NOI INFORMAŢII PRIVIND EPOCA BRONZULUI ÎN NORDUL DOBROGEI Ioan Vasiliu

Résumé : Dans cet étude on présente une analyse de quelques pièces en métal, pierre et céramique découverts dans le nord de la Dobroudja attribuées à l′Âge du Bronze. Mots clef : Dobroudja du Nord, la période ancien et moyen du l’Âge du Bronze, haches, céramiques Cuvinte cheie : Dobrogea de nord, perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, topoare, ceramică, podoabe

Piesele analizate în prezentul articol, aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din cadrul I.C.E.M. Tulcea, provin, în mare parte, din descoperiri întâmplătoare, din intervenţii nesistematice asupra unor complexe arheologice şi, doar în câteva cazuri sunt rezultatul cercetărilor sistematice. Prezentarea va fi făcută pe categorii de materiale, în sistem catalog. Obiecte din ceramică Marea majoritate a obiectelor aparţin ceramicii de uz comun. Analiza modului de pregătire a pastei, operaţie ce condiţionează calitatea şi destinaţia vaselor, atestă, din punct de vedere tehnic, trei grupe: a) grosieră, redusă numeric, având în compoziţie nisip cu bobul mare, microprundişuri, granule de calcar şi „cioburi pisate”1, consecinţa directă fiind slaba coeziune a pastei; suprafeţele au fost tratate cu mai puţină grijă, beneficiind doar de o netezire superficială; arderea s-a făcut la temperaturi suficient de ridicate pentru a conferi recipientelor o rezistenţă mecanică bună, spectrul coloristic fiind reprezentat de cărămiziu şi bej-cenuşiu. Printre forme se disting: amforele şi borcanele. Luncaviţa (sat, com. Luncaviţa) – Cetăţuia. Fragment de amforă. Fără număr de inventar. H = 7,0; l = 5,0; Gr = 0,72 (Fig. 3/ 2). În straturile superioare ce suprapun nivelurile de locuire eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa, faza A23, în condiţii stratigrafice nu prea clare, a fost descoperit un fragment ce provine din pansa unei amfore, prevăzută în zona diametrului maxim cu toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, rezultând, cu rol decorativ, trei nervuri ce se prelungesc vertical pe corpul vasului. Tot ca ornament, de la baza toartelor, au fost aplicate motive în formă de „cârlig”. Atât nervurile, cât şi decorul în formă de „cârlig”, prezintă crestături oblice realizate cu unghia sau cu scoica, ori cu un instrument având vârful ascuţit.
1 2

3

În legătură cu utilizarea „cioburilor pisate”, Marinescu-Bâlcu 1989, 216. În catalog utilizăm următoarele prescurtări: H = înălţimea; l = lăţimea; Dg = diametrul gurii; Dm = diametrul maxim; Db = diametrul bazei; Gr = grosime; G = greutate. Dimensiunile sunt date în centimetri. Desenele au fost realizate de către Camelia Geanbai. Comşa 1952, 413-416; Comşa 1962, 221-225; Micu, Maille 2002, 115-129.
PEUCE, S.N. V, 2007, p. 113 - 138

114
*

IOAN VASILIU

Fragmentul de amforă provenit din nivelurile superioare de la Luncaviţa–Cetăţuia, poate fi atribuit, cu rezervele de rigoare, unui tip ce are partea inferioară tronconică, cea superioară fiind mai scurtă şi îngustată accentuat către gâtul înalt, cilindric, prevăzute pe maxima rotunjime cu toarte din bandă lată, perforate orizontal. Cunoscute din repertoriul ceramic al culturii Folteşti II4, astfel de amfore, despre care V.A. Dergačev afirmă că, reprezintă cel mai caracteristic tip morfologic pentru varianta Nistreană5 a culturii Jamnaja, sunt întâlnite atât în grupul Târpeşti, în inventarul funerar al mormântului nr.16, încadrat în a doua parte a orizontului clasic şi începutul perioadei Jamnaja târzii7, cât şi în aşezări din mediul cultural Glina8. Toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, prezente pe ceramica culturilor Cernavodă III9 şi Folteşti II10, sunt atestate şi în descoperirile făcute la sud de Dunăre 11. Decorul în formă de „cârlig”, prevăzut cu crestături executate cu unghia sau cu scoica, îşi are şi el originile în mediul cultural Folteşti II, un ornament aproape identic provenind din aşezarea eponimă, de pe o amforă fragmentară, similară ca formă cu cea de la Luncaviţa– Cetăţuia, cu toarte din bandă lată, prevăzute doar cu o şănţuire mediană, descoperită în inventarul locuinţei de tip bordei numărul 212. Un askos găsit în aşezarea de la Varna13, este decorat oarecum asemănător; analogii apropiate, dar care trebuiesc privite invers, fiind semnalate atât pe amforele din aşezarea Glina de la Govora Sat–Runcuri14, cât şi pe cele din inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja15. Cerna (sat, com. Cerna) Vas – borcan, complet. Inv. 42.070. H = 16,0; Dg = 15,5; Dm = 19,0; Db = 12,0 (Fig.3/ 4). Dintr-un punct necunoscut de pe teritoriul localităţii, în urma unei descoperiri întâmplătoare, a fost identificat un borcan lucrat neglijent, asimetric datorită modelării stângace. Vasul are baza plată, peretele uşor curbat şi gura evazată. În regiunea diametrului maxim este decorat cu o proeminenţă simplă, dispusă vertical. *
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, fig. 15/1-3; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3. Dergačev 1986, 77. Marinescu-Bîlcu 1964, 241, fig. 1; Dinu 1974, 270, fig. 12 B/1; Dumitroaia 2000, 58, fig. 42/1. Burtănescu 2002, 144, 166, 264, tabelul VIII/2. Constantiniu, Panait 1963, fig. 4; Roman 1976a, fig. 5/8; Turcu 1981, pl. 4/4, 8. Morintz, Roman 1968, 89, fig. 32/6. Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, 57, fig. 24/8. Tonceva 1981, 51, fig. 11/20. Petrescu-Dîmboviţa 1974, 283, fig. 5/6; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3; Dinu 1974, fig. 11/12. Tonceva 1981, fig. 7/3 b-c. Roman 1985, 292, pl. 12/4; fig. 2/9, 13. Manzura, Klocko, Sava 1992, 58-59, fig. 25/1; Subbotin, Dobroljubskij, Toščev 1995, 116, fig. 4/6.

gâtul pâlniform. Schneckenberg25 sau Jigodin26. 85. 44. comuna Horia) Amforă.0. sunt apoi întâlnite în cultura Glina23. Klocko. buza rotunjită. . fig. 134/8-9. tip VI. Horia (sat. Dergačev 1994. deşi a beneficiat de o ardere mult mai bună şi această categorie este destul de friabilă. fig. 3/5. 13/7. fig. Roman 1985. Dergačev 1986. 105/5. perforate orizontal. gama coloristică predominantă fiind de bej-cărămiziu. Decorul constă dintr-o combinaţie de brâuri alveolate. Florescu. Pál. fig. Buzdugan 1972. şi brâuri crestate. tip 2. Dergačev 1994.2. 18A/20-21. pl. pl. Petre-Govora 1986. 4/12. 3A/18-20. 1. 2A/18-19. raportat la categoria precedentă. Repertoriul formelor este mai variat faţă de prima grupă: amfore. fig. 85-88. Dergačev 1986. 12/2. 20/9. fig. Dergačev 1986. 25/1. Berciu. răsfrântă la exterior. anexa 4/2. H = 28. * Prezente în inventarele funerare ale mormintelor tumulare din culturile Jamnaja27 şi Catacombelor28. Prox 1941. 28. fig. însă de dimensiuni mult reduse. 120/21. prezenţa lor fiind estompată la exteriorul vaselor cu ajutorul unui strat subţire de angobă de uniformizare. 576. fig. pl. Roman 1973. dispuse orizontal la baza gâtului şi sub zona diametrului maxim. Dodd-Opriţescu. pl. Yarovoy 1985. În regiunea diametrului maxim este prevăzută cu două toarte tubulare. plasate vertical pe umărul recipientelor. 9/11-16. 6/12. Crestele în relief. are şi ea în compoziţia pastei ingrediente. Roman. provine o amforă cu partea inferioară a corpului tronconică. 2A/ 20-21. 6. din bandă lată. De pe teritoriul satului. şi Catacombelor18. 25/4. 23/22. dintr-o locaţie necunoscută. Sava 1992. Sava 1992. 6/29. Klocko. 125. 8. căni şi castroane. fig. 1). 19A/18-20. plasate vertical pe corp. 115/4. Pál 1992. cu antecedente în aria Cernavodă II22. 12/13. umerii bombaţi. proprii repertoriului ceramic al culturii Glina19. fig. 103. fig. Yarovoy 1985.0. Roman. 3A/16-17. Db = 10. Dergačev 1986. 14/4 Prox 1941. 127. 77. fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 115 Recipientul de la Cerna îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturilor Jamnaja – variantele Nistreană16 şi Bugeac17. completă. 564. Alexandrescu 1974. pl. tip V. 127. amforele sunt specifice şi altor medii culturale din Bronzul timpuriu. Dg = 14. 12/2. Inv. Manzura. Dergačev 1994. 85-88. fig. 126. fiind identificate şi în manifestările de tip Zimnicea20 şi Schneckenberg21. mai 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dergačev 1986. în proporţie mai mare. fig. fig. Dm = 26. Csába 1973. dinspre toarte către gâtul recipientului.674. fig. 46. Toščev 1991. 18A/18-19. 2/5-6.0 (Fig. 28. Morintz. 128. vase globulare. 6/9. uneori purtând uşoare urme de lustru. 5/1. fig. astfel de vase. Dergačev 1994. 19A/16-17. 58-59. Schuster 1997. 20/5. 8/4-5.0. 20/4. baza plată fiind uşor reliefată. 61. mată. fig. precum şi în descoperiri din ariile Bogdăneşti24. Dergačev 1994. Manzura. 104. 94. Suprafaţa exterioară a jumătăţii inferioare a recipientului dispune de barbotină neorganizată. 4/8. * b) semigrosieră.

