NOI INFORMAŢII PRIVIND EPOCA BRONZULUI ÎN NORDUL DOBROGEI Ioan Vasiliu

Résumé : Dans cet étude on présente une analyse de quelques pièces en métal, pierre et céramique découverts dans le nord de la Dobroudja attribuées à l′Âge du Bronze. Mots clef : Dobroudja du Nord, la période ancien et moyen du l’Âge du Bronze, haches, céramiques Cuvinte cheie : Dobrogea de nord, perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, topoare, ceramică, podoabe

Piesele analizate în prezentul articol, aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din cadrul I.C.E.M. Tulcea, provin, în mare parte, din descoperiri întâmplătoare, din intervenţii nesistematice asupra unor complexe arheologice şi, doar în câteva cazuri sunt rezultatul cercetărilor sistematice. Prezentarea va fi făcută pe categorii de materiale, în sistem catalog. Obiecte din ceramică Marea majoritate a obiectelor aparţin ceramicii de uz comun. Analiza modului de pregătire a pastei, operaţie ce condiţionează calitatea şi destinaţia vaselor, atestă, din punct de vedere tehnic, trei grupe: a) grosieră, redusă numeric, având în compoziţie nisip cu bobul mare, microprundişuri, granule de calcar şi „cioburi pisate”1, consecinţa directă fiind slaba coeziune a pastei; suprafeţele au fost tratate cu mai puţină grijă, beneficiind doar de o netezire superficială; arderea s-a făcut la temperaturi suficient de ridicate pentru a conferi recipientelor o rezistenţă mecanică bună, spectrul coloristic fiind reprezentat de cărămiziu şi bej-cenuşiu. Printre forme se disting: amforele şi borcanele. Luncaviţa (sat, com. Luncaviţa) – Cetăţuia. Fragment de amforă. Fără număr de inventar. H = 7,0; l = 5,0; Gr = 0,72 (Fig. 3/ 2). În straturile superioare ce suprapun nivelurile de locuire eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa, faza A23, în condiţii stratigrafice nu prea clare, a fost descoperit un fragment ce provine din pansa unei amfore, prevăzută în zona diametrului maxim cu toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, rezultând, cu rol decorativ, trei nervuri ce se prelungesc vertical pe corpul vasului. Tot ca ornament, de la baza toartelor, au fost aplicate motive în formă de „cârlig”. Atât nervurile, cât şi decorul în formă de „cârlig”, prezintă crestături oblice realizate cu unghia sau cu scoica, ori cu un instrument având vârful ascuţit.
1 2

3

În legătură cu utilizarea „cioburilor pisate”, Marinescu-Bâlcu 1989, 216. În catalog utilizăm următoarele prescurtări: H = înălţimea; l = lăţimea; Dg = diametrul gurii; Dm = diametrul maxim; Db = diametrul bazei; Gr = grosime; G = greutate. Dimensiunile sunt date în centimetri. Desenele au fost realizate de către Camelia Geanbai. Comşa 1952, 413-416; Comşa 1962, 221-225; Micu, Maille 2002, 115-129.
PEUCE, S.N. V, 2007, p. 113 - 138

114
*

IOAN VASILIU

Fragmentul de amforă provenit din nivelurile superioare de la Luncaviţa–Cetăţuia, poate fi atribuit, cu rezervele de rigoare, unui tip ce are partea inferioară tronconică, cea superioară fiind mai scurtă şi îngustată accentuat către gâtul înalt, cilindric, prevăzute pe maxima rotunjime cu toarte din bandă lată, perforate orizontal. Cunoscute din repertoriul ceramic al culturii Folteşti II4, astfel de amfore, despre care V.A. Dergačev afirmă că, reprezintă cel mai caracteristic tip morfologic pentru varianta Nistreană5 a culturii Jamnaja, sunt întâlnite atât în grupul Târpeşti, în inventarul funerar al mormântului nr.16, încadrat în a doua parte a orizontului clasic şi începutul perioadei Jamnaja târzii7, cât şi în aşezări din mediul cultural Glina8. Toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, prezente pe ceramica culturilor Cernavodă III9 şi Folteşti II10, sunt atestate şi în descoperirile făcute la sud de Dunăre 11. Decorul în formă de „cârlig”, prevăzut cu crestături executate cu unghia sau cu scoica, îşi are şi el originile în mediul cultural Folteşti II, un ornament aproape identic provenind din aşezarea eponimă, de pe o amforă fragmentară, similară ca formă cu cea de la Luncaviţa– Cetăţuia, cu toarte din bandă lată, prevăzute doar cu o şănţuire mediană, descoperită în inventarul locuinţei de tip bordei numărul 212. Un askos găsit în aşezarea de la Varna13, este decorat oarecum asemănător; analogii apropiate, dar care trebuiesc privite invers, fiind semnalate atât pe amforele din aşezarea Glina de la Govora Sat–Runcuri14, cât şi pe cele din inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja15. Cerna (sat, com. Cerna) Vas – borcan, complet. Inv. 42.070. H = 16,0; Dg = 15,5; Dm = 19,0; Db = 12,0 (Fig.3/ 4). Dintr-un punct necunoscut de pe teritoriul localităţii, în urma unei descoperiri întâmplătoare, a fost identificat un borcan lucrat neglijent, asimetric datorită modelării stângace. Vasul are baza plată, peretele uşor curbat şi gura evazată. În regiunea diametrului maxim este decorat cu o proeminenţă simplă, dispusă vertical. *
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, fig. 15/1-3; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3. Dergačev 1986, 77. Marinescu-Bîlcu 1964, 241, fig. 1; Dinu 1974, 270, fig. 12 B/1; Dumitroaia 2000, 58, fig. 42/1. Burtănescu 2002, 144, 166, 264, tabelul VIII/2. Constantiniu, Panait 1963, fig. 4; Roman 1976a, fig. 5/8; Turcu 1981, pl. 4/4, 8. Morintz, Roman 1968, 89, fig. 32/6. Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, 57, fig. 24/8. Tonceva 1981, 51, fig. 11/20. Petrescu-Dîmboviţa 1974, 283, fig. 5/6; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3; Dinu 1974, fig. 11/12. Tonceva 1981, fig. 7/3 b-c. Roman 1985, 292, pl. 12/4; fig. 2/9, 13. Manzura, Klocko, Sava 1992, 58-59, fig. 25/1; Subbotin, Dobroljubskij, Toščev 1995, 116, fig. 4/6.

8. fig. Yarovoy 1985. 85-88.0 (Fig. 8/4-5. Yarovoy 1985. 12/13. 20/5. plasate vertical pe umărul recipientelor. 126. amforele sunt specifice şi altor medii culturale din Bronzul timpuriu. 105/5. căni şi castroane. umerii bombaţi. 12/2. 6/12. Sava 1992. H = 28. pl. Repertoriul formelor este mai variat faţă de prima grupă: amfore. Dergačev 1986. Dergačev 1986. fig. 9/11-16. cu antecedente în aria Cernavodă II22. perforate orizontal. 104. 103. 3A/18-20. 120/21. gama coloristică predominantă fiind de bej-cărămiziu. mai 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dergačev 1986. 1). Schneckenberg25 sau Jigodin26. răsfrântă la exterior. baza plată fiind uşor reliefată. anexa 4/2.674. Pál. Morintz. fig.0. prezenţa lor fiind estompată la exteriorul vaselor cu ajutorul unui strat subţire de angobă de uniformizare. fig. Dm = 26. Roman. . fig. Csába 1973. De pe teritoriul satului. Db = 10. fig. Dergačev 1994. Dergačev 1986. 125. tip V. 25/1. Roman 1973. completă. Dergačev 1994. Toščev 1991. 46. 6. 12/2. 85. 19A/16-17. fig. dispuse orizontal la baza gâtului şi sub zona diametrului maxim. Dg = 14. Crestele în relief. pl. 19A/18-20. Suprafaţa exterioară a jumătăţii inferioare a recipientului dispune de barbotină neorganizată. Prox 1941. astfel de vase.2. 94. plasate vertical pe corp. sunt apoi întâlnite în cultura Glina23.0. fig. fig. Decorul constă dintr-o combinaţie de brâuri alveolate. Dergačev 1994. fig. dintr-o locaţie necunoscută. 14/4 Prox 1941. Klocko. 20/4.0. 18A/18-19. * Prezente în inventarele funerare ale mormintelor tumulare din culturile Jamnaja27 şi Catacombelor28. dinspre toarte către gâtul recipientului. deşi a beneficiat de o ardere mult mai bună şi această categorie este destul de friabilă. 115/4. tip 2. fig. pl. Schuster 1997. fig. fig. Florescu. 576. Manzura. 3A/16-17. fig. vase globulare. Petre-Govora 1986. are şi ea în compoziţia pastei ingrediente. 127. 3/5. fig. pl. pl. însă de dimensiuni mult reduse. buza rotunjită. 58-59. Alexandrescu 1974. 134/8-9.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 115 Recipientul de la Cerna îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturilor Jamnaja – variantele Nistreană16 şi Bugeac17. 20/9. uneori purtând uşoare urme de lustru. fig. 564. 85-88. Roman. 77. 28. şi Catacombelor18. 28. 2/5-6. 4/12. Manzura. 5/1. Pál 1992. precum şi în descoperiri din ariile Bogdăneşti24. 6/9. mată. 128. 18A/20-21. * b) semigrosieră. Dergačev 1986. Klocko. Inv. Sava 1992. proprii repertoriului ceramic al culturii Glina19. 23/22. fiind identificate şi în manifestările de tip Zimnicea20 şi Schneckenberg21. Berciu. 6/29. În regiunea diametrului maxim este prevăzută cu două toarte tubulare. raportat la categoria precedentă. fig. gâtul pâlniform. fig. provine o amforă cu partea inferioară a corpului tronconică. 44. şi brâuri crestate. 4/8. în proporţie mai mare. 13/7. Dergačev 1994. 2A/ 20-21. Roman 1985. din bandă lată. 1. 127. 2A/18-19. Dergačev 1994. Horia (sat. 61. comuna Horia) Amforă. Buzdugan 1972. 25/4. tip VI. Dodd-Opriţescu.

