NOI INFORMAŢII PRIVIND EPOCA BRONZULUI ÎN NORDUL DOBROGEI Ioan Vasiliu

Résumé : Dans cet étude on présente une analyse de quelques pièces en métal, pierre et céramique découverts dans le nord de la Dobroudja attribuées à l′Âge du Bronze. Mots clef : Dobroudja du Nord, la période ancien et moyen du l’Âge du Bronze, haches, céramiques Cuvinte cheie : Dobrogea de nord, perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, topoare, ceramică, podoabe

Piesele analizate în prezentul articol, aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din cadrul I.C.E.M. Tulcea, provin, în mare parte, din descoperiri întâmplătoare, din intervenţii nesistematice asupra unor complexe arheologice şi, doar în câteva cazuri sunt rezultatul cercetărilor sistematice. Prezentarea va fi făcută pe categorii de materiale, în sistem catalog. Obiecte din ceramică Marea majoritate a obiectelor aparţin ceramicii de uz comun. Analiza modului de pregătire a pastei, operaţie ce condiţionează calitatea şi destinaţia vaselor, atestă, din punct de vedere tehnic, trei grupe: a) grosieră, redusă numeric, având în compoziţie nisip cu bobul mare, microprundişuri, granule de calcar şi „cioburi pisate”1, consecinţa directă fiind slaba coeziune a pastei; suprafeţele au fost tratate cu mai puţină grijă, beneficiind doar de o netezire superficială; arderea s-a făcut la temperaturi suficient de ridicate pentru a conferi recipientelor o rezistenţă mecanică bună, spectrul coloristic fiind reprezentat de cărămiziu şi bej-cenuşiu. Printre forme se disting: amforele şi borcanele. Luncaviţa (sat, com. Luncaviţa) – Cetăţuia. Fragment de amforă. Fără număr de inventar. H = 7,0; l = 5,0; Gr = 0,72 (Fig. 3/ 2). În straturile superioare ce suprapun nivelurile de locuire eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa, faza A23, în condiţii stratigrafice nu prea clare, a fost descoperit un fragment ce provine din pansa unei amfore, prevăzută în zona diametrului maxim cu toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, rezultând, cu rol decorativ, trei nervuri ce se prelungesc vertical pe corpul vasului. Tot ca ornament, de la baza toartelor, au fost aplicate motive în formă de „cârlig”. Atât nervurile, cât şi decorul în formă de „cârlig”, prezintă crestături oblice realizate cu unghia sau cu scoica, ori cu un instrument având vârful ascuţit.
1 2

3

În legătură cu utilizarea „cioburilor pisate”, Marinescu-Bâlcu 1989, 216. În catalog utilizăm următoarele prescurtări: H = înălţimea; l = lăţimea; Dg = diametrul gurii; Dm = diametrul maxim; Db = diametrul bazei; Gr = grosime; G = greutate. Dimensiunile sunt date în centimetri. Desenele au fost realizate de către Camelia Geanbai. Comşa 1952, 413-416; Comşa 1962, 221-225; Micu, Maille 2002, 115-129.
PEUCE, S.N. V, 2007, p. 113 - 138

114
*

IOAN VASILIU

Fragmentul de amforă provenit din nivelurile superioare de la Luncaviţa–Cetăţuia, poate fi atribuit, cu rezervele de rigoare, unui tip ce are partea inferioară tronconică, cea superioară fiind mai scurtă şi îngustată accentuat către gâtul înalt, cilindric, prevăzute pe maxima rotunjime cu toarte din bandă lată, perforate orizontal. Cunoscute din repertoriul ceramic al culturii Folteşti II4, astfel de amfore, despre care V.A. Dergačev afirmă că, reprezintă cel mai caracteristic tip morfologic pentru varianta Nistreană5 a culturii Jamnaja, sunt întâlnite atât în grupul Târpeşti, în inventarul funerar al mormântului nr.16, încadrat în a doua parte a orizontului clasic şi începutul perioadei Jamnaja târzii7, cât şi în aşezări din mediul cultural Glina8. Toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, prezente pe ceramica culturilor Cernavodă III9 şi Folteşti II10, sunt atestate şi în descoperirile făcute la sud de Dunăre 11. Decorul în formă de „cârlig”, prevăzut cu crestături executate cu unghia sau cu scoica, îşi are şi el originile în mediul cultural Folteşti II, un ornament aproape identic provenind din aşezarea eponimă, de pe o amforă fragmentară, similară ca formă cu cea de la Luncaviţa– Cetăţuia, cu toarte din bandă lată, prevăzute doar cu o şănţuire mediană, descoperită în inventarul locuinţei de tip bordei numărul 212. Un askos găsit în aşezarea de la Varna13, este decorat oarecum asemănător; analogii apropiate, dar care trebuiesc privite invers, fiind semnalate atât pe amforele din aşezarea Glina de la Govora Sat–Runcuri14, cât şi pe cele din inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja15. Cerna (sat, com. Cerna) Vas – borcan, complet. Inv. 42.070. H = 16,0; Dg = 15,5; Dm = 19,0; Db = 12,0 (Fig.3/ 4). Dintr-un punct necunoscut de pe teritoriul localităţii, în urma unei descoperiri întâmplătoare, a fost identificat un borcan lucrat neglijent, asimetric datorită modelării stângace. Vasul are baza plată, peretele uşor curbat şi gura evazată. În regiunea diametrului maxim este decorat cu o proeminenţă simplă, dispusă vertical. *
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, fig. 15/1-3; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3. Dergačev 1986, 77. Marinescu-Bîlcu 1964, 241, fig. 1; Dinu 1974, 270, fig. 12 B/1; Dumitroaia 2000, 58, fig. 42/1. Burtănescu 2002, 144, 166, 264, tabelul VIII/2. Constantiniu, Panait 1963, fig. 4; Roman 1976a, fig. 5/8; Turcu 1981, pl. 4/4, 8. Morintz, Roman 1968, 89, fig. 32/6. Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, 57, fig. 24/8. Tonceva 1981, 51, fig. 11/20. Petrescu-Dîmboviţa 1974, 283, fig. 5/6; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3; Dinu 1974, fig. 11/12. Tonceva 1981, fig. 7/3 b-c. Roman 1985, 292, pl. 12/4; fig. 2/9, 13. Manzura, Klocko, Sava 1992, 58-59, fig. 25/1; Subbotin, Dobroljubskij, Toščev 1995, 116, fig. 4/6.

6. Db = 10. plasate vertical pe corp. 1). fig. Inv. Csába 1973. comuna Horia) Amforă. 44. Suprafaţa exterioară a jumătăţii inferioare a recipientului dispune de barbotină neorganizată. Alexandrescu 1974. Manzura. 2/5-6. 127. fig. baza plată fiind uşor reliefată. 25/1. dinspre toarte către gâtul recipientului.674. prezenţa lor fiind estompată la exteriorul vaselor cu ajutorul unui strat subţire de angobă de uniformizare. Morintz. buza rotunjită. Dergačev 1994. Schneckenberg25 sau Jigodin26. tip 2. 19A/18-20. fig. umerii bombaţi. 61. . Dg = 14. Dergačev 1986. precum şi în descoperiri din ariile Bogdăneşti24. 6/12. 564. 18A/20-21. fiind identificate şi în manifestările de tip Zimnicea20 şi Schneckenberg21.0. Sava 1992. fig. perforate orizontal. vase globulare. fig. însă de dimensiuni mult reduse. plasate vertical pe umărul recipientelor. Manzura. amforele sunt specifice şi altor medii culturale din Bronzul timpuriu. Buzdugan 1972. H = 28. proprii repertoriului ceramic al culturii Glina19. 77. Petre-Govora 1986. 4/12. 127. 14/4 Prox 1941. mată. 8. 103. raportat la categoria precedentă. astfel de vase. Yarovoy 1985. gâtul pâlniform. 126. 12/2. răsfrântă la exterior. Horia (sat. 12/13. 20/9. 115/4. Crestele în relief. pl.0 (Fig. şi brâuri crestate. Repertoriul formelor este mai variat faţă de prima grupă: amfore. Dergačev 1986. 58-59. De pe teritoriul satului. fig. fig. 3/5. 576. dintr-o locaţie necunoscută. În regiunea diametrului maxim este prevăzută cu două toarte tubulare. Toščev 1991. şi Catacombelor18. pl. Roman 1985. 28. fig. 46. Roman. 134/8-9. * b) semigrosieră. cu antecedente în aria Cernavodă II22. fig. Dergačev 1986. 3A/16-17.0. pl. provine o amforă cu partea inferioară a corpului tronconică. 9/11-16. din bandă lată. completă. 12/2. anexa 4/2. 13/7. 25/4. 8/4-5. Decorul constă dintr-o combinaţie de brâuri alveolate. Klocko. 20/5. uneori purtând uşoare urme de lustru.2. deşi a beneficiat de o ardere mult mai bună şi această categorie este destul de friabilă. are şi ea în compoziţia pastei ingrediente. Dodd-Opriţescu. Berciu. fig. Dergačev 1986. 85-88. Schuster 1997. fig. fig. 94. Dergačev 1994. fig. dispuse orizontal la baza gâtului şi sub zona diametrului maxim. 128. 2A/ 20-21. 20/4. tip VI. 104. 85-88. fig. fig. 23/22.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 115 Recipientul de la Cerna îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturilor Jamnaja – variantele Nistreană16 şi Bugeac17. 3A/18-20. Pál. Dm = 26. 18A/18-19. Pál 1992. fig. sunt apoi întâlnite în cultura Glina23. 6/29. 6/9. pl. mai 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dergačev 1986. pl. Roman. în proporţie mai mare. 19A/16-17. Sava 1992. * Prezente în inventarele funerare ale mormintelor tumulare din culturile Jamnaja27 şi Catacombelor28. fig. gama coloristică predominantă fiind de bej-cărămiziu. Florescu.0. Dergačev 1994. 105/5. fig. 120/21. 5/1. 28. tip V. Prox 1941. 85. 125. Yarovoy 1985. Dergačev 1994. Roman 1973. 2A/18-19. căni şi castroane. 1. 4/8. Klocko. Dergačev 1994.

