NOI INFORMAŢII PRIVIND EPOCA BRONZULUI ÎN NORDUL DOBROGEI Ioan Vasiliu

Résumé : Dans cet étude on présente une analyse de quelques pièces en métal, pierre et céramique découverts dans le nord de la Dobroudja attribuées à l′Âge du Bronze. Mots clef : Dobroudja du Nord, la période ancien et moyen du l’Âge du Bronze, haches, céramiques Cuvinte cheie : Dobrogea de nord, perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, topoare, ceramică, podoabe

Piesele analizate în prezentul articol, aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din cadrul I.C.E.M. Tulcea, provin, în mare parte, din descoperiri întâmplătoare, din intervenţii nesistematice asupra unor complexe arheologice şi, doar în câteva cazuri sunt rezultatul cercetărilor sistematice. Prezentarea va fi făcută pe categorii de materiale, în sistem catalog. Obiecte din ceramică Marea majoritate a obiectelor aparţin ceramicii de uz comun. Analiza modului de pregătire a pastei, operaţie ce condiţionează calitatea şi destinaţia vaselor, atestă, din punct de vedere tehnic, trei grupe: a) grosieră, redusă numeric, având în compoziţie nisip cu bobul mare, microprundişuri, granule de calcar şi „cioburi pisate”1, consecinţa directă fiind slaba coeziune a pastei; suprafeţele au fost tratate cu mai puţină grijă, beneficiind doar de o netezire superficială; arderea s-a făcut la temperaturi suficient de ridicate pentru a conferi recipientelor o rezistenţă mecanică bună, spectrul coloristic fiind reprezentat de cărămiziu şi bej-cenuşiu. Printre forme se disting: amforele şi borcanele. Luncaviţa (sat, com. Luncaviţa) – Cetăţuia. Fragment de amforă. Fără număr de inventar. H = 7,0; l = 5,0; Gr = 0,72 (Fig. 3/ 2). În straturile superioare ce suprapun nivelurile de locuire eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa, faza A23, în condiţii stratigrafice nu prea clare, a fost descoperit un fragment ce provine din pansa unei amfore, prevăzută în zona diametrului maxim cu toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, rezultând, cu rol decorativ, trei nervuri ce se prelungesc vertical pe corpul vasului. Tot ca ornament, de la baza toartelor, au fost aplicate motive în formă de „cârlig”. Atât nervurile, cât şi decorul în formă de „cârlig”, prezintă crestături oblice realizate cu unghia sau cu scoica, ori cu un instrument având vârful ascuţit.
1 2

3

În legătură cu utilizarea „cioburilor pisate”, Marinescu-Bâlcu 1989, 216. În catalog utilizăm următoarele prescurtări: H = înălţimea; l = lăţimea; Dg = diametrul gurii; Dm = diametrul maxim; Db = diametrul bazei; Gr = grosime; G = greutate. Dimensiunile sunt date în centimetri. Desenele au fost realizate de către Camelia Geanbai. Comşa 1952, 413-416; Comşa 1962, 221-225; Micu, Maille 2002, 115-129.
PEUCE, S.N. V, 2007, p. 113 - 138

114
*

IOAN VASILIU

Fragmentul de amforă provenit din nivelurile superioare de la Luncaviţa–Cetăţuia, poate fi atribuit, cu rezervele de rigoare, unui tip ce are partea inferioară tronconică, cea superioară fiind mai scurtă şi îngustată accentuat către gâtul înalt, cilindric, prevăzute pe maxima rotunjime cu toarte din bandă lată, perforate orizontal. Cunoscute din repertoriul ceramic al culturii Folteşti II4, astfel de amfore, despre care V.A. Dergačev afirmă că, reprezintă cel mai caracteristic tip morfologic pentru varianta Nistreană5 a culturii Jamnaja, sunt întâlnite atât în grupul Târpeşti, în inventarul funerar al mormântului nr.16, încadrat în a doua parte a orizontului clasic şi începutul perioadei Jamnaja târzii7, cât şi în aşezări din mediul cultural Glina8. Toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, prezente pe ceramica culturilor Cernavodă III9 şi Folteşti II10, sunt atestate şi în descoperirile făcute la sud de Dunăre 11. Decorul în formă de „cârlig”, prevăzut cu crestături executate cu unghia sau cu scoica, îşi are şi el originile în mediul cultural Folteşti II, un ornament aproape identic provenind din aşezarea eponimă, de pe o amforă fragmentară, similară ca formă cu cea de la Luncaviţa– Cetăţuia, cu toarte din bandă lată, prevăzute doar cu o şănţuire mediană, descoperită în inventarul locuinţei de tip bordei numărul 212. Un askos găsit în aşezarea de la Varna13, este decorat oarecum asemănător; analogii apropiate, dar care trebuiesc privite invers, fiind semnalate atât pe amforele din aşezarea Glina de la Govora Sat–Runcuri14, cât şi pe cele din inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja15. Cerna (sat, com. Cerna) Vas – borcan, complet. Inv. 42.070. H = 16,0; Dg = 15,5; Dm = 19,0; Db = 12,0 (Fig.3/ 4). Dintr-un punct necunoscut de pe teritoriul localităţii, în urma unei descoperiri întâmplătoare, a fost identificat un borcan lucrat neglijent, asimetric datorită modelării stângace. Vasul are baza plată, peretele uşor curbat şi gura evazată. În regiunea diametrului maxim este decorat cu o proeminenţă simplă, dispusă vertical. *
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, fig. 15/1-3; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3. Dergačev 1986, 77. Marinescu-Bîlcu 1964, 241, fig. 1; Dinu 1974, 270, fig. 12 B/1; Dumitroaia 2000, 58, fig. 42/1. Burtănescu 2002, 144, 166, 264, tabelul VIII/2. Constantiniu, Panait 1963, fig. 4; Roman 1976a, fig. 5/8; Turcu 1981, pl. 4/4, 8. Morintz, Roman 1968, 89, fig. 32/6. Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, 57, fig. 24/8. Tonceva 1981, 51, fig. 11/20. Petrescu-Dîmboviţa 1974, 283, fig. 5/6; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3; Dinu 1974, fig. 11/12. Tonceva 1981, fig. 7/3 b-c. Roman 1985, 292, pl. 12/4; fig. 2/9, 13. Manzura, Klocko, Sava 1992, 58-59, fig. 25/1; Subbotin, Dobroljubskij, Toščev 1995, 116, fig. 4/6.

46. Dm = 26. Schuster 1997. 28. De pe teritoriul satului. 2A/ 20-21. în proporţie mai mare. perforate orizontal. 1. precum şi în descoperiri din ariile Bogdăneşti24. anexa 4/2. Pál 1992. fig. Klocko. Morintz. pl. Dergačev 1994. 18A/18-19. Klocko. sunt apoi întâlnite în cultura Glina23. 20/4. 28. 3A/18-20. fiind identificate şi în manifestările de tip Zimnicea20 şi Schneckenberg21. 14/4 Prox 1941. 2A/18-19. Yarovoy 1985. Roman 1985. Buzdugan 1972. 8/4-5. fig. 25/1. pl. uneori purtând uşoare urme de lustru. Inv. cu antecedente în aria Cernavodă II22. Alexandrescu 1974. fig. şi Catacombelor18. . Db = 10. Toščev 1991. Dergačev 1986. mai 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dergačev 1986. 19A/18-20. Dergačev 1994. 25/4. Sava 1992. 13/7. 94. Repertoriul formelor este mai variat faţă de prima grupă: amfore. pl. are şi ea în compoziţia pastei ingrediente. deşi a beneficiat de o ardere mult mai bună şi această categorie este destul de friabilă. 3/5. Dergačev 1994. 104.0. * b) semigrosieră. fig. Decorul constă dintr-o combinaţie de brâuri alveolate. fig. 120/21.0. fig. 85-88. fig. umerii bombaţi.0. Crestele în relief. 1). În regiunea diametrului maxim este prevăzută cu două toarte tubulare. * Prezente în inventarele funerare ale mormintelor tumulare din culturile Jamnaja27 şi Catacombelor28. Csába 1973. Manzura. Roman 1973. baza plată fiind uşor reliefată. 127. 128. raportat la categoria precedentă. căni şi castroane. 4/12. Dergačev 1986. tip 2. Horia (sat. 134/8-9. fig. 576. 6. 9/11-16. Manzura. 12/2. fig. prezenţa lor fiind estompată la exteriorul vaselor cu ajutorul unui strat subţire de angobă de uniformizare. 125. 6/9. 12/13. Suprafaţa exterioară a jumătăţii inferioare a recipientului dispune de barbotină neorganizată. Roman. Dg = 14. Pál. 23/22. fig. Dergačev 1994. fig. 12/2. proprii repertoriului ceramic al culturii Glina19. fig. 18A/20-21. 58-59. Berciu. fig. 44. comuna Horia) Amforă. 4/8. 5/1. gâtul pâlniform. gama coloristică predominantă fiind de bej-cărămiziu. răsfrântă la exterior. tip VI. Dergačev 1986. vase globulare. 77. 20/5. 127. Dergačev 1986. 6/29. 3A/16-17. 126. însă de dimensiuni mult reduse. Yarovoy 1985. 6/12. Dodd-Opriţescu. Petre-Govora 1986. plasate vertical pe corp. Roman. dispuse orizontal la baza gâtului şi sub zona diametrului maxim. fig. Dergačev 1994. H = 28. Sava 1992. Prox 1941. 85-88. fig.2. pl.674. 115/4. din bandă lată. 103. amforele sunt specifice şi altor medii culturale din Bronzul timpuriu. Florescu. 20/9. tip V. fig. completă. 564. plasate vertical pe umărul recipientelor. 61. mată.0 (Fig. dintr-o locaţie necunoscută. 19A/16-17. pl.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 115 Recipientul de la Cerna îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturilor Jamnaja – variantele Nistreană16 şi Bugeac17. provine o amforă cu partea inferioară a corpului tronconică. astfel de vase. 8. dinspre toarte către gâtul recipientului. fig. 2/5-6. şi brâuri crestate. Schneckenberg25 sau Jigodin26. buza rotunjită. 105/5. fig. 85.

