Vasiliu - Noi informatii privind epoca bronzului in nordul Dobrogei

NOI INFORMAŢII PRIVIND EPOCA BRONZULUI ÎN NORDUL DOBROGEI Ioan Vasiliu

Résumé : Dans cet étude on présente une analyse de quelques pièces en métal, pierre et céramique découverts dans le nord de la Dobroudja attribuées à l′Âge du Bronze. Mots clef : Dobroudja du Nord, la période ancien et moyen du l’Âge du Bronze, haches, céramiques Cuvinte cheie : Dobrogea de nord, perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, topoare, ceramică, podoabe

Piesele analizate în prezentul articol, aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din cadrul I.C.E.M. Tulcea, provin, în mare parte, din descoperiri întâmplătoare, din intervenţii nesistematice asupra unor complexe arheologice şi, doar în câteva cazuri sunt rezultatul cercetărilor sistematice. Prezentarea va fi făcută pe categorii de materiale, în sistem catalog. Obiecte din ceramică Marea majoritate a obiectelor aparţin ceramicii de uz comun. Analiza modului de pregătire a pastei, operaţie ce condiţionează calitatea şi destinaţia vaselor, atestă, din punct de vedere tehnic, trei grupe: a) grosieră, redusă numeric, având în compoziţie nisip cu bobul mare, microprundişuri, granule de calcar şi „cioburi pisate”1, consecinţa directă fiind slaba coeziune a pastei; suprafeţele au fost tratate cu mai puţină grijă, beneficiind doar de o netezire superficială; arderea s-a făcut la temperaturi suficient de ridicate pentru a conferi recipientelor o rezistenţă mecanică bună, spectrul coloristic fiind reprezentat de cărămiziu şi bej-cenuşiu. Printre forme se disting: amforele şi borcanele. Luncaviţa (sat, com. Luncaviţa) – Cetăţuia. Fragment de amforă. Fără număr de inventar. H = 7,0; l = 5,0; Gr = 0,72 (Fig. 3/ 2). În straturile superioare ce suprapun nivelurile de locuire eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa, faza A23, în condiţii stratigrafice nu prea clare, a fost descoperit un fragment ce provine din pansa unei amfore, prevăzută în zona diametrului maxim cu toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, rezultând, cu rol decorativ, trei nervuri ce se prelungesc vertical pe corpul vasului. Tot ca ornament, de la baza toartelor, au fost aplicate motive în formă de „cârlig”. Atât nervurile, cât şi decorul în formă de „cârlig”, prezintă crestături oblice realizate cu unghia sau cu scoica, ori cu un instrument având vârful ascuţit.
1 2

3

În legătură cu utilizarea „cioburilor pisate”, Marinescu-Bâlcu 1989, 216. În catalog utilizăm următoarele prescurtări: H = înălţimea; l = lăţimea; Dg = diametrul gurii; Dm = diametrul maxim; Db = diametrul bazei; Gr = grosime; G = greutate. Dimensiunile sunt date în centimetri. Desenele au fost realizate de către Camelia Geanbai. Comşa 1952, 413-416; Comşa 1962, 221-225; Micu, Maille 2002, 115-129.
PEUCE, S.N. V, 2007, p. 113 - 138

114
*

IOAN VASILIU

Fragmentul de amforă provenit din nivelurile superioare de la Luncaviţa–Cetăţuia, poate fi atribuit, cu rezervele de rigoare, unui tip ce are partea inferioară tronconică, cea superioară fiind mai scurtă şi îngustată accentuat către gâtul înalt, cilindric, prevăzute pe maxima rotunjime cu toarte din bandă lată, perforate orizontal. Cunoscute din repertoriul ceramic al culturii Folteşti II4, astfel de amfore, despre care V.A. Dergačev afirmă că, reprezintă cel mai caracteristic tip morfologic pentru varianta Nistreană5 a culturii Jamnaja, sunt întâlnite atât în grupul Târpeşti, în inventarul funerar al mormântului nr.16, încadrat în a doua parte a orizontului clasic şi începutul perioadei Jamnaja târzii7, cât şi în aşezări din mediul cultural Glina8. Toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, prezente pe ceramica culturilor Cernavodă III9 şi Folteşti II10, sunt atestate şi în descoperirile făcute la sud de Dunăre 11. Decorul în formă de „cârlig”, prevăzut cu crestături executate cu unghia sau cu scoica, îşi are şi el originile în mediul cultural Folteşti II, un ornament aproape identic provenind din aşezarea eponimă, de pe o amforă fragmentară, similară ca formă cu cea de la Luncaviţa– Cetăţuia, cu toarte din bandă lată, prevăzute doar cu o şănţuire mediană, descoperită în inventarul locuinţei de tip bordei numărul 212. Un askos găsit în aşezarea de la Varna13, este decorat oarecum asemănător; analogii apropiate, dar care trebuiesc privite invers, fiind semnalate atât pe amforele din aşezarea Glina de la Govora Sat–Runcuri14, cât şi pe cele din inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja15. Cerna (sat, com. Cerna) Vas – borcan, complet. Inv. 42.070. H = 16,0; Dg = 15,5; Dm = 19,0; Db = 12,0 (Fig.3/ 4). Dintr-un punct necunoscut de pe teritoriul localităţii, în urma unei descoperiri întâmplătoare, a fost identificat un borcan lucrat neglijent, asimetric datorită modelării stângace. Vasul are baza plată, peretele uşor curbat şi gura evazată. În regiunea diametrului maxim este decorat cu o proeminenţă simplă, dispusă vertical. *
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, fig. 15/1-3; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3. Dergačev 1986, 77. Marinescu-Bîlcu 1964, 241, fig. 1; Dinu 1974, 270, fig. 12 B/1; Dumitroaia 2000, 58, fig. 42/1. Burtănescu 2002, 144, 166, 264, tabelul VIII/2. Constantiniu, Panait 1963, fig. 4; Roman 1976a, fig. 5/8; Turcu 1981, pl. 4/4, 8. Morintz, Roman 1968, 89, fig. 32/6. Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, 57, fig. 24/8. Tonceva 1981, 51, fig. 11/20. Petrescu-Dîmboviţa 1974, 283, fig. 5/6; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3; Dinu 1974, fig. 11/12. Tonceva 1981, fig. 7/3 b-c. Roman 1985, 292, pl. 12/4; fig. 2/9, 13. Manzura, Klocko, Sava 1992, 58-59, fig. 25/1; Subbotin, Dobroljubskij, Toščev 1995, 116, fig. 4/6.

fig. gama coloristică predominantă fiind de bej-cărămiziu. fig. din bandă lată. şi brâuri crestate. fig. fig. 23/22. 85. Pál 1992. Morintz. Horia (sat. fig. umerii bombaţi. fig.2. gâtul pâlniform. 8. 85-88. răsfrântă la exterior. Decorul constă dintr-o combinaţie de brâuri alveolate.0 (Fig. în proporţie mai mare. 28. 5/1. dispuse orizontal la baza gâtului şi sub zona diametrului maxim. 14/4 Prox 1941. fig. vase globulare. Roman.0. dintr-o locaţie necunoscută. Sava 1992. precum şi în descoperiri din ariile Bogdăneşti24. 128. 12/2. Roman.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 115 Recipientul de la Cerna îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturilor Jamnaja – variantele Nistreană16 şi Bugeac17. Dergačev 1994. 103. 134/8-9. 1). plasate vertical pe umărul recipientelor. Dergačev 1986. perforate orizontal. * b) semigrosieră. fig. Sava 1992. 120/21. 12/13. fig. Pál. 3/5. Toščev 1991. buza rotunjită. 61.674. . * Prezente în inventarele funerare ale mormintelor tumulare din culturile Jamnaja27 şi Catacombelor28. astfel de vase. 6/29. mai 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dergačev 1986. Roman 1973. amforele sunt specifice şi altor medii culturale din Bronzul timpuriu. are şi ea în compoziţia pastei ingrediente. 25/1. 105/5. 19A/16-17. însă de dimensiuni mult reduse. 94. 2A/18-19. Prox 1941. fig. 85-88. Repertoriul formelor este mai variat faţă de prima grupă: amfore. fig. De pe teritoriul satului. 46. uneori purtând uşoare urme de lustru. 104. 4/12. Yarovoy 1985. Db = 10. Yarovoy 1985. căni şi castroane. fig. proprii repertoriului ceramic al culturii Glina19. tip 2. dinspre toarte către gâtul recipientului. Inv. pl. plasate vertical pe corp. 6. Berciu. Schuster 1997.0. Dergačev 1994. 6/12. fig. 18A/18-19.0. Buzdugan 1972. 77. Crestele în relief. tip V. Dergačev 1986. pl. Petre-Govora 1986. 126. mată. prezenţa lor fiind estompată la exteriorul vaselor cu ajutorul unui strat subţire de angobă de uniformizare. 20/5. 2/5-6. fig. 44. pl. provine o amforă cu partea inferioară a corpului tronconică. tip VI. Dergačev 1994. Dm = 26. Csába 1973. Dodd-Opriţescu. baza plată fiind uşor reliefată. 20/4. 18A/20-21. anexa 4/2. 19A/18-20. 9/11-16. Dergačev 1994. fig. 13/7. 20/9. 12/2. 127. Suprafaţa exterioară a jumătăţii inferioare a recipientului dispune de barbotină neorganizată. Manzura. completă. Klocko. Klocko. 6/9. cu antecedente în aria Cernavodă II22. 564. 4/8. H = 28. deşi a beneficiat de o ardere mult mai bună şi această categorie este destul de friabilă. sunt apoi întâlnite în cultura Glina23. fig. 1. 127. Schneckenberg25 sau Jigodin26. 8/4-5. 25/4. 125. Roman 1985. fig. Dergačev 1994. Florescu. şi Catacombelor18. 3A/16-17. 576. 2A/ 20-21. raportat la categoria precedentă. Dergačev 1986. Dg = 14. 58-59. pl. Dergačev 1986. 28. Manzura. Alexandrescu 1974. 3A/18-20. comuna Horia) Amforă. fiind identificate şi în manifestările de tip Zimnicea20 şi Schneckenberg21. 115/4. fig. În regiunea diametrului maxim este prevăzută cu două toarte tubulare. pl.