6. 34/4. fig. 16/4. Vulpe. Zaharia 1987. 10/6. 6-8. Roman. 7. 142. Turcu 1981. 4/5-7. Jigodin30. 10. . 110. fig. 6/1. 5/5. 8. 3. 3/1. 6/2-4. 4. 7. pl. fig. fig. 68. 2/4. Csába 1973. 33. 1/15. fig. Andreescu 1992. * Ca formă. Schneckenberg A44. plecând de obicei. 1 din T. fig. 6/8. fig. fig. combinaţiile dintre brâurile orizontale şi cele verticale. fig. 58/8. 173. Ulanici 1976. 107. 21/15. Csába 1973. fig. 5-6. 50-51.18 de la Trapovka. Ulanici 1981. 65/2-3. 6-7. 4. 282. fig. fig. Pál 1992. 44. dacă reconstituirea ipotetică făcută de către autorii descoperirii este corectă38. fig. fig. 389. Prox 1941. 5-6. Schuster 1995. 2/1-2. 105/1. 88. 3/1-3. fig. Székely 1998. Şoimuş48 şi Iernut49. Zăbala32. Drâmbocianu 1981. 8. fig. 39. 53. 10. 104. 12. fig. 16/1. 1/1-2. 2/7. 21-22. 11/1. 21/2. ca ornamente pe ceramica culturilor Horodiştea–Erbiceni50 şi Folteşti II51. 8. 3.116 IOAN VASILIU apropiate sau mai îndepărtate de spaţiul istro-pontic: Glina29. Năeni–Schneckenberg45. Livezile31. 60/3. mormântul nr. câte două-trei. Schuster. 10. Roman 1985. Schnechenberg A34. 7. Schuster 1992. Ciugudean 1997. 8. Vulpe. 8/2. fig. 3. Roman. fig. 28. 13. Tončeva 1981. 3/2. Prezente pe ceramica din repertoriul culturilor eneolitice Folteşti II39 şi Cernavodă II40. 103. Roman 1973. Monteoru Ic433. 44. sunt atestate atât în inventarele funerare ale 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 Tudor 1973. 5. Jigodin46. 103. Nica. 44. fig. Roman 1976a. 562. fig. 8/5. 15/1-3. sunt frecvent documentate în descoperirile din interfluviul Prut–Nistru. 37. 86/6. Petrescu-Dîmboviţa. Petrescu-Dîmboviţa. Vulpe. fig. 106/2. 61. fig. Ciugudean 1996. pl. Florescu 1964. 17/ 1-7. Pál. Tudor 1973. 6/4. 6-7. Dergačev 1986. 52-53. 6/b-c. Gherghe 1983. 7/6-8. 6. fig. Dinu 1974a. 20. 15/15-19. 1/3. 15/5. 5/5. 4/6. fig. 5-6. 15/4 . 4/12. fig. Ciugudean 1998. pl. Livezile47. 571. Lipovan 1983. Zorzoliu 1995. 15/1-2. 2/1-3. fig. 17/10. 7. Roman 1985. Morintz. Năeni-Schneckenberg sau Schneckenberg B35. fig. pl. Panait 1963. 142/2. pl. Zaharia 1973b. Zaharia 1973a. Drâmbocianu 1981. 9/12. 8/2. fig. Drâmbocianu 1981. fig. 11. dinspre toarte spre gâtul recipientelor. 26. 176. Apărute încă din eneolitic. 3/4. Roman. 9/11. 104/7. 6/1-3. 46. 7/1-4. fiind totodată atestate şi în descoperirile de la sud de Dunăre36. 11. 20. 2/1. 5/9. Dinu 1974b. 19. fig. Ciugudean 1996. Pál. Bogdăneşti43. 9/11-16. varianta Bugeac37. 98/3-4. Ciugudean 1996. fig. Petrescu-Dîmboviţa. pl. 4. 3/4. precum şi în mediile culturale: Glina42. Petre-Govora 1986. Constantiniu. 74. 21/12. exemplarul de la Horia îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând culturii Jamnaja. 13. 103. 4/3. Chicideanu. Ursachi 1995. fig. Székely 1971. 4/4. 6-7. Ursachi 1968. fig. fig. Dinu 1974a. fig. 12. Lipovan 1983. Berciu. 86/9. Dodd-Opriţescu. 2/1. Dergačev 1986. în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând variantelor Nistreană şi Bugeac ale culturii Jamnaja41. Ulanici 1979. toartele lucrate din benzi late. fig. fig. perforate orizontal. fig. fig. 2/1-2. pl. şi în manifestările de tip Năeni– Schneckenberg sau Schneckenberg B. 28. 562. 40. 19. pl. fig. 2/1-3. Schuster 1997. 31. fig. 6/1. 4/12. Dumitroaia 2000. pl. Prox 1941. 3/4. 67.

Sulimirski 1968. 56/2-4. pl. 8/4. 111. 20. 205-206. fig. 132. 3/2. Dinu 1974b. cunoscut din cultura Horodiştea-Erbiceni67. 10/2. pornind însă dinspre toarte către baza vasului. Dinu 1968. este cunoscut decorul de brâuri paralele între care se află alte brâuri dispuse vertical62. Burtănescu 2002. 39. Şi din descoperirile făcute la sud de Dunăre. 44. este prezent în inventarul funerar al mormântului nr. iar în spaţiul intra-carpatic este prezent atât în descoperirile aparţinând fazei Schneckenberg A56. Prox 1941. 9/11-13. 21/2. fig. Ciugudean 1997. 35-48. 21/2. 25/4. k. 104. acest tip de decor este semnalat la Căţelu Nou54 şi în aşezarea de la Govora Sat–Runcuri55. decorate doar cu crestături executate cu o unealtă ascuţită. Dinu 1974. 34/2. 86/9. 6/4. în aşezarea de la Ezero. 65/1-3. fig. 86. 282. acest motiv decorativ este des întâlnit pe brâurile dispuse fie vertical. 15. 7/6. 58/8. dinspre toarte către gâtul amforelor. fig. tabelul 160. 35/2. pl. 4. provenind de pe o amforă modelată în tehnica a. 46. 80/3. 88. 13. 304-305. atribuită de către descoperitor amforelor thuringiene – Buchvaldek tip III59. cât şi în cele ale culturii Catacombelor53. 36. 15/3. 111. Leahu 1965. Ornamentul de crestături aplicat pe brâuri verticale. 5/11. Lipovan 1983. Ciugudean 1996. Dergačev 1986. 10/6. Katincarov 1975. fig. 8/i. 17. În mediul cultural Glina. fig. Georgiev et alii 1979. Dinu 1959a. fig. 264. 32. Dergačev 1986. 21/12. Petrescu-Dîmboviţa. fig. Petrescu-Dîmboviţa. Florescu 1964. fig. Ciugudean 1996. 9/11-13. 323. 22/2. Ciugudean 1997. 82. 10/6. sunt specifice atât pentru exemplarele sferice din cultura Schneckenberg A65. pl. De altfel. 5/5. Dumitroaia 2000. fig. fig. 46. 26/6. din inventarul funerar al mormântului nr. fig. 8/2. Roman 1985. pe ceramica grupului cultural Livezile. cu scoica ori cu unghia. Şoimuş şi Copăceni58. fig. Prox 1941. fig. fig. recent fiind încadrată în varianta Nistreană a culturii Jamnaja60. 16/4. Ciugudean 1996. fie orizontal69. Dumitroaia 2000. 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Dergačev 1986. fig. prezente pe amforele din cultura eneolitică Folteşti II64. sau în perioada târzie a aceleiaşi culturi61. Dinu 1974a. Dinu 1980. 12. Brâurile dispuse vertical. 120-121. în zona sud-balcanică acest tip de ornament fiind ilustrat prin materialele de la Pevkakia–Magula63. Ciugudean 1996. 8/2. 3/1. 115-116. O combinaţie oarecum asemănătoare de brâuri este întâlnită şi în zona de nord-est a Moldovei. . cât şi pentru cele descoperite în inventarele funerare din mediul cultural Jamnaja66. fig. cât şi în cele de tip Livezile57. 22 dezvelit în tumulul III de la Valea Lupului. pl. fig. fig. Ciugudean 1997. începând din faza A1 şi până la sfârşitul fazei B1. 73/17.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 117 mormintelor tumulare din aria culturii Jamnaja52. 1 descoperit în tumulul I de la Livezile–Baia68. 88-91. 20.