7. 3/4. * Ca formă. Jigodin46. 10/6. 105/1. Dumitroaia 2000. fig. fig. 5-6. Roman 1985. fig. 1 din T. fig. 44. 6-7. 142. Ulanici 1979. fig. Schuster 1995. 4/6. 107. 33. 571. 3/1. 173. Székely 1998. 10. exemplarul de la Horia îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând culturii Jamnaja. precum şi în mediile culturale: Glina42. Csába 1973. 5-6. Apărute încă din eneolitic. 4/12. Ciugudean 1998. 10. Tončeva 1981. fig. dacă reconstituirea ipotetică făcută de către autorii descoperirii este corectă38. 65/2-3. 37. Năeni-Schneckenberg sau Schneckenberg B35. dinspre toarte spre gâtul recipientelor. 142/2. 86/9. fig. 21/15. 68. fig. Berciu. 5/5. 4. Vulpe. Ulanici 1981. 4/3. Pál. Roman. fig. 8/2. 21/12. fig. pl. fig. Drâmbocianu 1981. 6/1. Ciugudean 1996. 7. 6-7. 8/2. fig. 5-6. Andreescu 1992. fig. 19. Petrescu-Dîmboviţa. fig. perforate orizontal. pl. 8/5. Schuster. mormântul nr. Ursachi 1995. 6/1. Ciugudean 1996. Prezente pe ceramica din repertoriul culturilor eneolitice Folteşti II39 şi Cernavodă II40. pl. fig. 15/4 . 6/2-4. 74. 562. Florescu 1964. Năeni–Schneckenberg45. 110. 4. Constantiniu. 1/1-2. 16/1. în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând variantelor Nistreană şi Bugeac ale culturii Jamnaja41. 12. 34/4. 2/1. Csába 1973. 20. 9/11-16. fig. fig. 86/6. 6-7. Chicideanu. 1/3. 3. 50-51. 6/b-c. fig. 11/1. fig. fig. Dinu 1974b. 3/2. 6-8. 8. Prox 1941. Roman 1985. fig. Lipovan 1983. Zaharia 1973a. 4/5-7. Roman. combinaţiile dintre brâurile orizontale şi cele verticale. 6/8. fig. Ulanici 1976. 2/1-3. 282. fig. Zaharia 1987. 13. 8. 11. fig.18 de la Trapovka. 12. Livezile47. 7/6-8. fig. 3/4. . fig. fig. Roman 1973. fiind totodată atestate şi în descoperirile de la sud de Dunăre36. 103. Dinu 1974a. 21/2. pl. Roman 1976a. varianta Bugeac37. Jigodin30. 26. 15/1-2. Schuster 1997. 44. 60/3. 6/1-3. 104. 3. Vulpe. fig. 67. fig. 10. 3/4. sunt frecvent documentate în descoperirile din interfluviul Prut–Nistru. 103. 20. 9/12. fig. 15/15-19. fig. 8. 5/9. Turcu 1981. Schnechenberg A34. 7. 4/4. 3/1-3. 61. Vulpe. 17/ 1-7. Petre-Govora 1986. Zorzoliu 1995. Roman. fig. Dergačev 1986. 15/5. 9/11. Petrescu-Dîmboviţa. fig. 31.116 IOAN VASILIU apropiate sau mai îndepărtate de spaţiul istro-pontic: Glina29. fig. Şoimuş48 şi Iernut49. 2/1-2. 4. Dergačev 1986. câte două-trei. 17/10. Dinu 1974a. 389. 2/7. 2/1. şi în manifestările de tip Năeni– Schneckenberg sau Schneckenberg B. 6. Gherghe 1983. Tudor 1973. fig. Prox 1941. 103. 15/1-3. Székely 1971. 5. Ursachi 1968. 40. 2/1-3. Drâmbocianu 1981. Schneckenberg A44. fig. sunt atestate atât în inventarele funerare ale 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 Tudor 1973. 44. Ciugudean 1996. Livezile31. Petrescu-Dîmboviţa. 1/15. 53. 52-53. 46. fig. 13. 39. Zăbala32. Panait 1963. 176. Bogdăneşti43. pl. pl. 6. 2/4. fig. Schuster 1992. 98/3-4. fig. 21-22. Drâmbocianu 1981. fig. pl. pl. toartele lucrate din benzi late. 4/12. 5/5. 7/1-4. fig. plecând de obicei. fig. pl. Morintz. 6/4. Pál 1992. 28. Pál. 11. 19. Dodd-Opriţescu. 562. 16/4. ca ornamente pe ceramica culturilor Horodiştea–Erbiceni50 şi Folteşti II51. Monteoru Ic433. Lipovan 1983. 3. 106/2. Nica. 104/7. Zaharia 1973b. Ciugudean 1997. 2/1-2. 8. 58/8. 28. 88. 7.

prezente pe amforele din cultura eneolitică Folteşti II64. pl. 35-48. 15. recent fiind încadrată în varianta Nistreană a culturii Jamnaja60. fig. 8/4. cât şi în cele ale culturii Catacombelor53. este cunoscut decorul de brâuri paralele între care se află alte brâuri dispuse vertical62. De altfel. începând din faza A1 şi până la sfârşitul fazei B1. Roman 1985. Ciugudean 1997. 26/6. Ciugudean 1996. 132. Şi din descoperirile făcute la sud de Dunăre. fig. k. acest tip de decor este semnalat la Căţelu Nou54 şi în aşezarea de la Govora Sat–Runcuri55. din inventarul funerar al mormântului nr. este prezent în inventarul funerar al mormântului nr. Dumitroaia 2000. pl. 3/2. 115-116. fig. 22/2. Petrescu-Dîmboviţa. Georgiev et alii 1979. Dinu 1974b. fie orizontal69. 46. 36. 65/1-3. fig. fig. 1 descoperit în tumulul I de la Livezile–Baia68. dinspre toarte către gâtul amforelor. 88. 46. fig. 7/6. 282. 304-305. fig. 323. fig. Şoimuş şi Copăceni58. fig. 21/12. fig. 9/11-13. Ciugudean 1996. Dinu 1959a. 10/6. Burtănescu 2002. fig. 22 dezvelit în tumulul III de la Valea Lupului. O combinaţie oarecum asemănătoare de brâuri este întâlnită şi în zona de nord-est a Moldovei. 82. în zona sud-balcanică acest tip de ornament fiind ilustrat prin materialele de la Pevkakia–Magula63. fig. 8/2. 12. 120-121. 13. pl. sau în perioada târzie a aceleiaşi culturi61. 56/2-4. 16/4. 10/2. 5/5. fig. Ciugudean 1997.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 117 mormintelor tumulare din aria culturii Jamnaja52. 4. 10/6. Dinu 1974a. . cu scoica ori cu unghia. În mediul cultural Glina. cât şi în cele de tip Livezile57. 35/2. Dinu 1980. 86/9. 34/2. 25/4. Ciugudean 1996. 8/i. pornind însă dinspre toarte către baza vasului. 104. Katincarov 1975. Leahu 1965. 6/4. Ciugudean 1997. Ciugudean 1996. 17. iar în spaţiul intra-carpatic este prezent atât în descoperirile aparţinând fazei Schneckenberg A56. Brâurile dispuse vertical. Petrescu-Dîmboviţa. 86. Prox 1941. Dergačev 1986. fig. 15/3. fig. fig. în aşezarea de la Ezero. 44. Dinu 1974. Dinu 1968. 21/2. pe ceramica grupului cultural Livezile. Florescu 1964. Lipovan 1983. 21/2. 8/2. decorate doar cu crestături executate cu o unealtă ascuţită. 88-91. tabelul 160. fig. 80/3. 9/11-13. Prox 1941. Sulimirski 1968. Ornamentul de crestături aplicat pe brâuri verticale. 20. cât şi pentru cele descoperite în inventarele funerare din mediul cultural Jamnaja66. 111. atribuită de către descoperitor amforelor thuringiene – Buchvaldek tip III59. 58/8. Dergačev 1986. provenind de pe o amforă modelată în tehnica a. fig. 3/1. sunt specifice atât pentru exemplarele sferice din cultura Schneckenberg A65. 20. 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Dergačev 1986. pl. 5/11. Dumitroaia 2000. acest motiv decorativ este des întâlnit pe brâurile dispuse fie vertical. 205-206. 39. 73/17. 264. 111. 32. fig. cunoscut din cultura Horodiştea-Erbiceni67.