10. pl. 5-6. Dinu 1974b. Ciugudean 1996. 10/6. 15/4 . Livezile31. 4/3.116 IOAN VASILIU apropiate sau mai îndepărtate de spaţiul istro-pontic: Glina29. fig. Tončeva 1981. 3/1. 571. 39. 176. 6/8. pl. 5-6. mormântul nr. 21/12. 15/1-3. fig. 107. fig. 7/1-4. Jigodin30. fig. 20. fig. Nica. fiind totodată atestate şi în descoperirile de la sud de Dunăre36. Petre-Govora 1986. 28. fig. fig. Ursachi 1968. 2/7. 3. sunt atestate atât în inventarele funerare ale 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 Tudor 1973. Schuster 1997. fig. 16/1. fig. şi în manifestările de tip Năeni– Schneckenberg sau Schneckenberg B. 1/15. 88. fig. 4/4. Năeni-Schneckenberg sau Schneckenberg B35. pl. 3/4. Morintz. 53. Gherghe 1983. Petrescu-Dîmboviţa. fig. 15/15-19. Drâmbocianu 1981. Apărute încă din eneolitic. Petrescu-Dîmboviţa. 562. sunt frecvent documentate în descoperirile din interfluviul Prut–Nistru. Roman. Petrescu-Dîmboviţa. Constantiniu. Ciugudean 1998. 142. 44. fig. Székely 1971. 2/1. fig. 34/4. Jigodin46. fig. 6. 562. fig. 28. 6/b-c. Dergačev 1986. 17/ 1-7. 3/1-3. 98/3-4. 61. 4/12. 58/8. 6/1. 7. Roman 1976a. 5/5. 3. Panait 1963. 6/2-4. Roman. combinaţiile dintre brâurile orizontale şi cele verticale. Zaharia 1987. Ulanici 1976. fig. pl. fig. Ulanici 1979. 74. pl. Florescu 1964. Dodd-Opriţescu. 86/9. 282. Schuster 1992. 21/2. Csába 1973. 44. 3/2. 60/3. 103. 9/11-16. pl. 19. 11. fig. 8/2. 7. 4/12. 86/6. 26. fig. 21/15. pl. 4/6. Chicideanu. Tudor 1973. 20. 40. plecând de obicei. fig. Ciugudean 1997. în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând variantelor Nistreană şi Bugeac ale culturii Jamnaja41. fig. 4. 5/9. fig. 1/3. Zăbala32. Roman 1985. fig. Schuster. Monteoru Ic433. 33. fig. 52-53. Bogdăneşti43. 103. Ciugudean 1996. 46. Ciugudean 1996. 15/5. varianta Bugeac37. fig. Livezile47. 8/2. 17/10. Drâmbocianu 1981. Roman 1973. fig. 3. Drâmbocianu 1981. Prezente pe ceramica din repertoriul culturilor eneolitice Folteşti II39 şi Cernavodă II40. 2/1. Vulpe. 5. 37. 11. 15/1-2. Berciu. 6-7. 9/11. toartele lucrate din benzi late. Schneckenberg A44. fig. fig. 65/2-3. 173. 8/5. 19. 142/2. 5/5. 3/4. 9/12. Năeni–Schneckenberg45. Ursachi 1995. fig. precum şi în mediile culturale: Glina42. 13. 31. 6. Dumitroaia 2000. Vulpe. Ulanici 1981. 67. Dergačev 1986. 8. fig. 103. Pál 1992. fig. 4. 8. câte două-trei. fig. Lipovan 1983. Prox 1941. 104. fig. Roman 1985. Dinu 1974a. Csába 1973. Prox 1941. Pál. 44. 5-6. 104/7. 2/1-2. Lipovan 1983. fig. 21-22. 10. 7. 12. fig. fig. 106/2. 11/1. 1 din T. 2/1-3. 16/4. perforate orizontal. 6/1. Pál. 110. fig. 10. 2/1-3. 6-7. fig. 50-51. exemplarul de la Horia îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând culturii Jamnaja. Schuster 1995. 2/1-2. Andreescu 1992. 6-8. 13. 7/6-8. fig. Zaharia 1973b. 8. fig. * Ca formă. . 6/4. 6-7. dacă reconstituirea ipotetică făcută de către autorii descoperirii este corectă38. pl. Székely 1998. Turcu 1981. 68. Roman. Schnechenberg A34. 6/1-3. Dinu 1974a. 3/4. 2/4. dinspre toarte spre gâtul recipientelor. ca ornamente pe ceramica culturilor Horodiştea–Erbiceni50 şi Folteşti II51. Şoimuş48 şi Iernut49. 12. 4/5-7. fig. pl. 105/1. Vulpe. 1/1-2. Zaharia 1973a. 7. 4.18 de la Trapovka. fig. 389. 8. Zorzoliu 1995.

pl. acest tip de decor este semnalat la Căţelu Nou54 şi în aşezarea de la Govora Sat–Runcuri55. 15. din inventarul funerar al mormântului nr. Ciugudean 1997. 25/4. 46. Dumitroaia 2000. 8/i. pornind însă dinspre toarte către baza vasului. fig. prezente pe amforele din cultura eneolitică Folteşti II64. 82. 10/6. fig. pe ceramica grupului cultural Livezile. . 86/9. 73/17. fig. 9/11-13. cât şi pentru cele descoperite în inventarele funerare din mediul cultural Jamnaja66. 104. 5/5. 34/2. 9/11-13. 10/2. fig. 36. 323. în aşezarea de la Ezero. Roman 1985. cu scoica ori cu unghia. 8/2. Ciugudean 1997. atribuită de către descoperitor amforelor thuringiene – Buchvaldek tip III59. Dinu 1974a. 58/8. 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Dergačev 1986. 3/2. 35-48. 120-121. Dinu 1980. 21/2. iar în spaţiul intra-carpatic este prezent atât în descoperirile aparţinând fazei Schneckenberg A56. Ciugudean 1996. fig. În mediul cultural Glina. fig. 15/3. 304-305. Leahu 1965. fig. 22 dezvelit în tumulul III de la Valea Lupului. recent fiind încadrată în varianta Nistreană a culturii Jamnaja60. 80/3. fig. 7/6. Sulimirski 1968. 88. Şi din descoperirile făcute la sud de Dunăre. cât şi în cele de tip Livezile57. O combinaţie oarecum asemănătoare de brâuri este întâlnită şi în zona de nord-est a Moldovei. Burtănescu 2002. în zona sud-balcanică acest tip de ornament fiind ilustrat prin materialele de la Pevkakia–Magula63. Prox 1941. Şoimuş şi Copăceni58. 3/1. 10/6. fie orizontal69. Ciugudean 1996. Dinu 1959a. Ciugudean 1996. Dinu 1968. 5/11. fig. 4. 8/4. De altfel. Petrescu-Dîmboviţa. 20. fig. 282. 13. k. pl. cât şi în cele ale culturii Catacombelor53. fig. este cunoscut decorul de brâuri paralele între care se află alte brâuri dispuse vertical62. Dergačev 1986. 44. 205-206. fig. Katincarov 1975. 264. sunt specifice atât pentru exemplarele sferice din cultura Schneckenberg A65. este prezent în inventarul funerar al mormântului nr. 46. începând din faza A1 şi până la sfârşitul fazei B1. 56/2-4. fig. 22/2. acest motiv decorativ este des întâlnit pe brâurile dispuse fie vertical. Florescu 1964. cunoscut din cultura Horodiştea-Erbiceni67. Petrescu-Dîmboviţa. Dinu 1974b. 20. fig. 16/4. 65/1-3. Ornamentul de crestături aplicat pe brâuri verticale. 132. sau în perioada târzie a aceleiaşi culturi61. pl. 17. fig. 115-116. tabelul 160. Dergačev 1986. dinspre toarte către gâtul amforelor. 12. Brâurile dispuse vertical. Prox 1941. 1 descoperit în tumulul I de la Livezile–Baia68. 88-91. Lipovan 1983. Ciugudean 1997. 6/4. fig. pl. 39. fig. Dinu 1974. provenind de pe o amforă modelată în tehnica a. 21/12.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 117 mormintelor tumulare din aria culturii Jamnaja52. 32. fig. decorate doar cu crestături executate cu o unealtă ascuţită. Dumitroaia 2000. 35/2. Georgiev et alii 1979. 26/6. fig. 21/2. 111. 86. 8/2. 111. Ciugudean 1996.