aplicate la baza gâtului sau în regiunea diametrului maxim al amforelor. com. pe nivelul antic de călcare. Şi în arii culturale mai apropiate: Glina76. fig. sunt cunoscute în arealul Glina prin intermediul descoperirilor făcute în aşezarea de la Odaia Turcului71. mormânt cu scheletul în decubit dorsal. Sabangia (sat. pl. datorită stării fragmentare a recipientului. 2. 20. 86. 2/9. Harţuche 2002. Pál. Roman. 63. 46 din necropola plană de la Brăiliţa83. 26/6. brâurile decorate cu crestături. 6. ulterior supraînălţată81.0. Tudor 1982. Sarichioi) – Movila lui Creţu80 Cană. a fost descoperit. depusă ritual. Dm = 9. 47. 8/17. Db = 5. corpul tronconic. 4. 3/ 6). 61. Fără număr de inventar. având deschidere largă. Recipientul de la Sabangia. 5/3. aproape completă. cat. Schuster 1997. Zaharia 1987. Dm = 13.4. pl. 82. Db = 7. Ciugudean 1996. Roman. Prezent şi el pe ceramica eneolitică de tip Folteşti II72. 4/6. 168. 564.0. Schuster 1997. bine conturat. căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru cedarea materialului spre studiu. sau mai îndepărtate: Livezile79. o cană cu umărul bine reliefat. uşor alveolată. 34/2. Tudor 1982. 130/4. Simion 2003. nu şi a decorului. 22/2. 3/1. Monteoru Ic478. lipsă partea superioară. 4. 9/2. uşor reliefată. 564. pl. în aria culturii Folteşti II70. ornamentul din alveole dispus pe brâurile orizontale. 6/1-2. în rest. 165-166. fig. fig. Drâmbocianu 1981. com. pentru cana găsită în inventarul funerar la mormântului nr. 30. . 3/ 3). Csába 1973.0. 67. fig. Dinu 1974b. * Cerna (sat. buza rotunjită la exterior şi baza plată. despre care. fig. 7.0 (Fig. doar în privinţa formei. fig. Ciugudean 1997. fig. în regiunea diametrului maxim era prevăzută cu o toartă. 4/4. 5/5. 3. 28. 82. Dinu 1974a. în mod accidental. 12. dg = 12. în apropierea mormântului principal82. fig. Jigodin77. În mantaua movilei primare. Simion 2003. 3/1. Vulpe. corp tronconic şi baza îngroşată. pl. 3/5. barbotina nu constituie un motiv decorativ decât în cazuri foarte rare. un castron de mici dimensiuni. Anastasiu 1968. Simion 1998. Săpături G. Cerna) Castron.6 (Fig. Petrescu-Dîmboviţa. Csába 1973. Năeni– Schneckenberg74 şi Odaia Turcului75. Dinu 1974b. a fost găsită. 69. 20. fig. poziţie tipică pentru 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 Petrescu-Dîmboviţa. este întâlnit pe exemplarele fragmentare găsite în mediile culturale Jigodin73. fără certitudinea că provine din acelaşi loc cu vasul-borcan prezentat mai sus. 338. Inv. 33. Harţuche. fig. complet. 89/6. fig. Simion 1992. Simion. 3/2. H = 8.0. poate reprezenta un prototip timpuriu. Petrescu-Dîmboviţa. 59-60. gâtul scurt. Anastasiu 1976. pl. acoperă într-un strat subţire partea inferioară a vaselor cu scop preponderent utilitar. 75. Harţuche. fig. 12. nu putem să spunem mai mult.118 IOAN VASILIU Documentate încă din eneolitic. Roman 1976a. 8/2. Pe raza satului. 6. H = 8. Pál. fig. 6/ 3-7. fig. fig. dispuse însă orizontal pe corpul amforelor.

dintr-o locaţie necunoscută provine un vas având corpul scund. 3/2. Florescu. buza răsfrântă la interior.0. ca urmare a cercetărilor din tumulul II de la Luncaviţa– Drumul Vacilor85 şi tumulii I şi III de la Mihai Bravu86. 2/3. bombat.0 (Fig. 103. recipientul este decorat cu crestături oblice dispuse în şiruri circulare. fig. 8. 229. 227. depuse ca ofrandă în apropierea mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare. prezente în inventarele funerare ale mormintelor culturii Catacombelor93. pl. 114/2. 63. 121. Ulanici 1979. 49. Bobi. provine un castron având corp tronconic. 6. * Cu antecedente în cultura Folteşti II92. fig. 144. 128. Yarovoy 1985. fig. 3. 71/1. 7. 60/5. restaurat. gâtul înalt. Pe umăr. Ulanici 1976. Nordul Dobrogei Vas . 408-415. 96/1. cu scoica sau cu un instrument ascuţit. Roman 1986. Ulanici 1981. Din inventarul funerar al mormântului91. H = 11. Buzdugan 1972. De pe teritoriul judeţului Tulcea. 342.0. executate cu unghia. 204. 4. Petrescu-Dîmboviţa. PetrescuDîmboviţa.0. precum şi în aria culturii Jamnaja 90. întregi sau fragmentare. 5/3. 63/2. Db = 6. baza plată fiind uşor reliefată. Burtănescu 2002. Corlăteni88 şi Boloteşti89. vase ceramice. descoperiri similare fiind semnalate la Glăvăneştii Vechi87. 17. fig.0. fig. 76/5-6. Schuster 1997. 15/6. H = 11. 85-93. Tulcea (mun. Roman 1976a. 3/ 5).0 (Fig. fig. 182. Dergačev 1986. Dm = 13. 4/2. 3/ 1). 129. fig. 15/7. buza dreaptă. Dm = 22. Simion 2003. 158. * În stadiul actual al cercetării. Dinu 1974a. aproape cilindric. Dg = 9. Fără număr de inventar. fig. fiind reliefată. Vasiliu 1995b. Fără număr de inventar. .0. Schuster 1997. pe teritoriul istro-pontic. baza îngroşată. Vasiliu 1995a. paralele. sunt atestate. fig. 65. 21/1-2.0. Tudor et alii 1953. 93/3. fig. rotunjită. fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 119 etapa timpurie din evoluţia culturii Catacombelor. Petre-Govora 1986. asimetric datorită modelării stângace. Dg = 21. Tulcea) – Sud Castron. Cernea 1987. aproape complet. Dergačev 1994. aproape complet. fig. Petrescu-Dîmboviţa 1974. castroanele tronconice au similitudini în mediile culturale Bogdăneşti94 şi Glina95. * 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 Nestor 1933. 108/1.23/19. 103-104. 140/1. 107. 5/2. 100/4. Db = 13. umerii arcuiţi. 8/2. 30. Comşa 1985. baza fiind marcată de alveole realizate cu degetul ori cu ajutorul unei ustensile având vârful rotunjit. fig. Dinu 1974b. Buzdugan. 18/9. 91/1-5. 8/6. căni oarecum similare fiind semnalate şi în aria culturii Glina84. Comşa 1882. 232.globular.6/25. fig.

Zaharia 1973a. completă.5 (Fig. 55/3. fig. vasele globulare sunt specifice şi altor medii culturale: Glina98. pl. 113/2. fig. pl. 13/4. 11/20. Csába 1973. în marginea de nord a suprafeţei investigate. 26/4. fig. 15/9. 22/13. Ciugudean 1997. începute în vara anului 1987. 44. fig.Chr.5. Petrescu-Dîmboviţa. Berciu. Ciugudean 1996. 70. în manifestări culturale specifice Bronzului timpuriu fiind întâlnit în cultura Jigodin110 şi în descoperiri de tip Livezile111. Petrescu-Dîmboviţa 1974.112. 52. Roman. 97/1. ilustrată doar printr-un singur exemplar. 217. Ulanici 1979. 14/10. Aici. 128/7-8. 4/10-11. sunt atestate şi la sud de Dunăre. 105/1. fig. 113-128. precum şi vestigiilor de tip Livezile şi Iernut101. fig. pl. Prox 1941. Pentru decorul realizat din alveole imprimate pe marginea bazei vasului. Monteoru Ic4100. Simion 2003. 16/8-9. H = 9. 96/2-3. fig. Ulanici 1976.Gaz Metan. Lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale din Rusia către Turcia şi alte ţări din zona sud-estică a Peninsulei Balcanice. pl. Petrescu-Dîmboviţa. 3/5-6. Dergačev 1986. Tudor 1982. 83. pl. Inv. Zaharia 1973b. o mare atenţie a fost acordată suprafeţei exterioare. 112/1. grosimea pereţilor fiind uniformă. fig. 6-8. 11. fig. în urma lustruirii. Ciugudean 1997. 63/1. fig. prezente pe ceramica Jamnaja104. Ornamentele realizate cu ajutorul crestăturilor. fig. 8/3. în diverse puncte de pe traseul ei. Dinu 1974a. punctul Gaz metan. Ciugudean 1996. Topoleanu 1989. cu similitudini în culturile Cernavodă II102 şi Folteşti II103. 62. 7/15. Schuster 1997. au determinat executarea. 1/2. cu un grad înalt de omogenitate. 5/5. fig. fig. Dm = 12. 276/277. Glina106 şi Monteoru Ic4107. 53.6. fig.120 IOAN VASILIU Prezente în repertoriul ceramic al culturii amforelor sferice96 şi în inventarele funerare ale mormintelor de tip Jamnaja97. 110-111. 8/7. de săpături de salvare. 11. Isaccea (or. pasta este bine frământată. Schneckenberg99. Vasiliu. fig. 7/4. Dodd-Opriţescu. Isaccea) . căpătând luciu metalic. 6/11. 9/2. 72/6. Alexandrescu 1974. singurul degresant folosit fiind nisipul cu bobul fin. 12. Tonceva 1981. 1/1. Mătasă 1959. 6/11. 11/21-22. Pál. 87. 108/4. modelată cu multă grijă. Dinu 1974a. Schuster 1997. 4/2. 16/5. 5/8. Turcu 1981. 81/2. 27. fig. 17/1. în necropola de inhumaţie atribuită secolelor VI-V a. Amforetă. 3-4. 727. Zaharia 1987. 4. Db = 4. 3/1-2. într-un context fără nici un indiciu cu privire la 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 Dinu 1959b. 5/1-8. 5/1-2. 5/1. Roman. în descoperiri de tip Ezerovo II108. restaurată. fig. 2). pl. 86/1-2. 20. Bichir 1959. Dergačev 1986. 385. 96/2. fig. Pál 1992. fig. * c) fină.038. 8-9. având analogii în mediile Zimnicea105. Zaharia 1987. . 12/11. 61. 52. o amforetă lucrată dintr-un lut bine ales. Roman 1973. formând şiruri orizontale. dispuse pe umărul vaselor.2. 8/7. 14/4. fig. Dg = 7. 9/2. printre acestea înscriindu-se şi cele de la Isaccea. Morintz. cele mai timpurii analogii le găsim în aşezarea de la Folteşti109.

