Sunteți pe pagina 1din 20

TEMA PROIECTULUI:

PROIECT PENTRU O FERMA DE PRODUCŢIE CU OVINE SITUATĂ ÎN ZONA DE DEAL CU CAPACITATEA DE 300 CAPETE DIN RASA LACAUNE

Memoriu justificativ

CUPRINS

1.1. Importanţa creşterii oilor

1.2. Situaţia actuală a creşterii ovinelor în ţara noastră

Capitolul I Descrierea firmei

Capitolul II Studiul de piață

3.1. Clienții firmei

3.2. Concurența

Capitolul III Descrierea produselor comercializate

Capitolul IV Procesul de producție

4.1. Programarea producțiilor

4.2. Programarea producţiei de lapte

4.3. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte

4.4. Programarea producției de miei

Capitolul V Planul financiar

Capitolul VI Planul de acțiune

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Bibliografie

Pg.

4

4

7

8

10

10

10

11

13

13

13

14

15

17

18

19

19

20

20

21

MEMORIU JUSTIFICATIV

1.1. IMPORTANŢA CREŞTERII OILOR

Oaia străveche, denumită de specialişti ovis vignei, este strămoaşa tuturor raselor de oi din Europa. Se consideră că din această oaie străveche s-a format oaia scito-dacică, în anii 500-400 înainte de Hristos. Însă nu se exclude posibilitatea ca oaia scito-dacică să fi fost de fapt o subpopulaţie balcanică a oii arkar, adică o rasă ce s-a format în neolitic, în spatiul carpato-pontic, în anii 5000-4000 înainte de Hristos şi nu un descendent al oii arkar. Încă din neolitic Peninsula Balcanică constituia un loc foarte propice dezvoltării agriculturii şi creşterii animalelor. Zonele agricole europene se aflau în bazinele mijlociu şi inferior al Dunării. Oile au fost printre primele animale domesticite aici, alături de capre, vite, porci şi cai. Cum oile şi caprele domesticite aveau nevoie de hrană diferită de cea a omului, acesta a trebuit să urmeze turmele în căutare de zone unde se găsea iarbă din abundenţă, apă şi umbră. Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o turmă. Aşa a luat naştere păstoritul, considerat printre cele mai vechi ramuri ale agriculturii. Ca urmaşe, din oaia arkar a rezultat oaia scito-dacica, din care provin cam toate grupele de rase de oi din Europa Centrală şi de Est, din Balcani şi din jurul Mării Negre, până în Georgia. Concret, din oaia scito-dacică au rezultat patru grupe: grupa valahă (Zackel), care nu e altceva decât ţurcana, grupa ruda şi carnabat, ţigaia şi valaha cu coarne în tirbuşon sau raţcă. Tot din oaia străveche scito-dacică s-a desprins şi oaia veche, spaniolă, din care provin rasele de oi din ţările nordice şi occidentale. Ţurcana este o oaie rustică ce are şi astăzi, după câteva mii de ani de evoluţie, aceeaşi conformaţie, aceeaşi rezistenţă la boli, cât şi aceeaşi grosime şi lungime a firului de lână. Ţurcana este oaia de munte, cu lână aspră, care nu se îmbibă de apă atunci când plouă. Raţca are o arie de raspandire restrânsă, doar în Munţii Banatului. În plus, ea nu rezistă la deplasări lungi sau la pendularea sezonieră şi din acest motiv este mai puţin cunoscută. În ceea ce priveşte rasa ruda, în aromână, aruda înseamnă "lână fină", deci ruda este tot o ţigaie. Unii o consideră o rasă aparte, alţii nu. Este numită ori "ruda

