viriunea tui Kant? 1! moral a ai Kant va marca 0 sehimbare paradigmatied a omen ev ave aucnje major’ asupre modersitii, va induce coneepte care pind stunci aves seo fe fia de eet abate Kant sca irvorti din inne puri gi bund este patra de temelie @ doctrine tate fp hnemeierea metafciett moravuritor!. Aefiunile se dising in funetic de natura for, adi dae sunt Rew din dori san conform datorei, care datorie poate fi perfet sw capitis expresie tema fn analiza ideli de datorie, Imperfects, Virianea mort Tat Be u 2 dacd si numa duc provine dintr-o voing bund gi autonoma gi aeionewa ate universal gi necesara Probes pe eae im propun 80 print gi 8 o devo in referatl de faa este ve supereiogatort gi si abyerv in ee miu au aeestea Joe tn elica Kanto rerogator sunt avele afiunt ineolo de datore”, bune din punet de vedere ws sovesare st oligatori ov supererogaorit fn context levied etce a Iai Kant este important sblemelor eu privie la natura datrii gia limitele sale nante a reeratlui voi incerea 0 clsiieare a concept despre atte © supercogatori, in cea dea doug soi argument viziunen tui Kant ea find ant venta ule demersu prin care uni osof au ajuns Ta conclu cexisia aevuat sopererogntri fh viionea morala a lui Kant, arin ultima p pererogators tiv, in sensul in care mai degraba preseic un turmat deet te de al natura, Aste, acest discus poa 3 deontoogde vedere asiologie, se pune aosent pe vit si iealur tice, care pot fi ws necesare, avin un caraeter deschis. Pe eealaltt parte viziunew Aeonologica este aceca care se refer la atiunile umane la coniile minim de morale Aces: carter dub al diseursulul nomativ vidica problema aejiunilor supererogator Londabile gt» acolai timp Rd earaster de obligativitate, Aceste weiuni se mines ta pani di ie si deomtogic volt tv vicina superogati supererogael: din moment ce orice aotiune buna din pune: de vedete 1 au poate fo clas separate neti 2, Supereropatic calificatt: sunt aetuni care se afl dincolo de daloric, dar valourea lor deriv’ in faptal e& ele sunt daoriipotetiee, subjective. datoritint-un sens mai slab al fe mecalifieatas actiunile superergatori: sunt cu totul dincolo de etnfele de moralitate gi seeasta este sursa unio lor valor arpurerta fn sensu lui Kan es avd prima dite cele wei vi ssuprsaxtunior, ce a ant -supercrogiic pact we avocia practic eu respingetea ide morality ca avnd dood fee. Normativitaten nu poate (1 Tmparit Mn dowd: ceea ce este bun (dezirabil. ideal x 6 este neces (obligatory). ‘ss Gerson ell urmator: eeea ee este bun a treba Fut: dco ate este hund, ature’ trcuie sa existe un motiv peru a fase, Dacd este cea mai bund actiune posiila, mative pe buie ut sunt evident, Dac cea mai bund aetiune nu v ica, poi! blunt, Ca tare, fae ebea ee este cel mai hine este mere obigatria iciodatt optional. De aie decurge imposbiliatea aefiunilor supererogatorit in doctrine Ms ‘a reprogal aecentl prea mare pss pe dare 58 ch orice teri et cone mu sie eateyoria acfiunilor supercrogatort este inconsisteta, Inst aceste Aemersuti pot fn de incontestable: te asenta aestel cat ori speciale fae woria Nimic mw ar webu gu se va alla dincolo de ditorie. Datoria este ltl1 supercrogatoei pot fi explicate interment de datore oot lsilor morale gi eonoepe datoria ca singura expresic avalos nan Tema pentra€8 aver datoia dea deveni et mai huni din puset Ge vosdee mol, davrileimperfecte nu pots esopte eva eae sso afledincolo de datorie. Aces sim al datoriottehule st ne ghide7e vita, st unifice gi si armonizeze masimele eu scope, iar da recunoaptm o calcgorie special a atiunilor, ar tinde & imitere scopusile vrsaizanca masiiet eli s aetiunea din datorie sou respect pent lege sunt hol caracerigtet le aetiunii morale. Dar acestea, sun incompatible cw sei so se sunt personale si opfionale pe de o pare. gi mu se supun nian ey icios cu veferie ta aetele se sacrificu : in viziunea sa acsten implica sntrinm si vanitate, care nau legit cu lepile morale gi pot chiar 88 fie 0 nceare a dries ns, Raportnd aceasta concepie la fell in eare multi oameni care fe ase) de Feu even ee au ebuit si fae, sau eves ce au erezt ed este datoria poate crede 8 exist vanitte,apadarexisth motive eare foc suspiciunile ui Kant plauzibile Mai ales in eal in care pot da dovada de ofalsd modestie.atunei end presupun 8 0 alta Spneexcrmpl stoned edad un poopie intl int cash in Mics salverep «a spune ef ueeasa ese daria Tu. fn moment in care un eet se alata pompiefilor st! dey comsidert roi arf aut la fl de bine smu aba Loe, peru e8 mica ganst de 2 sive pe cet me compenseay rise ica al pierderi vit sale ack valoareaaetinilor se masoarl in raportindu-se a ealitatea intent gl forma voinja,aceostaInscamna ett doar puterea subiectiva de & wealiza acta nu seins imi din earacteral necondifionat al datriei morale sal obligate pe loc pentru actiunitesupererogatorii si oso wu identi ile supererogatorit cw datoria imperfect 2 lai a sou cu 6 ore aba, care eve personal $i non-universalizabila. Aceste identifica au fist svn 8 Comal Univesity Pros, Maso & Lande, 1995.6 bise cisintia tire detori perfects dato imperiote 1 ul far de aplieare ded in fora dori sine ori, Mill a ovo ahordare interesanta a aetiuilor super posit deepens e8 meee prea mult dela oameni. iv tneuraja s fac ecea ee trebuie 158 promovers ulate general consider et immanac! Kant are o subeategorie special a datorilor imperfecte «taste suporerogatori, Considerind ed datorileimperfete ne daw numai o maxima Hill vede ea ind un act supererogaoru un et care este cua comandat de princpiul ns al datorii gi nu este nit inter. ei cert de vat dina 3 A datoric, Daci cineva a Eicut acest tp de aetiune rcomandati de considerate morc ute de datovia imperfeets fn med regula, si otusi continu 8 fac din motive de sorte le se situcar undeva dincolo de datorie. si sunt in eonsein on care reese din aveastl descriee poate fl aceea ele taten ca tloace de ate in concordana cu maximele pe care datoiileimpertect le au gi pune prea are accent pe ides de actiona din prineipiu, Cumminsky® argumentcar8 impotriva soe ill dcvarvee riied © serie de incomsstenle; Jaci sum. recomandicile tperaive vaiceoriee, aed Hil chiar se roferd la reeomandéri . iar datorie impertecte piel comportamentae scfionea7 to a vite p Kant supereard cd exist pericolul ed sctiunile supererogatorti se pot substitu nylon ei decurp doua perspective in vinea clrora exist anumitepeviote & acesiora in sstemul fui Kant. Prima este aevea cB 0 person se te responssbilitilor sips aro. gi astfel poate sus specialé pentru asemenca trivial iar in oe dea tua actune, ne kom uni cu sentiments noble. Cea dea doua este et dae s-ar pune accent pe aeste actu ‘nobiles crice, moraltatea in sine ar deveni optional. i fas soy practice, Van. Cron Company. NY 19569. 209 Cumin 9. Aan enon. Oxf Unvasiy Pres New Yon, 1969113 4Jn demersul eferatutat mew am Inoereat 8 demonstrer cum aeeste actin att de inole reigioase. chiar yi pent unié flosai, musi au tuus Lou Asadat,ooiunile supererogatori nu au foe fn doctrine moral a lui Kant pei ci plasind a ni incolo de datori, sar nega isa tot spirit dtoret pure kamiene Daria ea ine importa, dora invoeit din cea mai adnca moralitat, datocia fr sh se lase intact de wre Telnaes de vreun af. si pment wourea aestelte7e sunt bine consoida a atare,diseuia eu Privire ls acest acjiuni imine deschis si va depinde de judecaile de valoa inte oi se Fecaruia