Db = 7. Recipientul de la Sabangia. 63. 47. 89/6. Vulpe. 3. în aria culturii Folteşti II70. sau mai îndepărtate: Livezile79. fig. 4/4. 33. 130/4. Roman. corp tronconic şi baza îngroşată. 8/2. Pál. fig. Csába 1973. Drâmbocianu 1981.0. Şi în arii culturale mai apropiate: Glina76. com. Petrescu-Dîmboviţa. 4. datorită stării fragmentare a recipientului. gâtul scurt. lipsă partea superioară. 2. 3/ 3). Harţuche. 20. brâurile decorate cu crestături. corpul tronconic. Tudor 1982. sunt cunoscute în arealul Glina prin intermediul descoperirilor făcute în aşezarea de la Odaia Turcului71. În mantaua movilei primare. H = 8. Jigodin77. dg = 12. despre care. căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru cedarea materialului spre studiu. pl. fig. aproape completă. ulterior supraînălţată81. Petrescu-Dîmboviţa. 75. 86. 8/17. 2/9. 69. 5/3. 6/1-2. Anastasiu 1976. pe nivelul antic de călcare. în apropierea mormântului principal82. Csába 1973. fig. Db = 5. 168. 4. Simion. 5/5. 165-166. fig.118 IOAN VASILIU Documentate încă din eneolitic. 12. 28. * Cerna (sat.0 (Fig. Dm = 13. nu şi a decorului. Anastasiu 1968. Simion 1992. fig. un castron de mici dimensiuni. pl. Cerna) Castron. 3/2. acoperă într-un strat subţire partea inferioară a vaselor cu scop preponderent utilitar. 34/2. 22/2. 59-60. 26/6. Pál. Harţuche. Dm = 9. Roman 1976a. 20. Ciugudean 1996. fig. barbotina nu constituie un motiv decorativ decât în cazuri foarte rare. Pe raza satului. Tudor 1982. în mod accidental. mormânt cu scheletul în decubit dorsal. 3/1. fig. 46 din necropola plană de la Brăiliţa83. pl. 9/2.0. 7.0. Năeni– Schneckenberg74 şi Odaia Turcului75. 67. Simion 1998. având deschidere largă. Sarichioi) – Movila lui Creţu80 Cană. în rest. 12. fig. Simion 2003. Ciugudean 1997. pl. Zaharia 1987. fig. fig. 6/ 3-7. cat. dispuse însă orizontal pe corpul amforelor. este întâlnit pe exemplarele fragmentare găsite în mediile culturale Jigodin73. în regiunea diametrului maxim era prevăzută cu o toartă. Sabangia (sat. poate reprezenta un prototip timpuriu. 30. 3/5. fig. Inv.4. fig. 564. Fără număr de inventar. Dinu 1974b. fig. Săpături G. Dinu 1974a. 6. 6. Prezent şi el pe ceramica eneolitică de tip Folteşti II72. doar în privinţa formei. Harţuche 2002. Simion 2003. 61. bine conturat. fără certitudinea că provine din acelaşi loc cu vasul-borcan prezentat mai sus. a fost descoperit. Monteoru Ic478. uşor reliefată. 564. ornamentul din alveole dispus pe brâurile orizontale. H = 8. . o cană cu umărul bine reliefat. aplicate la baza gâtului sau în regiunea diametrului maxim al amforelor. pentru cana găsită în inventarul funerar la mormântului nr. 4/6. nu putem să spunem mai mult. buza rotunjită la exterior şi baza plată. Dinu 1974b. Schuster 1997.0. depusă ritual. 3/ 6). 3/1. a fost găsită. fig. pl. poziţie tipică pentru 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 Petrescu-Dîmboviţa.6 (Fig. Roman. com. complet. uşor alveolată. 82. 82. Schuster 1997. 338.

rotunjită. Dergačev 1994. Fără număr de inventar. 158. Tudor et alii 1953. 114/2. 96/1. sunt atestate. 63/2. întregi sau fragmentare. 60/5. Ulanici 1979. Burtănescu 2002. 8/6. 49. 140/1. Schuster 1997. Yarovoy 1985. Fără număr de inventar.0 (Fig. bombat. dintr-o locaţie necunoscută provine un vas având corpul scund. 121. restaurat. Buzdugan 1972. 30. castroanele tronconice au similitudini în mediile culturale Bogdăneşti94 şi Glina95. paralele. 3/ 1). fig. fig.0. 4/2. 3/2. Dm = 22. Ulanici 1976. baza plată fiind uşor reliefată. 144.6/25. Db = 6. 2/3. umerii arcuiţi. 76/5-6. căni oarecum similare fiind semnalate şi în aria culturii Glina84. recipientul este decorat cu crestături oblice dispuse în şiruri circulare. Din inventarul funerar al mormântului91. 17. 227. Roman 1976a. 65. * 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 Nestor 1933. 107. 93/3. Vasiliu 1995a. baza îngroşată. 5/3. buza dreaptă.0. fig. Comşa 1882. H = 11. fig. Dg = 9. vase ceramice. 71/1. aproape cilindric. 128. Schuster 1997. aproape complet. De pe teritoriul judeţului Tulcea. pe teritoriul istro-pontic. 108/1. provine un castron având corp tronconic. prezente în inventarele funerare ale mormintelor culturii Catacombelor93. 8/2. ca urmare a cercetărilor din tumulul II de la Luncaviţa– Drumul Vacilor85 şi tumulii I şi III de la Mihai Bravu86. aproape complet. 8. Dergačev 1986.23/19. * Cu antecedente în cultura Folteşti II92. 103-104. Comşa 1985.0. 3. 85-93. 232. 3/ 5). Pe umăr. Dinu 1974a.0. Ulanici 1981. PetrescuDîmboviţa. Tulcea) – Sud Castron. Dinu 1974b. Vasiliu 1995b.0. Petre-Govora 1986. 15/7. 204. fig. fig. fig. Db = 13. fig. 63. Florescu. Roman 1986. 408-415. H = 11. 91/1-5. fig. 229. Cernea 1987. 7. Bobi. 182. Buzdugan.globular. 103. pl. 18/9. Simion 2003.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 119 etapa timpurie din evoluţia culturii Catacombelor. depuse ca ofrandă în apropierea mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare. Nordul Dobrogei Vas . Dm = 13. Dg = 21. * În stadiul actual al cercetării. precum şi în aria culturii Jamnaja 90. Tulcea (mun. . 6. fig. fig. Petrescu-Dîmboviţa 1974. cu scoica sau cu un instrument ascuţit. fig. fig. 100/4. Corlăteni88 şi Boloteşti89. 129.0. fiind reliefată. baza fiind marcată de alveole realizate cu degetul ori cu ajutorul unei ustensile având vârful rotunjit. Petrescu-Dîmboviţa. buza răsfrântă la interior. 5/2. descoperiri similare fiind semnalate la Glăvăneştii Vechi87. 21/1-2.0 (Fig. executate cu unghia. 15/6. 4. gâtul înalt. fig. asimetric datorită modelării stângace. 342.

Bichir 1959. fig. au determinat executarea. pasta este bine frământată. fig. fig. 276/277. fig. Tonceva 1981. Alexandrescu 1974. Petrescu-Dîmboviţa. punctul Gaz metan. restaurată. Petrescu-Dîmboviţa. începute în vara anului 1987. pl. într-un context fără nici un indiciu cu privire la 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 Dinu 1959b. vasele globulare sunt specifice şi altor medii culturale: Glina98. Inv. . 53. 62. de săpături de salvare. Aici. Vasiliu. fig. Dergačev 1986. precum şi vestigiilor de tip Livezile şi Iernut101. Isaccea (or. 4/10-11. Pentru decorul realizat din alveole imprimate pe marginea bazei vasului. Schuster 1997. 113-128. 15/9. Roman. Simion 2003. Dodd-Opriţescu. 1/2. 81/2. fig. pl. 11. 9/2. pl. 11/20. Dg = 7. singurul degresant folosit fiind nisipul cu bobul fin. 61. 97/1.Gaz Metan. fig. 6-8. fig. 96/2. 7/4. fig. Topoleanu 1989. 9/2. Turcu 1981. sunt atestate şi la sud de Dunăre.038. H = 9. 8/7. Zaharia 1973a. Zaharia 1973b. prezente pe ceramica Jamnaja104. 17/1. 44. Schuster 1997. 86/1-2. Db = 4. Pál 1992. Ornamentele realizate cu ajutorul crestăturilor. 2). 3/1-2. 14/4. 96/2-3. 1/1. Prox 1941.Chr. o amforetă lucrată dintr-un lut bine ales. în necropola de inhumaţie atribuită secolelor VI-V a. Zaharia 1987. 11/21-22. 16/8-9.120 IOAN VASILIU Prezente în repertoriul ceramic al culturii amforelor sferice96 şi în inventarele funerare ale mormintelor de tip Jamnaja97. modelată cu multă grijă. 11. în urma lustruirii. Dinu 1974a. 105/1. Ciugudean 1996. 6/11. 12. Glina106 şi Monteoru Ic4107. 7/15. fig. Roman 1973. 113/2. 3-4. formând şiruri orizontale. cu un grad înalt de omogenitate. 128/7-8. în descoperiri de tip Ezerovo II108. Zaharia 1987. fig. Ciugudean 1997. 110-111. fig. 3/5-6. 52. dispuse pe umărul vaselor. 72/6. fig. printre acestea înscriindu-se şi cele de la Isaccea. Dergačev 1986. 27. 83. 5/1-8. Pál. pl.5. 385. fig. 112/1. fig. 4. 5/1-2.112. pl. Mătasă 1959. 5/5. cele mai timpurii analogii le găsim în aşezarea de la Folteşti109. o mare atenţie a fost acordată suprafeţei exterioare. în diverse puncte de pe traseul ei. Lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale din Rusia către Turcia şi alte ţări din zona sud-estică a Peninsulei Balcanice. Schneckenberg99. Morintz. fig. pl. 8-9. grosimea pereţilor fiind uniformă. Roman.6. 5/8. în manifestări culturale specifice Bronzului timpuriu fiind întâlnit în cultura Jigodin110 şi în descoperiri de tip Livezile111. Tudor 1982. Amforetă. 727. căpătând luciu metalic. Ciugudean 1997. fig. 12/11. Petrescu-Dîmboviţa 1974. 8/3. 70. 87. fig. Dm = 12. Monteoru Ic4100. completă. fig. Ciugudean 1996. 26/4. având analogii în mediile Zimnicea105.2. Ulanici 1976. Ulanici 1979. 55/3. * c) fină. Berciu. 20. Dinu 1974a. fig.5 (Fig. 13/4. Isaccea) . 217. 108/4. Csába 1973. în marginea de nord a suprafeţei investigate. 22/13. 16/5. 4/2. 6/11. 5/1. 63/1. cu similitudini în culturile Cernavodă II102 şi Folteşti II103. 14/10. 8/7. ilustrată doar printr-un singur exemplar. 52.