românească cu cap negru", ori "ţigaia românească cu cap negru". Denumirea oficială este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabaşă)". Drept dovezi, există scenele de pe Columna lui Traian si Monumentul de la Adamclisi, unde apar oi în repetate rânduri, dar se poate vedea în unele scene şi îmbrăcăminte făcută din lâna oilor - un soi de pături cu ciucuraşi, purtate de daci ca mantii. Şi astăzi, unii ciobani, când se duc cu oile, îşi pun pe umeri o simplă pătură aspră. Există şi dovezi arheologice, cum e foarfecele pentru tuns oile, descoperit în cetatea dacică de la Căpâlna, apoi oasele de oi descoperite între ofrandele aduse de daci zeilor. Asta se făcea în special primavara, când începea anul agricol. În concluzie, nu există nici o îndoială că oaia ocupă un loc foarte important în viaţa dacilor. În prezent, numărul oilor a scăzut foarte repede, pentru că din ce în ce mai puţini români aleg să se ocupe de creşterea lor. În 2009, efectivele au scăzut cu o cincime faţă de anul anterior. Unii specialişti estimează că în 3-4 ani vom mai citi doar în cărţi că în România s-au crescut cândva oi şi capre. Oaia a fost mereu, pentru români, o sursa de pastramă, friptură, zer şi brânză, de căciuli, cojoace şi geci, a fost un prieten bun, un confident sincer şi discret. Pare normal ca ea să fie şi sărbătorită de români, să ocupe un loc deosebit în sufletele şi farfuriile lor. La fel de normal pare şi ca oaia să fi stat la baza unor nepieritoare creaţii populare cum ar fi "Mioriţa" etc. Creşterea ovinelor reprezintă o ramură importantă a zootehniei şi a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând direct la îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor, alături de celelalte sectoare specifice animalelor. Printre principalele produse obţinute din laptele de oaie şi capră(separat sau în amestec), care au pus bazele unor adevărate îndeletniciri, se numără: caşul dospit, brânza de putină, burduf sau în coajă de brad, urda, caşul sărat, untul, jintiţa, jantul, laptele de iarnă, iaurtul, etc . În afara acestor produse tradiţionale, laptele de oaie constituie o importantă sursă de materie primă, folosită ca atare sau în amestec cu cel de capră sau vacă, pentru obţinerea a numeroase preparate de tip industrial, cum ar fi diferite sortimente de caşcaval şi de alte brânzeturi etc.

Deasemenea, producţiile piloase recoltate de la ovine, împreună cu fibrele de origine vegetală şi artificială reprezintă importante materii prime pentru industria textilă. În urma prelucrării industriale a lânii albe se obţin ţesături cu o coloraţie diversă şi cu însuşiri deosebite din punct de vedere igienic şi tehnic deoarece, această materie primă prezintă proprietăţi termoizolante, capacitate mare de absorbţie a apei, capacitate scăzută de absorbţie a umezelii, rezistenţă la acţiunea agenţilor chimici şi fizici, rezistenţă la torsiune şi tracţiune, etc. Aceste însuşiri igienice, tehnologice şi economice deosebit de valoroase, au la bază complexitatea structurii histologice şi compoziţia chimice proprie fibrelor de lână. Ca urmare a acestor proprietăţi, ţesăturile din lână şi din lână în amestec cu alte fibre, sunt utilizate în confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte, precum şi a materialelor cu diferite destinaţii tehnice (capitonare, curele de transmisie, ţesături decorative) sau a unor articole cu diverse destinaţii cum ar fi basmalele, covoarele, cergile, etc

1.2.

SITUAŢIA ACTUALĂ A CREŞTERII OVINELOR ÎN ŢARA NOASTRĂ

SITUAŢIA ACTUALĂ A CREŞTERII OVINELOR ÎN ŢARA NOASTRĂ În România, efectivele de ovine au scăzut îngrijorător

În România, efectivele de ovine au scăzut îngrijorător

de la an la an, ajungând ca în anul 2009 efectivul să fie

5.758.500, în scădere faţă de anul 2007 cu 25%.

Potrivit Sindicatului National al Crescătorilor de Ovine

şi Caprine din România, această tendinţă negativă se va

menţine şi în următorii ani.

Cu toate acestea ne situăm în Europa pe locuri

fruntaşe atât la efective (după Marea Britanie şi Spania şi

foarte aproape de Italia, Grecia şi Franţa), cât şi la producţia

de carne (locul 6) şi producţia de lapte produsă (locul 4).