Simion 1998. . fig. 89/6. în mod accidental. 168. Petrescu-Dîmboviţa. fig. Petrescu-Dîmboviţa. 4/4. Dinu 1974a. pentru cana găsită în inventarul funerar la mormântului nr. 6. 4/6. Csába 1973. Sabangia (sat. 75. Dm = 9. dispuse însă orizontal pe corpul amforelor. com. în aria culturii Folteşti II70. sau mai îndepărtate: Livezile79. 3. sunt cunoscute în arealul Glina prin intermediul descoperirilor făcute în aşezarea de la Odaia Turcului71. poate reprezenta un prototip timpuriu. Db = 5. Db = 7. pl. Inv. uşor reliefată. 6/ 3-7. despre care. În mantaua movilei primare. în regiunea diametrului maxim era prevăzută cu o toartă. Dm = 13. Roman. a fost găsită.0 (Fig. 69. 8/2. căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru cedarea materialului spre studiu. 2/9. lipsă partea superioară. 82. buza rotunjită la exterior şi baza plată. Schuster 1997. Ciugudean 1996. pl. brâurile decorate cu crestături. acoperă într-un strat subţire partea inferioară a vaselor cu scop preponderent utilitar. Harţuche 2002. 86. 67. gâtul scurt. nu şi a decorului. Năeni– Schneckenberg74 şi Odaia Turcului75. Csába 1973. fig. 130/4. com. Săpături G. 46 din necropola plană de la Brăiliţa83. barbotina nu constituie un motiv decorativ decât în cazuri foarte rare. 564. 26/6. a fost descoperit. Monteoru Ic478. Sarichioi) – Movila lui Creţu80 Cană. Simion 2003. în rest. Vulpe. Schuster 1997. 4. 6. Simion 2003. dg = 12. având deschidere largă. Pe raza satului.0. Anastasiu 1976. aplicate la baza gâtului sau în regiunea diametrului maxim al amforelor. Pál. corpul tronconic. H = 8.0. Cerna) Castron. Fără număr de inventar. fig. 564.0. 20. 3/5. fig. 63. aproape completă. ulterior supraînălţată81.118 IOAN VASILIU Documentate încă din eneolitic. 3/1. fig. depusă ritual. 82. 33. poziţie tipică pentru 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 Petrescu-Dîmboviţa. 8/17. 3/2. fig. pe nivelul antic de călcare. mormânt cu scheletul în decubit dorsal.0. 3/ 6). uşor alveolată. cat. Tudor 1982. * Cerna (sat. pl. 12. Simion. 6/1-2. Roman. Prezent şi el pe ceramica eneolitică de tip Folteşti II72. Zaharia 1987. fig. Dinu 1974b. complet. Ciugudean 1997. 5/3. 20. Dinu 1974b. nu putem să spunem mai mult. fig. Recipientul de la Sabangia. 61. Simion 1992. H = 8. pl. Tudor 1982.6 (Fig. Şi în arii culturale mai apropiate: Glina76. Roman 1976a. 3/1. fig. un castron de mici dimensiuni. fig. este întâlnit pe exemplarele fragmentare găsite în mediile culturale Jigodin73. o cană cu umărul bine reliefat. 30. 5/5. fig. 3/ 3). 165-166. în apropierea mormântului principal82. 2. corp tronconic şi baza îngroşată. 28.4. fără certitudinea că provine din acelaşi loc cu vasul-borcan prezentat mai sus. Pál. 4. Jigodin77. ornamentul din alveole dispus pe brâurile orizontale. datorită stării fragmentare a recipientului. 47. Harţuche. 9/2. 22/2. 34/2. Drâmbocianu 1981. 12. fig. doar în privinţa formei. fig. 7. pl. bine conturat. Harţuche. Anastasiu 1968. fig. 338. 59-60.

asimetric datorită modelării stângace. .0 (Fig. 71/1. Dm = 13. baza plată fiind uşor reliefată. depuse ca ofrandă în apropierea mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare. Petrescu-Dîmboviţa. * 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 Nestor 1933. vase ceramice. fig. fig. 227. 100/4. 4. Db = 6. 232. Buzdugan. 3. 107. 204. 60/5. 128. fig. 96/1. 30. Cernea 1987. executate cu unghia. 76/5-6. 17.0. sunt atestate. aproape complet. Ulanici 1976. 408-415. umerii arcuiţi. Comşa 1882. Din inventarul funerar al mormântului91. Petre-Govora 1986.0. 5/2. 63. fig. întregi sau fragmentare. 65. Ulanici 1981. 182. 8. restaurat. Dg = 21. Burtănescu 2002. 49. rotunjită. fig. 8/2. 144. gâtul înalt. 21/1-2. Buzdugan 1972. Dergačev 1994. 63/2. fig. 85-93. Roman 1976a.0. pe teritoriul istro-pontic. fig. fig. fig. Dg = 9. baza fiind marcată de alveole realizate cu degetul ori cu ajutorul unei ustensile având vârful rotunjit.23/19.globular. De pe teritoriul judeţului Tulcea.0. Fără număr de inventar. Dinu 1974a. Tulcea) – Sud Castron. Vasiliu 1995a. baza îngroşată. 103-104. 91/1-5. PetrescuDîmboviţa. * În stadiul actual al cercetării. 103. buza răsfrântă la interior. aproape cilindric. 158. Florescu. fig. paralele. 140/1.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 119 etapa timpurie din evoluţia culturii Catacombelor. Simion 2003. castroanele tronconice au similitudini în mediile culturale Bogdăneşti94 şi Glina95.0. Yarovoy 1985. recipientul este decorat cu crestături oblice dispuse în şiruri circulare. buza dreaptă. Roman 1986. ca urmare a cercetărilor din tumulul II de la Luncaviţa– Drumul Vacilor85 şi tumulii I şi III de la Mihai Bravu86. căni oarecum similare fiind semnalate şi în aria culturii Glina84. 15/7. 2/3. Db = 13. 114/2. Tulcea (mun. H = 11. 4/2. Dm = 22. 129. fig. precum şi în aria culturii Jamnaja 90. 8/6. Ulanici 1979. descoperiri similare fiind semnalate la Glăvăneştii Vechi87. Fără număr de inventar. 7. 5/3. pl. 229. H = 11.0. Pe umăr. cu scoica sau cu un instrument ascuţit. 93/3.0 (Fig. 342. 15/6. aproape complet. Comşa 1985. dintr-o locaţie necunoscută provine un vas având corpul scund. Nordul Dobrogei Vas . Tudor et alii 1953. 18/9. Vasiliu 1995b. 3/ 5). fig. 3/ 1). provine un castron având corp tronconic. bombat. 108/1.6/25. fig. Corlăteni88 şi Boloteşti89. Schuster 1997. Dergačev 1986. fiind reliefată. Schuster 1997. 6. fig. Petrescu-Dîmboviţa 1974. Bobi. prezente în inventarele funerare ale mormintelor culturii Catacombelor93. Dinu 1974b. 121. * Cu antecedente în cultura Folteşti II92. 3/2.

16/5. 96/2. Prox 1941. printre acestea înscriindu-se şi cele de la Isaccea. * c) fină. Zaharia 1987. Lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale din Rusia către Turcia şi alte ţări din zona sud-estică a Peninsulei Balcanice. 86/1-2. 11/20. Vasiliu. 62. 13/4.120 IOAN VASILIU Prezente în repertoriul ceramic al culturii amforelor sferice96 şi în inventarele funerare ale mormintelor de tip Jamnaja97. Isaccea) . 87. fig. în manifestări culturale specifice Bronzului timpuriu fiind întâlnit în cultura Jigodin110 şi în descoperiri de tip Livezile111. 3/1-2. Aici. 3-4. Turcu 1981. modelată cu multă grijă. în diverse puncte de pe traseul ei. Dinu 1974a. 11/21-22. 8-9. într-un context fără nici un indiciu cu privire la 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 Dinu 1959b. fig. 22/13. fig. o amforetă lucrată dintr-un lut bine ales. Isaccea (or. 52. Zaharia 1987. fig. Dergačev 1986. 4. 7/4. Schuster 1997. fig. 26/4. Morintz. pl. 1/2. Roman. pl. având analogii în mediile Zimnicea105. Ciugudean 1996. Pál. 14/4.2. fig. formând şiruri orizontale. pasta este bine frământată. fig. Zaharia 1973a. 276/277. Schneckenberg99. dispuse pe umărul vaselor. 3/5-6. 14/10. Db = 4. 27. 8/7. Ulanici 1979. fig. completă. Pentru decorul realizat din alveole imprimate pe marginea bazei vasului. 128/7-8. Mătasă 1959. 6-8. cele mai timpurii analogii le găsim în aşezarea de la Folteşti109. 1/1. fig. Dm = 12. 12/11. Tonceva 1981. 81/2. Ulanici 1976. fig. 5/1. cu similitudini în culturile Cernavodă II102 şi Folteşti II103. 53. în necropola de inhumaţie atribuită secolelor VI-V a. restaurată.Chr. Monteoru Ic4100. Roman. 105/1. fig. Ornamentele realizate cu ajutorul crestăturilor. 4/2. pl. Roman 1973. pl. grosimea pereţilor fiind uniformă. Ciugudean 1997. în marginea de nord a suprafeţei investigate. 112/1. 6/11.Gaz Metan.112. fig. Dg = 7. fig. 63/1. Ciugudean 1996. de săpături de salvare. Tudor 1982. 11. pl. Amforetă. în urma lustruirii. cu un grad înalt de omogenitate. Alexandrescu 1974. H = 9. Topoleanu 1989. 11. singurul degresant folosit fiind nisipul cu bobul fin.038.5. 96/2-3. 44. Dinu 1974a. punctul Gaz metan. 97/1. Petrescu-Dîmboviţa. prezente pe ceramica Jamnaja104. pl.6. Pál 1992. 17/1. fig. Csába 1973. 8/7. 113/2. 5/1-2. 108/4. Berciu. 9/2. Ciugudean 1997. 113-128. 20. fig. 7/15. 83. 15/9. Dodd-Opriţescu. fig. 55/3. 110-111. 727. Petrescu-Dîmboviţa 1974. fig. 4/10-11. Glina106 şi Monteoru Ic4107. Bichir 1959. fig. 12. 70. Simion 2003. 2). 6/11. 217. în descoperiri de tip Ezerovo II108. 5/8. Inv. 61. 52. au determinat executarea. Dergačev 1986. ilustrată doar printr-un singur exemplar. 8/3. sunt atestate şi la sud de Dunăre. Petrescu-Dîmboviţa. fig. fig. 5/1-8. 72/6. 5/5. căpătând luciu metalic. 385. Schuster 1997. vasele globulare sunt specifice şi altor medii culturale: Glina98. Zaharia 1973b.5 (Fig. o mare atenţie a fost acordată suprafeţei exterioare. . 16/8-9. începute în vara anului 1987. 9/2. precum şi vestigiilor de tip Livezile şi Iernut101.

Dinu 1957. 10. 97/2. Semnificativ este faptul că motive în reţea apar şi pe ceramica atribuită perioadei timpurii a Epocii bronzului din Moldova. 128. 298-299. fig. cat. fig. 7. ornamentul constă dintr-o bandă circulară umplută cu incizii în reţea. mai apropiate ori mai îndepărtate. fig. dispuse vertical pe corp. Florescu 1959. 96. 100/7. Anastasiu 1971. în imediata apropiere a mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare115. 70. 2/2-2b. 70. 7/8. fig. Cu antecedente în ceramica specifică mediului Horodiştea–Erbiceni116. 12/2. Schuster 1997. 2/1-2. vasul este decorat cu două şiruri paralele de incizii executate cu scoica sau cu unghia. Recipientul. Roman 1986. 164. 9/1. făinoasă. 383. are similitudini. corpul puternic bombat şi baza plată. 134/6. Gârceni124. fig. La baza gâtului. 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Berciu. decorul din benzi orizontale şi verticale umplute cu motive în reţea este întâlnit. fiind ilustrate prin descoperirile de la Bogdăneşti122 . 3/4. 559-574. Dragomir 1959. 12/2. Dinu 1974. 16/3. imediat sub buză. ea fiind întâlnită şi în alte medii culturale. Pe gât. în ariile Glina120şi Jigodin. 48/20. 3. 101. Boroffka 1996. a fost descoperit un vas ceramic. prezent în ornamentica vasului găsit în inventarul funerar al mormântului nr. realizate în acelaşi mod. * Prezenţa celor trei categorii ceramice nu este reprezentativă doar pentru manifestările specifice perioadei timpurii din zona de nord a Dobrogei. 5. fig. Dinu 1959a. . fig. perforate orizontal. buza rotunjită. Anastasiu 1976. 12/9. Morintz. 49. 6. Roman 1976b. fazele II şi III119. fig. Florescu 1966. fig. Dinu 1980. în acest ultim caz fiind realizat cu ajutorul impresiunilor de şnur121. în descoperirile de tip Cernavodă II113 şi Folteşti II114. 72. 14/2 a-b. cilindric. fig. 20 din necropola plană de la Brăiliţa117 şi în mediile culturale eneolitice Folteşti II118 şi Coţofeni. Roman. 193-194. Atât banda circulară de la baza gâtului cât şi cele cinci benzi verticale de pe corp sunt mărginite de incizii identice cu cele dispuse imediat sub buză. în privinţa formei. 149-150. evazată la exterior. Dinu 1955. 2/2. Mantu. fig. Anastasiu 1968. fig. Petrescu-Dîmboviţa. Petrescu-Dîmboviţa. fig. Valea Lupului123. Pál. din care pornesc alte benzi paralele. are gâtul scund. Deasupra zonei de maximă curbură a corpului. pl. 9/5. Aldeşti125 şi Poieneşti126. pl. 298-299. 39/12-13. 42. modelat în tehnica categoriei c. acoperit cu o pastă albă. fig. Harţuche. 41/2. 144. 10. Harţuche. pl. foarte probabil. 60. Dinu 1974a. Harţuche. precum şi cu unul dintre cele patru vase depuse ritual în mantaua tumulului I de la Mihai Bravu. Dragomir 1957. 2/10. fig. Roman 1985. 11. 197-198. redând o amforetă. 4/7. Roman 1973. Vasiliu 1995a. * Amforeta de la Isaccea – Gaz Metan. 704. Motivul decorativ a fost. este prevăzută cu două tortiţe tubulare. Dinu 1974a. aceasta fiind aproape în unghi drept faţă de linia gâtului. în Bronzul timpuriu. 4. Harţuche. 282. fig. 7. 10. Csába 1973.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 121 existenţa vreunui complex arheologic. 46/2. 5/1. 139. 121/2.

Ciugudean 1989.916. subţiate progresiv. modelarea recipientelor din trei categorii de pastă este caracteristică fazelor clasică (II şi III) şi finală (IV) a culturii Glina. com. Pavlov 1991.122 IOAN VASILIU Astfel. Ciugudean 1995.25. 22. 1. Din zona de sud-est a cetăţii. ceramica prezentată mai sus poate fi atribuită. Gr. Existenţa a trei categorii ceramice este atestată şi în cadrul manifestărilor de tip Monteoru Ic4128 . lucrată din bară în secţiune aproximativ circulară. 4. fiind totodată identic cu cele cinci exemplare găsite în mormântul 15b din necropola R de la Leukas (Steno)134. totuşi. 6/8-9. Ciugudean 1991. Panajotov. în timp ce în faza arhaică (I) vasele erau lucrate numai din două categorii. 4/ 2). amintit sumar în literatura de specialitate132. 12. G = 8. fig. Kitov. fiind petrecute unul peste celălalt. deci peste 22 Kt. 59. 44. Jurilovca) – Cetatea Argamum. D = 2. Ciugudean 1996. Năeni129 şi Jigodin130. folosindu-se materia primă din straturile superioare astăzi dispărute. 562. 14. 92. pl. 2/2. Pál. Georgiev 1982. 31/8-9. pl.7 . mai apropiate sau mai îndepărtate. Csába 1973. Andreescu 1992. 238. fig. dintr-un context arheologic nu prea clar. Obiecte din metal Deşi în unele lucrări de specialitate s-a afirmat că o parte dintre obiectele de metal din Epoca bronzului au fost prelucrate „pe loc”131. capetele. Ciugudean 1995. Nikolov 1976.25. 49. . morminte având caracteristici funerare specifice culturii Jamnaja. artefactele. 127. Comşa 1990. fig. complet. Schuster 1997. * Pe baza analogiilor. putând fi considerate „importuri” din medii culturale. Inel de buclă. fig. Zaharia 1987. cu rezervele de rigoare. în care există dovezi concrete despre practicarea metalurgiei ca meşteşug. precum şi cu cel provenind din Bulgaria de nord. Alexandrescu 1974. Moga. Jurilovca (sat. Piesa. nota 33. subetapelor IIa şi IIb din evoluţia Bronzului timpuriu. 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Leahu 1963. 25. fig. 20/4-5. provine un inel de buclă din aur cu titlul de 950‰. 94. în special obiectele de podoabă. are partea inferioară de formă triunghiulară. 11. = 0. după cum o dovedesc descoperirile de la Căţelu Nou127. 60/4. Goesler 1927.31 (Fig. Inv. Roman. condiţiile geografice din nordul zonei istro-pontice nu ne permit să vorbim despre o activitate metalurgică în adevăratul sens al cuvântului. H = 1. * Inelul de buclă din aur de la Jurilovca are analogii perfecte cu piesele descoperite în tumulul III de la Ampoiţa–Peret133. despre recipientele întregi putând avansa ipoteza că provin din inventarele funerare ale unor morminte distruse. din tumulul de la Tărnava135.

Zebil (sat. 6/4A 1-4. lucraţi din bare de argint hexagonal-plate în secţiune. existente în bazinele geologice aflate în nordul Dobrogei. Primas 1996. precum şi în inventarul funerar al mormântului principal (M1) din tumulul de la Velika Gruda137. piese asemănătoare au fost găsite în nivelurile aparţinând Bronzului timpuriu de la Junaţite136. Primas 1996.837. 6/3. intervenţiile nesistematice prilejuite de amplasarea unui punct geodezic. 52-53. Primas 1996. deşi M.138. Inele de buclă. 4/ 4-5). probabil. inele precum cel de la Jurilovca.838 (Fig. în intervalul 2800-2700 a. fiind încadrate în Helladicul timpuriu II141. 5/1-2. capetele aveau formă aproximativ circulară. Rotea atribuie cea mai mare parte a necropolei descoperirilor de tip Copăceni143. 75. Inv. întregi. fig. Obiecte din piatră Privite în ansamblu. mai probabil perioadei de început a acestuia. Burtănescu. Primas. fig. Primas 1996.Chr. Piesele similare descoperite în inventarul funerar al mormântului din tumulul III de la Ampoiţa–Peret au fost încadrate. 43. Diabazele se întâlnesc în 136 137 138 139 140 141 142 143 144 Mikov 1940. neatingându-se. Din piesele aflate în inventarul/inventarele funerare ale mormântului/mormintelor. 77-78. 6/1-2. mai recente decât grupul Livezile. În anul 1961. Primas 1992. ce provin din tumulul distrus la Zebil. lucrate din roci cu parametri mineralogici inferiori. dispuse dinspre satul Zebil către malul lacului Razelm. 3. perioadei Jamnaja clasice care este. 71. 73. cât şi prin numărul redus de piese. Rotea 1993. În clasificarea întocmită de către M. de către descoperitor. obiectele litice se caracterizează atât prin sărăcia repertoriului funcţional. datat. Hamond 1974. 6. au analogii cu cerceii din depozitul de la Tufa144 şi pot fi atribuite Bronzului mijlociu. fig. 267. 141-142. sunt atribuite tipului Leukas140. unde erau fixate pe suport textil139. au putut fi recuperaţi doar doi cercei de buclă. au dus la distrugerea unui/unor morminte având groapa/gropile funerare practicate în mantaua unui tumul ce făcea parte dintr-un aliniament de şase astfel de sit-uri. fig. 75. conform periodizării întocmite de către Fl. 43. mai veche decât începutul Helladicului timpuriu II. 52. * Exemplarele confecţionate din argint. . orientat NV-SE. 127-128. cel mai probabil. com. Ciugudean 1996. Primas 1992. Sarichioi) – Movila Săpată. subţiate progresiv. Inelul de buclă de la Jurilovca. 14. lipsit de un context stratigrafic clar. Vulpe 1959.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 123 De asemenea. 135. credem că poate fi atribuit. cel mai târziu în Helladicul timpuriu III142. fig.