Harţuche. Petrescu-Dîmboviţa. Dinu 1957. în ariile Glina120şi Jigodin.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 121 existenţa vreunui complex arheologic. acoperit cu o pastă albă. Pál. 282. fig. 298-299. 7/8. 12/9. 5/1. Florescu 1966. pl. fig. 60. în imediata apropiere a mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare115. 12/2. 144. fig. Mantu. Vasiliu 1995a. fig. fig. din care pornesc alte benzi paralele. 5. dispuse vertical pe corp. 101. Atât banda circulară de la baza gâtului cât şi cele cinci benzi verticale de pe corp sunt mărginite de incizii identice cu cele dispuse imediat sub buză. 48/20. pl. realizate în acelaşi mod. precum şi cu unul dintre cele patru vase depuse ritual în mantaua tumulului I de la Mihai Bravu. fig. pl. 9/1. aceasta fiind aproape în unghi drept faţă de linia gâtului. 383. Morintz. 39/12-13. fig. 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Berciu. * Amforeta de la Isaccea – Gaz Metan. 49. cat. 197-198. fig. Dinu 1955. perforate orizontal. Roman 1976b. Dragomir 1959. fig. 6. Roman 1973. 9/5. 2/1-2. 2/2. 193-194. Harţuche. în descoperirile de tip Cernavodă II113 şi Folteşti II114. are gâtul scund. are similitudini. Anastasiu 1968. vasul este decorat cu două şiruri paralele de incizii executate cu scoica sau cu unghia. 12/2. 20 din necropola plană de la Brăiliţa117 şi în mediile culturale eneolitice Folteşti II118 şi Coţofeni. La baza gâtului. 72. 10. 100/7. fig. Csába 1973. 704. 2/10. Dinu 1974a. * Prezenţa celor trei categorii ceramice nu este reprezentativă doar pentru manifestările specifice perioadei timpurii din zona de nord a Dobrogei. 4/7. Florescu 1959. 97/2. 10. ea fiind întâlnită şi în alte medii culturale. buza rotunjită. fig. Motivul decorativ a fost. fig. Anastasiu 1971. ornamentul constă dintr-o bandă circulară umplută cu incizii în reţea. în privinţa formei. Roman 1985. este prevăzută cu două tortiţe tubulare. 10. 3. 46/2. foarte probabil. Roman 1986. 7. Recipientul. 164. 134/6. Anastasiu 1976. a fost descoperit un vas ceramic. 121/2. modelat în tehnica categoriei c. Roman. 128. redând o amforetă. Schuster 1997. Gârceni124. 7. corpul puternic bombat şi baza plată. 139. cilindric. fazele II şi III119. fiind ilustrate prin descoperirile de la Bogdăneşti122 . fig. Pe gât. Valea Lupului123. Dinu 1974a. mai apropiate ori mai îndepărtate. 2/2-2b. Dragomir 1957. 70. decorul din benzi orizontale şi verticale umplute cu motive în reţea este întâlnit. 11. 16/3. fig. 41/2. 14/2 a-b. Dinu 1980. Harţuche. 3/4. prezent în ornamentica vasului găsit în inventarul funerar al mormântului nr. în Bronzul timpuriu. Aldeşti125 şi Poieneşti126. Deasupra zonei de maximă curbură a corpului. imediat sub buză. Dinu 1959a. Cu antecedente în ceramica specifică mediului Horodiştea–Erbiceni116. 42. 4. 96. Semnificativ este faptul că motive în reţea apar şi pe ceramica atribuită perioadei timpurii a Epocii bronzului din Moldova. 149-150. evazată la exterior. 70. Petrescu-Dîmboviţa. Harţuche. fig. în acest ultim caz fiind realizat cu ajutorul impresiunilor de şnur121. . fig. Dinu 1974. făinoasă. 559-574. Boroffka 1996. 298-299.

Pavlov 1991. Comşa 1990. Obiecte din metal Deşi în unele lucrări de specialitate s-a afirmat că o parte dintre obiectele de metal din Epoca bronzului au fost prelucrate „pe loc”131. Schuster 1997. fig. 4/ 2). 59. în timp ce în faza arhaică (I) vasele erau lucrate numai din două categorii.25. fiind totodată identic cu cele cinci exemplare găsite în mormântul 15b din necropola R de la Leukas (Steno)134.31 (Fig. Inel de buclă. 562. Moga. cu rezervele de rigoare. folosindu-se materia primă din straturile superioare astăzi dispărute. are partea inferioară de formă triunghiulară. Jurilovca) – Cetatea Argamum. Nikolov 1976. subetapelor IIa şi IIb din evoluţia Bronzului timpuriu. H = 1. totuşi. 60/4. . * Pe baza analogiilor. 92. Ciugudean 1995. 22.7 . capetele. Năeni129 şi Jigodin130. condiţiile geografice din nordul zonei istro-pontice nu ne permit să vorbim despre o activitate metalurgică în adevăratul sens al cuvântului. Roman. 25. Alexandrescu 1974. 49. lucrată din bară în secţiune aproximativ circulară. nota 33. Pál. 6/8-9. D = 2. Ciugudean 1991. Ciugudean 1995. fig. putând fi considerate „importuri” din medii culturale. Panajotov. com. Csába 1973. modelarea recipientelor din trei categorii de pastă este caracteristică fazelor clasică (II şi III) şi finală (IV) a culturii Glina. = 0. Kitov. despre recipientele întregi putând avansa ipoteza că provin din inventarele funerare ale unor morminte distruse. provine un inel de buclă din aur cu titlul de 950‰. Andreescu 1992. 94. G = 8. mai apropiate sau mai îndepărtate. Din zona de sud-est a cetăţii.916. din tumulul de la Tărnava135. fig. 1. Gr. Jurilovca (sat. complet. fiind petrecute unul peste celălalt. Existenţa a trei categorii ceramice este atestată şi în cadrul manifestărilor de tip Monteoru Ic4128 . deci peste 22 Kt. ceramica prezentată mai sus poate fi atribuită. amintit sumar în literatura de specialitate132. Inv. Georgiev 1982. 11. 31/8-9. 44. 4. fig. după cum o dovedesc descoperirile de la Căţelu Nou127. pl.25. 2/2. 127. artefactele. 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Leahu 1963.122 IOAN VASILIU Astfel. * Inelul de buclă din aur de la Jurilovca are analogii perfecte cu piesele descoperite în tumulul III de la Ampoiţa–Peret133. Ciugudean 1996. 14. morminte având caracteristici funerare specifice culturii Jamnaja. Piesa. Goesler 1927. fig. precum şi cu cel provenind din Bulgaria de nord. Zaharia 1987. dintr-un context arheologic nu prea clar. subţiate progresiv. 20/4-5. în care există dovezi concrete despre practicarea metalurgiei ca meşteşug. în special obiectele de podoabă. Ciugudean 1989. pl. 12. 238.

267. Primas 1992. Din piesele aflate în inventarul/inventarele funerare ale mormântului/mormintelor. neatingându-se. în intervalul 2800-2700 a. piese asemănătoare au fost găsite în nivelurile aparţinând Bronzului timpuriu de la Junaţite136. lipsit de un context stratigrafic clar. . 43. Primas 1996. Sarichioi) – Movila Săpată. Primas. mai veche decât începutul Helladicului timpuriu II. lucrate din roci cu parametri mineralogici inferiori. cel mai târziu în Helladicul timpuriu III142. 4/ 4-5).837. lucraţi din bare de argint hexagonal-plate în secţiune. 75. Zebil (sat. fig. 127-128. credem că poate fi atribuit. Primas 1992. * Exemplarele confecţionate din argint. 6. au analogii cu cerceii din depozitul de la Tufa144 şi pot fi atribuite Bronzului mijlociu.138. 141-142. com. datat. cât şi prin numărul redus de piese. ce provin din tumulul distrus la Zebil. cel mai probabil. În anul 1961. inele precum cel de la Jurilovca. intervenţiile nesistematice prilejuite de amplasarea unui punct geodezic. Primas 1996. conform periodizării întocmite de către Fl. au putut fi recuperaţi doar doi cercei de buclă.Chr. sunt atribuite tipului Leukas140. existente în bazinele geologice aflate în nordul Dobrogei.838 (Fig. Rotea atribuie cea mai mare parte a necropolei descoperirilor de tip Copăceni143. 52-53. Diabazele se întâlnesc în 136 137 138 139 140 141 142 143 144 Mikov 1940. Hamond 1974. obiectele litice se caracterizează atât prin sărăcia repertoriului funcţional. 43. 6/1-2. Inelul de buclă de la Jurilovca. 75. Primas 1996. 6/3. probabil. precum şi în inventarul funerar al mormântului principal (M1) din tumulul de la Velika Gruda137. Piesele similare descoperite în inventarul funerar al mormântului din tumulul III de la Ampoiţa–Peret au fost încadrate. deşi M. fig. subţiate progresiv. 52. unde erau fixate pe suport textil139. Burtănescu. fig. 5/1-2. Inele de buclă. În clasificarea întocmită de către M. de către descoperitor. 6/4A 1-4. perioadei Jamnaja clasice care este. fiind încadrate în Helladicul timpuriu II141. 71. Primas 1996. întregi. 14. 3. orientat NV-SE. mai probabil perioadei de început a acestuia. 73. 135. Ciugudean 1996. Obiecte din piatră Privite în ansamblu. mai recente decât grupul Livezile. Rotea 1993. fig. capetele aveau formă aproximativ circulară. au dus la distrugerea unui/unor morminte având groapa/gropile funerare practicate în mantaua unui tumul ce făcea parte dintr-un aliniament de şase astfel de sit-uri.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 123 De asemenea. Inv. 77-78. dispuse dinspre satul Zebil către malul lacului Razelm. fig. Vulpe 1959.

18. 288. cat. apar în eneolitic. 4/2. Pe corp se observă urme de la desprinderile de aşchii. 44-45. 1/1. Frecăţei) – Cabana lui Buţă. sărăcia inventarului litic este caracteristică pentru Epoca bronzului. fig. fig. 5. ultima lor apariţie fiind semnalată în aşezarea de tip Babadag de la Siliştea–Nazâru156. com. în ariile culturilor Cucuteni149 şi Gumelniţa150. fig. 1. Moscalu 1981. 3. 3/8. Tei154. G = 0. în 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 Mutihac 1964. Anastasiu 1968. 301-302. 259. 25. topoarele de „minerit” cu şanţ circular sunt semnalate doar în zonele vestice.65. 20. foarte bine finisată. atribuite categoriei topoarelor de „minerit”148. suprafeţele căpătând luciu metalic147. Harţuche. Harţuche. 133. dispusă perpendicular pe axul lung. 23/2-3. cealaltă fiind aproape plată. Piese de acest tip. fig. 256. Harţuche. 30. Silvestru 1992. zone bogate în minereuri şi material litic. Harţuche 2002.0. aceasta explicându-se prin folosirea mai mult sau mai puţin intensă a obiectelor din os şi corn. fig. Ignat 1981. Istina 1999. fig. Cucoş. Brăila. cat. * Din nordul zonei istro-pontice. 282. pl. 3/5. 619. 7-16. dintr-o altă descoperire întâmplătoare de pe teritoriul localităţii Parcheş. 41. Dumitrescu 1933. 123-161. Gr = 0. 105/4.124 IOAN VASILIU zona Niculiţelului şi a Tulcei. pl.0. Harţuche. jud. Harţuche 1987. Muraru 1985. 1/3. a fost găsit un topor-ciocan dublu. unele dintre acestea fiind încadrate. 3/3. fiind apoi atestate atât în perioada de tranziţie151. Fără număr de inventar. 8. Topor – ciocan dublu. 12/3. Anastasiu 1976. Frecăţei (sat. În aria culturii Glina. 19. 35. În pământul rezultat din excavarea mecanică a porţiunii vestice a tumulului I. Leahu 1966. Andriţoiu 1992. fig. Ailincăi 2005. 24/2. fig. pl. iar înspre est. deci este asimetrică. fig.0. 95. cât şi a celor de metal. arkoziană (feldspatică) sau fosiliferă este prezentă în cantităţi foarte mari la Valea Teilor. iar gresia silitică. Vasiliu 1996. Comşa 1972. Berciu 1961. De altfel. . Wittenberg155. în general152. Lăzurcă 1977. Vasiliu 2004. întreg.65 (Fig. lmin = 3. 53. 14. afectată de lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale146. fiind prevăzută cu o şănţuire uniformă. are formă bitronconică. fig. Lăzurcă 1984. 18/3. 1/6. 15/7. 34. în curs de prelucrare. 1/a. 141-144. 63. fig. 83. fig. 35-38. provine o unealtă oarecum asemănătoare. 4/ 7). 95. 225-239. 32/3. în ariile culturilor Monteoru. Petrescu -Dîmboviţa et alii 1995. Piesa. pl. 144. fig. 10. Are o suprafaţă mai bombată. la Beştepe şi Murighiol145. 28/9. pe porţiuni reduse. Bounegru 1997. 1/1-4. Verbicioara. fig. Harţuche 2002. Ciurea 1933. Dumitrescu 1954. în Epoca bronzului. marcată de muchii proeminente. lmax = 8. H = 13. sau în etapa mijlocie a acesteia153. Pricop 1983. confecţionată din gresie silicoasă de culoare gri-cenuşie.

Pe feţele care se unesc formând tăişul drept. fig. Babadag (or. 157 158 159 160 161 162 163 164 Berciu 1939. marea majoritate a artefactelor aparţinând acestui tip de unealtă/armă. este în curs de execuţie. Popescu 1956. com. Vasiliu 1995c.0.0. Despre toporul-ciocan de la Frecăţei. Gr = 3. Orificiul pentru fixarea cozii. Ostrov) – Piatra Frecăţei. 39/14. 4/ 1). Nica. este confirmat prin descoperirea unui astfel de exemplar în mina de la Căraci– Ţebea160. uşor convex. Fără număr de inventar. Vasiliu 1996. de formă circulară. încadrat după elementele de ritual funerar în etapa târzie a variantei Nistrene a culturii Jamnaja. fragmentar. ca de exemplu piesele de la Căzăneşti158 şi Piatra Olt159.a fost depus cu rol votiv în mantaua movilei. Haşotti 1985. 89-91. în Epoca bronzului157. 4/3. 12/B3. Berciu 1953. Petre-Govora 1995. com. neşlefuit. putem face următoarele afirmaţii : .0.0 (Fig. 281-291. Babadag) – Cetatea Hallstattiană. toporul are două muchii. 91.0. l = 5. 8 de la Luncaviţa– Movila Mocuţa162. 74. H = 4. 10/2. cu excepţia pieselor găsite în inventarele funerare ale mormintelor nr. fragmentar. 9/12. tăişul urmând să fie convex. în zona istro-pontică. 197. H = 14. . Fără număr de inventar. rupt din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 23. Orificiul. lucrat din granit negru cu nuanţe verzuii. Topor de luptă cu ceafa cilindrică. aparţinând variantei Bugeac a aceleaşi culturi. Axul longitudinal prezintă o uşoară curbură către partea inferioară.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 125 mare. datorită condiţiilor în care a fost găsit. 7-12. Faptul că au fost utilizate pentru extragerea anumitor tipuri de materii prime. fig. Simion 2003. fig. Ostrov (sat. 9-26. mic în raport cu dimensiunile piesei. Andriţoiu 1992. Petre-Govora 1986. Gr = 3. Topor. pl. atribuit orizontului timpuriu al culturii Catacombelor.0. Fără număr de inventar. este foarte bine şlefuit în interior. 14 din T III de la Zebil161. Ostrov (sat. Vasiliu 2004. l = 8. Umerii erau arcuiţi şi reliefaţi în zona de maximă lăţime a piesei. nr. pl. fig. 45. lucrat din gresie silicoasă de culoare cenuşie-verzuie. 1/a-b. H = 11. după o folosire nu prea îndelungată. Ostrov) – Piatra Frecăţei. fig. Topor. întreg. 4/ 3).provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus. l = 3. 103-104.8 (Fig. plasat mai aproape de ceafă. pl. Axul longitudinal este drept. 4/ 8). provin din descoperiri întâmplătoare164. altele fiind atribuite fazei clasice. Gr = (Fig. În stadiul actual al cercetării. Ciucă 1986.0. Fragment din partea inferioară a unui topor de luptă cu ceafa cilindrică. Lăzurcă 1984. 1/a-b. 279. . 8 de la Enisala–La Băltiţă163. Topor. nr. 649-653. plasat aproximativ central. în dreptul orificiului pentru fixarea cozii.

fig. varianta Bugeac166. exemplarul de la Topraisar170 şi topore cu locaţie necunoscută de pe teritoriul judeţului Tulcea171. 13. încadrate între 2600-2450 a. 18-19. 19A/6. lucrat din gresie silitică. Tudor 1982. 6/12. 159/5. Irimia. Dergačev 1973. 25/18 a-c. 51. 8/4. 271. Dergačev 1986. 7. arcuiţi şi reliefaţi în zona orificiului pentru fixarea cozii. 18A/7. Munteanu 1991. 20. Roman 1986. gri-cenuşie. tăişul fiind lăţit către ambele capete. fig. 285-287. Şimon. Momentul apariţiei acestui tip de topor pare să fie reprezentat de către descoperirea făcută în inventarul funerar al mormântului de la Răcăciuni176. 7/3. Subbotin 1993. 151. 5.126 IOAN VASILIU Printre descoperirile făcute în anul 1966 în incinta cetăţii hallstattiene de la Babadag. 417. puţin evazată în partea superioară. Însă. 5-6. 1. umerii toporului. plan-convexă în secţiune. 3/6. Roman 1982. 45. fig. a fost emisă ipoteza conform căreia. 2/1. 49. În literatura de specialitate. 24/15-17. 7-8. fig. fig. 413. Dergačev 1994. fusiform. încadrate în cea de a doua etapă din Bronzul timpuriu. pl. 56. * După formă. Tudor 1973. foarte bine finisat în interior. Ele au analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja. se numără şi un topor de luptă din piatră. fig. Tonceva 1981. Tonceva 1981. fig. 57-58. descoperirile făcute în aria culturii Glina. 1/2. pl. precum şi în zonele de sud şi nord ale Dobrogei: exemplarul de la Grădina168. Lăzurcă 1984. cat. 633. 2/10. piesa de la Măcin considerată ca ofrandă depusă în mormântul unui războinic de la începutul Epocii bronzului169. Roman 1976a. Vasiliu 1996. 2/7. fig. Subbotin 1985. 14/20. sunt considerate de către G. fig. Tudor 1983. 2/2. Florescu 1991. Munteanu 1991. semnalate în mediile culturale de la sud de Dunăre172. Vulpe165 . fig. 5/7. Tonceva ca influenţă exercitată de cultura Jamnaja în mediile locale173. 67. 108. 58. pl. 3/2-3. cat. 13/27. Haşotti 1985. cele două piese de la Ostrov şi cea de la Babadag. Piese similare. 5. 51. 106. Yarovoy 1990. fig. 70. . la Văcăreşti şi Odaia Turcului175. presărate sau nu cu ocru. 287. fig. deplasat către ceafă. Haşotti 1985. 2/2. 2/1. fig. 282. 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 Vulpe 1959. contrazic această afirmaţie. 16. Tudor 1972. fig. 1. Bardac 1998.Chr. 106. Popov 1994. dar şi în descoperiri întâmplătoare făcute pe malul stâng al Borcei167. fig. 2/2. acest tip de unealtă-armă apare într-un orizont post-Glina sau ante-Tei174. sugerează că piesa avea profilul uşor curbat. Agul′nikov 1992. pot fi atribuite variantei B a topoarelor de luptă cu ceafă cilindrică. 3/2. Pe baza analogiilor. îngroşată uniform. 105. în zonele de sud şi sud-est ale României.. Munteanu 1990. fig. cat. 28. 6/4. 18. legat de problema topoarelor din piatră cu ceafă cilindrică şi profil uşor curbat. conform clasificării întocmită de către Al. 3/4. 1/4-5. topoarele de la Ostrov şi Babadag pot fi încadrate în orizontul definit de mormintele tumulare cu schelete în poziţie chircită. piesa este ruptă din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. cu ceafă cilindrică. paralelizată cu cel mai timpuriu orizont Glina177. mare în raport cu dimensiunile ei . 11. Vasiliu 1996.

cu laturile mici arcuite. fig. Vulpe. fig. corpul piesei are secţiune dreptunghiulară. 393. 5/1. îşi găseşte analogii în aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmu180. fig. 103. Sucidava–Romula. cat. Şadurschi 1994. * Cu antecedente în cultura Coţofeni178 şi în descoperiri funerare de tip Jamnaja179. 55. Nicolae Bălcescu183. considerăm că piesa de la Babadag poate fi atribuită celei de a doua etape evoluţia Bronzului mijlociu sau fazei mai vechi a culturii Coslogeni. 21/11.1. Păunescu. în inventarele funerare ale mormântului de inhumaţie din necropola de la Poiana186 şi a celui distrus de la Bârseşti187. 22/8. 10/5. părţile laterale fiind străbătute de o nervură în relief. 261.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei Babadag (or. . 4/6. într-o oarecare măsură. Morintz 1978. 539. 53.0. Ţinând seamă de condiţiile în care a fost descoperită. pl.0 (Fig. fără a putea face alte precizări. fig.72/12. Morintz 1978. 27. având tăişul lăţit. 37. 205-206. 6. Babadag) – Cetatea hallstattiană. 159/2. Tăvădărăşti184. 127 Topor de luptă fragmentar. fragmentar. piese oarecum asemănătoare fiind cunoscute şi din descoperirile de la Folteşti181. Dunăreanu-Vulpe 1933. pl. Şlefuirea a fost foarte bine executată. Nestor 1960. 73/10. 4/6). 9/1. 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 Roman 1976b. 129. Florescu 1991. dar sugerăm posibilitatea / probabilitatea încadrării în categoria topoarelor cu ceafă cilindrică. fig. plasat oblic faţă de tăiş. fig. În zona orificiului pentru fixarea cozii. fig. 14/9. toporul cu tăişul aproximativ semilunar. 77. 332. lm = 2. Soloneţ şi Cojvana185. 153. Fără număr de inventar. el se apropie şi de toporele descoperite în aria culturii Monteoru. 443-444. drept suport pentru o inscripţie182. de culoare neagră-verzuie. 1-2. Morintz. 8/2. 159/3. lt = 3. Topor. De asemenea. exemplar considerat import din zona sudică a Dunării şi refolosit în epoca romană. precum şi de analogiile amintite mai sus. 21. Dergačev 1973. în anumite porţiuni suprafaţa piesei căpătând luciu metalic. 299-300. fig. Anghelescu 1970. 6/18. fig. H = 4. 17. Nu putem preciza forma părţii superioare a piesei. lucrat din bazalt hidrotermalizat. Florescu 1991. 643. fig. 11. precum şi cu cel găsit întâmplător în zona intravilană a municipiului Botoşani188. Petrescu-Dîmboviţa. Mateescu 1951. cat. Irimia. puternic pronunţată. fig. 22/4. Andronic 1995-1996.5. Tudor 1969. Morintz 1961. de formă aproximativ semilunară. Casan. 45. Munteanu 1988-1989. 57. Bobi 1981. 126.

224-232. Suceava. 1992. Cernea. Arheologia preistorică a Olteniei. P. V. Ciugudean. Issledovanie kurganov u s. 2002.S. CAMNI 9. D. N. Comşa. Berciu. 1991. 1939. 1987. Zur fruhen Bronzezeit in Siebenburgen im Lichte der Ausgrabbungen von Ampoiţa. 1974. N. V. 67-76. 373-405. 1962. The Early Bronze Age in Western Transylvania. I. Bobi. Bobi. AIM (1986). Dâlma. Materiale 1. S. Materiale 1981. Săpături arheologice la Luncaviţa. E. Ciugudean. Andriţoiu. Berciu. . H. 1953. Bucureşti. The later Eneolithic / Early Bronze Age Tumulus-Burials in central and South-Western Transilvania (I). Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut cu unele contribuţii la Problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova. 1992. Sondajul arheologic efectuat la Târcov – Vf. Bibliotheca Thracologica 37. Craiova. Ciugudean. Bibliotheca Thracologica 2. SCIV 24. SCIVA 38. 1961. H. Vrancea 4. Bibliotheca Thracologica 13. Cotiujeni. Alba). Dacia. Cercetările arheologice din tumulul 2 de la Boloţeşti – Vrancea. 46-55. Aperçu des antiquités préhistoriques de Baia. Raport preliminar asupra sondajului de lângă Luncaviţa. 1995. H. 1996. 104-130. în Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu. jud. 1933 (1927-1932). P.M. S. Apulum 32. Andreescu.. Roman. 103-107. Berciu. 2005. AO 18. 1973. Materiale 8. La necropole du bronze ancien de Zimnicea (dep. Berciu. Morintz. Aşezarea din sectorul b de Cernavodă. Dacia. din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. jud. D. 79-93. 589-691. Alba. 1981. Cimitirul tumular de la Ampoiţa (jud.128 Bibliografie IOAN VASILIU Agul′nikov. 3. Epoca bronzului. S.. Fl. 413-416.. E. 1992. 1983. BiblMA 7. PZ 66. Ailincăi. Alexandrescu. raionul Măcin. 3-4. 22-23. 3. A. Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului. Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu-Severin. Comşa. Ciugudean. în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. Giurgiu). BiblMA 8. H. Buzău. Burtănescu.. Ciurea. Gherghe. H. Cultura Cernavodă II. Buzdugan. 221-225. Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud.D. 13-171. SympThrac 7. H. Tulcea. 1995-1996. 18. Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. 13-32. 1952. 47-77. R. M. SCIV 3. 1997. 79-114. de Teleorman). Chicideanu. Ciugudean. 1989. 44-45. D. Ciugudean. I. Andronic. 1998. D. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea. 237-238. V. Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania. C.

4. Probleme privind bronzul timpuriu şi mijlociu în nord-estul Munteniei. 1-2. Contribuţii la cunoaşterea etapelor timpurii ale culturii Monteoru în Moldova. ArhMold 2-3.. în Sudosteuropa Zwischen 1600 und 1000 v. Harţuche. 129-139. M. A. Dergačev. Necropola tumulară de la Brăiliţa. Monografie arheologică. Merpert. Cercetările arheologice de la Valea Lupului.. 1980. 1991. Dinu. 26. 1959.T. ArhMold 4. 275-338. 161-178. în Alt-Ithaka. Buzdugan.. Folosirea aramei în cursul epocii neolitice pe teritoriul Dobrogei. Le problème des tombes a ocre dans les régions orientales de la Roumanie. Epoca bronzului.. Florescu. Comşa. 7-12. Dinu. de la Cultura Cucuteni până în bronzul mijlociu. Dinu. Cucoş. 1973. A. I.C. M. MemAntiq 9-11. 105-125. Preistoria Alpina 10. N. 671-694. Quelques considérations sur le période de transition du néolithique à l’Âge du Bronze sur le territoire de la Moldavie. M. 224-273. AŞUIaşi. M. 2. Bacău).. Comunităţi preistorice din nord-estul Românie.Ia. Ranobronzovata Selişte. Die Enforschung der Bronzezeit in Nordwestbulgarien. 1972. O aşezare din epoca bronzului la Roşu. V. Dinu. La station préhistorique de Bonţeşti. Ezero. Berlin. 1-2. 1959b. 1966. Dinu. Dacia. de pe teritoriul României. PAS 1. Trento. V. Florescu. G. Sondajul de la Gârceni. 67-84. Date despre uneltele de piatră şlefuită din epoca neolitică şi din epoca Bronzului. Panait.S. M. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. . Dacia 3-4. 187-202. Georgiev. CCDJ 9. A. E. Comşa. Danubius 8-9. Ein Beitrag zur Homer Frage. Folteşti-Cernavodă II şi Coţofeni. 213-221. 3-4. SCIV 23.. Materiale 3. ArhMold 7. N. 1972. Materiale 5. Die Einzelfunde der Ausgrabungen.I. 339-345. Dumitroaia. 301-338. Dergačev. Muraru. N. CAB 1. R. 1994. 12. sudestul Moldovei şi Dobrogea. Dumitrescu. Morminte cu ocru descoperite la Corlăteni. Vl. 1955. G. Goessler. Dragomir. Chr. Thraco-Dacica 15. M. 1985. Materiale 6. Pamjatniki epochi bronzy. Afinităţi între culturile Horodiştea-Erbiceni. Materiale 6. Materiale 6. E. 203-211. 88-114. Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud. Sofia. 261-275. 1986. Chişinău. Georgiev. M. Dergačev. Florescu. 121-140. Unelte de producţie. Dumitrescu. 39-118. 1933. Mormintele cu ocru din movila II-1950 de la Glăvăneştii Vechi. 1990. München – Grafelfin. P. 1963. 2000. 1959a. 1959. M. Thraco-Dacica 3. M. Studiu tipologic şi petrografic al uneltelor litice din câteva aşezări Cucuteni B. 605-641. Şantierul arheologic de la Valea Lupului. SCIV 6. 1982.A. Perioada timpurie. 1979. Gh.A.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 129 Comşa.I. Florescu. 221-229. 1982. Pontica 23. 1954. 1974. 1964. G. Dinu. 1979.I. Şantierul arheologic de la Dolheştii Mari. H. Aşezări şi necropole. V.. 1927. SCIVA 36. Dinu. Dimitrov. Florescu. 1968. în Hăbăşeşti. Florescu.D. 701-707. E. Chişinău. 245-262. 1-15.A. 1985. M. Katincarov. 103-205. 1-2. Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în Moldova. Contribuţii la problema etnogenezei tracilor nordici. 1957. C. 85-93. Constantiniu M. E. M. Şt. Comşa. Moldavia I sosednie teritorii v epohu bronzy. P. BMA 7. Şantierul arheologic Valea Lupului.

Istina. Ignat. Materiale 3. jud.. Harţuche. Harţuche. N. V. R. 133-146. 1992. Istros 5.. . N.. Aşezarea „Movila Olarului” (1970-1976). 1. 298-299. Bucureşti. Boroffka. 1999. Katincarov. N. 1963. Bucureşti. Harţuche. Noi date obţinute în urma analizelor de laborator asupra uneltelor şi armelor litice din colecţia Muzeului din Tulcea. L. Anastasiu. ActaArchCarp 15. Funde der Bronze – und Hallstattzeit aus Poieneşti und Scânteia.O. Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie 1964. O. Leahu. E. CAB 2. 1981. Constanţa. N. 281-291. 13-21. Brăila. Kamenskie Kurgany. Săpăturile arheologice de la Brăiliţa. Munteanu. Istros 6.. Istros 4.T. F. 1957-1958. Pontica 30. Leahu. Harţuche. 299-303. judeţul Brăila. Pontica 28-29. N. Pontica 10.N. V. Dragomir. M. G. Pontica 21-22. 1998. P. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului şi a Hallstatt – ului timpuriu în judeţul Suceava. Leahu. Anastasiu. Săpăturile arheologice de salvare de la Căţelu Nou.. Mantu.M. 15-47. A. 1971. Constanţa). 1965. Peuce 9. F. 7-11.. 1957. 1968.. 85-111. CAB 1. E. Mogilni necropoli v Loveskija Kraj. I.. 1987. Harţuche. Silvestru.. 29-48. M.. 7-16. Manzura. V. O. 7-90. 2. 1966. Contribuţii la problema înmormântărilor cu ocru de pe teritoriul Republicii Socialiste România în lumina ultimelor cercetări. Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea-Nazâru. Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud. E. 1992. Apulum 21. Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou. I. M. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neolitică până în pragul orânduirii feudale. N. 127-150. RazPr 22. Panajotov. 1975. Anastasiu. Irimia. Mărturii din epoca bronzului pe teritoriul din nordul Dobrogei.130 IOAN VASILIU Harţuche. Haşotti. F. Carpica 28. Săpăturile arheologice de salvare de la Medgidia. 1977. Harţuche. Brăiliţa. Cultura Tei. Chişinău. Lăzurcă. C. 1976.. M. Brăila. P. Kitov. Călăraşi). Complexul arheologic Brăiliţa. 1988-1989. 301-305. 1991. Thraco-Dacica. I. Pavlov. 11-74. Bounegru. 1996. Lăzurcă. Lipovan. Bardac. Bucureşti. Traits caracteristiques de la civilisation de l age du bronze ancien et moyen en Bulgarie. 129-147. Bucureşti. Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud. Observaţii tipologico-funcţionale privind ciocanele duble în eneolitic şi epoca bronzului. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. E. N. 17-104. I. Klocko. N. 17-24.V. Bibliotheca Thracologica 35. 2002. Sava. Harţuche. 1984. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. 1997.T. în The Thracian World at the crossroads of civilisations. Sofia. E.. I. Irimia.. 1985. Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (II).Ranna Bronzovata epoha (Necropol t Goran Slatina). N. 1983.

Săpăturile de la Bârseşti.. H. 1959. M. O preistorie a nord-estului Olteniei. Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei. T. M. Morintz. Gh. 1953. Săpăturile arheologice de la Folteşti. 115-129. 373-415. 3. Recherches archéologiques dans le cadre de l´etablissement-tell de Luncaviţa (dép. din sud-estul României. V. M. 1. 3. 1991. 55-84. Petre-Govara. Ciugudean. Trento. SCIVA 40. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni.N. 1995.I.S. Pontica 24. GPNBM. 2002. Păunescu. Fouilles de Glina. SCIVA 32. Râmnicu-Vâlcea. 5. Petrescu-Dîmboviţa. Dacia 3-4. 1927-1932 (1933).. Mătasă. ArheologijaSofia 18. Bucureşti. Aspekte des Ausgangs des Äneolithikums und der Übergangsstufe zur Bronzezeit in Raum der Niederdonau. SCIV 15. 1940. M. ThracoDacica 7. Maille. Moghilni pogrebenia ot ranno bronzovata epoha pri Trnava i Kneja Vrakonski okrg. Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1. 11-48. Bucureşti. Gh. Zorzoliu.. 1968. V. I. 249-266. Morintz. S. alte piese de piatră şi însemne ale puterii din epoca Bronzului. I. 277-289. I. Zona Tulcei şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. S. 215-239. Hierasus 9. C. Petrescu-Dîmboviţa. 1974. Descoperiri arheologice în raionul Piatra Neamţ. 1951. La civilisation Glina III-Schneckenberg à lumiere de nouvelles recherches. 45-128. 225-239. BiblArh 34. Cultura de tip Coslogeni. Materiale 7. Micu. AO. I. Mutihac.. 2. Schuster. 1995. creaţii. Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului din Moldova în lumina a trei morminte plane de înhumaţie descoperite la Târpeşti. Topoare. Roman P. aspecte regionale. M.. P. et alii 1995. Nica. I. SCIV 21. I. 38-51. Casan. Anghelescu. C.. M. N. M. 1986. S. S. 1970. Nestor. V. IstRom. 141-144.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 131 Marinescu-Bâlcu. Petre-Govora. 1961. 1978. Tradiţii.. 226-252. Materiale 1. 1981.. N. Nica. Moscalu. SCIV 2. 1960. Bucureşti. 90-136. Istoria românilor de la începuturi până în secolul al VIII-lea. Un ciocan de piatră pentru minerit. de Tulcea). O nouă cultură a epocii bronzului în România. B. Morintz. Petrescu-Dîmboviţa. 12. 1989. 1964. 1. 205-206. M. Ciucă. 13-155. Morintz. Cetăţuia de la Stoicani. S. 154-166. 407-418. Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii. Selišnata mogila pri Iunacite (Pazardjiko). 1-2. Anuarul comitetului geologic 34. C. Dacia. C. . 1. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt. Petrescu-Dîmboviţa. Şadurschi. Repertoriul arheologic al României (judeţul Botoşani). Al. 1995. Studii de preistorie 1.I. 1964. 61-76. Mateescu. S. 1976. Moga. Materiale 5. 1986. E. Marinescu-Bâlcu. 723-734. 241-250. BiblMA 2. Epoca bronzului. 9-45. S.. Preistoria Alpina 10. Munteanu. Mikov. Nikolov. Repertoriul arheologic al judeţului Alba. 1994. Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeanosălcuţean de la Drăgăneşti-Olt – punctul Corboaica – campaniile din anii 19931994. 1933. 3. Nestor.. Alba Iulia.

Jahrtausends v. Simion. 35-41. H. Preistorie şi protoistorie. Două ciocane de piatră de tip miner descoperite în aşezarea de la Brăiliţa. 1. Velika Gruda I. Velika Gruda. Carpica 14. 196-250 Popov. 167-190. Procesul de constituire a noilor grupe etno-culturale de la începutul epocii bronzului. JahrbMecklenburg 10. Mainz am Rhein. I. in Adriagebiet-Velika Gruda. C. 1994. Simion. Dinu.. 1997. 279-297. Neueinlieferungen aus der Bronze. P. Travaux de la Maison de l’Orient Méditerranéen. 27. Nécropoles des Bouches du Danube. III.Chr. in Montenegro. 65-86. Roman. ein Grabhugel des 3 und 2 Jahrtausends v. Prox. P. 47-55. în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale. Istros 2-3. Roman. M. M. Monographien.132 IOAN VASILIU Petrescu-Dîmboviţa. Dood-Opriţescu. Die Glina III-Kultur.Chr. C. N. Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei.Galaţi). Tulcea. în Nécropoles et Pouvoir . 1. Primas. PZ 56. 1-2. N. 1992. Lyon 21-25 javier1995. Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea Romană. Mala Gruda und ihr Kontext. 1-2. 1992. M. pratiques et interprétations. 1992. Rotea.und der Fruhen Eisenzeit in de prahistorischen. Galaţi). Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României.. A. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. Dacia. Schuster. 35-38. ThracoDacica 13. 559-574. Cercetări la Govora Sat – Runcuri în 1977. 4. C. 4. A. Simion. 18-47. 1993. Bonn. P. 1. Dinu. Roman. Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud. 1976b. 1941. Kronstadt (Braşov). G. 26-42. Pál. Schuster. M. 1974b. Pál. 1982.. SCIVA 25. 1996. Chişinău. 39-49. 1995. 1956. 1986. Roman.. 2003a. 1992. Thraco-Dacica 14. SCIVA 36. Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam (jud. 1976a. SCIV 24. P. 1985. ArchKorr 22. Die Schneckenbergkultur. O cultură cu ceramică şnurată din estul Transilvaniei. M. Bibliotheca Thracologica 20. J. Culturi antice în zona gurilor Dunării.. SCIVA 37. Csába. Schuster. în Heidelberger Akademie der Weiseenschaften.S.. M. 19-72. 1998. Beitrage zur Problematic der schnurverzierten Keramik Sudosteuropas. Abteilung des Bezirkmuseums in Schumen. 18. Hugelgraber des fruhen 3. Roman. P. Primas. Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor. BiblArh 26. Materiale 2. Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). 1974a. Popescu. 5-10. Nouvelles fouilles archeologiques a Folteşti (dep. G. Roman. P. BiblIP-A 5. . G. Giurgiu). 29-55. P. D. 1973. Cultura Coţofeni. Actes du Colloque „Théories de la nécropole antiques”. M. CCDJ 13-14. Petrescu-Dîmboviţa.idéologie. Universitatforschungen zur prähistorischen Archäologie 32. J. Pricop. 1983. Cultura Jigodin. C. Roman. 71-97. 53-63.

Un habitat lacustre de l’age du bronze ancien dans les environs de la ville de Varna (Ezerovo II). A. Z. Nekotorye aspekty hoziaysvenno – proizvodstvennoj deiatelnosti Iamnyh i Katakombnyh plemen stepnoy zony Severo-Zapadnogo Pricernomor’ja. . Ulanici. Scripta Valachica 4. 93-107. Dacia. M. 408-429. 113-128. SCIV 24. Cetatea dacică de la Brad. Subbotin. D. punctul „Drumul Vacilor”.. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. 443. Chr. Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja. 117-140. 41-62. 226-235. 5. Târgovişte. Zapadnyj areal pamjatnikov katakombnoj kul’tury. SCIV 22. Săpăturile arheologice de la Odaia Turcului (jud. 9-26. 105-106. 1973. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei. 1969. Sulimirski. 1971. Mormintele cu ocru de la Luncaviţa – „Movila Mocuţa”. 1981. Semenovskij mogil’nik epochi eneolito-bronzy. Un mormânt de la începutul epocii bronzului descoperit la Răcăciuni (jud. I. CAMNI 3. 1979. Tudor. 1996. L. Peuce 11. 1 (14). 1968. Date noi privind înmormântările cu ocru din Dobrogea. 111-188. E. 117-140. Szekely. 141-175. G. E. Movilele funerare de la Luncaviţa. Despre trei topoare de piatră din epoca bronzului. Vasiliu.S.N. 1981. Kiev. Tonceva. Tudor. 26. 1985. Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Roman zona râurilor Siret şi Moldova. Movilele funerare de la Mihai Bravu. Dâmboviţa – 1971.. CAB 3. în Katakombnye kultury Severnogo Pričernomor′ja. Peuce 12. Săpăturile de salvare din comuna Văcăreşti. 59-75. Neue Angaben zur fruhen Bronzezeit in Sudrumanien. I. 25.. Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei. G. Bucureşti. R.V. 2003b. N. G. RevMuz 6. M. Olt. 1995. Dacia. O necropolă din sec. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea. Carpica 1. E. I. Subbotin. Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976.. 1991. Ursachi. 1981. 109-126. Peuce 11. A.S. 1-2. Zargidava. Tosčev. Şantierul Corlăteni. T.. Vulpe. I. Berlescu. E. 1995a. V. 45-95. N. Noi cercetări arheologice la Brăneţ. BiblMA 8. în Novye materialy po archeologii Severo-Zapadnogo Pričernomor’ja. Vasiliu. V.N. 1972. 1995c. Dâmboviţa).444. Dobrolybskii. Drevnosti stepnogo Pričernomor’ja i Kryma. Pamiatniki epohy bronzy Kurgannogo moghilnika Gradeşka. Tudor. Subbotin. CAMNI 4.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 133 Simion. 1990. SympThrac 8. Peuce 11.V. Vasiliu. Tudor. 108-111. 20-29. jud. 1968. A. VI – V a. 1995b. 3. 2. Ulanici. Bacău). jud. M. D. Szekely. G. 1993. 1953. Peuce. Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ. Corded Ware and Globular Amphorae North-East of the Carpathians. 423-428. Drevnie Pamjatniki Moldavii. Turcu. Comon Elements and Chronological relations between the Zăbala Culture and the Livezile Group. 49-64. 85-100.O. SCIV 4. Ursachi. Toščev. Ec. 1995. 1998.. Zaporož’e 5. Tudor. Materiale. A. L. CA 2. Vasiliu. Tudor. 283-289.N. la Isaccea. 1976. N. 9-21. Munteanu. 27-38. Londra. Chişinău. 1982. O inscripţie romană pe un topor de piatră preistoric. Vulpe. Kiev. 1983. Zs. L. Şimon. S. Ulanici.V. Alba Iulia.

. nr. 2004 (2005). Vulpe. 276-277.N. Dunăreanu-Vulpe.et Protohistorique.S. Zaharia . Bacău Tel: 0234-324052 vasiliucioan@yahoo. Zaharia. III. Staţiunea arheologică de la Sărata Monteoru. 1959. Sur la civilisation Monteoru (Âge du Bronze en Roumaine). Al. Cercetările arheologice de salvare de la Frecăţei. I. 9-32. Dacia. E. N. Necropola de la Isaccea (sec. E. Fl. Belgrad. SCIV 10. 1985. 2 (14). I. Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafă cilindrică. Al. 1927-1933. 171-193. Zaharia. Yarovoy. 1989.V. Dacia 3-4. 21-49.) SympThrac 7. Topoleanu. Actes du VIII e Congrès International des Sciences Pre. 1987. 1990. 1973a. 17-29.e. Buzău. Chişinău. 31. Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău). R. 3 bis 601032. 2. Yarovoy. SCIVA 32. 1973b. Kurgany eneolita-epohi bronzy Niznego-Podnestro′ja. jud. Chişinău. Vasiliu. 253-331.134 IOAN VASILIU Vasiliu.. Drâmbocianu.com . La culture Monteoru. V. Les Fouilles de Poiana. 2. VI . E. Ioan Vasiliu Muzeul Municipal Oneşti Aleea Parcului.V.. E. S. Peuce. L etape de debut a la lumiere des fouilles de Sărata Monteoru. Vulpe. Tulcea. 265-276. 52-60. în Studii şi cercetări de istorie buzoiană. 1981. E. E. Vulpe.V î.n. Drevnejsie skotovodceskie plemena Jugo-Zapada SSSR. Oneşti jud.

Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 135 Fig. 1. Horia – Amforă. 1. . Fig. Horia – Amphore.

Isaccea – Gaz Metan – Amforetă. 2. 2. Fig. .136 IOAN VASILIU Fig. Isaccea – Gaz Metan – Amphoret.

Sabangia–Movila lui Creţu. canette (6). Tulcea–Sud. 3. amphore fragmentaire (2). écuelle (3) vase-pot (4)e.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 137 Fig. Sabangia–Movila lui Creţu. écuelle (5). vase globulaire (1). Nordul Dobrogei. Tulcea–Sud. 3. cană (6). Cerna. Luncaviţa–Cetăţuia. amforă fragmentară (2). vas globular (1). castron (3) vas-borcan (4). Le Nord du Dobroudja. Luncaviţa–Cetăţuia. . Fig. castron (5). Cerna.

haches en pierre (1. Zebil. Frecăţei. . anneau d’argent (4-5). 4. Zebil. anneau d’or (2). Ostrov. Jurilovca. topoare din piatră (1. hache-marteau (7). topor-ciocan (7). 8). 6). 6). inele de buclă din argint (4-5). Jurilovca. Ostrov. haches en pierre (3. Frecăţei. 8). inel de buclă din aur (2). topoare din piatră (3. Fig. Babadag. 4. Babadag.138 IOAN VASILIU Fig.