În Europa centrală şi de est România se situează pe locul 5 atât la efective cât şi

la producţii, de aceea trebui să profităm de acest lucru pentru a câștiga un loc cât mai

bun pe piața europeană a cărnii și laptelui de oaie.

Producţiile realizate sunt de calitate medie spre satisfăcătoare. La carne,

carcasele se încadrează după sistemul EUROP la rasa Lacune în clasa medie R; la

rasa Ţigaie majoritatea în R şi puţine în clasa O, iar la Ţurcană 60% în clasa R şi 40%

în clasa O. Laptele, fiind muls manual posterior, are o calitate satisfăcătoare, având o

încărcătură bacteriană, la majoritatea crescătorilor, de peste 1 milion NTG/ml şi peste

600.000 celule somatice. Aceste valori sunt necorespunzătoare pentru producerea

brânzeturilor superioare.

Situaţia creşterii oilor în România comparativ cu Uniunea Europeană şi situaţia pe Glob

 

1980

1990

2000

2007

România

15.819.700

15.434.800

8.121.000

7.678.000

UE

110.660.196

143.275.907

122.664.916

107.938.663

Glob

1.098.674.103

1.209.503.135

1.059.685.652

1.086.881.528

FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 03 December 2009

Capitolul. I

DESCRIEREA FIRMEI

Societatea comercială S.C. Miorita S.R.L. este o societate nou înființată, cu sediul în comuna Dumești, județul Vaslui la o distanţă de 50Km de oraşul Vaslui şi la 40Km de oraşul Roman. Ferma este situată în afara satului la circa 750-800 m faţă de cea mai apropiată locuinţă şi la 100 m de la drumul judeţean ce străbate comuna. Investiţia a fost realizată pe baza studiilor făcute în zona oraşului Negreşti din judeţul Vaslui şi care au arătat că nu există nici o unitate cu profil de creştere a oilor şi obţinerea de animale de prăsilă. Singura concurenţa o fac gospodăriile particulare populate în general cu rase neameliorate şi întreţinute în sisteme extensive. Activitatea de bază este de creștere a ovinelor și obținerea de produse ce vor fi comercializate pe piața din zonă. Societatea comercială a cumparat o fostă fermă zootehnică de ovine ce a apartinut CAP-ului din satul Dumesti care a fost dezafectată. În prezent ferma se află într-o stare proastă de întreținere și are nevoie de investiții pentru o se putea relua producția. În componenţa fermei se găsesc: saivane, magazie de furaje, fânar, filtru sanitar veterinar, spaţiu administrativ, sursă de apă proprie, energie electrică de la reţeaua existentă în apopiere. Apa din fermă este asigurată din două puţuri forate la adâncimea de 25 metri fiecare, apa îndeplinind codiţiile sanitar veterinare pentru consum. Pe timpul iernii furajarea se face din stoc, pentru acesta fiind necesare 88,68 tone de fân natural şi 80,88 tone fân de lucernă la care se adaugă 26 tone porumb şi 5 tone tărâţe de grâu. Pe timpul verii furajarea se face la păşune fiind necesar ca păşunea să asigure minim 748 tone pajişte, la acesta se adaugă 68 tone de lucernă masă verde. Păşunea oferă cel mai ieftin furaj, iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Înfiinţarea fermei contribuie şi la refacerea efectivelor de ovine din zonă atât calitativ cât şi numeric, ferma oferind spre vânzare femele şi masculi de populaţiei din zonă.

Venturile în fermă se realizează pe baza produţiilor realizate şi anume:

tineret îngrăşat;

ovine pentru prăsilă;

brânză şi urdă;

lână.

S.C. Miorița S.R.L. a achiziționat în zonă si teren pentru obținerea de furaje destinate creșterii ovinelor. Ferma are o capacitate de 1000 de capete dar pentru inceput va fi populate doar cu 300 capete. Pentru începerea activității firma Miorița are nevoie de un împrumut de 360000 lei pentru renovarea clădirilor, achiziționarea de echipamente necesare desfășurării activității și achizitionarea de animale. S.C. Miorița S.R.L. va oferi pe piața din zonă produse obținute din lapte de oaie, carne de miel dar și de oi adulte recondiționate.