Berciu. 26. 37. fig. 34/4. Schuster. 6. fig. Chicideanu. 4/3. 19. 12. fig. 9/11. 8/5. Turcu 1981. dacă reconstituirea ipotetică făcută de către autorii descoperirii este corectă38. 68. 142/2. Prezente pe ceramica din repertoriul culturilor eneolitice Folteşti II39 şi Cernavodă II40. Dinu 1974a. 104. Ciugudean 1996. 7. 3. Şoimuş48 şi Iernut49. 11. fig. Ciugudean 1997. Zaharia 1973a. 50-51. Ulanici 1979. Schuster 1997. 106/2. Pál 1992. Roman 1976a. Drâmbocianu 1981. 3/2. 2/1-3. Monteoru Ic433. 53. 105/1. 5-6. 21/2. Schuster 1992. 3/4. 31. 6-8. 3. 74. 6-7. fig. fig. 46. fig. Székely 1971. 15/4 . sunt frecvent documentate în descoperirile din interfluviul Prut–Nistru. 4/6. 4. 6/1. 2/1-2. 19. fiind totodată atestate şi în descoperirile de la sud de Dunăre36. Prox 1941. 8. Vulpe. Petrescu-Dîmboviţa. 39. 65/2-3. Tudor 1973. fig. 16/4. 173.18 de la Trapovka. 15/1-2. fig. 103. 60/3. 103. fig. 98/3-4. în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând variantelor Nistreană şi Bugeac ale culturii Jamnaja41. 4/12. pl. fig. Gherghe 1983. fig. 21-22. 107. 1/3. pl. 142. 282. 44. Dinu 1974b. Bogdăneşti43. 2/1-2. Pál. Livezile31. Andreescu 1992. 1/15. Dergačev 1986. 562. fig. 110. 15/1-3. fig. Zaharia 1973b. 7/1-4. 40. 2/4. 5/5. 8. 33. . Zaharia 1987. 4. 4. 6-7. fig. exemplarul de la Horia îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând culturii Jamnaja. 6/2-4. toartele lucrate din benzi late. fig. fig. Dumitroaia 2000. 5/9. 4/5-7. 44. plecând de obicei. 389. 61. fig. 10/6. Zorzoliu 1995. Roman. 28. fig. 3. Roman. Ulanici 1981. 7. 13. Roman 1973. mormântul nr. Năeni-Schneckenberg sau Schneckenberg B35. fig. Florescu 1964. Roman 1985. ca ornamente pe ceramica culturilor Horodiştea–Erbiceni50 şi Folteşti II51. 28. precum şi în mediile culturale: Glina42. 20. 176. 10. Csába 1973. fig. 8. 103. Livezile47. fig. fig. fig. 3/1. fig. 58/8. fig. fig. 67. 21/15. 10. pl. fig. fig. 6/4. 10. Năeni–Schneckenberg45. Prox 1941. Morintz. 2/7. 5-6. 15/15-19. fig. Schnechenberg A34. 9/12. Vulpe. Panait 1963. Zăbala32. pl. 3/1-3. 5/5. 3/4. 16/1. dinspre toarte spre gâtul recipientelor. pl. Apărute încă din eneolitic. 44. 21/12. 5-6. 1 din T. Roman. 17/ 1-7. 4/12. 6. 7/6-8. 2/1. 86/6. Petre-Govora 1986. 562. 7. 2/1-3. 13. fig. Constantiniu. 571. sunt atestate atât în inventarele funerare ale 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 Tudor 1973. Schuster 1995. 88. Lipovan 1983. fig. 15/5. 8/2. 3/4. fig. 1/1-2. fig. Csába 1973. Ciugudean 1996. Jigodin46. fig. Tončeva 1981. şi în manifestările de tip Năeni– Schneckenberg sau Schneckenberg B. Nica. perforate orizontal. Dinu 1974a. combinaţiile dintre brâurile orizontale şi cele verticale. 6/b-c. Dergačev 1986. câte două-trei. 8. 6/1-3. 7. Pál. Ursachi 1968. Ciugudean 1998. 5. Drâmbocianu 1981. 9/11-16. 17/10. pl. fig. Vulpe. 11. Roman 1985. Ciugudean 1996. 4/4. fig. Schneckenberg A44. Ulanici 1976. pl. 86/9. 8/2. fig. 6-7. Lipovan 1983. fig. Ursachi 1995. 2/1. pl. Drâmbocianu 1981. Dodd-Opriţescu. fig. 20. pl. varianta Bugeac37. fig. * Ca formă.116 IOAN VASILIU apropiate sau mai îndepărtate de spaţiul istro-pontic: Glina29. Petrescu-Dîmboviţa. Székely 1998. 6/8. 104/7. 52-53. Petrescu-Dîmboviţa. fig. 6/1. Jigodin30. 12. 11/1.

fig. Ciugudean 1997. din inventarul funerar al mormântului nr. 15. 20. O combinaţie oarecum asemănătoare de brâuri este întâlnită şi în zona de nord-est a Moldovei. 13. fig. 58/8. 35-48. Dinu 1974b. Dergačev 1986. fig. 86/9. pe ceramica grupului cultural Livezile. 205-206. 8/2. 3/2. Ciugudean 1996. iar în spaţiul intra-carpatic este prezent atât în descoperirile aparţinând fazei Schneckenberg A56. în aşezarea de la Ezero. fie orizontal69. Dinu 1959a. Dergačev 1986. fig. fig. 10/2. Ciugudean 1997. Ciugudean 1996. dinspre toarte către gâtul amforelor. Florescu 1964. 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Dergačev 1986. fig. 44. fig. atribuită de către descoperitor amforelor thuringiene – Buchvaldek tip III59. 10/6. fig. Dumitroaia 2000. cât şi în cele ale culturii Catacombelor53. Dumitroaia 2000. 10/6. pl. prezente pe amforele din cultura eneolitică Folteşti II64. fig. pl. fig. fig. Burtănescu 2002. 88-91. 282. 80/3. Brâurile dispuse vertical. pl. este cunoscut decorul de brâuri paralele între care se află alte brâuri dispuse vertical62. fig. Şi din descoperirile făcute la sud de Dunăre. . 20. 12. 4. 304-305. cât şi în cele de tip Livezile57. 46. 56/2-4. 8/i. 264. 9/11-13. fig.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 117 mormintelor tumulare din aria culturii Jamnaja52. pornind însă dinspre toarte către baza vasului. k. 1 descoperit în tumulul I de la Livezile–Baia68. 6/4. 7/6. 9/11-13. începând din faza A1 şi până la sfârşitul fazei B1. 34/2. Georgiev et alii 1979. este prezent în inventarul funerar al mormântului nr. 5/11. 22/2. 25/4. 3/1. Prox 1941. 115-116. 88. cunoscut din cultura Horodiştea-Erbiceni67. Ciugudean 1996. cât şi pentru cele descoperite în inventarele funerare din mediul cultural Jamnaja66. 120-121. 26/6. Şoimuş şi Copăceni58. Dinu 1968. sau în perioada târzie a aceleiaşi culturi61. 323. 8/4. Dinu 1980. 16/4. acest tip de decor este semnalat la Căţelu Nou54 şi în aşezarea de la Govora Sat–Runcuri55. provenind de pe o amforă modelată în tehnica a. decorate doar cu crestături executate cu o unealtă ascuţită. fig. cu scoica ori cu unghia. 39. Ciugudean 1996. fig. 21/2. Dinu 1974. 21/12. 73/17. fig. Leahu 1965. Petrescu-Dîmboviţa. sunt specifice atât pentru exemplarele sferice din cultura Schneckenberg A65. 8/2. 35/2. acest motiv decorativ este des întâlnit pe brâurile dispuse fie vertical. 82. 21/2. fig. 22 dezvelit în tumulul III de la Valea Lupului. În mediul cultural Glina. pl. 132. Roman 1985. 36. Sulimirski 1968. 17. 65/1-3. Lipovan 1983. 111. tabelul 160. 32. Ornamentul de crestături aplicat pe brâuri verticale. 104. 46. 15/3. 111. Dinu 1974a. De altfel. recent fiind încadrată în varianta Nistreană a culturii Jamnaja60. 86. 5/5. Prox 1941. fig. Petrescu-Dîmboviţa. în zona sud-balcanică acest tip de ornament fiind ilustrat prin materialele de la Pevkakia–Magula63. Katincarov 1975. fig. Ciugudean 1997.

