NOI INFORMAŢII PRIVIND EPOCA BRONZULUI ÎN NORDUL DOBROGEI Ioan Vasiliu

Résumé : Dans cet étude on présente une analyse de quelques pièces en métal, pierre et céramique découverts dans le nord de la Dobroudja attribuées à l′Âge du Bronze. Mots clef : Dobroudja du Nord, la période ancien et moyen du l’Âge du Bronze, haches, céramiques Cuvinte cheie : Dobrogea de nord, perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, topoare, ceramică, podoabe

Piesele analizate în prezentul articol, aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din cadrul I.C.E.M. Tulcea, provin, în mare parte, din descoperiri întâmplătoare, din intervenţii nesistematice asupra unor complexe arheologice şi, doar în câteva cazuri sunt rezultatul cercetărilor sistematice. Prezentarea va fi făcută pe categorii de materiale, în sistem catalog. Obiecte din ceramică Marea majoritate a obiectelor aparţin ceramicii de uz comun. Analiza modului de pregătire a pastei, operaţie ce condiţionează calitatea şi destinaţia vaselor, atestă, din punct de vedere tehnic, trei grupe: a) grosieră, redusă numeric, având în compoziţie nisip cu bobul mare, microprundişuri, granule de calcar şi „cioburi pisate”1, consecinţa directă fiind slaba coeziune a pastei; suprafeţele au fost tratate cu mai puţină grijă, beneficiind doar de o netezire superficială; arderea s-a făcut la temperaturi suficient de ridicate pentru a conferi recipientelor o rezistenţă mecanică bună, spectrul coloristic fiind reprezentat de cărămiziu şi bej-cenuşiu. Printre forme se disting: amforele şi borcanele. Luncaviţa (sat, com. Luncaviţa) – Cetăţuia. Fragment de amforă. Fără număr de inventar. H = 7,0; l = 5,0; Gr = 0,72 (Fig. 3/ 2). În straturile superioare ce suprapun nivelurile de locuire eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa, faza A23, în condiţii stratigrafice nu prea clare, a fost descoperit un fragment ce provine din pansa unei amfore, prevăzută în zona diametrului maxim cu toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, rezultând, cu rol decorativ, trei nervuri ce se prelungesc vertical pe corpul vasului. Tot ca ornament, de la baza toartelor, au fost aplicate motive în formă de „cârlig”. Atât nervurile, cât şi decorul în formă de „cârlig”, prezintă crestături oblice realizate cu unghia sau cu scoica, ori cu un instrument având vârful ascuţit.
1 2

3

În legătură cu utilizarea „cioburilor pisate”, Marinescu-Bâlcu 1989, 216. În catalog utilizăm următoarele prescurtări: H = înălţimea; l = lăţimea; Dg = diametrul gurii; Dm = diametrul maxim; Db = diametrul bazei; Gr = grosime; G = greutate. Dimensiunile sunt date în centimetri. Desenele au fost realizate de către Camelia Geanbai. Comşa 1952, 413-416; Comşa 1962, 221-225; Micu, Maille 2002, 115-129.
PEUCE, S.N. V, 2007, p. 113 - 138

114
*

IOAN VASILIU

Fragmentul de amforă provenit din nivelurile superioare de la Luncaviţa–Cetăţuia, poate fi atribuit, cu rezervele de rigoare, unui tip ce are partea inferioară tronconică, cea superioară fiind mai scurtă şi îngustată accentuat către gâtul înalt, cilindric, prevăzute pe maxima rotunjime cu toarte din bandă lată, perforate orizontal. Cunoscute din repertoriul ceramic al culturii Folteşti II4, astfel de amfore, despre care V.A. Dergačev afirmă că, reprezintă cel mai caracteristic tip morfologic pentru varianta Nistreană5 a culturii Jamnaja, sunt întâlnite atât în grupul Târpeşti, în inventarul funerar al mormântului nr.16, încadrat în a doua parte a orizontului clasic şi începutul perioadei Jamnaja târzii7, cât şi în aşezări din mediul cultural Glina8. Toarte din bandă lată, cu câte două şănţuiri mediane, prezente pe ceramica culturilor Cernavodă III9 şi Folteşti II10, sunt atestate şi în descoperirile făcute la sud de Dunăre 11. Decorul în formă de „cârlig”, prevăzut cu crestături executate cu unghia sau cu scoica, îşi are şi el originile în mediul cultural Folteşti II, un ornament aproape identic provenind din aşezarea eponimă, de pe o amforă fragmentară, similară ca formă cu cea de la Luncaviţa– Cetăţuia, cu toarte din bandă lată, prevăzute doar cu o şănţuire mediană, descoperită în inventarul locuinţei de tip bordei numărul 212. Un askos găsit în aşezarea de la Varna13, este decorat oarecum asemănător; analogii apropiate, dar care trebuiesc privite invers, fiind semnalate atât pe amforele din aşezarea Glina de la Govora Sat–Runcuri14, cât şi pe cele din inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja15. Cerna (sat, com. Cerna) Vas – borcan, complet. Inv. 42.070. H = 16,0; Dg = 15,5; Dm = 19,0; Db = 12,0 (Fig.3/ 4). Dintr-un punct necunoscut de pe teritoriul localităţii, în urma unei descoperiri întâmplătoare, a fost identificat un borcan lucrat neglijent, asimetric datorită modelării stângace. Vasul are baza plată, peretele uşor curbat şi gura evazată. În regiunea diametrului maxim este decorat cu o proeminenţă simplă, dispusă vertical. *
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, fig. 15/1-3; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3. Dergačev 1986, 77. Marinescu-Bîlcu 1964, 241, fig. 1; Dinu 1974, 270, fig. 12 B/1; Dumitroaia 2000, 58, fig. 42/1. Burtănescu 2002, 144, 166, 264, tabelul VIII/2. Constantiniu, Panait 1963, fig. 4; Roman 1976a, fig. 5/8; Turcu 1981, pl. 4/4, 8. Morintz, Roman 1968, 89, fig. 32/6. Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974a, 57, fig. 24/8. Tonceva 1981, 51, fig. 11/20. Petrescu-Dîmboviţa 1974, 283, fig. 5/6; Petrescu-Dîmboviţa, Dinu 1974b, 82, pl. 4/3; Dinu 1974, fig. 11/12. Tonceva 1981, fig. 7/3 b-c. Roman 1985, 292, pl. 12/4; fig. 2/9, 13. Manzura, Klocko, Sava 1992, 58-59, fig. 25/1; Subbotin, Dobroljubskij, Toščev 1995, 116, fig. 4/6.

fig.2. 576. cu antecedente în aria Cernavodă II22. tip VI. Db = 10. 3/5. buza rotunjită. 104. 564. 125. pl. umerii bombaţi.0 (Fig. Dergačev 1994. plasate vertical pe umărul recipientelor. 28. uneori purtând uşoare urme de lustru. 20/4. pl. 127. 5/1. 20/9. 6/12. Dergačev 1986. 6. 18A/20-21. prezenţa lor fiind estompată la exteriorul vaselor cu ajutorul unui strat subţire de angobă de uniformizare. Sava 1992. şi Catacombelor18. 3A/16-17. tip 2. Crestele în relief. 23/22. Dergačev 1994. fig. fig. dispuse orizontal la baza gâtului şi sub zona diametrului maxim. 128. dintr-o locaţie necunoscută. proprii repertoriului ceramic al culturii Glina19. căni şi castroane. 77. 12/2. 19A/18-20.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 115 Recipientul de la Cerna îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturilor Jamnaja – variantele Nistreană16 şi Bugeac17. tip V. Roman 1973. raportat la categoria precedentă. fig. 12/13.0. 1). Morintz. mată. 94. 127. fig. pl. 14/4 Prox 1941. 105/5. completă. Berciu. precum şi în descoperiri din ariile Bogdăneşti24. Pál 1992. Suprafaţa exterioară a jumătăţii inferioare a recipientului dispune de barbotină neorganizată. 134/8-9. Prox 1941. 61. fig. perforate orizontal. sunt apoi întâlnite în cultura Glina23. 2A/18-19. 4/8. 9/11-16. dinspre toarte către gâtul recipientului. comuna Horia) Amforă. 8/4-5. anexa 4/2. Manzura. Dergačev 1994. pl. fig. astfel de vase. De pe teritoriul satului. plasate vertical pe corp. Repertoriul formelor este mai variat faţă de prima grupă: amfore. 20/5. fig. Dm = 26. gama coloristică predominantă fiind de bej-cărămiziu. fig. * b) semigrosieră. fig. Buzdugan 1972.674. Florescu. 6/29. fig. 2A/ 20-21. fig. 44. fig. Horia (sat. Toščev 1991. 126. gâtul pâlniform. 115/4. pl. deşi a beneficiat de o ardere mult mai bună şi această categorie este destul de friabilă. însă de dimensiuni mult reduse. fiind identificate şi în manifestările de tip Zimnicea20 şi Schneckenberg21. 103. Dergačev 1994. baza plată fiind uşor reliefată. 8. Roman. 13/7. provine o amforă cu partea inferioară a corpului tronconică. * Prezente în inventarele funerare ale mormintelor tumulare din culturile Jamnaja27 şi Catacombelor28. Yarovoy 1985. Klocko.0. din bandă lată. fig. fig. 19A/16-17. Pál. Dergačev 1986. mai 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dergačev 1986. Yarovoy 1985. 120/21. Dergačev 1994. 85. 3A/18-20. şi brâuri crestate. Schneckenberg25 sau Jigodin26. 85-88.0. 28. Schuster 1997. Klocko. vase globulare. . 25/4. 46. Dergačev 1986. răsfrântă la exterior. 12/2. Manzura. Roman 1985. Inv. Dodd-Opriţescu. H = 28. 85-88. fig. Decorul constă dintr-o combinaţie de brâuri alveolate. Dergačev 1986. Alexandrescu 1974. Roman. 18A/18-19. Petre-Govora 1986. 1. fig. are şi ea în compoziţia pastei ingrediente. 4/12. Dg = 14. 2/5-6. În regiunea diametrului maxim este prevăzută cu două toarte tubulare. 6/9. Csába 1973. fig. 58-59. Sava 1992. 25/1. amforele sunt specifice şi altor medii culturale din Bronzul timpuriu. în proporţie mai mare.

6. 6/1-3. Roman 1973. 11. Pál 1992. 40. 3/4. 11. 4/12. Drâmbocianu 1981. 1 din T. 3. 176. pl. pl. Ursachi 1968. Schuster. Dinu 1974b. 19. fig. Zaharia 1973a. 44. 1/15. Roman 1985. 8/5. 17/ 1-7. Ulanici 1976. exemplarul de la Horia îşi găseşte analogii în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând culturii Jamnaja. fig. 65/2-3. 282. plecând de obicei. fig. Năeni-Schneckenberg sau Schneckenberg B35. 142/2. fig. 4/4. 173. 8/2. perforate orizontal. 4/3. 37. pl. Constantiniu. 52-53. 389. Petre-Govora 1986. 21/2. pl. fig. fig. Monteoru Ic433. Năeni–Schneckenberg45. 10/6. 110. Şoimuş48 şi Iernut49. 4/5-7. Livezile31. Ulanici 1979. 2/7. * Ca formă. 6/8. Schneckenberg A44. 33. fig. 12. 17/10. fig. Vulpe. 2/1-2. 7. 86/6. Florescu 1964. 2/1. 7/6-8. 104. fig. 8/2. 7. Bogdăneşti43. Panait 1963. 1/3. fig. Schuster 1995. câte două-trei. Petrescu-Dîmboviţa. Székely 1971. 16/4. fig. Chicideanu. 571. Roman. precum şi în mediile culturale: Glina42. fig. Dumitroaia 2000. Dergačev 1986. Roman. 5/5. Prox 1941.18 de la Trapovka. combinaţiile dintre brâurile orizontale şi cele verticale. 67. 103. 105/1. 4/12. 31. Dinu 1974a. dacă reconstituirea ipotetică făcută de către autorii descoperirii este corectă38. 61. 4/6. 3/2. 7. fig. fig. 6. fig. pl. sunt frecvent documentate în descoperirile din interfluviul Prut–Nistru. 15/1-3. dinspre toarte spre gâtul recipientelor. Petrescu-Dîmboviţa. Lipovan 1983. 103. 11/1.116 IOAN VASILIU apropiate sau mai îndepărtate de spaţiul istro-pontic: Glina29. pl. 107. 4. 5/5. fig. 106/2. 46. 2/1. 6-7. fiind totodată atestate şi în descoperirile de la sud de Dunăre36. 5-6. 53. Zăbala32. 6-7. 6-7. 34/4. fig. Schuster 1992. Lipovan 1983. 8. 15/1-2. 3/4. 4. 15/5. Vulpe. fig. 16/1. Livezile47. şi în manifestările de tip Năeni– Schneckenberg sau Schneckenberg B. Zorzoliu 1995. 2/4. 6/1. 50-51. Csába 1973. 6/2-4. 104/7. fig. 5/9. fig. toartele lucrate din benzi late. Csába 1973. fig. 1/1-2. 562. Schnechenberg A34. 103. 6/1. 21/15. fig. varianta Bugeac37. 3/1. fig. fig. fig. Jigodin46. 20. . Dinu 1974a. Székely 1998. 142. 98/3-4. 6-8. fig. 15/15-19. fig. Vulpe. Ciugudean 1998. 7. fig. 3/4. Ciugudean 1996. 9/11-16. fig. 7/1-4. fig. Schuster 1997. 4. Andreescu 1992. 10. fig. 9/12. 3/1-3. 21/12. 5-6. Zaharia 1987. 68. 3. Drâmbocianu 1981. 19. Tudor 1973. fig. Petrescu-Dîmboviţa. fig. fig. fig. 74. pl. 12. Drâmbocianu 1981. 8. Dodd-Opriţescu. 8. 13. Prezente pe ceramica din repertoriul culturilor eneolitice Folteşti II39 şi Cernavodă II40. pl. 28. Tončeva 1981. 2/1-3. 5-6. 10. Roman. Zaharia 1973b. în inventarele funerare ale mormintelor aparţinând variantelor Nistreană şi Bugeac ale culturii Jamnaja41. Ciugudean 1996. 3. 20. 44. Roman 1985. fig. 9/11. fig. Ciugudean 1997. Turcu 1981. 88. 6/4. 15/4 . pl. 58/8. 13. fig. Morintz. Ciugudean 1996. 44. 8. 86/9. Berciu. Roman 1976a. Dergačev 1986. fig. 562. Nica. Jigodin30. Ursachi 1995. 60/3. ca ornamente pe ceramica culturilor Horodiştea–Erbiceni50 şi Folteşti II51. Ulanici 1981. fig. fig. 39. Prox 1941. Apărute încă din eneolitic. 5. 6/b-c. sunt atestate atât în inventarele funerare ale 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 Tudor 1973. 2/1-2. mormântul nr. 2/1-3. Pál. fig. Pál. 28. 10. 21-22. 26. Gherghe 1983.

fig. 86. Dergačev 1986. pl. recent fiind încadrată în varianta Nistreană a culturii Jamnaja60. în aşezarea de la Ezero. acest tip de decor este semnalat la Căţelu Nou54 şi în aşezarea de la Govora Sat–Runcuri55. Petrescu-Dîmboviţa. pe ceramica grupului cultural Livezile. fig. Ciugudean 1997. fig. 10/6. 25/4. 16/4. fig. din inventarul funerar al mormântului nr. cât şi în cele ale culturii Catacombelor53. 120-121. fig. . 20. 10/6. Dinu 1968. atribuită de către descoperitor amforelor thuringiene – Buchvaldek tip III59. Ciugudean 1997. În mediul cultural Glina. Petrescu-Dîmboviţa. 264. 46. fig. 32. 111. 115-116. 1 descoperit în tumulul I de la Livezile–Baia68. 88. 35-48. fig. 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 Dergačev 1986. 9/11-13. Lipovan 1983. Roman 1985. 65/1-3. Dinu 1974a. Dumitroaia 2000. 9/11-13. 22/2. Prox 1941. 58/8. 282. 10/2. 12. 21/2. 17. decorate doar cu crestături executate cu o unealtă ascuţită. 56/2-4. 15. fig. fig. este cunoscut decorul de brâuri paralele între care se află alte brâuri dispuse vertical62. 8/4. 104. Katincarov 1975. 21/12. în zona sud-balcanică acest tip de ornament fiind ilustrat prin materialele de la Pevkakia–Magula63. 35/2. 39. începând din faza A1 şi până la sfârşitul fazei B1. cu scoica ori cu unghia. este prezent în inventarul funerar al mormântului nr. Şoimuş şi Copăceni58. Dinu 1974. De altfel. 73/17. tabelul 160. 46. 5/5. Dinu 1974b. O combinaţie oarecum asemănătoare de brâuri este întâlnită şi în zona de nord-est a Moldovei. prezente pe amforele din cultura eneolitică Folteşti II64. cât şi pentru cele descoperite în inventarele funerare din mediul cultural Jamnaja66. provenind de pe o amforă modelată în tehnica a. Dinu 1959a.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 117 mormintelor tumulare din aria culturii Jamnaja52. Brâurile dispuse vertical. fig. Ciugudean 1996. fig. 88-91. pornind însă dinspre toarte către baza vasului. pl. 86/9. fig. Dinu 1980. 13. Sulimirski 1968. iar în spaţiul intra-carpatic este prezent atât în descoperirile aparţinând fazei Schneckenberg A56. 6/4. Florescu 1964. 205-206. Georgiev et alii 1979. dinspre toarte către gâtul amforelor. acest motiv decorativ este des întâlnit pe brâurile dispuse fie vertical. fig. Ciugudean 1997. Ornamentul de crestături aplicat pe brâuri verticale. 111. fig. 15/3. fig. 34/2. 22 dezvelit în tumulul III de la Valea Lupului. 44. Burtănescu 2002. Ciugudean 1996. pl. 7/6. sau în perioada târzie a aceleiaşi culturi61. sunt specifice atât pentru exemplarele sferice din cultura Schneckenberg A65. 323. 80/3. 132. 5/11. pl. 26/6. fig. cunoscut din cultura Horodiştea-Erbiceni67. 20. fig. Dergačev 1986. fig. 3/2. Dumitroaia 2000. cât şi în cele de tip Livezile57. 36. Şi din descoperirile făcute la sud de Dunăre. 82. Prox 1941. k. 21/2. 8/i. Ciugudean 1996. fie orizontal69. 304-305. Ciugudean 1996. Leahu 1965. 3/1. 8/2. 8/2. 4. fig.

* Cerna (sat. H = 8. având deschidere largă. Şi în arii culturale mai apropiate: Glina76. 3/1. fig. poziţie tipică pentru 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 Petrescu-Dîmboviţa. pl. Anastasiu 1976. Pál. Simion 2003. este întâlnit pe exemplarele fragmentare găsite în mediile culturale Jigodin73. fig. 5/5. 61. uşor alveolată. 8/2. 168. Jigodin77. corpul tronconic. 22/2. 9/2. 7. 20. Pál. pl. Năeni– Schneckenberg74 şi Odaia Turcului75. Harţuche. pentru cana găsită în inventarul funerar la mormântului nr. 4. 59-60. în apropierea mormântului principal82. Roman. fig. Dinu 1974b. 67. complet. pl. 6.0. Db = 7. Csába 1973. ornamentul din alveole dispus pe brâurile orizontale. doar în privinţa formei. 20. fig. căruia îi mulţumim şi pe această cale pentru cedarea materialului spre studiu. a fost descoperit. 30. Tudor 1982. 28. Roman 1976a. Monteoru Ic478. Csába 1973. 12. lipsă partea superioară. Anastasiu 1968. fig. 4/6. Fără număr de inventar. 6/1-2. fig. buza rotunjită la exterior şi baza plată. aplicate la baza gâtului sau în regiunea diametrului maxim al amforelor. fig. fig.0. despre care. Sarichioi) – Movila lui Creţu80 Cană. Recipientul de la Sabangia. dg = 12. 69.6 (Fig.4. sau mai îndepărtate: Livezile79. 564. uşor reliefată.0 (Fig. 3/2. fig. 82. 8/17.0. o cană cu umărul bine reliefat. 26/6. Zaharia 1987. Roman. corp tronconic şi baza îngroşată. Dm = 13. în aria culturii Folteşti II70. mormânt cu scheletul în decubit dorsal. 2. 75.118 IOAN VASILIU Documentate încă din eneolitic. 12. Dm = 9. pe nivelul antic de călcare. 86. Dinu 1974a. Vulpe. Petrescu-Dîmboviţa. 3/ 3). a fost găsită. Harţuche 2002. 3. com. pl. Ciugudean 1997. Db = 5. Schuster 1997. datorită stării fragmentare a recipientului. 47. Dinu 1974b. poate reprezenta un prototip timpuriu. Tudor 1982. Săpături G. un castron de mici dimensiuni. Cerna) Castron. Drâmbocianu 1981. Simion 1998. fig. Simion 2003. În mantaua movilei primare. Schuster 1997. pl. 46 din necropola plană de la Brăiliţa83. fig. 3/1. Simion 1992. fig. com. H = 8. barbotina nu constituie un motiv decorativ decât în cazuri foarte rare. cat. Inv. Prezent şi el pe ceramica eneolitică de tip Folteşti II72. 2/9. în regiunea diametrului maxim era prevăzută cu o toartă. 4. dispuse însă orizontal pe corpul amforelor. 4/4. nu şi a decorului. 33. nu putem să spunem mai mult. 34/2. 3/ 6). bine conturat. 338. în mod accidental. fig. . 89/6. aproape completă. 564. 3/5. 5/3. Pe raza satului. fără certitudinea că provine din acelaşi loc cu vasul-borcan prezentat mai sus. 63. 6. 130/4. sunt cunoscute în arealul Glina prin intermediul descoperirilor făcute în aşezarea de la Odaia Turcului71. ulterior supraînălţată81. Harţuche. Ciugudean 1996.0. gâtul scurt. în rest. 165-166. 6/ 3-7. Simion. Petrescu-Dîmboviţa. brâurile decorate cu crestături. fig. fig. acoperă într-un strat subţire partea inferioară a vaselor cu scop preponderent utilitar. 82. Sabangia (sat. depusă ritual.

fig. fig. Dm = 22. Roman 1986. provine un castron având corp tronconic. descoperiri similare fiind semnalate la Glăvăneştii Vechi87. Fără număr de inventar. Tulcea (mun. 229. Db = 13.0. Burtănescu 2002. Buzdugan 1972. 8/2.0. 7. Dg = 9. Petrescu-Dîmboviţa 1974. Dergačev 1994. Pe umăr.6/25. 408-415. fig. executate cu unghia. 5/3. 5/2. rotunjită. 96/1. 140/1. Buzdugan. Comşa 1882.globular. precum şi în aria culturii Jamnaja 90. 108/1. 4/2. 30. buza dreaptă. prezente în inventarele funerare ale mormintelor culturii Catacombelor93. fig. Din inventarul funerar al mormântului91. Tulcea) – Sud Castron.0. fig. De pe teritoriul judeţului Tulcea. fig. 8. Db = 6. fig. Florescu. 129. 158. 144. restaurat. . 65.0 (Fig. 76/5-6. aproape complet. vase ceramice. ca urmare a cercetărilor din tumulul II de la Luncaviţa– Drumul Vacilor85 şi tumulii I şi III de la Mihai Bravu86. 21/1-2. 91/1-5. 100/4. 121.0.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 119 etapa timpurie din evoluţia culturii Catacombelor. pl. 114/2. baza fiind marcată de alveole realizate cu degetul ori cu ajutorul unei ustensile având vârful rotunjit. 227. pe teritoriul istro-pontic. fig. fiind reliefată. Bobi.23/19. fig. 71/1. 3/2. Vasiliu 1995a. 3/ 5). fig. Roman 1976a. depuse ca ofrandă în apropierea mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare. căni oarecum similare fiind semnalate şi în aria culturii Glina84. fig. paralele. aproape cilindric. 63. 15/6.0.0. Ulanici 1976. 63/2. 4. 17. Dinu 1974a. Ulanici 1979. H = 11. 3/ 1). asimetric datorită modelării stângace. fig. Dergačev 1986. recipientul este decorat cu crestături oblice dispuse în şiruri circulare. Simion 2003. Corlăteni88 şi Boloteşti89. 60/5. Petrescu-Dîmboviţa. 49. 232. baza îngroşată. buza răsfrântă la interior. 85-93. * 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 Nestor 1933. Fără număr de inventar. 107. * Cu antecedente în cultura Folteşti II92. Schuster 1997. PetrescuDîmboviţa. Dm = 13. 204. 93/3. H = 11. Petre-Govora 1986. cu scoica sau cu un instrument ascuţit. 103. 128. Comşa 1985. fig. baza plată fiind uşor reliefată. 103-104. Yarovoy 1985. umerii arcuiţi. 2/3. fig. Dinu 1974b. 6. Tudor et alii 1953. bombat. * În stadiul actual al cercetării. Schuster 1997. Ulanici 1981. 342. aproape complet. Nordul Dobrogei Vas . 182. 8/6. Cernea 1987. 15/7. întregi sau fragmentare. gâtul înalt. 3. castroanele tronconice au similitudini în mediile culturale Bogdăneşti94 şi Glina95. 18/9.0 (Fig. Dg = 21. dintr-o locaţie necunoscută provine un vas având corpul scund. sunt atestate. Vasiliu 1995b.

Tonceva 1981. 5/1. Dg = 7. 8/7. Isaccea) . Dinu 1974a.5. 16/5. Aici. fig. 727. 62. 11/20. Db = 4. 5/8. Dergačev 1986. cele mai timpurii analogii le găsim în aşezarea de la Folteşti109. 7/4. Schneckenberg99. fig. Mătasă 1959. pl. 15/9. 113/2. în descoperiri de tip Ezerovo II108. fig. Amforetă. fig.Chr. cu similitudini în culturile Cernavodă II102 şi Folteşti II103. Zaharia 1973b. în manifestări culturale specifice Bronzului timpuriu fiind întâlnit în cultura Jigodin110 şi în descoperiri de tip Livezile111. Bichir 1959. Petrescu-Dîmboviţa. 53. 72/6. fig. 12/11. Dm = 12.112. 11. restaurată. 13/4. 97/1. 7/15. pasta este bine frământată. modelată cu multă grijă. pl. Roman. o amforetă lucrată dintr-un lut bine ales. Dinu 1974a. Roman 1973. vasele globulare sunt specifice şi altor medii culturale: Glina98. fig. fig. 14/10. Ornamentele realizate cu ajutorul crestăturilor. de săpături de salvare. pl. 55/3. 96/2. 385. 81/2. Inv. 44. Roman. 16/8-9. fig. căpătând luciu metalic. Prox 1941. fig. 110-111. 86/1-2. 87. Zaharia 1973a. 11/21-22. Turcu 1981.120 IOAN VASILIU Prezente în repertoriul ceramic al culturii amforelor sferice96 şi în inventarele funerare ale mormintelor de tip Jamnaja97. 52. 63/1. Ulanici 1976. * c) fină. începute în vara anului 1987. grosimea pereţilor fiind uniformă. 27. H = 9. 1/2. prezente pe ceramica Jamnaja104. Alexandrescu 1974. Ulanici 1979. 9/2. Schuster 1997. 8-9. sunt atestate şi la sud de Dunăre. Zaharia 1987. fig. fig. 9/2. Dergačev 1986.2. Ciugudean 1996. 14/4. 22/13. fig. Morintz. 8/3. 83. pl.Gaz Metan. 4/10-11. Simion 2003. în necropola de inhumaţie atribuită secolelor VI-V a. printre acestea înscriindu-se şi cele de la Isaccea. Petrescu-Dîmboviţa 1974. formând şiruri orizontale. 105/1. o mare atenţie a fost acordată suprafeţei exterioare. în diverse puncte de pe traseul ei. fig. Topoleanu 1989. fig. în marginea de nord a suprafeţei investigate. Berciu. 3/5-6. 112/1. 3/1-2. Zaharia 1987. 4/2. 52. în urma lustruirii. 2).6. 4. Petrescu-Dîmboviţa. 26/4. Lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale din Rusia către Turcia şi alte ţări din zona sud-estică a Peninsulei Balcanice. Pál. Pál 1992. fig. 8/7. pl. Dodd-Opriţescu. 12. Isaccea (or. ilustrată doar printr-un singur exemplar. Pentru decorul realizat din alveole imprimate pe marginea bazei vasului. Ciugudean 1996. au determinat executarea.5 (Fig. 20. 5/1-8. fig. cu un grad înalt de omogenitate. 6/11. 6-8. 70. 128/7-8. Ciugudean 1997. 108/4. 17/1. 96/2-3. fig. Monteoru Ic4100. Csába 1973. într-un context fără nici un indiciu cu privire la 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 Dinu 1959b. 1/1. fig. dispuse pe umărul vaselor. 5/1-2. Schuster 1997. 113-128. 217. pl. Ciugudean 1997. având analogii în mediile Zimnicea105. 61. 5/5. Glina106 şi Monteoru Ic4107.038. fig. 276/277. singurul degresant folosit fiind nisipul cu bobul fin. 3-4. completă. Vasiliu. punctul Gaz metan. Tudor 1982. . 11. fig. precum şi vestigiilor de tip Livezile şi Iernut101. 6/11.

193-194. Harţuche. La baza gâtului. 39/12-13. 298-299. Roman 1986. Vasiliu 1995a. 10. fig. Roman 1976b. acoperit cu o pastă albă. 4/7. 2/2. Dinu 1974. Harţuche. 149-150. din care pornesc alte benzi paralele. Dragomir 1957. mai apropiate ori mai îndepărtate. 121/2. 139. 383. 3. 4. 11. aceasta fiind aproape în unghi drept faţă de linia gâtului. fig. 48/20. 12/2. buza rotunjită. Valea Lupului123. Csába 1973. 72. evazată la exterior. Petrescu-Dîmboviţa. 97/2. 100/7. Florescu 1966. 2/10. făinoasă. 70. Schuster 1997. Dinu 1974a. 9/5. Harţuche. fig. dispuse vertical pe corp. 49. 197-198. realizate în acelaşi mod. 10. fig. 20 din necropola plană de la Brăiliţa117 şi în mediile culturale eneolitice Folteşti II118 şi Coţofeni. 41/2. ornamentul constă dintr-o bandă circulară umplută cu incizii în reţea. fig. decorul din benzi orizontale şi verticale umplute cu motive în reţea este întâlnit. 559-574. Deasupra zonei de maximă curbură a corpului. este prevăzută cu două tortiţe tubulare. pl. foarte probabil. 46/2. Semnificativ este faptul că motive în reţea apar şi pe ceramica atribuită perioadei timpurii a Epocii bronzului din Moldova. fig. Dinu 1980. Recipientul.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 121 existenţa vreunui complex arheologic. fiind ilustrate prin descoperirile de la Bogdăneşti122 . 134/6. 7. 704. 12/2. cilindric. fig. 42. Anastasiu 1968. are similitudini. pl. Roman 1985. 70. fig. redând o amforetă. 2/2-2b. 3/4. 144. 5. prezent în ornamentica vasului găsit în inventarul funerar al mormântului nr. 14/2 a-b. Cu antecedente în ceramica specifică mediului Horodiştea–Erbiceni116. 5/1. fig. Roman. corpul puternic bombat şi baza plată. 2/1-2. 164. 12/9. Dinu 1959a. Dragomir 1959. fig. fig. 60. 9/1. . 7. 101. Harţuche. 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Berciu. în ariile Glina120şi Jigodin. Gârceni124. perforate orizontal. a fost descoperit un vas ceramic. Motivul decorativ a fost. 96. fig. 7/8. 282. în Bronzul timpuriu. fazele II şi III119. fig. Dinu 1974a. Boroffka 1996. 298-299. 128. ea fiind întâlnită şi în alte medii culturale. Mantu. precum şi cu unul dintre cele patru vase depuse ritual în mantaua tumulului I de la Mihai Bravu. vasul este decorat cu două şiruri paralele de incizii executate cu scoica sau cu unghia. Atât banda circulară de la baza gâtului cât şi cele cinci benzi verticale de pe corp sunt mărginite de incizii identice cu cele dispuse imediat sub buză. fig. pl. Aldeşti125 şi Poieneşti126. 10. Dinu 1955. * Amforeta de la Isaccea – Gaz Metan. * Prezenţa celor trei categorii ceramice nu este reprezentativă doar pentru manifestările specifice perioadei timpurii din zona de nord a Dobrogei. imediat sub buză. în acest ultim caz fiind realizat cu ajutorul impresiunilor de şnur121. modelat în tehnica categoriei c. are gâtul scund. fig. Morintz. în privinţa formei. 6. cat. Roman 1973. fig. 16/3. Dinu 1957. Anastasiu 1971. Florescu 1959. Pál. Pe gât. Anastasiu 1976. Petrescu-Dîmboviţa. în descoperirile de tip Cernavodă II113 şi Folteşti II114. în imediata apropiere a mormintelor având gropile funerare săpate de la nivelul antic de călcare115.

238. 4/ 2). folosindu-se materia primă din straturile superioare astăzi dispărute. Ciugudean 1995. 1. 22. Alexandrescu 1974. 44.7 .31 (Fig. după cum o dovedesc descoperirile de la Căţelu Nou127. mai apropiate sau mai îndepărtate.25. Comşa 1990. Din zona de sud-est a cetăţii. ceramica prezentată mai sus poate fi atribuită.122 IOAN VASILIU Astfel. Goesler 1927. pl. amintit sumar în literatura de specialitate132. fig. capetele. în care există dovezi concrete despre practicarea metalurgiei ca meşteşug. 6/8-9. Jurilovca) – Cetatea Argamum. Inel de buclă. com. . în special obiectele de podoabă. totuşi. Nikolov 1976. Existenţa a trei categorii ceramice este atestată şi în cadrul manifestărilor de tip Monteoru Ic4128 . Jurilovca (sat. Andreescu 1992. Năeni129 şi Jigodin130. fig. despre recipientele întregi putând avansa ipoteza că provin din inventarele funerare ale unor morminte distruse. putând fi considerate „importuri” din medii culturale. deci peste 22 Kt. 94. fiind petrecute unul peste celălalt. are partea inferioară de formă triunghiulară. H = 1. = 0. artefactele. Roman. precum şi cu cel provenind din Bulgaria de nord. Georgiev 1982. complet. 20/4-5. dintr-un context arheologic nu prea clar. modelarea recipientelor din trei categorii de pastă este caracteristică fazelor clasică (II şi III) şi finală (IV) a culturii Glina. fig. din tumulul de la Tărnava135. 127 128 129 130 131 132 133 134 135 Leahu 1963. 12. subetapelor IIa şi IIb din evoluţia Bronzului timpuriu. 49. * Pe baza analogiilor. 14. G = 8. 25. pl.25. subţiate progresiv. fiind totodată identic cu cele cinci exemplare găsite în mormântul 15b din necropola R de la Leukas (Steno)134. fig. condiţiile geografice din nordul zonei istro-pontice nu ne permit să vorbim despre o activitate metalurgică în adevăratul sens al cuvântului. 4. Ciugudean 1996. Pál. Gr. 59. 2/2. Panajotov. 562. Pavlov 1991. nota 33. Ciugudean 1991. provine un inel de buclă din aur cu titlul de 950‰. în timp ce în faza arhaică (I) vasele erau lucrate numai din două categorii. Piesa. Inv. D = 2.916. Schuster 1997. Kitov. * Inelul de buclă din aur de la Jurilovca are analogii perfecte cu piesele descoperite în tumulul III de la Ampoiţa–Peret133. Moga. cu rezervele de rigoare. morminte având caracteristici funerare specifice culturii Jamnaja. 127. 11. 60/4. 31/8-9. Ciugudean 1989. lucrată din bară în secţiune aproximativ circulară. Zaharia 1987. Ciugudean 1995. 92. Obiecte din metal Deşi în unele lucrări de specialitate s-a afirmat că o parte dintre obiectele de metal din Epoca bronzului au fost prelucrate „pe loc”131. fig. Csába 1973.

În anul 1961. În clasificarea întocmită de către M. intervenţiile nesistematice prilejuite de amplasarea unui punct geodezic. fig. 4/ 4-5). Primas 1996. fiind încadrate în Helladicul timpuriu II141. existente în bazinele geologice aflate în nordul Dobrogei. 141-142. Primas 1996. sunt atribuite tipului Leukas140. 71. conform periodizării întocmite de către Fl.138. lipsit de un context stratigrafic clar. Din piesele aflate în inventarul/inventarele funerare ale mormântului/mormintelor. capetele aveau formă aproximativ circulară. Diabazele se întâlnesc în 136 137 138 139 140 141 142 143 144 Mikov 1940.Chr. Zebil (sat. . fig. 75. piese asemănătoare au fost găsite în nivelurile aparţinând Bronzului timpuriu de la Junaţite136. orientat NV-SE. Vulpe 1959. au analogii cu cerceii din depozitul de la Tufa144 şi pot fi atribuite Bronzului mijlociu. de către descoperitor.837. deşi M. Ciugudean 1996. 14. Rotea atribuie cea mai mare parte a necropolei descoperirilor de tip Copăceni143. 135. au putut fi recuperaţi doar doi cercei de buclă. 3. Piesele similare descoperite în inventarul funerar al mormântului din tumulul III de la Ampoiţa–Peret au fost încadrate. mai recente decât grupul Livezile. lucraţi din bare de argint hexagonal-plate în secţiune. unde erau fixate pe suport textil139. 75. 267.838 (Fig. 6/4A 1-4.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 123 De asemenea. Inv. 6. precum şi în inventarul funerar al mormântului principal (M1) din tumulul de la Velika Gruda137. subţiate progresiv. 6/1-2. 43. 43. ce provin din tumulul distrus la Zebil. 52-53. perioadei Jamnaja clasice care este. Obiecte din piatră Privite în ansamblu. dispuse dinspre satul Zebil către malul lacului Razelm. Hamond 1974. 127-128. credem că poate fi atribuit. lucrate din roci cu parametri mineralogici inferiori. fig. întregi. com. datat. cel mai probabil. au dus la distrugerea unui/unor morminte având groapa/gropile funerare practicate în mantaua unui tumul ce făcea parte dintr-un aliniament de şase astfel de sit-uri. 77-78. probabil. Primas 1992. obiectele litice se caracterizează atât prin sărăcia repertoriului funcţional. neatingându-se. 52. Primas 1996. Primas. Primas 1996. Burtănescu. fig. 73. Inelul de buclă de la Jurilovca. cât şi prin numărul redus de piese. fig. Inele de buclă. Primas 1992. mai veche decât începutul Helladicului timpuriu II. Rotea 1993. * Exemplarele confecţionate din argint. 5/1-2. mai probabil perioadei de început a acestuia. în intervalul 2800-2700 a. Sarichioi) – Movila Săpată. inele precum cel de la Jurilovca. cel mai târziu în Helladicul timpuriu III142. 6/3.

fig.0. fig. fig. 133. provine o unealtă oarecum asemănătoare. a fost găsit un topor-ciocan dublu. 25. Piesa. Andriţoiu 1992. . fig. 5. zone bogate în minereuri şi material litic. 44-45. Harţuche. 63. pl. În aria culturii Glina. 282. cat. 12/3. afectată de lucrările pentru instalarea conductei de gaze naturale146. 30. deci este asimetrică. fig. 23/2-3. 8. topoarele de „minerit” cu şanţ circular sunt semnalate doar în zonele vestice. pl. 7-16. Anastasiu 1976. unele dintre acestea fiind încadrate. Verbicioara. sărăcia inventarului litic este caracteristică pentru Epoca bronzului. 3/5. fig. fig. 20. fig. marcată de muchii proeminente. 28/9.124 IOAN VASILIU zona Niculiţelului şi a Tulcei. 15/7. 18. sau în etapa mijlocie a acesteia153. 619. întreg. Dumitrescu 1954. 41. suprafeţele căpătând luciu metalic147. arkoziană (feldspatică) sau fosiliferă este prezentă în cantităţi foarte mari la Valea Teilor. 32/3. Bounegru 1997. dispusă perpendicular pe axul lung. atribuite categoriei topoarelor de „minerit”148. Piese de acest tip. Ciurea 1933. fig. 3/3. Wittenberg155. Berciu 1961. 301-302. Ailincăi 2005. confecţionată din gresie silicoasă de culoare gri-cenuşie. în 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 Mutihac 1964. Tei154. 1/1-4. 83. 123-161. 141-144. 4/ 7). fiind prevăzută cu o şănţuire uniformă. 1/a.65. fig. aceasta explicându-se prin folosirea mai mult sau mai puţin intensă a obiectelor din os şi corn. Lăzurcă 1984. Frecăţei (sat. com. Harţuche 2002. Harţuche. 35. 105/4. 53. Muraru 1985. 19. în curs de prelucrare.0. Moscalu 1981. ultima lor apariţie fiind semnalată în aşezarea de tip Babadag de la Siliştea–Nazâru156. Gr = 0. H = 13. cat. jud. G = 0. Petrescu -Dîmboviţa et alii 1995. În pământul rezultat din excavarea mecanică a porţiunii vestice a tumulului I. pe porţiuni reduse. Istina 1999. 1/3. Leahu 1966. în ariile culturilor Monteoru. lmax = 8. 1/6. 95. 95. 4/2. în general152.0. fiind apoi atestate atât în perioada de tranziţie151. Harţuche. Harţuche 2002. fig. Frecăţei) – Cabana lui Buţă. fig. Harţuche. 24/2. 1. iar gresia silitică. dintr-o altă descoperire întâmplătoare de pe teritoriul localităţii Parcheş. 3/8. 144. la Beştepe şi Murighiol145. Ignat 1981. 225-239. fig. în Epoca bronzului. fig. De altfel.65 (Fig. foarte bine finisată. Topor – ciocan dublu. Are o suprafaţă mai bombată. 288. în ariile culturilor Cucuteni149 şi Gumelniţa150. 3. Anastasiu 1968. Brăila. 14. 256. iar înspre est. Dumitrescu 1933. cealaltă fiind aproape plată. Comşa 1972. Vasiliu 1996. Silvestru 1992. 35-38. pl. 34. Vasiliu 2004. Harţuche 1987. * Din nordul zonei istro-pontice. Pe corp se observă urme de la desprinderile de aşchii. Fără număr de inventar. 259. Pricop 1983. 1/1. 10. pl. Lăzurcă 1977. are formă bitronconică. 18/3. apar în eneolitic. Cucoş. cât şi a celor de metal. lmin = 3.

fig. fig. de formă circulară. 12/B3. Umerii erau arcuiţi şi reliefaţi în zona de maximă lăţime a piesei. fragmentar. Lăzurcă 1984. H = 14. pl. 8 de la Enisala–La Băltiţă163. este confirmat prin descoperirea unui astfel de exemplar în mina de la Căraci– Ţebea160. H = 11. Simion 2003. cu excepţia pieselor găsite în inventarele funerare ale mormintelor nr. datorită condiţiilor în care a fost găsit. pl. 157 158 159 160 161 162 163 164 Berciu 1939. Topor. 649-653. 45.0.0. lucrat din gresie silicoasă de culoare cenuşie-verzuie. Andriţoiu 1992. 10/2. Pe feţele care se unesc formând tăişul drept.0. Gr = (Fig. Vasiliu 1995c. Axul longitudinal este drept. 89-91. fig. com. Babadag (or. Haşotti 1985. Babadag) – Cetatea Hallstattiană. 4/3. încadrat după elementele de ritual funerar în etapa târzie a variantei Nistrene a culturii Jamnaja.8 (Fig. În stadiul actual al cercetării. lucrat din granit negru cu nuanţe verzuii. Fragment din partea inferioară a unui topor de luptă cu ceafa cilindrică. H = 4. întreg. Orificiul. 1/a-b. este în curs de execuţie. 197. altele fiind atribuite fazei clasice. 1/a-b. 4/ 3). l = 8. atribuit orizontului timpuriu al culturii Catacombelor. Fără număr de inventar. l = 3.provine din inventarul funerar al unui mormânt distrus. Petre-Govora 1986. Ostrov (sat. 9/12. Vasiliu 1996. putem face următoarele afirmaţii : . toporul are două muchii. 4/ 8). Topor. 103-104. Ostrov) – Piatra Frecăţei. în Epoca bronzului157. Axul longitudinal prezintă o uşoară curbură către partea inferioară. fig. nr. Despre toporul-ciocan de la Frecăţei. Fără număr de inventar. neşlefuit. după o folosire nu prea îndelungată. Topor de luptă cu ceafa cilindrică. în zona istro-pontică. 91. Ostrov) – Piatra Frecăţei. Ostrov (sat. fig. mic în raport cu dimensiunile piesei. ca de exemplu piesele de la Căzăneşti158 şi Piatra Olt159. este foarte bine şlefuit în interior. 23. Fără număr de inventar. 281-291. 14 din T III de la Zebil161.0. com. pl. fragmentar. .0 (Fig. în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. Popescu 1956. 7-12. Ciucă 1986. 279. Berciu 1953. Gr = 3. aparţinând variantei Bugeac a aceleaşi culturi. l = 5. rupt din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. 8 de la Luncaviţa– Movila Mocuţa162. provin din descoperiri întâmplătoare164.0. 39/14. plasat mai aproape de ceafă.0.a fost depus cu rol votiv în mantaua movilei. uşor convex. Faptul că au fost utilizate pentru extragerea anumitor tipuri de materii prime. Nica.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 125 mare. Petre-Govora 1995. . 9-26. nr. Gr = 3. marea majoritate a artefactelor aparţinând acestui tip de unealtă/armă. tăişul urmând să fie convex. plasat aproximativ central. 74. Vasiliu 2004. Topor. Orificiul pentru fixarea cozii. 4/ 1).

6/4. Yarovoy 1990. Roman 1986. fig. 2/7. fusiform. exemplarul de la Topraisar170 şi topore cu locaţie necunoscută de pe teritoriul judeţului Tulcea171. 5/7. 108. 8/4. fig. Subbotin 1985. 633. fig. legat de problema topoarelor din piatră cu ceafă cilindrică şi profil uşor curbat. Tonceva ca influenţă exercitată de cultura Jamnaja în mediile locale173. presărate sau nu cu ocru.Chr. topoarele de la Ostrov şi Babadag pot fi încadrate în orizontul definit de mormintele tumulare cu schelete în poziţie chircită.. În literatura de specialitate. 1/4-5. 2/2. deplasat către ceafă. Haşotti 1985. 151. Florescu 1991. 413. Munteanu 1991. Piese similare. piesa este ruptă din vechime în dreptul orificiului pentru fixarea cozii. încadrate între 2600-2450 a. 282. sunt considerate de către G. fig. 24/15-17. 28. 13/27. 3/4. Însă. 5. Bardac 1998. 2/2. 7/3. 20. 51. 6/12. 56. Dergačev 1994. în zonele de sud şi sud-est ale României. Vasiliu 1996. fig. Tonceva 1981. fig. arcuiţi şi reliefaţi în zona orificiului pentru fixarea cozii. Haşotti 1985. mare în raport cu dimensiunile ei . foarte bine finisat în interior. Popov 1994. 25/18 a-c. Tudor 1973. Roman 1976a. fig. 2/1. puţin evazată în partea superioară. conform clasificării întocmită de către Al. varianta Bugeac166. lucrat din gresie silitică. pl. 159/5. Momentul apariţiei acestui tip de topor pare să fie reprezentat de către descoperirea făcută în inventarul funerar al mormântului de la Răcăciuni176. Munteanu 1990. 58. 45. Irimia. fig. 3/2.126 IOAN VASILIU Printre descoperirile făcute în anul 1966 în incinta cetăţii hallstattiene de la Babadag. fig. Tudor 1982. tăişul fiind lăţit către ambele capete. 287. piesa de la Măcin considerată ca ofrandă depusă în mormântul unui războinic de la începutul Epocii bronzului169. Lăzurcă 1984. Tudor 1972. fig. descoperirile făcute în aria culturii Glina. 7. contrazic această afirmaţie. fig. 105. 2/10. Tonceva 1981. fig. 2/2. 18-19. 5. Şimon. 49. se numără şi un topor de luptă din piatră. 13. cat. . cat. Tudor 1983. semnalate în mediile culturale de la sud de Dunăre172. paralelizată cu cel mai timpuriu orizont Glina177. Subbotin 1993. 271. pl. Ele au analogii în inventarele funerare ale mormintelor culturii Jamnaja. pot fi atribuite variantei B a topoarelor de luptă cu ceafă cilindrică. îngroşată uniform. precum şi în zonele de sud şi nord ale Dobrogei: exemplarul de la Grădina168. cele două piese de la Ostrov şi cea de la Babadag. 14/20. Roman 1982. a fost emisă ipoteza conform căreia. 57-58. 1. 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 Vulpe 1959. * După formă. fig. Vulpe165 . 18. 1/2. fig. 5-6. cat. 106. 7-8. 19A/6. 16. sugerează că piesa avea profilul uşor curbat. 417. pl. 70. 11. fig. Dergačev 1986. cu ceafă cilindrică. plan-convexă în secţiune. dar şi în descoperiri întâmplătoare făcute pe malul stâng al Borcei167. încadrate în cea de a doua etapă din Bronzul timpuriu. 2/1. gri-cenuşie. 285-287. 1. 106. fig. Agul′nikov 1992. Munteanu 1991. Dergačev 1973. Vasiliu 1996. 67. 3/6. 51. la Văcăreşti şi Odaia Turcului175. Pe baza analogiilor. acest tip de unealtă-armă apare într-un orizont post-Glina sau ante-Tei174. umerii toporului. 18A/7. 3/2-3.

0 (Fig. 205-206. 159/3. Andronic 1995-1996. toporul cu tăişul aproximativ semilunar. 4/6. 21.0. fig. 443-444. 8/2. de formă aproximativ semilunară. fig. fig. 299-300. Păunescu. 127 Topor de luptă fragmentar. 332. fig. 261. Florescu 1991. H = 4. dar sugerăm posibilitatea / probabilitatea încadrării în categoria topoarelor cu ceafă cilindrică. Ţinând seamă de condiţiile în care a fost descoperită. fig. fragmentar. precum şi cu cel găsit întâmplător în zona intravilană a municipiului Botoşani188. Bobi 1981. 57. Babadag) – Cetatea hallstattiană. 1-2. puternic pronunţată. De asemenea. 5/1. Şadurschi 1994. pl.5. . 9/1. precum şi de analogiile amintite mai sus. Soloneţ şi Cojvana185. exemplar considerat import din zona sudică a Dunării şi refolosit în epoca romană. îşi găseşte analogii în aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmu180. 393. 6. În zona orificiului pentru fixarea cozii. 77. 73/10. Morintz. 103.72/12. piese oarecum asemănătoare fiind cunoscute şi din descoperirile de la Folteşti181. cat. fig. 53. pl. * Cu antecedente în cultura Coţofeni178 şi în descoperiri funerare de tip Jamnaja179. Petrescu-Dîmboviţa. Sucidava–Romula.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei Babadag (or. Nu putem preciza forma părţii superioare a piesei. 6/18. el se apropie şi de toporele descoperite în aria culturii Monteoru. în anumite porţiuni suprafaţa piesei căpătând luciu metalic. Tăvădărăşti184. Vulpe. lt = 3. cu laturile mici arcuite. 22/8. fig. Mateescu 1951. fig. Irimia. Nestor 1960. 22/4. într-o oarecare măsură. considerăm că piesa de la Babadag poate fi atribuită celei de a doua etape evoluţia Bronzului mijlociu sau fazei mai vechi a culturii Coslogeni. fără a putea face alte precizări. Fără număr de inventar. cat. 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 Roman 1976b. Topor. 10/5. Şlefuirea a fost foarte bine executată. Florescu 1991. Casan. Anghelescu 1970. de culoare neagră-verzuie. 21/11. Morintz 1961. 643. părţile laterale fiind străbătute de o nervură în relief. plasat oblic faţă de tăiş. 27. fig.1. 159/2. fig. 126. în inventarele funerare ale mormântului de inhumaţie din necropola de la Poiana186 şi a celui distrus de la Bârseşti187. lm = 2. având tăişul lăţit. Munteanu 1988-1989. drept suport pentru o inscripţie182. 539. 14/9. Morintz 1978. 11. 17. 45. Tudor 1969. 129. 37. 153. Dergačev 1973. Dunăreanu-Vulpe 1933. fig. corpul piesei are secţiune dreptunghiulară. lucrat din bazalt hidrotermalizat. Nicolae Bălcescu183. 4/6). Morintz 1978. 55.

1997. 1991. Apulum 32. Alexandrescu. 67-76. jud. Ciugudean. SCIV 3. CAMNI 9. 103-107. SCIVA 38. 1987. 1992. Cultura Cernavodă II. The later Eneolithic / Early Bronze Age Tumulus-Burials in central and South-Western Transilvania (I). D. din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. 1953. I.D. Bibliotheca Thracologica 13. Dâlma. V. SCIV 24. Dacia. Bibliotheca Thracologica 37. 1995.128 Bibliografie IOAN VASILIU Agul′nikov. AO 18. Andreescu. 47-77. 373-405. H. Tulcea. S. Vrancea 4. 589-691. 1962. Buzău. Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei. Comşa. 224-232. P... Aşezarea din sectorul b de Cernavodă. Cotiujeni. H. Ciurea. Cimitirul tumular de la Ampoiţa (jud. S. 1996. P. în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. M. N. 1973. 3. A. H. 1992. S. 1981. Berciu. Gherghe. . Berciu. D. 18. 3-4. Morintz. BiblMA 7. Săpături arheologice la Luncaviţa. Berciu. BiblMA 8. Andronic. Bucureşti. Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud. Chicideanu. Zur fruhen Bronzezeit in Siebenburgen im Lichte der Ausgrabbungen von Ampoiţa.S. 1998. 2005. Ciugudean. Giurgiu). V. 1995-1996. Cercetările arheologice din tumulul 2 de la Boloţeşti – Vrancea. Bibliotheca Thracologica 2. Bobi. Fl. Alba). Burtănescu. 22-23. Alba. Materiale 1. Comşa. 13-171. La necropole du bronze ancien de Zimnicea (dep. Dacia. de Teleorman).. Aperçu des antiquités préhistoriques de Baia. Materiale 1981. SympThrac 7. Ciugudean. Ciugudean. Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului. R. 3. Berciu.. 1992. Epoca timpurie a bronzului între Carpaţi şi Prut cu unele contribuţii la Problemele perioadei premergătoare epocii bronzului în Moldova. 1983. Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania. PZ 66. Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ. H. Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu-Severin. E. Issledovanie kurganov u s. Craiova. 104-130. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. Buzdugan. jud. 79-93. The Early Bronze Age in Western Transylvania. I. N. 413-416. 13-32. 46-55. Bobi. Suceava. 44-45. Ciugudean. 1989. 1974. 2002. Arheologia preistorică a Olteniei.M. 1952. Cernea. D. 1939. AIM (1986). C. 237-238. V. H. 1961. Materiale 8. 79-114. E. Ciugudean. raionul Măcin. Epoca bronzului. H. Ailincăi. 1933 (1927-1932). D. Raport preliminar asupra sondajului de lângă Luncaviţa. Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea. 221-225. Andriţoiu. Roman. în Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu. Sondajul arheologic efectuat la Târcov – Vf.

în Hăbăşeşti. ArhMold 2-3. 1959a. Ezero.. M. Katincarov. MemAntiq 9-11. 1973. Pamjatniki epochi bronzy.. Mormintele cu ocru din movila II-1950 de la Glăvăneştii Vechi. 2000. 1994. Materiale 6. Florescu. Chr. Dergačev. P. Pontica 23. CCDJ 9. 671-694. 39-118. Folosirea aramei în cursul epocii neolitice pe teritoriul Dobrogei. 1955. Buzdugan. Comunităţi preistorice din nord-estul Românie. Morminte cu ocru descoperite la Corlăteni. Folteşti-Cernavodă II şi Coţofeni.. V. R. Aşezări şi necropole.S.I.D. Dinu. 1964. 224-273. Monografie arheologică. Vl. Dragomir. Chişinău. Florescu. 67-84. Şantierul arheologic de la Valea Lupului. 12. Georgiev. Merpert. 1-2. Epoca bronzului. 1-2. Comşa. Panait. 1963. 203-211. CAB 1. G. Ranobronzovata Selişte. sudestul Moldovei şi Dobrogea. SCIV 23. de la Cultura Cucuteni până în bronzul mijlociu. 213-221. O aşezare din epoca bronzului la Roşu. N. Sondajul de la Gârceni. Gh.. C. 275-338. G. Quelques considérations sur le période de transition du néolithique à l’Âge du Bronze sur le territoire de la Moldavie. Florescu. 161-178. 1959b. 129-139. Ein Beitrag zur Homer Frage. Materiale 6. 1990. în Alt-Ithaka. Le problème des tombes a ocre dans les régions orientales de la Roumanie..A. 1979. V. M.. 2. 1980. Necropola tumulară de la Brăiliţa. Cucoş. 26. 1966. AŞUIaşi. 1991. 1985. 1979. 1959. Dacia 3-4. G. de pe teritoriul României. Chişinău.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 129 Comşa. Trento. 187-202. 1957. Dacia. Cercetările arheologice de la Valea Lupului. ArhMold 7. 701-707. 1982. Moldavia I sosednie teritorii v epohu bronzy. München – Grafelfin.C. 1972. 1-15. Muraru. Bacău). 7-12. 3-4. Comşa. 1985.. La station préhistorique de Bonţeşti.I. 339-345. 1986. Dumitrescu. N. 1974. Materiale 3. Dinu. 103-205. Thraco-Dacica 15. Preistoria Alpina 10. Georgiev. E. PAS 1. SCIV 6. Perioada timpurie. Dinu. Dumitrescu. Probleme privind bronzul timpuriu şi mijlociu în nord-estul Munteniei. Dinu. Studiu tipologic şi petrografic al uneltelor litice din câteva aşezări Cucuteni B. Constantiniu M. BMA 7. Comşa. Harţuche. SCIVA 36. M. 4. 88-114. ArhMold 4. Danubius 8-9. M. I. A. Materiale 6. Contribuţii la cunoaşterea etapelor timpurii ale culturii Monteoru în Moldova. M. M. Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud. . Florescu. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. H. 301-338. 1927. Florescu. 105-125. Thraco-Dacica 3. Dinu. M.A. V. Dumitroaia. Florescu. 1972.I. M. Contribuţii la problema etnogenezei tracilor nordici. 261-275. Afinităţi între culturile Horodiştea-Erbiceni. 1968.A. 221-229. 605-641. Berlin. M. Dergačev. P. E. M. Sofia.Ia. A. 1959. N. Şt. Dimitrov. 85-93. Dergačev. Dinu. Şantierul arheologic de la Dolheştii Mari. 121-140. Unelte de producţie. 1933. Contribuţii la problema începuturilor epocii bronzului în Moldova. în Sudosteuropa Zwischen 1600 und 1000 v. Die Einzelfunde der Ausgrabungen. Şantierul arheologic Valea Lupului. M. Date despre uneltele de piatră şlefuită din epoca neolitică şi din epoca Bronzului.T. 1-2. Dinu. 1954. 1982. Die Enforschung der Bronzezeit in Nordwestbulgarien. 245-262. Materiale 5. Goessler. E. A. E.

M. Irimia. Bibliotheca Thracologica 35. E. Materiale 3.. 29-48. I. 298-299. M. Brăila. Leahu. Anastasiu. ..N. judeţul Brăila.130 IOAN VASILIU Harţuche. N. I. P. Mogilni necropoli v Loveskija Kraj. Lipovan. Aşezarea „Movila Olarului” (1970-1976). I. V. 1965. E. Aşezări şi cimitire omeneşti datând din epoca neolitică până în pragul orânduirii feudale. Apulum 21. M. Munteanu. 1984. Harţuche. N. E. N. 127-150. Harţuche. 1997. Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea-Nazâru. Bucureşti. Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie 1964. Peuce 9. Boroffka. Bucureşti. 7-11. Brăila. Complexul arheologic Brăiliţa. Pontica 21-22. Harţuche. N.. N. 133-146. Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (II). 2. Bounegru. 1963.. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. ActaArchCarp 15. Brăiliţa.. 129-147. Constanţa). 1977. N. Observaţii tipologico-funcţionale privind ciocanele duble în eneolitic şi epoca bronzului.T. Pontica 30. 7-16. Săpăturile arheologice de salvare de la Căţelu Nou. I. CAB 2.M. Chişinău. Constanţa.. 1968. Cultura Tei. Lăzurcă. Bucureşti. Manzura. 11-74. Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud. 1992. Kitov. 281-291. 1998. Mantu.. Pavlov. 1. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului şi a Hallstatt – ului timpuriu în judeţul Suceava. Bardac. Klocko. Kamenskie Kurgany. Lăzurcă. Sava. L. 1983.. Irimia. Sofia. RazPr 22. 15-47. 1991. 2002. Carpica 28. F. Traits caracteristiques de la civilisation de l age du bronze ancien et moyen en Bulgarie. Panajotov. F. 1957. N. 17-104. C. Anastasiu. V. 301-305. V. Leahu. 1999. Călăraşi). 1988-1989. Silvestru. Săpăturile arheologice de salvare de la Medgidia. Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud.. 1971.. Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou. Funde der Bronze – und Hallstattzeit aus Poieneşti und Scânteia. Harţuche.V. Bucureşti. în The Thracian World at the crossroads of civilisations. 1981. N. Anastasiu. N. Istros 5. Istros 6. I. Săpăturile arheologice de la Brăiliţa. Ignat. E. O. 7-90. Contribuţii la problema înmormântărilor cu ocru de pe teritoriul Republicii Socialiste România în lumina ultimelor cercetări. jud. Harţuche. Katincarov. Harţuche. Dragomir.T. 85-111. 17-24. 13-21. 1996.Ranna Bronzovata epoha (Necropol t Goran Slatina). Mărturii din epoca bronzului pe teritoriul din nordul Dobrogei. R.. 1987. 1985.O. 299-303. O.. 1992. 1966. Noi date obţinute în urma analizelor de laborator asupra uneltelor şi armelor litice din colecţia Muzeului din Tulcea. A. 1957-1958. Pontica 28-29. M. F. Harţuche. E. CAB 1.. Pontica 10. Istros 4. P. G. 1976. Thraco-Dacica. Haşotti. Leahu. Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. 1975. Istina.

M. Petre-Govora. 2. 1953. N. 55-84. E.I. O preistorie a nord-estului Olteniei. 11-48. SCIV 2. I. M. H. Morintz. 1. Săpăturile de la Bârseşti. Maille. M. Şadurschi.. Petrescu-Dîmboviţa. S. I. 1951. Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii. Nica. 1940. Pontica 24. AO.I. I. 1960. La civilisation Glina III-Schneckenberg à lumiere de nouvelles recherches. Ciucă. SCIV 15. Morintz. Bucureşti. Trento. 1989. Al. Petrescu-Dîmboviţa. S. 1995. Petre-Govara. ArheologijaSofia 18. Materiale 7. Cetăţuia de la Stoicani. Gh. Studii de preistorie 1. Nikolov. 9-45. C. Petrescu-Dîmboviţa. 249-266. Repertoriul arheologic al României (judeţul Botoşani). 1978. Dacia. 1995. 1959. Cercetările arheologice în tell-ul gumelniţeanosălcuţean de la Drăgăneşti-Olt – punctul Corboaica – campaniile din anii 19931994. Nestor. BiblMA 2. Moga.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 131 Marinescu-Bâlcu. M. 61-76. 241-250. Mătasă. Tradiţii. 115-129. S. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni. Moghilni pogrebenia ot ranno bronzovata epoha pri Trnava i Kneja Vrakonski okrg. Descoperiri arheologice în raionul Piatra Neamţ. Istoria românilor de la începuturi până în secolul al VIII-lea. B. 3. ThracoDacica 7. 1974. 1986. 1968. 1-2. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt. 1. Epoca bronzului. 1970.. 407-418. Păunescu. N. Materiale 5. Preistoria Alpina 10. I. V. Recherches archéologiques dans le cadre de l´etablissement-tell de Luncaviţa (dép. Schuster. 205-206. IstRom.. et alii 1995. 154-166.. 1981. S. 1991. 1994. Cultura de tip Coslogeni. creaţii. Dacia 3-4. Mateescu. SCIVA 32. alte piese de piatră şi însemne ale puterii din epoca Bronzului. Un ciocan de piatră pentru minerit. Repertoriul arheologic al judeţului Alba. Bucureşti. Petrescu-Dîmboviţa... Gh. C. Zorzoliu. Moscalu. C. 1927-1932 (1933). 723-734. 226-252. Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei. Anuarul comitetului geologic 34. I. S. V.. de Tulcea). 3. Nica. Casan. Selišnata mogila pri Iunacite (Pazardjiko). Ciugudean. Roman P. C. 1964. S. 225-239.. M.. V.. Mikov. 13-155. Săpăturile arheologice de la Folteşti. 1961. Morintz. Munteanu. Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului din Moldova în lumina a trei morminte plane de înhumaţie descoperite la Târpeşti. 1986. Bucureşti. 373-415. 38-51. M. O nouă cultură a epocii bronzului în România. SCIVA 40. GPNBM. M. Nestor. Marinescu-Bâlcu. Aspekte des Ausgangs des Äneolithikums und der Übergangsstufe zur Bronzezeit in Raum der Niederdonau. . Fouilles de Glina. Hierasus 9. 5. 2002. Topoare. 12. 1964. Micu. Mutihac. Morintz. Zona Tulcei şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. P. Alba Iulia. 215-239. Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1. 1976. 90-136. Râmnicu-Vâlcea. S. SCIV 21. din sud-estul României. aspecte regionale. 3. 1933.S. 45-128. I. 1995. Anghelescu. 141-144. T. Materiale 1. 277-289. BiblArh 34. 1.N. M.

279-297. Cercetări la Govora Sat – Runcuri în 1977.Chr. C. 1976b. Contribuţii privind bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei. J.132 IOAN VASILIU Petrescu-Dîmboviţa. Pál. Kronstadt (Braşov). Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României. 1996. 1998. Mainz am Rhein. P. D. Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud. Schuster. 196-250 Popov. 47-55. în Heidelberger Akademie der Weiseenschaften. 1-2. Roman. 1. Dinu. Simion. Jahrtausends v. G. C. Actes du Colloque „Théories de la nécropole antiques”. M. Chişinău. Roman. SCIV 24. BiblIP-A 5. in Montenegro.S. Simion. 1992. Neueinlieferungen aus der Bronze. 19-72.. 1983. J. Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor. 1994. M. 1982. Die Glina III-Kultur. 1976a. M. SCIVA 36.Galaţi). N. ThracoDacica 13. 1. P. Schuster. Nouvelles fouilles archeologiques a Folteşti (dep. Monographien. Carpica 14. Dood-Opriţescu. Travaux de la Maison de l’Orient Méditerranéen. 1941. Popescu. 1986. SCIVA 25. 2003a. Roman. 53-63. A. Cultura Jigodin. 35-41. Pál. Velika Gruda I. III. I. 26-42. Nécropoles des Bouches du Danube. Beitrage zur Problematic der schnurverzierten Keramik Sudosteuropas. 1993. P. 1985. 4. Schuster. Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea Romană. 1992. 1992. .. 39-49. JahrbMecklenburg 10. G. Istros 2-3. Preistorie şi protoistorie. Mala Gruda und ihr Kontext. 167-190. M. P. Bibliotheca Thracologica 20. 18-47. C. 4. P. 1974b. Roman. 18... 29-55. PZ 56. C.idéologie. Giurgiu). Dinu. Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare. 1992. Lyon 21-25 javier1995. 35-38. P. 5-10. Roman. M. H. Rotea. Tulcea. in Adriagebiet-Velika Gruda. 1974a. Procesul de constituire a noilor grupe etno-culturale de la începutul epocii bronzului. Aşezări Glina pe cursul inferior al Argeşului şi Valea Câlniştei (I). BiblArh 26. 1997. ArchKorr 22. M. Thraco-Dacica 14. Materiale 2. Două ciocane de piatră de tip miner descoperite în aşezarea de la Brăiliţa. 27. Universitatforschungen zur prähistorischen Archäologie 32. Hugelgraber des fruhen 3. Dacia. în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale. G.und der Fruhen Eisenzeit in de prahistorischen. pratiques et interprétations. Primas.. 71-97. 559-574. SCIVA 37. Abteilung des Bezirkmuseums in Schumen. Simion. Culturi antice în zona gurilor Dunării. Roman. N. 1-2. Velika Gruda. 1973. O cultură cu ceramică şnurată din estul Transilvaniei.. 1995. Die Schneckenbergkultur. ein Grabhugel des 3 und 2 Jahrtausends v. 1. 1956. Petrescu-Dîmboviţa. A. Cultura Coţofeni.Chr. Galaţi). Cercetări arheologice în aşezarea culturii Glina de la Varlaam (jud. CCDJ 13-14. 65-86. Roman. P. Primas. Csába. Bonn. M. în Nécropoles et Pouvoir . Prox. Pricop.

Scripta Valachica 4. Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei. Vasiliu. SCIV 22. 9-26. 111-188. BiblMA 8.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 133 Simion. 1982. 20-29. Sulimirski. Bucureşti. Subbotin. 1971. 1973. I. Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ. Peuce 11.. Zapadnyj areal pamjatnikov katakombnoj kul’tury. G. RevMuz 6. Vasiliu. Săpăturile de salvare din comuna Văcăreşti. 109-126. Un habitat lacustre de l’age du bronze ancien dans les environs de la ville de Varna (Ezerovo II). A.N. în Novye materialy po archeologii Severo-Zapadnogo Pričernomor’ja. 1985. SCIV 24. 1995b. 26. 117-140. Movilele funerare de la Luncaviţa. 1979. Peuce. Neue Angaben zur fruhen Bronzezeit in Sudrumanien. Drevnosti stepnogo Pričernomor’ja i Kryma. Tudor. Olt. 1998. Vulpe. 2003b. 3. Kiev. jud. Zs. Chişinău. Ulanici. 1969. E. 41-62.N. Ursachi.. . Carpica 1. Noi cercetări arheologice la Brăneţ. 49-64. L. 117-140.V. Zaporož’e 5. 1993. Vasiliu. R. 1 (14). 1995. Kiev. I. The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin. 27-38. Mormintele cu ocru de la Luncaviţa – „Movila Mocuţa”. 1981. 1981. 423-428. 1995c. Nekotorye aspekty hoziaysvenno – proizvodstvennoj deiatelnosti Iamnyh i Katakombnyh plemen stepnoy zony Severo-Zapadnogo Pricernomor’ja. Târgovişte. Munteanu.S.N. M. Londra. CA 2. I. 9-21. 1991.S. O necropolă din sec. 1972. 226-235. Szekely.. 1996. CAB 3. 283-289. 408-429. Topoare din piatră din epoca bronzului aflate în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea. Materiale. 1968. D. I. O inscripţie romană pe un topor de piatră preistoric. Şimon. 1990. Tudor. Z. 2. Szekely. Comon Elements and Chronological relations between the Zăbala Culture and the Livezile Group. Tosčev. N. Turcu. Chr. Ec.. E. Peuce 11. 45-95. Dâmboviţa). Dobrolybskii. Subbotin. Subbotin. 59-75. 1995. 113-128. T. Săpăturile arheologice de la Odaia Turcului (jud. A. Tudor. 443.444. Semenovskij mogil’nik epochi eneolito-bronzy.. Tudor. 141-175. Date noi privind înmormântările cu ocru din Dobrogea. Vulpe. Berlescu. Dacia. N. Tudor. G. CAMNI 4. 5. Zargidava. S. E. 1981. Drevnie Pamjatniki Moldavii. E. Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976. în Katakombnye kultury Severnogo Pričernomor′ja. Peuce 12. punctul „Drumul Vacilor”. Şantierul Corlăteni. la Isaccea. 108-111.V. Corded Ware and Globular Amphorae North-East of the Carpathians. N. M. V. G. 1976. A. 1953. Tudor. 1-2. A. L. Ulanici. M. 105-106. 1983. Alba Iulia. Tonceva. CAMNI 3. Dâmboviţa – 1971. Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja. Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei. 25. 85-100. Cetatea dacică de la Brad. SympThrac 8. SCIV 4. 93-107. jud. 1995a. V. Ursachi. Vasiliu. VI – V a. Un mormânt de la începutul epocii bronzului descoperit la Răcăciuni (jud.V. 1968. Toščev. D. Despre trei topoare de piatră din epoca bronzului. L. Dacia. Movilele funerare de la Mihai Bravu. Peuce 11. Pamiatniki epohy bronzy Kurgannogo moghilnika Gradeşka. Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Roman zona râurilor Siret şi Moldova.. Ulanici.O. Bacău). G.

2 (14). E. Vasiliu. 276-277. 3 bis 601032.. 31.et Protohistorique. Al. III. Dacia. Kurgany eneolita-epohi bronzy Niznego-Podnestro′ja. SCIV 10. 265-276. 1987. La culture Monteoru. Vulpe. Al. Yarovoy.N. Les Fouilles de Poiana. Belgrad. 253-331. 2. Cercetările arheologice de salvare de la Frecăţei. 1981. S.com . 171-193. E. 1959. VI . 9-32. Ioan Vasiliu Muzeul Municipal Oneşti Aleea Parcului. Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafă cilindrică. Staţiunea arheologică de la Sărata Monteoru. 2004 (2005).) SympThrac 7. Zaharia.V. Drâmbocianu. Vulpe. R. 1990. Dunăreanu-Vulpe. 17-29. Tulcea. Sur la civilisation Monteoru (Âge du Bronze en Roumaine). E. Chişinău. 1985. Oneşti jud. SCIVA 32. Cercetări arheologice în raza comunei Năeni (Buzău). Zaharia. V. E. Topoleanu. jud. Actes du VIII e Congrès International des Sciences Pre. Bacău Tel: 0234-324052 vasiliucioan@yahoo. I. E. în Studii şi cercetări de istorie buzoiană. Drevnejsie skotovodceskie plemena Jugo-Zapada SSSR. Necropola de la Isaccea (sec.. 1927-1933. nr.S. Zaharia . Vulpe. Yarovoy. Buzău. Chişinău. Dacia 3-4. 21-49. L etape de debut a la lumiere des fouilles de Sărata Monteoru. 1989. N. 1973b. 2. 1973a.V.e.. Peuce. Fl. I.n. E. 52-60.V î.134 IOAN VASILIU Vasiliu.

Fig. . 1. Horia – Amphore.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 135 Fig. 1. Horia – Amforă.

2. Isaccea – Gaz Metan – Amphoret. Isaccea – Gaz Metan – Amforetă. Fig.136 IOAN VASILIU Fig. . 2.

3. Tulcea–Sud. Tulcea–Sud. Luncaviţa–Cetăţuia. Sabangia–Movila lui Creţu. amphore fragmentaire (2). castron (5). écuelle (3) vase-pot (4)e. vase globulaire (1). Nordul Dobrogei. Luncaviţa–Cetăţuia. . Cerna.Noi informaţii privind epoca bronzului în nordul Dobrogei 137 Fig. castron (3) vas-borcan (4). canette (6). vas globular (1). Sabangia–Movila lui Creţu. 3. amforă fragmentară (2). Cerna. écuelle (5). Fig. Le Nord du Dobroudja. cană (6).

Zebil. Zebil. topor-ciocan (7). Frecăţei.138 IOAN VASILIU Fig. 4. inel de buclă din aur (2). Babadag. haches en pierre (1. 8). 8). topoare din piatră (3. anneau d’argent (4-5). Jurilovca. hache-marteau (7). 6). Frecăţei. 4. haches en pierre (3. topoare din piatră (1. . Jurilovca. Ostrov. Babadag. inele de buclă din argint (4-5). Fig. Ostrov. 6). anneau d’or (2).