10. Mantu. 2/10. Vasiliu 1995a. 2/2. are gâtul scund. 383. Florescu 1959. modelat în tehnica categoriei c. Anastasiu 1976. Harţuche. 9/5. Roman 1986. este prevăzută cu două tortiţe tubulare. 4. Anastasiu 1971. cilindric. fig. 5/1. 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Berciu. 5. 10. 39/12-13. mai apropiate ori mai îndepărtate. fig. fig. Roman. 49. La baza gâtului. 100/7. în acest ultim caz fiind realizat cu ajutorul impresiunilor de şnur121. 149-150. Valea Lupului123. în imediata apropiere a mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare115. 559-574. ea fiind întâlnită şi în alte medii culturale. foarte probabil. 3/4. Semnificativ este faptul că motive în reţea apar şi pe ceramica atribuită perioadei timpurii a Epocii bronzului din Moldova. * Amforeta de la Isaccea – Gaz Metan. fig. 70. Dragomir 1959. cat. 7. 72. 12/2. are similitudini. în Bronzul timpuriu. perforate orizontal. acoperit cu o pastă albă. fig. 197-198. 704. pl. 164. fazele II şi III119. imediat sub buză. fig. 134/6. Dinu 1974. Csába 1973. 2/2-2b. vasul este decorat cu două şiruri paralele de incizii executate cu scoica sau cu unghia. fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 121 existenţa vreunui complex arheologic. precum şi cu unul dintre cele patru vase depuse ritual în mantaua tumulului I de la Mihai Bravu. 6. 2/1-2. Dinu 1980. Gârceni124. pl. 12/2. 41/2. Dragomir 1957. . Cu antecedente în ceramica specifică mediului Horodiştea–Erbiceni116. 9/1. fig. Recipientul. 16/3. fig. Dinu 1957. decorul din benzi orizontale şi verticale umplute cu motive în reţea este întâlnit. Harţuche. Harţuche. ornamentul constă dintr-o bandă circulară umplută cu incizii în reţea. 46/2. Roman 1976b. fig. 282. Schuster 1997. 7. Dinu 1959a. 193-194. 7/8. Aldeşti125 şi Poieneşti126. Deasupra zonei de maximă curbură a corpului. 96. fig. Dinu 1974a. în ariile Glina120şi Jigodin. fig. 298-299. 20 din necropola plană de la Brăiliţa117 şi în mediile culturale eneolitice Folteşti II118 şi Coţofeni. 48/20. 128. 121/2. Pe gât. a fost descoperit un vas ceramic. Florescu 1966. redând o amforetă. evazată la exterior. buza rotunjită. 101. Harţuche. Pál. făinoasă. Anastasiu 1968. Petrescu-Dîmboviţa. realizate în acelaşi mod. Petrescu-Dîmboviţa. 97/2. Atât banda circulară de la baza gâtului cât şi cele cinci benzi verticale de pe corp sunt mărginite de incizii identice cu cele dispuse imediat sub buză. 3. 14/2 a-b. fiind ilustrate prin descoperirile de la Bogdăneşti122 . 12/9. din care pornesc alte benzi paralele. aceasta fiind aproape în unghi drept faţă de linia gâtului. 298-299. 11. Roman 1985. fig. fig. pl. Dinu 1955. 60. 139. fig. corpul puternic bombat şi baza plată. fig. * Prezenţa celor trei categorii ceramice nu este reprezentativă doar pentru manifestările specifice perioadei timpurii din zona de nord a Dobrogei. în privinţa formei. Roman 1973. Dinu 1974a. 70. 42. Morintz. în descoperirile de tip Cernavodă II113 şi Folteşti II114. Boroffka 1996. dispuse vertical pe corp. prezent în ornamentica vasului găsit în inventarul funerar al mormântului nr. 4/7. 10. Motivul decorativ a fost. 144.

Alexandrescu 1974. Schuster 1997. 44. fiind petrecute unul peste celălalt. Existenţa a trei categorii ceramice este atestată şi în cadrul manifestărilor de tip Monteoru Ic4128 . Panajotov. Pavlov 1991. lucrată din bară în secţiune aproximativ circulară. deci peste 22 Kt. ceramica prezentată mai sus poate fi atribuită.7 . 562. Goesler 1927. Năeni129 şi Jigodin130. fig. 59. Din zona de sud-est a cetăţii. 127. Georgiev 1982. subţiate progresiv.31 (Fig. subetapelor IIa şi IIb din evoluţia Bronzului timpuriu. Piesa. în special obiectele de podoabă. Obiecte din metal Deşi în unele lucrări de specialitate s-a afirmat că o parte dintre obiectele de metal din Epoca bronzului au fost prelucrate „pe loc”131. 2/2. 22. * Pe baza analogiilor. G = 8. Gr. H = 1. Ciugudean 1991. provine un inel de buclă din aur cu titlul de 950‰. 20/4-5. Roman. dintr-un context arheologic nu prea clar.916. 6/8-9. Ciugudean 1995. pl. fig. Moga. 92. 12. Comşa 1990. nota 33. Ciugudean 1989. Zaharia 1987.122 IOAN VASILIU Astfel. Inel de buclă. fig. după cum o dovedesc descoperirile de la Căţelu Nou127. cu rezervele de rigoare. amintit sumar în literatura de specialitate132. totuşi. despre recipientele întregi putând avansa ipoteza că provin din inventarele funerare ale unor morminte distruse. Jurilovca (sat. fig. folosindu-se materia primă din straturile superioare astăzi dispărute. modelarea recipientelor din trei categorii de pastă este caracteristică fazelor clasică (II şi III) şi finală (IV) a culturii Glina. complet. 49. 4/ 2). 25. fiind totodată identic cu cele cinci exemplare găsite în mormântul 15b din necropola R de la Leukas (Steno)134. mai apropiate sau mai îndepărtate. în timp ce în faza arhaică (I) vasele erau lucrate numai din două categorii. Inv. pl. = 0. Ciugudean 1995. com. D = 2. 60/4. Pál. 11. putând fi considerate „importuri” din medii culturale. Jurilovca) – Cetatea Argamum. condiţiile geografice din nordul zonei istro-pontice nu ne permit să vorbim despre o activitate metalurgică în adevăratul sens al cuvântului. Andreescu 1992. 94. Nikolov 1976. 31/8-9. 4. * Inelul de buclă din aur de la Jurilovca are analogii perfecte cu piesele descoperite în tumulul III de la Ampoiţa–Peret133. precum şi cu cel provenind din Bulgaria de nord. Ciugudean 1996. 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Leahu 1963. 1. Csába 1973. Kitov.25. morminte având caracteristici funerare specifice culturii Jamnaja. capetele. . din tumulul de la Tărnava135.25. în care există dovezi concrete despre practicarea metalurgiei ca meşteşug. fig. 14. are partea inferioară de formă triunghiulară. artefactele. 238.

mai recente decât grupul Livezile. 14. . piese asemănătoare au fost găsite în nivelurile aparţinând Bronzului timpuriu de la Junaţite136. 6/4A 1-4. 75. Inelul de buclă de la Jurilovca. dispuse dinspre satul Zebil către malul lacului Razelm. în intervalul 2800-2700 a. subţiate progresiv. În anul 1961. 52. 127-128. capetele aveau formă aproximativ circulară. deşi M. 73. Primas 1996. datat. 52-53. Ciugudean 1996. probabil. 6/3. perioadei Jamnaja clasice care este. 75. neatingându-se. obiectele litice se caracterizează atât prin sărăcia repertoriului funcţional. fiind încadrate în Helladicul timpuriu II141. Hamond 1974. com. Obiecte din piatră Privite în ansamblu. 5/1-2. Primas 1996. Diabazele se întâlnesc în 136 137 138 139 140 141 142 143 144 Mikov 1940. * Exemplarele confecţionate din argint. 77-78. 43. 4/ 4-5). Inele de buclă. Piesele similare descoperite în inventarul funerar al mormântului din tumulul III de la Ampoiţa–Peret au fost încadrate. au analogii cu cerceii din depozitul de la Tufa144 şi pot fi atribuite Bronzului mijlociu. credem că poate fi atribuit. Primas 1996. mai probabil perioadei de început a acestuia. lucraţi din bare de argint hexagonal-plate în secţiune. fig. intervenţiile nesistematice prilejuite de amplasarea unui punct geodezic. Primas 1992. 71. întregi. 3. conform periodizării întocmite de către Fl. Inv. inele precum cel de la Jurilovca. 43. fig. ce provin din tumulul distrus la Zebil. Primas 1996.Chr. lucrate din roci cu parametri mineralogici inferiori. Zebil (sat. 141-142. Rotea 1993. 267. au putut fi recuperaţi doar doi cercei de buclă. cât şi prin numărul redus de piese. existente în bazinele geologice aflate în nordul Dobrogei. 6/1-2. fig. orientat NV-SE.837. au dus la distrugerea unui/unor morminte având groapa/gropile funerare practicate în mantaua unui tumul ce făcea parte dintr-un aliniament de şase astfel de sit-uri. mai veche decât începutul Helladicului timpuriu II. Primas.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 123 De asemenea. Primas 1992. cel mai probabil. 6. 135. Din piesele aflate în inventarul/inventarele funerare ale mormântului/mormintelor. precum şi în inventarul funerar al mormântului principal (M1) din tumulul de la Velika Gruda137. sunt atribuite tipului Leukas140. unde erau fixate pe suport textil139.138. fig.838 (Fig. de către descoperitor. cel mai târziu în Helladicul timpuriu III142. Burtănescu. lipsit de un context stratigrafic clar. În clasificarea întocmită de către M. Rotea atribuie cea mai mare parte a necropolei descoperirilor de tip Copăceni143. Vulpe 1959. fig. Sarichioi) – Movila Săpată.

fig. Anastasiu 1968. pl. Comşa 1972. Harţuche. 105/4. Anastasiu 1976. Harţuche. pe porţiuni reduse. Are o suprafaţă mai bombată. afectată de lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale146. unele dintre acestea fiind încadrate.65 (Fig. 44-45. Harţuche. 41. fig. 4/2. Petrescu -Dîmboviţa et alii 1995. În aria culturii Glina. Fără număr de inventar. Cucoş. 301-302. 1/3. suprafeţele căpătând luciu metalic147. în curs de prelucrare. 23/2-3. 259. Pe corp se observă urme de la desprinderile de aşchii. 3/5. 34. Vasiliu 1996. confecţionată din gresie silicoasă de culoare gri-cenuşie. 25. fig. Frecăţei) – Cabana lui Buţă. pl. fiind apoi atestate atât în perioada de tranziţie151. Bounegru 1997.0. 1/a. Tei154. dispusă perpendicular pe axul lung. cat. Harţuche 2002. 19. cealaltă fiind aproape plată. fig. fig. 83. fig. marcată de muchii proeminente. 123-161. în general152. 14. arkoziană (feldspatică) sau fosiliferă este prezentă în cantităţi foarte mari la Valea Teilor. 3/8. 144. Lăzurcă 1984.124 IOAN VASILIU zona Niculiţelului şi a Tulcei. Wittenberg155. iar înspre est. fig. 282. Gr = 0. fig. Vasiliu 2004. Dumitrescu 1954. Dumitrescu 1933. foarte bine finisată. 95. Brăila. Piesa. jud. aceasta explicându-se prin folosirea mai mult sau mai puţin intensă a obiectelor din os şi corn. 4/ 7). 35-38. 18. Leahu 1966. fiind prevăzută cu o şănţuire uniformă. fig. fig. Muraru 1985. * Din nordul zonei istro-pontice. fig. 619. Harţuche 1987. fig. 95. sau în etapa mijlocie a acesteia153. 1. în 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 Mutihac 1964. 1/6. cat. com. zone bogate în minereuri şi material litic. 15/7. 8. deci este asimetrică. 32/3. 3. provine o unealtă oarecum asemănătoare. are formă bitronconică. Andriţoiu 1992. Harţuche. atribuite categoriei topoarelor de „minerit”148. cât şi a celor de metal. G = 0. în ariile culturilor Cucuteni149 şi Gumelniţa150. 3/3. Silvestru 1992. sărăcia inventarului litic este caracteristică pentru Epoca bronzului.65. 20. 28/9. ultima lor apariţie fiind semnalată în aşezarea de tip Babadag de la Siliştea–Nazâru156. Harţuche 2002. 63. 7-16. Istina 1999. 141-144. H = 13. apar în eneolitic. 35. pl. Moscalu 1981. 30. Lăzurcă 1977. lmin = 3. 225-239. 53. . 1/1. Verbicioara. Ciurea 1933. Ignat 1981. la Beştepe şi Murighiol145. a fost găsit un topor-ciocan dublu. Ailincăi 2005. 24/2. 256. 5.0. topoarele de „minerit” cu şanţ circular sunt semnalate doar în zonele vestice. Pricop 1983. dintr-o altă descoperire întâmplătoare de pe teritoriul localităţii Parcheş. pl. întreg. Berciu 1961. lmax = 8.0. iar gresia silitică. 18/3. în ariile culturilor Monteoru. Topor – ciocan dublu. 12/3. 1/1-4. în Epoca bronzului. De altfel. Piese de acest tip. 10. fig. Frecăţei (sat. fig. 288. În pământul rezultat din excavarea mecanică a porţiunii vestice a tumulului I. 133.

9-26. neşlefuit. 14 din T III de la Zebil161. mic în raport cu dimensiunile piesei. nr.0. 8 de la Luncaviţa– Movila Mocuţa162. Axul longitudinal este drept.provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus.8 (Fig. plasat mai aproape de ceafă. lucrat din granit negru cu nuanţe verzuii. Andriţoiu 1992.0.a fost depus cu rol votiv în mantaua movilei. Vasiliu 2004. lucrat din gresie silicoasă de culoare cenuşie-verzuie. putem face următoarele afirmaţii : . Vasiliu 1995c. 39/14. Fragment din partea inferioară a unui topor de luptă cu ceafa cilindrică. cu excepţia pieselor găsite în inventarele funerare ale mormintelor nr. Faptul că au fost utilizate pentru extragerea anumitor tipuri de materii prime. 74. este foarte bine şlefuit în interior. marea majoritate a artefactelor aparţinând acestui tip de unealtă/armă. nr. H = 14. plasat aproximativ central. fig. Berciu 1953.0. Fără număr de inventar.0. Ostrov (sat. 279. pl. Nica. este confirmat prin descoperirea unui astfel de exemplar în mina de la Căraci– Ţebea160. 1/a-b. H = 4. Gr = 3. atribuit orizontului timpuriu al culturii Catacombelor. fig. . Babadag) – Cetatea Hallstattiană. 10/2. aparţinând variantei Bugeac a aceleaşi culturi. Fără număr de inventar. altele fiind atribuite fazei clasice. l = 3. 197.0. 23. 9/12. Orificiul pentru fixarea cozii. 157 158 159 160 161 162 163 164 Berciu 1939. Popescu 1956. Ostrov) – Piatra Frecăţei. toporul are două muchii. este în curs de execuţie. 12/B3. 91. Gr = (Fig. 45. 103-104. după o folosire nu prea îndelungată. Despre toporul-ciocan de la Frecăţei. rupt din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. încadrat după elementele de ritual funerar în etapa târzie a variantei Nistrene a culturii Jamnaja. în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. Topor. fig. Axul longitudinal prezintă o uşoară curbură către partea inferioară. uşor convex. Vasiliu 1996.0. . 7-12. datorită condiţiilor în care a fost găsit. Orificiul. pl. fig. în Epoca bronzului157. com. fragmentar. Gr = 3. 4/ 3). Topor de luptă cu ceafa cilindrică. Petre-Govora 1995. com. Pe feţele care se unesc formând tăişul drept. Fără număr de inventar. Topor. 4/3. Ostrov) – Piatra Frecăţei. ca de exemplu piesele de la Căzăneşti158 şi Piatra Olt159. Petre-Govora 1986. H = 11. Ostrov (sat. Simion 2003. Haşotti 1985. fig. În stadiul actual al cercetării. fragmentar. 89-91. Topor.0 (Fig. provin din descoperiri întâmplătoare164. 4/ 1). 281-291. de formă circulară. întreg. 649-653. l = 8. pl. în zona istro-pontică. 1/a-b. 4/ 8). Umerii erau arcuiţi şi reliefaţi în zona de maximă lăţime a piesei.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 125 mare. Babadag (or. Lăzurcă 1984. 8 de la Enisala–La Băltiţă163. Ciucă 1986. l = 5. tăişul urmând să fie convex.

Lăzurcă 1984. 13/27. 7-8. paralelizată cu cel mai timpuriu orizont Glina177. 159/5. 1/2. cat. 28. încadrate în cea de a doua etapă din Bronzul timpuriu. 6/4. lucrat din gresie silitică. Dergačev 1994. 285-287. Roman 1982. Tudor 1983. Roman 1986. 14/20. 18A/7. Tonceva ca influenţă exercitată de cultura Jamnaja în mediile locale173. 57-58. Tudor 1973. 16. arcuiţi şi reliefaţi în zona orificiului pentru fixarea cozii. 1. 7. 13. Popov 1994. 51. fig. 6/12. umerii toporului. piesa de la Măcin considerată ca ofrandă depusă în mormântul unui războinic de la începutul Epocii bronzului169. Tonceva 1981. Piese similare. 3/2-3. în zonele de sud şi sud-est ale României. puţin evazată în partea superioară. contrazic această afirmaţie. la Văcăreşti şi Odaia Turcului175. precum şi în zonele de sud şi nord ale Dobrogei: exemplarul de la Grădina168. 2/1. plan-convexă în secţiune. Tudor 1972. pl. Munteanu 1991. 45. Subbotin 1985. fig.Chr. 2/10. * După formă. 18-19. Munteanu 1990. varianta Bugeac166. 49. acest tip de unealtă-armă apare într-un orizont post-Glina sau ante-Tei174. mare în raport cu dimensiunile ei . fig. 413. se numără şi un topor de luptă din piatră. 633. 56. dar şi în descoperiri întâmplătoare făcute pe malul stâng al Borcei167. 5/7. exemplarul de la Topraisar170 şi topore cu locaţie necunoscută de pe teritoriul judeţului Tulcea171. 67.126 IOAN VASILIU Printre descoperirile făcute în anul 1966 în incinta cetăţii hallstattiene de la Babadag. Vasiliu 1996. Pe baza analogiilor. Tudor 1982. Yarovoy 1990. semnalate în mediile culturale de la sud de Dunăre172. Însă. 417. 1. încadrate între 2600-2450 a. În literatura de specialitate. 18.. 106. 151. 70. 106. 19A/6. pl. legat de problema topoarelor din piatră cu ceafă cilindrică şi profil uşor curbat. fig. 24/15-17. 11. îngroşată uniform. sunt considerate de către G. 3/2. Dergačev 1986. cu ceafă cilindrică. 20. 2/2. Irimia. descoperirile făcute în aria culturii Glina. 5-6. 8/4. piesa este ruptă din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 58. Şimon. Vulpe165 . cele două piese de la Ostrov şi cea de la Babadag. 287. 2/2. topoarele de la Ostrov şi Babadag pot fi încadrate în orizontul definit de mormintele tumulare cu schelete în poziţie chircită. Agul′nikov 1992. tăişul fiind lăţit către ambele capete. 1/4-5. 2/1. gri-cenuşie. cat. fig. 3/6. fig. 108. fig. sugerează că piesa avea profilul uşor curbat. Bardac 1998. 3/4. . fig. Vasiliu 1996. Tonceva 1981. fig. 2/2. 105. fig. Dergačev 1973. conform clasificării întocmită de către Al. fig. fig. 271. 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 Vulpe 1959. fig. cat. Subbotin 1993. deplasat către ceafă. 2/7. fusiform. fig. pot fi atribuite variantei B a topoarelor de luptă cu ceafă cilindrică. 5. Florescu 1991. Haşotti 1985. fig. Haşotti 1985. 282. presărate sau nu cu ocru. Roman 1976a. 25/18 a-c. pl. Momentul apariţiei acestui tip de topor pare să fie reprezentat de către descoperirea făcută în inventarul funerar al mormântului de la Răcăciuni176. 51. Munteanu 1991. a fost emisă ipoteza conform căreia. fig. foarte bine finisat în interior. Ele au analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja. 7/3. 5.

1. 205-206. 126. Morintz 1978. * Cu antecedente în cultura Coţofeni178 şi în descoperiri funerare de tip Jamnaja179. Morintz 1961. Fără număr de inventar. Tudor 1969. Casan.0 (Fig. fig. 299-300. 53. lt = 3. 11. de formă aproximativ semilunară. cat. Şadurschi 1994. fig. într-o oarecare măsură. 55. Andronic 1995-1996. De asemenea. dar sugerăm posibilitatea / probabilitatea încadrării în categoria topoarelor cu ceafă cilindrică. considerăm că piesa de la Babadag poate fi atribuită celei de a doua etape evoluţia Bronzului mijlociu sau fazei mai vechi a culturii Coslogeni. în inventarele funerare ale mormântului de inhumaţie din necropola de la Poiana186 şi a celui distrus de la Bârseşti187. 539. puternic pronunţată. 37. exemplar considerat import din zona sudică a Dunării şi refolosit în epoca romană. părţile laterale fiind străbătute de o nervură în relief. Vulpe. H = 4. 45. fig. având tăişul lăţit. 73/10. Nicolae Bălcescu183. Tăvădărăşti184. fig. fragmentar. Bobi 1981. Morintz. 393. fig. piese oarecum asemănătoare fiind cunoscute şi din descoperirile de la Folteşti181. Şlefuirea a fost foarte bine executată. Mateescu 1951. Babadag) – Cetatea hallstattiană. Nu putem preciza forma părţii superioare a piesei. 14/9. precum şi de analogiile amintite mai sus. Sucidava–Romula.0. precum şi cu cel găsit întâmplător în zona intravilană a municipiului Botoşani188. Soloneţ şi Cojvana185. 22/4. 5/1. 22/8. fig. 10/5. Ţinând seamă de condiţiile în care a fost descoperită. Păunescu. fig. Topor. fig. 129. fig. fig. el se apropie şi de toporele descoperite în aria culturii Monteoru. Morintz 1978. Munteanu 1988-1989. 17. Dunăreanu-Vulpe 1933. lm = 2. 4/6. drept suport pentru o inscripţie182.72/12. 21. Florescu 1991. îşi găseşte analogii în aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmu180. 27. 159/2. 103. în anumite porţiuni suprafaţa piesei căpătând luciu metalic. 332.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei Babadag (or. plasat oblic faţă de tăiş. fig. Anghelescu 1970. Irimia. pl. cu laturile mici arcuite. 127 Topor de luptă fragmentar. 6. Petrescu-Dîmboviţa. 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 Roman 1976b. 6/18. 8/2. 9/1. În zona orificiului pentru fixarea cozii. pl. cat. Florescu 1991. 261. 57. 1-2. de culoare neagră-verzuie. . 443-444. 159/3. Nestor 1960. lucrat din bazalt hidrotermalizat. 643. corpul piesei are secţiune dreptunghiulară.5. 77. 153. toporul cu tăişul aproximativ semilunar. 21/11. Dergačev 1973. 4/6). fără a putea face alte precizări.

Fl. C. 1998. Comşa. P. jud.. V. Dacia. 13-171. 79-114. 1962. V. 13-32. Epoca bronzului. Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ. D. M. H. 1996. 103-107. Bibliotheca Thracologica 37. SCIV 3. Craiova. jud. 1933 (1927-1932). 237-238. de Teleorman). Aşezarea din sectorul b de Cernavodă. S.. 44-45. Ciugudean. 373-405. Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud. Alba. Cimitirul tumular de la Ampoiţa (jud. în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. Sondajul arheologic efectuat la Târcov – Vf. H. Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania. BiblMA 8. din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. 1992. Tulcea.D. Andriţoiu. 1974. Morintz. 1989. 589-691. Berciu. R. Chicideanu. 1992. 1987. 413-416. 221-225. V. AO 18. BiblMA 7. 1939. Zur fruhen Bronzezeit in Siebenburgen im Lichte der Ausgrabbungen von Ampoiţa. H. Bucureşti. Ciugudean. PZ 66. 3. Ciugudean. Buzdugan. 3-4. H. Suceava. 79-93. 2005. H. D. Ciugudean. 3. 1991. D. 104-130. N. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. 1995. Berciu. D. Arheologia preistorică a Olteniei. Buzău. S. Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea. Materiale 1.. The later Eneolithic / Early Bronze Age Tumulus-Burials in central and South-Western Transilvania (I). Roman. Ciugudean. Cernea. Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut cu unele contribuţii la Problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova. 47-77. Apulum 32. 46-55. Alexandrescu. Dacia. Cultura Cernavodă II. Vrancea 4. Raport preliminar asupra sondajului de lângă Luncaviţa. Aperçu des antiquités préhistoriques de Baia. Dâlma. N. Issledovanie kurganov u s. P. I. Săpături arheologice la Luncaviţa. Ciurea. Berciu. E. în Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu. Cercetările arheologice din tumulul 2 de la Boloţeşti – Vrancea. 1961. The Early Bronze Age in Western Transylvania. 67-76. E. Materiale 8. Berciu. . H. 224-232. Gherghe. S. 1983. SCIVA 38. Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu-Severin. 2002. 1992. Bobi. AIM (1986). Andronic. I. Burtănescu. 1995-1996. 1973. Materiale 1981. Ciugudean. 1953. Cotiujeni. CAMNI 9. 1981. A. Bobi. Ailincăi. 18. Andreescu. Bibliotheca Thracologica 13. Alba). La necropole du bronze ancien de Zimnicea (dep. Giurgiu). SCIV 24.128 Bibliografie IOAN VASILIU Agul′nikov. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. Bibliotheca Thracologica 2. SympThrac 7. raionul Măcin. Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului. 22-23. 1997.. 1952. Comşa.M.S.

Studiu tipologic şi petrografic al uneltelor litice din câteva aşezări Cucuteni B. Chişinău. Materiale 6. 1959a.. Dinu. 1-2. Date despre uneltele de piatră şlefuită din epoca neolitică şi din epoca Bronzului. Dinu. G. Epoca bronzului. 339-345. M. SCIVA 36. P. 224-273. 161-178. 1966. Ranobronzovata Selişte. La station préhistorique de Bonţeşti. 187-202. Florescu. C. M.. CCDJ 9. Sondajul de la Gârceni. Florescu. 12. Materiale 6. Katincarov. ArhMold 7. ArhMold 4. Quelques considérations sur le période de transition du néolithique à l’Âge du Bronze sur le territoire de la Moldavie. 1986. M. Comşa. Dinu. sudestul Moldovei şi Dobrogea. Florescu.I. Comşa.I. Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în Moldova. Şantierul arheologic Valea Lupului. Danubius 8-9. 1973. Probleme privind bronzul timpuriu şi mijlociu în nord-estul Munteniei. 1933. în Alt-Ithaka. N. 1979. 1957.A. M. Gh. 1985. 213-221. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. H. 1955. A. Necropola tumulară de la Brăiliţa. 39-118. 105-125. Comunităţi preistorice din nord-estul Românie. Pamjatniki epochi bronzy. 261-275. în Sudosteuropa Zwischen 1600 und 1000 v. Mormintele cu ocru din movila II-1950 de la Glăvăneştii Vechi. O aşezare din epoca bronzului la Roşu. Chişinău. 1991. 4. SCIV 23. în Hăbăşeşti. Chr. 1972. Moldavia I sosednie teritorii v epohu bronzy. 275-338. Unelte de producţie. SCIV 6. Materiale 3. Preistoria Alpina 10. Dergačev. Cucoş.T. 701-707. 1990. 1959b. 221-229. M. Buzdugan. Şt. 1972. 1-15. Dergačev. CAB 1. R. Georgiev. MemAntiq 9-11. de la Cultura Cucuteni până în bronzul mijlociu. Panait. Dergačev. Materiale 5. I. Dumitrescu. Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud. N. 203-211. Muraru. Dinu. Şantierul arheologic de la Valea Lupului. 1994. G. 103-205. E. Dumitroaia. E.. Pontica 23. Contribuţii la problema etnogenezei tracilor nordici.C. Dimitrov. Florescu. V. 1927. Goessler. 2000. 2. PAS 1. M. Vl. Die Einzelfunde der Ausgrabungen. 245-262. 85-93.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 129 Comşa. Folosirea aramei în cursul epocii neolitice pe teritoriul Dobrogei. 1964. Contribuţii la cunoaşterea etapelor timpurii ale culturii Monteoru în Moldova. Ezero.I. 1-2. Le problème des tombes a ocre dans les régions orientales de la Roumanie. 121-140. Ein Beitrag zur Homer Frage. . 671-694. Afinităţi între culturile Horodiştea-Erbiceni. München – Grafelfin. 301-338. Dragomir. 1982. V. 1980. N. Thraco-Dacica 3. 7-12. 88-114. Thraco-Dacica 15.. E. M. 1982. Dinu. Berlin. Florescu. Dumitrescu. 129-139. Perioada timpurie. Bacău).. G. 26.D. Morminte cu ocru descoperite la Corlăteni. Dacia 3-4. Dacia. 67-84. M. Folteşti-Cernavodă II şi Coţofeni.Ia. 605-641. Trento. 3-4. Merpert.. Cercetările arheologice de la Valea Lupului. 1959. P. Die Enforschung der Bronzezeit in Nordwestbulgarien. AŞUIaşi. Şantierul arheologic de la Dolheştii Mari. M. 1974. 1959. 1979. Aşezări şi necropole. de pe teritoriul României. V. M. Dinu.A. 1985.. 1-2. Materiale 6. BMA 7. Sofia. Constantiniu M. A. Florescu. ArhMold 2-3. E. 1954. 1963. Monografie arheologică. Comşa. Georgiev. Harţuche. 1968.S. A. M. Dinu.A.

Brăila. Contribuţii la problema înmormântărilor cu ocru de pe teritoriul Republicii Socialiste România în lumina ultimelor cercetări. Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud. 1992. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. N. Săpăturile arheologice de la Brăiliţa. Lăzurcă.. 7-11. O. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.M. Aşezarea „Movila Olarului” (1970-1976)... Boroffka. F. . în The Thracian World at the crossroads of civilisations. Bounegru. Katincarov. Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud. Lipovan. V. Sofia.. CAB 2. Traits caracteristiques de la civilisation de l age du bronze ancien et moyen en Bulgarie. A. N. Mantu. Pontica 10. Noi date obţinute în urma analizelor de laborator asupra uneltelor şi armelor litice din colecţia Muzeului din Tulcea. 85-111. Kitov. 1957.T. I.130 IOAN VASILIU Harţuche. Bucureşti. 1991. 1981. Complexul arheologic Brăiliţa. 1977. Manzura. 11-74.. 1957-1958. I. 1971. 29-48. 1984. Leahu. 13-21. Bucureşti. Istros 4. 1963. Peuce 9. Harţuche. 1988-1989. Istros 6. Istina. judeţul Brăila. 7-90. Harţuche. P. Anastasiu. Bardac. ActaArchCarp 15. I. Funde der Bronze – und Hallstattzeit aus Poieneşti und Scânteia. L. Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (II). N. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neolitică până în pragul orânduirii feudale. Pavlov. Constanţa. Brăiliţa.Ranna Bronzovata epoha (Necropol t Goran Slatina). 281-291.N. Dragomir. Munteanu. 7-16. Leahu. Mogilni necropoli v Loveskija Kraj. N. M. C. 17-104. Leahu. Constanţa).. Panajotov. N. 1975. 2002. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului şi a Hallstatt – ului timpuriu în judeţul Suceava. Brăila. Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea-Nazâru.. E. Bucureşti. Irimia. M. G.. 133-146. E. N. Pontica 30.. Anastasiu. 2. Sava.O. 1997. V. Istros 5. Mărturii din epoca bronzului pe teritoriul din nordul Dobrogei.. Harţuche. Pontica 21-22. E. 298-299. M.. 299-303. Materiale 3. I. Călăraşi). Bucureşti. 1965. 1987. RazPr 22. 301-305. 129-147. Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie 1964. Chişinău. E. 1999. Săpăturile arheologice de salvare de la Medgidia. O. N. P. Irimia. Harţuche. N. R. 127-150. Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. Carpica 28. 1983. jud. Silvestru. F. E. N. Kamenskie Kurgany. Bibliotheca Thracologica 35. Observaţii tipologico-funcţionale privind ciocanele duble în eneolitic şi epoca bronzului. 1968. 1992. 1. Cultura Tei... Haşotti. Ignat. Klocko. Harţuche. CAB 1. M. V. Săpăturile arheologice de salvare de la Căţelu Nou.T. Harţuche. 1996. Pontica 28-29. 15-47. 1998. F.V. 1966. 1976. 17-24. Anastasiu. 1985. Lăzurcă. Thraco-Dacica. Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou. I. Harţuche. Apulum 21.

Moscalu.. 61-76. ArheologijaSofia 18.I. Mătasă. Topoare. S. 241-250. Casan. 3. Moga. 373-415. O nouă cultură a epocii bronzului în România. M. Aspekte des Ausgangs des Äneolithikums und der Übergangsstufe zur Bronzezeit in Raum der Niederdonau. 225-239.. M. Nica. Materiale 1. Mutihac. Preistoria Alpina 10. 1981. Nikolov. C. 1974. S. Anghelescu. 1994.. Ciugudean. 11-48. 215-239. C. GPNBM. 1976. Studii de preistorie 1. Dacia. 115-129. 1986. 55-84. H. 1995. de Tulcea). Petrescu-Dîmboviţa. E. Munteanu. ThracoDacica 7. Pontica 24. O preistorie a nord-estului Olteniei. 1-2. Morintz. Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt. aspecte regionale.S. 38-51. 1. V. Bucureşti. 90-136. 12. 1953. Săpăturile de la Bârseşti. Marinescu-Bâlcu. Morintz. 5. Mikov. Morintz. 2. Zona Tulcei şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. La civilisation Glina III-Schneckenberg à lumiere de nouvelles recherches. Petre-Govara. Petrescu-Dîmboviţa. M. M... Moghilni pogrebenia ot ranno bronzovata epoha pri Trnava i Kneja Vrakonski okrg.N. 249-266. Descoperiri arheologice în raionul Piatra Neamţ. Fouilles de Glina. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni. 205-206. Maille. 45-128.. Morintz. 723-734. 141-144. Istoria românilor de la începuturi până în secolul al VIII-lea. Petrescu-Dîmboviţa. S. V.I. Bucureşti. 1995. Zorzoliu. 1927-1932 (1933).Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 131 Marinescu-Bâlcu. 1964. . Epoca bronzului. Mateescu.. I. Nestor. 1986. 1940. SCIVA 40. Tradiţii. AO. M. B. 226-252. T. 1960. Dacia 3-4. Petre-Govora. Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii. 1995. Materiale 7. M.. 1991. Săpăturile arheologice de la Folteşti. 1. SCIV 21. Selišnata mogila pri Iunacite (Pazardjiko). 154-166. Recherches archéologiques dans le cadre de l´etablissement-tell de Luncaviţa (dép. Ciucă. SCIV 2. S. I. BiblMA 2. Schuster. 277-289. Un ciocan de piatră pentru minerit. 9-45. 1968. Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeanosălcuţean de la Drăgăneşti-Olt – punctul Corboaica – campaniile din anii 19931994. S. Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului din Moldova în lumina a trei morminte plane de înhumaţie descoperite la Târpeşti. Al. 3. Petrescu-Dîmboviţa. Cultura de tip Coslogeni. Repertoriul arheologic al judeţului Alba. Anuarul comitetului geologic 34. 1978. N. S. Hierasus 9. Alba Iulia.. I. SCIVA 32. M. C. Bucureşti. Râmnicu-Vâlcea. Şadurschi. alte piese de piatră şi însemne ale puterii din epoca Bronzului. 1970. Nestor. et alii 1995. 1951. Trento. S. Roman P. Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei. 1. Păunescu. IstRom. I. Gh. Nica. Materiale 5. 13-155. BiblArh 34. 1933. din sud-estul României. I. Micu. P. 2002. creaţii. 407-418. 1964.. C. Cetăţuia de la Stoicani. 3. I. N. SCIV 15. 1989. M. Gh. 1961. 1959. Repertoriul arheologic al României (judeţul Botoşani). V.

G. III. ein Grabhugel des 3 und 2 Jahrtausends v. N. Simion. Schuster. în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale. C. in Montenegro. Popescu. Dood-Opriţescu. Giurgiu). Galaţi). Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). J. Dinu. Cultura Coţofeni. 65-86. M. în Heidelberger Akademie der Weiseenschaften.. Roman. P. 196-250 Popov. O cultură cu ceramică şnurată din estul Transilvaniei. 35-41. Abteilung des Bezirkmuseums in Schumen. 18-47. P. G. Carpica 14. 47-55. H.. Tulcea. 167-190. 18. Primas. Pál. 1974b.und der Fruhen Eisenzeit in de prahistorischen. Primas. 71-97. 1992. Procesul de constituire a noilor grupe etno-culturale de la începutul epocii bronzului. 1986. Roman. Die Schneckenbergkultur. SCIVA 36. 1983. Lyon 21-25 javier1995. CCDJ 13-14. Simion. Mainz am Rhein. Pricop. Bonn. 1992. M. Roman. 1992. ThracoDacica 13. 35-38. BiblIP-A 5. 1. P. 53-63. 4. Pál. 5-10. Schuster. Mala Gruda und ihr Kontext. Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor. în Nécropoles et Pouvoir . 4. Rotea. 559-574. Roman. pratiques et interprétations. 1996. Cercetări la Govora Sat – Runcuri în 1977. 1985. C. Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea Romană. Roman. Neueinlieferungen aus der Bronze. 1973. Velika Gruda. Roman. A. 1-2. G. Csába. 1993. 279-297. ArchKorr 22.Chr. JahrbMecklenburg 10. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud. M. Istros 2-3. Simion. P... 29-55. 1982.132 IOAN VASILIU Petrescu-Dîmboviţa. Preistorie şi protoistorie. Schuster. Chişinău.. Universitatforschungen zur prähistorischen Archäologie 32.Galaţi). SCIV 24. 27. 26-42. Hugelgraber des fruhen 3. 39-49. Beitrage zur Problematic der schnurverzierten Keramik Sudosteuropas.Chr. Actes du Colloque „Théories de la nécropole antiques”. 1995. C. in Adriagebiet-Velika Gruda. A. 2003a. Materiale 2. 1. M. M. P. 1-2. J. Dinu. Două ciocane de piatră de tip miner descoperite în aşezarea de la Brăiliţa. Thraco-Dacica 14. 1941. Nécropoles des Bouches du Danube. Bibliotheca Thracologica 20. SCIVA 37. M. Roman. Culturi antice în zona gurilor Dunării.S. Velika Gruda I. D. PZ 56. Nouvelles fouilles archeologiques a Folteşti (dep. 1997. BiblArh 26. P. Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României. I. M. Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam (jud. 1956.. Monographien. 1. . Jahrtausends v.idéologie. P. Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei. 1992. C. Dacia. SCIVA 25. 1998. 1994. N. Kronstadt (Braşov). 1976b. Petrescu-Dîmboviţa. Die Glina III-Kultur. Prox. Travaux de la Maison de l’Orient Méditerranéen. 1976a. Cultura Jigodin. 19-72. 1974a.

CAMNI 3. M. 1976. Drevnie Pamjatniki Moldavii. 1972. Szekely. 3. Materiale. Munteanu. Ulanici. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea. SCIV 24. T. Movilele funerare de la Mihai Bravu. Movilele funerare de la Luncaviţa. I. Tudor. 1981. 1998. 9-26. SCIV 22. E.N. G. Vulpe. Despre trei topoare de piatră din epoca bronzului. Scripta Valachica 4. D. CAMNI 4. Bacău). Ec. G. Peuce 11. Zargidava. la Isaccea. I. Tudor. Sulimirski. Szekely. 1995. L. Dacia. 1-2. I.S. 59-75. 1973. Peuce 11. 1979.O. Şantierul Corlăteni. Săpăturile de salvare din comuna Văcăreşti. Subbotin.. Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei. jud. Carpica 1. Noi cercetări arheologice la Brăneţ. 1995a.. A. BiblMA 8. Zaporož’e 5. Z. 1995b. SympThrac 8. Săpăturile arheologice de la Odaia Turcului (jud. A. Vasiliu. Mormintele cu ocru de la Luncaviţa – „Movila Mocuţa”. Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976. 1993.V. 1953. CAB 3. 1985. 1995c. Date noi privind înmormântările cu ocru din Dobrogea. 1982. Dâmboviţa – 1971. Vasiliu. 113-128. R. A. Dobrolybskii. 5. Comon Elements and Chronological relations between the Zăbala Culture and the Livezile Group. E.. Vasiliu. 2. 1968. Bucureşti.V. .S. 108-111. Corded Ware and Globular Amphorae North-East of the Carpathians. 1 (14). N. 1995. Berlescu.. 1969. Vasiliu. Drevnosti stepnogo Pričernomor’ja i Kryma. D. VI – V a. M. Tudor. N. SCIV 4. Subbotin. Chr. S. în Novye materialy po archeologii Severo-Zapadnogo Pričernomor’ja. Kiev.N.. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei. 85-100. E. jud. 226-235. 109-126. 2003b. 117-140. 1996. 1990. 423-428. 283-289.N. 20-29. 25. 41-62. Peuce. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. 111-188. Semenovskij mogil’nik epochi eneolito-bronzy. Ulanici. Peuce 11. Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Roman zona râurilor Siret şi Moldova. Dâmboviţa). Subbotin. Tudor. Tudor. Ursachi. CA 2. Londra. A. L. Zs. V. RevMuz 6. I. 93-107.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 133 Simion. Tudor. Peuce 12. Şimon. Vulpe. Olt. Pamiatniki epohy bronzy Kurgannogo moghilnika Gradeşka. Zapadnyj areal pamjatnikov katakombnoj kul’tury. 1983. Neue Angaben zur fruhen Bronzezeit in Sudrumanien. Alba Iulia. Toščev. Turcu. 443. Chişinău. 9-21. Cetatea dacică de la Brad. Un mormânt de la începutul epocii bronzului descoperit la Răcăciuni (jud.444. O necropolă din sec. Un habitat lacustre de l’age du bronze ancien dans les environs de la ville de Varna (Ezerovo II). 26. Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ. Kiev. V. 1968. Tonceva. punctul „Drumul Vacilor”. 1981. 45-95. Tosčev. Ulanici. Târgovişte. Dacia. E. 117-140. Ursachi. M. Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja. Nekotorye aspekty hoziaysvenno – proizvodstvennoj deiatelnosti Iamnyh i Katakombnyh plemen stepnoy zony Severo-Zapadnogo Pricernomor’ja. L. 408-429. 1971. 49-64. în Katakombnye kultury Severnogo Pričernomor′ja. G. G. O inscripţie romană pe un topor de piatră preistoric. N. 141-175. 1981.V.. 27-38. 105-106. 1991.

. 1985. 17-29.. Staţiunea arheologică de la Sărata Monteoru. R. Fl.et Protohistorique. S. Yarovoy. E.e. Bacău Tel: 0234-324052 vasiliucioan@yahoo. Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău). VI . V. Al. Vasiliu.V î. Yarovoy. N. Drâmbocianu. Peuce. 253-331. Ioan Vasiliu Muzeul Municipal Oneşti Aleea Parcului. 52-60. 1981. 2. Dunăreanu-Vulpe. Sur la civilisation Monteoru (Âge du Bronze en Roumaine). Zaharia. L etape de debut a la lumiere des fouilles de Sărata Monteoru. E.com . 2. Belgrad. jud. E. 171-193. 265-276. nr. 31. Vulpe. 276-277. Les Fouilles de Poiana. 2004 (2005). Chişinău. Dacia. Topoleanu. Kurgany eneolita-epohi bronzy Niznego-Podnestro′ja. Oneşti jud. 1987. Actes du VIII e Congrès International des Sciences Pre. Zaharia. SCIV 10. E.. Zaharia . III. Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafă cilindrică. 1973a.N. Drevnejsie skotovodceskie plemena Jugo-Zapada SSSR. Necropola de la Isaccea (sec.134 IOAN VASILIU Vasiliu. I. 1989.) SympThrac 7. Chişinău. Tulcea. 1927-1933. 1990. 1959. 21-49. Al.n. 9-32. SCIVA 32. E. Vulpe. Dacia 3-4. La culture Monteoru. Cercetările arheologice de salvare de la Frecăţei. 1973b. 3 bis 601032.V.S. Vulpe. I. Buzău. în Studii şi cercetări de istorie buzoiană. 2 (14).V. E.

. 1. Horia – Amforă.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 135 Fig. 1. Fig. Horia – Amphore.

136 IOAN VASILIU Fig. 2. Isaccea – Gaz Metan – Amforetă. . 2. Fig. Isaccea – Gaz Metan – Amphoret.

3. Luncaviţa–Cetăţuia. Luncaviţa–Cetăţuia. Cerna. castron (5). canette (6). Fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 137 Fig. Tulcea–Sud. Nordul Dobrogei. 3. écuelle (5). cană (6). écuelle (3) vase-pot (4)e. amphore fragmentaire (2). vas globular (1). castron (3) vas-borcan (4). Sabangia–Movila lui Creţu. Cerna. vase globulaire (1). Tulcea–Sud. Le Nord du Dobroudja. Sabangia–Movila lui Creţu. . amforă fragmentară (2).

anneau d’or (2). haches en pierre (1. inele de buclă din argint (4-5). 8). Babadag. inel de buclă din aur (2). . Fig. topoare din piatră (3. 6).138 IOAN VASILIU Fig. 4. 8). Jurilovca. Ostrov. Ostrov. topoare din piatră (1. haches en pierre (3. Zebil. Jurilovca. topor-ciocan (7). 4. Zebil. 6). Frecăţei. Babadag. anneau d’argent (4-5). hache-marteau (7). Frecăţei.