Gherghe 1983. Pál. fig. Petrescu-Dîmboviţa. 5/5. 98/3-4. fig. 19. 12. fig. Drâmbocianu 1981. 34/4. 11. precum şi în mediile culturale: Glina42. Lipovan 1983. fig. 7. Prox 1941. 4/3. 176. toartele lucrate din benzi late. 1/15. 39. 4/5-7. 21-22. Vulpe. 103. Constantiniu. 26. 33. fig. 5/9. 3/2. Schnechenberg A34. pl. Ursachi 1968. sunt atestate atât în inventarele funerare ale 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 Tudor 1973. Zaharia 1973b. Năeni-Schneckenberg sau Schneckenberg B35. 7/1-4. Roman 1985. 1/1-2. combinaţiile dintre brâurile orizontale şi cele verticale. fig. fiind totodată atestate şi în descoperirile de la sud de Dunăre36. 2/1-3. 6/b-c. 17/10. 46. fig. 3. Pál 1992. Petre-Govora 1986. câte două-trei. 19. Roman 1973. 2/1-3. 21/15. 6-7. varianta Bugeac37. fig. ca ornamente pe ceramica culturilor Horodiştea–Erbiceni50 şi Folteşti II51. 105/1. 4. Nica. 5-6. 3. Dergačev 1986. 173. 15/4 . fig. fig. 4/4. 8/2. 2/1. 6/1. 110. Schuster 1997. 2/1-2. 562. 3/1. 6. 103. 12. Zaharia 1987. 28. Tudor 1973. 6-7. Florescu 1964. 9/12. fig. plecând de obicei. 5/5. Turcu 1981. 7. 8/2. 8. 2/7.116 IOAN VASILIU apropiate sau mai îndepărtate de spaţiul istro-pontic: Glina29. Roman 1985. Chicideanu. Ciugudean 1996. fig. 104. 5-6. 2/1. în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând variantelor Nistreană şi Bugeac ale culturii Jamnaja41. Vulpe. Schuster 1995. Prezente pe ceramica din repertoriul culturilor eneolitice Folteşti II39 şi Cernavodă II40. Prox 1941. Ciugudean 1996. exemplarul de la Horia îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând culturii Jamnaja. Drâmbocianu 1981. pl. 65/2-3. Schuster. 9/11-16. Dinu 1974a. Jigodin30. 44. 21/12. 44. Monteoru Ic433. fig. 6-8. 2/1-2. Roman. 8. Andreescu 1992. fig. Petrescu-Dîmboviţa. Ciugudean 1997. Ciugudean 1996. 2/4. fig. 11/1. 31. 20. 6. 67. 10. 28. 4. 74. Zaharia 1973a. fig. 142. Jigodin46. fig. fig. Livezile31. 61. 4/12. Roman 1976a. fig. dacă reconstituirea ipotetică făcută de către autorii descoperirii este corectă38. 103. Morintz. Dodd-Opriţescu. 8. fig. 389. Bogdăneşti43. 5-6. fig. 52-53. fig. 10. fig. Ciugudean 1998. 6/1. Ulanici 1976. 7. Székely 1998. fig. 8/5. 6/2-4. Zăbala32. fig. Livezile47. 562. 142/2. 10/6. 106/2. 21/2. 13. Dergačev 1986. 50-51. Pál. Zorzoliu 1995. 15/1-3. 9/11. * Ca formă. 88. 15/5. şi în manifestările de tip Năeni– Schneckenberg sau Schneckenberg B. 60/3. pl. 107. 3/1-3. pl. . 58/8. Schuster 1992. 3/4. 15/1-2. Berciu. Tončeva 1981. pl. 20. Dumitroaia 2000. fig. pl. 8. mormântul nr. 3/4. fig. Székely 1971. 6/1-3. 571. pl. 10. fig. Csába 1973. fig. Roman. Vulpe. 11. pl. 16/1. fig. 104/7. Năeni–Schneckenberg45. 86/9. 4/12. Petrescu-Dîmboviţa. 16/4. fig. fig. 4. 4/6. Apărute încă din eneolitic. 44. Ulanici 1979. Panait 1963. fig. Lipovan 1983. fig. fig. 3. Dinu 1974a. sunt frecvent documentate în descoperirile din interfluviul Prut–Nistru. 13. dinspre toarte spre gâtul recipientelor. Schneckenberg A44. Drâmbocianu 1981. 3/4. 5. fig. 40. 6/8. Ursachi 1995. 15/15-19. 17/ 1-7. Roman. 86/6. 1 din T. 68. fig. fig. 7. fig.18 de la Trapovka. 6/4. 1/3. Dinu 1974b. fig. 282. fig. 6-7. Csába 1973. 7/6-8. perforate orizontal. 53. fig. Ulanici 1981. 37. pl. Şoimuş48 şi Iernut49.

Burtănescu 2002. fig. Ciugudean 1996. acest motiv decorativ este des întâlnit pe brâurile dispuse fie vertical. 73/17. Ornamentul de crestături aplicat pe brâuri verticale. 8/2. fig. prezente pe amforele din cultura eneolitică Folteşti II64. tabelul 160. fig. începând din faza A1 şi până la sfârşitul fazei B1. acest tip de decor este semnalat la Căţelu Nou54 şi în aşezarea de la Govora Sat–Runcuri55. 111. sunt specifice atât pentru exemplarele sferice din cultura Schneckenberg A65. Ciugudean 1997. 10/6. 46. Ciugudean 1997. Lipovan 1983. 22 dezvelit în tumulul III de la Valea Lupului. 5/11. 26/6. fig. Dumitroaia 2000. 36. Dumitroaia 2000. 56/2-4. pornind însă dinspre toarte către baza vasului. Petrescu-Dîmboviţa. Dergačev 1986. sau în perioada târzie a aceleiaşi culturi61. Dinu 1980. O combinaţie oarecum asemănătoare de brâuri este întâlnită şi în zona de nord-est a Moldovei. în aşezarea de la Ezero. 3/2. 3/1. fig. 205-206. pe ceramica grupului cultural Livezile. Petrescu-Dîmboviţa. Dinu 1974a. 304-305. 7/6. fig. cu scoica ori cu unghia. Dinu 1968. Dinu 1974. 58/8. 88. 20. 4. fig. 15. atribuită de către descoperitor amforelor thuringiene – Buchvaldek tip III59. pl. Leahu 1965. 16/4.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 117 mormintelor tumulare din aria culturii Jamnaja52. pl. fig. fig. 20. este prezent în inventarul funerar al mormântului nr. 132. Roman 1985. din inventarul funerar al mormântului nr. 35/2. 104. 86. Prox 1941. fig. 32. cât şi în cele ale culturii Catacombelor53. 111. fig. Ciugudean 1996. cât şi pentru cele descoperite în inventarele funerare din mediul cultural Jamnaja66. 10/2. Sulimirski 1968. 282. Ciugudean 1996. 86/9. Dinu 1959a. fig. Brâurile dispuse vertical. 13. 10/6. decorate doar cu crestături executate cu o unealtă ascuţită. fig. 22/2. Katincarov 1975. 21/2. 82. 80/3. Dergačev 1986. 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Dergačev 1986. 6/4. 323. 21/12. în zona sud-balcanică acest tip de ornament fiind ilustrat prin materialele de la Pevkakia–Magula63. Dinu 1974b. fig. Ciugudean 1996. 34/2. fie orizontal69. pl. 115-116. provenind de pe o amforă modelată în tehnica a. fig. 1 descoperit în tumulul I de la Livezile–Baia68. 17. 8/4. Ciugudean 1997. 65/1-3. Şi din descoperirile făcute la sud de Dunăre. 12. 5/5. cât şi în cele de tip Livezile57. Florescu 1964. fig. Georgiev et alii 1979. De altfel. 9/11-13. recent fiind încadrată în varianta Nistreană a culturii Jamnaja60. 8/i. În mediul cultural Glina. 88-91. 120-121. 21/2. fig. dinspre toarte către gâtul amforelor. 15/3. pl. 39. . Prox 1941. cunoscut din cultura Horodiştea-Erbiceni67. 25/4. iar în spaţiul intra-carpatic este prezent atât în descoperirile aparţinând fazei Schneckenberg A56. 8/2. 46. 44. este cunoscut decorul de brâuri paralele între care se află alte brâuri dispuse vertical62. 264. Şoimuş şi Copăceni58. 9/11-13. 35-48. k. fig. fig.

poate reprezenta un prototip timpuriu. 20. 4/4. H = 8. 9/2. 165-166. 6/ 3-7. 6/1-2. corpul tronconic. Ciugudean 1997. 28. 338. doar în privinţa formei. Petrescu-Dîmboviţa. ornamentul din alveole dispus pe brâurile orizontale.0 (Fig. lipsă partea superioară. Roman. Simion 2003. Pál. com. dispuse însă orizontal pe corpul amforelor. aproape completă. pe nivelul antic de călcare. Harţuche. * Cerna (sat. fig. brâurile decorate cu crestături. Fără număr de inventar.118 IOAN VASILIU Documentate încă din eneolitic. Anastasiu 1976. în mod accidental. mormânt cu scheletul în decubit dorsal. 2/9. fig. 61. o cană cu umărul bine reliefat. 34/2. Petrescu-Dîmboviţa. 63. 168. 4. buza rotunjită la exterior şi baza plată. aplicate la baza gâtului sau în regiunea diametrului maxim al amforelor. un castron de mici dimensiuni. 26/6. Csába 1973. 59-60. 89/6. Recipientul de la Sabangia. poziţie tipică pentru 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 Petrescu-Dîmboviţa. Sabangia (sat. 69. fără certitudinea că provine din acelaşi loc cu vasul-borcan prezentat mai sus. Dinu 1974a. în regiunea diametrului maxim era prevăzută cu o toartă. fig. sau mai îndepărtate: Livezile79. Dinu 1974b. nu şi a decorului. fig. 12. 3/2. 82. pentru cana găsită în inventarul funerar la mormântului nr. com. Roman 1976a. 8/2. Pe raza satului. este întâlnit pe exemplarele fragmentare găsite în mediile culturale Jigodin73. 75. fig. barbotina nu constituie un motiv decorativ decât în cazuri foarte rare. corp tronconic şi baza îngroşată. 3/5. 86.6 (Fig. Năeni– Schneckenberg74 şi Odaia Turcului75. Anastasiu 1968. ulterior supraînălţată81.0. 3/1. Ciugudean 1996. Vulpe. fig.0. fig. 67. 6. 20. pl. pl. 46 din necropola plană de la Brăiliţa83. Db = 7. 3/ 3). Sarichioi) – Movila lui Creţu80 Cană. 564. Monteoru Ic478. Tudor 1982. Simion 1992. bine conturat. H = 8. Simion 1998. 2. 30. 5/3. Harţuche. 3/ 6). Dm = 9. căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru cedarea materialului spre studiu.0. Şi în arii culturale mai apropiate: Glina76. 22/2. . Dinu 1974b. Jigodin77. Db = 5. 3/1. 4.0. fig. în rest. Csába 1973. gâtul scurt. Simion. uşor reliefată. 12. având deschidere largă. În mantaua movilei primare. 33. Prezent şi el pe ceramica eneolitică de tip Folteşti II72. fig. datorită stării fragmentare a recipientului. fig. în apropierea mormântului principal82. Dm = 13. despre care. fig. 8/17. uşor alveolată. dg = 12. acoperă într-un strat subţire partea inferioară a vaselor cu scop preponderent utilitar. pl. 7. Pál.4. depusă ritual. fig. 5/5. în aria culturii Folteşti II70. Săpături G. 4/6. Tudor 1982. 564. 47. complet. fig. sunt cunoscute în arealul Glina prin intermediul descoperirilor făcute în aşezarea de la Odaia Turcului71. Inv. 3. Cerna) Castron. Harţuche 2002. fig. Drâmbocianu 1981. Schuster 1997. nu putem să spunem mai mult. Simion 2003. a fost descoperit. fig. 6. cat. a fost găsită. pl. Schuster 1997. 130/4. Zaharia 1987. pl. Roman. 82.

5/2. recipientul este decorat cu crestături oblice dispuse în şiruri circulare. rotunjită. 140/1. descoperiri similare fiind semnalate la Glăvăneştii Vechi87. 108/1. PetrescuDîmboviţa. Buzdugan 1972. vase ceramice. Petrescu-Dîmboviţa 1974. 93/3. Roman 1986. fig. buza dreaptă. Dergačev 1994. Corlăteni88 şi Boloteşti89. aproape complet. 7. 227. pe teritoriul istro-pontic. fig. baza îngroşată. Buzdugan. Burtănescu 2002. 114/2. 65. 49. 6. Dm = 13. Yarovoy 1985.23/19. dintr-o locaţie necunoscută provine un vas având corpul scund. 103-104. gâtul înalt. 182. H = 11. fig. Dinu 1974a. 96/1. căni oarecum similare fiind semnalate şi în aria culturii Glina84. 128. Ulanici 1981. 3/2. fig. pl.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 119 etapa timpurie din evoluţia culturii Catacombelor. Dg = 21. 232.globular. 107. 76/5-6. * 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 Nestor 1933. aproape cilindric. Ulanici 1979. 4. fiind reliefată. 103. fig. castroanele tronconice au similitudini în mediile culturale Bogdăneşti94 şi Glina95. umerii arcuiţi.6/25. 63. fig. Petrescu-Dîmboviţa. 63/2. Comşa 1882. . Dg = 9. 15/6. 229. Schuster 1997. 100/4. Fără număr de inventar. Cernea 1987. 3/ 1). fig. aproape complet. 85-93. depuse ca ofrandă în apropierea mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare. Db = 13. 5/3. Fără număr de inventar. fig. Dinu 1974b. Din inventarul funerar al mormântului91. 91/1-5.0 (Fig. restaurat. executate cu unghia. provine un castron având corp tronconic. Dm = 22. fig. bombat. asimetric datorită modelării stângace.0. Db = 6. Simion 2003. Roman 1976a. 129. 18/9. Vasiliu 1995b. Pe umăr. 408-415. fig. prezente în inventarele funerare ale mormintelor culturii Catacombelor93. baza fiind marcată de alveole realizate cu degetul ori cu ajutorul unei ustensile având vârful rotunjit. 158.0. 60/5. Dergačev 1986. Vasiliu 1995a. 71/1. Nordul Dobrogei Vas .0 (Fig. 4/2. 8/6. 204. 17. 121. baza plată fiind uşor reliefată. Florescu. 144. ca urmare a cercetărilor din tumulul II de la Luncaviţa– Drumul Vacilor85 şi tumulii I şi III de la Mihai Bravu86. buza răsfrântă la interior. 30. Comşa 1985. fig. paralele. Bobi. Tulcea) – Sud Castron.0. * În stadiul actual al cercetării. sunt atestate. * Cu antecedente în cultura Folteşti II92.0. 21/1-2. 3. fig. fig. Ulanici 1976. Tudor et alii 1953. Schuster 1997. întregi sau fragmentare. 2/3. 8. fig. precum şi în aria culturii Jamnaja 90.0. Petre-Govora 1986. H = 11. De pe teritoriul judeţului Tulcea. 8/2. 342. 3/ 5).0. Tulcea (mun. 15/7. cu scoica sau cu un instrument ascuţit.

în diverse puncte de pe traseul ei. fig. în marginea de nord a suprafeţei investigate. Csába 1973. Ciugudean 1996. Roman. 113/2. Dg = 7. Ciugudean 1997. 61. Dodd-Opriţescu. 52. 53. Dm = 12. Dinu 1974a. 14/4. fig. Monteoru Ic4100. fig. 12/11. 113-128. fig. 27. 97/1. 22/13. Vasiliu. Petrescu-Dîmboviţa 1974. au determinat executarea. Roman 1973. Topoleanu 1989. 11/20. 2). Pál. Zaharia 1987.038.112. dispuse pe umărul vaselor. fig. 83. 727. 62. pl. Ulanici 1979. 4. sunt atestate şi la sud de Dunăre. 20. în manifestări culturale specifice Bronzului timpuriu fiind întâlnit în cultura Jigodin110 şi în descoperiri de tip Livezile111. pl. fig. restaurată. Tonceva 1981. pl. 4/10-11. 128/7-8. Glina106 şi Monteoru Ic4107. fig. în descoperiri de tip Ezerovo II108. formând şiruri orizontale.5. 8/7. 14/10. 6-8. având analogii în mediile Zimnicea105. o mare atenţie a fost acordată suprafeţei exterioare. fig. 5/8. 17/1. 3/1-2.6. o amforetă lucrată dintr-un lut bine ales. Ciugudean 1996. Schuster 1997. 12. 5/1-8. fig. Amforetă.120 IOAN VASILIU Prezente în repertoriul ceramic al culturii amforelor sferice96 şi în inventarele funerare ale mormintelor de tip Jamnaja97. fig. printre acestea înscriindu-se şi cele de la Isaccea. Prox 1941. într-un context fără nici un indiciu cu privire la 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 Dinu 1959b. Tudor 1982. începute în vara anului 1987. Zaharia 1973a. fig. Bichir 1959. 8-9. fig. Ornamentele realizate cu ajutorul crestăturilor. 4/2. Isaccea (or. 7/4. Dergačev 1986. Isaccea) . 385. 11. 5/5. 26/4.Chr. pasta este bine frământată. în necropola de inhumaţie atribuită secolelor VI-V a. prezente pe ceramica Jamnaja104. Zaharia 1987. Schneckenberg99. Inv. 96/2. 276/277. 1/2. 110-111.Gaz Metan. Simion 2003. 105/1. 3-4. 96/2-3. 15/9. 7/15. 13/4. pl. 6/11. Mătasă 1959. Ciugudean 1997. 70. 8/7. 11/21-22. Zaharia 1973b. fig. modelată cu multă grijă. fig. 87. 81/2. 112/1. * c) fină. H = 9. pl. fig. Roman. Lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale din Rusia către Turcia şi alte ţări din zona sud-estică a Peninsulei Balcanice. Morintz. Petrescu-Dîmboviţa. 5/1. fig. Aici. 8/3. Dergačev 1986. singurul degresant folosit fiind nisipul cu bobul fin. 55/3. cu un grad înalt de omogenitate. fig. precum şi vestigiilor de tip Livezile şi Iernut101.2. de săpături de salvare. pl. 72/6. 9/2. 5/1-2. căpătând luciu metalic. Petrescu-Dîmboviţa. ilustrată doar printr-un singur exemplar. punctul Gaz metan. fig. 16/8-9. 3/5-6. completă. în urma lustruirii. Ulanici 1976. cele mai timpurii analogii le găsim în aşezarea de la Folteşti109.5 (Fig. Pentru decorul realizat din alveole imprimate pe marginea bazei vasului. 44. 86/1-2. 6/11. 63/1. grosimea pereţilor fiind uniformă. 108/4. 9/2. 11. 217. vasele globulare sunt specifice şi altor medii culturale: Glina98. Db = 4. cu similitudini în culturile Cernavodă II102 şi Folteşti II103. 1/1. Berciu. fig. Schuster 1997. Alexandrescu 1974. Dinu 1974a. 52. Pál 1992. Turcu 1981. 16/5. . fig.

5. Pál. fig. 2/2. ornamentul constă dintr-o bandă circulară umplută cu incizii în reţea. Recipientul. Florescu 1966. în privinţa formei. Dinu 1974a. redând o amforetă. fig. 12/2. 10. 704. are similitudini. 7/8. Valea Lupului123. fig. Florescu 1959. imediat sub buză. 193-194. * Prezenţa celor trei categorii ceramice nu este reprezentativă doar pentru manifestările specifice perioadei timpurii din zona de nord a Dobrogei. Gârceni124. fig. 60. Anastasiu 1968. 282. decorul din benzi orizontale şi verticale umplute cu motive în reţea este întâlnit. este prevăzută cu două tortiţe tubulare. 4. 70. 121/2. Mantu. 559-574. Dinu 1955. fig. fig. cilindric. Semnificativ este faptul că motive în reţea apar şi pe ceramica atribuită perioadei timpurii a Epocii bronzului din Moldova. evazată la exterior. acoperit cu o pastă albă. 46/2. Roman. 149-150. 14/2 a-b. Harţuche. Dragomir 1959. făinoasă. fig. dispuse vertical pe corp. fig. 7. foarte probabil. mai apropiate ori mai îndepărtate. are gâtul scund. 144. pl. 10. fig. 298-299. 10. corpul puternic bombat şi baza plată. 16/3. în acest ultim caz fiind realizat cu ajutorul impresiunilor de şnur121. . 139. 96. 298-299. fig. Harţuche. Schuster 1997. aceasta fiind aproape în unghi drept faţă de linia gâtului. Roman 1986. cat. modelat în tehnica categoriei c. 7. 39/12-13. 70. 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Berciu. în imediata apropiere a mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare115. pl. Motivul decorativ a fost. Anastasiu 1976. Petrescu-Dîmboviţa. 3. fig. 2/2-2b. 3/4. 128. 72. 101. 12/2. Roman 1973. a fost descoperit un vas ceramic. Roman 1976b. Dragomir 1957. 9/1. 197-198. Aldeşti125 şi Poieneşti126. 5/1. 100/7. Dinu 1974a. Atât banda circulară de la baza gâtului cât şi cele cinci benzi verticale de pe corp sunt mărginite de incizii identice cu cele dispuse imediat sub buză. fig. Csába 1973. fig. 383. în descoperirile de tip Cernavodă II113 şi Folteşti II114. perforate orizontal. 12/9. prezent în ornamentica vasului găsit în inventarul funerar al mormântului nr. în ariile Glina120şi Jigodin. fig. 49. Roman 1985. 11. Morintz. Petrescu-Dîmboviţa. realizate în acelaşi mod. Cu antecedente în ceramica specifică mediului Horodiştea–Erbiceni116.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 121 existenţa vreunui complex arheologic. fazele II şi III119. Dinu 1957. 42. 2/10. pl. fig. 97/2. din care pornesc alte benzi paralele. fig. 6. Pe gât. 48/20. Vasiliu 1995a. 134/6. Dinu 1980. în Bronzul timpuriu. 41/2. 4/7. * Amforeta de la Isaccea – Gaz Metan. Deasupra zonei de maximă curbură a corpului. 20 din necropola plană de la Brăiliţa117 şi în mediile culturale eneolitice Folteşti II118 şi Coţofeni. 2/1-2. 9/5. La baza gâtului. Boroffka 1996. fiind ilustrate prin descoperirile de la Bogdăneşti122 . Harţuche. ea fiind întâlnită şi în alte medii culturale. Harţuche. precum şi cu unul dintre cele patru vase depuse ritual în mantaua tumulului I de la Mihai Bravu. Dinu 1959a. Anastasiu 1971. Dinu 1974. 164. buza rotunjită. vasul este decorat cu două şiruri paralele de incizii executate cu scoica sau cu unghia.

în special obiectele de podoabă. 49. Piesa. fiind totodată identic cu cele cinci exemplare găsite în mormântul 15b din necropola R de la Leukas (Steno)134.25. Ciugudean 1996. Ciugudean 1995. Existenţa a trei categorii ceramice este atestată şi în cadrul manifestărilor de tip Monteoru Ic4128 . fig. Georgiev 1982. 2/2. 59. G = 8. 31/8-9. 94. Panajotov. despre recipientele întregi putând avansa ipoteza că provin din inventarele funerare ale unor morminte distruse. cu rezervele de rigoare. provine un inel de buclă din aur cu titlul de 950‰.7 . dintr-un context arheologic nu prea clar. Goesler 1927. Ciugudean 1989. * Pe baza analogiilor. 238. 14. subetapelor IIa şi IIb din evoluţia Bronzului timpuriu. subţiate progresiv. complet. 92. D = 2. Csába 1973.25. Roman. Kitov. folosindu-se materia primă din straturile superioare astăzi dispărute. artefactele.122 IOAN VASILIU Astfel. H = 1. în timp ce în faza arhaică (I) vasele erau lucrate numai din două categorii. Inv. fig. Pál. fig. 44. 4. Nikolov 1976. 60/4. Moga. modelarea recipientelor din trei categorii de pastă este caracteristică fazelor clasică (II şi III) şi finală (IV) a culturii Glina. Pavlov 1991. capetele. nota 33.916. pl. Jurilovca (sat. Năeni129 şi Jigodin130. Gr. 127. precum şi cu cel provenind din Bulgaria de nord. 4/ 2). lucrată din bară în secţiune aproximativ circulară. după cum o dovedesc descoperirile de la Căţelu Nou127. din tumulul de la Tărnava135. are partea inferioară de formă triunghiulară. * Inelul de buclă din aur de la Jurilovca are analogii perfecte cu piesele descoperite în tumulul III de la Ampoiţa–Peret133. putând fi considerate „importuri” din medii culturale.31 (Fig. Jurilovca) – Cetatea Argamum. 11. 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Leahu 1963. condiţiile geografice din nordul zonei istro-pontice nu ne permit să vorbim despre o activitate metalurgică în adevăratul sens al cuvântului. 6/8-9. ceramica prezentată mai sus poate fi atribuită. 562. Andreescu 1992. fiind petrecute unul peste celălalt. Comşa 1990. Schuster 1997. 25. pl. deci peste 22 Kt. com. 20/4-5. amintit sumar în literatura de specialitate132. morminte având caracteristici funerare specifice culturii Jamnaja. . = 0. Inel de buclă. fig. în care există dovezi concrete despre practicarea metalurgiei ca meşteşug. mai apropiate sau mai îndepărtate. Zaharia 1987. totuşi. 1. Ciugudean 1991. Din zona de sud-est a cetăţii. Alexandrescu 1974. 22. fig. Ciugudean 1995. 12. Obiecte din metal Deşi în unele lucrări de specialitate s-a afirmat că o parte dintre obiectele de metal din Epoca bronzului au fost prelucrate „pe loc”131.

141-142.838 (Fig. fig. fig. obiectele litice se caracterizează atât prin sărăcia repertoriului funcţional. 75. Primas 1996. fig. neatingându-se. datat. probabil. Vulpe 1959. 3. existente în bazinele geologice aflate în nordul Dobrogei. 6/3. 52. com. lipsit de un context stratigrafic clar. mai probabil perioadei de început a acestuia. 6.837. 71. Primas 1996. sunt atribuite tipului Leukas140. 43. 135.Chr. mai recente decât grupul Livezile. fig. Primas. 4/ 4-5). În anul 1961. mai veche decât începutul Helladicului timpuriu II. deşi M. 43. au analogii cu cerceii din depozitul de la Tufa144 şi pot fi atribuite Bronzului mijlociu. cel mai probabil.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 123 De asemenea. 6/1-2. Rotea 1993.138. Piesele similare descoperite în inventarul funerar al mormântului din tumulul III de la Ampoiţa–Peret au fost încadrate. inele precum cel de la Jurilovca. 14. Inv. . Inelul de buclă de la Jurilovca. au dus la distrugerea unui/unor morminte având groapa/gropile funerare practicate în mantaua unui tumul ce făcea parte dintr-un aliniament de şase astfel de sit-uri. Primas 1992. fiind încadrate în Helladicul timpuriu II141. Primas 1992. capetele aveau formă aproximativ circulară. Primas 1996. 75. cât şi prin numărul redus de piese. întregi. intervenţiile nesistematice prilejuite de amplasarea unui punct geodezic. ce provin din tumulul distrus la Zebil. în intervalul 2800-2700 a. subţiate progresiv. cel mai târziu în Helladicul timpuriu III142. În clasificarea întocmită de către M. 52-53. perioadei Jamnaja clasice care este. 6/4A 1-4. Zebil (sat. 77-78. au putut fi recuperaţi doar doi cercei de buclă. conform periodizării întocmite de către Fl. Ciugudean 1996. precum şi în inventarul funerar al mormântului principal (M1) din tumulul de la Velika Gruda137. Obiecte din piatră Privite în ansamblu. fig. Din piesele aflate în inventarul/inventarele funerare ale mormântului/mormintelor. Rotea atribuie cea mai mare parte a necropolei descoperirilor de tip Copăceni143. unde erau fixate pe suport textil139. Inele de buclă. 267. Sarichioi) – Movila Săpată. Burtănescu. lucrate din roci cu parametri mineralogici inferiori. piese asemănătoare au fost găsite în nivelurile aparţinând Bronzului timpuriu de la Junaţite136. orientat NV-SE. 73. Hamond 1974. Diabazele se întâlnesc în 136 137 138 139 140 141 142 143 144 Mikov 1940. lucraţi din bare de argint hexagonal-plate în secţiune. 5/1-2. credem că poate fi atribuit. Primas 1996. de către descoperitor. dispuse dinspre satul Zebil către malul lacului Razelm. * Exemplarele confecţionate din argint. 127-128.

zone bogate în minereuri şi material litic. Brăila. 53. 83. 44-45. lmin = 3. 282. Wittenberg155.124 IOAN VASILIU zona Niculiţelului şi a Tulcei. . Gr = 0. în 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 Mutihac 1964. 288. Moscalu 1981. 123-161. Fără număr de inventar. pe porţiuni reduse. fiind apoi atestate atât în perioada de tranziţie151. Topor – ciocan dublu. 95. 15/7. foarte bine finisată. Harţuche 1987. în general152. 4/2. Silvestru 1992. Istina 1999. pl. Dumitrescu 1933. Ciurea 1933. 14. 1/a. apar în eneolitic. 133. cat. 18. iar înspre est. 3/3. ultima lor apariţie fiind semnalată în aşezarea de tip Babadag de la Siliştea–Nazâru156. Harţuche 2002. fig. fig. în ariile culturilor Monteoru. Comşa 1972. sau în etapa mijlocie a acesteia153. fig. Pe corp se observă urme de la desprinderile de aşchii. 3/5. Ignat 1981. la Beştepe şi Murighiol145. Lăzurcă 1977. 259. fig. Vasiliu 2004. afectată de lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale146. marcată de muchii proeminente. Piesa. topoarele de „minerit” cu şanţ circular sunt semnalate doar în zonele vestice. în Epoca bronzului. Petrescu -Dîmboviţa et alii 1995. Piese de acest tip. Cucoş. 225-239. Ailincăi 2005. 141-144. 41.0. fig. dintr-o altă descoperire întâmplătoare de pe teritoriul localităţii Parcheş.0. 144. 12/3. 1/1. confecţionată din gresie silicoasă de culoare gri-cenuşie. 3. 105/4. suprafeţele căpătând luciu metalic147. 8. În aria culturii Glina. fiind prevăzută cu o şănţuire uniformă. În pământul rezultat din excavarea mecanică a porţiunii vestice a tumulului I. Frecăţei (sat. Are o suprafaţă mai bombată.0. 95. cat. pl. fig. 63. Tei154. Verbicioara. fig. a fost găsit un topor-ciocan dublu. 619. Harţuche. iar gresia silitică. Lăzurcă 1984. Anastasiu 1968. deci este asimetrică. jud. fig. Harţuche 2002. întreg. pl. fig. 3/8. H = 13. aceasta explicându-se prin folosirea mai mult sau mai puţin intensă a obiectelor din os şi corn. 25. 24/2. provine o unealtă oarecum asemănătoare. Dumitrescu 1954. Bounegru 1997. com. Muraru 1985. arkoziană (feldspatică) sau fosiliferă este prezentă în cantităţi foarte mari la Valea Teilor. 10. 30. Berciu 1961. Harţuche. Andriţoiu 1992. 1/1-4. sărăcia inventarului litic este caracteristică pentru Epoca bronzului. pl.65 (Fig. în curs de prelucrare. 7-16. 20. dispusă perpendicular pe axul lung. 5. atribuite categoriei topoarelor de „minerit”148. G = 0. cât şi a celor de metal. Pricop 1983. Frecăţei) – Cabana lui Buţă. fig. 23/2-3. 35-38. 35. unele dintre acestea fiind încadrate. Leahu 1966. Harţuche. 4/ 7). fig. 32/3. cealaltă fiind aproape plată. 34. fig. fig.65. * Din nordul zonei istro-pontice. Anastasiu 1976. are formă bitronconică. De altfel. 19. 256. 1. fig. lmax = 8. 301-302. 28/9. 1/6. în ariile culturilor Cucuteni149 şi Gumelniţa150. Vasiliu 1996. 18/3. Harţuche. 1/3.

Berciu 1953. este confirmat prin descoperirea unui astfel de exemplar în mina de la Căraci– Ţebea160. pl. Gr = (Fig. Orificiul. fig. fig. toporul are două muchii. Topor. fig.8 (Fig. Simion 2003. Fără număr de inventar. marea majoritate a artefactelor aparţinând acestui tip de unealtă/armă. încadrat după elementele de ritual funerar în etapa târzie a variantei Nistrene a culturii Jamnaja. Fără număr de inventar.0. com. Topor. În stadiul actual al cercetării. 4/ 1). Nica. Babadag) – Cetatea Hallstattiană. l = 8. . .a fost depus cu rol votiv în mantaua movilei. Pe feţele care se unesc formând tăişul drept. 4/ 8). nr. mic în raport cu dimensiunile piesei. ca de exemplu piesele de la Căzăneşti158 şi Piatra Olt159. pl. Gr = 3. neşlefuit. Popescu 1956. în dreptul orificiului pentru fixarea cozii.0 (Fig. l = 3. H = 11. 23. aparţinând variantei Bugeac a aceleaşi culturi. Orificiul pentru fixarea cozii. pl. în zona istro-pontică.0. Fără număr de inventar. Topor de luptă cu ceafa cilindrică. 197. 8 de la Enisala–La Băltiţă163. provin din descoperiri întâmplătoare164. H = 14. 279. nr. altele fiind atribuite fazei clasice. atribuit orizontului timpuriu al culturii Catacombelor. Fragment din partea inferioară a unui topor de luptă cu ceafa cilindrică. după o folosire nu prea îndelungată. datorită condiţiilor în care a fost găsit. Lăzurcă 1984. Topor. este în curs de execuţie. 7-12.0.0. 649-653. fig. în Epoca bronzului157. 8 de la Luncaviţa– Movila Mocuţa162.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 125 mare. 45. este foarte bine şlefuit în interior. Ciucă 1986. Andriţoiu 1992.provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus. Vasiliu 2004. Petre-Govora 1986. 1/a-b. Despre toporul-ciocan de la Frecăţei. cu excepţia pieselor găsite în inventarele funerare ale mormintelor nr. 74. 14 din T III de la Zebil161.0. lucrat din gresie silicoasă de culoare cenuşie-verzuie. 39/14. 4/ 3). de formă circulară. Vasiliu 1996. 281-291. fig. Ostrov (sat. fragmentar. 10/2. com. 4/3. Vasiliu 1995c. tăişul urmând să fie convex. întreg. 89-91. Gr = 3. Faptul că au fost utilizate pentru extragerea anumitor tipuri de materii prime. Ostrov (sat. 103-104. 1/a-b.0. 9/12. Petre-Govora 1995. l = 5. Haşotti 1985. 91. 9-26. plasat mai aproape de ceafă. lucrat din granit negru cu nuanţe verzuii. Babadag (or. rupt din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. Ostrov) – Piatra Frecăţei. Ostrov) – Piatra Frecăţei. 12/B3. fragmentar. Umerii erau arcuiţi şi reliefaţi în zona de maximă lăţime a piesei. putem face următoarele afirmaţii : . Axul longitudinal este drept. uşor convex. plasat aproximativ central. Axul longitudinal prezintă o uşoară curbură către partea inferioară. H = 4. 157 158 159 160 161 162 163 164 Berciu 1939.