în regiunea diametrului maxim era prevăzută cu o toartă. o cană cu umărul bine reliefat. Pál. pl. Inv. 28. Schuster 1997. Db = 7. Db = 5. com. a fost descoperit. aplicate la baza gâtului sau în regiunea diametrului maxim al amforelor. Harţuche. Petrescu-Dîmboviţa. 8/2. fig. 3/1. despre care. 12. în apropierea mormântului principal82.0 (Fig. * Cerna (sat. căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru cedarea materialului spre studiu. 6. Harţuche. Simion 2003. 4/6. 4. fig. Dinu 1974b. doar în privinţa formei. un castron de mici dimensiuni. Tudor 1982. bine conturat. 34/2. 59-60. 168. nu şi a decorului. 89/6. 130/4. 3/2. Vulpe. Ciugudean 1997. fig. pl. Csába 1973. fig. uşor alveolată. ulterior supraînălţată81. fig. 47.0. fig. poziţie tipică pentru 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 Petrescu-Dîmboviţa. 2/9. 67. Şi în arii culturale mai apropiate: Glina76. Anastasiu 1968. Cerna) Castron. poate reprezenta un prototip timpuriu. 3. Dinu 1974b. 338. pl. Pál. datorită stării fragmentare a recipientului. depusă ritual. pe nivelul antic de călcare. H = 8. buza rotunjită la exterior şi baza plată. dg = 12. Pe raza satului. 33. 8/17. nu putem să spunem mai mult. dispuse însă orizontal pe corpul amforelor. Monteoru Ic478. Anastasiu 1976. având deschidere largă. 5/3. 30. pentru cana găsită în inventarul funerar la mormântului nr. gâtul scurt. Drâmbocianu 1981. 564. Dm = 13. 3/ 3). Dinu 1974a. complet. sau mai îndepărtate: Livezile79. 6. Sarichioi) – Movila lui Creţu80 Cană. 82. Fără număr de inventar. fig.4. fig. Roman 1976a. 165-166. 9/2. pl. 3/ 6). 86. În mantaua movilei primare. a fost găsită. fig. 20.0. Simion. . Dm = 9. 7. Ciugudean 1996. este întâlnit pe exemplarele fragmentare găsite în mediile culturale Jigodin73. acoperă într-un strat subţire partea inferioară a vaselor cu scop preponderent utilitar. brâurile decorate cu crestături. în mod accidental. corp tronconic şi baza îngroşată. Jigodin77. fig. Simion 1992. Harţuche 2002. uşor reliefată. com. 46 din necropola plană de la Brăiliţa83.118 IOAN VASILIU Documentate încă din eneolitic. ornamentul din alveole dispus pe brâurile orizontale. fig. fig. fig. Săpături G. cat. corpul tronconic. Prezent şi el pe ceramica eneolitică de tip Folteşti II72. 5/5. sunt cunoscute în arealul Glina prin intermediul descoperirilor făcute în aşezarea de la Odaia Turcului71. Tudor 1982. 6/1-2. 75. Sabangia (sat. Zaharia 1987. 4. lipsă partea superioară. Recipientul de la Sabangia. 3/5. 26/6. Roman. 82. 4/4. 6/ 3-7. 22/2. 2. 61.6 (Fig. Schuster 1997. în rest. 3/1. fig. Simion 2003. Csába 1973.0. în aria culturii Folteşti II70. 69. barbotina nu constituie un motiv decorativ decât în cazuri foarte rare. 63. Năeni– Schneckenberg74 şi Odaia Turcului75. Simion 1998. Roman. mormânt cu scheletul în decubit dorsal. 564. 12. H = 8. fig. 20. Petrescu-Dîmboviţa.0. aproape completă. pl. fără certitudinea că provine din acelaşi loc cu vasul-borcan prezentat mai sus.

129. fig. fig. Dg = 9. fig. depuse ca ofrandă în apropierea mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare. Cernea 1987. Db = 13. H = 11. fig. Din inventarul funerar al mormântului91.6/25. * 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 Nestor 1933. Simion 2003. Comşa 1882.0. pl. executate cu unghia. Dm = 22. Ulanici 1976. 96/1. fiind reliefată. 60/5. 158. Corlăteni88 şi Boloteşti89. Petrescu-Dîmboviţa 1974. 144. 7. pe teritoriul istro-pontic. 5/2. Ulanici 1981. vase ceramice. Florescu. castroanele tronconice au similitudini în mediile culturale Bogdăneşti94 şi Glina95. Schuster 1997. PetrescuDîmboviţa.0. 63. 114/2. 232. paralele. Dinu 1974b. aproape cilindric. Dm = 13.0. Db = 6. Roman 1976a. H = 11. Dergačev 1986. fig. prezente în inventarele funerare ale mormintelor culturii Catacombelor93. Ulanici 1979. Vasiliu 1995b. Yarovoy 1985. 15/6. 4/2. Buzdugan. De pe teritoriul judeţului Tulcea. 408-415. aproape complet.globular. 76/5-6. 227. Fără număr de inventar. . fig. asimetric datorită modelării stângace. ca urmare a cercetărilor din tumulul II de la Luncaviţa– Drumul Vacilor85 şi tumulii I şi III de la Mihai Bravu86.0. recipientul este decorat cu crestături oblice dispuse în şiruri circulare. 5/3. 3/2. 8. 229.23/19. baza îngroşată. aproape complet. 3. baza plată fiind uşor reliefată.0 (Fig. * Cu antecedente în cultura Folteşti II92. * În stadiul actual al cercetării.0. 65. căni oarecum similare fiind semnalate şi în aria culturii Glina84. dintr-o locaţie necunoscută provine un vas având corpul scund. 182. rotunjită. 21/1-2. 4. Comşa 1985. Petre-Govora 1986. 8/6. Tudor et alii 1953. Vasiliu 1995a. buza dreaptă. provine un castron având corp tronconic.0 (Fig. 3/ 5).0. Nordul Dobrogei Vas . Fără număr de inventar. Roman 1986. Dergačev 1994. 108/1. 71/1. 8/2. Burtănescu 2002. Tulcea) – Sud Castron. sunt atestate. precum şi în aria culturii Jamnaja 90. Dinu 1974a. 93/3. descoperiri similare fiind semnalate la Glăvăneştii Vechi87. cu scoica sau cu un instrument ascuţit. întregi sau fragmentare. 103. Tulcea (mun. 3/ 1). Petrescu-Dîmboviţa. 6. Schuster 1997. Pe umăr. fig. 121. fig. fig. 100/4. Buzdugan 1972. fig. 17. baza fiind marcată de alveole realizate cu degetul ori cu ajutorul unei ustensile având vârful rotunjit. gâtul înalt. 342. Dg = 21. Bobi. 140/1. fig. fig. 49. 30. 15/7. 85-93. 2/3. 18/9. 204. fig. 107. 128. bombat. buza răsfrântă la interior.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 119 etapa timpurie din evoluţia culturii Catacombelor. 63/2. 103-104. fig. umerii arcuiţi. 91/1-5. restaurat.

în urma lustruirii. 7/15. fig. Dm = 12. în necropola de inhumaţie atribuită secolelor VI-V a. 27. H = 9. Simion 2003. punctul Gaz metan. 727. Zaharia 1973b. 5/1. Ciugudean 1997. Ciugudean 1997. Inv. fig. cu un grad înalt de omogenitate. Dergačev 1986. Ornamentele realizate cu ajutorul crestăturilor. 8/7. au determinat executarea. singurul degresant folosit fiind nisipul cu bobul fin. 1/2. fig. 15/9. 11/20. fig. 96/2-3. fig. restaurată. Schuster 1997. 3/5-6. . 3-4. Ulanici 1976. Aici. 97/1.5. fig. Dinu 1974a. pl. precum şi vestigiilor de tip Livezile şi Iernut101. 83. 112/1.6. Ulanici 1979. fig. Ciugudean 1996.Gaz Metan. 17/1. Dergačev 1986. într-un context fără nici un indiciu cu privire la 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 Dinu 1959b. vasele globulare sunt specifice şi altor medii culturale: Glina98. fig. 61. pl. prezente pe ceramica Jamnaja104. 4/2. 3/1-2. 5/5. 5/1-2. 44. Zaharia 1987. o mare atenţie a fost acordată suprafeţei exterioare. dispuse pe umărul vaselor. Vasiliu. sunt atestate şi la sud de Dunăre. 16/5. fig. Petrescu-Dîmboviţa. fig. fig. 52. pl. o amforetă lucrată dintr-un lut bine ales. Pentru decorul realizat din alveole imprimate pe marginea bazei vasului. Dg = 7. Petrescu-Dîmboviţa 1974. 4/10-11. Isaccea (or. Tonceva 1981. fig. Tudor 1982. Csába 1973. 8-9. Berciu. 86/1-2. pasta este bine frământată. Pál. 11. pl. Amforetă.038. Roman. fig. fig. 105/1. 9/2. Lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale din Rusia către Turcia şi alte ţări din zona sud-estică a Peninsulei Balcanice. 55/3.Chr. având analogii în mediile Zimnicea105. Topoleanu 1989. 63/1. fig. printre acestea înscriindu-se şi cele de la Isaccea. Schuster 1997. fig. Dinu 1974a.2. 108/4. Bichir 1959. în diverse puncte de pe traseul ei. începute în vara anului 1987. Morintz. Petrescu-Dîmboviţa. cele mai timpurii analogii le găsim în aşezarea de la Folteşti109. 110-111. 2). 96/2. cu similitudini în culturile Cernavodă II102 şi Folteşti II103. de săpături de salvare. 87. 26/4. 7/4. ilustrată doar printr-un singur exemplar. căpătând luciu metalic. grosimea pereţilor fiind uniformă. Prox 1941. Glina106 şi Monteoru Ic4107. 4. 16/8-9. 217. 62. 113-128. fig. 5/1-8. 6-8. 22/13. Mătasă 1959. Schneckenberg99. Roman. 11. Zaharia 1987. fig. 14/10. Pál 1992. Isaccea) .5 (Fig. în descoperiri de tip Ezerovo II108. 52.120 IOAN VASILIU Prezente în repertoriul ceramic al culturii amforelor sferice96 şi în inventarele funerare ale mormintelor de tip Jamnaja97. 72/6. Db = 4. 13/4. 128/7-8. * c) fină. 113/2. 11/21-22.112. Dodd-Opriţescu. completă. în manifestări culturale specifice Bronzului timpuriu fiind întâlnit în cultura Jigodin110 şi în descoperiri de tip Livezile111. 6/11. 1/1. 8/3. 81/2. 6/11. fig. Roman 1973. 70. 385. Monteoru Ic4100. 5/8. Zaharia 1973a. modelată cu multă grijă. 53. 12. 276/277. 14/4. 20. în marginea de nord a suprafeţei investigate. pl. 9/2. 8/7. Ciugudean 1996. Alexandrescu 1974. pl. 12/11. Turcu 1981. formând şiruri orizontale. fig.

48/20. 144. Harţuche. 134/6. are similitudini. decorul din benzi orizontale şi verticale umplute cu motive în reţea este întâlnit. are gâtul scund. Dinu 1980. ea fiind întâlnită şi în alte medii culturale. 2/2. 14/2 a-b. 5/1. fig. Dinu 1955. 70. cat. 139. 704. * Amforeta de la Isaccea – Gaz Metan. Dinu 1957. a fost descoperit un vas ceramic. Roman 1973. Dinu 1974a. 193-194. pl. Harţuche. foarte probabil. mai apropiate ori mai îndepărtate. 164. * Prezenţa celor trei categorii ceramice nu este reprezentativă doar pentru manifestările specifice perioadei timpurii din zona de nord a Dobrogei. 10. fig. în acest ultim caz fiind realizat cu ajutorul impresiunilor de şnur121. 2/2-2b. cilindric. fiind ilustrate prin descoperirile de la Bogdăneşti122 . 298-299. redând o amforetă. acoperit cu o pastă albă. Florescu 1966. evazată la exterior. pl. fig. Boroffka 1996. 12/2. fig. buza rotunjită. 3. corpul puternic bombat şi baza plată. Recipientul. Florescu 1959. Schuster 1997. 298-299. 100/7. perforate orizontal. 197-198. 128. 46/2. din care pornesc alte benzi paralele. Cu antecedente în ceramica specifică mediului Horodiştea–Erbiceni116. 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Berciu. Petrescu-Dîmboviţa. Csába 1973. făinoasă. 101. este prevăzută cu două tortiţe tubulare. 5. Atât banda circulară de la baza gâtului cât şi cele cinci benzi verticale de pe corp sunt mărginite de incizii identice cu cele dispuse imediat sub buză. Aldeşti125 şi Poieneşti126. 42. fig. Dinu 1974a. Anastasiu 1968. Pál. Mantu. 9/1. imediat sub buză. 6. 383. în ariile Glina120şi Jigodin. Deasupra zonei de maximă curbură a corpului. 10. 60. 72. Harţuche. Anastasiu 1976. fig. 7/8. Roman 1976b. 7. 12/2. vasul este decorat cu două şiruri paralele de incizii executate cu scoica sau cu unghia.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 121 existenţa vreunui complex arheologic. Anastasiu 1971. în descoperirile de tip Cernavodă II113 şi Folteşti II114. Roman 1985. 97/2. 16/3. fig. în imediata apropiere a mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare115. pl. Dinu 1974. 7. 70. Valea Lupului123. Vasiliu 1995a. fig. fig. 49. 149-150. aceasta fiind aproape în unghi drept faţă de linia gâtului. Harţuche. Petrescu-Dîmboviţa. în Bronzul timpuriu. 39/12-13. 96. în privinţa formei. fig. Pe gât. 559-574. . Motivul decorativ a fost. 3/4. 12/9. 2/10. Dinu 1959a. ornamentul constă dintr-o bandă circulară umplută cu incizii în reţea. fig. prezent în ornamentica vasului găsit în inventarul funerar al mormântului nr. modelat în tehnica categoriei c. dispuse vertical pe corp. 2/1-2. fig. realizate în acelaşi mod. Semnificativ este faptul că motive în reţea apar şi pe ceramica atribuită perioadei timpurii a Epocii bronzului din Moldova. 9/5. Roman 1986. La baza gâtului. 4/7. Dragomir 1959. 41/2. Morintz. fig. 121/2. precum şi cu unul dintre cele patru vase depuse ritual în mantaua tumulului I de la Mihai Bravu. 4. fig. Roman. 11. 10. 20 din necropola plană de la Brăiliţa117 şi în mediile culturale eneolitice Folteşti II118 şi Coţofeni. Dragomir 1957. fig. fig. 282. fazele II şi III119. Gârceni124.

Nikolov 1976. Inv. 238. Năeni129 şi Jigodin130. Alexandrescu 1974. amintit sumar în literatura de specialitate132. precum şi cu cel provenind din Bulgaria de nord. capetele. 12. condiţiile geografice din nordul zonei istro-pontice nu ne permit să vorbim despre o activitate metalurgică în adevăratul sens al cuvântului. fiind petrecute unul peste celălalt. fig.122 IOAN VASILIU Astfel. 14. lucrată din bară în secţiune aproximativ circulară. * Pe baza analogiilor.31 (Fig. 94. Jurilovca) – Cetatea Argamum. Ciugudean 1991. = 0. 22. Jurilovca (sat. fig. Moga. provine un inel de buclă din aur cu titlul de 950‰. 31/8-9. folosindu-se materia primă din straturile superioare astăzi dispărute.916. artefactele. 1. deci peste 22 Kt. Obiecte din metal Deşi în unele lucrări de specialitate s-a afirmat că o parte dintre obiectele de metal din Epoca bronzului au fost prelucrate „pe loc”131. Pavlov 1991. H = 1. G = 8. 562. din tumulul de la Tărnava135. Ciugudean 1995. morminte având caracteristici funerare specifice culturii Jamnaja. pl. 60/4. pl. fiind totodată identic cu cele cinci exemplare găsite în mormântul 15b din necropola R de la Leukas (Steno)134. complet. Ciugudean 1995. D = 2. 4/ 2). putând fi considerate „importuri” din medii culturale. în timp ce în faza arhaică (I) vasele erau lucrate numai din două categorii. Ciugudean 1996. fig. Comşa 1990. subţiate progresiv. subetapelor IIa şi IIb din evoluţia Bronzului timpuriu. 44. * Inelul de buclă din aur de la Jurilovca are analogii perfecte cu piesele descoperite în tumulul III de la Ampoiţa–Peret133. 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Leahu 1963. Gr. com. Piesa.25. dintr-un context arheologic nu prea clar. 20/4-5. în special obiectele de podoabă. 11. fig. după cum o dovedesc descoperirile de la Căţelu Nou127. despre recipientele întregi putând avansa ipoteza că provin din inventarele funerare ale unor morminte distruse. Pál. cu rezervele de rigoare. 25. Din zona de sud-est a cetăţii. modelarea recipientelor din trei categorii de pastă este caracteristică fazelor clasică (II şi III) şi finală (IV) a culturii Glina.7 . Csába 1973. Zaharia 1987. Roman. 6/8-9. are partea inferioară de formă triunghiulară. Ciugudean 1989. 2/2. Panajotov. ceramica prezentată mai sus poate fi atribuită. 127. Schuster 1997. totuşi. Andreescu 1992. Kitov. Goesler 1927. Georgiev 1982. 59. 49. în care există dovezi concrete despre practicarea metalurgiei ca meşteşug. mai apropiate sau mai îndepărtate.25. Existenţa a trei categorii ceramice este atestată şi în cadrul manifestărilor de tip Monteoru Ic4128 . 4. nota 33. Inel de buclă. 92. . fig.

probabil. fig.Chr. Primas 1996. cel mai probabil. Primas 1992.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 123 De asemenea. Din piesele aflate în inventarul/inventarele funerare ale mormântului/mormintelor. 73. 75. 6. Obiecte din piatră Privite în ansamblu. existente în bazinele geologice aflate în nordul Dobrogei. întregi. lucrate din roci cu parametri mineralogici inferiori. inele precum cel de la Jurilovca. cât şi prin numărul redus de piese. 6/1-2. în intervalul 2800-2700 a.138. unde erau fixate pe suport textil139. mai probabil perioadei de început a acestuia. conform periodizării întocmite de către Fl. 141-142. fig. Rotea 1993. În clasificarea întocmită de către M. sunt atribuite tipului Leukas140. 6/4A 1-4. 14. datat. mai recente decât grupul Livezile. au analogii cu cerceii din depozitul de la Tufa144 şi pot fi atribuite Bronzului mijlociu. dispuse dinspre satul Zebil către malul lacului Razelm. cel mai târziu în Helladicul timpuriu III142. fig. Primas. Diabazele se întâlnesc în 136 137 138 139 140 141 142 143 144 Mikov 1940. lucraţi din bare de argint hexagonal-plate în secţiune. Vulpe 1959. 52-53. * Exemplarele confecţionate din argint. Zebil (sat. piese asemănătoare au fost găsite în nivelurile aparţinând Bronzului timpuriu de la Junaţite136. Primas 1996. au putut fi recuperaţi doar doi cercei de buclă.838 (Fig. 135. Inv. Piesele similare descoperite în inventarul funerar al mormântului din tumulul III de la Ampoiţa–Peret au fost încadrate. Sarichioi) – Movila Săpată. intervenţiile nesistematice prilejuite de amplasarea unui punct geodezic. orientat NV-SE. precum şi în inventarul funerar al mormântului principal (M1) din tumulul de la Velika Gruda137. lipsit de un context stratigrafic clar. fig. Primas 1992. Primas 1996. neatingându-se. Ciugudean 1996. credem că poate fi atribuit. Primas 1996. 43. Burtănescu. . subţiate progresiv. 6/3. 5/1-2. Hamond 1974. fig. fiind încadrate în Helladicul timpuriu II141. perioadei Jamnaja clasice care este. 75. 127-128. 43. 71. com. de către descoperitor.837. au dus la distrugerea unui/unor morminte având groapa/gropile funerare practicate în mantaua unui tumul ce făcea parte dintr-un aliniament de şase astfel de sit-uri. obiectele litice se caracterizează atât prin sărăcia repertoriului funcţional. Rotea atribuie cea mai mare parte a necropolei descoperirilor de tip Copăceni143. capetele aveau formă aproximativ circulară. mai veche decât începutul Helladicului timpuriu II. 3. Inele de buclă. Inelul de buclă de la Jurilovca. deşi M. 52. În anul 1961. 4/ 4-5). 267. 77-78. ce provin din tumulul distrus la Zebil.

fig. iar înspre est. 83. Berciu 1961. cealaltă fiind aproape plată. Vasiliu 2004. apar în eneolitic. deci este asimetrică. 3. fig. 1/3. 225-239. Frecăţei (sat. 282. 32/3. 5. 1/6. 1/a. pl. 133. 18/3. 95. 8. Ciurea 1933.0. 259. fig. 20. fig. Tei154. pl. fig. Bounegru 1997. Harţuche. Pe corp se observă urme de la desprinderile de aşchii. 301-302. Lăzurcă 1984. 619. lmax = 8. Comşa 1972. 24/2. 14. Piese de acest tip. 10. confecţionată din gresie silicoasă de culoare gri-cenuşie. 35-38. 105/4. Verbicioara. De altfel. 4/2. 25. 35. iar gresia silitică. 123-161. fiind apoi atestate atât în perioada de tranziţie151. cat. fiind prevăzută cu o şănţuire uniformă. În aria culturii Glina. arkoziană (feldspatică) sau fosiliferă este prezentă în cantităţi foarte mari la Valea Teilor. 7-16. Muraru 1985. 28/9. 63. în ariile culturilor Cucuteni149 şi Gumelniţa150. Harţuche. atribuite categoriei topoarelor de „minerit”148. afectată de lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale146. H = 13. 1. 19. G = 0. ultima lor apariţie fiind semnalată în aşezarea de tip Babadag de la Siliştea–Nazâru156. Silvestru 1992. fig. aceasta explicându-se prin folosirea mai mult sau mai puţin intensă a obiectelor din os şi corn.124 IOAN VASILIU zona Niculiţelului şi a Tulcei. sau în etapa mijlocie a acesteia153. dispusă perpendicular pe axul lung. Harţuche. 256. Fără număr de inventar. 3/8. 44-45. Anastasiu 1976. Harţuche. Vasiliu 1996. Lăzurcă 1977.65 (Fig. 23/2-3. Brăila. . pl. pe porţiuni reduse. Anastasiu 1968. Piesa. suprafeţele căpătând luciu metalic147. pl. 144. 95. 288. 18. Frecăţei) – Cabana lui Buţă. În pământul rezultat din excavarea mecanică a porţiunii vestice a tumulului I. lmin = 3. cât şi a celor de metal. 30. dintr-o altă descoperire întâmplătoare de pe teritoriul localităţii Parcheş. 1/1-4. Andriţoiu 1992. com. Dumitrescu 1954.0. Harţuche 2002. Ailincăi 2005. sărăcia inventarului litic este caracteristică pentru Epoca bronzului. în 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 Mutihac 1964. 141-144. Harţuche 2002. cat. 4/ 7). fig. are formă bitronconică. fig. în curs de prelucrare. fig. întreg.65. * Din nordul zonei istro-pontice. în Epoca bronzului. fig. 53. Gr = 0. Leahu 1966. zone bogate în minereuri şi material litic. 41. în ariile culturilor Monteoru. Ignat 1981. marcată de muchii proeminente. Petrescu -Dîmboviţa et alii 1995. jud. fig.0. Are o suprafaţă mai bombată. Cucoş. 34. la Beştepe şi Murighiol145. în general152. Dumitrescu 1933. 1/1. 12/3. topoarele de „minerit” cu şanţ circular sunt semnalate doar în zonele vestice. 3/5. fig. a fost găsit un topor-ciocan dublu. fig. 15/7. Istina 1999. 3/3. Wittenberg155. Topor – ciocan dublu. Harţuche 1987. fig. foarte bine finisată. Pricop 1983. Moscalu 1981. unele dintre acestea fiind încadrate. provine o unealtă oarecum asemănătoare.

0. Babadag) – Cetatea Hallstattiană. Berciu 1953. Gr = (Fig. 74. de formă circulară. 4/ 8). 91. fragmentar. fig. Fragment din partea inferioară a unui topor de luptă cu ceafa cilindrică. Babadag (or. este foarte bine şlefuit în interior. 4/ 1). Ostrov) – Piatra Frecăţei. încadrat după elementele de ritual funerar în etapa târzie a variantei Nistrene a culturii Jamnaja. com. 12/B3. Fără număr de inventar. 14 din T III de la Zebil161. pl. Pe feţele care se unesc formând tăişul drept. 1/a-b. Orificiul pentru fixarea cozii.0 (Fig. Simion 2003. întreg. 7-12. Orificiul. Despre toporul-ciocan de la Frecăţei. putem face următoarele afirmaţii : . este în curs de execuţie. Axul longitudinal prezintă o uşoară curbură către partea inferioară. Topor. altele fiind atribuite fazei clasice. neşlefuit. 9-26. Ostrov (sat. 279.a fost depus cu rol votiv în mantaua movilei. 89-91. marea majoritate a artefactelor aparţinând acestui tip de unealtă/armă. Petre-Govora 1986. este confirmat prin descoperirea unui astfel de exemplar în mina de la Căraci– Ţebea160. 4/ 3). 197. în Epoca bronzului157. l = 5.0. pl. H = 4. 8 de la Enisala–La Băltiţă163. cu excepţia pieselor găsite în inventarele funerare ale mormintelor nr. fig.0. aparţinând variantei Bugeac a aceleaşi culturi. Umerii erau arcuiţi şi reliefaţi în zona de maximă lăţime a piesei. pl.0. Fără număr de inventar. plasat aproximativ central. . Axul longitudinal este drept. Ostrov (sat. în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. Petre-Govora 1995. fig. în zona istro-pontică. Ciucă 1986. plasat mai aproape de ceafă. ca de exemplu piesele de la Căzăneşti158 şi Piatra Olt159. Vasiliu 2004. fragmentar. 103-104. uşor convex. fig. 8 de la Luncaviţa– Movila Mocuţa162. 10/2. 1/a-b. În stadiul actual al cercetării. lucrat din gresie silicoasă de culoare cenuşie-verzuie. Topor de luptă cu ceafa cilindrică. fig. Gr = 3. 23. lucrat din granit negru cu nuanţe verzuii. l = 8. . nr. rupt din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. datorită condiţiilor în care a fost găsit. toporul are două muchii. Lăzurcă 1984. după o folosire nu prea îndelungată. atribuit orizontului timpuriu al culturii Catacombelor. H = 14. Vasiliu 1995c. 9/12. Popescu 1956.0. tăişul urmând să fie convex. Andriţoiu 1992. 281-291.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 125 mare. l = 3. 39/14. provin din descoperiri întâmplătoare164. Faptul că au fost utilizate pentru extragerea anumitor tipuri de materii prime. mic în raport cu dimensiunile piesei. Topor. 157 158 159 160 161 162 163 164 Berciu 1939. 45. Fără număr de inventar. H = 11. Haşotti 1985. Ostrov) – Piatra Frecăţei. 4/3. Nica. com. Vasiliu 1996.8 (Fig. Gr = 3. 649-653. nr. Topor.provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus.0.

fig. umerii toporului. 70. Ele au analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja. 28. Tudor 1973. contrazic această afirmaţie. fig. 49. 2/1. 18. Florescu 1991. Pe baza analogiilor. 2/2. pl. conform clasificării întocmită de către Al. 8/4. precum şi în zonele de sud şi nord ale Dobrogei: exemplarul de la Grădina168. presărate sau nu cu ocru. Vulpe165 . încadrate între 2600-2450 a. Însă. Tudor 1982. Tonceva ca influenţă exercitată de cultura Jamnaja în mediile locale173. 271. 285-287. fig. piesa de la Măcin considerată ca ofrandă depusă în mormântul unui războinic de la începutul Epocii bronzului169. semnalate în mediile culturale de la sud de Dunăre172. 19A/6. 3/4. încadrate în cea de a doua etapă din Bronzul timpuriu. 67. Tudor 1972. 633. Munteanu 1991. Yarovoy 1990. 14/20. pl. fig. 2/1. 3/2. a fost emisă ipoteza conform căreia. 51. fig. . 25/18 a-c. legat de problema topoarelor din piatră cu ceafă cilindrică şi profil uşor curbat. Roman 1986. 5-6. topoarele de la Ostrov şi Babadag pot fi încadrate în orizontul definit de mormintele tumulare cu schelete în poziţie chircită. se numără şi un topor de luptă din piatră. în zonele de sud şi sud-est ale României. pl. 11. 7. foarte bine finisat în interior. sugerează că piesa avea profilul uşor curbat. 1. 51. 5/7. fig. tăişul fiind lăţit către ambele capete. 13/27. 282. fig. Vasiliu 1996. * După formă. arcuiţi şi reliefaţi în zona orificiului pentru fixarea cozii. 2/2. 20. acest tip de unealtă-armă apare într-un orizont post-Glina sau ante-Tei174. Subbotin 1993. Tonceva 1981. cat. Haşotti 1985. Irimia. Dergačev 1994. 417. îngroşată uniform. fig. cu ceafă cilindrică. 3/2-3. 5. fig. cat. 151.126 IOAN VASILIU Printre descoperirile făcute în anul 1966 în incinta cetăţii hallstattiene de la Babadag. 7/3. 2/10. 2/7. 1/4-5. 6/4. mare în raport cu dimensiunile ei . 57-58. 18A/7. 1. varianta Bugeac166. Roman 1976a. fig. piesa este ruptă din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 106. Roman 1982. Haşotti 1985. Dergačev 1986. fig. sunt considerate de către G. 5. Piese similare. Lăzurcă 1984. 6/12. fig. 24/15-17. 3/6. Şimon. 13. lucrat din gresie silitică. exemplarul de la Topraisar170 şi topore cu locaţie necunoscută de pe teritoriul judeţului Tulcea171. 159/5. 18-19. 108. pot fi atribuite variantei B a topoarelor de luptă cu ceafă cilindrică. deplasat către ceafă. Momentul apariţiei acestui tip de topor pare să fie reprezentat de către descoperirea făcută în inventarul funerar al mormântului de la Răcăciuni176. 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 Vulpe 1959. 45. cat. cele două piese de la Ostrov şi cea de la Babadag. 16. plan-convexă în secţiune. 413. Tudor 1983. fig.Chr. 58. Subbotin 1985.. gri-cenuşie. 105. Dergačev 1973. la Văcăreşti şi Odaia Turcului175. 2/2. Bardac 1998. 56. puţin evazată în partea superioară. paralelizată cu cel mai timpuriu orizont Glina177. Munteanu 1990. Tonceva 1981. fusiform. Vasiliu 1996. descoperirile făcute în aria culturii Glina. dar şi în descoperiri întâmplătoare făcute pe malul stâng al Borcei167. Agul′nikov 1992. Munteanu 1991. 1/2. 106. 287. 7-8. Popov 1994. fig. fig. În literatura de specialitate. fig.

Babadag) – Cetatea hallstattiană. Morintz 1961. lucrat din bazalt hidrotermalizat. 205-206. toporul cu tăişul aproximativ semilunar. 159/2. 8/2. Andronic 1995-1996. în inventarele funerare ale mormântului de inhumaţie din necropola de la Poiana186 şi a celui distrus de la Bârseşti187. 5/1. 11. Irimia.0 (Fig. de culoare neagră-verzuie. Morintz 1978. Nu putem preciza forma părţii superioare a piesei.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei Babadag (or. 45. fig. Soloneţ şi Cojvana185. 393. Şadurschi 1994. 21/11. Florescu 1991. 22/8. 126. fără a putea face alte precizări. 17. Florescu 1991. fig. 299-300. fig. fig. 643. fragmentar. De asemenea. exemplar considerat import din zona sudică a Dunării şi refolosit în epoca romană. 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 Roman 1976b. 4/6).0. Dunăreanu-Vulpe 1933. precum şi de analogiile amintite mai sus. Mateescu 1951. 1-2. fig. 103. de formă aproximativ semilunară. Tăvădărăşti184. dar sugerăm posibilitatea / probabilitatea încadrării în categoria topoarelor cu ceafă cilindrică. 261. Ţinând seamă de condiţiile în care a fost descoperită. fig. fig. 4/6. cat. 129. Morintz 1978. 53. 37. considerăm că piesa de la Babadag poate fi atribuită celei de a doua etape evoluţia Bronzului mijlociu sau fazei mai vechi a culturii Coslogeni. Petrescu-Dîmboviţa.72/12.5. 55. Vulpe. având tăişul lăţit. 6/18. 153. 332. corpul piesei are secţiune dreptunghiulară. 10/5. fig. Nicolae Bălcescu183. 159/3. Bobi 1981. Nestor 1960. pl. 27. într-o oarecare măsură. 14/9.1. plasat oblic faţă de tăiş. 21. 9/1. lt = 3. 6. 57. 77. . drept suport pentru o inscripţie182. lm = 2. 73/10. Anghelescu 1970. Topor. 539. Tudor 1969. părţile laterale fiind străbătute de o nervură în relief. puternic pronunţată. pl. H = 4. 443-444. * Cu antecedente în cultura Coţofeni178 şi în descoperiri funerare de tip Jamnaja179. 127 Topor de luptă fragmentar. În zona orificiului pentru fixarea cozii. Casan. Şlefuirea a fost foarte bine executată. Morintz. Dergačev 1973. 22/4. precum şi cu cel găsit întâmplător în zona intravilană a municipiului Botoşani188. Sucidava–Romula. piese oarecum asemănătoare fiind cunoscute şi din descoperirile de la Folteşti181. fig. Păunescu. Fără număr de inventar. fig. în anumite porţiuni suprafaţa piesei căpătând luciu metalic. Munteanu 1988-1989. el se apropie şi de toporele descoperite în aria culturii Monteoru. îşi găseşte analogii în aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmu180. fig. cu laturile mici arcuite. cat.

Fl. 1983. Materiale 1981. 1933 (1927-1932).D. Andreescu. P. 1995-1996. Materiale 8. The Early Bronze Age in Western Transylvania. Cultura Cernavodă II. 1981. C. N. Cotiujeni. Dacia. Aşezarea din sectorul b de Cernavodă. . H. Vrancea 4. Suceava. 1961. La necropole du bronze ancien de Zimnicea (dep. 1992. jud. raionul Măcin. Issledovanie kurganov u s. BiblMA 7. Morintz. Cimitirul tumular de la Ampoiţa (jud. Ciugudean. Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania. 13-171. AO 18. Bibliotheca Thracologica 2. H. Bobi. 1992. I. Ciugudean. Dacia. Alexandrescu. V. E. 1939. Ciugudean. 2002. M. Aperçu des antiquités préhistoriques de Baia. 2005. Epoca bronzului. Dâlma. 589-691. SympThrac 7. Cercetările arheologice din tumulul 2 de la Boloţeşti – Vrancea. D. D. 1974. E. 1987. 1996. 79-114. Andronic. 1998. S. SCIV 3. Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului. Roman. 237-238.. 47-77. 1992. Cernea. Alba). Săpături arheologice la Luncaviţa. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. V. 413-416. H. Raport preliminar asupra sondajului de lângă Luncaviţa. Bibliotheca Thracologica 37. 1989. Burtănescu. 1953. Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu-Severin. Ailincăi. în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. D. Comşa. 224-232. V. Bibliotheca Thracologica 13. 1952. The later Eneolithic / Early Bronze Age Tumulus-Burials in central and South-Western Transilvania (I). H. 1991. în Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu. A. Comşa. 221-225. Chicideanu. Gherghe. 104-130. 46-55. Bobi. 22-23.128 Bibliografie IOAN VASILIU Agul′nikov. S. 3. Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea. Tulcea. 79-93. Buzdugan. 3-4. Ciugudean.S. Zur fruhen Bronzezeit in Siebenburgen im Lichte der Ausgrabbungen von Ampoiţa. Ciugudean. Materiale 1. 18. 67-76. 373-405. D.M. 13-32. H. Sondajul arheologic efectuat la Târcov – Vf. SCIVA 38. Alba.. Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut cu unele contribuţii la Problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova. Giurgiu). Berciu. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. 1973. 1997. de Teleorman). Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ. Bucureşti. Buzău. N. I. 44-45. P. SCIV 24. Apulum 32. din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. AIM (1986). Berciu. jud. Berciu. Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud. 1962.. Arheologia preistorică a Olteniei. R.. PZ 66. H. Berciu. Ciurea. 103-107. Andriţoiu. CAMNI 9. Ciugudean. BiblMA 8. 1995. Craiova. 3. S.

88-114. Bacău). 3-4. Die Einzelfunde der Ausgrabungen. Die Enforschung der Bronzezeit in Nordwestbulgarien. Comşa. 1985. R. 701-707. Danubius 8-9. MemAntiq 9-11. E. Chişinău. Ranobronzovata Selişte. Gh. . V. O aşezare din epoca bronzului la Roşu. Dumitrescu. Perioada timpurie. Panait. SCIV 23. Aşezări şi necropole. 1982. Florescu. Date despre uneltele de piatră şlefuită din epoca neolitică şi din epoca Bronzului.I.. 1959a. 339-345. 1990.A. Sofia. Materiale 6. Materiale 5. Florescu. 605-641. în Alt-Ithaka. Dinu. A. Constantiniu M. N. 12. M. Şantierul arheologic Valea Lupului. Muraru. AŞUIaşi. Georgiev. Şantierul arheologic de la Dolheştii Mari. Preistoria Alpina 10. Florescu.. Şt. 1933.A. 213-221. Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud. 1968.D. 121-140. Probleme privind bronzul timpuriu şi mijlociu în nord-estul Munteniei. Necropola tumulară de la Brăiliţa.I. Thraco-Dacica 15. 1-2. Florescu. 261-275. M. 1972. H. 2. Dinu. 4. Materiale 6. Dergačev.. Comşa. Dumitrescu. Comşa. Contribuţii la problema etnogenezei tracilor nordici. 1-2. 187-202. 26. Dimitrov. Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în Moldova. 1979. 103-205.. Dinu. Harţuche. 39-118. 1964. Sondajul de la Gârceni. P. 105-125.. 224-273. 1994. G. Dinu. Goessler. Unelte de producţie. 1980. 85-93. 2000. 1973. 1959b. C. 67-84. V. Quelques considérations sur le période de transition du néolithique à l’Âge du Bronze sur le territoire de la Moldavie. Berlin. Dragomir. 1-2. Moldavia I sosednie teritorii v epohu bronzy. 245-262. Pamjatniki epochi bronzy. 1955. G... 1979. Dacia. 7-12. de la Cultura Cucuteni până în bronzul mijlociu. N. Dinu. M. Afinităţi între culturile Horodiştea-Erbiceni. PAS 1. La station préhistorique de Bonţeşti. Epoca bronzului. 1966. G. Studiu tipologic şi petrografic al uneltelor litice din câteva aşezări Cucuteni B. I.A. 1982. 1974. N. 301-338. A. Thraco-Dacica 3.S. 1959. M. A. 161-178. Dergačev. Chişinău. ArhMold 4. Cercetările arheologice de la Valea Lupului. ArhMold 7. M. Pontica 23. M. V. Cucoş. 671-694. BMA 7. Dergačev. E. 203-211. München – Grafelfin. în Sudosteuropa Zwischen 1600 und 1000 v. Comunităţi preistorice din nord-estul Românie. Trento. Folteşti-Cernavodă II şi Coţofeni. Dinu.Ia. Chr. 1972. M. de pe teritoriul României. Dacia 3-4. M. Dumitroaia. Materiale 3. Dinu. 1-15. SCIV 6.T. Morminte cu ocru descoperite la Corlăteni. 1927.I. 1954. Le problème des tombes a ocre dans les régions orientales de la Roumanie. 275-338. Şantierul arheologic de la Valea Lupului. M. 1986. 1959. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. Contribuţii la cunoaşterea etapelor timpurii ale culturii Monteoru în Moldova. E. 221-229. în Hăbăşeşti. SCIVA 36. 1963. Merpert. Ein Beitrag zur Homer Frage. CAB 1. Katincarov. CCDJ 9.C. ArhMold 2-3. sudestul Moldovei şi Dobrogea. Monografie arheologică. M. P. M. 129-139. Florescu. Folosirea aramei în cursul epocii neolitice pe teritoriul Dobrogei. 1991. Ezero. Buzdugan. Materiale 6. Mormintele cu ocru din movila II-1950 de la Glăvăneştii Vechi.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 129 Comşa. Georgiev. 1985. Florescu. E. 1957. Vl.

129-147. 15-47. Bucureşti. 1991. CAB 1. N. Silvestru. Chişinău.. 1992.. 1988-1989. Istros 6. 1. 1985. Leahu. 1999. Katincarov. 1983. Mantu. Observaţii tipologico-funcţionale privind ciocanele duble în eneolitic şi epoca bronzului. Pontica 30. Materiale 3. 1971. Complexul arheologic Brăiliţa. ActaArchCarp 15. Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou. I. Thraco-Dacica. Pontica 10. E. Manzura. N.M. Harţuche.. Mărturii din epoca bronzului pe teritoriul din nordul Dobrogei. 1984. Boroffka. 7-90. Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie 1964. Dragomir. Bucureşti. Harţuche. Brăila. 2002. Călăraşi). 1976. Istros 4. 7-16. N. 2. Lăzurcă. Harţuche. R. V. 1977. Bounegru. Harţuche. N. Kitov. I. O. 298-299. Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud. N. 1966. N. V. Klocko. E. 1998. Kamenskie Kurgany. Pontica 28-29.V. Panajotov. Leahu. Bucureşti. Constanţa. Constanţa). C. Harţuche.T.. 1992. I. Haşotti. 17-24. RazPr 22. 1965. F. M. Anastasiu.. 1981.. judeţul Brăila.N. Bardac. N. P. M. Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea-Nazâru. jud. 7-11. Leahu. 13-21.. Contribuţii la problema înmormântărilor cu ocru de pe teritoriul Republicii Socialiste România în lumina ultimelor cercetări. E. Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud.. A. Pavlov. O. M. Săpăturile arheologice de la Brăiliţa. Anastasiu. Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (II). Noi date obţinute în urma analizelor de laborator asupra uneltelor şi armelor litice din colecţia Muzeului din Tulcea... 1957. Traits caracteristiques de la civilisation de l age du bronze ancien et moyen en Bulgarie. Cultura Tei. Brăiliţa. în The Thracian World at the crossroads of civilisations. Sofia. F.Ranna Bronzovata epoha (Necropol t Goran Slatina). Aşezarea „Movila Olarului” (1970-1976). Apulum 21. Istina.130 IOAN VASILIU Harţuche. 133-146. Irimia. N. Harţuche. L. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului şi a Hallstatt – ului timpuriu în judeţul Suceava. Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. Funde der Bronze – und Hallstattzeit aus Poieneşti und Scânteia. 17-104. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neolitică până în pragul orânduirii feudale. CAB 2. G. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. 85-111. Bibliotheca Thracologica 35.. 127-150. E. Ignat. Munteanu. 1975. . E. Săpăturile arheologice de salvare de la Căţelu Nou. 281-291. Brăila.. 1963. 1968. I. 301-305. Bucureşti. Sava. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. P. Harţuche. Săpăturile arheologice de salvare de la Medgidia. N. 299-303. Lăzurcă. Carpica 28.T. V. Pontica 21-22. Anastasiu. 1996. 11-74.O. Mogilni necropoli v Loveskija Kraj. 29-48. 1957-1958. Peuce 9. Irimia.. I. Istros 5. F. M. 1987. 1997. Lipovan.

V. Marinescu-Bâlcu. Repertoriul arheologic al României (judeţul Botoşani). M. 1976. Petre-Govara. Alba Iulia. Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1. N. 1986. Hierasus 9. Munteanu. SCIV 21. Selišnata mogila pri Iunacite (Pazardjiko). din sud-estul României. ArheologijaSofia 18.. Săpăturile de la Bârseşti. Morintz. B.. Aspekte des Ausgangs des Äneolithikums und der Übergangsstufe zur Bronzezeit in Raum der Niederdonau. Fouilles de Glina. H. Istoria românilor de la începuturi până în secolul al VIII-lea. 1959. Epoca bronzului. creaţii.. Gh. 5. Petrescu-Dîmboviţa. 38-51.I. 154-166. N. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt. Petrescu-Dîmboviţa. 1986. 1. Bucureşti. 12. 45-128. Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeanosălcuţean de la Drăgăneşti-Olt – punctul Corboaica – campaniile din anii 19931994. S. aspecte regionale. SCIVA 40. AO. Moghilni pogrebenia ot ranno bronzovata epoha pri Trnava i Kneja Vrakonski okrg. 215-239. 1989. La civilisation Glina III-Schneckenberg à lumiere de nouvelles recherches. V. Nikolov.N. 13-155. 226-252. Mătasă. alte piese de piatră şi însemne ale puterii din epoca Bronzului. Zona Tulcei şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. 55-84. 1964. 1961. Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei. 90-136. Tradiţii. 115-129. 3. 1995.. Materiale 7. SCIV 15. Bucureşti. Un ciocan de piatră pentru minerit. Casan.. 723-734. Gh. 1933. SCIVA 32. et alii 1995. Moscalu. Ciucă. Pontica 24. 3. T. Nestor. 1953. Topoare. 1968. M. 9-45. 1. de Tulcea). Trento. M. 11-48. 1960. C. 241-250.. Roman P. M. 407-418. 1940. Materiale 1. Materiale 5. S. 1964. . 1927-1932 (1933). 277-289. Morintz. 1978. Nica. I. Micu. Dacia 3-4. I. 1981. Al. Morintz. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni. SCIV 2. 1974. 3. 205-206. Mutihac. S.S. S. 1. Morintz. 1991. Nica. Săpăturile arheologice de la Folteşti. IstRom. Descoperiri arheologice în raionul Piatra Neamţ. 1-2. Recherches archéologiques dans le cadre de l´etablissement-tell de Luncaviţa (dép. ThracoDacica 7. 1995. 61-76. Maille. Ciugudean. 141-144. Schuster. Studii de preistorie 1. 249-266. Anghelescu. Petrescu-Dîmboviţa. O nouă cultură a epocii bronzului în România. 1951. Păunescu. Zorzoliu. M. Cultura de tip Coslogeni. S. Repertoriul arheologic al judeţului Alba. Petrescu-Dîmboviţa. BiblMA 2. M. V. GPNBM. C. Moga.. M. I. Dacia. C. P. S. 373-415. O preistorie a nord-estului Olteniei.. 2. E. Mateescu.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 131 Marinescu-Bâlcu... Şadurschi. I. 1994. Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii. Râmnicu-Vâlcea. Cetăţuia de la Stoicani. I. 225-239. BiblArh 34. C. S. Anuarul comitetului geologic 34. Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului din Moldova în lumina a trei morminte plane de înhumaţie descoperite la Târpeşti. 2002. Petre-Govora. 1995.I. Mikov. M. Bucureşti. 1970. I. Nestor. Preistoria Alpina 10.

J. 559-574. 167-190.. Popescu. Velika Gruda I. 1996. Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei. Beitrage zur Problematic der schnurverzierten Keramik Sudosteuropas. 5-10. Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea Romană. 18-47. 1974a. P. 1986. P. Lyon 21-25 javier1995. Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor. 196-250 Popov. Mala Gruda und ihr Kontext. 1998.und der Fruhen Eisenzeit in de prahistorischen. Nécropoles des Bouches du Danube.idéologie. ArchKorr 22. 35-41. O cultură cu ceramică şnurată din estul Transilvaniei. M. M. Cultura Coţofeni. P. 1992. Travaux de la Maison de l’Orient Méditerranéen. 1974b. Simion. III.. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. Culturi antice în zona gurilor Dunării.. M. 4. în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale. Roman. ein Grabhugel des 3 und 2 Jahrtausends v. D. 1994. Dinu. I. Hugelgraber des fruhen 3. G. P. pratiques et interprétations. 1985. J. M. 19-72. C. C. Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam (jud. 1973. 53-63. CCDJ 13-14. SCIVA 25. Kronstadt (Braşov). Pál. Roman. . P. Pricop. Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României. 1-2. SCIV 24. N. BiblArh 26. ThracoDacica 13. Universitatforschungen zur prähistorischen Archäologie 32. 1976a.132 IOAN VASILIU Petrescu-Dîmboviţa. 26-42. Nouvelles fouilles archeologiques a Folteşti (dep. Carpica 14. 1992. Simion. Galaţi). 1993. N. M. Roman. 1976b. Primas. 35-38. 1982. în Nécropoles et Pouvoir .S. 47-55. Abteilung des Bezirkmuseums in Schumen. Dood-Opriţescu. Csába. Die Glina III-Kultur. PZ 56. Roman. G. Schuster. 1-2. G. Preistorie şi protoistorie.Chr. P. Jahrtausends v. Două ciocane de piatră de tip miner descoperite în aşezarea de la Brăiliţa. C. 1.. Roman. Materiale 2. H. 279-297. Schuster.Chr. Velika Gruda. Roman. Cultura Jigodin. Bonn. M. Simion. 2003a. 1956. A. P. 1992. 1941. JahrbMecklenburg 10. Dinu. Rotea. 18. Istros 2-3. Pál.. Prox. 1. 27. 1995. Mainz am Rhein. A. BiblIP-A 5. 65-86. Petrescu-Dîmboviţa. Cercetări la Govora Sat – Runcuri în 1977. Die Schneckenbergkultur.. C. Procesul de constituire a noilor grupe etno-culturale de la începutul epocii bronzului. Actes du Colloque „Théories de la nécropole antiques”. 1992. Tulcea. Thraco-Dacica 14. 1. 29-55. 71-97. in Montenegro. Roman. Schuster. Monographien. 39-49. Bibliotheca Thracologica 20. Chişinău. Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud. M. Neueinlieferungen aus der Bronze.Galaţi). în Heidelberger Akademie der Weiseenschaften. 4. Primas. in Adriagebiet-Velika Gruda. 1983. SCIVA 37. Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). 1997. Giurgiu). Dacia. SCIVA 36.

Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei. Săpăturile arheologice de la Odaia Turcului (jud. 5. 1976. CAMNI 4. . L. 1969. 283-289.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 133 Simion. Movilele funerare de la Luncaviţa. 1982. Pamiatniki epohy bronzy Kurgannogo moghilnika Gradeşka. la Isaccea. 1996. Dobrolybskii. Zs. V. Londra. Peuce. 1972. 59-75. Ursachi. G. Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja. 1 (14). Berlescu. Sulimirski. Zargidava. VI – V a. Scripta Valachica 4. Neue Angaben zur fruhen Bronzezeit in Sudrumanien. Tosčev. R. 26. Vasiliu. O inscripţie romană pe un topor de piatră preistoric. jud. 1953. CAMNI 3. S. Despre trei topoare de piatră din epoca bronzului. I. Tudor. Peuce 11. 1998. Materiale. I. G. 3. Olt. E. 1981. Chişinău. 1995a. 1995b. Bacău). 2. 1981. 117-140. 1-2. Tudor. Drevnosti stepnogo Pričernomor’ja i Kryma..V. 1985. Kiev. Toščev. 93-107. 20-29..V. Bucureşti. 1995. 443. G.N. 25. L. 1990. Zapadnyj areal pamjatnikov katakombnoj kul’tury. Date noi privind înmormântările cu ocru din Dobrogea. Cetatea dacică de la Brad. 1973. 1968. D. SCIV 24. 1993. 423-428. Vasiliu. 1991. Ulanici. O necropolă din sec. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. 117-140. Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Roman zona râurilor Siret şi Moldova. Vulpe.444. 85-100. în Novye materialy po archeologii Severo-Zapadnogo Pričernomor’ja.N. SCIV 22. 1995c. Alba Iulia. Vasiliu. Şantierul Corlăteni.V. 408-429. Tonceva. Vasiliu. Szekely. Nekotorye aspekty hoziaysvenno – proizvodstvennoj deiatelnosti Iamnyh i Katakombnyh plemen stepnoy zony Severo-Zapadnogo Pricernomor’ja. Dâmboviţa – 1971. Ursachi. Turcu. Peuce 12. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea. Tudor. L. 113-128. Tudor. 9-21. E. N. 109-126. Zaporož’e 5. N. Peuce 11. I. T. Carpica 1. A. Corded Ware and Globular Amphorae North-East of the Carpathians. M. Kiev. 49-64. Semenovskij mogil’nik epochi eneolito-bronzy. 1979. N. Drevnie Pamjatniki Moldavii. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei. Subbotin.S. 27-38. Târgovişte. Tudor. Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ. SympThrac 8. 9-26. Şimon. Dacia. 1995. Peuce 11. Dâmboviţa). Tudor. D. M. Un mormânt de la începutul epocii bronzului descoperit la Răcăciuni (jud. G.N. Movilele funerare de la Mihai Bravu.S. Subbotin. A.. 1968. BiblMA 8. Munteanu. CA 2. Subbotin. Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976. Noi cercetări arheologice la Brăneţ. RevMuz 6. 1981. jud. Ulanici. M. 1983. Comon Elements and Chronological relations between the Zăbala Culture and the Livezile Group. 141-175. I. Ec. 111-188... 108-111. Săpăturile de salvare din comuna Văcăreşti. Szekely. 41-62. CAB 3. A. E. Ulanici. Z. 1971. în Katakombnye kultury Severnogo Pričernomor′ja. V. Un habitat lacustre de l’age du bronze ancien dans les environs de la ville de Varna (Ezerovo II). 105-106. Mormintele cu ocru de la Luncaviţa – „Movila Mocuţa”. Dacia. E. Vulpe. 226-235. SCIV 4. Chr.. 45-95. punctul „Drumul Vacilor”.O. 2003b. A.

Drevnejsie skotovodceskie plemena Jugo-Zapada SSSR.et Protohistorique. Dunăreanu-Vulpe. 1959. R.. 276-277. Cercetările arheologice de salvare de la Frecăţei. I. 1987. Vulpe.. L etape de debut a la lumiere des fouilles de Sărata Monteoru. 253-331. E. 2 (14). 2. SCIVA 32. Yarovoy. 2004 (2005). 265-276. V.S. 21-49. Al. 171-193.n. Oneşti jud. 1973b.V. Topoleanu.. 1985. Les Fouilles de Poiana. Buzău. E. E. 1973a. Belgrad.134 IOAN VASILIU Vasiliu. Ioan Vasiliu Muzeul Municipal Oneşti Aleea Parcului. Al. Bacău Tel: 0234-324052 vasiliucioan@yahoo. Yarovoy. Vasiliu. Necropola de la Isaccea (sec. Chişinău. Chişinău. Zaharia. Vulpe. SCIV 10. La culture Monteoru. în Studii şi cercetări de istorie buzoiană. 2. 17-29. 31.V. S. Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafă cilindrică. Dacia 3-4. Drâmbocianu. 1927-1933. 52-60. 9-32. Vulpe. Zaharia . Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău). Actes du VIII e Congrès International des Sciences Pre. 1989. 1981.e. Sur la civilisation Monteoru (Âge du Bronze en Roumaine). Dacia. Staţiunea arheologică de la Sărata Monteoru. Fl. jud. Zaharia. I.V î. 3 bis 601032. Tulcea. N. VI . nr.com . III. E. E.) SympThrac 7. E. Peuce. Kurgany eneolita-epohi bronzy Niznego-Podnestro′ja. 1990.N.

Fig. Horia – Amphore.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 135 Fig. 1. . Horia – Amforă. 1.

136 IOAN VASILIU Fig. . 2. Isaccea – Gaz Metan – Amforetă. 2. Isaccea – Gaz Metan – Amphoret. Fig.

castron (3) vas-borcan (4). castron (5). 3. Nordul Dobrogei. écuelle (3) vase-pot (4)e. canette (6). Fig. Tulcea–Sud. écuelle (5). Luncaviţa–Cetăţuia. Cerna. . Le Nord du Dobroudja. 3.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 137 Fig. amphore fragmentaire (2). vas globular (1). Cerna. Sabangia–Movila lui Creţu. amforă fragmentară (2). Tulcea–Sud. vase globulaire (1). Luncaviţa–Cetăţuia. cană (6). Sabangia–Movila lui Creţu.

Zebil. Jurilovca. 6). Ostrov. 8). 4. Zebil. Jurilovca. Frecăţei. 6). haches en pierre (1. inel de buclă din aur (2). Frecăţei. anneau d’argent (4-5). hache-marteau (7). topoare din piatră (3. Babadag. topoare din piatră (1. 4. inele de buclă din argint (4-5). topor-ciocan (7). haches en pierre (3. Ostrov. anneau d’or (2). .138 IOAN VASILIU Fig. 8). Fig. Babadag.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful