmu180. 299-300. 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 Roman 1976b. Dunăreanu-Vulpe 1933. fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei Babadag (or. Nu putem preciza forma părţii superioare a piesei. 1-2. 21/11. Petrescu-Dîmboviţa. 14/9. 332. Şadurschi 1994. 45. fig. Topor. De asemenea. pl. 539. Andronic 1995-1996. Casan. fără a putea face alte precizări. 57. . toporul cu tăişul aproximativ semilunar. piese oarecum asemănătoare fiind cunoscute şi din descoperirile de la Folteşti181. * Cu antecedente în cultura Coţofeni178 şi în descoperiri funerare de tip Jamnaja179. fig. într-o oarecare măsură. 153.

1973. H. D. 1996. 1939. S. 1998. Buzău. Buzdugan. Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului. 224-232. Andriţoiu. 1953. R. A. 221-225. de Teleorman). 47-77. Morintz. 1989. Andronic. 13-171. 589-691. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. 2002. Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ. Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud. V. The later Eneolithic / Early Bronze Age Tumulus-Burials in central and South-Western Transilvania (I). La necropole du bronze ancien de Zimnicea (dep. raionul Măcin. PZ 66. 1992. AO 18. Cernea. jud. Giurgiu). Tulcea. 1992. Zur fruhen Bronzezeit in Siebenburgen im Lichte der Ausgrabbungen von Ampoiţa. Berciu. 1974. V.. N. Ciugudean. 22-23. C. . în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. Berciu. Raport preliminar asupra sondajului de lângă Luncaviţa. Ciugudean. Aperçu des antiquités préhistoriques de Baia.128 Bibliografie IOAN VASILIU Agul′nikov. 79-93. E. Săpături arheologice la Luncaviţa. Bibliotheca Thracologica 37. Cercetările arheologice din tumulul 2 de la Boloţeşti – Vrancea. Gherghe. 1992. 3. Comşa. BiblMA 7. 104-130. SCIV 3. 1983. 413-416... Andreescu. 1987. H. 1961. Chicideanu.. Materiale 1. Cotiujeni. 1997. Sondajul arheologic efectuat la Târcov – Vf. 1995. SCIVA 38. Bobi. Berciu. Burtănescu. Cimitirul tumular de la Ampoiţa (jud. Bibliotheca Thracologica 13. Materiale 1981. Comşa. 1995-1996. P. 3-4. 2005. 1933 (1927-1932). 3. Bobi. I. Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania. 79-114.S. Alba.M. Dacia. Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut cu unele contribuţii la Problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova. 103-107. M. Bucureşti. The Early Bronze Age in Western Transylvania. Alba). Alexandrescu. 18. 1952. Materiale 8. D. H. în Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu. Ciugudean. S. Epoca bronzului. 46-55. 237-238. AIM (1986). E. din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. 373-405. P. 1991. 1981.D. 44-45. Suceava. jud. BiblMA 8. Ailincăi. Dacia. Issledovanie kurganov u s. Aşezarea din sectorul b de Cernavodă. 13-32. D. Dâlma. 1962. V. Arheologia preistorică a Olteniei. Ciugudean. Ciugudean. H. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. I. D. Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea. Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu-Severin. N. Vrancea 4. Ciurea. Cultura Cernavodă II. Ciugudean. H. Craiova. SCIV 24. Apulum 32. H. CAMNI 9. Berciu. Roman. SympThrac 7. Bibliotheca Thracologica 2. S. 67-76. Fl.

Pamjatniki epochi bronzy. M. 88-114. 275-338. Unelte de producţie. 7-12. 221-229. M. Ezero. M.I. Epoca bronzului. 261-275. 1972. în Hăbăşeşti. 1957. BMA 7. M. Morminte cu ocru descoperite la Corlăteni. Dacia. Dinu. Dumitrescu. Necropola tumulară de la Brăiliţa. 1954. Thraco-Dacica 15. Dergačev. Dergačev. Dergačev. 1959b. Katincarov. 1979. Mormintele cu ocru din movila II-1950 de la Glăvăneştii Vechi. 1963. 121-140. 224-273. Dumitroaia. Trento. Folteşti-Cernavodă II şi Coţofeni. E. Date despre uneltele de piatră şlefuită din epoca neolitică şi din epoca Bronzului. 1955.S. Cucoş. E. Dacia 3-4. 1982. Berlin. 4. 161-178. 1-2. 187-202. Moldavia I sosednie teritorii v epohu bronzy. Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud.. 605-641.A. 105-125. Ranobronzovata Selişte. 26. Chr. Constantiniu M. 245-262. M. 85-93. 1966.. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. O aşezare din epoca bronzului la Roşu. G. Sondajul de la Gârceni. Comşa. AŞUIaşi. Dinu. Dimitrov. în Alt-Ithaka. Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în Moldova. Materiale 6. 1991. M. Şantierul arheologic de la Valea Lupului. G. R.D. 1982. Merpert. La station préhistorique de Bonţeşti. Florescu. Georgiev..A.Ia. Muraru. Goessler. Şt. Panait. CCDJ 9. Die Enforschung der Bronzezeit in Nordwestbulgarien.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 129 Comşa. Sofia. 1968. 1985. Le problème des tombes a ocre dans les régions orientales de la Roumanie. 2. M. H. Gh. 1990. Materiale 6. Probleme privind bronzul timpuriu şi mijlociu în nord-estul Munteniei. Perioada timpurie. 1-2. 203-211. M. 1974. Vl. SCIVA 36. Preistoria Alpina 10.I. Dumitrescu. Dinu. M. Dinu. Florescu. în Sudosteuropa Zwischen 1600 und 1000 v. P. de pe teritoriul României. 1979. G. V. 1972. 67-84. M. SCIV 6.T. A.. Pontica 23. 1985. 1994. C. ArhMold 4. ArhMold 2-3. E. N. 12. Materiale 3. Dragomir. Buzdugan. Comşa. E. de la Cultura Cucuteni până în bronzul mijlociu. Comşa. Thraco-Dacica 3. N. I. V. Cercetările arheologice de la Valea Lupului. 301-338.I. Florescu. N. Harţuche. Comunităţi preistorice din nord-estul Românie. 1933. 339-345. 39-118. PAS 1. Die Einzelfunde der Ausgrabungen.. Danubius 8-9. 213-221. Florescu..C. ArhMold 7. 701-707. 1927. V. München – Grafelfin. Afinităţi între culturile Horodiştea-Erbiceni. A. 1980. Folosirea aramei în cursul epocii neolitice pe teritoriul Dobrogei. A. 2000. Şantierul arheologic de la Dolheştii Mari. Şantierul arheologic Valea Lupului. Contribuţii la problema etnogenezei tracilor nordici. 671-694. Contribuţii la cunoaşterea etapelor timpurii ale culturii Monteoru în Moldova. Quelques considérations sur le période de transition du néolithique à l’Âge du Bronze sur le territoire de la Moldavie. 1-2. 1959. Monografie arheologică. Materiale 5. SCIV 23.. 1973. 1-15. Dinu. Georgiev. M. Chişinău. sudestul Moldovei şi Dobrogea. .A. Ein Beitrag zur Homer Frage. Dinu. Florescu. MemAntiq 9-11. 1959a. 1986. Bacău). 1964. 3-4. Materiale 6. Florescu. Dinu. Aşezări şi necropole. 103-205. Studiu tipologic şi petrografic al uneltelor litice din câteva aşezări Cucuteni B. 129-139. Chişinău. P. CAB 1. 1959.

N. E. 1992. 1963. N. 1976.. 1998. Pontica 28-29. I. 1997. Contribuţii la problema înmormântărilor cu ocru de pe teritoriul Republicii Socialiste România în lumina ultimelor cercetări. 11-74. 133-146. Pontica 30.N.V. Complexul arheologic Brăiliţa. Sava. 1984. Anastasiu. Istros 5. 1985. Pontica 10.. 29-48. Sofia. Pavlov. Thraco-Dacica. 301-305. E. 298-299. 1971. 1983. Bardac. Săpăturile arheologice de salvare de la Căţelu Nou. Lăzurcă. 2002. 1987. . Funde der Bronze – und Hallstattzeit aus Poieneşti und Scânteia.. 1991. Irimia.130 IOAN VASILIU Harţuche. Harţuche. Bounegru. Irimia. Bucureşti. N. Brăiliţa. Silvestru. Istros 6. 85-111. V. Observaţii tipologico-funcţionale privind ciocanele duble în eneolitic şi epoca bronzului. ActaArchCarp 15.T. E. 129-147. 1957.. Bucureşti. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. E. Harţuche. Leahu. Brăila. L. Săpăturile arheologice de salvare de la Medgidia. N. Aşezarea „Movila Olarului” (1970-1976).. 1968. Bucureşti. jud. 2. Istros 4. 7-11. G. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neolitică până în pragul orânduirii feudale. Kitov. 1996. N. Bibliotheca Thracologica 35.T. Kamenskie Kurgany. Harţuche. I. Leahu. V. N. Ignat.. A. F. Pontica 21-22. M.O. Harţuche. Mantu. P. Mărturii din epoca bronzului pe teritoriul din nordul Dobrogei. 1966. 1957-1958. Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (II). N. 7-90. Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou. C. Constanţa. 1965. F. Constanţa). Chişinău. Panajotov. Călăraşi). I. 1981. Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud. Carpica 28. Harţuche.. Materiale 3.Ranna Bronzovata epoha (Necropol t Goran Slatina). CAB 2. Harţuche... Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie 1964. Brăila. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului şi a Hallstatt – ului timpuriu în judeţul Suceava. N. M. în The Thracian World at the crossroads of civilisations. Manzura. M. P. Apulum 21. Harţuche. Katincarov. 13-21. CAB 1. O. Cultura Tei.. Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. Noi date obţinute în urma analizelor de laborator asupra uneltelor şi armelor litice din colecţia Muzeului din Tulcea. V. Peuce 9. Haşotti. RazPr 22. 17-24. Munteanu. E. Mogilni necropoli v Loveskija Kraj. O. M. Dragomir. Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud. Leahu. Lipovan. Bucureşti. 299-303. 17-104. 1977. F. Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea-Nazâru. Anastasiu. 15-47. 1. Lăzurcă. 1988-1989. I. 1999. Klocko. judeţul Brăila. 127-150. Săpăturile arheologice de la Brăiliţa. R. Anastasiu. 1992. 281-291.M.. Istina. Traits caracteristiques de la civilisation de l age du bronze ancien et moyen en Bulgarie. I. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. 1975. N.. Boroffka.. 7-16.

38-51. Gh. Ciucă. M. Morintz. M. Mutihac. 1. 1953. M. Morintz. N. de Tulcea). 1986. Marinescu-Bâlcu.. Morintz. 1994. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt. 1970. 11-48. Moghilni pogrebenia ot ranno bronzovata epoha pri Trnava i Kneja Vrakonski okrg. Selišnata mogila pri Iunacite (Pazardjiko).. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni. 141-144. C. 2002. SCIVA 40. Roman P. 12. 226-252. .I. AO. 205-206. Morintz. Şadurschi.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 131 Marinescu-Bâlcu. creaţii. SCIV 21. Studii de preistorie 1. Gh. N. Materiale 7. 1. H. Materiale 5.. S. 1964. B. Micu.I. BiblArh 34. Petre-Govara. Dacia 3-4. Cetăţuia de la Stoicani. S. 407-418. Bucureşti. Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei. SCIVA 32. 1976. S. Aspekte des Ausgangs des Äneolithikums und der Übergangsstufe zur Bronzezeit in Raum der Niederdonau. SCIV 15. 1978. Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii. 1951. 1940. 3. 1974. Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeanosălcuţean de la Drăgăneşti-Olt – punctul Corboaica – campaniile din anii 19931994. I. Bucureşti. M. 1927-1932 (1933). E. Al. 3. 1961. Nestor. Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului din Moldova în lumina a trei morminte plane de înhumaţie descoperite la Târpeşti. O preistorie a nord-estului Olteniei. Repertoriul arheologic al judeţului Alba. 1933. Nica. Păunescu. Moga. 9-45. Săpăturile arheologice de la Folteşti.. 1960. Nestor. Anuarul comitetului geologic 34. 1. ThracoDacica 7. V. M. P. Tradiţii. V.. 277-289. Recherches archéologiques dans le cadre de l´etablissement-tell de Luncaviţa (dép. BiblMA 2. Dacia. Petre-Govora. Râmnicu-Vâlcea. Nica. Anghelescu. M. 1964. Topoare. M. Maille. 2. 13-155. Săpăturile de la Bârseşti. 154-166. Mateescu. Nikolov. T.S. Bucureşti. 115-129. C. 1959. 1986. 1995. S. Descoperiri arheologice în raionul Piatra Neamţ. 723-734. Ciugudean. SCIV 2. 1995. I. S. ArheologijaSofia 18. alte piese de piatră şi însemne ale puterii din epoca Bronzului. La civilisation Glina III-Schneckenberg à lumiere de nouvelles recherches. GPNBM. aspecte regionale. 1995... Fouilles de Glina. 1989. 215-239. Petrescu-Dîmboviţa. I. Materiale 1. 1-2. Alba Iulia. 1981. 5.. Mătasă. 225-239. 3. C. Mikov. O nouă cultură a epocii bronzului în România. Istoria românilor de la începuturi până în secolul al VIII-lea. S. Zorzoliu. Pontica 24. Zona Tulcei şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. Cultura de tip Coslogeni. C. 373-415. 90-136. Un ciocan de piatră pentru minerit. Epoca bronzului. M. 45-128. I. Moscalu. Petrescu-Dîmboviţa. 55-84. Preistoria Alpina 10. Repertoriul arheologic al României (judeţul Botoşani). I. din sud-estul României.. S. 1968. Casan. Munteanu. Trento. I. Petrescu-Dîmboviţa. 61-76. V.. Hierasus 9. 1991. Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1. IstRom. 241-250. Schuster.N. 249-266. et alii 1995. Petrescu-Dîmboviţa.

39-49. PZ 56.132 IOAN VASILIU Petrescu-Dîmboviţa. în Nécropoles et Pouvoir . 1-2. Roman. pratiques et interprétations. 5-10. Simion. M. 1974b. Schuster. C. O cultură cu ceramică şnurată din estul Transilvaniei. Roman. Schuster. 1976b. BiblArh 26. 35-41. Velika Gruda. A. Roman. Roman. Mainz am Rhein. Dacia. Procesul de constituire a noilor grupe etno-culturale de la începutul epocii bronzului. 1992. G. P. Beitrage zur Problematic der schnurverzierten Keramik Sudosteuropas. Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor. M. Cercetări la Govora Sat – Runcuri în 1977.. 1976a.Chr.Chr. Actes du Colloque „Théories de la nécropole antiques”. ArchKorr 22.. Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea Romană. M. SCIV 24.S. M. 1973. Die Glina III-Kultur. 35-38. M. 1941. . 1998. Velika Gruda I. 1974a. Primas. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. in Adriagebiet-Velika Gruda. 559-574. III. M.. in Montenegro. SCIVA 37. J.und der Fruhen Eisenzeit in de prahistorischen. Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). 19-72. Petrescu-Dîmboviţa. P. 29-55. Dinu. 4. Pál. în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale. Prox. A. 196-250 Popov. Roman. Preistorie şi protoistorie. 27. P. 1986. Bibliotheca Thracologica 20. Pál. P. Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României. Roman. Cultura Jigodin. Rotea. Travaux de la Maison de l’Orient Méditerranéen. 1985. Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud. Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam (jud. Două ciocane de piatră de tip miner descoperite în aşezarea de la Brăiliţa. P. Istros 2-3. C. Simion. P. 1994.. G.Galaţi). 167-190. Monographien. 1995. H. Bonn. I. 1982. Abteilung des Bezirkmuseums in Schumen. 53-63. 1996. 1.. D. P. Neueinlieferungen aus der Bronze. Culturi antice în zona gurilor Dunării. Tulcea. N. M. CCDJ 13-14. Universitatforschungen zur prähistorischen Archäologie 32. 47-55. ein Grabhugel des 3 und 2 Jahrtausends v. C. Kronstadt (Braşov). Dinu. 1983. 1. 18. 1-2.idéologie. Dood-Opriţescu. Nouvelles fouilles archeologiques a Folteşti (dep. BiblIP-A 5. ThracoDacica 13.. Carpica 14. Giurgiu). N. Jahrtausends v. 1992. Hugelgraber des fruhen 3. 18-47. Thraco-Dacica 14. 2003a. 26-42. C. Materiale 2. 1992. 1997. Galaţi). 1993. Mala Gruda und ihr Kontext. Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei. Chişinău. 71-97. Popescu. Pricop. G. Csába. 1956. Roman. SCIVA 25. Simion. 4. Lyon 21-25 javier1995. 279-297. 1. Cultura Coţofeni. în Heidelberger Akademie der Weiseenschaften. 65-86. J. JahrbMecklenburg 10. Primas. Nécropoles des Bouches du Danube. Schuster. 1992. SCIVA 36. Die Schneckenbergkultur.

1969. D. M.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 133 Simion. 25. Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Roman zona râurilor Siret şi Moldova. Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976. Drevnie Pamjatniki Moldavii. 41-62. G. Corded Ware and Globular Amphorae North-East of the Carpathians.N. Peuce 11. N.. A. 1973. Olt. Tudor. Vulpe. V. 1968. 1981. Săpăturile arheologice de la Odaia Turcului (jud. Un mormânt de la începutul epocii bronzului descoperit la Răcăciuni (jud. 283-289. 49-64. Chişinău. Scripta Valachica 4. Vulpe. 1979. 1981. I. Ursachi. Drevnosti stepnogo Pričernomor’ja i Kryma. Un habitat lacustre de l’age du bronze ancien dans les environs de la ville de Varna (Ezerovo II). 3. 93-107. D. M. 1983. la Isaccea. Sulimirski. Tudor. SCIV 4. Alba Iulia. N. 117-140. E. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. Ulanici. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea. I. 59-75. O inscripţie romană pe un topor de piatră preistoric. Materiale. SympThrac 8. Mormintele cu ocru de la Luncaviţa – „Movila Mocuţa”. N.. 1993. VI – V a. Londra. G. Ulanici. 2. V. Subbotin. 1995b. 45-95.444. 1968. Vasiliu. Z. L. Date noi privind înmormântările cu ocru din Dobrogea. 1995. jud. CAMNI 4.. 1976. BiblMA 8.V. Zs.N. 1995c. Peuce 11. R. Tudor. Szekely. Bacău).. 20-29. 1990. 108-111. 9-26. Nekotorye aspekty hoziaysvenno – proizvodstvennoj deiatelnosti Iamnyh i Katakombnyh plemen stepnoy zony Severo-Zapadnogo Pricernomor’ja. SCIV 22. S. Movilele funerare de la Mihai Bravu. CA 2. Vasiliu. 2003b. Toščev. Ursachi. 1 (14). 85-100. Tudor. 1953. Dacia. Cetatea dacică de la Brad. Kiev. Munteanu. Comon Elements and Chronological relations between the Zăbala Culture and the Livezile Group. I.S.. 1991. Tudor.N. Subbotin. 1972. Chr. Tudor. Zaporož’e 5. O necropolă din sec. Dacia. Vasiliu. A. E. T. Şimon. 1-2. A.V. 141-175. . Noi cercetări arheologice la Brăneţ. CAB 3. 1996. 105-106. Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ. Subbotin. 117-140. 408-429. 109-126. M. G. Bucureşti.O. Peuce. Despre trei topoare de piatră din epoca bronzului. jud. Peuce 12. Semenovskij mogil’nik epochi eneolito-bronzy. Dâmboviţa). 5. 1995. 26. Tosčev. Tonceva. 1971. Vasiliu. E. punctul „Drumul Vacilor”. RevMuz 6. Şantierul Corlăteni. Săpăturile de salvare din comuna Văcăreşti. Ec.. E. 113-128. Berlescu.V. Dobrolybskii. Carpica 1. Zapadnyj areal pamjatnikov katakombnoj kul’tury. Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja. Zargidava. 27-38. în Katakombnye kultury Severnogo Pričernomor′ja. Peuce 11. 1995a. Szekely.S. G. 443. 111-188. 1981. Târgovişte. în Novye materialy po archeologii Severo-Zapadnogo Pričernomor’ja. L. Kiev. SCIV 24. I. 1982. CAMNI 3. 423-428. Turcu. Dâmboviţa – 1971. Ulanici. L. 1985. 1998. Neue Angaben zur fruhen Bronzezeit in Sudrumanien. Movilele funerare de la Luncaviţa. Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei. Pamiatniki epohy bronzy Kurgannogo moghilnika Gradeşka. 9-21. 226-235. A.

Peuce. 1973b. Belgrad. Buzău. Drevnejsie skotovodceskie plemena Jugo-Zapada SSSR.134 IOAN VASILIU Vasiliu. 1989. Vulpe. E. 265-276. 17-29. Yarovoy.n.) SympThrac 7. Chişinău. Fl. 1990.N. Staţiunea arheologică de la Sărata Monteoru. nr. E. N. Bacău Tel: 0234-324052 vasiliucioan@yahoo. Al. R. 253-331. Al.V.. 3 bis 601032. Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău). Topoleanu. Yarovoy.et Protohistorique. Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafă cilindrică. 52-60. 276-277. E. SCIV 10. Zaharia .V î. 1985. Ioan Vasiliu Muzeul Municipal Oneşti Aleea Parcului.. E. Sur la civilisation Monteoru (Âge du Bronze en Roumaine). III. I. 2 (14).e. Dunăreanu-Vulpe.. 2004 (2005). 9-32. Kurgany eneolita-epohi bronzy Niznego-Podnestro′ja.com . Dacia. Vulpe. Drâmbocianu. Chişinău. L etape de debut a la lumiere des fouilles de Sărata Monteoru. 1973a.V. Les Fouilles de Poiana. 1981. 1959. Cercetările arheologice de salvare de la Frecăţei. Actes du VIII e Congrès International des Sciences Pre. în Studii şi cercetări de istorie buzoiană. Dacia 3-4. I. La culture Monteoru. 1987. S. Oneşti jud. Zaharia. Tulcea. 2. 31.S. 2. 1927-1933. Vasiliu. 21-49. SCIVA 32. V. Zaharia. E. 171-193. jud. Necropola de la Isaccea (sec. VI . E. Vulpe.

Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 135 Fig. . Fig. 1. Horia – Amphore. Horia – Amforă. 1.

Isaccea – Gaz Metan – Amforetă. Fig. . Isaccea – Gaz Metan – Amphoret.136 IOAN VASILIU Fig. 2. 2.

cană (6). Sabangia–Movila lui Creţu.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 137 Fig. vase globulaire (1). Tulcea–Sud. Luncaviţa–Cetăţuia. amforă fragmentară (2). écuelle (3) vase-pot (4)e. Sabangia–Movila lui Creţu. écuelle (5). Cerna. castron (3) vas-borcan (4). Nordul Dobrogei. vas globular (1). Fig. Cerna. Tulcea–Sud. amphore fragmentaire (2). 3. Luncaviţa–Cetăţuia. Le Nord du Dobroudja. . canette (6). 3. castron (5).

haches en pierre (1. Zebil. Frecăţei. Babadag. inele de buclă din argint (4-5). Ostrov.138 IOAN VASILIU Fig. haches en pierre (3. . 4. Frecăţei. inel de buclă din aur (2). topor-ciocan (7). hache-marteau (7). Ostrov. anneau d’or (2). topoare din piatră (3. Babadag. Jurilovca. 4. topoare din piatră (1. anneau d’argent (4-5). 8). 6). 6). 8). Fig. Jurilovca. Zebil.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->