fiind apoi atestate atât în perioada de tranziţie151. 35. unele dintre acestea fiind încadrate. apar în eneolitic. 1.0. Leahu 1966.65 (Fig. deci este asimetrică. 4/ 7). fig. Vasiliu 2004. Frecăţei) – Cabana lui Buţă. fig. 1/1-4. Petrescu -Dîmboviţa et alii 1995. cat. jud. 95. în ariile culturilor Cucuteni149 şi Gumelniţa150.0. suprafeţele căpătând luciu metalic147. fig. dintr-o altă descoperire întâmplătoare de pe teritoriul localităţii Parcheş. cât şi a celor de metal. * Din nordul zonei istro-pontice. marcată de muchii proeminente. Bounegru 1997. 3/3. 4/2. Dumitrescu 1933. în Epoca bronzului. topoarele de „minerit” cu şanţ circular sunt semnalate doar în zonele vestice. 3/8. Ignat 1981. Harţuche. 15/7. Gr = 0. 1/a. Anastasiu 1968. 95. 1/6. 1/3. 30. 105/4.65.0. Harţuche. afectată de lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale146. în general152. H = 13. în 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 Mutihac 1964. 5. 14. Silvestru 1992. 144. Dumitrescu 1954. În aria culturii Glina. 12/3. 18/3. Comşa 1972. Harţuche. cealaltă fiind aproape plată. a fost găsit un topor-ciocan dublu. Tei154. Wittenberg155. Cucoş. aceasta explicându-se prin folosirea mai mult sau mai puţin intensă a obiectelor din os şi corn. 41. confecţionată din gresie silicoasă de culoare gri-cenuşie. are formă bitronconică. Anastasiu 1976. 24/2. în curs de prelucrare. 3. Fără număr de inventar. fig. 8. fig. pl. fig. 259. foarte bine finisată. Harţuche 1987. fig. 141-144. atribuite categoriei topoarelor de „minerit”148. 32/3. 28/9. lmin = 3. ultima lor apariţie fiind semnalată în aşezarea de tip Babadag de la Siliştea–Nazâru156. iar gresia silitică. Lăzurcă 1984. com. 20. 19. fig. pl. 256. Berciu 1961. sau în etapa mijlocie a acesteia153. Pe corp se observă urme de la desprinderile de aşchii. la Beştepe şi Murighiol145. 225-239.124 IOAN VASILIU zona Niculiţelului şi a Tulcei. 3/5. 7-16. Frecăţei (sat. Muraru 1985. Piese de acest tip. 18. iar înspre est. 619. 23/2-3. pl. Harţuche 2002. Moscalu 1981. fiind prevăzută cu o şănţuire uniformă. sărăcia inventarului litic este caracteristică pentru Epoca bronzului. provine o unealtă oarecum asemănătoare. 83. dispusă perpendicular pe axul lung. pl. 10. Harţuche 2002. 63. Pricop 1983. În pământul rezultat din excavarea mecanică a porţiunii vestice a tumulului I. 301-302. fig. întreg. 288. fig. arkoziană (feldspatică) sau fosiliferă este prezentă în cantităţi foarte mari la Valea Teilor. Piesa. lmax = 8. Harţuche. 25. zone bogate în minereuri şi material litic. Ailincăi 2005. Ciurea 1933. fig. 34. 53. fig. . Verbicioara. cat. G = 0. Istina 1999. 35-38. De altfel. 282. fig. fig. Andriţoiu 1992. 123-161. Topor – ciocan dublu. 44-45. 1/1. 133. Brăila. pe porţiuni reduse. Vasiliu 1996. în ariile culturilor Monteoru. Lăzurcă 1977. Are o suprafaţă mai bombată.

cu excepţia pieselor găsite în inventarele funerare ale mormintelor nr. 74.0. Ostrov (sat. Topor.0.0. H = 11. putem face următoarele afirmaţii : . fragmentar. Ciucă 1986. Lăzurcă 1984.0 (Fig. Ostrov) – Piatra Frecăţei. 8 de la Luncaviţa– Movila Mocuţa162. fig. fig. Fără număr de inventar. Topor. 279. 39/14. pl. 45. Haşotti 1985. 103-104. datorită condiţiilor în care a fost găsit. este în curs de execuţie.0. neşlefuit. plasat mai aproape de ceafă. Babadag) – Cetatea Hallstattiană. Fragment din partea inferioară a unui topor de luptă cu ceafa cilindrică.0.0. Umerii erau arcuiţi şi reliefaţi în zona de maximă lăţime a piesei. uşor convex. Pe feţele care se unesc formând tăişul drept. Petre-Govora 1995. 8 de la Enisala–La Băltiţă163. Fără număr de inventar. Berciu 1953. încadrat după elementele de ritual funerar în etapa târzie a variantei Nistrene a culturii Jamnaja. provin din descoperiri întâmplătoare164. Popescu 1956. Axul longitudinal prezintă o uşoară curbură către partea inferioară.a fost depus cu rol votiv în mantaua movilei. Gr = 3. atribuit orizontului timpuriu al culturii Catacombelor. com.8 (Fig. Gr = (Fig. H = 4. 89-91. . Orificiul pentru fixarea cozii. ca de exemplu piesele de la Căzăneşti158 şi Piatra Olt159. Nica. Fără număr de inventar. 9/12. pl. 197. în Epoca bronzului157. este confirmat prin descoperirea unui astfel de exemplar în mina de la Căraci– Ţebea160. . 9-26. Gr = 3. toporul are două muchii. altele fiind atribuite fazei clasice. tăişul urmând să fie convex. 12/B3. 1/a-b. l = 5. 4/ 1). lucrat din gresie silicoasă de culoare cenuşie-verzuie.provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus. fragmentar. în zona istro-pontică. 10/2. 14 din T III de la Zebil161. 4/3. aparţinând variantei Bugeac a aceleaşi culturi. Vasiliu 1996. nr. fig. plasat aproximativ central. 4/ 3). Faptul că au fost utilizate pentru extragerea anumitor tipuri de materii prime. lucrat din granit negru cu nuanţe verzuii. l = 8. com. Orificiul. H = 14. întreg. Vasiliu 2004. Babadag (or. Petre-Govora 1986. Ostrov) – Piatra Frecăţei. în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. Ostrov (sat. În stadiul actual al cercetării.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 125 mare. 23. este foarte bine şlefuit în interior. rupt din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 649-653. Andriţoiu 1992. nr. l = 3. Topor de luptă cu ceafa cilindrică. după o folosire nu prea îndelungată. 7-12. 157 158 159 160 161 162 163 164 Berciu 1939. 281-291. fig. 1/a-b. mic în raport cu dimensiunile piesei. de formă circulară. Simion 2003. pl. marea majoritate a artefactelor aparţinând acestui tip de unealtă/armă. Despre toporul-ciocan de la Frecăţei. Vasiliu 1995c. 4/ 8). Topor. 91. Axul longitudinal este drept. fig.

Vasiliu 1996. Subbotin 1985. precum şi în zonele de sud şi nord ale Dobrogei: exemplarul de la Grădina168. semnalate în mediile culturale de la sud de Dunăre172. descoperirile făcute în aria culturii Glina. pl. presărate sau nu cu ocru. fig. Roman 1982. cat. 3/6. lucrat din gresie silitică. Şimon. 67. 2/2. 287. cat. varianta Bugeac166. 6/12. 1. 20. umerii toporului. piesa este ruptă din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 7. 106. se numără şi un topor de luptă din piatră. 2/2. 1/2. Munteanu 1990. 2/10. încadrate între 2600-2450 a. fig. a fost emisă ipoteza conform căreia. Vulpe165 . Munteanu 1991. Ele au analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja. paralelizată cu cel mai timpuriu orizont Glina177. Lăzurcă 1984. 159/5. fig. 417. 1. Irimia. 5. la Văcăreşti şi Odaia Turcului175. Tonceva 1981. deplasat către ceafă. 2/2. 8/4. 25/18 a-c. fig.126 IOAN VASILIU Printre descoperirile făcute în anul 1966 în incinta cetăţii hallstattiene de la Babadag. 13/27. Popov 1994. 56. fig. Florescu 1991. 2/1. fig. Tudor 1972. 18A/7. acest tip de unealtă-armă apare într-un orizont post-Glina sau ante-Tei174. 19A/6. 5. pl. contrazic această afirmaţie. 45. Piese similare. 16. sunt considerate de către G. 70. 3/2. 285-287. fig. 13. 2/1. * După formă. Haşotti 1985. tăişul fiind lăţit către ambele capete. 5-6. fig. 413. fig. Munteanu 1991. fig. Dergačev 1973. îngroşată uniform. fusiform. piesa de la Măcin considerată ca ofrandă depusă în mormântul unui războinic de la începutul Epocii bronzului169. fig. Pe baza analogiilor. 151. Dergačev 1994. 58. cat. 1/4-5. . 18-19. cu ceafă cilindrică. 108. 28. legat de problema topoarelor din piatră cu ceafă cilindrică şi profil uşor curbat. 51. topoarele de la Ostrov şi Babadag pot fi încadrate în orizontul definit de mormintele tumulare cu schelete în poziţie chircită. Dergačev 1986. foarte bine finisat în interior. 106. Roman 1976a. fig. 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 Vulpe 1959. 6/4. conform clasificării întocmită de către Al. fig. Bardac 1998. Subbotin 1993. Vasiliu 1996.Chr. plan-convexă în secţiune. 105. fig. 14/20. Tudor 1983. pl. Tonceva 1981. Tudor 1973. 18. Tudor 1982. mare în raport cu dimensiunile ei . 3/2-3. 24/15-17. 633. în zonele de sud şi sud-est ale României. gri-cenuşie. Tonceva ca influenţă exercitată de cultura Jamnaja în mediile locale173. 7-8. dar şi în descoperiri întâmplătoare făcute pe malul stâng al Borcei167. Agul′nikov 1992.. cele două piese de la Ostrov şi cea de la Babadag. Haşotti 1985. 5/7. 57-58. fig. Roman 1986. Însă. exemplarul de la Topraisar170 şi topore cu locaţie necunoscută de pe teritoriul judeţului Tulcea171. 282. Momentul apariţiei acestui tip de topor pare să fie reprezentat de către descoperirea făcută în inventarul funerar al mormântului de la Răcăciuni176. sugerează că piesa avea profilul uşor curbat. 2/7. fig. arcuiţi şi reliefaţi în zona orificiului pentru fixarea cozii. Yarovoy 1990. pot fi atribuite variantei B a topoarelor de luptă cu ceafă cilindrică. 7/3. În literatura de specialitate. 51. 3/4. 11. încadrate în cea de a doua etapă din Bronzul timpuriu. 271. 49. puţin evazată în partea superioară.

corpul piesei are secţiune dreptunghiulară. toporul cu tăişul aproximativ semilunar. Andronic 1995-1996. într-o oarecare măsură. Nicolae Bălcescu183. 73/10. Sucidava–Romula. 4/6).1. 103. Irimia. de formă aproximativ semilunară. el se apropie şi de toporele descoperite în aria culturii Monteoru. Vulpe. 205-206. Babadag) – Cetatea hallstattiană. 299-300. 153. Nestor 1960. Tudor 1969. 45. 53. Fără număr de inventar. fig.5. 5/1. Florescu 1991. 261. 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 Roman 1976b. Tăvădărăşti184. 17. considerăm că piesa de la Babadag poate fi atribuită celei de a doua etape evoluţia Bronzului mijlociu sau fazei mai vechi a culturii Coslogeni. 159/3. pl. Mateescu 1951. lucrat din bazalt hidrotermalizat. Morintz 1978. fig. lm = 2. 126. fig. 55. Ţinând seamă de condiţiile în care a fost descoperită.0. 14/9. 6. lt = 3. Bobi 1981. 643. exemplar considerat import din zona sudică a Dunării şi refolosit în epoca romană. 37. Munteanu 1988-1989. În zona orificiului pentru fixarea cozii. precum şi de analogiile amintite mai sus.0 (Fig. fragmentar. * Cu antecedente în cultura Coţofeni178 şi în descoperiri funerare de tip Jamnaja179. Şadurschi 1994. fig. fără a putea face alte precizări. Petrescu-Dîmboviţa. 77.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei Babadag (or. Casan. îşi găseşte analogii în aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmu180. în anumite porţiuni suprafaţa piesei căpătând luciu metalic. H = 4. în inventarele funerare ale mormântului de inhumaţie din necropola de la Poiana186 şi a celui distrus de la Bârseşti187. 22/8. 1-2. 129. 21. plasat oblic faţă de tăiş. Morintz 1961. fig. 4/6. de culoare neagră-verzuie. având tăişul lăţit. Soloneţ şi Cojvana185. De asemenea. 8/2. Păunescu. 9/1. fig. 11. . fig. Topor. 159/2. dar sugerăm posibilitatea / probabilitatea încadrării în categoria topoarelor cu ceafă cilindrică. cat. 332. 21/11. puternic pronunţată. Morintz. cu laturile mici arcuite. 57. precum şi cu cel găsit întâmplător în zona intravilană a municipiului Botoşani188. 27. piese oarecum asemănătoare fiind cunoscute şi din descoperirile de la Folteşti181. Şlefuirea a fost foarte bine executată. fig. 10/5. drept suport pentru o inscripţie182. 22/4. fig. Dergačev 1973. Anghelescu 1970. 6/18. 443-444. Florescu 1991. Morintz 1978. fig. cat. 127 Topor de luptă fragmentar. Nu putem preciza forma părţii superioare a piesei.72/12. pl. fig. părţile laterale fiind străbătute de o nervură în relief. 393. Dunăreanu-Vulpe 1933. 539.

SympThrac 7.. Fl. 237-238. 1962. Buzdugan. în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. E. 1996. 2005. Bibliotheca Thracologica 2. Tulcea. 1939. The Early Bronze Age in Western Transylvania. Berciu. 47-77. D. Bobi. Suceava. 104-130. P. Dacia. Comşa. Ciugudean. 1992. . Andronic. 1991. 79-93. 589-691. D. 79-114. Andriţoiu. Giurgiu). Roman. 46-55. H. Materiale 1. 3. Epoca bronzului. 1987. 13-171. H. 1973. M. I. 13-32. SCIV 3. 44-45. H. în Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu. Ciugudean.M. 221-225.. SCIV 24. 1998. Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului. Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea. Săpături arheologice la Luncaviţa.S. C. 1953. V. jud. 1992. V. Ciurea. 1995. Apulum 32. 22-23. Alba. Dacia. Bucureşti. Morintz. Alexandrescu. R. 1933 (1927-1932). V. BiblMA 8. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. 18. I. Materiale 8. Issledovanie kurganov u s. La necropole du bronze ancien de Zimnicea (dep. Cotiujeni. AO 18. Aşezarea din sectorul b de Cernavodă. Aperçu des antiquités préhistoriques de Baia. The later Eneolithic / Early Bronze Age Tumulus-Burials in central and South-Western Transilvania (I). Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ. Vrancea 4. BiblMA 7. 3. S.D. jud. Ciugudean. 413-416. Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu-Severin. Chicideanu. P. Raport preliminar asupra sondajului de lângă Luncaviţa. Ciugudean. AIM (1986). Cultura Cernavodă II. E. Berciu. 1974. Gherghe. Zur fruhen Bronzezeit in Siebenburgen im Lichte der Ausgrabbungen von Ampoiţa. Cercetările arheologice din tumulul 2 de la Boloţeşti – Vrancea. Arheologia preistorică a Olteniei. Ciugudean. 67-76. 3-4. 1981. Buzău. CAMNI 9. Bibliotheca Thracologica 13. Sondajul arheologic efectuat la Târcov – Vf. Craiova. Comşa. 1989. Berciu. Andreescu. Berciu. Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut cu unele contribuţii la Problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova. raionul Măcin. Alba). SCIVA 38. S. Materiale 1981. 2002. Ciugudean. Cernea.128 Bibliografie IOAN VASILIU Agul′nikov. 1992. de Teleorman). 1952. Cimitirul tumular de la Ampoiţa (jud. din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. H. Burtănescu. 103-107. 1961. H. Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania. H. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. D. N. Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud.. 373-405. Bibliotheca Thracologica 37. D. 1983. A.. S. 1997. PZ 66. 224-232. N. Dâlma. Ailincăi. 1995-1996. Bobi.

M. Muraru.A. Studiu tipologic şi petrografic al uneltelor litice din câteva aşezări Cucuteni B.. 1985.. Trento. 1-2. 1982. 671-694. Cercetările arheologice de la Valea Lupului.Ia.A. 1979. Necropola tumulară de la Brăiliţa.C. 203-211. sudestul Moldovei şi Dobrogea. Morminte cu ocru descoperite la Corlăteni. în Alt-Ithaka. Materiale 5. CAB 1.. 88-114. E. 1959a. Mormintele cu ocru din movila II-1950 de la Glăvăneştii Vechi. 85-93. Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în Moldova. Ezero. 1985. Contribuţii la problema etnogenezei tracilor nordici. 1964. 129-139. Epoca bronzului. Preistoria Alpina 10. M. Comunităţi preistorice din nord-estul Românie. Sofia. La station préhistorique de Bonţeşti. M. München – Grafelfin. Şantierul arheologic de la Dolheştii Mari. Le problème des tombes a ocre dans les régions orientales de la Roumanie. 1-15. Materiale 3. Comşa. Monografie arheologică. 1-2. 1979. 1927. 1972. V. 1963. Dacia. N. M. Folosirea aramei în cursul epocii neolitice pe teritoriul Dobrogei. Dergačev. ArhMold 4.A. Florescu. Florescu. 1986. 701-707. P. 1974. G. Folteşti-Cernavodă II şi Coţofeni. V. Cucoş. 275-338. Dinu. Materiale 6. ArhMold 7. Pamjatniki epochi bronzy. 1966. AŞUIaşi. 2. 1980. Dinu. A. G. de la Cultura Cucuteni până în bronzul mijlociu. SCIV 6. Ranobronzovata Selişte. Florescu. 1968. E. Comşa. BMA 7. Dumitrescu. A. 1991. 1982. 1973. Dinu. Materiale 6. E. Contribuţii la cunoaşterea etapelor timpurii ale culturii Monteoru în Moldova. E. Şantierul arheologic Valea Lupului. Dinu. C. Dergačev. Danubius 8-9. Die Einzelfunde der Ausgrabungen. 4. Dumitroaia. 301-338. 121-140. V. 1972. Katincarov. P. 12. 187-202. 339-345. SCIVA 36. ArhMold 2-3. Bacău). Georgiev.. Pontica 23. CCDJ 9. 1990. A.T. Sondajul de la Gârceni. Berlin. Harţuche. Afinităţi între culturile Horodiştea-Erbiceni. Dinu. Chişinău. Unelte de producţie. 67-84. H. Dimitrov. 1-2. N. MemAntiq 9-11. 213-221. 161-178. 1933. Constantiniu M. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. 2000. Aşezări şi necropole. 605-641. Dinu. Florescu. M. 1994. N. Thraco-Dacica 3. 221-229. 261-275. M. 1959. Materiale 6. 1957. Florescu. 39-118. M. I. Comşa. Şantierul arheologic de la Valea Lupului. Florescu. Probleme privind bronzul timpuriu şi mijlociu în nord-estul Munteniei. în Sudosteuropa Zwischen 1600 und 1000 v. 1959b.I. Ein Beitrag zur Homer Frage. G. Chr. Die Enforschung der Bronzezeit in Nordwestbulgarien. R. 1959. 105-125..S. SCIV 23. PAS 1.I. Panait. Dumitrescu. Merpert. Dinu. M.. Thraco-Dacica 15. Şt. 1954. Goessler. Georgiev. 1955. Quelques considérations sur le période de transition du néolithique à l’Âge du Bronze sur le territoire de la Moldavie. Moldavia I sosednie teritorii v epohu bronzy. Date despre uneltele de piatră şlefuită din epoca neolitică şi din epoca Bronzului. . în Hăbăşeşti.D. Chişinău. 7-12. Dergačev. de pe teritoriul României.. Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud. Dragomir.I. Perioada timpurie. Vl. 103-205. Buzdugan. 224-273. M. Dacia 3-4. M.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 129 Comşa. 245-262. Gh. 26. O aşezare din epoca bronzului la Roşu. M. 3-4.

Lăzurcă. Manzura. M. Pontica 28-29. Istros 4. 1966. Săpăturile arheologice de salvare de la Căţelu Nou.. Bucureşti. N.T. Irimia. Mogilni necropoli v Loveskija Kraj. Călăraşi). 1991. P. 1983. N. 1997. Chişinău.V. Dragomir. Aşezarea „Movila Olarului” (1970-1976). Complexul arheologic Brăiliţa. Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud. jud. 15-47. I. Istros 6. Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud. Harţuche. Leahu. V. 1998. Leahu. N.. Boroffka. F. Anastasiu. N. Traits caracteristiques de la civilisation de l age du bronze ancien et moyen en Bulgarie. N. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. RazPr 22.N. 1965.. 1996. Harţuche. Silvestru. 2002. Materiale 3. Harţuche. V.. Lipovan. Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (II). Bardac. 298-299. Haşotti. Bucureşti.O. Irimia. 7-90. M. CAB 2. 301-305. Kitov. I. Brăiliţa. M. E.. . 1963.. R. Lăzurcă. 1988-1989. G. 299-303. Apulum 21. Mărturii din epoca bronzului pe teritoriul din nordul Dobrogei. Funde der Bronze – und Hallstattzeit aus Poieneşti und Scânteia. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Kamenskie Kurgany. Harţuche.T. Panajotov. Bibliotheca Thracologica 35.. 85-111. I. Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea-Nazâru. 1976. Istina. 11-74. 1. M. Constanţa. Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie 1964. Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. E.. Munteanu. Bucureşti. 129-147. 29-48. 17-24. Klocko. I. Bucureşti. Brăila. judeţul Brăila. 1968. 127-150. Săpăturile arheologice de salvare de la Medgidia. Brăila. 7-16. Pavlov.130 IOAN VASILIU Harţuche. 1977. Observaţii tipologico-funcţionale privind ciocanele duble în eneolitic şi epoca bronzului. Ignat. Constanţa). V. 1975.. Contribuţii la problema înmormântărilor cu ocru de pe teritoriul Republicii Socialiste România în lumina ultimelor cercetări. Mantu. P. Katincarov. 281-291. E. Istros 5. 1999. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului şi a Hallstatt – ului timpuriu în judeţul Suceava. Leahu. E. 1984. O. E. 1957-1958.. Noi date obţinute în urma analizelor de laborator asupra uneltelor şi armelor litice din colecţia Muzeului din Tulcea. Anastasiu. Carpica 28. 17-104. în The Thracian World at the crossroads of civilisations. Săpăturile arheologice de la Brăiliţa. Bounegru. O. 1987. Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou. N. 1957. Harţuche.M. N. 1992. 1981. Harţuche. N. Harţuche. 1971. F. Sofia. N. C. ActaArchCarp 15. 2. Thraco-Dacica. 1985. 7-11.Ranna Bronzovata epoha (Necropol t Goran Slatina). Anastasiu. L. 13-21. Sava... 1992. Peuce 9.. Pontica 21-22. Cultura Tei. Pontica 10. F. I. Pontica 30. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neolitică până în pragul orânduirii feudale. 133-146. CAB 1. A.

Bucureşti. SCIVA 32. Aspekte des Ausgangs des Äneolithikums und der Übergangsstufe zur Bronzezeit in Raum der Niederdonau. 1961. I. 1991. BiblArh 34. Fouilles de Glina. Săpăturile de la Bârseşti. Mutihac.S. Pontica 24. 3. 3. 373-415. S. Râmnicu-Vâlcea. 277-289. M. 1970. Dacia.I. 1976. Repertoriul arheologic al României (judeţul Botoşani). Petrescu-Dîmboviţa. Moghilni pogrebenia ot ranno bronzovata epoha pri Trnava i Kneja Vrakonski okrg. B. 1974. 1951. Bucureşti. Istoria românilor de la începuturi până în secolul al VIII-lea. Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeanosălcuţean de la Drăgăneşti-Olt – punctul Corboaica – campaniile din anii 19931994. I. Nica. Morintz. alte piese de piatră şi însemne ale puterii din epoca Bronzului. Morintz. 1986.. AO. et alii 1995. SCIV 21. M. Marinescu-Bâlcu. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni. V. SCIVA 40. Topoare. Petrescu-Dîmboviţa. C. Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei. S. SCIV 2. V. ArheologijaSofia 18. 141-144. Cultura de tip Coslogeni. Săpăturile arheologice de la Folteşti. Dacia 3-4. 2. N. Alba Iulia. Tradiţii. 407-418. M. Nikolov. Un ciocan de piatră pentru minerit. Materiale 5. Hierasus 9. Descoperiri arheologice în raionul Piatra Neamţ. M. de Tulcea).. I. 1981. 1986. 1964. 1995. Cetăţuia de la Stoicani.N. BiblMA 2. Nica. 1995. 38-51. 1953. Zona Tulcei şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. ThracoDacica 7.. S. 1-2. Micu. 1933. 1. 1960. T. Preistoria Alpina 10. La civilisation Glina III-Schneckenberg à lumiere de nouvelles recherches. Nestor. Al. Trento. Selišnata mogila pri Iunacite (Pazardjiko). 3. SCIV 15. aspecte regionale. Petre-Govora. Păunescu. Mătasă. Ciucă. Anuarul comitetului geologic 34. 61-76. S.. creaţii. Morintz. Nestor. Petrescu-Dîmboviţa. C. N. 1959. Repertoriul arheologic al judeţului Alba. Petre-Govara. Ciugudean. C. Moga. 1978. Studii de preistorie 1. P. 1964. 1989. C. I.. Munteanu. Morintz. M. 226-252. Schuster. O nouă cultură a epocii bronzului în România. 90-136. 215-239. Materiale 7. 45-128.. 55-84. 225-239.. 154-166. 115-129. 12. Zorzoliu. 2002. Mateescu. H. Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1. . Şadurschi. 1968. Gh. Anghelescu. E. Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii. I. I.. M. GPNBM. 1940. M. Epoca bronzului. IstRom. M. 241-250. Recherches archéologiques dans le cadre de l´etablissement-tell de Luncaviţa (dép. 1995. O preistorie a nord-estului Olteniei. 5. 13-155. Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului din Moldova în lumina a trei morminte plane de înhumaţie descoperite la Târpeşti. 1. V. Materiale 1. Bucureşti. 249-266. Roman P. 11-48. S. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt. 1.. Petrescu-Dîmboviţa.I. Maille.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 131 Marinescu-Bâlcu. Casan. Gh. S. 1994. 1927-1932 (1933). S. 9-45. din sud-estul României. Moscalu.. 723-734. 205-206. Mikov.

G. Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor. SCIVA 25.. Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud. PZ 56.Galaţi). 1982. 4.idéologie. M. G. Procesul de constituire a noilor grupe etno-culturale de la începutul epocii bronzului. în Nécropoles et Pouvoir . BiblArh 26. Roman. P. M. M. 5-10. Travaux de la Maison de l’Orient Méditerranéen. P. Dinu.. P. 559-574. C. Tulcea. 65-86. 1997. 1994. III. pratiques et interprétations. Roman. 35-41. 167-190. C.. Nouvelles fouilles archeologiques a Folteşti (dep. M. Neueinlieferungen aus der Bronze. 1992. Schuster. 35-38. Die Glina III-Kultur.. Csába. Pricop. I.Chr. 1973. 2003a. J. H. Velika Gruda. Nécropoles des Bouches du Danube. Petrescu-Dîmboviţa. ein Grabhugel des 3 und 2 Jahrtausends v. SCIV 24. Popescu. JahrbMecklenburg 10. G. 1974a. Mala Gruda und ihr Kontext. Jahrtausends v. 39-49.Chr. M. Bonn. ThracoDacica 13. Primas. 71-97. Cultura Coţofeni. Simion. Hugelgraber des fruhen 3. 196-250 Popov. 1986. C. D. Două ciocane de piatră de tip miner descoperite în aşezarea de la Brăiliţa. 27. C. Galaţi). P. Beitrage zur Problematic der schnurverzierten Keramik Sudosteuropas. Istros 2-3. Cultura Jigodin. 1993. 279-297. 1992. Abteilung des Bezirkmuseums in Schumen. 4. Schuster. Roman. Roman. N. Monographien. Carpica 14. 1985. 18-47. A. 1941. Thraco-Dacica 14. J. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. Kronstadt (Braşov). 47-55. 1-2. 1. Pál. în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale.132 IOAN VASILIU Petrescu-Dîmboviţa. Culturi antice în zona gurilor Dunării. CCDJ 13-14. ArchKorr 22. BiblIP-A 5. Die Schneckenbergkultur. 18. 1996. Roman. Pál. în Heidelberger Akademie der Weiseenschaften. Prox. Simion. 1. O cultură cu ceramică şnurată din estul Transilvaniei. A. Cercetări la Govora Sat – Runcuri în 1977.. 1992. 29-55. 1-2.und der Fruhen Eisenzeit in de prahistorischen. P. Roman. Dacia. 26-42. Lyon 21-25 javier1995. N. 1974b. Schuster. Dinu. 1995.S. 1. Materiale 2. 1976b. SCIVA 37. M. Giurgiu). 53-63. Dood-Opriţescu. Simion. P. Universitatforschungen zur prähistorischen Archäologie 32. 1992. Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam (jud. . 19-72. SCIVA 36. P. in Montenegro. Velika Gruda I.. in Adriagebiet-Velika Gruda. 1976a. Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României. Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei. Rotea. 1983. 1998. Preistorie şi protoistorie. 1956. Primas. Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea Romană. Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). M. Mainz am Rhein. Roman. Bibliotheca Thracologica 20. Actes du Colloque „Théories de la nécropole antiques”. Chişinău.

Zs. Subbotin. 1981. 1995. Vulpe. E. Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Roman zona râurilor Siret şi Moldova. SympThrac 8. G. VI – V a. RevMuz 6. Dacia. 1991. Szekely. Cetatea dacică de la Brad. L. 141-175. în Novye materialy po archeologii Severo-Zapadnogo Pričernomor’ja. Neue Angaben zur fruhen Bronzezeit in Sudrumanien. Dâmboviţa – 1971. 109-126. 41-62. Olt. Un habitat lacustre de l’age du bronze ancien dans les environs de la ville de Varna (Ezerovo II).Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 133 Simion. CAB 3. Peuce 11. V. M. 85-100. A. Vasiliu. Movilele funerare de la Mihai Bravu. M. 45-95. Bacău).N.V.. I. Săpăturile arheologice de la Odaia Turcului (jud. Târgovişte. 49-64. Scripta Valachica 4. Zaporož’e 5. Pamiatniki epohy bronzy Kurgannogo moghilnika Gradeşka. Drevnie Pamjatniki Moldavii. SCIV 24. punctul „Drumul Vacilor”. Şantierul Corlăteni.S. 1996. G. 1981. I. Zargidava. 1985.. E. A. 1982. 408-429. CA 2. 1995a. Vulpe. Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei.V. Kiev. 1969. 3.444. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin.. O necropolă din sec. Ursachi. M. Dâmboviţa). G. 1972. SCIV 22.. L. Tonceva. E. A. SCIV 4. 1973. 1983.S. Carpica 1. 111-188. Londra. N. O inscripţie romană pe un topor de piatră preistoric. BiblMA 8. în Katakombnye kultury Severnogo Pričernomor′ja. Corded Ware and Globular Amphorae North-East of the Carpathians. T. 1998. Despre trei topoare de piatră din epoca bronzului. Chişinău. 1981. Drevnosti stepnogo Pričernomor’ja i Kryma. Toščev. 1979. Un mormânt de la începutul epocii bronzului descoperit la Răcăciuni (jud. jud. Tosčev. jud.O. Vasiliu. D. Ulanici. E. 1976. S. D. Vasiliu. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea. Ulanici. Dacia. 1971. Subbotin. A. Bucureşti. 226-235. 1953. 1990.. 93-107. 1968. 117-140. I. 5. Peuce 11. Szekely. Dobrolybskii. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei. Ulanici. I. 59-75. G. V. Ec.V. Peuce 11. 1-2. 2003b. Ursachi. Materiale. 1995c. 1993. CAMNI 4. Alba Iulia. 1 (14). Peuce. Sulimirski. 27-38.N. 9-21. Tudor. R. Tudor. Săpăturile de salvare din comuna Văcăreşti. 2. N. Kiev. Tudor. Şimon. Noi cercetări arheologice la Brăneţ. Vasiliu.N. 9-26. Comon Elements and Chronological relations between the Zăbala Culture and the Livezile Group. 423-428. Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ. Subbotin. Z. L. 25. Peuce 12. 443. 26. 113-128. Nekotorye aspekty hoziaysvenno – proizvodstvennoj deiatelnosti Iamnyh i Katakombnyh plemen stepnoy zony Severo-Zapadnogo Pricernomor’ja. 20-29. 117-140. 1995. Movilele funerare de la Luncaviţa. Berlescu. 1968. CAMNI 3. Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976. Turcu. la Isaccea. Date noi privind înmormântările cu ocru din Dobrogea. 108-111. Tudor. Mormintele cu ocru de la Luncaviţa – „Movila Mocuţa”. 1995b. Semenovskij mogil’nik epochi eneolito-bronzy. Munteanu.. 283-289. Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja. . 105-106. Chr. Tudor. Tudor. Zapadnyj areal pamjatnikov katakombnoj kul’tury. N.

V. I. VI . Cercetările arheologice de salvare de la Frecăţei. S. 1985. 171-193. 52-60. nr. Yarovoy. Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău). Peuce. în Studii şi cercetări de istorie buzoiană. V. Chişinău. Actes du VIII e Congrès International des Sciences Pre. Staţiunea arheologică de la Sărata Monteoru.V. 1927-1933. Al.et Protohistorique. Chişinău. 2 (14).com . Bacău Tel: 0234-324052 vasiliucioan@yahoo. SCIVA 32. III.V î. Vulpe. La culture Monteoru. Buzău. Tulcea. 265-276. 276-277. Vasiliu. 1981. 253-331. Dacia.. Vulpe. Vulpe. 21-49.n. 1989. I. SCIV 10. 2. E. Kurgany eneolita-epohi bronzy Niznego-Podnestro′ja. Dunăreanu-Vulpe.. 1959. L etape de debut a la lumiere des fouilles de Sărata Monteoru. jud. Oneşti jud. Belgrad. Zaharia. Topoleanu. Al.. Ioan Vasiliu Muzeul Municipal Oneşti Aleea Parcului. Yarovoy. 1973a.N. 9-32. Sur la civilisation Monteoru (Âge du Bronze en Roumaine). Les Fouilles de Poiana.) SympThrac 7. Drâmbocianu. Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafă cilindrică.134 IOAN VASILIU Vasiliu. R. E. 17-29. 1973b. 1987.S. 3 bis 601032. Zaharia. E. 1990.e. Fl. E. Zaharia . E. E. Drevnejsie skotovodceskie plemena Jugo-Zapada SSSR. Necropola de la Isaccea (sec. N. 31. Dacia 3-4. 2004 (2005). 2.

Horia – Amforă. 1. 1.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 135 Fig. Fig. Horia – Amphore. .

Isaccea – Gaz Metan – Amforetă. .136 IOAN VASILIU Fig. Isaccea – Gaz Metan – Amphoret. 2. Fig. 2.

cană (6). castron (3) vas-borcan (4). Fig. Sabangia–Movila lui Creţu. canette (6). écuelle (5). 3. Cerna. Cerna. castron (5). Sabangia–Movila lui Creţu. Luncaviţa–Cetăţuia. écuelle (3) vase-pot (4)e. Nordul Dobrogei.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 137 Fig. vas globular (1). Le Nord du Dobroudja. Tulcea–Sud. Luncaviţa–Cetăţuia. amforă fragmentară (2). 3. amphore fragmentaire (2). Tulcea–Sud. . vase globulaire (1).

Babadag. inel de buclă din aur (2). Babadag. topor-ciocan (7). anneau d’argent (4-5). Ostrov.138 IOAN VASILIU Fig. haches en pierre (3. 4. 6). Jurilovca. anneau d’or (2). Zebil. . Zebil. haches en pierre (1. Ostrov. Frecăţei. inele de buclă din argint (4-5). 6). topoare din piatră (3. topoare din piatră (1. Fig. 4. 8). 8). Frecăţei. hache-marteau (7). Jurilovca.