2/2. Momentul apariţiei acestui tip de topor pare să fie reprezentat de către descoperirea făcută în inventarul funerar al mormântului de la Răcăciuni176. tăişul fiind lăţit către ambele capete. 2/1. sugerează că piesa avea profilul uşor curbat. Piese similare. 1. cat. Munteanu 1991. 106. pl. 14/20. 2/7. 6/12. fig. fig. varianta Bugeac166. 2/2. Lăzurcă 1984. acest tip de unealtă-armă apare într-un orizont post-Glina sau ante-Tei174. fig. Munteanu 1991. 3/2-3. paralelizată cu cel mai timpuriu orizont Glina177. 51. precum şi în zonele de sud şi nord ale Dobrogei: exemplarul de la Grădina168. fig. cele două piese de la Ostrov şi cea de la Babadag. 5-6. * După formă. cu ceafă cilindrică. puţin evazată în partea superioară. 8/4. foarte bine finisat în interior. fig. fig. Vasiliu 1996. Vulpe165 . 7/3. Dergačev 1973. topoarele de la Ostrov şi Babadag pot fi încadrate în orizontul definit de mormintele tumulare cu schelete în poziţie chircită.. Tudor 1982. Vasiliu 1996. pot fi atribuite variantei B a topoarelor de luptă cu ceafă cilindrică. descoperirile făcute în aria culturii Glina. Dergačev 1994. pl. cat. Dergačev 1986. Florescu 1991. Tudor 1983. 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 Vulpe 1959. deplasat către ceafă. lucrat din gresie silitică. 3/4. 51. 20. Roman 1982. mare în raport cu dimensiunile ei . Şimon. 57-58. Tudor 1972. Munteanu 1990. legat de problema topoarelor din piatră cu ceafă cilindrică şi profil uşor curbat. 2/1. îngroşată uniform. . Roman 1986. fig. 159/5. 106. în zonele de sud şi sud-est ale României. 287. piesa este ruptă din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 285-287. cat. Yarovoy 1990. se numără şi un topor de luptă din piatră. Pe baza analogiilor. 56. 108. conform clasificării întocmită de către Al. pl. 28. gri-cenuşie. arcuiţi şi reliefaţi în zona orificiului pentru fixarea cozii. 45. 18-19. semnalate în mediile culturale de la sud de Dunăre172. 413. Irimia. Subbotin 1985. 67. fig. 1. a fost emisă ipoteza conform căreia. fig. 49. 19A/6. 5. 7. presărate sau nu cu ocru. 2/2. Tonceva ca influenţă exercitată de cultura Jamnaja în mediile locale173. încadrate între 2600-2450 a. fig. 633. Roman 1976a. 417. piesa de la Măcin considerată ca ofrandă depusă în mormântul unui războinic de la începutul Epocii bronzului169. 7-8. 11. fig. la Văcăreşti şi Odaia Turcului175. 6/4. 58. 1/2. 16. 271. fig. sunt considerate de către G. 3/2. fig. 2/10. 18A/7. plan-convexă în secţiune. fusiform. Haşotti 1985. Bardac 1998. 3/6. 105. 13/27. încadrate în cea de a doua etapă din Bronzul timpuriu. 25/18 a-c. În literatura de specialitate. fig. 70. Ele au analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja. Subbotin 1993. Agul′nikov 1992. Tonceva 1981. 5. Popov 1994. Tonceva 1981. 1/4-5. 18.Chr. Tudor 1973. 13. 282. 24/15-17. Însă.126 IOAN VASILIU Printre descoperirile făcute în anul 1966 în incinta cetăţii hallstattiene de la Babadag. 151. exemplarul de la Topraisar170 şi topore cu locaţie necunoscută de pe teritoriul judeţului Tulcea171. fig. 5/7. umerii toporului. contrazic această afirmaţie. fig. dar şi în descoperiri întâmplătoare făcute pe malul stâng al Borcei167. Haşotti 1985.

Păunescu. 10/5.0 (Fig. lucrat din bazalt hidrotermalizat. Mateescu 1951. considerăm că piesa de la Babadag poate fi atribuită celei de a doua etape evoluţia Bronzului mijlociu sau fazei mai vechi a culturii Coslogeni. 153. fără a putea face alte precizări. Morintz 1978. 22/8. plasat oblic faţă de tăiş. 73/10. precum şi cu cel găsit întâmplător în zona intravilană a municipiului Botoşani188. cu laturile mici arcuite. Anghelescu 1970. fig. Casan. Dunăreanu-Vulpe 1933. . 159/2.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei Babadag (or. Munteanu 1988-1989. corpul piesei are secţiune dreptunghiulară. drept suport pentru o inscripţie182. Şadurschi 1994. 643. de formă aproximativ semilunară. Irimia. puternic pronunţată. fig.0. fig. De asemenea. Topor. Morintz. 127 Topor de luptă fragmentar. 11. 21/11. cat. pl. Fără număr de inventar. Nicolae Bălcescu183. 261. în anumite porţiuni suprafaţa piesei căpătând luciu metalic. 37. părţile laterale fiind străbătute de o nervură în relief. 443-444. îşi găseşte analogii în aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmu180. piese oarecum asemănătoare fiind cunoscute şi din descoperirile de la Folteşti181. Babadag) – Cetatea hallstattiană. 9/1. 6. Morintz 1961. 4/6. pl.1. 129. Morintz 1978. 8/2. 27. fragmentar. fig. Sucidava–Romula. 77. cat. având tăişul lăţit. 539. Tăvădărăşti184. În zona orificiului pentru fixarea cozii. 299-300. 14/9. lt = 3. 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 Roman 1976b. 45. Nestor 1960. * Cu antecedente în cultura Coţofeni178 şi în descoperiri funerare de tip Jamnaja179. 5/1. 4/6). 55. 126.5. lm = 2. dar sugerăm posibilitatea / probabilitatea încadrării în categoria topoarelor cu ceafă cilindrică. H = 4. Nu putem preciza forma părţii superioare a piesei. el se apropie şi de toporele descoperite în aria culturii Monteoru. exemplar considerat import din zona sudică a Dunării şi refolosit în epoca romană. Dergačev 1973. Şlefuirea a fost foarte bine executată. 22/4. fig. Tudor 1969. fig. precum şi de analogiile amintite mai sus. fig. Petrescu-Dîmboviţa. în inventarele funerare ale mormântului de inhumaţie din necropola de la Poiana186 şi a celui distrus de la Bârseşti187. 1-2. 53. Vulpe. Florescu 1991. 17. 205-206. Andronic 1995-1996. Soloneţ şi Cojvana185. Ţinând seamă de condiţiile în care a fost descoperită. 332. fig. Bobi 1981. 159/3. fig. într-o oarecare măsură. 393.72/12. fig. 57. toporul cu tăişul aproximativ semilunar. 21. 6/18. fig. de culoare neagră-verzuie. 103. Florescu 1991.

Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului. 1995. Sondajul arheologic efectuat la Târcov – Vf. R. D. Raport preliminar asupra sondajului de lângă Luncaviţa. Apulum 32. 13-171. Ciugudean. Alba). Buzău. 589-691. SympThrac 7. de Teleorman). AIM (1986). Bucureşti. Ciurea. Vrancea 4. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. 79-114. I. 1981. Berciu. . Bobi.128 Bibliografie IOAN VASILIU Agul′nikov. 1992. S. Craiova. Berciu. Chicideanu. jud. Giurgiu). Buzdugan.. Fl. Bibliotheca Thracologica 2. The later Eneolithic / Early Bronze Age Tumulus-Burials in central and South-Western Transilvania (I). Bibliotheca Thracologica 13. 3. Arheologia preistorică a Olteniei. E. Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania. 1991. N. Materiale 1. Cultura Cernavodă II. 103-107. The Early Bronze Age in Western Transylvania. BiblMA 7. 1998. Burtănescu. Ciugudean. H. 3.. Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea. 1996. Epoca bronzului. 44-45. 221-225. raionul Măcin. 67-76. Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ. 1995-1996. în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. D. 1952. SCIV 24. 413-416. 3-4. Bibliotheca Thracologica 37. BiblMA 8. P. Comşa. jud. 373-405. S. Ciugudean. Andriţoiu. PZ 66. 1983. Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut cu unele contribuţii la Problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova. Aşezarea din sectorul b de Cernavodă. din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea.. Gherghe. 224-232.M. Ailincăi. M. D. Alba. Cimitirul tumular de la Ampoiţa (jud. Morintz.S. Tulcea. A. Dacia. Roman. 47-77. 2002. 1992. Materiale 8. H. I. V. 1973. Săpături arheologice la Luncaviţa. Suceava. AO 18. în Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu.D. Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud. Dâlma. S. Zur fruhen Bronzezeit in Siebenburgen im Lichte der Ausgrabbungen von Ampoiţa. 1933 (1927-1932). E. Cotiujeni. Cernea. SCIVA 38. V. 1939. 1989. Andronic. 13-32. CAMNI 9. H. Aperçu des antiquités préhistoriques de Baia. La necropole du bronze ancien de Zimnicea (dep. 1987. 104-130. 1974. Berciu. Dacia. Alexandrescu. H. Ciugudean. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. Berciu. 18. Comşa. 46-55. Ciugudean. 2005. 1953. V. Ciugudean. 1961. H. D. SCIV 3.. 79-93. C. Cercetările arheologice din tumulul 2 de la Boloţeşti – Vrancea. 22-23. 237-238. Andreescu. H. 1992. N. Issledovanie kurganov u s. Materiale 1981. P. 1962. Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu-Severin. 1997. Bobi.

Gh. 301-338. Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în Moldova. AŞUIaşi.. 224-273. Dinu. Contribuţii la problema etnogenezei tracilor nordici.C. V. 1966. în Alt-Ithaka. Panait. SCIV 23. Merpert. de la Cultura Cucuteni până în bronzul mijlociu. 4. Materiale 6. 187-202. Chişinău. 1986. Probleme privind bronzul timpuriu şi mijlociu în nord-estul Munteniei. Florescu. Sondajul de la Gârceni. Florescu.A.D. Florescu. Goessler. Şantierul arheologic de la Dolheştii Mari. CAB 1. 1982. Dinu. Ezero.. R. Georgiev. BMA 7. Dinu. 1991. Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud. 1959b. 213-221. Afinităţi între culturile Horodiştea-Erbiceni.. 161-178. M. Harţuche. SCIV 6. 1955. Şt.I. A. Le problème des tombes a ocre dans les régions orientales de la Roumanie. Trento. . Comşa. V. Dinu. Comşa.. Thraco-Dacica 3. M. 1954. E. SCIVA 36. E. Preistoria Alpina 10. Moldavia I sosednie teritorii v epohu bronzy. sudestul Moldovei şi Dobrogea. Constantiniu M. 221-229. G. G. Materiale 6. La station préhistorique de Bonţeşti. E. M. 1980. 1982. 605-641. Dergačev. 701-707.A. 105-125. Aşezări şi necropole. 1964. 1927. Monografie arheologică. 7-12. M. 275-338. 339-345. 39-118. M. A. Muraru. 129-139. P. Sofia. A. N. PAS 1. N. G. 1959. Ranobronzovata Selişte. Materiale 5.Ia. Dacia. Folteşti-Cernavodă II şi Coţofeni. MemAntiq 9-11. 3-4. 1994. Chişinău. Berlin. Şantierul arheologic Valea Lupului. V. 67-84. H. Materiale 3. Comunităţi preistorice din nord-estul Românie. 1-2. I. 1985.I. ArhMold 2-3. Cercetările arheologice de la Valea Lupului. 1979. 671-694. Dumitroaia. în Sudosteuropa Zwischen 1600 und 1000 v. 1963.I. Georgiev. Florescu. 1973. 1985. M. 1972. 1-2. 1974. Dumitrescu. Pamjatniki epochi bronzy. Dimitrov. Florescu. Studiu tipologic şi petrografic al uneltelor litice din câteva aşezări Cucuteni B. Dinu. Ein Beitrag zur Homer Frage. Katincarov. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. Şantierul arheologic de la Valea Lupului. Dumitrescu. 1968. 203-211. N. Florescu. 1959. M. Vl. Dinu. Chr. 261-275. în Hăbăşeşti.T. Bacău). 2000. 245-262. Pontica 23. Quelques considérations sur le période de transition du néolithique à l’Âge du Bronze sur le territoire de la Moldavie. 2. 12. de pe teritoriul României. 1957. Danubius 8-9. Necropola tumulară de la Brăiliţa. 1990. M. Die Enforschung der Bronzezeit in Nordwestbulgarien. Comşa.A. Dinu.. Cucoş. Folosirea aramei în cursul epocii neolitice pe teritoriul Dobrogei. ArhMold 7. Dacia 3-4. Thraco-Dacica 15. M. 1979. ArhMold 4. 85-93. Morminte cu ocru descoperite la Corlăteni. 121-140. P.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 129 Comşa.. 1972. E. Dergačev. M. Dragomir. 1-15. 103-205. CCDJ 9. C. Mormintele cu ocru din movila II-1950 de la Glăvăneştii Vechi. 26. 1-2.S. Epoca bronzului. Unelte de producţie. München – Grafelfin. Perioada timpurie. Die Einzelfunde der Ausgrabungen. Buzdugan. Materiale 6. M. 88-114. 1959a.. 1933. O aşezare din epoca bronzului la Roşu. Dergačev. Contribuţii la cunoaşterea etapelor timpurii ale culturii Monteoru în Moldova. Date despre uneltele de piatră şlefuită din epoca neolitică şi din epoca Bronzului.

V. 1992. Bardac. 1976. 2002. R. Munteanu. Constanţa). V. jud. Bucureşti. 7-90. Irimia. Istros 6. I.. F. 1983. 1985. Leahu. Ignat. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului şi a Hallstatt – ului timpuriu în judeţul Suceava. Mantu. 1984. Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou. Cultura Tei. Funde der Bronze – und Hallstattzeit aus Poieneşti und Scânteia. M. 17-104. Anastasiu.. Bucureşti. O. Leahu. 127-150. A.O.. CAB 1. 1957. Manzura. Harţuche. Istros 4. Chişinău. Mogilni necropoli v Loveskija Kraj. Leahu. Observaţii tipologico-funcţionale privind ciocanele duble în eneolitic şi epoca bronzului.N. N. 7-16. 85-111. N.. Noi date obţinute în urma analizelor de laborator asupra uneltelor şi armelor litice din colecţia Muzeului din Tulcea. 133-146. Bucureşti. Săpăturile arheologice de salvare de la Medgidia.M. E. 281-291.. P.V. Sava.. Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud. Anastasiu. Thraco-Dacica. Harţuche. Lăzurcă.T. 13-21. 301-305. M. 1975. 1988-1989. Lăzurcă. 129-147. Brăiliţa. Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea-Nazâru. I. Kitov. Anastasiu. I. 1. Klocko. L. 11-74. Bibliotheca Thracologica 35. N. Peuce 9. N. N. 1965. Istina. Brăila. Apulum 21. Contribuţii la problema înmormântărilor cu ocru de pe teritoriul Republicii Socialiste România în lumina ultimelor cercetări. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Dragomir. Irimia.. C. Materiale 3. 1977. Kamenskie Kurgany. 298-299. Constanţa. 299-303. Pavlov. 1997. Traits caracteristiques de la civilisation de l age du bronze ancien et moyen en Bulgarie. N. Pontica 21-22.130 IOAN VASILIU Harţuche. P. . F. judeţul Brăila. F. Pontica 28-29. Harţuche. Harţuche. V. Haşotti.Ranna Bronzovata epoha (Necropol t Goran Slatina). Panajotov. Harţuche. N. 1987. Harţuche. Lipovan. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neolitică până în pragul orânduirii feudale.. 17-24. Brăila. E. N.T.. 1966. 1992.. Săpăturile arheologice de la Brăiliţa.. M. G. RazPr 22. 1981.. E. 7-11. Silvestru. 1971. 1963. 2. 1996. 29-48. 1999. O. ActaArchCarp 15. Săpăturile arheologice de salvare de la Căţelu Nou. 1991. Bounegru. E. Călăraşi). I. Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (II). Bucureşti. E. Pontica 30. 15-47. N. M. Aşezarea „Movila Olarului” (1970-1976). Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie 1964. în The Thracian World at the crossroads of civilisations. Harţuche. Istros 5. 1968. Boroffka.. Katincarov. Mărturii din epoca bronzului pe teritoriul din nordul Dobrogei. Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud. 1998. Carpica 28. Sofia. I. Complexul arheologic Brăiliţa. Pontica 10. 1957-1958. CAB 2. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. Cercetările arheologice de la Lişcoteanca.

Repertoriul arheologic al României (judeţul Botoşani). Petrescu-Dîmboviţa. AO. N. Săpăturile de la Bârseşti. Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1. Recherches archéologiques dans le cadre de l´etablissement-tell de Luncaviţa (dép. 373-415.. 1989.I. Pontica 24. Petre-Govara. Nikolov. et alii 1995. 407-418. 1-2. S. M. Nica. 1995.. 1991. BiblArh 34. Petre-Govora. Topoare. Zorzoliu. Morintz. Roman P. 1953.. 1995. 5.. Ciucă. BiblMA 2. de Tulcea). Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii. ThracoDacica 7. 11-48. C. M. Materiale 7. 115-129. N. 90-136. 1976. 1964. Preistoria Alpina 10. Trento. SCIV 2. 2. Petrescu-Dîmboviţa. Anghelescu. Mătasă. Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei. 9-45. Micu. Bucureşti. Mikov... Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului din Moldova în lumina a trei morminte plane de înhumaţie descoperite la Târpeşti. 45-128.. S. O preistorie a nord-estului Olteniei. 55-84. V. Cultura de tip Coslogeni. 225-239. C. 1960. 1. Casan. 205-206. I. Morintz. I.I. Schuster. 249-266. 61-76. P. Bucureşti. 3. Aspekte des Ausgangs des Äneolithikums und der Übergangsstufe zur Bronzezeit in Raum der Niederdonau. 226-252. Mutihac. La civilisation Glina III-Schneckenberg à lumiere de nouvelles recherches. S. 1964. M. alte piese de piatră şi însemne ale puterii din epoca Bronzului... 1959. Zona Tulcei şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. Tradiţii. Petrescu-Dîmboviţa.S.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 131 Marinescu-Bâlcu. Morintz. IstRom. S. Un ciocan de piatră pentru minerit. Studii de preistorie 1. Gh. M. SCIV 15. 1933. Descoperiri arheologice în raionul Piatra Neamţ. SCIV 21. I. Selišnata mogila pri Iunacite (Pazardjiko). H. 1961. I. Păunescu. Nestor. Morintz. Moscalu. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt. Dacia 3-4. M. Maille. Al. 1978. B. Istoria românilor de la începuturi până în secolul al VIII-lea. V. Nica. Materiale 1. Gh. Marinescu-Bâlcu. 215-239. 1995. Moga. Epoca bronzului. Râmnicu-Vâlcea. din sud-estul României. Petrescu-Dîmboviţa. 1.N. Fouilles de Glina. Alba Iulia. C. M. 12. 1981. Cetăţuia de la Stoicani. 1927-1932 (1933). Repertoriul arheologic al judeţului Alba. Săpăturile arheologice de la Folteşti. Bucureşti. 3. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni. Nestor. I. 1994. O nouă cultură a epocii bronzului în România. 241-250. Ciugudean. 1986. SCIVA 40. 723-734. 1951. Moghilni pogrebenia ot ranno bronzovata epoha pri Trnava i Kneja Vrakonski okrg. 154-166. Şadurschi. 1940. M. GPNBM. I. 277-289. 38-51. Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeanosălcuţean de la Drăgăneşti-Olt – punctul Corboaica – campaniile din anii 19931994. 13-155. 141-144. V. 1986. creaţii. Materiale 5. ArheologijaSofia 18. 1974. Dacia. E. S.. SCIVA 32. 2002. S. aspecte regionale. Anuarul comitetului geologic 34. T. . C. M. 1968. 1970. S. Hierasus 9. Mateescu. 1. 3. Munteanu.

4. 1996. O cultură cu ceramică şnurată din estul Transilvaniei. SCIVA 37. 1974a. Roman. M. Schuster. 1992. 1976b. Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României.132 IOAN VASILIU Petrescu-Dîmboviţa. P.. C. 35-38. 1992. 1983. 18. BiblArh 26. 26-42. BiblIP-A 5. Hugelgraber des fruhen 3. Monographien. Schuster. 559-574. 1997. 53-63. M. in Montenegro. Nécropoles des Bouches du Danube. 1-2. 65-86. Travaux de la Maison de l’Orient Méditerranéen. I. C. CCDJ 13-14. Dacia. Două ciocane de piatră de tip miner descoperite în aşezarea de la Brăiliţa.Chr. Primas. Tulcea. G. 1941. Procesul de constituire a noilor grupe etno-culturale de la începutul epocii bronzului. 1994. Chişinău. 196-250 Popov. Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam (jud. 1985. SCIVA 25. 5-10. 1. 1992. M. C. N. Lyon 21-25 javier1995. A. 29-55. 1976a. 39-49. 1998. Roman. Die Schneckenbergkultur. Mainz am Rhein. Culturi antice în zona gurilor Dunării. Roman.. Schuster. C. Giurgiu). Dinu. . Simion. P. în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale. 1. Roman. M. ein Grabhugel des 3 und 2 Jahrtausends v. Bonn. Prox. Pricop. J. 47-55. Thraco-Dacica 14. Popescu. P. Universitatforschungen zur prähistorischen Archäologie 32. Preistorie şi protoistorie. Kronstadt (Braşov). Rotea. H. 1973. 1992. P. ThracoDacica 13. Dood-Opriţescu.. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. 279-297. Beitrage zur Problematic der schnurverzierten Keramik Sudosteuropas. JahrbMecklenburg 10. Actes du Colloque „Théories de la nécropole antiques”. 27. 1956. 19-72. Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). pratiques et interprétations. 1995.. 1. Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud.. in Adriagebiet-Velika Gruda. M. SCIVA 36. Csába. în Nécropoles et Pouvoir . Dinu. 1-2. Roman. A. Istros 2-3. Mala Gruda und ihr Kontext. Primas. Roman. M. 2003a. Cultura Jigodin. Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei. 18-47. Die Glina III-Kultur.S. 1974b. Nouvelles fouilles archeologiques a Folteşti (dep. 1982. ArchKorr 22. Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor. Pál. 1986. Velika Gruda I. PZ 56.und der Fruhen Eisenzeit in de prahistorischen. Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea Romană. G. Velika Gruda. 167-190. M. P.Chr. Cultura Coţofeni. SCIV 24. Pál. D. J. 1993. 4. Abteilung des Bezirkmuseums in Schumen. Roman. P.. 35-41. Materiale 2. Carpica 14. Neueinlieferungen aus der Bronze. Petrescu-Dîmboviţa. N. Cercetări la Govora Sat – Runcuri în 1977.Galaţi). III. G. 71-97. Bibliotheca Thracologica 20. Galaţi). în Heidelberger Akademie der Weiseenschaften. Jahrtausends v. Simion. Simion. P.idéologie.

Zs. 1973. G. BiblMA 8. Tudor. Movilele funerare de la Luncaviţa. CAB 3. Tudor. I.N. Peuce 11. Munteanu. Zaporož’e 5. Kiev. 1-2. M. 27-38. la Isaccea..444. Nekotorye aspekty hoziaysvenno – proizvodstvennoj deiatelnosti Iamnyh i Katakombnyh plemen stepnoy zony Severo-Zapadnogo Pricernomor’ja. Movilele funerare de la Mihai Bravu.S. 408-429. Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei. Săpăturile arheologice de la Odaia Turcului (jud. punctul „Drumul Vacilor”. 1998. D. Peuce 11. N. 1976. 1971. Şimon. 1995. Noi cercetări arheologice la Brăneţ.. L. S. Tudor. Carpica 1. E. SympThrac 8. Târgovişte. Turcu. D. Olt. 1995b. Dacia. Cetatea dacică de la Brad. 41-62. L. I. E. 1985. Zapadnyj areal pamjatnikov katakombnoj kul’tury. Londra. 26. CAMNI 4. Chr. RevMuz 6. 109-126. 1995a. O necropolă din sec. Bacău). Szekely. Toščev. 113-128. O inscripţie romană pe un topor de piatră preistoric. Vulpe. Materiale.S. G. 1995. I. Ec. Vasiliu. Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja. M.O. G. 45-95. 423-428. Peuce 12. A. Dacia. Peuce. Corded Ware and Globular Amphorae North-East of the Carpathians. în Katakombnye kultury Severnogo Pričernomor′ja. Un mormânt de la începutul epocii bronzului descoperit la Răcăciuni (jud. 1981. Bucureşti. 25. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei. Comon Elements and Chronological relations between the Zăbala Culture and the Livezile Group. Şantierul Corlăteni. VI – V a. 105-106. Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Roman zona râurilor Siret şi Moldova. 2003b. 1968. V. 1993. 1982. I.. Vasiliu.V. 108-111. E. 20-29. Tudor. Ulanici. Dobrolybskii. 1 (14). 1972. Vulpe. 141-175. 1995c. Chişinău. Alba Iulia. 49-64. 59-75. L. Vasiliu. Ursachi. Semenovskij mogil’nik epochi eneolito-bronzy. CA 2. SCIV 24. în Novye materialy po archeologii Severo-Zapadnogo Pričernomor’ja. Tosčev. 1979. R. jud. Szekely. 443. Ulanici. Ursachi. Subbotin. Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ. N. Pamiatniki epohy bronzy Kurgannogo moghilnika Gradeşka. Subbotin. Tonceva.V. Drevnie Pamjatniki Moldavii.V. G. 1983. Z. 1991. 3. 1969. A. N. SCIV 4. Drevnosti stepnogo Pričernomor’ja i Kryma. M. SCIV 22. Neue Angaben zur fruhen Bronzezeit in Sudrumanien. CAMNI 3.. 93-107. 283-289. A. . Un habitat lacustre de l’age du bronze ancien dans les environs de la ville de Varna (Ezerovo II). Peuce 11. Săpăturile de salvare din comuna Văcăreşti. 226-235. 1981. Despre trei topoare de piatră din epoca bronzului. Berlescu. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. 1996. Subbotin. 85-100. 111-188. Date noi privind înmormântările cu ocru din Dobrogea. Dâmboviţa). 117-140. Sulimirski. Scripta Valachica 4. 1990.N. E. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea. Ulanici. 2. A.. jud. Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976. 1953. Dâmboviţa – 1971. V. 5. 9-21. Vasiliu. Kiev. 1968. Tudor. 9-26. 117-140.. Zargidava. Mormintele cu ocru de la Luncaviţa – „Movila Mocuţa”.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 133 Simion.N. 1981. T. Tudor.

Bacău Tel: 0234-324052 vasiliucioan@yahoo. Dacia. Drâmbocianu. 1989. E. 1990.V.134 IOAN VASILIU Vasiliu. Actes du VIII e Congrès International des Sciences Pre. I. Ioan Vasiliu Muzeul Municipal Oneşti Aleea Parcului. Zaharia . Peuce. Al. 171-193. 9-32. 2004 (2005). Fl.n. 1987. Kurgany eneolita-epohi bronzy Niznego-Podnestro′ja. 17-29.. R. SCIV 10. 1973a. III. Sur la civilisation Monteoru (Âge du Bronze en Roumaine).. 2. Yarovoy. Yarovoy. Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafă cilindrică. Zaharia.com . I. Buzău. L etape de debut a la lumiere des fouilles de Sărata Monteoru. E. Dacia 3-4. Necropola de la Isaccea (sec.. 253-331.et Protohistorique. E. N. V. E.S. Drevnejsie skotovodceskie plemena Jugo-Zapada SSSR. 2. 1959. Vulpe. nr. 31. Cercetările arheologice de salvare de la Frecăţei. S. Staţiunea arheologică de la Sărata Monteoru. 1985. 1973b. Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău). Topoleanu. în Studii şi cercetări de istorie buzoiană. 21-49. E. E. 276-277. SCIVA 32. Chişinău. 1927-1933.N. Vulpe. Oneşti jud. Vulpe.) SympThrac 7. Les Fouilles de Poiana.V î. Chişinău. 2 (14). jud. La culture Monteoru. Vasiliu.V. VI . 265-276. Tulcea. 52-60. Zaharia. Belgrad. 3 bis 601032. Dunăreanu-Vulpe. 1981.e. Al.

1. Horia – Amforă.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 135 Fig. . Fig. 1. Horia – Amphore.

Fig.136 IOAN VASILIU Fig. Isaccea – Gaz Metan – Amforetă. 2. 2. Isaccea – Gaz Metan – Amphoret. .

Sabangia–Movila lui Creţu. amforă fragmentară (2). cană (6). Sabangia–Movila lui Creţu. amphore fragmentaire (2). 3. Fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 137 Fig. écuelle (3) vase-pot (4)e. Luncaviţa–Cetăţuia. canette (6). . vas globular (1). Nordul Dobrogei. Cerna. écuelle (5). castron (3) vas-borcan (4). Cerna. vase globulaire (1). Tulcea–Sud. castron (5). Tulcea–Sud. 3. Luncaviţa–Cetăţuia. Le Nord du Dobroudja.

anneau d’argent (4-5). . 8). Jurilovca. haches en pierre (3. Jurilovca. 4. Ostrov. Frecăţei. 6). haches en pierre (1. anneau d’or (2). topoare din piatră (3. Babadag. Fig. topor-ciocan (7). 8). Frecăţei. hache-marteau (7). inele de buclă din argint (4-5). inel de buclă din aur (2). Ostrov.138 IOAN VASILIU Fig. Zebil. topoare din piatră (1. Babadag. 6). Zebil. 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful