Abordarea psihologică a opiniei publice

Loredana Ivan
loredana.ivan@comunicare.ro

1
Atenţie! Cursul în format tipărit
S. Chelcea (2006). Opinia publică.
Strategii de persuasiune şi
manipulare. Bucureşti: Editura
Economică

2
Ce anume prezintă cursul?
Abordarea psihosociologică – Rolul
interacţiunilor cu alţii reali sau
imaginari, în formarea opiniilor. Opinia
publică- fapt social (fenomenul de
bandwagon, underdog, spirala tăcerii,
ignoranţa pluralistă)
-rolul climatului de opinie
-rolul liderilor de opinie
-rolul media

3
Ce anume prezintă cursul?
Abordarea psihologică a opiniei publice
– Cum se formează opiniile indivizilor
la nivel cognitiv?

4
Ce anume prezintă cursul?
Abordarea sociologică – Cum se pot
măsura opiniile – rolul anchetelor şi
sondajelor de opinie?

5
Ce anume prezintă cursul?(în
partea a doua)
 Principalele teorii şi modele
explicative ale persuasiunii şi
manipulării. Cum schimbăm opiniile?
 Tehnici specifice de persuasiune şi
manipulare

6
Ce anume prezintă cursul?(la
final)
Trei studii de caz
 idolii, eroii şi antieroii românilor

 opinia despre justiţie, poliţie şi

criminalitate
 comportamentul sexual al românilor

şi opinii cu privire la viaţa sexuală în

general

7
Abordarea psihologică a opiniei publice –
rolul cogniţiei sociale
 Cunoaşterea modului în care indivizii,
la nivelul simţului comun, interpretează
evenimentele, fenomenele din jurul lor

 Cum atribuie cauze evenimentelor,

fenomenelor din viaţa lor

8
Abordarea psihologică a opiniei publice –
rolul cogniţiei sociale
 Modelele reunite sub denumirea
“savantul naiv”
 Modelele reunite sub denumirea
“leneşul cognitiv”

9
“savantul naiv”
 “inferenţa corespondenţei” (E. Jones
şi K. Davies, 1965)
-rolul efectelor noncomune
-rolul dezirabilităţii sociale
 “covarianţa (H.H. Kelly, 1967)
-specificitatea efectului
-consistenţa în timp a efectului
-consensul între evaluatori

10
“leneşul cognitiv”
Erori în interpretatrea realităţii pe baza simţului
comun
 Eroarea falsului consens

 Eroarea falsei unicităţi

 Eroarea fundamentală de atribuire

 Efectul de încadrare

 Efectul de priming

 Credinţa într-o lume dreaptă

 Efectul Muhamad Ali

 Etc.

11
Cogniţia socială are la bază
teremnul de “schemă mentală”
 Schemă situaţie
 Schemă persoană
 Schemă rol
 Self-schema
 Schemă scenariu

Cum se activează schemele?

Stereotipurile sunt scheme mentale despre
grupuri sociale!!!
12
Teoria disonanţei cognitive (L. Festinger,
1957)

 Dacă individul are două cogniţii

contrare
 Se va instala o tensiune psihică, pe
care înceracă să o reducă
 Cu cât diferenţa dintre cogniţii este
mai mare, cu atât presiunea de
reducere a tensiunii creşte

13
Teoria disonanţei cognitive (L. Festinger,
1957)

 Poate reduce tensiunea prin:

-renunţarea la una dintre cogniţii
-micşorarea importanţei unei cogniţii
şi mărirea importanţei celeilalte
cogniţii
Ex:
Sunt fumător
Cred că fumatul are grave efecte asupra
sănătăţii
14
Aplicaţii
 Complianţa indusă
EX. Am declarat ceva în care nu
credeream
Am primit un “cadou” pentru asta

Când va fi disonanţa mai mare? Când

“cadoul” este nesemnifiativ sau când
este important?
15
Aplicaţii
 Creşterea ataşamentului
Ex. Am depus efort pentru a obţine
această slujbă
Nu îmi place slujba

16
Aplicaţii
 Alegere dificilă/alegere uşoară
Am ales produsul. Alegerea a fost
dificilă
Nu-mi place produsul

17
Aplicaţii
 Disconfirmarea credinţelor
Ex. Am crezul că ...
Profeţia nu s-a îndeplinit

18
Bibliografie
 Iluţ, Petru.(2000). Cogniţia socială. În P. Iluţ:
Iluzia localismului şi localizarea iluziei. Iaşi:
Polirom
 Eddie Harmon-Jones şi Cindy Harmon-Jones. (2007).
Cognitive dissonance theory after 50 years of development.
Zeitschrift für Sozialpsychologie, 38,1, 7–16
(
http://www.socialemotiveneuroscience.org/pubs/ehj2007dis
s.pdf
)
 Leary, Mark &Hoyle, Rick.(2009) Handbook of individual
differences. Londra:Guilford (Cap 18, cap.19). 19