Capitolul II

STUDIUL DE PIAȚĂ

3.1 CLIENȚII FIRMEI

S-a efectuat un studiu de piață pe un eșantion de 600 persoane, câte 300 pentru fiecare oraș, respectiv Roman și Vaslui. Studiul s-a efectuat în zona piețelor agro- alimentare pe subiecți ce au cumpărat produse lactate proaspete, în special brânzeturi, indiferent de specia de la care provin. Astfel din cele 600 de persoane 170 au achiziționat produse din lapte de oaie respectiv caș și urdă proaspătă. Din cele 170 de persoane 92 au fost din Vaslui și 78 din Roman, cele doua orașe fiind apropiate ca număr de locuitori.

3.2.

CONCURENȚA

Ferma Miorița își va direcționa activitatea pentru acoperirea cererii de produse proaspete din lapte de oaie, carne de miel și de oaie și se va adresa consumatorilor situati pe o rază de 50 km, cuprinzănd orașele Roman, Vaslui, Negrești cât și localitățile rurale.

Datorita faptului că ferma se adresează unei piețe cu peste 200.000 locuitori cele 6 ferme cu acelasi profil nu reprezintă o concurență mare, aceste neacoperind cererea în special de carne de miel. Pe lânga cele 6 ferme, cu creșterea ovinelor se ocupa și o mică parte a populației, aceasta producând pentru consum propriu. Spre deosebire de fermele concurente, ferma Miorița crește oi din rasa Lacune, rasă care este exploatată pentru producția de lapte și pentru obținere a mieilor de măcelărie; având un grad bun de precocitate și prolificitate (145% la primipare și 170 % la multipare). Talia medie a rasei este de 70 cm, iar greutatea corporal variază între 65 - 70 kg la female și 80 - 90 kg la berbeci. Lâna este albă, semifină și are o extindere slabă pe corp, lipsind de pe membre, abdomen, partea laterală a corpului, partea inferioară a gâtului și de pe cap. Producția de lână este de 1,5 kg la femele și de 2,5 kg la masculi. De la turmele selecționate producția de lapte depășește 250 l într-o perioadă de 173 zile de lactație, procentul de grăsime din lapte fiin variabil între 6,5 % și 8 %.

Capitolul III DESCRIEREA PRODUSELELOR COMERCIALIZATE

Ferma se va baza pe comercilizarea produselor tradiționale obținute din lapte de oaie precum cașul și urda. Cele două produse se vor obține în tehnologie tradițională fără conservanți și aditivi ceea ce le face căutate în special de populația de la orașe ce dorește să consume produse BIO. Un alt produs comercializat este carnea de miel, animalele vor fi îngrășate în sistem intensiv pentru a se obține o greutate cât mai mare la sacrificare alături de o carne de bună calitate. Animalele se for comercializa fie în viu fie sacrificate și tranșate, în miniabatorul amenajat în fermă, contra cost. Pe lângă carnea de miel se va comercializa și carnea de oaie provenită de la oile reformate. Tehnologia de obținere a produselor comercializate este următoarea:

Cașul dospit de oaie După închegare, laptele se desprinde ușor cu mâinile de pe pereții cazanului și se mărunțește bine până la mărimea bobului de mazăre, timp de 10 minute, pentru scoaterea zerului. Apoi se amestecă ușor încă cca 5 minute. În continuare, se adaugă 5 litri de zer, încălzit la 40-42°C, la 100 l lapte, pentru păstrarea constantă a temperaturii de 37°C. Coagulul (laptele închegat) se "adună" ușor, timp de 10 minute, cu ambele mâini, formându-se un conglomerat mare și rotund, pe sub care se trece cu atenție sedila, în vederea așezării lui pe crintă, sub o greutate ușoară. După 5 minute, se "rupe" în bucăți de mărimea unui ou, apoi se leagă sedila și se presează cca 2 minute. Urmează o nouă mărunțire până se ajunge la mărimea "bobului de mazăre", după care sedila se leagă, fiind supusa ultimei presări uniforme și moderate, cca 2 ore, cu ajutorul unei plăci mai groase din lemn de fag sau de stejar, pe care eventual se poate așeza - după caz - și o lespede de piatră de mărime potrivită. În ceea ce privește cheagul, în lipsa soluției industriale de pepsină, se folosește stomacul mieilor sacrificați până la vârsta de 3 săptămăni, în care se adaugă lapte și sare multă. După circa 2-3 săptămâni se secționează, iar conținutul se dizolvă prin

frecare între degete în cca 2 kg de apă caldă, după care se filtrează. Tot în același scop se poate folosi și mucoasa stomacului de porc, frecată cu sare multă, după care se introduce într-un vas, peste care se toarnă lapte, lăsându-se cca 2 săptămâni în această stare, apoi se filtrează și se folosește. Urda Zara, rămasă după prepararea "cașului dulce", se fierbe timp de 1 oră la temperatura de 85-90°C, interval în care are loc precipitarea restului de proteină. Pe tot timpul fierberii, zerul se agită continuu cu o lingură de lemn, ca să nu se prindă de fundul cazanului și să se "afume". Bucățelele de urdă se ridică treptat la suprafața cazanului, unde se culeg cu o lingură și se pun în sedilă pentru scurgerea zerului, timp de 10-12 ore.În această fază, urda apare ca o pastă omogenă, granulată fin și de culoare alb-cenușie. Se consumă proaspată sau sărată, frământată și presată în putini sau în diverse forme, confecționate din coajă de brad, pentru conservare timp mai îndelungat. Din cca 10-12 l de zer, rezulta de regulă 1 kg de urdă. Cașul sărat Se obține din cașul dospit Acesta se taie în felii, și se introduce în zer clocotit. Pasta obținută se presează în forme mici, rotunde sau dreptunghiulare, din lemn, cu baza sau fețele sculptate în diferite modele florale și cu capacitate de 250-300 g, unde rămâne câteva minute. Se introduce apoi într-o baie de saramură pentru 10-12 ore, după care se trece la zvântare și afumare, pentru conservare îndelungată.

Capitolul IV

PROCESUL DE PRODUCȚIE

4.1. PROGRAMAREA PRODUCŢIILOR

Pentru obținerea producțiilor necesare comercializării și pentru înregistrarea de rezultatele economice satisfăcătoare s-a ales ca material biologic rasa Lacaune, o rasa cu însușiri morfo productive superioare. Rasa Lacaune s-a format în sudul Franței, prin selecția oilor locale, corelată cu îmbunătățirea condițiilor de creștere și alimentație. Pentru corectarea unor însușiri deficitare, în perioada 1870 - 1872 s-au efectuat și încrucișări de infuzie cu berbeci de rasă Merinos importați din Spania și cu reproducători Southdown. Denumirea rasei provine de la centru unu canton din regiunea Tarn din Munții Lacaune. A fost recunoscută official ca rasă în anul 1902. În anul 1924, cele mai reprezentative turme au fost incluse în controlul oficial al producției de lapte, iar din 1957 toate oile aparținând acestei rase fac obiectul controlului oficial. Începând din anul 1986, pe lângă controlul cantitativ s-a trecut și la controlului oficial al producției calitative de lapte. Este o rasă exploatată pentru producția de lapte și pentru obținere a mieilor de măcelărie; are un grad bun de precocitate și prolificitate (145% la primipare și 170 % la multipare). Talia medie a rasei este de 70 cm, iar greutatea corporal variază între 65 - 70 kg la female și 80 - 90 kg la berbeci. Lâna este albă, semifină și are o extindere slabă pe corp, lipsind de pe membre, abdomen, partea laterală a corpului, partea inferioară a gâtului și de pe cap. Producția de lână este de 1,5 kg la femele și de 2,5 kg la masculi. De la turmele selecționate producția de lapte depășește 250 l într-o perioadă de 173 zile de lactație, procentul de grăsime din lapte fiin variabil între 6,5 % și 8 %.

4.2. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE

între 6,5 % și 8 %. 4.2. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE Laptele constituie unul dintre alimentele

Laptele constituie unul dintre alimentele de bază utilizate în hrana omului şi materie primă pentru o gamă extrem de diversificată de produse, atât de uz alimentar, cât şi de uz industrial. În ceea ce priveşte producţia de lapte la rasa

Lacaune, aceasta este superioară raselor locale, fiin de circa 250 L. Datorită

potenșialului lactogen ridicat chiar și în urma alăptării rezultă o producție de lapte marfă

de 175 litri.

La începutul lactaţiei oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineaţa, la prânz şi

seara), către sfârşitul lactaţiei se trece la două mulsori, iar cu 15- 20 de zile înainte de

înţărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.

Producţia totală de lapte pe tot efectivul

Număr capete

Producţia de lapte pe lactaţie / cap oaie

Producţia totală de lapte pe tot efectivul

oi

300

250 L

75000 L

Din productia totală de lapte pe întreg efectivul se scade laptele supt de mieii

între 0- 3 luni (300×0,97×1,5 = 436 miei) şi obţinem cantitatea totală de lapte muls pe

lactaţie.

75000 - 32700 = 42300 kg total lapte

4.3. RECOLTAREA ŞI VALORIFICAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE

Recoltarea laptelui se realizează prin muls manual sau mecanic.De felul cum

sunt respectate operaţiunile preliminare, (pregătirea animalelor, a spaţiilor şi a

personalului) depinde foarte mult gradul de contaminare a laptelui cu microorganisme.

Pentru muls sunt utilizate găleţi din materiale inoxidabile, tablă zincată sau din

material plastic prevăzute cu nişte cupe pentru a evita pierderea laptelui şi obţinerea

unui lapte igienic.

Pentru a evita reducerea duratei de păşunat şi a oboselii ciobanilor, mulsul se va

efectua rapid, total, la ore fixe şi nu trebuie să depăşească pe toată turma 90 de minute

dimineaţa şi 60-80 de minute la prânz şi seara. Durata de mulgere a unei oi diferä în

funcţie de catitatea de lapte pe care o dă şi este de aproximativ 60 de secunde

dimineaţa şi 30-40 de secunde la prânz şi seara.

Pe toata durata procesului de muls se urmăreşte respectarea măsurilor de igienă, recoltare şi depistare a laptelui. După muls, laptele este supus unor operaţiuni care alcătuiesc aşa numita condiţionare. Astfel,el se evacuează imediat din adăpost(pentru a nu împrumuta mirosul de grajd şi pentru a nu fi expus contaminărilor suplimentare), este filtrat şi supus unei răciri intensive la temperaturi cât mai apropiate de 0 ºC. Laptele de oaie se valorifică prin metode rapide de prelucrare. În urma prelucrării laptelui de oaie pot fi obţinute: caşul proaspăt, brânza telemea, brânza de putină, brânza de burduf şi caşcavalul. Se mai obţine şi untul din lapte de oaie. Ca produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea caşului se obţine urdă şi zarul.

4.4. PROGRAMAREA PRODUCȚIEI DE MIEI

Pentru obținerea mieilor destinați comercializării se apelează la creșterea separată a mieilor de oile mame. Această tehnică prezintă multiple avantaje de natură economică, sanitară și biologică și se poate aplica începând cu vârsta mieilor de 20 - 25 zile și constă în cazarea lor în compartimente separate. Administrarea furajelor se face la discreție și se bazează pe amestecuri de concentrate măcinate, fân de bună calitate și sare dispusă sub formă de bulgări. Mieii au acces la oile mame doar de 3- 4 ori pe zi, la interval egale și doar pentru supt. La începutul introducerii acestei tehnici mieii pot râmâne peste noapte împreună cu mamele lor. Din punct de vedere economic aplicarea acestei variante prezintă o serie de avantaje, reprezentate de faptul că oile nefiind deranjate prea des pe durata zilei, folosesc bine furajele administrate sau pășunea. Apoi, mieii se obișnuiesc să consume cantități mai mari de furaje, cu efecte benefice asupra dezvoltării corporale ulterioare. Prin creșterea separată mieii suportă foarte ușor criza de înțărcare ceea ce reprezintă un mare avantaj biologic. De asemenea, prin creșterea separată se tratează mai bine și mai ușor parazitozele și alte boli ce se transmit cu mare ușurință de la mamă la miel, sau pot fi contactate direct de pe pășune în cazul în care mieii sunt scoși împreună cu oile mame. în funcție de sezonul de fătare, creșterea separată a mieilor de oile mame se poate practica cu bune rezultate și în perioada de pășunat. Dimineața, pe baza unor

reflexe dobândite, mieii se aleg cu ușurință și sunt duși la pășune separat de oile mame.

Pășunile destinate acestui scop trebuie să aibă o compoziție floristică bogată (graminee și leguminoase perene), să fie în apropierea adăposturilor pentru a permite retragerea rapidă a cârdurilor în cazul în care în atmosferă au loc schimbări bruște de temperatură. La amiază și seara cârdul de miei se reunesc cu turma de oi mame pentru supt iar pe durata nopții pot rămâne împreună. Cu cca. 10 - 20 zile înainte de data forfetară a înțărcării, mieii rămân tot timpul separați de oi, iar accesul la mame se reduce la două și mai târziu la un singur supt pe zi. Aplicarea corectă a tehnologiei de alăptare, furajare suplimentară, adăpare, adăpostire și îngrijire a mieilor sugari, reprezintă garanția obținerii rezultatelor scontate, materializate printr-un tineret bine conformat, cu o bună dezvoltare corporală specifică, sănătoși, viguroși și totodată servește la o bună pregătire a înțărcării mieilor.

Capitolul V

PLANUL FINANCIAR

Veniturile vor fi asigurate din vanzarea produselor lactate obținute în fermă și pe comercializarea cărnii de miel și de oaie. Din laptele de oaie obținut ăn fermă se va produce caș și urdă, astfel din 5 litri de lapte de oaie se obține 1 Kg caș iar din 10 litri de zer obținut de la fabricarea laptelui rezultă 1 Kg de urdă.

Din 42300 litri lapte marfă vor rezulta :

8460 Kg caș;

3384 Kg urdă;

Din comecializarea celor două produse se vor obține următoarele venituri:

kg * 12 lei/kg = 101520 lei

kg * 8 lei/kg = 27072 lei

8460

3384

TOTAL = 128592 lei

Din comercializarea cărnii de miel se va obține:

300 oi * 0,97 * 1,5 = 436 miei obținuți. din care 30 mioare se vor păstra pentru înlocuirea adultelor reformate. 436 30 = 406 miei pentru comercializare. 406 miei * 18 kg/cap = 7308 kg

7308 kg * 10 lei/kg = 73080 lei

Comercializare cărnii de oaie:

30 oi * 45 kg/cap = 1350 kg

1350 kg * 8 lei/kg = 10800 lei

TOTAL = 838800 lei VENIT TOTAL = 212472 lei

Capitolul VI

PLANUL DE ACȚIUNE

Pentru a demara afacerea S.C. Miorita S.R.L. are nevoie de un împrumut de 360000 lei pentru a renova ferma și pentru a cumpăra echipamentele și materialul biologic. Pe lânga banii împrumutați societatea mai are fonduri proprii în valoare de 150000 lei.

Din suma pe care o are la dispoziție societatea va achiziționa 300 capete ovine în valoare de 105000 lei, iar restul sumei de bani va fi folosită pentru cumpărarea de materiale si echipamente necesare renovării și echipării fermei. Societaea va imprumuta 360000 lei de la bancă pe o perioadă de 7 ani cu o dabândă de 16 %. Ratele vor fi în număr de 4 pe an și cu o perioadă de grație de 4 rate. Cheltuielile programate sunt în valoare de 60000 lei pe an din care pentru salarii 26400 lei. Salariile se impart astfel:

8400 lei pentru un cioban

12000 lei pentru un inginer

6000 lei un electrician ce lucreaza cu jumatate de normă.

Diferentai

tratamente,întreținere utilaje.

în

valoare

de

33600

lei

reprezintă

cheltuieli

cu

furajarea,

Anexa 1

Credit

360000

Dobanda

16%

Nr.rate pe an

4

Perioada de gratie

4

Nr ani pentru credit

7

Valoarea ratei de ramburs

15000

Anexa 2

Nr

 

Dobanda

Rata de

Rest de

 

rata

Sold

scadenta

rambursat

rambursat

Dobanda anuala

1

360000

14400

0

360000

14400

2

360000

14400

0

360000

28800

3

360000

14400

0

360000

43200

4

360000

14400

0

360000

57600

5

360000

14400

15000

345000

72000

6

345000

13800

15000

330000

85800

7

330000

13200

15000

315000

99000

8

315000

12600

15000

300000

111600

9

300000

12000

15000

285000

123600

10

285000

11400

15000

270000

135000

11

270000

10800

15000

255000

145800

12

255000

10200

15000

240000

156000

13

240000

9600

15000

225000

165600

14

225000

9000

15000

210000

174600

15

210000

8400

15000

195000

183000

16

195000

7800

15000

180000

190800

17

180000

7200

15000

165000

198000

18

165000

6600

15000

150000

204600

19

150000

6000

15000

135000

210600

20

135000

5400

15000

120000

216000

21

120000

4800

15000

105000

220800

22

105000

4200

15000

90000

225000

23

90000

3600

15000

75000

228600

24

75000

3000

15000

60000

231600

25

60000

2400

15000

45000

234000

26

45000

1800

15000

30000

235800

27

30000

1200

15000

15000

237000

28

15000

600

15000

0

237600

Anexa 3

Specificare

 

Anul I

 

Total

An

An

An

An

An

An

I

II

III

IV

An I

II

III

IV

V

VI

VII

Venituri

53118

53118

53118

53118

212472

212472

212472

212472

212472

212472

212472

Cheltuieli

                     

Programate

15000

15000

15000

15000

60000

60000

60000

60000

60000

60000

60000

Profit brut

38118

38118

38118

38118

152472

152472

152472

152472

152472

152472

152472

Impozit

9530

9530

9530

9530

38120

38120

38120

38120

38120

38120

38120

Dobanzi

                     

+ rate

14400

14400

14400

14400

57600

114000

104400

94800

85200

75600

66000

Profit

                     

disponibil

14188

14188

14188

14188

56752

352

9952

19552

29152

38752

48352

Profit

                     

cumulat

14188

28376

42564

56752

56752

67632

77584

97136

126288

165040

213392

Anexa 4

Specificare

 

Anul I

 

Total

An

An

An

An

An

An

I

II

III

IV

An I

II

III

IV

V

VI

VII

Resurse fin.

                     

proprii

150000

23718

47436

71154

292308

94872

129744

164616

199488

234360

269232

Credit

360000

0

0

0

360000

0

0

0

0

0

0

Vanzari

53118

53118

53118

53118

212472

212472

212472

212472

212472

212472

212472

Total intrari

                     

numerar

563118

76836

100554

124272

109200

307344

342216

377088

411960

446832

481704

Investitii

510000

0

0

0

500000

0

0

0

0

0

0

Cheltuieli

                     

operationale

15000

15000

15000

15000

60000

60000

60000

60000

60000

60000

60000

Cheltuieli

                     

financiare

14400

14400

14400

14400

57600

57600

57600

57600

57600

57600

57600

Rata de

                     

credit

0

0

0

0

0

60000

60000

60000

60000

60000

60000

Total iesiri

                     

numerar

539400

29400

29400

29400

627600

177600

177600

177600

177600

177600

177600

Surplus

23718

47436

71154

94872

94872

129744

164616

199488

234260

269232

304104

numerar

BIBLIOGRAFIE

1. Pascal C. (2007) – Creşterea ovinelor şi caprinelor, Editura PIM, Iaşi

2. Pop I.M., Halga P., Teona Avarvarei (2006) – Nutriţia şi alimentaţia animalelor,Vol

III, Editura TIPO MOLDOVA,Iaşi

3. *** revista Ferma nr. 05 (43) - octombrie-noiembrie 2006

4. *** www.faostat.org.com

5. ***http://www.formula-as.ro/2009/865/mica-enciclopedie-as-27/fabuloasa-poveste-a-

oilor-romanesti-11015

6.

21