Sunteți pe pagina 1din 104

"

(1fiATOMI(1
$1

~!

:\r

FIZIOLOGI(1 OMULUI
COLEGERE DE TESTE PENTRO ADMITERE
EDITIE VAMBlIA PENTRL' , CONCURSULDE AD~lITERE 2009

(.HEORGHE PETRESCU iMIRCEA ZAMFI@ DOINA LUCIA FRANCU MIHAl DINU SCUTARIU

CORNELIU NEAMTU SIMONA MIHAELA SLATINEANU DUMITRU pADURARU ANA STRATONE

ANATOMIA~I FIZIOLOGIA OMULUI


CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITERE Editia a IV-a revizuiui ~iaddugiui

IWITURA "GR. T. POPA", U.M.F. IA$I

Descrierea CIP a Bibliotecii Natiunale a Romaulcl PETRESCU, GHEORGHE Anatomia si fizioiogia ornului. Culegcre de teste pcntru admitcrc I Gheorghe Petrescu, Corneliu Neamtu, Mircca Zamfilj, Simona Mihaela Slatineanu, Doina Lueia Francu, Dumitru Paduraru, Mihai Dinu Scutariu, Ana Stratone.. -- Iasi: Editura Gr. T. Popa, 2008 ISBN 978-973-7682-46-8 1. Petrescu, Gheorghe Il. Neam(u, Comeliu Ill. gamfir, Mirec~

INTRODUCERE
in acest volum sunt cuprinse intrebarile - test din tematica pentru .-"/I£'lIr.",1de admitere dill sesiunea 2009, la proba de concurs BJOLOGIE 1. }lJllllllalele~colare de referintii, valabile pentru concursul de «dmitere in iJ,,,iiliimautu/ superior - 2009, sunt manualele alternative «vizate de !H.E.C., dupii cum all studiat absolventii de liceu promotia 2009. Culegerea coniine teste elaborate ill acord ell programa scolard de ttiologie 1, clam a XI-a. Tip de test" - complement simplu La fiecare intrebare se alege eel mai bun riispuns dill 5 variante prop use.

Univcrsitatea

de Medicine nr. I G

si Fannacie

Ia-$i

Str. Universitat.i

Toun- drCpl//ri/t' !<'I.~'i Nici


IIIII/m',

aSHjlu'/

({('CSIC! lncr/ni
l'O/1I11f

ulHlr{ill

lIlI/u/"l/ilii ('U/)jll/If
'rl', .\'(/1/

,~j

",'rlillirii

,,('/".
I)I'{"
'(/

TPopa" nici lin din

() IJ/{r/c'

dill
.\/I{{

OC/',\/
/}/{'(

uu I}()(J/('
(II/!J!

/1

'/"{III,V!I!isd

('//'c'/I'lllIh'

'of/it',

in. -tnsrv

-(JI"!

/11/'1/

I"~'/'11/isflllh

scrisd

//(/I1I'(/IIIIIi/rilol'

.\'1111a ,'r/illfl'ii

1111.11111. 1111111

11111,11
I'

Iii 1 l!ll

11'1.1

II 11111111 '11illl

11,1(11,1, 11111,\1

r\h 01111111 'I,


''I"

It

11111,1, 1111 'II

I,

"c 11

1'.I'llp'I" lusi,
_

111\11111

11111101

I'I~II'\._'_'I_I_X"_O

CUPRINS
( I'IIILA. TESUTCRI... . .. .. ......1 ..15 29 ............... .43

,Ie.; II':MUL NERVOS \ N;\ LlD\ TO RII . (01 ilNDELE ',Ie.;IEMUL ',I'-;TEMUL I ll( ,LSTlA:)l I~I'~I'lRl\ ',,'\ NGELE ',I'-;TEMUL I \CRI'TIA TIA CIRCULATOR RDNALA ENDOCRINE. OSOS .. I\1USCULAR ABSORBTIA .. ..

... 60
... 74

........ 86
. intern) .. .. . ,... .. .. 101 118 134

:;>ILIMF A (Mediul ..

.........

151
.... 169 ..187

MI'.TABOLISMUL RI'.PRODlJCEREA

Celula.

Tcsuturi

CELULA.

TESUTURI
SIMPLU

INTREBARI - COMPLEMENT
Nuck-ul: ;\ contine unul sau rnai multi nucleoli intr-o membrana schimburilc

bogati in ARN eLI pori, prin care se

II. cste invclit dcsfasoara ('


I).

tripla, prevazuta

Dupa tragerea la sorii a subiectelor, Comisia de concurs {.,'/i rezerva dreptul de a reformula, dup.i caz, continutul iestelor, [ara insa a modifica
fondul aces/ora.

fibra musculara Iibrelor

neteda esre 0 celula polinucleata (hematiile adulte ~ihepatocitele) este dispus central musculare striate scheletice

exista si eelule anucleate

I c. nucleul
"I ructura

Structure probei de concurs, impdrtirea lor pc capito Ie ~'i subcapitole din tematica dati; .yi numarul 10/01 de intrebari se Vii stabili In perioada concursului, de cafre Comisia de admitere. La rtdactarea testelor din velum au fest utilizate manualele de Biologic I clasa a XI-a aprobate de M,Ed C dupii care au studial absolventii de liceu din promotia 2009.

unei sin apse cuprinde:


postsinaptica, (spatiu de reprezcntata de butonul cuprins terminal al

i\. componenta axonului ~. fanta sinaptica presinaptica C. componenta portiunea D. la nivelul vezicule striate E. componenta

2oo-sooA,

in!re membrana de dcndritc1c sau

si eea postsinaptica) presinaptica initiala componentei poatc fi rcprczcntata unui neuron se gasesc. mitocondrii presinapticc chimic poatc fi sarcoplasma fibrci musculare a axonului

~i

cu mediator

postsinaptica

Care din urmatoarele


xiuaptlca? A. stocarea

etape CII face parte din transmiterea U


In veziculele sinaptice ale cornponentci

mediatorului

presinaptiee

H. eliberarea rnediatorului 111 Ianta sinaptica, in cantitate


proportionala C. actiunea pcrrneahilitatii) eu frccvcnta impulsurilor mcmbranci posts inapt ice (cresterea (daca in celula in hi bitor (cand rnembranei) din fanta mecliarorului asupra

D. aparitia potentialului postsinaptic excitalor


patrundc patrundc E. inactivarea sinaptica Na") san a potentialului K+, cc dctcrmina rapida a mediatorului postsinaptic hiperpolarizarea

de catre enzimele

Celula.

Tcsuturi Celula. Tesuturi

4. Transportul membranal' NU se caracterizeaza prin: A. sc realizeaza prin proeese fizice de difuziune (tara consum de
cncrgie) B. se face prin transport ATP) activ (eu cons LIm de energie furnizata de

111111 muscular
c

striat: contine un sistem tubular specific, derivat din

clulclc au lungimca de 1-12 nun .ucolcrna 111 contractie la microscopul


0

II

~.llc(llcn1a: ell rol important nuofibrilele nucroscopul genera Ie a trilaminata prin: ~i Yin in
III

C. se face prin vezicule de fagocitoza D. se poate face ~i prin pinocitoza


E. transportul membranei 5. Tesutul este posibi I darorita permeabilitatii celulare, membrana eu structura

au aspect omogen electronic prczinta

optic. iar 1a de discuri clare si

altcrnanta

uuunccate I) miozina intra in strucrura miofilarnentelor subtiri H constituie sarcomcrul I sL'gmennll cuprins intre doua membrane

muscular striat de tip cardiac NU este curucterlzat


in miocard cardiace sunt netede, uninucleate unor discuri intercalarc involunta-a

A. este localizat

B. fibrclc musculare C. prezcnta


E.

I","iulnervos:
A. cclulele nervos IL ill toate fibre Ie nervoasc r neuronii motori asigura visccrornotori) I) neuronii somatomotori conduccrca conrractia cstc rapida, muscularurii saltatorie scheletice (neuroni specializate (neuronii) predomina numeric in tesutul

contact unele eu altele la nivelul D. esre un tesur muscular viteza de contractie

unui nuelcu unic asezai central cu contractie este medic

si a eelei netede (neuroni realizeaza legaiura

sornatomotori) dintre neuronii in jurul fibrei

6. Srructur a celu lei: A. hialoplasma este LInsistem eoloidal hererogen


B. reticulul D. ribozomii E. cromatina 7. endoplasmic se gascste
f01111eaZa

intercalari

~ineuronii
este fermata

visccrornotori din cclulc glialc rasucite

este sediul biosintezei corpii tigroizi este constiruita

proteinclor

spccifice

I' ieaca Schwarm miclinicc


II

C. centrozomul

numai in celula nervoasa numai din ARN

nucleara

('rnnaxia:
/\ esle un parametru cstc 0 coustanra reactia al conductibilitatii de timp din momentul excitarii ueuronului stirnulului pana la indi [erent tie intensitatca ncuronalc de 10 - 30 ori Il. arc valori mai mici dccftt reobaza

Epiteliile de acoperire:
A. pavimenroase glandelor 8. uuistratificate bronhiolelor pavimentoasc simple intra In constitutia trahcala
0

stratificatc

se gasesc 111 canalele

mari de excrctie mucoasei

ale

l'
I).

arata timpul necesar de riispuns,

Ic. are valori rnai rnari dccat timpul util


se gasesc In rnucoasa intra in constitutia si a bronhiilor vezicii urinare in pcrie

C. pscudosiratificate
D. cubicc stratificate D. cilindrice stratificatc

mar:
I' In celula musculara in rcpaus: 1\ Na I se gaseste 'ill concentraiie B. K I se gase~(e in conccntratic C. anionii mal mare comparativ aproximativ eu K-

mucoasei

au cili care formeaza

bordura

8. Tesutul conjunctiv cartilaginos:


A. substanta B. carrilaginos fundamenrala fibros elastic reticular continc condroitina care asigura nutritia si traheale Iormeaza formeaza formeaza 2 cartilajele discurile laringeale

cgala cu cea a Cl

C. cartilagiuos D. cartilaginos
E. cartilaginos

organici sc gascsc 'ill conccntratie mai mare comparariv cu lichidul interstitial D. ionii de Cl se gasesc in conceniratie mai mare fata de ionii de Na + ionii deNa' patrund din exterior cu consum de energie

intervertebralc urechii

hialin formeaza

scheleiul embrionului
pavilionul

E.

Celula. Tesururi 13. Potentialul membranar valoare de repaus: 13 toate celu1cle


fj '"

Celula. Tesuturi dtn '" III,iloarele


\ • ,I, .u,

A. are aceeasi C. E. are 0 valoare se datoresre

B. are valori de pana la


D. are 0 valoare

90 m V In fibra miocardica de activitatca pompei

ventriculara Na/K si transportului

caracteristici
rotdeauna

structurale
celulci ereditare

apartin nucleului:

de -90 / - 100 mV In neuron care nu depinde permeabilitatii selective a membranei

I,wi\ional
101111

In eentrul

1\
II

Irunsmi lerea caracterelor scxualc

, oll\lIle unul sau mai multi nucleoli [n-m.uiilc ~i cclulcle


t

bogati in ARN somatici ~i un

au 22 cromozomi sa

pasiv al ionilor prin membrana

I omovom

sexual

14.0vulul: A. este cea mai mare celula din organism


B. se formeaza prin maturarea medulara ovarului foliculilor

1"(1l1\inc numai ARN in structura (150 - 200 mm) de Graaf prczenti haploida 1',Idllllullislratilicat pavimentos: din cclulc ncuniforme, si tapeteaza vaselor mucoasei

111
de

\
II

"sic a.catuit
Iorrncaza
('tlllsi

turtite ~i poligonale si limfatice digestiv de la stornac In rect

pleura,

bronhiolele sanguine tuhului

C. este 0 celula anucleata

deoarecc ovarieni printr-un

arc garnitura

iiuie endoieliul endoteliul

cromozoru
D. se forrneaza E. se formeaza din foliculii din preovul care se gasesc in epiteliul proces de maturarc de
I

II

constituie
1111

intra in alcatuirca plcurelor

acoperire al ovarului

I j uu-liul

\
II

pseudostratlflcat: cxte alcatuir din mai multe straruri de inaltimi variabile


din celule a caror nuclei sunt siruati la nivele diferire trompclor pluristratificat prezinta la polul bazal cili sau microvili uterine intra In structura

15. Tcsutul cartilaginos hialin:


A. este 0 varietatc 8. C. constituie tormeaza de tesut conjunetiv pentru ositicarea inrervcrtebrale cu cpitcliile unita]: funcrionale condroplaste ~i condrocitc moalc endocondrala matricca discurile impreuna

cste alcaiuit cste


Ull

(.
I).

epiteliu

cclulele

acesrui epiteliu

D. formcaza E. prczinta

II

an' afirmatii referitoare


A rcalizcaza
0

la tesutul conjunctiv perfects bazilara ~i neinervate subs.anta

sunt adeviirute:
de care este

doua lip uri de celulc:

simbioza

cu tesutul epitelial

16. Membrana

celulara:
electric pozi tiv pe fata exrerna datorita K+ a carei este rnai marc 111 mediul intracelular

separar printr-o (' I' prezinta cclulclc

membrana

Il. sum bogat vascularizate I). dcriva din cclulelc

A. esre incarcata concentratie

rna; multe celule dedit mczenchirnale sunt acclcasi conjunctive

fundamental" de tesutul conjunctiv

emhrionare indifercnt

8. peunite transportul transmcmbranar K", cr, anioni organici)


C. este strabatuta fosfolipidice D. I]i inverscaza permeabilitatii E. este constituita polarizarea pentru dintr-un :\,,,elecirica

de apa si ioni difuzibili


din molecule

(:--Ia",

de canale ionice, alcatuite

'are dill urrnatuarele


OI,Il'varate: A. cclulclc Il

afirrnatii rcfcritoarc

la tcsutul cartilaginos sunt


- celule tinere ~icondrocite

(depolarizarc)

prin cresterea lipide si proteine

sunt de 2 tipuri: condroplaste si inervare

- celule mature sunt bogat vascularizate lui Eustaehio


I).

dublu strat fostoproreic,

l '. cartilajul cartilajul cartilajul

elastic se poate Inlilln; si la nivelul hialin constiruic fibros formcaza rnatricca pavilionul 5

laringelui

si a trompei

pentru osificarea urechii si aripile nasului

cnrloconjuncriva 4 I'

(de cartilaj)

CeJuhl. "esutun

22. Tesutul muscular striat


A.

(scheletic)
intelllC alungita cent:t;la 'I

Celula.

Tesururi

B. C.
D. E.

este mserar pe pcrerii organclor sc contractii involuntar are celule de forma cilindrica are pozilia nueleilor In celu!e are Vlleza de conlraqw mica

'lesutul conjunctiv dur: A. prezinta fibre de colagen ji de rericulina


B. coniine trei tipuri de celule: osteoblasre, osteoplaste si osteoclastc

23.

T esutul
B

muscular se clasitlca in:


neteel (visceral) si " 'd'. , . '. ~I cat rae (nJUlllullllar)

C. substanta fundamcntala este strucurata In lamele osoase formate din oscina imprcgnata cu saruri fosfocalice D. tesurul compact se gasesre in epifizele oaselor lungi
R. osteocitele, celule mature, secreta substanta fundamentals (oscina)

A. srriat (scheleticj,

." '. .. . srrrat (VIsceral), nered (sche1etic)


~I neted de tip scheleric neled (visceral),

C. cardIac E.

'x.
cardiac (striai) si net d . e

Care

din urmatoarele

caracteristici

NU apartine celulelor

gliale

D. uumai striar de rip cardiac


. stnar (scheletic), (multIl1111tar)

(ncvrogliilor)? A. au centru celular ~i se divid inrens B. participa la Iormarea tecii de mielina

24, Excitabili,tatea neuronlllui parametn: B I· bi .


.

se caracterizeaza 10 . .

prln urrna"torl',' •

A. cronaxia eu valori de 10

.' - - on mai rnan, ca timpul util • ilitarea care reprezinra capacitatea de a ra' '. . numar de stimulI receptionali pe unitatea de :fn~~dC la un anunur util definir ca limpulmaxim
necesar

C. sunt singurclc formatiuni nervoase care dau nas.crii turnorilor diu sistemul nervos central D. au rol trofic, cicatrizant si fagocitar (distrug celulele strainc) E. sunt 1111Ilt mai numeroase decat neuronii 29. Dupa numarul de prelungiri neuronii se clasifica in: A. unipolari, ce prezinta numai prclungirca axonica (siruati in
ganglionii B. multipolari, retina) D. intercalari, ell rol de legatura unidirectional, spinali) cu mai multe dendrite (celulele receptoare si un axon ell conun

C.lll1lpul

influx nervos

peurru a prod srimulut

uce

~.' r~oba~a defini:ii c~ rapiciItatea

eu care aqioneaza

p_~floa a I,ehaetara definita ea proprietatea la:,pundc m mod continuu Ia stirnul:

ncurol1ului

de a

C. pseudounipolari

~ibasronase

din

25. Dupa functie ncuronii se clasifica in:


A. piramidali ~i de asociatie 1TI11lti~olari sensitivi B. pselldmmipolari, C. ovali ~i rorunzi E sensitivi,

h. bipolari, ee con due influxul

spre dendrite

D. sensjl~vi, moron, secretori ~i de asociatie


1ll1I11al

HI. Tecile care invelesc axonul se caracterlzeaza prin: A. tcaca Henle secreta teaea de mielina si are rol trofic ~i de protecue B. teaca Henle esie continua si insotestc axonul pana la primclc
ramificatii

rnotori $1 de asociatie

' partine

26. Care din urmiitoarcle


reticuJat'?

caracteristici

NU a

. . , teslltuJUl conjuncnv

C. tcaca Schwam! D. dispozitia

este Iormata Ranvier

din celule gliale aplatizate,

intre care

sc ana strangulatiilc tecilor,

A.

t:1CC

parte din lesllturile In ganglionii

conjunctive Iimfauci

rnoi

de la interior este celulara

spre exterior, cstc: tcaca de mielina, ~i esle formata din lamele concentrice

B. ,:_egase;te

~i in splina

teaca T lenle, teaca Schwarm E. tcaca de mielina

C. tlbrelc ~e retlcuhna sum dispuse in retca D. aIe 1'01 In aparare (tagoeitoza) ,ji trofic
1'. predomina celulele conjunctive

de miclina (substanta lipoproteica)

6 7

Celula, Tesuturi

3 I. Cartilajul

hialin:
seplulllazal
II•. Muschiul

Cclulu. Tesuturi

A. la adult fomlcaza

B. este prezenr 111slructura epiglorei C. Iormeazr, sirnfiza pubiana D. esre


0

neted

visceral

Nl,' este caracterizat fusi forme, uninucleate jonctiuni

prin:

A. fibrele sunt netede, dur auditiv extern

varierate

de tesur conjuncri« eonductului

B. intre fibre sun! prezente sarcoplasmic D. viteza de contractie

E. esle prczenr

in structura

C. sursa de calciu ncccsar contractiei


este lenta

provine

~i din rericulul

32. Tesutn] osos spongios:


A. fon~eaza B. se gasqtc Iamcle supcriiciale inimeriorul ale oaselor oaselor late lunD;
c-

E. d' ispun lamelc

sarcomerele

sunt prezente

epifizelor

C. este format dill canale haversiel1e osoasc concentricc D. dispoziria spccilicii a lrabcculelor corpului oaselor lUl1ai E.

ill jurul "caro.m

17. Care afirrnatie NL caracrerlzeaza


A. B. intra 1n constitutia se intalnesc se intalnesc mucoasei in mucoasa si 111 mucoasa intestinal

epiteliile unistratificate
tuturor urerului care fonneaza bordura segmenrelor uterine

cillndrice?
digestiv

se

tubului

asiomii O!. .' • b .c lJdYCle71stcnta

trompelor

si a epididimului

c.
D

in trabecule

se gase~~emiiduv;l hCll1atogc1l8

unele au celule cilindrice cu microvili, stria: (epiteliul absorbant)


0

uu platou

33. Care afirmafie privind Potcnlialele de membrana


A. fibra muscularii striata scheletica unular celui neuronal

este falsa?
d . .. e acuune arc ( ' J nerv

are un potential

E.

allele au eelule eu cili. care forrncaza mucoasci trompclor uterine)

in perie (epiteliul

B. pOlteIl1iallll de repaus ai fibrei miocardice va oare de -90 mV

ventriculare

'8. Epitcliile
:\.

de acoperire

plurislralilicate:
tapctcaza pleura, pcricardul

C. In cazul musehilor vis .. Ii . . ... cera I excitanrul nu mai este influxul CI depolanzarea spon lana a Ullom dintre fibre

epiteliile formcaza

pavirnenioasc pavimcntoasc cpiderma

~ipcritoneul

os,

B. cpitcliilc

ell cclule superficialc

cheratinizate

.. .

are uu porenua! de repaus de -120 III V libra musculara netedii '11" - .. . • oteu ial i ..... ~~,in 1epa LIS, cea 111a1 lllICa di tercn~·a de 14 C' I I III . l mtre ccle doua te\e ale membrane; (50-60 rnV) E.

D. neuronul

C. epiteliilc
D. epireliile F. epiteliile

cubicc sc gascsc in srrucrura eilindriee intriiin constiiutia

valului palatin mucoasei bucale ~i

II e e ghale: A. SU1:t in nU111ar mai rnic dccar ncuronii B. ~e:lIl.terpUll intre neuroni ~j vaselc snnQ,uine C. I~! pierd capacitalea de diviziune ~

esotagiene
pavimeutoase intra in structura urctcrului

D. pariic;pii E. nu prezinra

la /(ll1llarea tccii Henle prelullgili ei(oplasmatice

W. Epiteliile de tranzitie NU se caracterizeazii


A. forma si numarul de distensie B. C. E. straturilor rnucoasei mucoasci mucoasei a organului ureterale urctralc vczicii

prin:
111functie de gradul

de celule variaza

35. Tecite neu rona le :


A. teaca Schwann este de natura eonj unctiva B. leaca de mielina are rol izolator si d . . C. ISh . e protecne eaca "c .wann esre dispusa concentne In jurul tecii Henle ~. pl11teJ"3za raullflcalnle axonice ~i dendritice teaca Henle acopera partial fibra nervoas;) la exterior

intra in constitutia
intra in consiitutia cand veziea urinara

In intrcgime urinarc devine pluristratificat

D. in.ra in constitutia

cstc goala, epiteliul

8 9

Celula.

Tesuturi Cclula. Tcsuturi

40. Muschtu: neted multiunitar NU se caracterizeazii prin: A. cstc localizat in rnu~chii irisului B. sarcornerelc sunt absente C. jonctiunu- inlre fibre Iipsesc
D. cste format din fibre musculare a carer contracno lirnitara $i se raspaude~Te pe distanle mici E. sursa de calciu necesar sarcopJasll1ic contractiei eSle exclusiv esre fina, reticu!ul

I I ,'SII

tI

' A. prezinta

U COIlJUI

. ictiv semidur NU se caractcrizc3.z." prin: . _( b t


in substanta fundamentala condrina

su s an a

. r. rgamca _
0

impregnata ell saruri) B. condrocitc1c (celule tinere) condroplaste

'". ~. . sunt adapostite 11l cavitan mU111te .

C.

l1U

este vascnlarizat ~i nici inervat.

D. nutritia sa se realizeaza E. substanta fundamcntala,

pe seama pcnc~l1drulu~., ,., • care predornina, este secretata de

41. Care parametru


A. reobaza

NU caractel'izeaza
(imensitatea

excitabilitatea

neuronala'?
"rag

condroblastc , . . .. d rrvanitele celulare citoplasmatice este falsa?. J~. Care afirrnatie prl\ In (" I' Icns formeaza corpusculii A. In neuroni, reticulul cndop asnnc rugos l o-asesc liberi in citoplasma B. NbiSSI '1' se' c' n ozomr C prag endoplasmic rugas lizozornii sunt mal numerosi in celulele sau ala~a\i reticulului ,
secl~etOatC'

prag a stimuli!or)

B. tirnpu' uti I (timpu] minim necesar unui stimul cu intensitatea pentru a produce un influx nervos) C. labilitalea (capacitatea ncuronulu, de a raspunde numar de stimul: pc unitatca de timp)
I).

la un anurnit

cronaxia

(Lunpul maXi111nccesar unui stimul avand 0 jntensiLate


penrru a produce un influx nervos)

.•

I ucocitc

dub!a fala de reobazil, E.

~l lL1 C

.timuli: supralill1inari au acelasi efecl ca $i cei eu intensitatea (!egea "tot sau nimic")

LJ. centrozomul nu se gascstc in cclula nervoasa E. aparatul Golgi arc functii legate de procesele digestie

_,'.' de secrene

~l

42. Tesutul conjuncrlv adipos:


A. esrc () varieiar.de tesut semimoale central grasirne (ac!ipoeite) B. contine celule mari care depozitenzii c. este si tuar in derm s: hipoderrn D. cste slab vascularizat E. A. B. C. splina) D. E. celule ~i substama fundamcnlala 5i putine

intracelulara

16. Tesutul conjunctiv fibros se gase~(e localizat in:


peretii arterclor fasciile maduva hipoderm lamelele sistemului ~i vcncIor si tendoane . haversian musculare

rosie osoasa

es:e situat in jurul unor organe (rinichi,

43. Tesurut conjuncnv fibros:


A. contine prepolldcrent fibre de colagen

n, Care
A

afirmatie este adeviiratii?


epitelii simple (unistratificate) laringiana

.
sunt ..'

.
111

....
rnucoasele

..
"

ci

si
9

Iaringiana

B. cste iipsit de plasticitare si slab vasculariLat C. formeazii cartilajele costale si trahcale D. estc eel mai raspandit E. din tesuiurilc cunjunctive are rcl trofic, de Suslinere ~i de aparere

B. cpitclii pluristratificate sunt in penc:rd, pleura $1 pel~t~:l::l C. epitelii pseudostratificatc se gasesc 111l1lUCOa,e1ebucala " esofaziana
D. E. epileli'ile epitcliilc senzoriale glandulare alcatuiesc

_.
sunt cilindrice stratificatc glandular parenchimul

10
11

Celula.

Tesuluri Celu1a. Tesuturi

48. Epiteliile A. B.

glandulare secreta hormoni elimina .secretia corpului nu i~i elimina i~i elimina

exocrine:

, (; .uuetii masculini:
elaborata in organe cavitarc canal nutritive sau 1a cxterioruJ A. sunt celule primordiale B. se formeaza prinrr-un subslanlcie striat: ('
I).

din care se vor forma spermatozoizii unistratificar diploida de glicogcnul cu pubertatea la neuron sun! corecte? al tubilor serniniferi in coada (22 + X sau 22 + Y) care se gaseste

In ep.reliul asigurata inccpand

C. D. E.
49. Celulele A. B.

secret.a

au gamitura au mobilitatca

cromozomiala

secretin

direct In sauge

au rolul de a absorbi tesutulu] muscular central

spcrmatozoidului E. se formeaza

au un uucleu au 0 inervatie au ca urutate

(ure dintre
sarcornerul

urrnatoarele

allrmatil referitoare

vegctativa morfoflllIC(ionala

A. corpul ncuronal B. teaca Schwann C. axonul D. neuronul E. cu


0

se gase$te numai in nevrax este alcatuita impulsul din celule gliale daca teaca Schwalm in sintcza proteica a fost afectata eentripet

C.
I).

E. 50. Tesutul A. B. C. D.

~u miofilamente grease de actina ~i subtiri de miozu» IlJtra In stmctlU'a viscerclor trunchiului osos compact are in strucillra dispusc conccIJlric urmatoarele elemellte

conduce

se poate regenera sunt implicate

ncurofibrilcle

EXCn'TIE:

!amelc osoase slsteme

, L Care din urmatoarele A. rol de protcctic B. ro! in difuziunc

rnluri

NlJ sunt ale epiteliilor agcntilor mccanici

de acoperire:

il1lerhaversiene eu osteocite

impotriva

sisterne haversiene ostcoplastc nu este vascularizar sinapselor chimice: transmitcrea unidirectional" a impulsului de cu uervos

E.

C. rol in filrrare
D. rol in regenerarea E. ro! in absorbtic unistrutificate: vascular apical" microvili esofagiene $i amucoasei bronhiolelor activ (strat mucoasei p!eurei elementelor figurate ale sangelui

51. La nivelut A. B.

este .I',cilitata

~~. Epitelille pavimentoase


A. constituie B. pot prezenta

acettl-colmcsleraza DiVorizeaza componenra postsinaptica de mediator eiiberara pc unitatea numarul de irnpulsuri butonului terminal

legarea acetilcolinei

endoteliul

C. cantitatea

III margine"

esre invers propot1ionalii

C. se gasesc in structura D. sc gascsc in structura E. au strand profund generator)

de timp care ailing la nivelul " ca urmare a

D. potcnualu] posrsinaplic inhihitor se instaleaza patruudcrii Na I III neuron


E. ca urmare a eliberarij tcntonu! preslllaptic rnediatoru!ui

formar din celule care se inmultesc

apare un potentiat

de aqiul1c In

12 13

Sistemul

nervos Sistemul nervos

,
1. Corpil
striati:

SISTEl\1UL NERVOS

,1I1,L,I"IIIUSIII \ II ( substanta substanta substanta

NU este caracterlzat cenusie cenusie cenusie apartine formeaza tormeaza Iormeaza sistemului activitatii

prin: nucleul campul subialarnic Iui Fore!

INTREBARI - COMPLEMENT SlMPLU

zona incerta extrapiramidal motorii initiate 111 anile corticale

A. Sun I mase de substan\a talamus B. sunt conectau mezencefahcl

cenu~ie situate deasupra si di I d ~ '- .c ~l rne 1a e nucleii

I). functional

are rol in stabilizarea cxtrapiramidale 'are din urrnatoarele uu-dulare A. centrul simpatic lombara (L1-Ll)

~1

cu cortexul cerebral, nucleii diencefalici, cu maduva spinari:

afirrnatii

privind

centrii

rellexelor

vegetative 111 maduva

c.

cxercita 0 influenta moderatoare gcneralizala active coman date de cortexul cerebral musculaturii netcde cu.prind nucleul cauda! ~i nucleullentieular . 11· ~. P" idus la baza ~I putamen la varf) afirmatii privind ped

asupra Inisc5rilor ' (form


11

este incorecta? a1 contincntei sudorali ai mictiunii S2-S4 este localizat in maduva cervicolatera.e ale pupilodilatator medulare medulare. vezicale este localizar

D. inhibit tonusul E.

t d: Ib m g 0 11S

R. centrii vasoconstrictori, maduva roraco-lombara C. centrii parasirnpatici segmentele dorsala E. relfexele substantei vegetative cenusii rnedulare D. cenrrul parasimpatic

~i piloerector )i detecatiei

sunt situati in sunt localizati in

2.

Care din urmiHo3l'ele falsa? posterior

' lil b . uncu I cere c1o~1 este 'pi [I s nocerehc os fasciculul de h.

A. "rill peduneu lui inferior se angajeaza


B. pnn pedunculul olrvocerebelos cerebelos superior

fasciculul _ .

se angaieaza

sc inchid in coarnele

C. trunchiul cerebral este conecrar ell cerehelul pedunculi cerebelo~i D. sunt constituili E din jlhre aferenrc

prin trei perech:

Curdoanele

medulare: postcrioare rubrospinale contin nurna: tract uri descendente se gasesc in conloanele direct (Flechsig) ~i tectospinale latera!e este situat in cordonul sunt situate in cordoanele intre

~i eferente
tracrul spiuocercbelos

A. cordoanele B. tracturile C. tractul anterior

prm pedunculul superior ventral (Gowcrs) prtvind nervul

se angajcaz,l

spinocerebelos spinobulbare

3,

Care a~rmatie

vag este in co recta '! amhizuu din bulb ..__ plexiform faringelui 7,

D. tasciculele posterioare E. tasciculele diferite 1'\ ervii spinali: A. radacina

A. h~rcle sale visceromotorii au originea 1n nucleul B. ongmea aparenza este in santu] rctroolivar

interscgmcntare segmente ale SNC

SLJnl fibre lungi care fae legatura

C. fihrele senzoriale
f) ~1 va 11til

gustative

provin din ganglionul

fib~~llelsomatomotOrII palatin

se distrihuie

mll~chil()r laringehn, penuu

E. prin Iibrcle sale consriru:e lllteroceptlv3

anterioara meningele

este alcatuira spinale plexuri: cenusie

din axoriii neuronilor cervical, toracal,

motori

si

calc de conducere

sensibilitatoa
c

cc

inerveaza

B. nervii spinali formeaza C. sunt constituiti D. ramura E. ramura 14 coutractia comunicanra dorsals

lombar 9i sacrat ~i asigura

din fibre nervoase,

vase de sange ~i tesut conjunctiv fibre vegetative paravertebral:

contine

musculaturii

netede din tegument ell ganglionii

face Iegatura

15

Sistcmul

nervus Sisrcmul
r'll('1

8. Calle motilitiltii iuvuluntare l~i au origlnea ill:


A. fasciculelc B. fascieulcle C. fasciculete mbrospinale olivospinale veslibulospinale isi au origines j~i au originea i$i au originea in nucleii rosii talarnici in nuclei: dintati in colieulii din ccrebel bulbari din
I~.

nerves

'Ii ahducens:
,"\1111

nervi micsti reala a fibrelor aparcnta muschiul rnotorii


111

19i au originea

in nucleii anditivi cvadrigemeni

an originea

bulb

. , cerebrul in

D. fasciculelc tectospinale mezencefal E. fasciculels. l11edulara rcticlllospinale

r ' incrvcaza muschiul oblic superior al globului ocular


I). all originea merveaz» pe fata posrerioara a trunchiului ocular santul bulbo-ponrin drept ex (em al globulill

J~i an originea

ill subsranta reticulara I


I

9.

]I; ucleii

trunchiului

cerebral:
neagra sunt nuclei proprii din mezeuccral (X) sun! nuclei moror 31

l'ibn'le

vegetative diu nervul oculomotor:


in nucleul fibrele arnbiguu din bulb. .. ciliar ..~ la distanta circulare ale muschiului ale irisului in vederca

A. nucleii

olivari si substantr,

J\. au originca II. inerveaza C. inerveaza

B. nucleii salivator inferior (IX) si dorsal al vagului vegctativi ai nervilor cranicni din bulb C. nucleulmczencefalic al trigemenului nervilor cran.cn: din mezenccfal

fibrele radiate

(V) este un nuclcul

]). produc midriaza I,. relaxcaza muschiul

ciliar intcrvcnind

D. nucleii ambiguu (IX, X, XI) ~i al hipoglosului scnzitivi ai nervilor cranieni din bulb

(XIl) sunr nuclei (VII) sunr nuclei

II

'are din urmatoarele afirmatii referitoare la ganglionii bazali sunt


.ulevarate? A. sunt situati la baza ernisfcrclor B. contribuie C. cuprind ccrcbcloasc '. ambiguu, l~n~rc\lla[ striate caudat,

E. nuclcii accesor al oculomororuju: (III) ~l lacrimal vegetativi ai nervilor cranieni din punre 10, Scoarta cerebralii:

1a constituirea
in structure asupra

caii piramidale. ronusului rnusculaturii

lor nucleul

D. au r01 stimulator creierul de compoliament, hipocampice renrezinia estc constitui r mai ales din pirarnidale sunr tibrele

A. arhicortexul,
formatiunile B. aria prcmotoarc

to. sunt situati deasupra

si lateral de talamus

orig inea cailor descendenn, psihice

C. zonc1e de asociatie pentru filJlqiile situate in lobul temporal D. ariile somestezice vizuale tracrurile (aria vizuala) ,ji auditive

~i de comnortamenr

I, (nre din urmatoarele caracteristici reflexe NO sunt ale rcflexclor conditionate?


A. sunt tcrnporare B. sunt iudividuale C. stall la baza formarii reproducere) D. 11U sunt con stante E. se tormeaza pc baza reflexelor neconditiouatc
x .,. • •.

sunt arii spccializate

In care se proiecreaza

(aria auditiva) este alcaruir din bulbii,

instinetelor

. (alimentar,

~, de aparare,

de

E. neocortexul,

forrnaliune noua filogenctic, ~i trigonul olfacriv

11. Care din urrnaum] nervi cranient asigllrii inervatia somatosenzitivii tegumenruluj urechil extemev
A. rrohleari

I h. Meningele cerebrospinale
A. duramatcr craniana)

sunt alditl~ite din: .


.

ell aspect fibros siruara la intenor

(captuseste

cuua

B. patetic!
C. glosofaringicni D. vag

B. arahnoida subtire ~ivasculara siruata medl~n. ," , " de '5 C. piamater sub tire si bogat vascularizata (c srtuata 13 exterior ~l a err la suprafata maduvci) . _ D. duramater subtire ~ibogat vascularizata E. arahnoida subtirc ~i avasculara 17

b. accesor 16

Sistemul

nerves

17, Care din urrniitoarele nervulut spinal:


A, ramura posterioara B. raunrra dorsal

afirmatii sunt adeviirate pentru rarnurtlo


',Ij

Sistemul nervos

I \ HI ~ rigclllen:
l'slt: till

se distribuie

la mu~chii

ferei si ai spareiu] superioarc regiunii spatelui

se distribuie se distribuie se distribuie

la membrele la tegumentul la mu~chii

~i inferioare
anterolaterale a

II I)

,mginea

nerv senzorial reala e reprezentata

si de nucleul

.. masncator

din bulb

C. rarnura vcntrala trunehiului D. rumura anterioarii

originea aparenta se afla in bulb, punte ;;1nl.~ZC~lCcf~l .. ,1 I umura rnaxilara inerveaza.palarul moale, pielea regiunn tempera e
,)i

F. rarnura vcntrala este 111ixUisi sc distribuie cefci 18, Care din afirrnatiile

la muschi] spateJui .~iai


• 4 .'1'<'

buza superioara ... rumura mandibulara (senziriva) se distribuie posterioara a limbii si buza inferioara

_ 13 mandibula,

, partca

<lin prnprietatile
are forma ovoida

structurale

ale creierul_ui mic sunt a~evaratc?


cerebral

polisinaptice:

unniitoare

Nli sunt adevarate

pentru rcflexch-

i\

si este situat anterior ~a(a de trunchiul

A. au eel putin 3 neuroni B. neuronii se clasifica larenta e lung

~i timpuI de Iatenra e lung in senziriv, motor ~i inrercalar

I{ santuri.e profunde nu impart cercbclul in lobuli .. . .... unde (' substanta ccnusie din cornponenta sa este dispusa la extenoi

~i timpuI de
I).
Ii,.

lormeaza inrervine

scoarta

cerebrala tonusului muscular bulbului

in mentinerea

C.

llll

iradiaza

diferir in Iunctio de intensitatea

stimulului

cste situat inapoia

~i a puntii proprletatl:
.: . PurL11llC

D. receptorii speei fiei pot fj corpuscul.] E. eceptori pot fi $i exteroreceptori

Vater Pacini sau Golgi

I S"oarta cerebeloasa prezinta urrnatoarele A. 'este alcatuita din patru straturi

I 9. Care din alirllla(iilc referitoare cerebral sunt adevarate?


A. pe fata anterolaterala

la configura(ia externii a tr'unchiuhj}

Il. stratul molecular (extern) esie bogat in celule (' stratul mijlociu este format din celulele piritorme D. stratul "ranular E. :tratul ~rallular (extern) (intern) prezinta neuron: granulari este situat imcdiat _

"

se vede ~i epifiza se vedc ~i talamusul se vad ambele se aila originea


llLl

de talie nuca

B. pe fata anterolateralit
C. pc fata posterolaterala D. pe fara posterioara E. pe fata posterolaterala

sub mcmngc

piramide pedunculii

bulbare TV. mijlocii cerebe.osi

aparenm

a llervului

'I'alamusul: A. este alcaruit

diu 2 masc de substanta

.". tc de uclcii ccnusic scpara c en .

se obscrva

bazali printr-o lama de substanta alba .... B. substanra ceuusie. poaat e fi organizata si 111 nuclei mediali.laterali, . ", inrraluminari C. realizeaza concxiuni subcorticale D. toate proprietatile de mal sus n. nici un raspuns corect . nu numai ell ariilc corricalc .. ci $1ell cele

20, 1\ ervi] OClllonHltori:


A. sunt .mic-5t1 fiind alcanu]: B. originea aparentii C. se distribuie D. se distrihuie din fibre somatomotorii de nucleul ~i visceromotorii somatic ocular si rctlexul e reprezentarn oculomotor

la tali muschii extrinseci ai globului Ia muschii radiari ai irisului


de acoll1odare

E. printre fuuctiile sale sunr ~irellexul


pupilar-lcltomotor

'''' l'Iexurile previscerale sunt ~i:.


A. iaringian, pancreatic H., " C. hipogastric D. pulrnonar, 12. hipogastric pancreatic hepatic, gastric,

. celiac, pancreatIc.

"

splenic. mezenteric, pulmonar, hipognst: IC . . . . . inferior. splenic, mczcntcnc '.' SUpelJ01, I.icpa t IC si larineian c: hepatic, tirmchan: eS{)fa~lall~ lanngla,l.1 superior si infenor, celiac, mezenteric, .. hepatic ~I

18

19

Sistemul uervos 26. Care

Sistemul nerves
II ;

afirmatie caracterlzeaza calle ascendente mcdulare? A. sensibilitatea proprioccptiva consrienta estc condusa prin tracrurile
spino-bulbare si are deutoneuronul in coarnele posterioare ale

d,"dl'

caracterizcaz3 stlmulare» simp~ti~u~~i?

maduvei
B. tracrurile posterioare C. conduc antenoare D. sensibilitarca spino-cerebeloasc ale maduvei voluntara ~i all ill doilea neuron in coarnele prin tractul spinotalamic lateral medulare termica estc condusa I
I

11II(lria,.;1. prin comractia mu?chilor rad)an ai tnSUllll . . 'ulul'vczical si a sfincteruluJ vezlcalmte111 1\ I daxiln:a muse 11I 'I I "'al,zcaza acomodarea pentm vederea de aproape
I) I'
Ill'

se angajeaza

prin cordoancle

dL'l<ol'Illina secretin IlItlilhoconstriqie din m-miitnarele urc concxiuni

glandelar

lacrimale

motilitatea

aflrrnatii privind
eu mezel1cefaiuL

sistemullimbic hipotalamusul

estc falsii? ~I Ul111 nuclei

ce se angajeaza prin cordonnl lateral mcdular opus E. toate cailc sensibilitatii proprioceptive an al rrcilea neuron in talarnus 27. Care caracteristidi
A. fibrele motorii B. originea C. asigura

1\
I'

lalamici . 1 If t' ,) si . . 1 are doua zone' paleot:nrtexu\ (creieru 0 ac 1\ .... 1111lCjlOna" 'c' ' . .... ice) ari1icortexul (eonstituit rnai ales dmfo1111a\IUmlupocamplee contribuie la mcntincrca homcostazlel med1l11mllltern ." inlervinc ill controllliunor miscari legate de actul all111<;;nla\l<;;1

NU apartlne nervului facial?


au originca intr-un nucleu siruat in punte

I I.

sensibilitatea

aparcnta este la nivelul santulu: bulbo-pontin gustative in 2/3 anrerioare ale limbii
au originea si salivator in punrc, In nuclcii superior mimicii)

(supt, deglutitie.
controleaza vegetativa
I'

musticaue) ~l regleaza, 'ill asocicrc

ell chcncctaluL

actrv itatea

. .:

e.
E.

fibrele parasimpatice lacrimo-muco-uazal asigura salivare expresia

~i endocrine

fctei (prin muschii si parotida)

~i secrctia glandelor

1'lIIisferele cerebrale:

.~

(submandibulara

28. Hipotalamusul
A. nucleii B. nucleii regleaza C. E. rcgleaza

NU se caracterlzeaza
anteriori, nujlocii secretin de iutegrare secreta

prln:
parasimparica, secreta vasopresina care si

i\. rczinta doua fete: laterala ~i mediala .' .'..' 1\. ~'etele sunt slrabalulc de scizuri. carcdelmutcaza gl1U~ll[J1c • t ' substanta cenusie este dispusa numai 1a extenor. undc fOJ mcaza
I),

ocitocina, care se depoziteaza in neurohipofiza


horrnoni numiti factori de eliberare, hipofizar lobului anterior starilor

scoarta cerebruHi . fiecare en iisfcr sc b ... cascstc 111 I' 'i cel"lorahidian

. care un ventncullateral, . cere

I' ·1. I eu ic '"

Ie. sunr legate intre ele prin corpul calos. tngonul ccnusie I I. N"ocortexul de asociatie Nli este caracterizat

br I'
ra
~I

conn

.sura
c

comportarncruul altcmanta

afcctiv-ernotional parasimparica,

~i sexual
derermina rcacti:

D. coordoncaza

de veghe si somn

prin:
~1

nuclei: posteriori.

de integrare

adaptati ve de termoreglarc 29. Zoncle

'\3:

i\

lndepline~te functii psihice . ~ ..' .... aria prefrontala intcrvine in delel111inarea personaitta\l1 ~1 ale

corticale de asociatie:
habenular, temporal" cu rol in rcflexelc are 1'01in rcactiilc oltactivo-sornatice ernotionale ~i in

vegetativa C. aria ;emp;rala are rol in reactiile D.

runctie
aria

.' emotlOllalc ~I 111 aetlvltatca integrarea supenoara .'

.'

"

A. inelud nueleul B. aria de asociatie activitatea

sexuala

pari.cto-occipitala

reahzeaza .'

~ actlvitatil
a ."

sexuala paricto-occipitala cu hipotalamusul 20 realizcaza integrarca limbic superioara

C. sunr mai vechi, din punct de vedcre filogenetic D. aria de asociatie a activitatii E. au stranse lcgaturi vegetative si sis.emul

F. excitarea

vegetative

. acestuia nu are nici creek senzttrve.

mel 1110to111

21

Sisrcmul

nerves

Sistemul

nerves

34. Cerebelul:
A. cste situat sub lobii occipitali separat printr-o prclungire B. esrc legat de mezencefa: C. arhicercbelul a echilibrului D. extirparea E. cxtirparea antigravitationale osteotendinoase ai cmisferelor cerebrale, de care este a arahnoidei prin pedunculii fine detcrmina de rners ducc la abolirea rcflexelor
1
I

" IIIgl4lsofaringian: . .u c' nriginea aparenta III santul preollvar


I' Ilhrele visceromotorii "'''~lIrr, sensibilitatea
II

.'
amb:guu elm. allmb,:

b lb
II

au originea gustativa de saliva pentru

in nucleul glanda

cerebrali

supcriori functia de reglare

din 1/3 postcnoara

(lobul floculonodular)

indcp.incste hipcrtonia

~i a miscarilor
si rulburari

,kl'Grrnina . .'
,I'-.lglll

secretia

submandlbulara

..

arhiccrebelului palcocerebetului

musculaturii
1 " ..

a sen sibilitatca din zona trompe: lui Eustachlo st a urcchii nucrne


.' .' 0-]"ionar din coarnele .. .:

afirrnatie NU caracterizcaza calea eferenta a arcului retlex


din doi ucuronr: preganghon:u
vegetallVl

iUlI,alic'! cste formata

Sl postgan"
S111lpatlcl

35. Diencefatul:
A. este situat in prelungirca ernisferelc B. in alcatuirea meratalamusui C. activitatea D. indcplincste scnzoriale E. este ccntrul cerebelului sa intra talamusul, trunchiului cerebral, intre mezcncefal tija hipotizci, ~i

H ('
I) de cortcxul cerebral caile scnziiivoS01113rice

C:-ite tormata

din axonii ncuronilor

l.uerale ale maduvei laterovertebrali sinapsa dintrc ncuronii

...

hipotalamusul,

csre forrnata ~l din axonii neuronilor din gangl!ol111 slmpallCl


pregangiionari .. ~i eel poslganglronall se ace

~i cpitalamusul
d01l3 functii: este static de rcleu pcntru

>

sa estc coordonara

si esie centrul de intcgrare uncle se inchid importantc

pcntru reflexe

functiilc

vegetative

~i

de regula citt mai aproapc de madllva . .. I:. [,hrele posrganglionare simpatico sunt adren~rglce: ~u eX~ep\l~ -c i celor care sc termina l11111usculamra vlscerala care suni colmelblce

sornatice 36. Epitalamusul:


A. este constituit B. substania habenulara C. uucleui habenular intervinc 1n oricntarca capului in functic de sursa zgomorului D. acrioneaza asupra complexului hipotalamo-hipofizar ernisferelor eercbrale E. este lcgar de centrii olfacrivi de pc fata lateralao din glanda pituitara formcaza ~i nucleul habenular ~i comisura cenusie habenula, smile habenulei

III 1 nre efcctc NU caracterizeaza stimularea parasimpaticului?


;\. secretia glandelor lacrimalc . sfinctcrului . vczical . mtem II. stimularea l'. contractia secreliei glandei riroide muschiului vezical si relaxarea . c)(ocrina a pancreasulu'

11. erectie i ,. creste secrelia

II Ncrvul accesur:
i\. estc un ucrv mixt B. radacina bulbara arc originca . reala in nucleu Iamblguu di
1ll

b lb
II
_

37. Functia
[3.

de centru

reflex a trunchiului
rcflexul rcflexul vegetativ

cerebral include:
de ruse lacrimal de clipire si de orientare a (in col iculii quadrigemcni puntii sonm-veghc i~i au

A. in bulb se include 111 puntc se inchide capului in functie superiori) D. rcllexcle b. rcflexelc salivare C. rnczencefalul

vegetativ

C. se distribuie muschilor laringc1ui ~i faringel U1 D. radacina spinata are originen realfl in coarnclc latcrale ccrvicalc E. are originea aparcnta In santul hulho-pol1tin

ate mat uvei

este sediul reflcxului de sursa de lumina

sc inchid numai la nivelul a miscarilor rosu

de reglare

~i a alternantei

sediul in nucleul

22

23

Sistcmul nerves

Si~temul nerves

42. in punte nu se afla unul din urrnatorti nuclei:


A. nucleul B. nuclcul D. nucleul principal salivator solitar abducens al trigemenului superior ~i eel lacrimal ~i eel "I facialului

10101111"

laln.-ahidian se !(aSe~te:

11\' pl;l1nnter

II1111 pl~\lnater si duran1atcr


IIIII~'

C. nucleul motor al trigemenului E. nucieul nervuiui

puuualer si arahlloiLift
dllfmnater

II

11\111..' arahnoida:;;i
utlu,

duran1ater

si peretelc

050S

43. Calca senstbtlitatii termice sl dureroase NU sc caracrerizeaza


A. este condusa C. are traicctul prin tractul spiuotalamic prin cordonul lateral opus Krause si Ruffini ~i de la anrerior

prin:

1111\

,1~pllUlrll

.•.

, ucupa canalul vertebrallntre

vertebrclc:

B. arc deutoneuronul In cornul posterior


D. al treilea neuron E. aducc inforrnatii terminatiile este in ralarnus de la corpusculii libcre

nTyical 2 - sacrat 1 II ,,·rvicall -lombar 4 t'I,.'rvica12 - coccigian 2 I ) ("LTV ical 1 - lombar 2


I

nervoasc

rcrvica12 .. (

- lombar pr

44. Reflexele medulare

somatice polisinaptice:

,I

I I u'mu.'urnnn
Ihl~.(iin:

imii nellroni) ai caii scnsibilita\ii

exteroceptive sunt

A. all un limp de larentil foarte semi

fl. au eel putin un neuron intercalar


C. se mai numesc D. sunt reflexc E. nu iradiaza reflcxe miotatice sau osteotcndinoase de cxrensie

bulbul rahidian It. puntea talamus ganglionii spinali lui Varolio medular c0111ullareral
I) I'

45. Neocercbelul NU este caracterizat prin: A. cste constituit din emisfcrele cerebeloase
B. cortexul mijlociu, C. asigura ~. O. extirparea extirparea miscarilor ccrebclos ganglionar coordonarea miscarilor prezinta trei srraturi,

si nucleu!

dintat fiind eel cerebrala a

I)

;oik piramidale i\ II. ( '.


I).

conduc influx uri nervoase:


exteroceptIVe $i voluntare . . lllcon§llente (simpatice §i viscerale

cel mai important de scoarta

ale motrieita\ii ale motlicitatii

ale 111otricitii\ii automate

fine comandatc capacnatii

sa duce la tulburitri '" este urrnata fine

de rners ~i la hipcrtonie

musculara

de pierdcrea

de executie

F.

ale motricitli\ii voluntare ale sensibiliUi\ii proprioceptive

46. Corpusculii Nissl reprezinta:


A. B. C. E. incluziuni complex neuronalc Golgi modificat lizozomalc rugos mase dense de ribozomi

I\ vr vuloculomotor: _ ... . ti si vegetative A. este nerv motor care are filere soma lee

D.limnaliuni

parasimpatice) _ _ '. a\iul (tintre ]1edullculii cerebelo$i ,.. aparcuta sc gascsic 111 sp fI B. ol~g~lGa, -ala peutru [ibrele sumatlce se gase~te 111 ll1e7.enCe a I C. onglllea re .. ,. . oi , rcaia III nueleu D, Iihrele simpatice din conslltU\13 sa I§l au ongmca E.

mase dense de reticol endoplasmic

1 - 1 . III din ll1czcnccfal accesor a nerv u \.11. . . 1.,1 buJui ocuJar si rididilOrul iuerveaza mu~chiul oblic supcnOi a ,,0
plcoapci

24

25

Sistemul

nerves

Analizatorii 52. Care trunchlu] A. G. III C.V D. V[] Segmentul A. B. din urmiitnrii cerebra!"! nervi cranieni nu 15i au origlnca reala in

ANALIZATORII
INTREBARI - COMPLEMENT
central al analizatorului optic

SIMPLU

se afla III:

E. X
53. Nervul cranian V: in gaugliouul

lobul frontal lobul temporal lobul occipital talamus poate diferentia un nurnar de mirosnri cnprins intre:

c.
A. are originca reala pen tru fibrele somatosenzitive
Gasser B. are originea C. are originea reala penrru fibrele aparenra motorii in bulb a punrii E. Omul B. C.

D. lobu! parietal

A. 40()() - SOOO
1500 - 2000 sub 1500 4000 nervoase libere Pacini Ruffini Krause Merkel prcsionalc receptioneaza excitatii:

pc fala posterioara maxilara

D. are trei ramun E. ramura 54. Nucieul A. fibrelc C. maxilara

olfactiva, coniine

~i maudibula-j si mororii pentru:

D. 1000-3000
Fe. 2000 'Ierminatlile B. IX C. E.

fibre senzitivc
rcala

arnbiguu

din bulb arc origine

senzitivc ale nervului pneumogastric


ale ncrvului IX parasimpalice ale nervulni

B. fibrele viscero-senzitive

A. de la corpusculii de la corpusculii de la corpusculii tactile, tennicc,

fibrele somatOl11otorii ale nervului glosot:\ringian fibrele visceromotorii Iibrele somatosenzilive structuri ale trigemcnului sunt inervate de nervu

n.
E.

D. de la discurilc

~i vibratorii
va fi vazut dar prin:

55. Care din urmiitoarele glosofaringieni? A. glanda parotid" B. .nuschii rnimicii C. piclea Irunt.,

n obiect

aflat In punctum

remorum corneei

A. accentuarea curburii

13.
C.

tara acomodarc
acccntuarca reducerea

curburii crisralinului
curburii curburii cristalinului corneei se afla situat in:

D. reducerea

D. pielea buzei supcrioare

,i a pleoapei

inferioare

F.

E. muschi ul ridicaror al pleoapei

superioaro

,""·j.!rnentul receptor A. C. I). sacula canalele canalul H. utricula

al auzului

semicirculare cohlcar

rnernbranoase

I':. utricula

,i sacul"

26

27

AnaJi:zatorii

6. Deutoneul'onul
A. corpului B. ncuronilor

caii uptice sc gasc~te la nivelul:


genicula: lateral . multipolari

Analizatorl

I I (;Iolllerulii glandelor sudoripare: \. sc gascsc in epiderm


I L sc gasesc in derm

C. neuronilor bipolari D. chiasmei optice E. slrahllui granular extern al retinei 7. Care dill urmiitoal'ele celule din structura nervoase: A. celule fotoreceptoare
B. celllle bipolare C. celule pigmcillarc O. ccJule amacrine E. celule muilipolare

c
refine! Nt) sunt cel I uc

se gasesc in hipcdcrm pentru eald

Il. sunt receptori I:. SW11 receptori

pentru reee
nervoasc glandelor nervoase libcrc situate in epiderm, sudoriparc libere in cornee Krause localizati in hipoderm la niveiul

I' I{l'ceptorii pentru sensihilitate terrnica:


r\. sunt terminatii glomerulilor B. sunl terminatii C. sunt pcntru

rcce corpusculii

D. sunt pentru eald corpusculii Ruffini Iocalizati numai In derrn E. consriruie protoucuronul fascicolului spino-talamic lateral retinei se giisesc:
receptoare

8. in stratul granular
A. prelungmle

intern din structura


celulcior

11. corpii neuronilor


C. corpii neuronilor D. axonii neuroniJor

bipolar:
multipolari multipolar: bipolari

I I Care din urrnatoarele structurl NLI sc gasesc In hipoderm? A. canale de cxcretic a glandelor sudoripare
B.
I).

celule adipoasc

C. receptori

pcnrru senzatia de eald


glandelor sudoriparc

E. sinapse

dinlre neuronii

si Imiltipolari

glomerulii

E. reteaua vasculara 1·1 La nivelul fusului neuro-muscular:


A. terminatiile senzitive a fibrelor primarc au vitcza Icuta de conducere H. zona centralii multipolari melanic
$1

9. In strnctura retinei, membrana


B. esre
0

Iimitantii exrcrna:
ale celulclor gliale

A. dclll11lteaLOaretina spre fata exterua

retca de prclungiri

inrrafusalc

primcstc arar inervatie

senzitiva

C. I,eprezrntii ~onil sinaptica intrc neuron; bipoiari


D. csre founata dill cclule care conun pigment

cat 9i motorie

C. fibrelc intrafusalc prirnesc axoni ai neuronilor motori alta din


coarnelc D. terminariile ganglionul E. anterioarc senzitive spinal oboseala ~1 obisnuinta rncdularc sunt dendrite si axoni ai ncuronilor dill

F. cste formam din ccluie fotoreceploare 10. Endolimfa: A.


ar e

cu Con si basLona~

~~ deplaseazilln canalul loc ronrea capuln] ~lbrapile vibrauile

sem.icircular

aflar in planul miscari] cupula

daca

nu sc manifests

11. ir~deplasa-o in dircc[ia C. ~an:mlte E. pruneste. D. :,~.gase~tc "' ra~pa

ll1i~ciirii alltrcneazii

sale pcrilimfci vestibulara produse

In nivelul Iielieolremci ~i[I] rampa timpanica

I~. Ncuronil motori gamma din coarnele anterioure medulare: A. au dendritelc in contact eu portiuuilc contractile ale i"U",ILl;
E. Iac sinapsa de lip placa motorie direct contractia cu fibrele intrafusalc striat substanta reticulata si C. derermina muschiului

tnnpanutn,

de undele sonore direct prin vibratiilc

D. primesc impulsuri de la trunchiul cerebral, hipotalamus


E. determina relaxarea fusului neuro-muscular

28

29

Analiverorii

Analizatorii

16. Care din aflrrnatllle referltoare adcvarate?


A. epidermul contine superficial

la analizatorul
stratul germinativ

cutanat sunt 'are din urmatoarcle


~i profund

proprieta\i

referitoare

la papilele gustative sunt

stratul

cornos
B. tesurul subcutanat se atla in contact direct cu rnediu: extern spre profunzime estc hranit prin C. primul strat al pielii de Ia suprafaui D. dermul papilar reticular

.ulcvarate? A. papilele circulllvalate ll. papilele C. papilele D. papilele 1'. papilelc caliciformc fungiJonne

, . bii de lonna unor cupe sunt grupate pe varfirllrm It (in numar de 9-11) situate la ban limbii ..

dituziune si osmoza din lichidul intercelular


estc siruat mai spre suprafata la nivelul strarului papilar

asczate pe partile posterolatelalc

ale Iimbii

cornparariv cu dcrrnul
~i reticular sunr relativ

filiforme sunt in numar del SO 200 . .' care coutin -ecepton tactili sunt de lorma fileloi de carte

E. eiemenrele
rare

celularc

17. Care din afirmatille rcferitoare la receptoril cutanari sunt adevarate?


A. corpusculii Meissner sun: stimulati nivelul papilclor derrnice B. in hipoderrn pentru rece se gascsc corpusculii de atingeri line ~i localizati ~i I"

,I lin mugure gllstativ contine: A. pori guslalivi. In polul apical al cclulelor B. buton gustaliv, fibre oervoasc, epiteliu C. celulc de sustiuere, E. papile gusfative Ilrccbea: A. medic esrc situata intr-o cavitate lingual

de sustincrc

cclule senzoriale

Golgi Mazzoni

care sum reccptori

D. celule senzorialc gustatrve

C. discurile Mcrcke: se adapteaza rapid ~i total D. corpusculii Ruffini. asemanarori ell corpusculii

Pacini. sunt localizati care pot fi iuterpretatc

ir epiderm
E. receptorii ca durere cuianati nu pot transmite impulsuri

a osului parietal

B. la exterior prczinta fercastra ovala san fercasrra rotunda ." C. interna esre formata dill labirint OS us sapat 111 stanca o,sul Ll1 III apropjerca caruia se al1[l originca rcam ~~ ~rlgen1enu lui D. medic prezina ciocanul, nicovala si lablrlnlul membranos ..' al trompe:

Ill. Analizatorul
A. B.
11U

olfactiv:
0

reprezinta

exceptie

privind

calea de conducere
III

arc 0 supralata etmoidului C. in partca opus

de 2-3 em' siruata

drepiul

larnei ciuruite a
se

b. ell

lui Eusrachio inlerna forrnata

din labirintul

fibres

~i labirintul

membranos 1 te'

a dendriielor

chemoreceptorilor

aila

umflarura

10-20 cili olfactivi

'\ (ure din atlrrnatlile refer ito are la ureclteamedie sunt_ar evara c. 1\. numita casa timpanului si a trompe: lui lOuSlachlO fiind 0 cavitate
pneumatica B. rnucoasa acopera cele trci oscioarc .' (clocan, ,-' nicovala ~ .r; .:-1 ~l :-)caT1~a) e a

D. facrorii din me dill NU pot produce olfactiv

disfunctii asupra analizarorului


~i pneumatic ~i fac sinapsa cu

C. nervii clractivi strabar un os nercgular celulele mitrale

auzului C. prczinta

un perele lateral acoperit

. pe par\ile Iarerale de piclc fcrcastra rotunda previne cu


1 olul

19. Segmentul intermediar

31 analizatnrului

olfactiv

LJ. are un percte medial ce prezintii

de a .. pres1Unllor

A. arc doar doi ncuroni proiectati pc fata mcdiala a lobilor temporali B axonii ncuronilor bipoluri dill bulbul olfactiv fac sinapsa cu celulele multipolare C. rracturilc olfactive se proiecteaza in paleocortex D. cei 10-20 de cili olfactivi ai analizatorului olfactiv maresc suprafata de contact cu substantele odorante E. tracrurile oifacrivc ajung In profunzimea santului temporal superior

rnentine presiunea cndolimlei 1\. eom~nicarea ei cu trompa lui I':ustachio pc ambele

egalarca

tete ale timpanului

30

31

Analizatorii Anahzatoni

24. Segmentul

periferic

al aualizatnrului

motor

este reprezcntat rap ide

de:
I

A. corpusculii B. terminatiile C. Jusurile tendon

Vater Pacini stimulati nervoase

de miscari

uvnrilc I ~ .ru

neuromusculare: exteroceptori contractila, mai voluminoasa oboseala sau obisnuinta alfa din coarnele care nu manifesra
0

libere care sunt proprioreceptori

a: durcrii si )

.\ sunt eei mai imporranri portiune centrala receptor! medulare fusului suut singurii anterioare 1-:.cxrremitatile .) \Il'canis.'llul

neurornusculare

situate la loeul de unire intrc muschi ' la loeul de unire dintre muschi

D. corpusculii E corpusculii tendon

Golgi - proprioreceptori Vater Pacini situau

prezenti printre fibrcle musculare ~i

I i. I" cxrrcmitatilc

fusului ajung axonii motoneuronilor


se prind pe fibrclc inrrafusale prin: sunt rransmise

25, Care dintre afirmatiile referitoare oboseala sunt adeviiratc?


A. sunt Iormati butonaie C. pot reception» D. sunr localiza.i cxtrafusale]

la reccptorii

ce nil manlfesra prcvazure eu tcrminat.i sau tendoane striat la om ~i striate (intrafusale

auzului

"IV se caracterizeaz3
ovala, vibratiile se transmit sonore

A. de la fcrcastra perilimfei II. vibrariile vestibulara C. la frccvcutc membranes

rna: In\[ij

dintr-o retea de fibre ncrvoase 9i in pericondru. si printrc ligamcnte


8

din rampa timpanica perilimfe:

endolimfei deoarecc

membrana

B. pot fi localizali

esle loarte subtire inalte vibrcaza membrana nazi lara de la baza melcului

~i viteza de intindere

unui rnusch;

iibrele rnusculare sistcrnul

D. In zona in care amplirudinea


nervos central dcspre atingcrile membrana E. muschiul din melc III .. \paratul
0

undclor propagate
tirnpanul. scazand

cstc maxima,
presiunea perilimfci

E. inforrneaza
pureruice 26, Acomodarea B. procesul distante

permanent

bazilara scaritei

este cornprimata relaxea/a

vizuala

NU esre caracterizara cristalinului imagine

prin:

A. rnudificarca

curburii

optic

sc caractcrizeaza
medii rransparenre

prin: si opacc ~i vascularizata

prin care se formcaza mai mici de 6 m

clara a ohiectelor
musculaturii

situate la a

A. cupriude B. corneca C. umoarca sistemul

transparenta venos

este bngat inervata

C. corectarea axelor oculare globului ocular

prin conrractia

extrinscci

apoasa este un lichid secretat de corpul ciliar ~i drenat prin

D. distanta dinrre ochi $i punctum prOXi11111ln scade eu varsta darorira scaderii elasticitarii cristalinului E. acornodarea vizuala estc limitara, poate creste la infinir 27, Care din urmiitoarcle variantc dcourece curbura cristalinului nu

D. corpul virros umple spatiul dintrc iris si retina si este un gel transparent E. cristalinul vascularizat estc 0 lentil

a biconvex".

invelita

intr-o capsula,

care I1U este

si nici iucrvat NU se caractcrlzeaza nervoase Ruffini nervoasc rcccptioncaza prin: cxcitatiile pentru senzatia de eald

NLJ apartine

caii auditive'! spiral Corti

I I.

Receptnrii

cutunati

A. protoneuronut

este situat In ganglionul

A. terminatiile
B. corpusculii C. terminariile ocular D. corpusculii intcnsitatc E. corpusculii

libere sum situate in reate st.raturile pielii

B. axonii neuronilor din ganglionul ncrvu lu cranian V III C. demoneuronul mezenccfal

Corti Iormeaza rarnura cohleara a


quarlrigemeni medial inferiori din

libere sc gascsc si la uivelul corneei globului

estc situat in coliculii

D. al treilea neuron se afla In corpul genicular E. esie formata din trci neuroni

din rnetatnlanmg

Pacini sunt stirnulati de miscari slabe, rapide si de mica


Krause, receprorii pentru senzatia de reee, sunt mai

numerosi la nivclul mainilor (in epiderm)

32

33

Anaiizarorii

Analizatorii

32. Dermul NU se earacterizcaza prin: A. este lin tcsut conjunctiv dens


B. I~ comactul cu hipodermul prezinra papilele dermice

\It'cliile transparentc
"\. corneea

ale aparatului
secretata

optic NU se caractcrlzeaza
dar bogat mervata

prln:

transparenra apoasa,

este nevascularizata

C. coniine foliculi pi lo)i si glande sebacec D. tOI aici se ana terminatii ncrvoase liberc E. conrine ~i canale de excretic ale glandelor 33. Intensitatca senzaticl olfactive NU depinde de: A. concentratia subs tan tei odorante
B. grudul de solubiluate C. acornodarea D E. umiditatca mucoasei mucoasei a substaniei odorante olfacti ve olfacrivc a organismul ui sudoripare

II. umoarea
comee

de procesele

ciliarc, sc gaseste intre

si iris si cste drenata

de venele scleroricii

('

cristalinul, lentila bicouvcxa situata in spatele irisului, este binc


vascularizar

I). corpul vitros se gasesre intre cristalin si retina. invelit in hialoida I':. cristalinul cstc legat de corpul ciliar prin Iigamcntul suspensor xclerotica: 1\. este tunica vasculara, cu functii rrofice ~i de proiec.ie
1>. reprezinta partea anterioara a runicii cxtcrnc intrinseca a glubului ocular ocular

vt1rsta, sex ~i starca fiziologica

C. este strabaruta posterior

de nervul optic a globului

O. pe ea se inscra rnuscularura

F. este transparenra si binc vascularizata

34. Segn.entul de conducere al analizntnrulul


receptor B. cat ~i protoneuron multipolari

olfacriv: Iiind atar


nervii

A. cste alcatuir din doi neuroni, primul (neuronui bipolar)


axonii neuronilor olfactivi din mucoasa olfactiva olfactive

IN. (

'are din urrniituarele afirrnatii privind straturile lncorecta? 1\. primul srrat asigura sinteza pigmeniilor B. strarul granular C. stratul plexiform bipolari intern estc format intern reprezinta

retinei este

formeaza

fotosensibili bipolar: dinrre neuronii

din corpul neuronilor zona sinaptica

C. ncrvii olfactivi D. axonii neuronilor umflatura olfactive

au traseu p5na Ia tracturilo bipolar: se termina


C11

si cci multipolari

care un buron terminal,

prevazuta

eu 10-20 cili

D. stratul cclulclor fotoreceptoare cuprinde celule eu conuri si bastonase, care sunt cclule nervoase inalt specializate ce n11 sc divid
E. celulele culorilor cu conuri predomina ~i contin rodopsina 1n macula lutea, au rol in perceperea

F. celulcle mitrale din tractul olfactiv reprezinta deuloneuronul

c.iii

35. Segmcntul de conducere al analizatorului


A. protoneuronul cranieni B. dcuroneuronul este situat in ganglionii gascste in nuclcul VII. IX ~iX
ga

gustativ:
nervosi de pe rraicctul nervilor

\". Care din urrnatoarele


A. aceasta cupnnse

procese J'I. U caracterizcaza


receptor:

stlmularea

retinei?
luminoasc

constii in excitarca

lor de catre radiatiile

intrc 390 ~i760 11111

B. lumina strabate retina


solitar din punte in drumul a limbii lor de pigmentii solitar se incruciseaza

rana

I" stratul pigmentar


sub influenra cclulclor

LInde este absorbita


luminii in retinol si

fotoscnsibili cu eliberare

din eelulele de energic rnembranei

cu con uri ~i basronasc

C. axonii neuronilor D. nervul

din nucleul

scindarea iodopsina,

pigmentilor pcuneabi.itatii

fotoscnsibili

sprc al lreilca neuron

din metaralamus gustul din 113 posterioara zona V -ului lingual

facial rcceptioucaza

D. crcstcrca

rcceptoare

~i aparitia

E. nervul vag inerveaza

potentialului

de receptor potcntialului de receptor in potential de actiunc, bipolare de cclulcle

F. rransformarca
condus

sub forma de influx nervos modulat

34

35

Anahzatorii

Analizatorii

40. Traetul optic:


A. aducc mformatii B. C. aducc informatii fibrele tracrului ternporala de la jurnatatea de lajumatarea de aceeasi naza.a a retiuei temporals parte de acecasi nazala parte ~i a retinei din partca opusa

I I ( are aflrmatie '\. continc

privind organullui
cclulcle rcceptoare

Corti cste incorecta?


dispuse rcccptoare pe membrana medial strabat

auditive

pe un rand ~i membrana . '

optic aduc informatii

din jumatatea

lateral pe 2-4 randuri 11. cilii de la polul apical 81 celulclor tectoria (' ~1 vin ill contact sc gascstc in mdculme1l10ranOs; ganglionul

a retinei

ell membrana

reticulara bazilara

D. traclul optic face sinapsa cu deutoncuronul in corpul gcniculat lateral F. fibrele tractului optic se indreapta ~ispre coliculii quadrigemeni
superiori

D. baza celulclor

scnzoriale este conectata cu dendritele neuronilor


care secreta

din

Corti, situar in columcla rcticulara

I':. cerulele ciliate sunt insotite de cclulc de sustinere 41. Acornodarca


marcsc

la uistanta N l! se caracterizcaza
reflex, sub acriunca muschilor san micsoreaza muschilor suspensor, convexitatca

prin:
corpului ciliar carc a cr.stalinului vederea ciliar,

membrana I '. I' rechea medic: 1\. cornuuicii

A. sc realizeaza B. coutractia C. ligamentul

fetei antcrioare

radiari ai corpului lensiouat

ciliar favorizeaza

ell bucofaringele

prin trornpa lui Eustachio rotuude se afla

ohi ectelor apropiate de muschii radiari ai corpului

8. cstc situaia intr-o cavitate a osului parietal C. intrc membrana timpanica ~i membrana ferestrei lanrul cle oscioarc D. cio~8nul vine in contact E. contine,

mcnti ne crista Iinul aplauzar D. contractia muschilor circulari ai corpului ciliar esre stimulaia
parasirnpatic

de
Irebuie

ell membrana timpanului a~e7ati pe fereastra ovala, reccptorii audiuvi

E. pentru marirea convexitatii

crisralinului

ligamentul

suspensor

sa

fie rclaxat

I" I irechea lnterna:


A. este formata eli functii trofice ciliare din labirintul mc.nbranos. sara! 111osul temporal, se pigrnentara, vasculara, ~i radiare interiorul caruia se afla melcul osos B. intre labirinlul osos si eel membranes

42. Tunica mijlucie A. coroida, 8.

a gIobului ocular NU include:


membrana ciliar ~i procesele

ill

corpul ciliar, format din muschiul


circulate musculatura
exle

ana cndolimfa

C. irisul, cu fibre musculare

~i celulc pigmcnlare
a globului ocular

D.

tunica vasculara a globului ocular extrinseca

E. la acest nivel se gascste

C. lahirintul osos cste constituit din utricula, sacula ~i canalul cohlear D. in canalul cohlear se gascsc receptorii acustici si vestibulari E. rarnpa timpanica comunica cu fcrcastra rotunda
II Care aflrrnatie

43. Care din urmiitorii factor! i\lU caracterlzeaza (arnetrop)?


A. rncdificarea C. scaderea D. dcformari E. absenta lungimii axei ochiului cristalinului si/sau ale cr.sialinului fotosensibili

ocbiul eu deficicnte

pdvind calea vestibulara

cste incorectii.? Scarpa hulbo-puntim ramura vestibulara ..

A. primul neuron se B. deutoneuronul (' axonii ncuronilor

ana

in gangJiollullui

se gascstc in nucleii vestibu.ari


din gangliol1ul

B. variatia indicelui de refractie


clasticitatii ale corneei pigmentilor culorilor) (cu apariria

Scarpa formeaza

a celui de al VIII-lea nerv cranian D. axonii ncuronilor din nucleii vesiibulari arhiccrcbcl. maduva ji uucleii nervilor E. al trei lea neuron este situat in talamus

emit colaterale
oculnmotori

sprc

prcsbitismului) din celulele ell conuri (pcrturbari in percepcrea

lll, IV si VI

36

37

,,\ ualizatorij

48. Mecanismul auzului implicii:


A. vibratiile osicular B. timpanului sc transmit carre urcchea exrerna prin lanrul sub lire care undolor

Anal izatorii

,I Ih'ceptorii cutanati:
A. corpusculii leziuni Meissner ~i Merkel sunt tennorecep:on la stimuli ncspcciticr B. termoreceptorii celulare sunt scnsibili

. .~ care determina .,

scarila sc sprij ina pe fereastra ro.unda, 0 membrana separa urechea medie de canalul cohlear membranei sonorc perilimfei din rarnpa vestibulara perilimfei din rarnpa timpanica

C. miscarile

ferestrei ovale determina transmiterea

C algoreceplorii sunt situati in epiderm, foliculii pilosi, eornee


D. c~rpuscuhi E. sensibilitatea Golgi, Ruffin: ~i Pacini sunt mecanorecepton

~i apoi, prin helicotrema,

situati III

derm ~1epiderm rOlunda asignra varial:iile


dinlabirinlul
OS

...
are ca receptori spccifici corpusculii

..

D. comunicarea
presionalc F vibratiile

rarnpei rimpanice ale perilimfci

cu fcreastra

tactila protopatica

Krause ~i rcrminatiile nervoase libere , ''''cgmentul de cunducere


A. axonii protoncuronilor B. nervii olfactivi

perilirnfei

produc vibrau: ale clldolimfei

os

al analizatorului
strabat in celulclc

olfa:tiv: .. '
mitralc

.
U1

49. Care din afirmatlile

vestibular cste falsa?

privind

segmentul receptor al analizatorului


sunr dispuse membranoase ampulare dinamic, liniara din ,I til trei planuri, (in num.ir de
, I.

lama cruruita a ermoidul

I$i au originea

A. canalele scmicirclllare membranonse 45° unul tala de celalali B. deschiderile canalelor semicirculare cinci) se rae In utricula ~isa(lila C. cilii celulelor receploare din crestcle masa gelatinoasa uumita cupula D. crestele deservesc ampulare echilibrul dcservesc cchilibru' static ~i acceleralia sunt conectatc

la

C. axonii deutoneuronilor se proiecteaza in ncuronul talamic


D. bulbii ollactiv: E. cc1ulc1c mitrale can (in protoneuronul intra ill structura caii olfacrivc 01facriv trigonului

S('grucntul receptor al analizatorului


A. intr-un B. mugurii C. papilele E. mugurele Cunalul mugure gustativi fungiforme gustativ se gasesc

gustativ:

.
gustanve .

..

sunt inglobali iar maculele

intr-o

1-3 celulc sCllzonalc.acllIatc ..

pot fi grupati in jurul papilelor formeazii V -ull ingual.

D. papilele foliate se gascsc pc marginilc postenoare ale limbii


gustativ confine celule de sustincrc la care ajung fibre nervoase . cohlcsr. inferior pc membrana constituit tectoria, Corti din membrana se afla organul . R:lssncr ~ . . Corti, dupa ce strabat membrana Corti audiriv este organul scnzoriale superior

E. ceJulelc receptoare ganglionul Scarpa

ell dendri iele ncuronilor

eohlear:

50. Organele tendinoase Golgi NU se caractcrizeaza


A. sunt sLimulate de crcsterea coutracria musculara B. nu prezinta feuomenul C. impulsurile musculara buronate E. irnpreuna manifesta generate tensiunii

prin:

A. in canalul B. receptorul C. are peretele

in tendoanc. dercrminata de

de adaptarc

D. cilii celulelor

din organul

de acesti proprioceptori

inhiba cOl1tmqia

reticulate, sunt ill contact eli membrana


E. are peretele constituit

bazilara

din lama spirala

D. sunr formate dintr-o rctea de fibre nervoase prcvazun- cu terminatij


(dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali) receptor: care nu ell fusurile neuromusculare oboseala san obisnuinta sunt singurii

S"gmentul receptor vestibular:


A. canalele semicirculare mernbranoase 90° unul fata de celelaltc fl. in cele rrei ampule ale canalelor C. canalele D. maculele sernicirculare deservesc numita receptoare echilibrul cupula semicirculare dinarnic

.•
sunt dispuse
111

'.

.:
la

trei planuri,

se afla maculclc in utricula

ampulare

membranoase din macule

se deschid sunt inglobati

E. cilii celulelor gclatmoas«, 38

intr-o rnasa

39

Glandele endocrine
Gl;:IlldeJe endocrine

CLANDELE ENDOCRINE
INTREBART
1. Corpul
galbCII: aldostcron hormonala a ferneii dupa varsta de 60 de ani

I Ii1'0 Ii:r.a:

- COMPLEMENT

SIMPLU

/\. lobul anterior

reprezinta

23% dim masa glandei au origine

II. lobii anterior si posterior


hipofizar I). sistemul lcgarura circulator
Cll

epiteliala
mij loci i prin tracrul hipotalarnoPapa-Fielding lace

'. este legara de nucleii hipotalamiei

il. secreta

port hiporalamo-hipofizat anteriori

B. continua activitatea C. secreta progestcron D. favorizcaza E. cste controlat 2. Epiflza confine:

nucleii hipotalarnici 1a baza cnccfalului,

I':. este localizata mixedemului

in ~au.a rurceasca

a osului sfcnoid

producerca de FSH

liroida:
A. cstc eca mai mare glanda greutate de 100 g a garului. in dreprul cartilajului traheal ell secretie interna din organism, avand 0

A. ncuroni 13. celule nevroglice C. foliculiua


D. fibre nervoase E. melanina somatice motorii

II. esle tlmnatfl din doi lobi uniti iutrc ei plio isimul tiroidian
C. cste situata in partea laterala al carui nume iI poartii D. este bogar vascularizata
1].

~islab inervata
parcnchim glandular format din celule

structural, epiteliale

prczinta grupate

UI1

3. Timusnl:
A. cste situata in sparele traheei B. arc 0 dezvoltare C. secreta hormonul scxuale E. are dezvoltare si in fata sternului max ima dupa pu bertate timic care stimuleaza dezvolrarea zlandclor
b

in acini

(;Ialldele suprarenale:
A. medulosuprarcnala 13. suprarenalelc rinichilorsi in virsta simpatici D. corticosuprarcna:a. E. medulosuprarenala •• 'I'imusul: A. timocitele ti11111S)
I). all

rcprczinta la exterior
0

80% din masa glandei de glande capsula mezodermica, cciodermica, la fcl eu ganglionii la tel eu gonadele (80%) si adrenaline (20%) situate la polii superiori ai

sunt 0 percchc are origine de origiuc secreta

D. contine celule cu ro! in imuniratea


0

celulara

puremica

odatii cu inaintarea

C. rncdulosuprarcnala

4. Stare a de hipergJicemie
hormoni: A. hormonii estrogcni tirnic

po ate Ii indusa de catre secretia .

urmatnrtlor

noradrenalina

B. insulina
C. hormonul

D. calcitonina
E. glueagonul

provin din organele T. originare la procesele migrcaza la pubertate sternului

limfoide

(ganglioni

limfarici,

splina,

lirnlocitele participa

din rnaduva de imunitate

osoasa ~i diferentiate cclulara in maduva osoasa

in timus,

5. Urmatnarele
A. glandele B. hipofiza C. glandele D. tiroida E. cpifiza

glande endocrine au structurii foliculara:


corticosuprarcnalc mcdulo-suprarenale

C. timocitclc D. evolueaza

pe cale sangvina

I~:. ste situ at inapoia e

si a pcricardului

40

4]

Glandele endocrine 10. Sistemul endocrin

Glandele endocrine

difuz:
in reactiile

A. rcnina ~i angiotensina participa In reactiile imunitare 13. secretin a srimuieaza muscularura viscerala ~iparticipa
ID1U1l1tare

• u r olin urmatorti
II.mlui'! calcitonina
II

hormoni

NU an interventie In metabolismul

C. prostaglandinelc

moduleaza

acrivitanl«

celulare

purathormonul
I imocrescina

D. histarnina ~j serotonina inrervin in rcglarea si coordonarca activirarilor secretorii digestive 12. colecistochinina si pancreozimina intervin in regla rca si
coordonarea activitiitilor endocrine pancreatice

I)
I

somatotropul
ociiocina

I .. 1("1'1111)11111 somatotrop
\. intcrvine

(STH)

NlJ are urmatoarele


celulelor

actiuni:

11. Secretia de aldusteron:


A. provoaca daca este 111 execs boala Addison sanguina de Na+ ~i IC, ACTH ~i a Na
I

in dezvoltarca

II intensilica oxidarea lipidelor.


proteice arc cfcct de crutare a glucidelor

asigurand cncrgia necesara sintezei


~i deci rol hipcrg.icemiant

B.
C. D.

este reglara de catrc concentratia

rcnina
este controlata de conccntratia sanguina este inhibata de scaderca volemiei si a vitaminci K

I). crcste eliminarile de Na, K ~i Ca I':. activeaza transportul aminoacizilor risulara a proteiuc1or

111 celule si stimulcaza

sinteza

E.

este asiguraia de zona

ell

origine ectodermica a glandei suprarenalc

12. I\urepinefrina: A. B.
C D. E. arc efecte sirnilare ell cele ale stimularu parasirnpatic
11U

':II'e din urmiitnarcle manlfestarl NU apare in tetanic? /\. contractu convulsive necoutrolatc ale rnusculaturii schclctice
Il. irascibilitare si confuzii mintale

sistemului nerves

C. rczistcnta
D. caderea I,:. spasme

arc actiuui vasculare este secrciata de zona ell engine ectodermica


de neurohipofiza pc receptori colinergici i glucocorticolze

la frig parului si a dintilor ale musculaturii digestive

a suprarenalei

cste secrctaia sc fixeaza

I H (;ILlcocorticoizii: A. scad numaru)

13. Hipersecretla A.

de honnon

se tnsotcsre se insotcste are aceleasi glucozei deterrnina

B.
C. D. E.

de scadere ponderala de hipotensiunc


efccre ea ~i insulina asupra concentratiei plasmarice a
1'1

de elemente figurate ale sangelui cresc absorbria Iipidclor C. scad permcabilitatca tubilor distali peutru apa D. stimuleaza anabolisrnul proteic prin scadcrca climinarilor

n.

de azot

E. scad sensibilitatea

la stimuli olfactivi

si gustalivi

se produce daca exista secretie crcscuta de ACTH


hipoglicemie si obczitate

(are din urmatoarele caracteristici :'\IV apartiue timusului? A. este invel it intr-o capsula conjunctiva. din care pomese septuri care

il impart In lobuli
B. zona corticala a foliculului provin din celnlele primordia Iimfocitclor C. are rol in formarea

timic esre formats


le hematopoicticc T. specializate

diu timocite, care


din maduva In pastrarca osoasa

14. Cresterea volemiei


A. B. C. D. E. hiposecrctie hiposecretic hipcrsecretic hiposccretie

se illtiilne~te in:
de vasopresina de ADH de aldosteron de mineraloconicoizi anterior si aidosroron

memoriei imunitare D. secreta timocrcscina, care intervine ~i'in dezvoliarea urganelor sexualc E. cste situat deasupra

In metabolismul
stcrnului.

calciului, dar

Icziuni ale hipotalamusului

tiroidei ~i inapoia

42

43

Glandele endocrine 20. Tiroida se caracterizeaza prin tuptul ca: A. nu produce mai mult de 8 g de tiroxina de-a lungul unei vieti B. nroxma acuoneaza rnai rapid ~i cste rnai acriva decar triiodotironi na C. coloidul tiroidian contiue tiroglobulina, 0 proteina al carei constituent principal este aminoacidu' riroxina D. gusa endemica se manitesta prin crcsterea in volum a riroidei insotitii de hiperfunctia accsteia ' E. secreta ~i caniitati mici de calcitoniua, activiiarea osteoc1astelor hormon ce stimulcaza

Glandele endocrine

I (. arc din urmatuarele earacteristici :"It: aparjine melatontnei"


i\. este un horrnon seeretat
CLi

rol in dezvolrarea gliale ale cpifizei estc inhibata

si cresrerea de lumina

organismulni,

de cclulclc

13. secretia de melaionina

C. are efect hiperglicemiant I). inhiba sccrctia hormonului de eliberare a gonadotropillc1or 1'.. are rol in inhibarca , (;Iucagunul: A. este secreta! B. detcnnina C. secretia dezvolt:lrii sexuale precoce

(FSH ~i L11)

exclusiv hipcrglicemie

de celulelc

a ale panercasului hepatica

endocrin ~i musculara

21. Insulina: A. este secretata de cclulelc pancreasului endoerin

prin glieogenolizii de simpalic a glucozci

a ale insulelor

Lancerhans
C

din

sa estc stimulata celulara

D. creste utilizarea

B. stimuleaza transformarca glucozci in trigliceridc C. scadc gradul de urilizare a glucozci in celule D. hipcrsecretia sa poate ducc la acumularea de corpi cerouici mvc1ul sistcrnului nervos E. 22, Care mecanismul principal

E. inhiba gluconeogeneza
la

din alllinoacizL
hormonii pot face parte din

'" in functle de struclura nrmatcarclc categorii


A. oligomincrale B. vitamine C. ccluloza

ehimid

de substante:

de reglare a sccretiei de insulina estc cel nervos '" U apartine simpatici

dill urmatoarele

caracteristicl

polisolubile

medulosuprarenalel? A. are origine ecrodermica, la fel eu ganglionii B. cuprinde 20(YO masa glandei suprarcnale din

D. steroli E. glicogen '7 Hormonul de cre~tere: A. asigura dczvoltarea B. C. D. E.

c:.

secreta hormoni eu actiune identica celci a SI\V simpatic D. reglarea sccretiei sale sc face mai ales pc cale ncrvoasa hiperglicemianta prin glicogenoliva

E. hormon_ii siii au actiune

exclusiv

a scbelehl1ui

membrclor

infcrioare (pigmeii)

hepatica

$1

rnusculara

23. tli~erseeretia hormonllor curtlcosuprarenallcnl "<U se caracterlzeaza pnn: A. boala lui Con11 (prin cxces de aldostcron), ell aparitia hipertcnsiunii arterialc B. sindromul androgenital, provocat de cxcesul de sexosieroizi, eLi apanua pubertatii prccoce la copii C boala lui Cushing, provocata de excesul de glucocorticoizi, care so manitesta prin obeziratc, hipertcnsiune arterials, hipcrglicemic D. boala lui Basedow-Gravcs, prin cresrerca secrctici de mineraloconicoizi ,. b. prill laptul

favorizcaza climinarea urinara de losfor se af]:] in cantitate scazuta in saugele unor popula\ii se mai nurneste si diabetogen prczinta 0 secreue redusa in conditii anteriori hipotalamici de stress duee la:

atiicane

'H. Lezar ea nucleilor

A. diaberui zaharat B. eliminarea unor canritati

mici de urina diluata lobulni posterior lobului hipofizar anterior

C stimularca

consumului de Iichide D. efeetc inverse eelor dare de lezarea E. efecte aseman5roafC hirolinr

celor date de stimulaTea

err in

reglarea

secretiei

de aldosieron

intervin,

pe langa

sistemul hipotalamo-hipofizar, variatiilc volumului concentrauer K' dill sange si dill lichidul interstitial

sanguin

~iale

44

45

Glandele

endocrine Glnndele 1J endocrine

29. Lobul posterior al hipofizei:


A. are forma unci lame cpitelialc Hipnsecretla de hormoni

liroidieni:

B. slimuleazil

secretin

cOlticosuprarenalci

C. cste legal de lobulmijlociu prin tija piruitara D. sinrcrizeazn hormonal ocitocina E. depozireaza hormonal antidiuretic

30. Hurmunu] testosterun:


A. cste secreiar de catre celulele interstitiale B. are ral in maturarea corpului gal ben C. estc controlal de catre ocitocina D. arc rol :111 crcsiere E.
llU

din tubii colcctori

i\. se insoteste de gu~a exoftalmica 13. arc cousccintc atat la adult cat ~i la copil t'. la adult. sc insotcstc de ingrasarc cxagcrata datorita crcstcrii catabolismului proteic J). se insoteste de cresterea metabolismului bazal I" se insoteste de gU~3 endernica, care se produce prin hipertrofia foliculilor tiroidieni

'resterea concentratiei
i\. B. C.
I).

este implicar

in deiinitivarca

caracterelor

sexualc

secundare

de glucoza In sange: stimuleaza secretin de insulin a stimuleaza secretin de glucagon poate fi consecinta secretiei scazute de glucocorticoizi nu se poate darora ADH se inrnlneste in diabetul insipid

31. Care din urmiitoarele


A. crcxterea B.

efecte se datoresc STH'!


urinare de sodium de acizi gra~i ca unnare a eliberarii
I"

I".

eliminFnilor

scad~rea eoneentrarici sanguine lor din depozite'e adipoase

(;Ianda tlroida: /\. contine in lichidul B. C.

follicular

proteina

denumita

tirozina

C. intensifiearea piilrundcrii glucozei si a aminoacizilor D. stlmularea descarcarilor de giucoza din ficat E. crcsterea elnmuarilor urinare de Na, K, Ca. N, P

in celule

32. Calcitonina:
A.

i~i reduce dimensiunile in conditiile carentei de iod secreta horrnoni care detrmina cresteri de greutate ale orcauismulu: atune; cand sun! secretati 111 cantirati crescute O. secreta hormoni cu actiune catabolizanta asupra proteinelor musculare ~i plasma.ice I c. produce zi lnic intre 100 - 30() mg de riroxina refcritoarc la glandele cortlcusuprarenale sunt

B.

esre un hormon

secretat

5i de catre celnle din glanda tiroida concenrra.iei ale Inllsculaturii de calciu 111s~nge scheletice

1/

are ca ~fecl. prine.i.pal crcsterea convulsive

('arc din afirrnatiile .ulcviirate? A. B.


I).

C produce contractu D. dercrmina tetanie E.

au origine ectoderrnica hormonii glucocorticoizi la pacientii

reduc e.iminarile volumul exclusiv

de azoL de sange circulant este

este .sec~·etata In cantitare calcmlur

crcscuta

dadi in sange scade conccntraria

c. pacientii care au secretie crescuta de glucocorticoizi sunt obezi


eu exces de aldosteron secrctia de catre de hormoni

33. GIIICOCOJiicoizii:
~Ullt s~el~eta~i de zo~a ell origine ectodennica a glandei suprarenah, B. 111terVI11 111mClabol1srnul apci ~i sarurilor minerale C. all ca eject crqterea eliminarilor de azot D. stimulcaza eliminarile de apa prin urina prin cresterea penneabilila(ij tubilor distal: pentru apa ' E. crcsc sensibilitatca la stimuli auditivi si gustative A.
I"

reclus
b. i~i regleaza prndusi pe eale ncrvoasa a glandei Hormnnii A. B. (' zona cu origine ectndermica

suprarenale:
scad furta de contractic a miocardului isi rcglcaza sccrctia prin mecanisme ncuroumorale de tip feedback produc acidoza atunci cand sunt sccrctati in cantitati scazutc (hiposccrctic) D. sunt dcrivati din colcsterol Il. reprezinta ~i mediatorii chimici ai SNV simpatic

46

47

Glandele

endocrine

Glandele

endocrine

39. Care din urmatoarele aflrmatii sunt adevarate?


A, B, hipersecrctia polidipsia glucagonul glicogenoliza F. hormonii de insulina produce hiperglicemie de insulina ~i de AD! I stimuleaza prin acclasi apare in hiposecretie

1t

",.

,lin urmatorii hormoni NU intervin in metabolismul


l'elrathoml011lll

calciului?

1\ III11oercsci113

C.
D.

hipcrglicemia determina scaderea sccretiei de insulina


arc efecre hiperglieemiantc hepatica si musculara produc glicemic
1·a

c.rlciumiua
I) ,<)1l1atotropul I vusoprcsina

deoarcce

medulosuprarcua.ieni

mecanism ca ~i hormonii glucocorticoizi 40. Care din urmiitoarele afirmatli sunt adcvararc? A. adrenalina produce tahicardie si hipotcnsi line arteriala n hormonii tropi sunt: STH, ACTH, TSH. FSH, LH ~iLTH
C. LTH stimuleaza Honnonii de oxigen la fernei sccretia lactara prin scaderea cousumul ui

r urhurmouul

NU este un hormon care: tavorizeaza absorbtia calciului la nivel intestinal It. eire acelasi efect ca si aldosteronul asupra eliminarilor

urinare

de

potasiu (. srimuleaza activitatea ostcoelastclor I). regleaza sccrctia prin nivelul calciului

i~i

ionic urinal'

D.
E.

Parathormonul produce hipcrcalcernie ~i hiperlosfatemic


tiroidieni au effect calorigcn celulare,

I'
]10

inhiba climinarea

urjnara

a calciului Iunctii

~i a oxidarilor

"Idtonina

Nl] realizeazii una din urmatoarele

sau ..

, ",."cteristici:
/\. este secrerara
t'
I),

41. Can, din urmatorlt arteriale?


A. iusulina B. cpinefriua

hormoni are ea efect eresterea presiunii

de catrc cclule din glanda tiroida si din parallrolde

II. este un honnon hipocalcemiant inhibit fonnarea osteoclastelor determina cresterca cliruinarilo:' cresterea calciului

uriuare de calciu
din singe

C. glucagcnul
D. mclatonina E. gastrin a

1", deterrnina

lIillerseerelia
A. produce 13. produce

de lnsuliua:
hipcrglicemie polidipsie

42, Care din urrnatorii Iwrmoni are ca efect scadcrea p H-ului urinar? A. aldosteronul B. cortizol C. corticosteron Dimelatonina E. eritropoerina 43. Care din urmatoarele efeete este cornun diahetului insipid ~i diabelului zaharat? A poliurie B. polifagie
C. hiperfagie D. glicozuric

C. se insotestc de glicozurie )). produce hipogl iccmie h. nu modifica nivelul gliccmiei

( 'arc din urmatoarele


A. cpiuerrina R. insulina

afirmatii sunt adevarate'!


crestcrca concenl1,"\iei de glucoza

"
ill

"
sange

determina

prin stimularea gluconeogenezei


arc cfcct hiperglicemiant hiperglicemie adrenalinei produs . gluconeogenezci determina insulina

.'
~I

.
.. sccreuei de

pnn inhi barea .

C. giucagonul

pnn stimularca

D. STH are efect antagonist


F,. timocrcscina

. . ." asupra nivelului glucozellll


.

E. hipergliccmie 48

~~

arc cfccte antagonice

h01111011i10rsexuali

49

Glaudele

endocrine

Giandele endocrine •. hKa!,';onlll are urmatoarele actiuni: ._ . _ \ hiperglicel11ie prin glicogenoliza hepatica ~l l11usculara 1\ inhiba sinteza stimuleaza de corpi eetonici celulara la nivelull1catulUl la nivel hepatic

49. Vasopresina: A. este sinterizata B. este sintctizara colccrori D. sccretata E. in cantitati rnari produce diahetul insipid este secretata de hipotalamus de neurohipofiza de timus pentru apa a celulelor tubilor proximali

C. creste perrneabiliratea

~i

( \.

sinteza proteinelor

I J. scade urilizarea

a glucozei

sea de gluconcogcneza . ._

50. Glanda pineala: A. are in structura


parasimpatice B. C. D. E. 51. Care B secreta
l1U

I'nncreasul codocrin: /\. este situat inapoia sa fibre nervoase care srimuleaza vegetative simpatice si

B. reprezinta
t'

stornacului, intre duodcn s) sphna 1Ou/~) in masa intregului pancreas d ~

. ..

cstc reprezentat

un hormon

dezvolrarca

sexual» precoce

zlandulari
Il. hipoSecrc\ia I'" nipersccrctia

de insulc1c Langerhans asezate intre acmn . ai pancrcasului exocrin ~isecreta 111pnoclpa.l ellz~nle cc1ulclor celulelor
11

inrlucnteaza
l1Jl

activitatea hermon hormoni

altor glande endocrine gonadoiropinelor

se poare manifcsta

prin hipergiteel111c prln hlperg\tcel11lc

clibercaza elibcrcaza din urrniitorii calcitonina

un h0J1110n a carui sccretie estc supusa ritmului circadian care stimuleaza secrctia

beta se manifests priviod

.. ( are din urmatoarele 1I1<'(\lllosuprarenalieni il. reglarea secl'qiei

atirmatii

hormonii

"Ill! are efect hipcrglicemiant

A. honnonul C. cortizolul D. adrenal ina

somatotrop

1\U estc adevarata'! _ lor se face CXclUSIV pe cale nervoasa

Il. instressu' emotional prcdornina noradrenalina .. C. in timpul somnului, secretia celor doi horrnoni cste redusa . D. noradrenalina are actiuni mai atenuatc dcca: adrenult113 la nivclul sistcmllilli I~. adrenalina una din urmatoarele intr-o lojii formata produsii afirmatii :
1

E. h0D110nii tiroidieni 52. Hipofizei NU Ii este caracteristlca

nerves reprezinta

20% din hormonii

medulo

. suprarenahem

A. este localizata B. prin tractul C. prin sistemul inhibarc ncrvoasa D. neurohipofiza

la baza crcicrului, a osului sfcnoid

de dura mater ai si

si saua rurceasca

hipotalamo-hipofizar, anteriori

de neurosccretie factorii de eliberare

l'imusul: A. i_nvolueal'.a dupa varsta copiHlrici B. la nivelul acestuia so difCl'cnliaza proceselc

Iimfocitclc

,. T partlclpante

,.
ll1

nuclei lor hiporalarnici

ajung la neuronipofiza mijlocii ajung In adeuohipofiza :;;1arc origine


1I

port hipotalamo-hipofizar. elibcreaza hipofizar

din nucleii hipotalamici

dc imunitate 1I11lora15. .' .. C. arc ~i funqiL; endocrina, prin sccretla. de calcltOl11~la D. extrasul de timus stimulcaza minerahzarea osoasa E. are efecre gonadotropic" I\liueralocurticoizii, rcprezentati prin aldostcron: A. determina reabsorbtia Na+ ~i eliminarca K+ la nivclul .., tubilor distali

In sange ADH si ocitocina

E. lobul intermcdiar 53. Care din urmatoarele


A. vasoconstrictie B. contractia C. glicogcnoliza

reprezinra

50% din masa hipofizara

actiuni apartine epinefrinei'?


u~oara a vase lor coronate dilatatori ai pupilei sistcmului reticula! si a celor pulmonate

~ieolectori
B. in conditii

ai nefronilor de hipersecre\ie

.'. detcrl11ll1a acidovii ., . masci sangelui

muschilor hepatica

(nu si musculara) prin inhibarea

C. arc 0 nctiune extrem de lcnta D. hiposecre\ia ducc la boala lui Conn, eu cresterca

D. stare de alcrla corticala act: vator ascendent E.

E. hipersecretia mineralo c011icoizilor determina


apei pe cale renala 51

circulant

crcstcrca

elimmarll

. _"

contractia muschilor

consrrictori 50

ai pupilei

Glandele

endocrine Glandele endocrine

59. Care din lIrmatoarele

actiunl NU apartin

hormonilor

tiroidieni?: bazal a Ili(l er lunctla


1\

A. au efect calorigcn, manifeslat prin crestcrca metabolismuilli B. reduc depozitele lipidice prin activarea lipolizei C. dcterrnina hipergliccmie prin intensificarea absorbtie:

liroidianii

deterrnina:

Mixcdcrnul

intestinale

I). Boala Basedow-Graves

glucozei si a calabolisrnului glucidic D. srimu'eaza activitarea gonadelor


E. scad carabohsmu, somatotrop proteic una din

r ' Secretia de melatonina


I). Senzatie I' Scadcrca de slabiciune fortci ~icontractici inimii tiroidian este:

60, Hormonul
urmatoarele

(STH) NU Ii cste caracteristica actiunl biologice:


sinteza de corpi cetonici acromegalie iuanitie,

1'1 iucipala

proteina din coloidul

II. Tirozina IL Tiroxina


t:

A. stimulcaza

B. hipcrsccreua sa la marurirate produce C. scade elimin3rilc de Na, K, Ca, p, l\ D. secretin

Tiroglobuliua a afirmatii are 0 greutatc are 0 grentate referitoare dc 0,5 g de 0,375 g. 23


I~/O

I) Triiodorironina
starile de stress '" I'. Calcitonin

~i SOl1m

sa este stimulatil

de hipogIicemie,

E. inhiba sinteza de carpi cetonici


61. Cat e aflrmatis estc falsa? descarcarea de glucoza din ficat ~i ocirocina glantiulotropi sintctizeaza secreta ADH-ul

(':lr~ din urmatoarele


IIIL-varate?

la glanda

pituitara

sunt

;\ II. (, I). I' A. S'Fl l-ul stimuleaza B. Ncurohipofiza

lobul anterior lohul posterior portiunile hipofizar

. din masa glandei neurohormon: . secreta

zona care ehbereaza cstc lcgata de talamus

/\DI-I reprevinta

de glanda de origine

epiteliala

c.
E.

Adenohipofiza Gonadotropinelc

D. Lobul posterior hipofizar

STH, prolactina ~i hormonii se nurnesre ncurohipotlzil sunt FSH ,ji LH

prin tija pituitara

si prin tractnl hipotalamo-

( ;".,' din urmiitoarele

efecte Nl,l sunt ale hormonilur a glandei hormonului pituitare? de clibcrarc

cliberati .

de zona

62. Ocitocina A. Scadc calccmia


B. Srimuleaza C. Esre un F. 63, Care cetogencza tiroidian ncteda
h0l11lO11

I" orielne

r:
1I.
I). I'

ec!odermicii

"inhibiT secretia cresc volemia

a gonadotropinclor .~ de unna galactofore

(,

permit elirninarea determina cfcet contracti!

unci urini mai concentr~t~ unei cantirati mai


mIC1

D. ConrTacta muscujanm, Are actiuni afirmatie asemaniltoare

utcrina

eliminarea

calcitoninei

pc celulcle

mioepiteliale

din canalele . _. 31hJp~!tzel .

cste adcvarata? se rnai llumqte rcgleaza 9i gland" piruirara fos[oca1cic metabolisl1lul

A. Fpifiza

'" eurohlpcflza: /\. are aceeasi II. (,


I)

origine origine hormoni hormoni nucleilor

. ca ~iIobul antenor 0,115 g

B. Parathormonul C. Medulosuprarenala E. Insulina

are aceeasi cantarcstc elibereaza suprarenale elibereaza integrirarea

cu Iubul l1UjlOC1Ual hipofizei ._ . 1 ce cu rol de control a caror mecanism hipotalamici al glandelor tiroida $1

secreta mineralocorticoizii cardiaca

aproximativ

D. Hipofiza sc mal numeste si glanda pineala


crestc excitabilitatea

I'.

. de reglare este dependent

posteriori

52

53

Glandelc

endocrine

69, Wanda pineala:


A, ctintarc~te secreta secreta 0,5 g

Sistemul osos

B.
C. D.

MSH

mclanina
inhibata In lumina a osului sfcnoid
C

SISTEMUL
INTREBARl',Ii,rarca de membrana:
lormeazli
JI

OSOS
SIMPLU

are secretin

COMPLEMENT

F.

estc situalh 111scaua lurceasca

70, Care din U1'miitoarde afirmalii prtviud Itipotiza sunt adevarate?


A. arterele care iriga hipofiza provin din artera carotida activitatea horrnoni interns

oasele

bazci craniului

cuprinde

B.
C. D. E.

numai doua crape: mineral. ~i de remanicrc determine crcstcrea ill latime a uaselor
I" nou-nascut in stare de membrana complet la 2 ani de encondrala si sub denumirea sun! fontanelele. cea anterioara

endocnne

secreta hormoui

care coordoneaza secreta

ruturor glandelor

I,

osificandu-se tropi (STH, TSH, e-re cunoscuta

celulcle lobului anterior ACTH, FSH, Lll) contine un lob anterior de origine epitcliala lobu: intermcdiar

de origin« ectodermica

~iunul posterior
de MSH

C .IIl'
t 01

din urmatoarele
pcriosrul
~I

propozitii referitoare
putcrnic coniine

la periost :'lit! este


care asigura prorectia

secreta un hermon

care inlnba sccrcria

,'d[t? este un invclis vascularizat organice ostcoblasrele care reinnoiesc prin prczcnta extern al osului alimentarca intcrna osoasa la durcrc a pcriosrului care insotesc este explicata stratului nervoasc vasele sanguine secreta oseina ce se alatura spre exterior care nu participa In osului eu substante

II (, I >.

rata

a periosiului

materia tibrelor cresterea

scnsibilitatea

in grosime

a osului se datcrcaza de la interior in portiunea

pcriostului I'. periostul formarea 'cnrura A. II. ('. I l.

In care osteoblasrele acopcra cpifizele

vcchi in piituri conccntricc, articulatiilor

pelvlana: mcmbrului inferior de eel 31 Lrunchiului si femur posterioara alcaruicstc intre

leaga scheletul continc

este forrnata dill cc1c rrei oase coxa le. osul sacrum simfiza pubiana, formats prin articularea
0

cdc trei oase coxale, spre deosebire


0

fi ind

articulatio

de tip sincondroza

de centura

scapulara,

cea pelviana

un

cadru mai elastic

1:. este

articulatie

de lip gonfoza

54

5S

Sistemulos05

4. 0 articlliatie sinovialii:
A. nu prezima caviiare articulara de cartilaj hialin, ell rol de protectie

Sistemul osos

B.

., uhrcle NV se caractertzeaza prin:


\ rorpul vertebral upofizele de membrana
1'01

capetele osoasc sunt acoperite a supratetelor articuiarc


0

este siruat anterior ~i transverse articuleaza vertebrale vertebra li sunt apofize pe care sc prind intre ele formeaza canalul

I: .ircul se leaga de corp prin doi pedunculi spinoasa articulate orificiilor sinovinla ce

C. esrc
D.

articularie

senumobila siuovia: secretat

C~m\i11elichidul trombocltare arnculatiei

muschii
I) .ipofizele roralitatea vertebral vcrtebrele suprapuse

Caplu$e~te capsu.a articulara,

Iubrifianr ~i coniine cclule care Inlatura reslurilc rezullale din erozinnile


fixa

are

E.

esre 0 articulatie

• lu-lctul memhrului superior NU se caracterizeaza prin:


\ ccntura scapulara mainii cstc fermata din omoplat ~i clavicula metacarpiene ~i lalange 1\ scheletul este alcaruit din carpiene, prin osificare se dezvolia prin osificarc

5. Cresrerea oaselor NU este intluentata de:


A. vitamine (A,D,C)

(' clavicula (fosfaraze)


I, ccntura

se dczvolra scapulara

de membrana

(partial)
de coloana

B.
C. D.

enzime cu 1'01 de calcificre 11011110niisexuali alimenta[ie hormonul vasopresin3

I) (lase le membrelor vcrtcbrala

de cartilaj superioare

lcaga oasele mernbrelor

E.

III IllarlroLelc 'IV sc curactcrizcaza

prin:
oaselor ca un manson concave

6. Care din atirmatiile releritoare la schelet este adcviirata:


A. ba zuru I este alcatuit B. ,~ellrocraniul frontal) regiunea
~1

1\. capsula

articulara

leaga capetele pot fi sfcricc a sternului),

din oasele coxalc, occipitalo vcrtcbrale

sacrum

si coccis (e~moid, sfeuoid ,

II. lichidul sinovial arc rol de lubrifian:


'. suprafetele (cavitatea I). ligamentele . articulare glenoida articulare (capul humerusului), in forma de rnosor (trohleea fibroase

exte

alcaruit

din oase l1epcrechi

percchi

(tcmporale, a coloanei

~i parierale)

C. ~chelerul cutter t:1facicc estc alcatuit din stern, CDaste. omoplai si


toracica D. oaselo ferei cuprind: lacrimale ~I frontalc F. s.eh.eletulmemhnllui tib:e si ulna, rarsienc.

radi usul u i)
sunt formatiuni

maxilaruf,
interior

1111111dibula, aselc zigomalice. o


n

I'. sunt articulatii

cu grad variabil

de mobilitate

libcr este format din: ~i falange

rnetaearpiel1e

femur, patelit,

II (ure din urmatoarele de ani

A. oasele incep sil creasca

afirrnatii referitoare la oase sunt adevarate? In lungime si grcsime la varsta de 20 - 25


sarurilor

7. Osteogcneza I\U se caracterizeaza prin:


A. osul primm, B. In osificarea brut, este llcfunqional se dcsrasoara . osos sub forma

B. cantitarea
minerale

de oscina crestc eu varsta in defavoarea

secundara proceselc constructive concormrenr eu cele de distfll"ere


esie functional
b

C. calciul cantonat
comparativ D. procesele demineralizare

III cpifiza are 0 ratri mal mare de inlocuirc sunt mai active la batrani cu cele de

eu eel din diafiza

C. osul secundar

de mincralizarc

D. ostcogencza estc prOCCSlIl de formare membranelor conjullctive E. in osificarea primara predomina

a tesutulu,

E. oseina prezerua in oase confera durirare oaselor


constructive

procesele

56

57

Sistcmu!

0505

12. Cennn-s pelvlana: A. alcatuie~te B. cOllstituie


un cadru rigid
0
I til

Sistemul

osos

structura mobila
trunchiului de eel al piciorului prin sudarea vertcbrelor

.rfirmatie privind diafiza osului lung cstc fal~a? . ,',' ",Ie acopcrita la exterior de periost (membrana conjuncnva
v.ixcularizata)

C. Ieaga schclerut

D. esie formam numai dill oase nepereehe E. este tonnara din oascle coxale formate coceigicne ~i din osul sacru format din sudarca veltebrelor

'·.>leIonnara din tcsut osos compact


,'sle srrabarura de canalul medular

. ce contmc

_ _.' ,. maduva [Q~IC, eu rol

sacrale r'

13. Care din IIrmiitoarele caracteristici A. rClDl1eazii fcmum]


B. in erapa proteid D. in ctapa mineralii ostcoclastc cclulele C. in etapa de rcrnanicre

apartm osiliciirii de membrana?


se l11ultipliea

lIel natogen, la fat ., 1:1 limit; eu epifiza sc afla cartilajclc de crcstere, cc aSlgma crcsterea cp.Iiza in lungime interioara a oaselor , . . __ _ . '"

curtilajul de crcstcrc sc gascstc doar la limita dintre diafiza ~,


a osului lung

conjunctive

se fOlmeaza subsranra

osoasa
r l',il/,(']c oasclor lungi prczinta urmatnarele r \( '!'!'TIA: . ,

are loe 11l0delarca osului primar de catre


in lungime a osului

caractere eu ,' ' care cuprind


" la formarea

E. realizeaza cresteres 14. Care din urmatoarele


A. femurul

\
II

coutin tcsut osos compact la pcrifcrie , sunt f ormaate din doua lame de tesut osos compact .

afirmatii se refera la oasele piciorului'?

Iesieri

este UII os lung care are puncto de illSer(ie pcnrru mll~chii alciitlliesc
0

intrc clc un strat de tcsut osos sponglOs . '_ sunt acoperite de periost: in portiunea care uu partictpa

articulatiilor

..
de cartilaj articular 1113hn: la capetele

B. oascle tarsiene ~imetatarsiene


una transversal

boJtil IOl1gillJdinaia si

I)

xunt acoperite

" __ care mtra 111

ulcatuirea articulatiilor
coolin tesut osos spougias

.
la intenor

C. sunr fonnate din: femur, tibie, peroneu, tarsiene $i metatarsiene D. intre oasele constituiente sc realizeuza aniculatii In care sunt permise mi~cari de circmnduqie
E, se fOlTueaza prin ositicare de membrana

( upsula articulara prezinta urmatoarele


I' \( 'EPTIA: . -\. cste un nlan,;iOn fibres (prelungl.re

caracteristici, , '"
E

CII

a penostu

I ') ., ' mentine Ul care. _ .~ ,

15. Care dill IIrmiitoarele atirmatii referiloare adevilrate'? A. in tirnpul inspirului


contracria toracicc sc miqoreaza diafj-agmului

la cu tia toradcii sunr prin 31 cutiei

oasele in contact si impiedica Il, peretele capsulei

dislocarea

este intarit de hgarne~te

pe,~ l~nce

diametrllllongillJdinal dnlero-posterior

13. ill timpul expirului se maresre diamctrul


C. adiiposte9le si protejeaza

cstc captusita de 0 membrana sinoviala fermata din tesut coniunctiv lax eu fibre de etas-ina .. , ' _ I). in capsula articulara cxista 0 prcsiunc pozinva ce mentine oasele 111
I. wnmct la uncle articulatii intraarticulare peretclc capsulei . cstc Intarit de ligamente

plarnani, rinichi

organe de il11portal1(ii vitaLi: inima,

D. este aldituita din coasre, vertcbrel- toracice $i stern


E. este un cadru rigid deoarece miicula(iile care se stahilesc intre

I" (urc afirrnatie reterltoare


/\. H,

la osul femur l'I'Ueste c~r~cUi?


smgur scheletul cO~ipsel .

est . un os lung care Iormeaza

paqilc COl11pOllentcl1U permit 111i.)cari

(',

~; ~1Umeroase insertii musculare, mai ales lllu~c1lll~r fcsicri , _ " cu coxalul constituie 0 articulatio corilica (sferoida)

I). este cel mal lung as din corp. format verticala

impreuna

pnn OSI icare ue: 1,

SI1'I1A

1':. rezista la a presiune

de 1500 Kg

58 59

Sisiemul

080S

20. Care afirmatie


A. B. C. D. E. include

referitoare coloana

la scheletul

trunchiului vertcbrei

este Iulsa?
I ( .11<'

Si~leJ1l111usus din afirrnatiile se articuleaza pubis prin (' II I, Se formeaza impreuna articulatia prin osificarc eu temurul esle cndocondrala si eu femurul
0

vertcbrala,

coaste ~i stem prin doi pediculi xifoid direct eu sternul, frontal.

privind anterior

oasele

coxale este falsa?

~
. .
~l

areul vertebral vertebrali parrea inferioara primele carrilaje costale

se leaga de corpul a sternului proprii prczinra,

\. It.

intre ele formand din sudarea

sirnfiza pubiana

sunt oase late) formate

ahoy trei case: ilium, ischium . delimiteaza mobila rotatie bazllIul. •. ce penmte si circumductie
111l~Can

este apendiccle

IO perechi de coaste se articuleaza

eu osul sacrum

coloana vertchrnlj curburi Jiziologice

atat in plan sagital catsi

articulatie

de Ilexieextensie,

abductie-adductie,

2I. Care din lIrmatoarcle adevarata '!


A. B. C. D. E. esto consrituita
OSOS,

alirrna!ii prlvind ostcogeneza ~LJ este


din totalitatea
$i

• are din urrnatoarele


(nn.:cta? \ sindesmozele

afirrnatii referitoare

la articulatii

NU este
._

proceselor prcdornina

de formare a osului proceselc

a tesurnlu] constructive osoasa se In osului

sunt articulatii

fixe in care intre cele dona oase cxrsta _ h:e

de osificare

de modelarc primara

ruuctionat»

in etapa de osificare

tesut fibros 1\. sururile cranienc (' I). I:. articulatia articulariile la genunchi), frccarca

... dintate (iutre oasele parietal e) sunt articulan: vertebrale cste 0 articulatie de rotatic . . permit miscar: mobile

In e.apa de osificare secundara, procesele desla~oara dupa celc cons.rucnve

de distrugere

dintrc corpurilc trohoide

semirnobila (exemplu,

primele procese de osificare apar 13 nivelul claviculci, saptamiinile 3-4 de dezvoltare crnbrionara etapa de osificare secundum functional aflrmat]l se final1zeaza cu formarea

in unele articularii

se gasestc 1111 cartilaj-menisc lichidul sinovial

care direcrioneaza

spre Iocul unde

csrc n.ai mica

'f,
caracterlzeaza osilicarea de cartilaj?
ce participii la t()]TI1area bazei

·:,,·caflrrnatie referitoare
/\.
I),

la periost estc falsa?


a oaselor ostcoblastc .. care nu participa _ la

22. Care din urmiitoarele


A. duce la formarea craniului

esle puternic asigura fata exrerna formarea

vascularizat 'in grosirne ouselor a periosrului coutine

osului etmoid,

crcsterca epifizele

('

B.
C. D. E.

rCi.:llizeaza crestcrea etapa de remanierc (distrugerea se dcsfasoara zTsn

111 grosime a oaselor


se realizeaza prin proccse de osrcoliza propriuosoase de catre osteoclaste)

I). ac~per"

lungi, in portiunea

articula.iilor la durere, prin prezenta fibrelor nervoase ce insotesc

substml\el

I';. este sensibil vasele

doar in doua etape, Iipsind etapa de osifieare

sanguine

din periost 23. Clavicula: A. B. C. D. E.

ill crapa de disrrugere a carlilajului, in locul celulelor cartilaginoase raman cavita]: in care patrund muguri de tcsur conjunctivo-vascular

« 'are din urmaroarele t'~h~ corecta?


Il. ultima

afirmatii referitoare la oslflcarca cndocondrala

1\. ducc la forma rea mandibulci ctapa cstc cca de osificare . .~ . ._ se mul.iplica ~l se rransforrna .. cstc caractcristica uumai osificarii .. de cartilaj ('. permite cresterea in lungime a osului I). in prima etapa, celulcle cartilaginoase

este un os scurr se forrncaza sc articuleaza se articuicaz» irnprcuna partial prin ositicarc de membrana a omoplatulu: extern cu cavitatea gienoida intern ell corpul stcmuluj fOl1l1eaZ3 centum

in ostcoblasre

I':. ctapa de remanicrc

eu scapula

pelviana

60

61

Sisremul

080S

Sistemul

0505

28. Care caracterlstica

NU apartine artrodiilor? A. sunt articulatii mobile, cu grad variabil de mobilitare B. intre oascle care se articuleaza se intcrpune 0 iormatiune fibrocart: laginoasn

IllIIurul: \. este un os pneumatic 1\ arc in srrucrura sa numai tesut osos compact (' se articuleaza Il. se a!1iculeaz5 I: manivela fcrmcaza eu humcrusul cu osul coxal realiz311l1 gambei
0

C. capsula articuiara lcaga capcrele oaselor ca un manson D. membrana sinoviala este bogat vascularivara 9i inervata
E. ligamentele 29. Care din urmatorli A. hormonii B. vitaminele C. hormonii D. honnonii E. secretin suut iormatiuni fibroasc care lmaresc articulatia

articulatie

. . .. de tip brela-

schelelul

factori l\U influenteaza cresterea oaselor?


11 ", -r iostul: ;\. asigur5 crcsterea osului in lungime si groslme .. _ care nu parncipa la formarea

hipofizari A, D, C, E tiroidieni sexuali endocrina ~i paratiroidicni

t I. cste () srructura putin vascularizata ('. acopcra partial dializcle in portiuuea


I).

a timusului
a 30-31 vcrtebre vcrtcbrali sc delimitcaza scolioze rnuscularc ~i canalul

30. Colonna vcrtebrula:

A. este fermata prin suprapunerca


B. prin suprapunerea vertebral pcdiculilor

articulatiilar nu are sensibilitate durcroasa I~. are III srructura sa un stat intern ce contine

ostcoblaste

\ ertcbrele:
,\. sunt preV3zLltc ell apofize spinoase situate lateral, .' 1L au structura variabila III functic de rcgiuue $\ rolululdeplullt

C. curburile
articulare

coloane:

din plan sagital sc numesc doua tipuri de apofize: 10 percchi

D. arcul vertebral F. sc articulcaza 31. Eplflzelor osoase B.

prezinlii

l.

doar cu primele '1(1 le corcspunde cu cartilagiile

de coaste

se fOllllea/.;i prin osificare de membrana D. formcaza canalul vertebral prin Sllprapuncrca

. corpunlor

veriebrnlc

n.
afirrnatii:
articularc

sunt case late

una din urmatoarele


de crestcre

A. vin in contact

~i cu cartilagiile

contin In interior tesut osos spongios C. sunt acoperite de periost In zona care nu parricipa articulatiilor D. conrin III srrucrura E. lor atat (CSUl 050S compact

I.. I ..rdozele I\lJ se caracterizcazii ea mild: A. curburi ale c:oloanci vertebra le in plan sagital B. lntalnite C. normal in regiunea cefvical5 ~ilombara

In forrnarea

cat si spongios

ell convexitatca oricntaHi anterior D. eli concavitatca oricntata posterior


E. curburi ale coloallci eerviealft: axis . condilii humeral! verte bra lc In plan frontal

contiu un canal modular afinnat.ii referitoare la schelct IIU cste corccta: locomotor rrunchiului

32. Care din urmatoarele A. reprczinra

partea pasiva a sisrernului

"rima vertebra ,\. se numeste

B. schelerul membrcior superioare prin centum scapulara C. 13 nou nascut D. scheletu) conjunctivctfontancle) truncbiului cuprinde

cste fixat de scheletui exista membrane

inrre oasele cranienc

1:3. se nume~te coccis C. are corp vertebral ~i forma de inc!


D. are suprafctc de aruculare pcntru si E. nu are corp vertebral

coloana

vertebral a .coastele

sternul . E. este format numai din totalitatca


62

oasclor Iungi :;;i scune 63

Sistemul osos 38. Vertebrcle din regiunea

---------------1""";l.a(i care din atirmatiile

Sistcmul

oso~

cervicala sl dorsala eu exceptia primelor

urmatoare

rcferitoare

la oasele late esre care

dona cervicale:

A. sun t nesudate
B. au corpul vertebral

oasele late sunt formate

din doua lame de tesut OS05 compact


080S

situar posterior
dispus anterior apofize transverse care permit
1\

cuprind intre ele un strat de tesut


printrc oascle late se alla ~i oasele pot lodeplini
0

spongios .

C. au arcul vertebral
D. au la nivelul

parietale

arcului vertebral

('
I'

ill diploea stcrnului unui adult se gascste maduva rosie


functic antitoxica diploe contin la exteriorullor

arricularea vertcbrelor E. sunt sudate

intre elc

39. Care din urmatoarele afirmatii referitoare cste

la apofizele

vertehrale

adevarata: A. pot fi pozitionatc median (transverse) san lateral (spinoase) B. pot ti pozitionare la nivelul corpului vertebral, pentru vertebrcle regiunii toracale C. se pot prezenta en 0 prclungire a eorpului vertebral in cazul primci
vencbre cervicale transverse si spinoase servesc insertiilor muscularc

I, • "'~krea III grosime a oaselor: \ se realizeaza prin osificare de cartilaj


It. I) I'
IllIa

se desta~oar5 se datorcaza se numestc

dupa cresterca stratului ostcoliza

in Iungime

a oaselor

are loc pana la 20-25 de ani intern al periosrului

D. apofizc!e

din aflrrnatlile de rnai jos Nl. corespllnde

mandibulci:
. se poatc nucsora de liJicare-eoborare __ pana

.~. sunt articulate 40. Scapula:

intre de prin discuri

inrervcrrebrale

\.
II (,

cste un os a! vlscerocraniului
se formcaza prin osificare de membrana la batrani, prin cadcrca din\ilor. mandibula

A. este un os lung apartinand

schcletului

bratului

la50%
I). I". articulalia
ell

.
temporalul pcrmitc miscarile ~l ale mandibulei

B. este un us rotund
C. cste un os pozitionat D. formeaza anterior
0 ell

nIta
0

de clavicula de lip biela ceutura manivela


ell

dc protrac\ie-retraclie
se articulcaza doua

cu humcrusul impreuna

articulatio

posterior cu vertebra atlas

F. forrneaza
articulatii 41. Oasele A. B. C. D. E.

clavicula

cornplera

.ne din urrnatoarcle

functii NU apartine sistemulul osos?


de substante minerale . rosii, prczenra
nUJUaI

r:
ll. singurc scheletul piciorului au 0 mobilitate reclus .. de membrana cu tibia sifcmurul pelviana
t'

asigura

Or[oslatismul
0

tarsiene:
formeaza articulatiile se formeaza se articuleaza cu oasele meratarsiene prin osificare superior, prin astragal,

reprczinta

rczerva

rndeplinesce 0 functic autitoxica I), are To1 hematopoietic datorita maduvei oasele I". participa fatului la locomolie de:

la

Iac pane imprcuna

ell fibula din centura

Ih "'"hstanta

numita oseina este secretatii

A. ost~ucite H. osteoclaste C. osteoblastc D. periost L osteoplaste

64

65

Sistcmuf osos

47. Osteoclastul are roJ in:


A. tonmrca B. sccretia asteoplastelor de oseina tcsutului osos I'
i SUII!:
J

Sistcmul osos
Illdl
:;l'

lormeaza prin osi Iicare de membrana


la forrnarea de articularc care adapostcstc scheletului directs la batrani piciorului maduva cenusie, suprafetc eu Iemurul

C. distrugerea ~i limitarea formarii D. faza proteica a osteogenezci E. formarea periostului

c-stc un as care participa \. L prezinta


:1"0 ell

un canal medular rol biologic in structura

48. Oasele perechi ale neurocraniului


A. lacrimale B. sfenoid si temporal C. parietale .Ji tcmporale D. zigomatice

important sa atat tesut osos compact cat si spongios

routine

, '" din urmaroarclc


\
II

oase se forrneaza prin ositicare de cartilaj?

lroutal maxilar occipital lemur claviculele inferior

frontale

>i occipirale

49. CanaJuJmedular esre situat:


A. in epifi7ii B. in centrul canalului havers C. in mijlocul oasclor late [). ill cenrrul diafizei E. in rnijiocullesutului spongias al diafizei

I)

I'

in totalitarc

• t.rvclc boltil craniene: \ I\


I'

so formcaza prin osificare au


0

de cartilaj
CLl

crestere

mai intcnsa cornparariv prin acelasi

oasclc fetci de tip sincondrozc ea si maxilarul inferior

sunt legate uncle de altele prin articulatii lip de osificare furmeaza

50. Centura scapuiara este fermata dill: A. clavicula C. clavicula E. humerus ~i humerus

I). se formeaza

I'

visccrocraniul

8. oasele coxale ~i stern


~i omoplar

n..lta plantara:
A. iucepe sa se dezvolte C se realizcaza exterior la aproape de varsta de 5 ani si rnetacarpiene dcsfasurata de la interior spre

D. 01110pl31 si clavicula

II. foartc arcuita f01111Cazflplatfusul


intrc oasclc carpicne In plan longitudinal prin intermediul D. este realizara

51. Care din urmiitoarcle caracteristici apartin osului Iat? A, arc un canal medular care coniine miiduva hernatoveua B. contin in structura lor numai tesut OSllS compact P~Li;ionat exterior
D.

C. este mentmuta
tcndoaue

muschilor si este tensionara prin

C. :OI:(in in structura lor atal tesur osos compact cal ~i spongios In tonnarea lor llrse~te ctapa minerala E. nu prezinta periost

66

67

Sistemul

muscular

Sisternul muscular

srSTEMUL MUSCULAR
INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU
1. Printre muschtl "are asigllra mimica nu existii: A. muschiu: zigom3tic B. C. D. E. muschiu] muschii muschiul mu.chiul mental ptcrigoidicnii buccinator frontal

II" ,lIii spatelui ~iai cefei:


\ I\ .uuschii muschiul dintari sunr situati in plan Ioarte prolund romboid este siruat in plan primm

muschii dorsali sunt situati in plan secundar I) 1I111~cbii trapezi Stull situati ill plan superficial
\ muschiul ridicaror al omoplatului este situat in plan tertiar

'Io,),'lIii membrelor inferioare:


\ 1\ I} inuschii muschiul adductori cvadriceps sunt gernenul medial ~i lateral ~i solear lui Achile se continua cu tendonul

2. In componenta muschtlor gatului nn intra: A. muschi: scaleni 13. muscnii trapezi


C. D. E. muschii rnuschii rnuschi] prevcrtehrali hioidicni

muschiul triceps sural corrine rotula in tendon muschii extensori ~i flexori ai dcgcrclor sc gascsc la nivelul coapsei
muschii fester; mare. mic si rnijlociu se gasesc 111 jurul articulatiei coxofemurale

l uvchii capului: \ 1\ muscbii muschiul inuschii uiuschii temporali mental coboara se gasestc mandibula

stemoclcidomastoidieni de:

18 nivelul barbici
in jurul orifici: lor fetei sunt rnuschi masticatori

3. I'rotcinele musculare sunt reprezentatc


A. B. C. E. 4. Dintre creatina fosfocreatinn acetilcolina hemoglobina muschft membrelor inferioare rnuschiul drept posterior muschiu] triceps muschiul gcmenul brabial

I' II

1I111~chiisuprahioidieni masticatori orbicular

ridica mandibula sunt grupau

I,

al gurii ~ibuccinator

D. luiozin8

1\11I~('hii somatici

NU se caracterizeaza

prin:

\ pcrimisium exte alcatuit din tesut conjunctiv lax: vase ~; nervi 1\ cndornisiurn lnvclcst« fieeare fibril musculara si este alcaruir din fact' parte: fibre colagene ?i elasrice r : incrvatia somatomotorie este reprezentata II tascia musculara muschiului sunt forrnati
III •

A.
B. C.

de axouii extremitatile

inotoneuronilor gamma care intra in structura placii motorii


invelesre atfit eorpul catsi striat

medial

D
E. 5.

muschiul psoas
biceps brahial

din tesut muscular

uurpozitia chimica a muschiului:


1\, coniine substante organice 80% I\, proteinele miofibrilare sunt mioglobina, miogen, proprietati ce intervine albumine, enzimatice, 111 procescle musculare

Miozina:
A. B. C D. E. are structura fibroasa manifesra
~1

mare rcactivitarc
enzirnatice

Jata

de ion: de ionii de Ca"+ ATP ('

globuline miozina are structure fibrilara si poseda de enzime catalizand hidroliza A TP I). mioglobina este un amestec biochimice ale contractiei I". actina reg.eaza canriratea

prcM'Zil;~proprietati

care sunt inactivate

inhiba desfacerca legaturilor macroergicc a1"C structura ana.oaga cu mioglobina 0

din rnolccula

de energie

necesara

contractiei

68

69

Sistema!

muscular Sistemul muscular

11. in compozitla chlrnica a muschilor se constata prezenta: A. saruriIor si ionilor minerali in proportie de aproximativ 1 % B. protcmelor contractile in proportie de 75 % din rotalul substantelor
orgamce C. D. gl ucidelor in proportie de 10% din totalul substal1\elor organiee apei 11l proporne de 55 % din totalul substantelor anorganice

\11I~chiiviscera Ii NlJ lntr a III structura: \. vase lor sanguine Il uterului


cailor nazale cu exceptia I).
I'

vaselor

sanguine

pcretilor

tubului

digestiv

E.

lipidelor numai in 11111Vhiiviscerali

..

cailor urinare

12. Dintre muschii ,triaji ai capului fac parte: A. muscin i hioidicni


B.

'I

C.
D.

rnuschii pielosul muschii

intrinseci gatului mimicii

ai globului

ocular

vutomatismul preprlu al muschilor visccrali sc datoreaza: \. unor structuri care se depolarizeaza dupa stimulate electrica H. unor formatiuni care se dcpolarizeaza spontan
inervatiei I)
J'".

vegetative organizarii miocardic

extrinseci

muschiu: sternoeleidomastoidian

comportamenrului datorita visceral

de tip "sincitiu"
striate in toate organele
ell

exceptia

(esutului

13. Dintre rnuschii trunchiulul fac parte: A. muschii hioidieni B. muschii pronatori ai toracelui C. diafragma
D. E. muschiul rnuschiul pielosul trunchiului intcrpectoral

1'1

vtuschilor .\. II I). I.


"lIlIt

viscerali lIU Ii se poate atribui una din urmatoarelc


este asigurata de sistemul nervus vegetativ

( .Iracteristici: inervatia

inervatia are rolul de a Ie iutensifica sau dimiuua activitatca nu contiu fibre uctcdc
reprczinta raspund
0

14. Din muschii membrului A. abductorul bratului

superior NU face parte:

categoric

de .nuschi la actiunea

nerezi unui stimul eu valoare

prin contractie

B.
C D. E. IS. Printrc B.

lri cepsul brahi~1


pronatorul antebratului biccpsul brahial '

prag

supinatorul
muschii

untebratulu; mcmbrulul

\.
IL

muschi viscerali: muschii ciliari circulari


rnuschii uterului

inferior nu se anii: A. muschiul biceps femural


rnuschiul gastrocnelnian al coapsei

( , muschii irisului de tip multiunitar D. rnuschii erectori ai Iirului de par


ruuschii ciliari radian

C musciui extensori ai degetelor D. rnuschiul croiror E muschiul cvadriceps femural 16. Contractia
A. B.

I'lasjicitatca musculara
.\. IL (, I) I' propnetatea capaciratca incetarea proprietatea tensiunea proprictatea proprictatea unui stimul

reprezlnta:
striar de a putea realiza lueru mecanic nctcd de a rcvcni la forma initiala dupa neted visceral de asi mentine constanta

muschiului muschiului cxtensiei la diferite sale muschiului muschiului muschiu'ui

tricepsului hrahlal poate determina:


rotatia si pronatia bratuiu: antcbratuiui roratia si extensia

abducatia, adductia,

C. Ilexia ~iextensia degelelor D. roratia, udductia si extensia bratului


E. adductia, roturia 9i supinatia br~tului

grade de distensie
striat de a sc scurta dupa intindcrc de a raspunde prin conrractic la ac.iunea

70

71

Sister-a! muScUlal 22. Stimularea B. C. D. E. fibrei musculare:


I II (.
~~~~~~-

Sistcmul

mu~cllbl

A. poatc avea luc numai prin influx ncrvos


este UDTIatj de perioada de latenta cc precede

din urmiitoarele

afirrnatii privind contractia musculara


produce cal dura rnajoritatii muschilor posturale

NU este

contractia

III",

urata? vontractia izomctrica izotonica izomctrica de tuburi, obisnuita, si izoronica, este caractcristica este caracteristica iar reticulul muschiul scheletiei

este ummta. de elibcrarea mediatorului aeetilcoli1l3 ' detcrmina apariua pol (. I I . d' ..' en ra U u: e placa pnn intermediul medlatorullll sinaptie are ea efect repolarizarea unitan: lllotorii

H contractia (
1)

vontractia
t

rnusculaturii lipscstc

nuschii netezi se contracts transversal ill activirarea

mai lent deoarccc sarcoplasmic

sisternul

23. In cazut mU5chiior


A. exeitantul

vlsceralr:
nervos

este slab dezvoltat fiind, de obicei.

trece prin laze de contractie

este intluxul

izometricii izotonica sponrang spontana a fibrelor a un or fibre ~I(I~chiul


\ IlU

initicrca oricarei coniractii

B.
C. D.

influxu]nervos traversea-a placilc motorii excrtarunl cste rcprezei t· t d d I' ucrvoase en a c epo anzarca excitanml musculare esrc reprezentat de de[lolarizarca
0

neted

este sub control

multiunitar Nl,l se caracterizeaza voluntar

priu:
si nu de tipul

II contractiile (' cstc alcatuit i nrercelulare I) coruractia

sale sunt de tipul unui tctanos din fibre musculare sa este fina ~i gradata netezi din iris ale cnntructiei separate.

neregulal

E. transmiterea

influxului Iibrele nervoase

nervos de la
<

cclula I· I . fac . c a a ra se ace pnn

unci sccusc simple unite prin punti pe distante mari

24. Una din urmiitoarel musculare: A. B. C. D. E. eiibcrarea


., ,. . ....

fa: t -, e aze es e prezenra In cursul contl.actid


III Ie lCO 1I

si nu se raspandqte

I <c ana in muschii ~I('canismele

Ca'+ (1'

. tic I I ,.

pelllloablittall1lllelllbranel sinteza A TP.ului

acesruia

salcopJasmatlC

datorita

scadeni

biochimice

musculare

NU includ:

.\ transformarea

ATP in ADP, ell eliberare glicogenului si a glucozei, si Iormarea

de energie A TP si eliberare

forrnarca actomiozinei,proces activat de M 2 elibemrca Ca'" din l11itocondrie g cuplarea excitatiei cu conb'aqia

1\. resinieza
( '. degradarea

A TP din ADP si fosfocrcatina


ell formarca actomiozinei

de cncrgic I). cuplarea I'. refacerea


"J

actinei ell rniozina glicogenului afirrnutii

25. Una din unniitoarele caracteristici nil face parte d. . contrac!ie: In pr ocesul de A
B. C. D. ~Iunecarea filarnentelor de miozina printre ceie de actina dplOplcrca discurilor lntunccate ale sarcomc.elo. raza de contraqie dureaza 10 40 rns in cursu! fazei de relaxare sarcoplasl1mtic
ill

'arc din urmatoarele urusculara? \. parametrii naxia

Nt: caractcrizeaza sunt reobaza, eu cat reobaza

excitabilitatea timpul util ~i cro-

excitabilitatii
eslc

musculare

arc loc reintroducerea are Ioc repolarizarea


S

Ca2,

in "1' II I e leo u

II. muschiul

cu ata( mai excitabil

~i crouaxia

au

E.

valori mai mari

cursu! Iazei de relaxarc

col . arco cmer

(' 10 muschii striati cronaxia este mai midi la flexori decar la extensori
I). excitatia '. reprezinta contractie muschiului capacitatea neted estc strict dependenta de a raspundc de eliberarea

mediatorului chimic
13 intluxu1 nerves prin

72 73

Sistemul

muscular

Sistemul

muscular

30. T onusnl muscular N U se caracterizeaza


A. este stare de contractie C. este un fcnomen cxteroceptori D. are rol important E. tonusul parghii postural tensoare in terrnoreglare cste realizar permanenta, posrurii B. are rol esential in mentinerea de la SNC prin nervii motori,

prin:
dar partiala, norrnale mentinut a musculaturii ~i in mimica provenite de la primite

'tI -,fhii
de impulsuri

netezi:

de natura reflcxa,

pc baza informatiilor

I)

;"c contnlcttl mai rapid . . I" rsal de tubun I','seda sistemu transvc I uc boual uezvollal lrczintfi un retrcul sarcop asma eo. d1ce I . . ri rezerve de substan\e el1erg c.:ontme rna· . pos~da proprietatea de automatism

prin acriunea

unor grope musculare cu participarea uno:

~iexrcnsoare,
osteoarticularc

agonisre

si aniagoniste,

( untrac\ia iZOln~trjdi: __. -culara p~lstreazaconstanla l.enS1U~ea :nu~

\
\ \ \

1\
1I

1110cliflca luugimea

lllu~chlll1Ul postmala _

31. Contractia
A.

musculara

se numeste

untca: sccusa musculara

produce lucru mecalllc. caraetcrizcaza musculatula


IIU

~ise datorcaza

numai unei excitatii


I'

B.
C. D. E.

supraliminare se intalneste frccvcnt In organism


are acceasi utilizeaza durara la toti muschii
1111Inai

prmluce cal dura


izotonicli: ." hiului 1n cursul activita\ii mu~chiului

('nntractia
II. 1r

prezinta variatia hmg1l11111~11J7C


I1U r~alrzcal:adleUmel:~~~~:;~~ cste lIlSO\1 a IlU

srriati din organism


ill

cnergia produsa

repaus comanda voluntara

iensiunii

apare numai sponian

in organism.fara

produce mi'lcare nu este caracteristicii

mu~chilor

... schelellcl

32. Tetanusulmuscular:
A. B. C. D. E. aparc III conditiilc stimularii unice a muschiului la CP la oxidarca aeroba a glucozei In fa/a de relaxare

se intalneste
apeleaza apeleaza

rar in organism

, ,huscala museu I' "nu se datoreaz;;: ara "" . ~ . acu111ularii de acid p,ruV'C m -nuschi 1\ (' lipsei de O~ ~ .. " u-chi seaderii substan\elor maerovlglc,,_lllm ~ ." "',,derii acclilcolinei la uivdul platH motam I). _~ I' aculllulalii de aci(llaclic

initial (a sursa de energie initial ca sursa de cnergie

apare in cazul trisoanclor

33.

in

perioada de retacerc a muschiului nu arc loc:


A. B. C. D. E. continuarea metabolizarca achirarca rcspiratia scurtarea producerii acidului
3

intense lactic

a energiei

periouda

de timp

I't

I' ncrgla
\ 0

x t tim ul contractiei nu repre:t.inta: 0/ ehberata III ,PI necaruc In proportle de 30 ,0 d e COl wertu e ,in ucru I c ilortca in propome d e 70 0/ capaCitate . ,0
cltilnica
11131

_,

"daroriei aeroba

de oxigen" ceiulelor musculare

B
t'

0 capaCltate

cea

1111pOItantasursa

ue

\ COl1vertue In enerwe c c ~ _~ de caldl7ra in organIsm

miofilamentclor

I) nurnai 0 sursa de caldura _, t' -npul lucmlui I' . sursa pentru energia consumata \l1 1

mecanic

34. Muschiu] striat In organism:


A. sc supune nu prezinia prczinta legii "tot sau nimic" contractie

B.
C. D. E.

gradara
imcdiara si totala dupa stimulare in cazul cuprinsa intrc 3,G - j 0 kg/em'

intrarea

In activitate

arc 0 forta de conrracrie nu prezinta contractii

III 'nnusul muscular: " IT tutor fibrclor unui muschi .\. reprezinta starea de contrac\I" a 1 tii In stare de somn d ontraetle pennanen. .. B. este 0 stare e c , . 'reseut" a 11lUsculatufIl l '. nu delel111inil 0 stare de lenSlllne c ' D. nu contribuic la tcrmoreglare I' . nu se propaga 75

intrari: III acrivi late a ruiuror fibrelor


tetanice

74

Sistemul muscular

Sistemu1 muscular

41. Unda de depolarizare a fibrei musculare: A. are durata de propagate de 20-30 InS
B. C. D. E. prezinra
0

I"

-~ p"rtc din muse


\
I'

atului. cu II g.. .

EXCEPTIE:

S\cmoeleidomastOldlanul Ilioidienii M arele dorsal l'ielosn1 gillului ido1l1astoidian Sternoc 1e .


.'

viteza de propagare de raspuns

de 12 m/s insialarea perioadci refractare de la ficcare excitare dad! frecvcnta

nu detennina stimulare

iu cursul propagarii

ofera posibilitarea nu se propaga

.
~1

este ridicata

. .dieni uiot

'1II1~\:ar

. ,,-

·U articipa ile cutiei toraclce I' p

..
mu~cbll:

42. Tonusul muscular NU se caracterlzeaza


A. B. natura reflcxa controlul conrractii a producerii sale

prin:
musculara de 1a

\ II primite

Drep\i abd0111111ah Din\ali Pectorali

SNC in cursul accsrei forme de activitare intretinute pe baza informatiilor in realizarea dar partiala mimicii a muscuiarurii.

C.
D.

proprioceptor:
lipsa unui rol esenrial permancnta

I). Croltori I' Inlercostali 'I \h"chi; la\1 ai abde \ Defeca\le II \ t, al Micliune Cre~tcrea Inspira\ie

.'

menului NU participa la:

E. contractie
43. Ortostatismul A. activitatii

'IIU este rezultatul: conjugate a eomponcntclor biomccanice pasive ~i active ostco-anicular

." domina1e pres1l1nl1 ab

ale sisternului

I) l\xpira\ic

13. aci.vitati: conjugate a sisternului muscular si osreoarticular C. activitatii muschilor agonist: ~i antagonist:
D. F. mentinerii corpului lipsei activitatii reflcxe neurornusculare proiectiei cenrrului de greutate in poligonul de sprijin

I" I ,. NU contIDe .\. Tropomiozina

libra musculara striata'?


'

1\. Troponina l' Enuoll1isium


I).

44. Raportul dintre ATP-ul prod us prin oxidarea anaerobii ~i eel prod us prin oxidare aeroha IIU reprezinta:
A. C. in cazul oxidarii in eazul oxidarii mol de glucoza E. in cazul oxidarii aerobe 25% anaerobe aerobe 5% 95 %

Miozina

I'
1\

Acti1l<l

B. in cazul oxidarii aerobe 34 mali AT!' peurru ficcarc mol de glucoza D. In cazu' oxidarii anaerobe 2 1110li AT!'i34 moli ATP pentru fiecare

Inc\'vatia senZlti,a a mus I Ftbrele musculalc 1l1tralusa e i\ I' cxtrafusale B \<\hlele lnnseu me c

.. _

.. nctul de plecare de la: chilor schelcttci arc pu

C Scoarta ccrebralU

.' . . Ii axonali D. Butonii l"numa ". I asterior E. Neuronii senz1tivi dill cornu p

al miiduvel

45. Inervatia snmatlca a muschilor estc reprezentata


A. B. C. D. E. fihrelc senzitive fibrcle mororii fibrele motorii care se distribuie ce iucrveaza reprczentate sensitivi capetelor corpusculii de dcndritelc gamma

de:
Iusului neuro-muscular Golgi alta periferice ale

tcndinosi

neuronilor

axonii neuronilor

pentru portiunile

\\tll,chi; din ofj!;anism: 200' din "lcutatca corpulu1 repteZ1nta apJoX_lll1atlv l:cerall Sl ncteZl \o\untan S..... S0111anC1 hl .. 1. 8 se c\aslflca 1t111lU, -SO 01 d111 greutate~l ~orp\l ut - prOXl111atl\' ~ ,0 l C reprezmta a 1 '\stelllulmlocOlllO or

1\

0\

fusului neuro-muscular Iibrele motorii reprezentate de axonii neuronilor alfa

[)

tc paslve a e S I sunt COlllponell 4' \ 0 din (!re\llalea Cl'rpU Ul reprezm1a aploxnnallv, ~

77
76

Sistemlllmuscular

52. Mu~chii
A. B. C.

scheletici: (1oco1110lia)

Digestia

~iabsorbtia

prezinla nurnai contractii lentc care asigura deplasarea nu pot menline pozina corpului prin courra"!ii ton icc

nen'os

pot determina

deplasarea

in Jipsa impulsurilor

vern Ie de la sisteulill (sfinctcre) ~ lucina

D1GESTIA

SI ABSORBTIA
SIMPLU
.'

R INTREB A" l - COMPLEMENT "


din sucul gastric:

O. Se impart In: lungi, bti, scurri (orbiculari) E. sunr aleatniti tiecare din corp ~i lendoanc

5i circulari

53. Din stl'Uctul'a mll~chilol' stl'iafi scheletici fac parte: A. epimisium, perimisiuIl1 ~i exomisjul11 B. reci conjunctive vascularizatc

\.

H .
t: I

neutralizeaza actiunca COl OZl\ a a . . or ' arc un JO I' an titraurnatic ) de protcctic mecamca '.

" , HCI asupra mucoasci

intcstinale

C.

apollcvrozcle OSoasc

care la l1lU$chii lungi all


Illl

1'01

in insertia capctelor
nlll~chi1()r

I).

. l' id a protcinelor are rol in digestia c 11m '. t diuesiiva a sarurilor of era protcctie fata de acuunca all 0 .~. .. bili . . 1 Jan protejeaza mucoasa gastnca - fa t" de p.gmcntu ,a dintrc

hi li are

D. fasciile lllllscuiare conjunctive care E. leslitulligal11entar (condramisiUl11) 54. VascuJal'izaria mu~chilor scheletici:
A. C. D. E.

permn alunecarea

( ;II'C

" urrnatoarele . '1 a devarata?


gasrrica

a fir m atii privind II ,


este lcnta pentru

activita!ea

motorle a

.tumacului
.,\,

ese evacuarea

. , '. d 1"1 'de aflatc la temperatura e


1(; 11 c

csie abundenUi,

B. co.itine capilare

mll~chillI fiind un mare COllSlllllalor de eritrocite care sunr fUnqiona/e in tOla/ltate in reraus CUartcrele

contine vene care au alt traseu call1paraliv estc partial Illllc(ionalii in repaus implica prczenta conjuncti vc nervoasa inerveazii lTlu$chllll imprcullii vaselor

lil11falice care sc extinu inal;u-a (eeilar

37°C , , f e rapid . area lichidelor prca concentrate Se ae . 11. evacu: . li 'tar spre cardia ( '. " ura rnaintarca bolului a nnen se astg . u lui duodenal in stomac I J. facilitcazii refluxul canlll1l~ 1 ., l'la de miscari I, activiratea motorie gasrnca este rcprezen a
A

ton ice si

peristalticc

55. Fibra
A. B. C. D. E.

motorie:
lin nurnar variabil eu librele sensitive de fibre l11usculare riiSfJ,]ndile ill tot vccuie constiluie a unitare motori" vctivltatea

. . t ..g astrice este evidentlata prin: glandclor seer e. onl I de catre glandele fundice . de mucus sl bleat b ona '1\. secrcua ..aci ciorn idric de catrc glandele pilorice cid ':1 '1 H. elibcrarea de
D. I', secrctia de ercpsina '. ., sccreua de pepsinogen secretia de amilaza . permanent d e ., . innoire de catrc ~ alandele .. . tundicc

realizeazJ in mU$chii illtrinseci ai globlllui ocular lInitilli motorii estc asigurata de neuroni din gangliouul spinal este ahsenta in unit5[ik motorii ale mU$chilor extrinseci oculan

('.

\lucoasa inrestinala: A. cste supusa " lUIUi proces

H. prezinta
D. F.

suprafata

nereda ..
intestinal

l'. este prCV5Z11tfleu cili vibrarili este patura prczinta ,a cea mal . externa • e peretclui cardia lc glande

78

----

-----79

Digesria

si absorbnc

Digestia

$1 eusorbtia

5. Identiflcati propozitla falsa referitoare la enzimele sucului intestinal:


A, B, C. D. E, 6. sunt produse rnucoasa dcsavarscsc prczente reglcaza de glande din pcretelc intestinal descuamate hpidelor din ajung In Iumcnul intestinala digcstia chimica pcristaltice chimica a proteinelor, intestinale a glucide.or si glucidclor in chirnul intestinal miscarile digestia intestinal odata eu cclulele

• I u .. Ide salivare: , .ontin in special celule scroase l',hllldcle subllngualec_ '." . _ de fibrcle pregangJionare 1\ mervatia parasilnpallca cste a:'-I1~llata lel1l , m:rv\10T faci Ii si olosofaring." aC13. " 0 '" ,', \ c1l,.lk mucoase b axilare conlm 111 specla e . glande I gu 111', e . ~_ _ r61 c ale celule seroase;;1 II ~.Iandcle parolidc con\m III PIOPO, g IllLlCOaSe, '_ . ezentata l1lcrvatia sirnpauca estc repr ~ simpalicul toracal superior de fibre provenitc de la

ale

desavarsesc

Esofagul B, are

NU se curacterlzcaza
0

prin:
III I "hnlul hepatic:, _" l 'd'mensionala \ hcpatocile\C fonnea'!.a 0 reteu n I vegetative cardia Meissner si

1\, cste un condncr lungime C. incepc la nivelul

musculomcmbranos de 25
t;111

in Dchiurile direia se din capilarizarea

cartilajului (plexurile

tiroid ncrvoasc I\ (,

D, este bogat incrvat Auerbach)

\2:asesc spatiile Di:-.sc


in vena centrolobulara

_ ' ,,~ ) cle provetllt


se varsa $1 sange

E, comunica 7. Intestinal gros:


A, inervatia ~i inferior B. sfincterul vagi

ell stomacul

prin orificiul

este asigurata Auerbach

de plexurile

mczentcric somaiica

superior

Meissner
I

.uterci hepaticc , _ '" 11 intrahepatic ell pcre(i proprii li lelc biliare l.11nneaza srsierm " cana lCU , "I~ 'funelie secretin bilci 1 I K fer au ca prmelpa a 11, celu e e up c se dcs I'd In vena centrolobulara I' capilarcle Sll111S01dcse esc II

anal extern arc inervatie prczinta

realivata numite

prin ncrvii tenii ca

C. tunica musculara

trci benzi circulare

D, mucoasa
secreta E, sc intindc

sa prczinta mucus

pliuri semicirculare ileocecala

si coniine

glandc

de Ia valvula

13 anus (aproximativ

4-6 m)

I nib: ,_' de caIre vezicllla biliara , i\, cste seeretata contll1UU ,, " adele digestlve - de atre ficat nUl1laJ m pello, ,' l~. esre secretata c ca. , 1 ~ l1u1s1.onarea graslmllor , t' bilian catc au 10 Ul C1· '-" (' contine plgmen I, 'd' degradarca hemoglob111el , "b'Jiare care prov 111 111 , ,' D, con(me sarun I, f -' 'alitative si cantltatwe I~. sufera in vezlcub biliar5 trans orn1an c -, , II tic' I .• nivelllliobululul epa 'arc sunt celule anucleate /\, se gasesc hepatoclte e c ,. din c'lpilarele sinusoide I b lara pnmc~te sangc' , n, vella centro 0 u (_ . _, . rin ca ilarizarea vcnei t. capilarele sinusolde sc fOll11eaZa p P cenlrolobulare. 1 .' C'C si formea7a D, canaliclIle\e biiiarc mtralob~ me se uncs , direct
'r. b ' ~1 11 IC

R. Stomucul:
A, portiunca B,
I),

I' orizoniala gastricc cardiale cxtrinseca cuprindc antrul si canalul secreta provenire hormoni piloric ~i mucus (gastrina) provcnite celiac din nervul secreta numai acid clorhidric fibre simpatico

1:

glandelc incrvatia

C. glandele

si pilorice contine

vag 9i fibre parasimpatice E, in portiunea orizontala

din plcxul digestive

au loe procescle

I' t' ce drept , ~I stang~_ cana 1e 1e tepa I bstanta fundamcntala E, conIine \esut conjunctlV ell Illulla su , de reliculina

80

81

Digcstia

$i absorbtia

Digcstia

~1 absorbtia

13. Amilaza sallvara: A. actioneaza numai asupra amidonului preparat

I I \ ",I ihulul hucal ponte comunica eu: \. esoragul prill orifleiul arnlgdallan
t I.

c.

B. actioneaza este singura

asupra amidonului enzima prczenta

crud si preparar in saliva

laringele

prin orificiul cardia

lui Eustaclllo

loscl~ nazalc prin vestibu\ul supenor

D. permitc

amidonului preparat dextrine. maltoza ~igalactoza E. are actiunc optima la pH foarte acid
degradarea

pana

13 stadiul

de

11. orificiul

I'
I"

cavitatea bucal;;' propriu-zisa interna a ncatul"i eOll~ille: . ]. _ use nereaulat


(lSp

,I ",clura

14. Glandelc parntide:


A. sunr situate intre urechc ~i muschiul masticator

i\. cclule hepallce I L lo

buli hepatici cc conlin numai hepatoclte


C0111un

r» .

.'

B. sunt situate in mucoasa bucala


C.
I).

canalu! hepauc

:;;1 cana

\\

eel

I cpatlce

~!

vena celltrolobulara o c ~ t" drcpt ~I sang

au inervatie

simpatica

asigurata

de nervii glosofaringieni cclule mucoasc bog at vascularizata si


'li (

IJ cupilare

contin In strucrura parenchim organizat

lor predominant

I'. septun care sc espn alul col~doc:

glorncr~'larend

din capsula tibroasa

hepatica

1:::. sunt constiruite

dinrr-o stroma conjunctiva

111 cordoane

celularc

:Iu

. ., bilei sprc vez!cula t\. pennrtc trecei "a

b'l"lima

15. Lirnba:
A. arc ir.ervatie senzitiva asigurata de ncrvul XII B. intcrvine pasiv in masticatie si deglutitie

('

11. se descbide ill ileon '. _. den face legatllfa intre pancrea, ~I du,O I). face legatura intrc ficat ~l slol,~a~ . " tic Cll canalul I:. Incepe la locul de Ull1rc a cana n m CIS hepatic

C. are incrvatie motorie asigurara de nervul XIT D. are papile fungiforme Ia baza limbii
E. sc gasestc in vesribulul bueai

cornun
!lill

vascularizatia ficatlllui face parte:


f\. sinusoidclc lobulului hepatic ti . ell vene1e pancreatice I bulare care se con iuua B. venelc Iatero 0 c •. -~ vena cava superioarft c. venelc cenl.roiobu\are care se varsa 111 . - d . rinsa direct din aorta . n. artcra hepatica esp .'., _ 1 \ i fl.lnqionalc a flcatllh.l1 1<~. anera hepati.ca ce apaql\1e CHell a re

16, III struetura

faringelui sc ana:
faringian lax chcratinizar din rarnuri ale nervi lor X ~i XIl

A. plexul nervos B. tesur conjunctiv C. epiteliu

pavimentos

D. cpiteliu cilindric secretor E. musch i netczi 17. Din punet de vedere anatomic stomacui prezinra: A. un orificiu superior, pilorul care comunica ClI duodenul
B. peritoneul C. un orificiu D. curbura sub care se gascste interior. mare concava rnucoasa gastrica

. \ "II" porta:

1\. se fon11ea:t.3 din umrea venei sp ern

.'

. I ice gastricc ~i mezcnterica


,~

n. transporta

mijlocie

zc ell substan\e rezultate din de la ficat spre P aman sang

r '.-

cardia care comunica cu faringelc

E. plexul nerves Auerbach

metabolism .. .. . li I" t'onnata in lobulii hepatlcl C. contme UTI" . _ I' I). rcprezinta vascularlzatia t\ln~\lOnala a [icatu \.11 E. este ram a1 venei 1.:3Ves11penoare

82

83

Digcsua

$i ahsorbtia

23. Absorbtia vitaminelor


.;,. " l' . , ~lC oe B. are Ioc C. are 10 ,,c D, III cazul transport

U III Igeshv: nurnai pcntru Vilal11incle liposolubile pcntru vrtamina D $i K" 'I ' "Sll111 ar eu ahsorb(ia iipidelor ntuua: pentru Vltan1111cle hidrosolubile vltamlllelor hidrosolubile (vir ' pasiv .v 1 anuna B,C,A) are Ioc prin a'

la lIivelul tub 1 . d'

Diges-ia

$1 absorbtia

1I"I',I:II'"a secretiel salivarc:


';e realizeaza II cxclusiv prin inervatic reflex parasimpatica neconditionate en participarea

ncrvilor cranicni VI si VIII


;II'Cloc numai prin mecanisme IInplica mecanisme II nervoase prin intcrmediul

librelor

E, in eazul vitaminelor bidrosoillbilc complexc. C11 sa'lun 'I e b'l' inure 24. Procesul de putrefactie
o "

re oc pnn film1area de

I,

'

di

. t, 'to n III es Inul gros:


ilorei bacteliene ',' ' aerobe asupra compu,)llor de catre
'I

nosrganglionarc simpatico ale rnaduvei ccrvicale arc IDe prin mecanisme vegetative pc cale parasimpatica tavorizeaza producerea unei sa live vascoase

A, are lac pnn aqiunea proleici lledigerali B. arc ca fezu/tat limfii


1)

Ilq:lutitia cuprinde: \ iaza bucala 111 intregimc


II

formatca

de am)' """, oruac cal" se absoarbe

C. se desfii'loara
-,

, se c esta~()al a IJ1 colonnl

x.,

._"

111 pane» a treia a 'I sigmoid

'

co Gnu Ul sigmoid

I"

involuntara realizeaza trecerea bolului alimentar din cavitatca bucala in esofag timpul faringian voluntar realizeaza trecerea bolului alimentard:n laringe in laringe un lant de evenirnentc miscari perisialtice motorii in care in ctapa esofagiana au loc

_:l.

)- rn cursul

E, arc loe sub actiunea

baciillilli

lactic

I I mecanisme
I D
III

,J,rocesuilli de 1'<'J'Inentatie:

A. se Sllltetizeaza complexul vitaminic B. se Sl1ltet12eazil vitamina C


C. are loc sinteza de ccllliozii

reflcxe a caror ccntru cste 111mezcnccfal timpul faringian care sc rcalizeaza prin deschidcrca laringelui participarca epiglotei

ell

\h,orbtia intestinalii a vitaminelor: ", se realizcaza prin pinoc.toza


.iposolubilc arc lac similar glucidclor prin tormarca de cornplexe ell sarurilc bil iare t', se face In functie de scindarea lor sub actiunea enzirnclor digestive 11. se realizcaza numai prin mecanisme active H.

D, are loe ill prima parte a illtCSlillullli gros E. se produce sClIldarea iipidelor ramase
sublire '

."',, lleah'OlbJle

, III lJltes till 1I I

26. Printre functiile salivei nil sc giise~te:


A.

I':, liposolubilc
crcle prCCUll1 I' 1 ' ~ soc III $1
~1 II

sc finalizeaza prin ajungcrea

pe cale portala la ficat


lipidelor

cxcl'e~ia de acid uric ~i crcalinina


eliminarca porasm] sllmularea fu . unor saruri ale melaieior

B.

xucul

gastric:
ernulsionarea

C. indcpilrtarca E.
D.

din organism a virusului ' """ rcceptorilort '. POhOllllelitel gus anvi IlC(Ja de prcgiitire a digcsliei ell aiurorur enzimelor

, orelonului

A, contine saruri hiliarc care favorizeaza I~, arc actiune antiseptica C. ncutralizeaza chiruul gastric I), contine bicarbonat de sodium E, arc pH·tll de 7,5-R,5

27. Tunicikperetelui
A, epireliu

gastric contln:
III lllucoasa Meissner Auerbach In stratul museu ar in straruj mueos

I' lutestinul gros:


A, prezinta un inteus proces de absorbtie a apei

pavirnentos

---

B. plexuri vegetalive C pic ' , CXlIn vegetative

D, epiteln; cIlmdric simpiu $i olande c'lrdial" ' • E. fihre tri "_ 0 ( C III mucoasf s nate 111 stratulmllselliar al jumiitatii ,," , ,'iUPCllo<ue 1:1 stomaculUJ 84

~-~='

coniine flora bacteriana aeroba de fcrrnentatie in colonul descendent C. coniine flora bacteriana aeroba de putrefactie in colonul descendent D, cstc locul unde se sintctizeaza vitaminc din cornplexul D E, prezinta contractii in masii in segmcnrul numil ileon

B.

85

Digcsua si absorbtia

Digestia ~i absorbtia
1\

33. Sucul pancreatic in cursul digestiei chimice nu actioneaza prin:


A. B. C. D. E. scindarea inrerventia hidroliza aruidonului lactozei tripsinci elasiazc: crud in glucoza ~i galactoza emulsionatc asupra proteinelor asupra lipidclor transformarea

",cIII intestinal:
\. \ \. ( '. are un pH neutnl coniine acid clnrhiJric intestinal

actiuni de tip lipolitic

nu coniine mUCUS tale llliumenul contine cnzime care nu sunt secre, . .;D .. Iat de ditre hormonul blltvcnhna l'. este stunu (

34. Dupa ajungerea


A. B.

alimeutelor in stomac:
in duodeu accsruia sc destinde biliare 6-7 ore

I"~

ele sunt trecure irucdiat aces tea stationeaza muscularura lnccp asupra peretilor

\hsorbtia intestinala:. , . de osmoz5 '\. are loc exc\uSlV prll1 n~l;calusm . iv se reahzeaza numai pnn lnecalllsm acu ~\.. are ca substrat energetic ATP ~ '.n trecc[ca \ I. in cazul proteinelor se realtzea73 pI 1 difuziune . . . .. za~ pentrl.l lipide se face nUJ1131prui PlllOCllo polipeplidelor prin

C.
D. E.

ele ineep sa fie rapid arnestecare lor actiuni ale siinltilor

L.

35. Tunica submucoasa


A. B. este formaia coniine plcxuri

a sistemului digestiv:
din tesut conjuncriv vegetative lax toarte slab vascularizai circular
It)

1,'llIlCtla I

Auerbach

,\.

C. are in structura sa cpitcliu pavimentos D. contiue glande de tip l11UCOS


E. conrine glande de lip submucos

nolorie a intestinului suotirc: .. ~ . I t- de hepa\()ennIl13 • cstc snmu a a· '. ~. 1 I' ., prin eontrac\ii segrm;nlare t- de nllscan pem U are I~. estc rcprezcnta a , I lal111ie cu rol stimulator - de atre nervu sp di (_. este contro Iata e C( . . li -,. cresC prestunea .e 1\1 rc loc sub "qiunea stimultlor natula I cal . D. a intcriorul stamacului .. 1·· testinului sublile In ccc
\ '.. arc ca cfcct trccerca eO(l\!llUIU UI JJ1

.'

36. Dintil de lupte apar astfel: A. la 6 luni: caninii


B. C. D. E. la 9 luni: primii premolari la II luni: primii incisivi in prima jumatate incisivi in anul al treilea: ultimii premolari a anului al doilca de viatn: urmatorul rand de II

. . Ul .kjunlll: .. nobi Iii a 1l1tesllllU I· gr os A. cste P()~\llune I, III tnucoasei valvule coniventc
B. C. prczlnta a nl\ e 1 .. . NU prczinta vilozit:1\lll1ICSlmale este D t. ozilionat intrc stomae ~I duoden . p. ~ pozi\ia flxa a intestl11uhu subllre
J (

repre711lla

37. Reglarea A. B. C. D. E.

secretiei sallvare:
simpaticului sistemnlui care stimulat parasirnpauc induce aparitia care in coudirii sali vare apoasa 11 t\1ucoasa gastric~: . ,. cliu cllindric unislratiflcat j\ este forrnata din "plte; . f . musculaturii netedc a . . "pliuri care se datoresc conU3C,lel B. pre7.JJ1~ c vaselor g,,,lriee . ulUl . .. I C. nu pcrml\e abs biia akaol _. sor .. t de tesut muscular stria . - d ubmucoasa prmll-un ,tra . D. este sepalata cs . . I[atura mucoasel . denuJ11lt musct . di 1 la nivelul mici; curbun. . . t dispuse tonzitu ma E. prez1l1ta eU e '

se face Cll participarea unei secretii de stimulare se realizeaza are lee si prin interventia

derermina aparitia unci secretii salivare vascoasc


numai prin reflexe exclusiv cortexului condirionatc cerebral care transmite comenzi prin reflexe neconditionatc

se realizeaza
implica centrilor

partieiparea salivari

bulbo-pontini

87 86

Digestia

:;;i absorbtia

43. In cursul procesului

procescle unniitoare: A. Ulierea carnii de cMre incisjvi

de rnasticatie NU

se reallzeaza unul din

..

Digesria

~iabsorbtia

II IllIa din propozltiile

de mai [os reFeritoare la duoden Nli cstc


cxocrina a pancreasului prin canalul spn; stanga prin canalul Santorini Wirsung

n.
C. E.

ulevarata:
alimcntelor gllstativi si olfa .ri ,. . C 1\ 1 A. primeste cornunica primesre reprezinta secrctia IL arc forma de potcoava, ell stomacul secretia portiuuca ell concavitatea prin pi lor a pancrcasului fixa a intestinului subtire

~olani COlllribllle Ia slaramarea paJ(lclparea d1l1(lior $i limbii are Ioc slimularea receptorilor dlgestla proteinelor

D.

r:

44. Intestinul gros:


A. 8. reprczinta segmcntul are calioru de 1,5 m proximal al tubului digestiv

I). I:.

endocrina

I" IIdccatia: 1\. 1I. ('


I).

NU penni te procese de ahsorb~ie D. prczlI1til iutre ~an(uriJe ~i 'I . 1"1 procminente nurn ire halls~.;dngU a(11 e COIOllUlui paniuni C.
llU absuarbc 45. Colonul cuprindc: A. C. D. E. cecul recrul ileonul jcjunn]
I)

cstc un act reflex exclusiv are centrii medulari se produce intern estc contractat arc loc ClI participarea de muschi striat: daca sfiuctcrul

conditional sacrata S4 - 56 anal extern este relaxat tubului digcstiv

in rnaduva

5i sfincterul

anal

apa

rnusculaturii

si a unor grupe

I·:. esre un act cxclusiv

voluntar

8. cok nul sigmoid

vbsnrbtla la nivelul tubului digcstiv:


J\. H.
t'

sc face numai a ionilor a sarurilor

la nivelul

intestinului

subtirc si inrestinul gros pasiv, suh influenta

a apei se realizenza de calciusi minerale

in intestinul ~i a vitaminei
1111

subtirc

fosfor sc realizeaza

46. IntestinUI gros N II este:


sediul unor degraderi chimicc dalorarc llorci rnicr bi scdiu de sinteza a vitanlinelor din comni« ..1{) I~ne C. scdiul procesclor de '10 btic . . plexul B $[ a vrtamine, ( sor ic a ape] SI a uno di D . siruar inrre valvula ileo . '1' .' r me leGmente ., (-ceca a ~l rect E. srruat intrc valvula ileo cecala si anus . 47. In hila NU se gasesc: A. ;.
I).

parathormonului

D
la nivelul

se realizeazn

intcstinului subtire
de pinociroza

si a intestinului gros K I',. are loe pentru protcinc numai prin rnecanisme

Ikntitia
A. B. C.
I).

de lapte NU prezinta una din urrnatoarele


numai incisivi. canini ~i premolari trei ani de viata

caracteristici:

continc

apare In cursul prirnilor contine pe ficcarc

pigl11ell~i biliari

dureaza p,inll In J urui varstci de 7 ani


arcada incisivi, de 20 de dinti canini, premolari

8. saruri biliare C. m1cslerol


[) E. lipaza lipide

~imolari

E.

cstc rcprczentata

" Sfincterul anal extern:


A. are inervatie vcgctativa

H. are inervatic somatica asigurata de nervii pelvici C. cstc format din fibre musculare neiede
D.
1

arc incrvatie

sornatica

asigurata cortical

de nervii rusinosi

c.

nu ponte fi controlat

88
89

Digestia

.~j absorbria

53. Care din lIrmiitoarelc afirmatii privind veziclIla biliarii este adevarata?
A. B. C. D. depoziteaza bila in perioade!e digestive a ticatului se observa prezcn.a sa pe tala supcnoara are rolul de a dilua bila are in strucmra sub actiunea sa IlluSculatura

Digestia II (

~l

absorbtia

.," A.
1 \. t'

... di

mil urrncaza

rmaroarele
traseul

afirmatii privind
venei porte in cadrul

sarurile biliare este Ialsa? .. I. . b at


circuitu
Ul

entero-

epa rc

favorizcaza cmulsiouarea lipidclor din alimente redue tensiunea superficiala a lipidelor faciliteaza actiunca lipazclor directe sau indirccre nu au actiuni digestive

striata
este srimular; evacuarea bi lei

I) I'

E.

colecistochininei

54. Din structura A


B. C. D.

anatomicii a recrulut face parte:


de sistemul lax simplu,

sllncterul extern cu fibre muscular- inervate stratul submucos format din tesut conjuncnv pcritoncul mucoasa care il1vele~te eomplet recrul

vcsetativ
~

., l'i!:ll1cntii biliari: /\ ioaca un rol important

..
In emulsionarea vitaminclor intestinal lecale

.
lipidelor

11. favorizeaza absorbtia


I

liposolubile

srimuleaza dau coloratia neutralizeaza

peristaltismul maieriilor chimul

1n a carui structura

inh·ii un epiteliu

pavimentos
hO

I).

E.

sfincterul inlern prevazui nervos somatic

cu fibre striate inervate

de sistemlll

gastric

55. VascularizlIfia nurrlnvn


A.

a lieatului:

xucul intestinal: 1\. are un pH a1calin H.


(,
I).

B.
C. D.

incepe prin capilare la Ilivelu I intcslinuh,i este leprezentatii de artera hepatica aduce la ficat sange incarcat mucoasa gastnca estc reprezentata de sislcmul cu substanle absorbile de carrc

continc
ilU

cntcrocrinina
A'. ~

corinne cnZllnc _ contine pcptidaze, lipaze ~izahandaze lumenul intestinal rcprczinta calea de eliminare

secretate

111

cantitate

mare 11l

I' port hepatic

a substantclor

. . . toxice digestive

aduce Ia ticat sangc Incar-eat cu bioxid de carbon (' 1'> U corespund cavitatil bucalc: iI. Epiteliul mucoasci de tip pavirnentos Il. Muuurii gustativi ( '. Des~hiderea glandelor
I) 1\.

E.

c.

.•.

••

••

stratrticat .

necheratinizat

56. Mueoasa digestivii are In structura sa epiteliu pavimcutos pluristratit1cat necheratinizat la nivelul:
A. B. C. D. E. canalele glalldelor duodenului esofagului sromaculu, vilozitii[ilor intestinale salivate

parotide Meissner

lnervatia senzitiva data de nervnl \l craman


Plexul·vegetativ submucos

,,' SI"macul prezinta:


A. Vilozitati 11. Sfincterul (' Sfincrerul D. Deschiderea !C. Contractii T leT 12 pontini
I,

intcstinalc ileocecal Oddi colecisrului involuntarc (veziculei biliare) netede sub forma: ale musculaturii sunt dispuse

57. Detecatla este controlata


A. B. C. D. E. ccnrrii mcdulari centrii cortical!

de catre:

cervi cali

nervul coceigian
cenrrii medulari ccntrii ncrvosi

I III lohulul

hepatic,

hepatocitele

A. Unor lormaliuni foliculare B. Unor lame celulare neanasromozate C. Cordoanelor celulare en dispozitic D. Unui epiteliu pluristratificat I,. Unor piramide rrunchiate 91 radiara

90

Digestia

$i ubscrbtia 1'1 I'

Digcstia

:;>i absorbtia

64. Vena porta se formeaza din unirea venelor care Nu provin de Ia: A. Stomac
B. Intestin subtire C. lnresrin gros D. Splina si pancreas

-' ilor este rcalizata en participarca: IIIl1lsionarca graSllm


1\. pigmen\ilor II. samri\or D. lipazei biliari biliare pancrealicc

l'. lipazei gastrice 1'. lipazei inlestinalc

F. Rinichi 65. Sueul pancreatic


A. B. I.abfermenr Ptialina

contine:

'0 C

. rma-toarcle formatiuni NU se gasesc pe fata inferioara arc [I til U ' I..-atului:


A. hilul hepallc I~. vezicula biliarfl ( '. canalul E D. ligamentnl

C. Pcpsina D. Un lichid limpede cu un pH acid E. Tripsina 66. Care din urmatoarele gros?
A. cceul B. colonul ascendent

cis tic tiJ1ci!onn

forma(iuni nu intra in structura

lntcstiuutui

vena porta

C. colonul transvers
D. jejunul

E. rectul 67. Care din urmatoarele A. maltoza B. pepsina


C. amilaza

enzlme sunt secretate sub forma activa:

pancrcatica

D. tripsina E. chimotripsina 68. Care din urmstoarete cuzimc all actlune proteolltica asupra produsitor de digestie: /\. amilaza salivara B_ amilaza pancreatica C. biliverdina D. enrerochinaza E. carboxipeptidaza

92

93

Respiratia

RESPIRATIA
lNTREBARI - COMPLEMENT
1. Presiunile partiale ale gazelor respiratorii
A. nu reprezinta oxigenului B, infiuenteaza diferite presiunc C. oxigenului bioxiduiui D, influenteaza cardiovascularreprccinta factorul si bioxidului principal al schimburilor presiunilor partiale ale alveolar in de a

~I

" I' NU se constata: ,. nivclul tartnge UI: ' " , dioestiva tnnuci:;,area can aenene eli cea. c 1'

SIMPLU

1\

deschiderea schimbnri

. "I t mpclOl Eustac 110 oritlcll e, ro

respiralonr

I) 1

trecerea aemlLii conlunicarea ell csofagul . uura

rcspirarorii.derenuinate

de diferentcle

I .dlidului pleuralt;

corespunde

SID"

afirma1ie eorectii din cele

de carbon in aerul respirat.aerul deplasarea gazelor rcspiratorii

111 singele capilar


nesemnificativ

.uumerate mai jos:. 'I 1I iteliuhn pulmonar \ este secretal de cc u c e ep , "


1\
I'

compartimente ale organismului


partiala Ia nivelul aerului avind valoarca valorilor

ill scnsul gradieutului de presiunea

lan~gtan~. ~, hi h mle reSplnllOrH , are rolm sc 1I1ll uruc o-. I), cstc prezent lntre foila diafragmatlca:;1 I', are rolin mecani"a insp,ra\lel . x .: ~nn ,nan

se ga~e~te in cavitatea

i f '\a viscerala
01,

a P curet

1"

sunt reprczentaie

alveolar

partiala

cu valoarea de carbon prin variaua

de aproximativ

140 nun JIg si de cea a de 60 111111 Hg


t

lor mccanoreccprorii

;lvitatea naza a 1\. C01TIunica cu orofaringele 1>,


t'

I- NU se caracterizcaLa

prill:

E,

una din cauzele difuziei gaze lor prin membrana

alveolo-capilara 2. Pragul de anaerobioza:


A, B, C. D, E, apare in cursul efortului din momenrul cclulara dcpasirca in sangc, de lip aerob acestuia tenorneu determina asociat crestcrea concenrratiei de carbon de acid piruvic la inceputul ell febra musculara de hioxid fizic prclungit tree In respiratie in care este dcpasit, muschii

purificf\ si umc7.qlc aernl \llsplrat t I mise \a nivclullarillgelui "d rczonanta pentru sune e e e ' este camela ~ . . _ f ringele pnn coane , I), comunica eli nasO a fu e\iilor analizatorului olfacUv l. parlicipa 13 reahzarea n

, ' Iota tiroid cricoid, '.annge le:. ..,\. epereche: eplg 1ota, g. , A, este fomlal din 6 earn aje n

Il, vibra\ille

iDlp~r .. 1_. enereaza s1U1Cte corzilot voca to g, id t cunoscuta 1', proeminen\a earlilajulUl cncoi es e '
arlleno.id. "marullui Adam". ' ' ", , inchidc

. sub dCllumlIea de
desehiderea

se rcfera la consumul unu i d'art fizic se refera la consumul

muscular

de bioxid de carbon in repaus

lola este 0 struChlra carulaglOoaSa ce D, g r' f mpul deg Iuti I iet , laringca a 111 I 'I' , ,'I je hialinc ~i elastlce L, laringcle este forrnat d1l1 1 caru a

3.

in

cursul inspirului sunt inhibate urrnatnarele A, largirea cutiei toracice spre exterior
B, C, D, E, mobilizarca pleurci dcplasarea contractia scaderea plaminilor aerului muschilor presiunii odata
ell

procese:
curiei toracice darorira

II

" NlJ se caractcrizcaza prin: \rborelc bron~lc " schid alveolele pnlmonare " ' i\, in saCll alveolan se de _ 'le d'ntr-un epiteliu clhndnc H, mncoasa bronhiilor este alealu\ a
I

miscarea

care adcra intim la entia toracica prin trahec in plamaui cxpirarori aerului alveolar

pseudostratifical ciliar , ' liu cilindric stratifieat '1 l '"ptu~lte cu un epne I t.. bronhwle e sun ca ,_' I' de cartilai hialin complete

D. bronhii1e primarc prCZ111ta me e


1:, bronhiolcle sc continua

1 Jcoiare

cu cana\ele

av

94

Respuaua 9. Pliimanii: ______________________ R~es~·p~ir~"\~ia ___

A. au strucrurs
~.

segnlelltara
mijlociu si inferior

II cste aSigurala de mica eircula(ie

'npaciratea

vlrala:

fie~ar~ pliiman are [rei lobi: superior. va,cu!an/a!lanUlnllva

D. fi~le:e SUnrMICC provin din ganglioni; cervical! inn.' . E. plamann sunr pr tci ti d . error: di tr-o f : _ 10 cJa,l. e penloneu, membrana seroasa alciitllitii III r-o 101ta panetalii ~l una vi;;cerala 10. Traheca NU se caractel'izeazii prin:

A. reprezinta suma volumelor inspirator de rczerva ~i expirator de rczerva I~. cste 0 componcnta a capacitatii pulmonare totalc C se poate determina prin efcctuarea pneumograrnei
I). se poatc determina
0

numai prin etecruarea

spirometriei

I:. arc
I{cglarca
c

valoare maxima de 300() ml


a rcspiruttei:

A. esre 0 strucmra fibro-mllsculo-cartilaginoasii B. postenor prezinta 0 membranii museu lo-conjullctiva C cste srruata anterior fap de csorac
. ace egarura dmtre lannge si bronlli;le primate

automata

/I..

esle realizara de srructuri nervoase din formatiunea reticulata ponto-mezencefa.ica sc bazeaza punre pe activitarea neuronilor inspinuori

D. estc alcMuirii d.in 16-20 inele de :artilaJ·11··I· I Ef I " . _. 1" m cornp ete
11. Pliimanii: A.

B.

~icxpiratori

din

C. implidi
D.

participarea

centrului

pneumotaxic nervi lor cranieni

pontin hulbari

B.

C.
D. E.

SUI _1:ncOlljurari de pleure repre7entatc de membrane seroase n a catune din trei [Oil' ( . t l~ '. . . .." _ . ,'-' pane a a, mediaia ~l visccrala) prczmia tiecare 2 fete: medialii ~ieostalii sunt in numa- de? I l' . ~, lllU stang mal mare si unul drcpl .. all 0 structura scgmentanl ) --, mal nne
(preZinlta .numai circulatia

se realizcaza se rcalizeazn

prin contributia cerurilor respirator;

I:.
1(,

cu contributia
rcspiratorii

X I ~i XII

xchlmburile

gazoase

la nivel pulmonar:

em-u ana functionalaj

care asigura

schil11bul respirator

de gaz
c

A. se realizeaza datoriui cxistcntei acelorasi valori ale presiunii partialc a gazelor respiratorii la nivel capilar e
13. includ etapa pulmonata C. se fac In conditiile aerul alvcolarsi ill care 0, trece din al veolc ill sange iar interalveolar de prcsiune pulmonate organicc pana la faza de acid partiala dintre diferentei

12. Plamanul:

CO, dill sangc III spatiul interstitial


exisicntci sangele oxidarii trei .Iobi: superior, mijlociu si interior delimitate
COl

A.
B.
C. D.

dr.~Pt prezi~tii

din capilarele substantclor

a: c lobi subunpiif\lp in ullitali l11ortologice septu-, COllJUIlCt1ve conune scgmente alcatuito din lobi

I, d np ct e

I).

se dcsfasoara in doua crape: pulmonata si tisulara


sc fac in vedcrca

E.

piruvic
numi re acini
c

pestltlc formar din unirati siructurale


1110nan

dar nu ~l illllctionale toracali

I'

'I'ranspurtul
A. B. C.

E.

este iucrvar de ganglionii

parasimpatiei

transporrul transporlul transportul

sanguin al gazelor rcspiratorii O2 sub forma dizolvata

]\'U implica:

13. III cursul inspiruilli


A. are loe scadcrea

de repaus.
prcsiunii intrapulmonare

0, sub forma de carboxihcmoglobina

B. scade dlametlUllongitudinal al culiei toracice C. se mrrouuce in fieeare plarruln 500 em' de aer
D. E. mu~ch1U1 dmfragma are loc eonlractia se relaxeaza intcrni 11l11~chilor inlrecostah

CO, 111proportic de 8 % sub forma dizolvata D. procesul de hidratarc a CO, Cll formarea de acid carbonic h. combinarea anionului carbonic cu potasiul din eritrocite si
forma rea de bicarbonar

96 97

Respira\ia

111. Etapa tisulara a schimbului de gaze respiratorii: A presupune difuzia gazelor respirarorii intre sange ~itcsururi B. se realizeaza in conditiile presiunii paniale intrncelularc a O2 de
47 rnm Hg

"

, ,tile respiratorii

superioare

indud

fosele nazale ce se caracterizeaz

C. se rcalizcaza
gradicntului D. E. sc numestc se reaiizeaza snngele

prin deplasarea de presiune hematoza in conditiile

gazelor

rcspiratorii

in sensu I invers "I acid

partiala

in conditiile

pH-ului

pr-in: . 1· 'd lllucoasa 0\ i'activii la interior sunt acopente exc USI: _e e A. _ inti vd de la orificiilc nazale pana la coan . B. ,e11111 . I '-lacplolota " c. sc intind de la oriClciJie naza e yana . ta 0 "ascularizmie ' .. redusa D. pram' . 1 E. sc gasesc lnainlea plramldel naza e

valorii prcsiunii

partiale

a CO, din

venos de 40 nun Hg

. ta' una din caractcristicile I raheea prezlII' .. .. F 15 70 inele cartllagmoase

urmatoare:

19. in timpnl efortului fizic:


A. B. C. venrilatia conrractiilor prcsiunca tisulara se amplifica arterial direct proportional creste semnificativ ell intensiiarea musculare 0, in sangele

.. A. pose; a ' .:: . [iu respirator plunstranflcat B. este c.apnl~lta Cll un epne '. ' . fib ,cu\are striate C eonlme I re 111U '.. . . 1 '0· si 3 bronhii . , .' 2 bronhn pnnclpa e stan,} , O. se llnpalte m drepte E. arc un OIificiu superior . ' numu glota

..1 pnnClp:i e

presiunea CO, in sangele arterial scade puternic D. muschii rcspira permanent anaerob E. in etapa de acomodare sistemcle respirator $i circulator suficicnt pcntru realizarea adapturilor nccesare

IlU

au limp
unei

'I I'lamanii: A, au 0 consistenta

.~ sponglOu.sa .
vasele

saiisfacerii

ceru.te crescute de 0:. 20. in efortul fizic prelunglt:


A. muschii organism consnma 80 - 90 'Yo din cantitatea de 0, prcluara de

B. pe fata bazala prczintas~I~~I;lilul plamfmului pe fata extern a COlllumc~ di b rmhia principala. D. contin plcxuJ pulmonar format 111 r

c.

sanouinc si vasclc limfatlce . E. pril~ rata mediala vin In raport cu dlafragma o,;ulletele articulate: .. 1 ~ rticiparca corzl1or naza e . ;\. se produc eu pa . . .: , . .' rlllclpal a laringc\ur B. se prodllc cu pall1Clp~le~ 111 ~ . t.'t In cursul inspirului c. suut generate 'ill egala masura a a

B. peste nn anumir nivel de 0, consumat rnuschii tree I" rcspiratia


aeroba (prag de aerobioza) pragului de anaerobioza muscular, dercrrnina debitul scaderea coucenrratiei de 0,

C. depasirea
D. E. la inceputul

. cat ~1 al

de acid lactic din sange cfortului cardiac $i consumul ill muschii striati cresc rnai repede dedit capacitatca de ventilatic

se Iac srocari de molecule

macroergicc

expirulni . .. lor rezonatoare din care fae parte D. se reali7eaza cu aJutorul O1g~nc . b aHi si farin'"ana . cavltatea uc: ... b >. 'hi de pliei ak rnueoascl cc E. sunt cfcctul vibra\lel a palnl pet ec eapru~e~te laringclc . b··d lui de carbon: "' -enos sub forma libera dizolvata 111 e 0\" ~

21. Printre modlflcartlc ce survin la altitudini mad in procesul respirator N{j se constatii:
A. lipsa hiperventilatiei B. concentratie C. E. cresterea dilatarea presiunii D. saiurare sanguina de 0, mai mare dedit sanguine 13 nivclul marii tluxului vaselor

'r t . Transportul

r;

sangum al lOX~ u I
de catre,sange

;.;erealizcaza plasma cstc este are are

~i a presiunii

intracraniene ca urmarc a scaderii

mai mica in oxihemoglobina de sange din piamater arterial 98 0, din sangcle

B. C. D. t..

in concenua\le de ~5 "b' .. arhona\ii din hcrnati! (70 %) . xclusiv de catfe I~ O '" ) aSlgmat e. . b· .b natii din plasmrl (\ ,0 .. . lusiv de catre Ical 0 '. asigurat exc I . bi ·1-1· carbohemoglobina .. b C)fT1lacom mat c ib loc l1l1ll1at su l, . 1 1.... ulmonarc unde este ell erat loe de 1" \e,ullln spre alveo e ~ p
1

99

Respiratia

\ 1 Rezcrvele

de oxigen

din organism:

27. Reglarca urnorala a respirutiei dcpinde


A. B. concentratia excitabilitatca respirutiilor D. cresterea rcspiratiilor oxigenului centrilor $i azotului respiratori

de: in sangc mezcncefalici scaderea scaderea frccventei arnplitudinii

A.

sunt nelimitate ~ . ente nurnai 'in plasma 1:3. sunt prez , -'ta\il' functionale C. asigl.lra 1:11 caz de apnee nccesi c , minute D. sunt mal . reduse la persoanc _

numai

pentru 2 - 4

C. crcsterea

CO, in sange care determina


CO, in sangc care detcrmina

E.

deoarcce la aces\e pel sonae ... _. . :1 - ".' h mau: sub forma de nllog1obm,1 sun! prezen1e in P asrna ~l e

lc care nfl,iese in regiuni muntoase c .3 numarul de hernatiilm "ote scazut

E.

exci tabilitatea centrilor rcspiratori bulbar:

28. Alvcolelc pulmonnre: A sunt in numar de aproximativ 150 - 200 mil ioanc in fiecarc plaman B. prczinta la nivelul lor 0 presiune a oxigenului mai mare dedit 111
sangele din arterelc pulmonarc

\' nupa un expir fortat care urmeaz raman:


A. B. VER-VR VIR+VR

. ii unui inspir forInt, in pillman

C. of era 0 cresterc a concentratiei oxigcnului in sangelc venos de la SO % la 90 % ill limp de 3 secunde III cursu] schimbului de gaze
alveolar

C. CV D CPT E. VR
\ \, La srar~itul nnm msprr

D. au
E. 29. Centrii A. B. C.

Wl

pcrere gros alcatuit dintr-un epiteliu artcriala

pluricelular

.,

..

fortat in pliiman se gilsesc urrnamarele


,

prezin':a numai 0 rctea capilara respiratori: poseda cervicala cei expiratori si cei inspiratori
0

activitate

exclusiv

voluntara diafragm simultun din maduva

sunr conecrati

eu centrul motor al rnuschiului se uctiveaza

volume respiratorii: A, CPT B. CV C. VC D VR


E. VIR+VER
I

VR dcoarece ..' urmeaza


0 •

D. apncusrici au 0 actiune permanent inhibiroare asuprn ccntrilor inspiraiori E. cei bulbari sunt conecrati cu ccntrul pneumotaxic de Iii care
primesc inllucnte cxcitatoare iutermitente

I·t. III cursu tnspt . _',. ~. st diametrcle A. cu~ca loraClca 1~1ma:e\> e xpansiunea p13111antlor

I'

'rului'

JO. In cursu] expirului:

A.
B.

muschii plarnanii diafragma

inrercostali se cornprima

se conrracta

detenninand

ridicarea

coasrclor

e . I' d' 1al cutiei toraclce prm relaxarea B. cre~te d131netrul ongitu ina diafragmulu i C. Himrlllii se destind activ . _.' .. p .... d .. ' , atat in inspnul de repaus cat ~I III D. pHl.1nfHnl se destill pasrv, a

C.
D. E.

se contracta prcsiunca

luand 0 forma curba, de cupola

pll1nlanii urmeaza
sc micsoreaza

acriv 111 repaus aerului

excursiile
din alveolele

custii toracice
pulmonate

inspirul foqat este favorizata

patrundcrca

activa a aeru

.. ~

. 1 . 111 Himani Ul P

101 100

Respimfia

35, In tirnpu! inspil'lI)ui: A, peutru introuucerea

Respiratia
'j

n.
C. D.

peclorali, sternocleid ". -in ~I l1lu~chii mici pcnrru ] omastoldlelll, din[a(i . en ru lIltrodncerea in plamiini ave i ,. ." . Illterm ,~idiall'agm I1tc1'\ In mU~cllIl Intercostali acrulpiitfllndc in pliimJni pasiv daca acn " . men(lOlla(i la PUl1ctual B tlOneaza nurnaj mu~ehii presiunea pulmonar dimensitmile pulmonar acrului cut' din pliimDni cresre d.' " 0 atd cu cre~terca VOhUllUlui

111 pV ,. , . arnan, a vIR mterv

are din urrnatoarcle aflrmatii referttoare la laringe sunt adevaratc? i\. are atat functie respiratorie cat si digestiva
Il. are in constitutia inrermcdiul
I).

sa muschii
0

laringeali

care torrncaza

corzilc vocalc epiglota de

previne patrundcrea alimcnrelor


glorei, srructura este capiusit corzi vocale I' de mucoasa

in caile respiratcri: prin


carnlaginoasa care include care fonneaza 2 perechi

laringeala

este format din 9 cartilaje


cartilajul tiroid si cartilajul

dintre care 3 sunt nepcrcche aritenoid)

(epiglota,

E.

. . leI tnraCICC Cl'esc dal"ori ~ ,. . . ta cle;;tcni voluJ11ului

1'1 (ure

36, La nivelul rnernbl'anei alveolo ca 'I A. are 10c schilllhul ~ PI are:. . de gaze lesplratnru dIU capilarele alveolare

din afirmatiile refcritoare .ulevaratc?


A. vascularizatia arteriala 13. arterclc ('. D. E. bronsicc insotcsc

;a vascularizatia
este asigurata bronsic

plarnfinilor sunt
de artcrele pulmonate

nutritiva

intr

I1 . C JelU a veolar ~I sangele .'

arborele

pima la nivelul bronsic

R.

de ox' . Igen se face de la al veole ' ',. " .. ale vcnelo- p IImonare spre 1alIlI!Jca(1IIe capilare pulnlOnare de CO . f . 2 se ace de la ramifica[iile" '1 _ spre alveole . cap: ru c ale vcnelor prin vene!c

transfcrul

bronhiolelor rcspiratorii
ramificatiilc nivelul arterei pulrnonare tcrminale aduc sange.c aduc sangerc afirmatii incarcat cu CO, in atriul drept 111cava infcrioara insotesc arborele

pan a

la

C. translerul
D. E.

brouhiolelor

venele pulmonare venelc bronsice

sangele venos este adus 1- " I . PUlulOnare a mve ul Lonel de transfer . . esiune pa111ala intre alve IV penrru CO, dccar pent .' a '0.: 111 pcntru OXIgen diferenta de pr '.. . ~I (dpIlare

til. ( are din urmatoarele A. muschii lungimea C. O. E. extrinseci B.

rcferttoarc

la fouatie

sunt adevarate?
'locale vibrcaza pe toata

ai laringelui

actioneaza

asupra coardelor

esre ma: mare

sunetc inalte se obtin atune; cand corzile vocale lor ~i glota este ];jrgita corzile copiii au vocea mai lnalLii dcoarece cand aerul rrecc prin glota ingusla fonatia se rcalizeaza cu ajutorul superioare cat si inferioare

37, Oxigenu):
A. B. dup~ cc stnlbate membrana alveol _" . .' _ ll10lecula de hemo 1 bi _ 0 capdala se fixeaza pc Fe' din di go ina 111 aeru] alveolar are pr .: . eSlUllea partlalil rnai d aerul expirar c mare edt cea din are prcsiunea la 0 allitudine D. E, P' r(' I' a ra a 111 sangele de 2500 m ~ arteria; dc , _. ,ap10XlJnarrv . 74 111111 Hg

vocalc sun! mai scurte sunetele joase corzilor vocalc atat

iau nasiere

vibratiei

C.

IL

ill

mod voluntar rcspiratla


A. C D, E. oprita pentru superficializata accelerara un anumit

I\U poatc fi:


timp

dill vencle puln lOnnre are 0 presiullc este transpoltal in _ .' hemoglobina

B. amplificaia
fara participarea controlului cortical

sange nurnai fixar pe F ~2+d'


C

part' I' I . .ia a ue 40 mill HO' III molectIia


de

rarila pcntru 0 perioada

de limp

102

103

Respiralia Respira.ia

42. Dad

persuaua

se aft" In conditiile naturale de mai jos referitoarc arterial

ale altitudinii

de 25()1I

HI

m, una din aflrmatiile :"IV este adcvarata:


A. R. C. D. E. presiunea sarurarea ca raspuns critrogenina apare scadcrea a hiperventilatici 43. Pe 0 sectiune sub bifurcatia A. bronhiei B. C. D. bronhiei bronhiei diafragmei

la functia respiratorie

. ~ 0 din sange NU reprezinta: . m~' hhera~. = ortului sana:uin a acestul gaz clapa inl\wla a lransp . I '~san"um a acestui gaz ' .. ··c a tnl1spOrUl ut b II ctapa 0bl IgaWll c ,. . I' esionai plasma - \esutun i'aetorul de menlinere a gradlentu u: pr \
II

O2 din sangcle

cste de 74 nun Hg partiala


Ull

in HbO, scade de la 97 % la 94 % nu poate cresre presiunea tisulara rinichii a O2 din sangc hormon numit
i,

hipcrventilaria

i'orl11a dizolvata a ()o in entroel! . _ " tit ate a oxi"enuhn din smge Intreaga can c C' 'din eritroeit: . .... .cnului rranea73. comb1ll31ed oXIgC I
1,

la hipoxia

secreta

ell hemoglobin"

intrucat

formarea

presiunii

biox idului de carbon

din singe .ca urm.u, II


1)

transversala traheei primare

etectuata

prin cavitatea prezenta:

toracica

imediaf

se va evidentia

\-lbO, estc favorinlta de Fe .' tn hematie . . .. - fOrJnarea oxihemoglobmCI I ""llleaza ." 3+ 'in rocesul de reducere e,te eonvernt III Fe pI .~. ";;mane In stare de Fe,''in urnl.3 procesuhtl de OXl ~1C.Ie ~. . t" l'\lransportul azotullll dm s1I1g"

aJu a

infralobara segmentare I'j


I

arc dintre

formelc

de transp~1

-t I CO
ae
2

prin

sInge NU sint In plasma

E.
A. B.

laringele
cste
0

IIl'lcntate In propor\ie eorecta: '.\ 7 % de catre hioxielul de carbon proprietate importanta a: II. \' 23 % de calr;;: I-lbCO, . 70 % de caue bicarbona\1 1 % forma lib era '7 'Yo -B 0;(, bioxid de carbon de transport ale Orin 2P . Itber

dizolval

44. Motricitatea ductelor alveolci

brouhiolclor

terminale

alveolare pulmonate prineipale pulmonar


I)

u.
I'.

C.
D. E.

bronhiilor acinului

siinge sunt

reprezentate

in

""rmete

45. lnervatia bronhiilor: A. este asiguralij de nervul pulmonar B. C. D. se realizeaza nervului prin sistemul simpatic relaxarea cu actiune bronho-dilataroare hronhicc. cste rcprezemata implied sisternut estc asigurara de sistemul nervos parasimpatic prin intcrmediul

"rllportie de: _ " 11.. 10 % sub torm3 dizlll~ata I). C. D. E. 6 % sub 1"orma disoclata _, . "lobina 97 I~'O sub forn1a cornblllata cu .henloc
>

vag care determine

musculaturii

70 %) sub forn1tl de bicarbonatt

."

somatic

eli rol bronhoconstrictor

100 % sub i"onna de hemogloblna . trci etape . iraliei ale resp cclulare

E.

de nervul toracal alveolo - capilarc Nt! se constatii prezenta:

,. IJllimele

xu

au loc in:

46. in structura A. B. C. D. E. peliculei spatiului

membranei acelulare interstitial

membrana arteriolei tibrclor

bazala a capilarului pulmonate

A. mitoconchii ". d hi d O,-,"[\azelor B. prezen\3 e .n r e:<;,.,. c . .; r; t' decvalc condi\iile existen\er unei cantlla.1 a C. D. prczen\a llxidazelor E. in prezen\a redllctazelor

de oxigen in orgamsm

de rericulina

105 104

Rc~pira~ia

Resp.raria

52. Respiratia tisularii se realizeazii ell participa"ea:


A. proceselor ch1l1icc de difu~illlle (Oxigen ~i COl) gradientelor diferite de presiunc capilar, interstitial ~i celular 11umai a reaqiilor de axidare a celor doua gaze respiratorii parliala existente 111lresectoareli '1' de 021n organism:
j'l \(

.1I1l1

t'

prczcntc

numai 111 p as

."

._ 1 rna sanguma
70 _ 24 sccundc pentru z in caz de

B.
C.

.unt nclimitatc .lSi~uril necesitatile I'

. functionale

D. reaqiilor eonSUl11atoare de encrgie E. azotului ea factar calalizator 53. procese: Transpol'tu'


A. B. C. D. E.

CO, se I'ealizeaza ell contributia

unllia din urmiitoaref ..


carbamic
I"

.rpnee ., '" itilatie nu reusesc sa egaleze , unpreuna cu CaraCllak~ de '"1 efortului muscular. favorizandu11 ~'(lIbumul de oxigen la ll1~c?un . "" " . lar "datoriei de oxigen sc ustfcl insta al ea '.. .. 'il In caz de apnee '. .rsnrura- necesaru 1 metabolic pentru 0 01 c

hidratarea CO, din critrocite si [onnarea aciuului fonnarea bicarbonatul ui de K' 111 plasmii forlllarea hidratarea hidmtarea bicarbonatului CO, din plasma oxigenului de Na' in eritrocite .)i fOl'lnarea J I,CO
J

_ . .iuuile partiule ale gazelor respira torii sunt in aerul ins pi rat ~i
'( '0, - 47 11111l Hg ill aerul alveolar ._.

I ...rlar urmatoarele: ,
lin,

~ 1°9 - 160 mmHg in aerul .inspirat .' . l 60 111111 Hg In aeru] inspirat

n, - 160111111Hg
54. Din respiratia
A. B. C. D.

'0, -

eelu'llrii fae parte ul'lniitoarele procese:


celulara

"

in acrul alveolar ~ He ue vapor:.: u apa in acrul alveolar de 160111111 b

degrauarea anaeroha a gJucozci In membrana oxidarea acizilol' gra~i 1n milocond.rii dccarboxiIal'ea citoplaSlllil eliberarea reducerea procJu~i1or illleJ'medimi rczultati

\ »lumele din cicJuI Krebs 111 \ I~


t'

de neutroni aerob" a bioxidului de carbon

E.

rata respiratorli .. c uprind: I' plamani prinrr-o cxpiratic . f or,a,. ""' id 1 re lese (11l • f volumul rezt ua en. ':'"... . r-~prczU1ta- volumul de aer ce ponte , . capaciratea pulmonarji care c. . 1 al c c ..' . itr un Insp'J' non " _• introdus III plamani printr. d aer ce poate II introdusa 111 -..-.. e( volumu I to t a 1 cc rcprczinta canntarea .

55. care: I" cursu] respiratiei tisulare rezultil cantitiifi importante


A. B. C. D. so stocheazanul11ai 111Iegaturile ADP deH+ de electroni se elibereaza ca UIlnarc a transfcrului sunr Ul1l1a.rea fosforiIiirii ATP se elibercaza ca unna.re a transferului

de encrgie

I).

. I' - timp ce un 1111l1Ul . .. 1. cavitatca pleura a 111 "x ltatul inmultirii volumu U1 . ··t I" care reprevmru rezu capacitatea vi ~' ', .... "\ii/min .. . curenr cu numarul de I espna_ . tc, de acr care intra $1 lese din volumul curent ce reprezmta cantita ea plamin in cursul r~Spira\lCI de repaus . centrilor respiratori bulbari

I'

In laniu)

" ( -urrul A. II ( '. I). I':.

apneustic

pnntin:

.: .

rmediul

E.

transportor de eiectroni panilla hioxidul de carbon 11lolecular se eJibcreaza ca UIlnare a hidrogenilrii fosfomIlli

stimulcaza exp1ral1~ ~1:1~~:~:~ulpneumotaxic .. . . are functic smcrgrca ci . suora centrului 111sp1ralO1 . are acriune exc iratoare intermilcnta asup ( . srimuleaza srimuleaza centrul centrul

illsl~lrato~cxpirator

106

107

____
alv
p" , al tlala a gazu/ui in I partial' a Veola PU11J1Ona• C . ' a a gazului -, ra coeficicntul de difllzie a ' In capl/arul PUlmollar D, grosunea 111 b. ' gazu/ul E em lanel alve 1 ' ' , pH-ul gazelor r" ' 0 o-capllare B
' PleSlllJlea

60 R' . ReSpiralia . ata d,fuz;u, .. . III gazelor p . IDlJuenfata d . nil membrana A ,e ,


, presllInea ','

veo o-capilara

Respiratia .

~V '

l,,10

""I" , vpir'atie fortata, prin contractia muschilor abdominali, ,I' II r-lirninat suplirnentar: \ I'lt II \ I(
\ II{ II ,

mai

eSPlralorii

V
aer

61. Cartil

. . _,ntenoide 8,L~~~

.I aJe c larinoel >'\ A' "

til Stint

'

\lu mai ponte 11 eliminat

urmiit

DarcIe, ell () EXCEI'TlIi;'


.

II

11I~!,('lc:

C Hioidian
D, Tiroid

cstc format in totalitate

I,

E. Cricoid
62 -

din 3 carti lagc bialine IlJczinta catiIajul tiroid mai binc dezvo.tat datorita influen.ei cxcrcuare de bor111011ulparatiroidian
are in componenta timid, epiglota trci cartilagii cricoid In caile rcspiratorii prin alimcntelor cricoid prin cartilajul nepcreche care sunt: cartilajul si carilajul

. In strUctur" mcmb. ' '\ E raile, alveolo ' ' -lldoleliul capi/ar capllllre /liU illtI'a: , Peletele (apilar C ll-fembrau b

B'

I'

previne

patrunderea eanilajului

iruermediul face legatura


\11I~ c hii

D. Epire/ill d a azalii clIdote/inla e lip sunplu p , , Pleura visccralii avunClItos

cu traheea

timid

alVeolar

63. Artel'eie broll~ice:


A, Apa11iu circulariei func' , ~, Transpon:l s:1l]ge cu C6;onale

,\
II.

pulmonare

('

laringiali nil au rol in: vorbire inchidcrca glotei deglutitie


cantat

E,

SUlIl ralllllri ale urtc. ' D. Sunr ralTll1ri a1e . rer rulll10nare

I).

masticatie

r>J" _ ao: tCI roracice , lCllln raspUllS coreet

1:.

64, VO~tln~tlo'nreZi~ual reprezintii:


. ~ - em.)

ioN Hronhiilor A. B,

primare caractcristicl:
Ionncaza se continua prezmta prezinra

flU

Ii se poate atribui una din urrnatoarele

B. Debitul ventilator C. Vo/umul ins '. D , 1<00 Cm] plIator de feZel'""u _, E. Capaci tate a vi [alii

caile intrapulmonure eu bronhiile secundare, hialin cilindric pseudostratificat ciliar rertiare

~i bronhiole

C.
D. b.

inclc de cartilaj

sunr permanent

deschise
lor epiteliu

in structura

108

109

69, Ilrollhiolele:
A. B. C. D -. E. conrin cartilaj hialin prezin~a exclnsiv datont" peretelui

Sangclc

~i lirnfa

l11uscLIlatura striala
't·]· em 1 agmos h. se confer.§. ~

SANCELE ~I LIMFA (Mediul intern)


. . LIII
A. B.

INTREBARI ' COMPLEMENT SllvlPLU


(. rupelo sanguine:
"\IU explica de transfuzii sunt implicate aglutinogenul D. E. nu se modifies primeasca sc datoreaza aglutininelor l-uctorul A.
0

rol analog arteriolelor din si 1 . ill Slslemul respnalor . .. n SIStCl11L1 carrhovascular au poslbllnatea crcslerii si miq .x ., d· . sunr eli tusite '.. . ~larll Wt1lctrullil p, eu un eplteIru cubIc plurislratificat

aparitia

de eventuale

incompatibi fibrinogenutui

litati in uncle cazuri in fibrinri

70, Alveolde: A.

in transformarca cu aglutinina transfuzic existentei din plasma

B.
C.

au ostl:uctura

adaplatii

schimblllilor

gazoase alveol ar .

C.

nu sunt cauza fenomcnului

de aglutinare corespunzatoare

arunci cand se intalneste individ eu conditia sa 1111

ple;'ll1ta 0 membrana

{()rmala din endoteliu

au lll, componenta epiteliu capiiar D. SLIm In numar de 300 milioan" f E. f' c c III iccare plaman 250 n/
o era u suprafara de schimb a
Q

de-a lungul vietii la acclasi agluunogcuului

1. _ . .. gaze 01 lesprratorlJ egalii cu 200-

de pe hemaiii

~i

Rhesus Nt! este:

B.
C.

un antigen caracteristic hcmariilor eel care poate induce o incomparibilitate sanguina intrc marna ~i daca lalal cstc Rh pozrnv anticorpiJor

rat

~i ama Rl1 negativ m


in plasma sanguina materna a hematiile farului daca

eel care poate induce producerea

antiRh care pot distruge

embrionul cstc Rh poziriv iar mama Rh negativ D. prezent numai la om E. ercditar I.

ill

cursul A. B. C. D. E.

eoagu lartl au loe urmatoarele


sanguine sc fixeaza

proccse:
"I~ lilaiginil(ll"

plachcrcle plagii

de Iibrcle conjunctive din plaga

vasoconstrictia peretilor
formarea trombusului

vasculari

plachetar in fibrilla solubila

consta ,n rransformarea fibrinogenului


forma rea tromboplasrinei sanguine neutroflle capilar

I. Celulcle

'\IU au proprietatca infectatc

de a :

A.
B. C.

migra sprc tesururile srrabate fagocita perctcle

rnicroorganismele

D. transporta gaze respi rarorii E. prezenta in citoplasma granulatii care se coloreaza in roz en
coloranri 110 neutri

111

Sangele:?i Sangele $i limfa

limfa

5. Trombina NU reprczinta: A. 0 euzima care favorizeaza


B. C. D. E. un factor care actioncaza
0

Lichidul formarea fibrinci insolubile solubil

asupra fibriuogenului

substanta

ce rezulra din protrombina inactiva tromboplastinei

care estc [a rindul ei 0 si a Ca'T prin rransforrnarea

subsianta

considerata

. . . 1:"1U . caracterizeaza prin: . .' IIlterstttla '_ . sc . . .' 1 flltral dill capilarelc hmtaTlce A. limfa reprczl11ta 1,c1udul mterSII\;a . -roscopice intercelulare estc un licuid apos atlat in spail1 e nne n.. compOZIiti e hirnica difera de la un \esut la alml C. .ra I D. nu conIine clemente figurate E. arc con\inUL scazut de protclile - , .le lroprictlili, CU EXCEPTIA: arc urmato,lre ( . ~1 oalobinci din erilrocite A arc cnloarc rO~le datonta tern b ~ .... ~. _ ~ . din laSl118 si ekrnente hgurak B. estc "lcat1.nt 1 P < .' b t 1'1 fund'llllciltalil lichida t iuncuv cu su s anu 'C. cste lin tesu coni •_ . j' a tesut wbelilanat) D. volumul de sallgc stagnanT (in heal. sp ID ,

ce apare In prezenta unei glucoprotcine un


11011110n

1(1.Sangele sunt adevarate:


biconcava, nucleate cchilibrului este osoasa constant rosie in sangc datorita poliglobulia, proreica.

6. Care dill afirmatiiie urmatoare


A. eritrocitele B. critropoieza C. numarul D. cresterea E.

sunt celule de forma discoidala, arc loc In maduva ramanc tcmporara critrocitclor numerics

cste

de circa 3 I
E. rcpICZ1l1,'
. . Ii
n /()
VOl

dinlre hematocrit caractcristica hemoglobina grupare

si hernoliza
a hcrnatiilor. umane

di -n oreutatca t>

corpulul

populatiilor

II. Celulelc

bawlile: sunt agranularc " _ . ~ e 1111n3 de sange sunlmai puline dccat eOZ]110fl1ck P au diamclru

este forrnata dintr-o grupare hcmul care contine

globina ~i0

A.

ncprotcica

ficr trivalent

B.
C. D.

7. Leucocitele: A. sunr cclule imobi!e capabile sa cmira pscudopode B. rnononucleurelc contin In ciroplasrna granulatii motiv pcniru care
sc mai numesc C. cresterea infectiousc D. leucocitcle E. lcucopoicza pot ies: din vasele capilare are lee in maduva (fagocirozii) osoasa rosie pentru monocite granulocitc a numarului normala

de 20 - 25 nllcrOll1 L:oll~in substan1c vasoC()nstrlctOa~e r E. reprez.mtat' 5 T'/ din rotalul leucocltelo 10 eozinofile: '. oran i bazici care hxeaza col \

leucocuelor

are lac in holi

z. Celulele

A. all nuclei biloba\i 13. au \n eitoplas1113 granule

C.
D.

8. Elementele

1i~lIrate

ale sangeluh
au 0 durata de viata de 17 zile mediu de 6-8 microni polinuclearcle cozinofile sc gasesc 2-4% 111ii csre de 150-300

E.

cresc in stadiile tardive ale inflam:l\lllor _ 5 6 'y., din rotallil lcucoCltelm reprel.lllta, ;."_.:; _ 800/mnl sange

sc gas esc

111

nUlndl de; ~OO

A. trombocitele B. monocitele C. in formula D. numarul E.

au diametru leucocitara

I I. Celulelc

mcdiu/mms

de sange al hematiilor

durata medie ce viaza a eritrocitelor

cste de 7 zile

. rrezinta R5 % dill totalul1euCDClTC101 . A. ret ~I .• bolileparaZltare .. . t3 cresterca numaru Ll l 111 . B. pt ezm < , ." b lil alero lee . t-a crcsteri ale num51ullll _ 0 l e 111 o .', . C . prez111
D. E. nu con,io granule 111cHoplasma sunt capahile de diapedeza

neutrolile.:

. .: _

113
112

Sangcle si J irnfa

Sange le si I"

limfa
0

14. LimfOcitele: A. sunt celulc stericc cu nuclei mici B. produc antigeni


C. D. au 0 durata de viala cuprinsa lntre cnteva are si cativa . ri rcprezinra 'i % din totalul ICllcocitelor ' <111

"'tapete coaguHirii sangelui cupriud:


;\. II. ('. D. cuplarea cuplarca formarca formarea celor celor 16 factori ai coagularii 16 factori ai coagularii din trombiua

111 prezenta
in prezenta

ioni lor de Ca" ionilor de K+

tromboplastinei rromboplastinei

din protrombina

E.

sunt in nurnar de 700 - 900!mmJ sange

nici un raspuns nu este cored

15. MOllocitele:
A. B.

l1]igreaza In tesuturi ~ise transfOll11a in macrotnge


sunt celule

'0 1':I:Jpelecoagularii sunt in ordine cronologicii urrnatoarele:


A. C. formarca formarea trcrnboplasrinei, fibrinei, tormarea formarea trombinei, trornbinci, formaren formarca fibrinei

C. reprezinta 65 % din totalul leucocitelor D. nrezinta mai .nulti nuclei E. au rol in hemosrazn 16. Trombocitelc: A. eli~ereaza
B.

nil'a

capaciian

tagoeitarc

'

B. formarea

trombinei, fonnarea tromboplasrinci, formarea

fibrinei

tromboplastinei

D. formarea fibrinei, forrnarea cheagului, tormarea plasminei E. formarea tromboplastinci, formarca trombinei. Iormarea
rcuactozimului

factori ce intervin in digeSlia lllicrobilor din 111cgacariocite

C. D. sunl distruse In ficar ~i rinichi E. con.in un nuclcu polilobat 17. [n cursul bematopoiezei:
A. are lac formarca ernbrionnr

se tOlme[Jza In maduva hematogcna au dura.a de via(a de 1-3 zilc

'I. Dinrre componcntclc plasmci fue parte: A. hormonu! testosteron B. hormonul lactic
C. molecule orgauice precurn bicarbonatul ~i microclcmcntclc

D. lipide precum fibrinogenul E. gJobulinele din structura hemoglobinci


din cellllcIe s I" I' acu III vite 111

de celule sanguine '.

B. arc loc producerea C. are lac producerea


D. E.

de Iimlclcitc in ticar a J milion de critrocite!24 arc

)2. Pcrsoanele ce pusedii grupii sanguina A(II): A. prezinta 1n plasma autigcnul A


B. prczinra anticorpul alfa de Rh

se COllst<Hail1lerventia enzirnei erjtropoietina secrctata de rinichi se produc elemente figurate sanguine nurnai in lieat la aduIr

C. pot dona sange la grupele A(II), AB(lV) si 0(1) D. pot primi sange de la grupele A(Tl) si 0(1) indiferent E. pot fi Rh negarivi 23. Factorul Rh:

18. Hemostaza:
A. B. se ma11l/esta prin vaso(lilata\le putcrnica

se realizeazii hemoragie

~i prin dcvlerea

"](_

sangelui

la locul

UI

d C s-a pro us 0

c.
D.
E.

poate fi defiuitiva dopulUJ plachctar

I:elnporara se realizeaza prin agJutinarca trombocitelor prin tonnarea trombusului numai 111inleriorul 111 faza ternporara de transformarea '
fihri

A. se gascstc in plasma color ell grupa sanguina 0(1) B. sc gascste in plasma celor cu grupa sanguine AB(IV) C. se gasqte in plasma grupelor OCT), A(II), B(IIl), AB(IV) D. E. persoanele care 11posed" pot 11homozigoti DD san heterozigoti Dd

se mosieneste pc linic materna

in fibrins

esre reprezentata

- ll10genu U1

I.

114

115

Sangek:;-llilllfa
Sangele -,?i

limfa

24.0

persoana ell grupa sangulna R(IIl) Rh negatlv nu poate primi sangc de la: A. grupa 0(1) I~h pozi riv
B. C. E. grupa B(III) Rh negativ grupa 0(1) Rh negativ

.' ,ilrocitcle:
i\

D. gruipa 0(1) Rh ncgaiiv dccat numai dad donatoml


grupa 13(III) Rh negativ dccat nurnai daca donatorul 25. Sangele reprezlnta: A. la 0 persoana de 70 kg circa 5,1i litri B. C. la 0 persoana de 60 kg circa 35 litri avaud un compartirncnt

este tatal sau


cste mama sa

'. .' torturi le musclllare scurte cresc numeric temporar me. . I la popllla\iile ce traiesc I~ rezinta 1111 DUmar pern1anent cr~scu ~., p. .. fl: te la altitlldini sub uivclul marn tcntom a a . - HEM . - b t ta prot"idi nunuta .. (' con\1ne 0 su san.' .. h'I'bnliui hidroeleclrohllc 1 ti I mentmerca ec 1 1 I) au ca ro escn ,13 I.''' Jimfatici in eadrul procesului de j': sunt distruse in gang 101111
h"moliza

111

" I'Insma sanguina:,


i\. stagnant circulant de de cOlliin" proteine
111

. " d 7 _ 8 % din totalui substall\eior propOl\IC e din care se

un volum de lichid circulant circa 3 litri D. un velum de lichid circulant


circa 2 lirri principalul eu 10%, lichid circulant
0

n. t.

dizo1vatc ill ea

contine fibrinogen

. f . ...'La tro1l1bina
OUllt!;1

avand un compartimenr
densitate

E.

mai mare rata de cca a ape:

rarcoi i coniine uree 1 cide sub formr'lle plcaturi mici . ,~ . mpol1en~a sa g m.:·l i;: . . D. prez1l11" In co .' .. _ tratii constante contnblllncl . . stlnnentll m coneen c I~. i$i mentiuc COil .' "'I-\'i silll~e\ui nurnila hclerostazie astfel la reahzarea plOpIlI,,; a 1 ~

26. Hematopnieza: A. rcprezinta procesul de distrugerc a cclulelor sanguine B. este 0 functic care are loc inrermireut. In 1'3pOl'[ de nevoile
C. organismului se realizeaza provenite timus cu participarea celulclor embrionar
0

III

Siingele: . __ edi 15 % din greutatca corporala la barbati ., A. rcprezlnta in me tc f . aproximativ X micrometti 111
y . ~

B.

con,lne

hel11ahi care 1l1LlSOara .ccare r

spcciale

hematopoictice apoi sprc

din sacul vitelin

si care migrcaza

C.

diamelru .. _, r su rafata lolala aringc 5500 m conl1tlC hcmatll a caro P b t' \e minerale in proporlic D. prcziuta In cornpozl\la sa su s an aproximaliv 10 % . \ nucleate con1ine hematii dintre care n11111al e e c transport a oxigen

de tic a

D. prezintn in cursul leucopoiezei


hemostaza E. arc mecanisme

etapa inrcrmediara nurnira


E.

au proprietatea

extrern de rapide

27. Raspundlrea suhstantelor uutritlve 10 organism prln intermedinl sangelui se realizeazii de catre: A. glucoza care se absoarbe din intestin in vena cava superioara si
B. ajungc astfella ficat glicogen care scindar in Iicar esre cliberat in sange sub forma de cste transportata prin

C.
D. E.

giucoza fiind transportal la muschi glicerina care absorbita la nivelul esofaguhri

II Imunitalea: . '.1 d 'a sc administreaza vaccinu!'i care /I.. cstc pasiva dobandltii artl]CIa .ac . . eni atcIluat1 sall motp contin g~l~l '. 'a 5.e adlninistreaza serlin immune B. este paslva mnuai dac ~ li ~ rin anticorpii. care traverseaza C. este ereditara daeD est\! rca izata p D. placCllta spre f51 \ .. F dureaza pasiva dobandilrl pc ea e natura a anticorpii atata timp d\t pcrsisHi de \a mama prin

or

vena limfatica
aminoacizi

111 vena subclaviculara

stnnga
direct la inirna din

ce SUIlt absorhiti

in sangc ~i transportau

iar apoi la ficat


acizii grasi care sintetizaf vena porta la intestin in tical sunr transport ali prin sangele unde sunt eliminati

E.

crcditarrt, eXlstcnta 13 lla~te.re sc anlicorpii care traverscaza p1acen\a 117

initial!

...'

dobandeste

-'

116

Siinge1c

~j

limfa
Sangele

32. I'tTS03IJele ell gnlpii All


A. B. au TIl plasma antigene

# Hh+:
A ~j D alf"

~ilimfa

C.
D. E.

au pe hemalii antigen<: A ~i factor RJ, iar In plasma aglutinine nu pot prim. sange de 13 0 persoana cu gmpa AIl ~i Rhpot dona s,inge la perSOanc
ell

I'

I'rombocitde: . _ ai marc ea a hcmatiilor . J\ au 0 durara de viata m . se forrneaz a prin fraeruenrarea. un or celule mari nunute II. , megacariocite I' 1·'1 ea si celulele heparice 1 I binucleate, ac Y l- .. .. i in nmpu I I'lasmaric al coagu am a, iutcrvin munai _ tcrc In splina si ficat se Iormeaza dupa nas c , . Rh-:
ell

gnlpa AIl indiffercllt

de Rh D. E.

pot primi Sange de Ia OJ Rh- numai 111 cantitiiti

rna. mici de 500 Ill/

33. Pcrsoanele care au Rh-:


A. pot dona Ia personae Rh 1-~i RJl- indifcrent sistenlUlui ABO face parte pril1litorul ariee can!itate diu cc grupi\ a
IN

C. sunt ce u e .

Scrul ' '\ ,. B ~ -'. D, E.

unei personae contine aruigcnc

g rupa sanguina . A
~l

ASI"

~I

B. ~i grupa AIl pal dona Jll persollae cu grupii All ~i Rh+ sange in C. au In plasmii agJutinogclJc
D. E. sunr majoritare, au au preZclltc anti-R.ll 3lJti-Rh

COIlS(itllind 85 % din popularic In plasmii JJiciodat,j aglurinine

34.

in

Cursul hemostazci liziologice:


A. timpu1 plasmatic se desta~oar5 lllainiea lilllpului vascular p1achctar dopnl p/;'ehetar se dcstn~onrii in timpu1 J,elllostazci vasel- ColaleraJe vasului lezar se Contract" putemic timpul vasculo-plaehetar este indus ~i procesul de Coaglliare care so produce definitive

., . A B ;;1 anti D . . R.1 mal daea contine anugene A, .. (J. si ~ si anticorp anti I nu contine tordeauna aglutlll!llC, I: 1 grupa ABIV si Rhimit 0 transfuzie eu sango (Hl '" , a pnrmr o ru . I t" line (J. ~1 ~ , d natural NU conune colteaza '~, sange intr-o cprubcta in care s-a ag u Ul1110 _, III oatc fi obtinut daca se recr _ I' c bstanta anticoagulanta adaugat su " , " ?

B.
C. D.

I"~ Care din afirmatii


'

··1 referlroare 13hcma tii . nt adevaral.e. u Sll


e .. , roximativ 4 luni

",_ au 0 duruta de viat de ap B. C.


are 0 duratii ina: mare decal cel plasmatic sub aqiunea tl"Omblicitara ;;i tisulara

..,. t- a rczerva de oxygen < I bi - care reprcztn de (), dill sangc su b. IIIfluenra , a contiu miog 0 l~a. ,.nii III couditii de scadere a cann .a

E.

unor factori de natura plasmalicii,

35. Hemoglobina: A.
fl. C. E. se gase§te 111 Sange. atat 111 plasma cat $i in hematii
J

D. E.

eri tropoicnue:

..

,. S'

sunt distruse In fie nr, rinic 1 I binucleate

pot parasi vase.e

divid ~., uuinc prin diapedeza


sang . I..
11 ~I

lina ~p

contine Fc , de care se lcaga oXigellUI fonniind

oxillellloglobin!i

III Eritrocitele:

D. Se gase;;le in cantitate

arc In constil"ll(ia sa 0 parte protcicii de care se leaga O)(igCllUI de 14 - 15 g la 1001111 de sange oxihcl11og1obilla iar cu CO
2

A C
n n

sunt cc u e d dit al bnzof leloi au diameu ul mai mare e . _ in conditii _ dcoarccc eXlsta nu variaza cu numar moliza
v

a\

end a Iorma unui disc biconcav normale un de

sc cOl11bina cu Oxigenlll iormand tOl1nand carboxihel11oglobina

cchilibru IJ E

36. Eritropoieza: A. Sangclui procc" cOlJtiJJlIU de fonnarc a clemcntelor cste un B.


C. D. 8. tigurate ale

intre entropoieza ~1 he le care locuiesc . nue L1 pel SOdne 111<11 -. 1 esc In malul marl] )500 m Id(il de cele care ocui . -- pc supr alaia IOJ aglutininc (J. ~1 ~ au ,

la altitudine

sum in numar

e., II Sa'n<felese carac t enz eaza prin: .

esrc stimulatii de crqterea canlitiitii de oxigen din sange arc Inc dupa na~lerc in fieat ~i 111aduva OSoasa se intensi1!cii 2500111 se desflj~oara la 0 pcrsoana in acclea~i care se ueplascazii III altitudinea de

"' A." reacrie B C.. D. E. rcactie

··!,P"5) slab acre a \' ,j neutra

temperatura

d c. 3G 'c in ficat _

,
10

organc ca ~i leucopoieza

lipsa proteinelor elm plaS_l11a rinci alelor minerale existente r prczen Ia in coutinutul san a r organism

119

Sangele ~iIimt~ 42. Sediul distrllgerii A, ficatul B, C. D, splina ganglioni; In (esuturile limfatici unde arc loc hemoli"a

eritrocitclor

N(] este:

Snngele

si limfa

' ele: I "Iung,te, () sea dere a hematiilor .. I.. ,"aug :, 'ntli In eforturi museu are pIC", .. la altitudine 0 scadere :\. ponte prezenta la pop ulatiilc ce traiesc c Il. prcz normala D. 1-. coutine a critrocitelor in p1asnl~ a
0 Ib

l11aduva nsoa.,il galbeUii ~i rinichi

E.

. _ rumita un

zlobina

' C. continc ,AII1 plasma _ c

proteina in proccnt d e gO 0/, din totalul de e line 1 .,

43. Dintre orgallelc lilUloide fac parte: A licatul B. canalul toracie drept
C. plexurile Meisner D. ti1l1usnl en [oate cil este 0 glalloil cndocrillil plfilninii

proteine plasrnaticc 'I de 0 1 o/100ml coniine glucoza in cantua e 'b

E.

1/ Eritrocitele:. .. A. reprezmta 3)

"I
10,

din volumul
.I

sanguin
,

n.
44, Precizati care din unniitoa,·cle atirmatii

limfatici NU este adeviiratii:


A, su» I' l11Chi§i 111capsule separal de trabecule

rcferitoare

la ganglionii

C. D.

E.

U forma cilindric alunglla" _ intre 2-3 milioane/mm a ._ unar variabil III sange prczmra un an lionii limfatici sunt distrusc 111 g, g , . , a discoidala sunt celulc nucleate de 101m, ,

11:

de (esut conjnJ]criv

Ii bros avallo interinru1 IX Procesul .'. de erin op uieza l\'U nccesitii: A. calcitonina B. vitamina l:l 12 C. acid folic

C.
D,

B.

prezil1lil douii ZOne: C()liicala .)i l11edularii prodnc lillll0Cite Vase1c e[erentc limfa Piirase~te P011lesc de 1a hilul ganglionului gang1ianullil11fatic prill vasek limfalic afcrente

E,

45. Prilltre f!lucfiile ,!lugelu; se cuumera: A. B. C. D. tranSpOrtul apei de Ja nivelul intcmWdiul critroeiteJor intestlllnlui sllbrirc 13 [esUluri prin prCCllllJ urcen,

D. eriiropoictina c. ficr

I
1\

tmnspOliul suhstan[clor reZllllatc din anabolism actdu] uric ,~iall10nlClcuJ transpo'tul gazelor respiratorii care se realizea/Ii sanguine nllmai sub formii dizol vata llJentincrea eChilibrului hidroeleClralitic rcalizeaZQ intrc l11eJilll extern .ii lichidul ti.lllqia de aparare vasocOostriqie impalriva

U au proprietatea de ",:, se d curentul sanguin I'), GI~bU:~I~:~~aeS:pasiV in masa sal~ge~~I~'~~~la~~;:ru~ pseudopodelor ,. .r B. sc uep lasa prin miscari arne 01 c .' C. sintetiza cfcctua anticorpi fagocitoza D. b.

La

nivelul plasmei pc care a prill

siutctiza gillbina

prin legatllra interstitial

E.

Cj'e~terii tel11peraturii

corporale

SIlProtemcle ,
.. \.
s- ,

B. C D. E.
I.

01 din substante 1e dizolvate 111 , plasma ',°"'1 sanuclui , , hidrosratica a s e I' a asiaura pregtunca . Iib . 1oo-en si adrena 11l( '" 'alabu1111e. I rn ", . pal fi: albuminc, e., t"i lipide b f , l de albumine 1I anspor , su a'111, icoroilor intra in cornpozitia antrcorp
'i

reprezinta

plasma ticc:, ..

'1

aproxirnanv

120 -121

Sangek

$1 limt1

51. Limfocitele NU se < • . .ormeHza In: A . nrnu, R. gang1ioui limj;Jtiei C. splina D. maduva rosi« osoasa E. tiroida 52. Limfocitele: A. prolitercazit
B . '. sllltetlzeaza

Saugele

si limfa

I'rilldpiul compatibilitatii grupelor de singe in cazul transfuziilor


IH\l'aIllIla:

'\.
Il.

ln sangele primitorului sa nu existc aglutinine care sa reactionezc ell aglutinogenele eritrociiarc ale donatorilor csre valabil pentru donatorii universali indiferenl de cantitatca de

(,
.. Upa patrunderea hlstamina

slab d

••

primitor age t 1 . " n 1 Or patogelll In organislll Il. I:

C. au 0 durat" de viara de la Ciltev. , D. SlJltetizeazii hepalina a (II c Ia cateva zcci de luni E. scindeazii fibrinogenuI
h

sangele donatorului sa IlU contina leucocite care sa lntalncasca la aglutinine specifice este valabilln cazul primitorilor universal, indifcrcnt de canritatea de silnge implica aplicarea lui numai in conditiile udrninistrarii unei rrausfuzii de sange tara critrocite

sange

53. lndicati care din propoziliile de la monocite :


A

II rmoglobina:
A. este 0 substanta lipidica complexa

maljOS

..

nil esre adevarata

sunt ce1c mal mari 1eucocite C. au mlcleu ill [onnii de rinich; D. se jormeaza in al11igdale E. Sll1telizeaza glohina 54.lmunitatra: A aeliva dobiindilil artif .: 1 . B. a ,(
C. D.
C 1\ d

B.

sc pot trans
,

r f .. e elltO:I'I'

cOl

'ma 1Il macrolage

11. este formats din hem ?i un pigment c. are rol in rcspiratia tisulara D. are rol in mentiucrca echilibrului acido-bazic 1'. are rol in mentiucrca echilibrului hitlrodectrolitie S;lIIgele confine:
plasma care arc apa in proportie de XO% 11. plasma in proportie de 45 'YO C. fibrinogen eu 0 valoare proceniuala de 7 % din proteinele totale plasmatice l). globuline III proportie de 20 'Yo b. neutrofilc ce reprezinra 40 'Xl din numarul total 31 leucoci telor /\. H. I.imfa N U reprezinta: A. Iichid interstitial parruns printr-un sistern de vase capilare limfaticc B. un lichid deosebit de lichidul interstitial C. un lichid care se varsa direct in sistcmul arterial

o()3ndJtil artificial are lac' .. pasivil dobiindita artiflcl'al C-I ' Pl in admll1lstrarc de senm imU1J'-' , 'e Castlg'lt" d I cc !..ra~ierSCijzaplacenta \, a e a l11al11~ prin anticorpii
C

. .. - lela se rea1l7eaza .. .. V(lCCllJun care connn at'.. . Pill] acinlIl1lstrarea r.~ d. l.' . . 11 lcorpl spcc.!fici

de

j'laSlva dobiindil,l marern

natural

(ste dr' " . Obdndlla de Ia mama prio lapte1e a taeut

E.

activa dohinditii natural est' .' t' " bO'1 ' ' v CI~ l"Ma dupa .e a a rn linn a patrundelii a" ('1 b ,C 0 personna gcn lor patogeni in organislll

D.
E.
'I

components a sisremului circulator


limfocitc mature

un lichid care transports

Trombocitele NU prezlnta:
A. B. dimensiuni reduse (2 - 4 [1) 0 durata medie de viata de 0 saptarnana

C. D.
E.

un numar de ISO nuclcii lobuli


capacitati hemostaticc

300 de mii/mm '

122

123

SfingeJe ~i /imfn

60. Transfuzia NlJ se administreaza: A.. in fi.l!Jc(ic de prezenta aglutinogenilor de pe hematii1c primitorullil B. ill fUnC(ie de prczen(a agilltininclor din plasma ai primitoruilli C. in cantita(i rnic:
D. E. farii hemalii

Sangele si lirnfu

t."

.'.angele:
A. reprezinta B. coniine

'. " lar de tesur conjunctiv un up parncu ;. Iii serul sanguin b tan\a fundamen a . ca su s _' '. corpului
se separa in trei stratun:

'.

cu singe conservet hemoglobinei sunr urmMoarele, mai putin una:


stabil
h

e. D.

reprezinta 12 - 1~ % din g' icoaculante telor 111 prezcnta SL1bst nn, , _ anucoagt s

61. Caracteristicile

E. contine

plasma, sc,.

r elemenie

eritrocite

cal ~ sc

., __divid mitotic

figurate

e.
D. E.

A. B.

sub formA de carbohemoglobinil. produs esre 0 combinatie stabila a hemoglobinci Carboxihemoglobina este 0 cOl1lbina(ie slabil:1 ell CO Transportii C02 sub fonna de carbohemoglobinii Trallsporta 02 formand oxihenlOglobill:l

Transporrii C02 Methemoglobina

7 I" ritrocitelc:
. A. sum celulc eu nucleu lobat '1' 13. an forma de disc biconvex

62. Normal, plasma sangvina ]\I u continc: A.. L'poprotcine

C. au 0 durata de vi:'Ia de ISO Zl c 'oni


prczinta Ull diamctru de 7-8 ~l11Cl D. E. se formeava in maduva spinaru

e.
D.

B. Hemoglobin"
rructozil NeurohOl1'1oni

H Globulele rosii:
It . '" slim distrusc '.. .,.... B. sunt distruse

. _,

15

..

E.

Substal1(e minerale

63. !\V au granulatii intracitopJasmatice: A. Trombocitele

C.

e.
n.
E.

B.

Bazotllelc Eozinofiiele Polimoriolltlnclenrc "'eutroiileie


pO ale hl).

D. E.

connn coutin . couun

prin hemoilz~ :11 t1:n~'liOllii limfatici, Iicat si rinichi rin hcmoliza In gdll" ._ p I creroprotema lobina care cste 0 1 bcmog ', .. zlobu) ina ,. bern format elm fici \1 " . 18 _ 22 rr la 100 d de sange " hcmog <II0bin a ill canntaie de

Hemoglobina:

hi . cu agcnti oxidanti
C1.I

64. Imunitatea

fl, ell 0 EXCI,PTIE:

A.. Dobanditii pasiv prilltr-o boala Contagioasii 13. Dob:il1ditii activ prin vacciuare C. Ereditara
D.

A. se poate ,con~. ina 01 bina in combinatie B tormeaza methcmog o. CO . a carbl cmoglobina cu . C. formeaza cal 1 h ' . CO. formeaza carboxihernoglo lila ell. " D.. sc formeaza • sub actiunea heparinci E.
l

CO

E.

Dobiindilil Dob:lnditii

pasiv prin adminisrrarea de seruri imune activ printr-o boalil contagioasii

65. Sunr lipsite de nucleu:


A. HCl11atiilc la origille din llladuva ro.~ic osoasa B. Trombocirele C. Limfocitele D. E. E07innfilele MOJ]ocitele

70. Globulelc albe: . , A sunt celule anuclcatc .s inra celulclc fixe sanguine
R. reprezl, ., '..

_.

'O'anele eritrofonnatom C. au I'01 cscntial in . rmumtate rauzir intrc tcsutun .: si 01", I). sunt elemente de I, . _ 1S la 100 g de sange
E. reprezinta in greuiatc 14 g

124 125

Sistemul

circulator

Sistemul circulator

SISTEJ\tIUL CIRCULATOR
INTREBARI
1. J>resiunca arteriala

- COMPLEMENT
si.ltemica:

SIMPLU

in cireulalia cea niai micala

. t I 'genera Ie: .1 in tirnpul dlasto e. . I I on are spre atnu siang A sangele poatc trece dill vene c Pl~ Ill) ., . . tricularc sunt 111eme B. valvulele atno-ven ." lmonarei sunt deschise C. valvulclc sigmoide ale_ao:tel ~::"
0

A. are valoare" B.

ie~irca aOJ'lei din inimii daturita cI'e~terii suprafetei de

D. ventriculele sunt cavlta\1lnC~I;triclllelor E. arc loc umplerea ell sange a v 1

ca unnare si a sistolei atriale

estc maxima la nivelul seqiune totala

arteriolelur

C. are valori crescule dad elastici[atea perqilor arteriali csre scazutii D. are acelea~i valor] pe tot parcursul sistCJllului arterial (artcre,

,. NO' .. ractcrizeazii prin: Atriilc se c~ .. 'hid cele 4 vetje pulmonare


in atriul siang se desc . _ .. .. A. sunt situate in partca supe noara ~ U11l1l11 B. ..a

arteriole. capilare)

E. arc valori care nu variazii in mporr cu ciclul canliae


2. Care dill artel-iaJe'! ul'miitorii factnri NV intlucllteazii valorile presiullii

. .. '1 'i au forma comea . _ "1 C rnuschii pari ai _ rricule prin orificii e . , D. pompeaza Sl11lU It at t sabzelc 111 yen ~c E. in atriul drept se deschidc
Tesutul nodal al inimii: . .. A. nodulul arnoventnc atriovenrriculare . "'. 'a inferioara vena cav

B, eiastici,mea arterelor C. volumul sangvin

A. fazelc ciclului cardiac (sistola $i diastola)


_, septul iurcrventriculat ular se gasestc 111 , '. it tin septul interatrial

D. clJrgerca conlinua a sangelui E. vascozitatca sBngelUi 3.


Venele din circulafia sistcmicil:

prin siStcll1111arterial

B. fasciculul atrioventricular nodulul sinoatrial es[e srrua

C:~~l
1
t;

Sple~l,:teic 'atriului
.,..

drept, III apropierea

C. ori riciului de varsare a veo.e]. cave mtenoare

A. COil(in s<lngc in care presiullea


a celui din vencle pull110nare mai mare

partiala

a oxigcllului

estc aceca~i cu
VOIUIll

asizura automarisrnul '. cardlac.. for 1 din cclule nervoasc D. ,. .E. estcto'UD tcsut conducator sp ecializat , 01111.1 modificate

B. sunr mai elastice comparativ


sangvin

eu arlerelc .~ide accea au un

!I,

Peretelc

C. presiune" dislensibile SUlllmai

decar arterele si pot tJ considerate

"cisrerne

de

D. au un voium de s5nge care reprezinUj 20% din sangele circulant E. situale la nivclul membJelor interioare prezinla valvllle 4.

1 t' A. ruruca me ic _" . .te alcatuita diinrr-un strar de fibre c as lee B. iuruca cxterna es . esut muscular netes C cudoteliul cste format d111( a b: I' si fibre dc colagen
• • ~.>. <.

'.-aselor

di este alcatui a.

1 'ge· { e san

't- din tesut muscular

striat

I).

,.

peretele

tunica mtema arc

."

Care din adevarate'! urmatoarele

afirma!ii

I'elel'itoare 13 vasele Iimfalicc

sunt 'I.

E.
dintr-un VaseJe

.', nembrana aza a ~ . _ d I atuit 0I .x .t"111 LIesirnpla inn a ea I capilarclor me 0 strucrura ex re . our strat de cclule S11110 ' • _. 0 EXCEPTIA: rerele vasto dilataiic

A. se In lind pe 0 lungimc aproximativ egalii ell cea a vaselor saugvine B. au pere[ii rna: putin elastici decM ai venelor C. au pc traseul lor ganglioni 1iervo~i care COntin lil11fOcite T

-t arelc proprtetati, C Iimfatice au urma 0 , I ., I capcte si tormcaza . i\. cap il are 1e limfaticc sunr IIlC use a I , .
in majoruatea \esutlmlor. _,
III

..

D. con tin lim8, care are 0 eOIl1pozitie asemaniitoare eu cea a sangelui E. se deseriu douii man vase colectoare limtatice: mare" vena limlilticii (care se var,,! in vena sUbelavicl!lanl stanga) :;i canaluJ
toracic (care sc varsa In vena slIbclavieuJara dreapta)

B. ducrul limfatic drepr prezmta

, bdorninala zona a

numita

cisterna chili _ li I' dill capilarele Iimfatice ' l: fatic .olectcaza llll a I C ducturile 1111 alice c .,.. ste prevavut cu va ve '. . llucturilor limfaticc e , D. stratul intern a l _ c.. , subclaviculara stanga E. dUCTIll roracic sc varsa 1l1_V_e~ll-=-as 127

SiSlt.:l1l11J

circulator

10. Sisternul aortic:


A. estc alciituit din artern aorta si ramurile ei comllne ~i

Sistemul

circulator

1-1.Revolutia cardlaca:
A. are loc ca urmare dureaza dureaza durcaza rcprezinta a unci succesiuni conrractie - rclaxare /min cardiace

B. dill crosa aOlilCa iar na~tere arter 1 . . subc1avieulare e c caronde


C. din aorta desccndenta Arterele mczellteric

ahd0ll1inalii " ". . .' .. . . IdU nd~tcle lrullchlUl celiac. e ~l ar terele iliace cxterns . artera sllbclavicula" . E' . - .• ' ra sc C0l1tlllu,1 cu artern brahiClID

B. C.
D.

0.8 sec un de Ia 11nritm de 90 contractu/min 0, lO secunde 0, J 0 secunde () succesiune la un ritm de 80 contractii la


1Ul

ritm de 60 contractii/min

. artcr a J!wca comUlla

._ 'a se contmua ell artera fCl11urala lu rnernbrn] inferior

F.
1'i.

de cicluri cardiace

] 1. Inervatia A.
B. C.

extrinsecii a inirnii:

in

cursul revolutiei
A. B. C. D. E. presiunca saugele diastole

cardiace:
aorrei

sistola cste iniliata In ventricole cresic III arrii 111 iimpul contractici n\1 poatc ret1ua in vcne in timpul sistolei

cste reillizat5 cxclusiv prin fibre simpat" . esre rcaliz,ua exclusiv prin fihr ' Ice . est 1 re paraSllllparlce e reprczelltata de tibre ale 11crvilor v . .,. ." card,aca ~i produc dilaiari ,. agl care scad ae1!Vltatea D a ana vaselor coronate . este reprczenrata de picxui atrial car . . . nervo~i ' e contlnc mal mulp ganglioni E. este reprczentara de nervi cardiac' . . . . miocarduh i ~i produc di] t'. . J care slll11ulcazi1 activitatea 1 a ana vasclor Coronare

atriale

sistola atriala dureaza atriala dureaza

0.3 sec
0.4 sec

II,. Care din urmiitoarele A. B. nodulul sinoatrial

aflrmatii N LJ caracterlzeaza tcsurul nodal? este situat In apropicrea orificiului de varsare a


de nodulul contractia rczultata sinoatrial se raspandcsc atriale

vcnei cave infcrioare potcntialelc tasciculul cuprindcsi asigura de actiune generate rapid (0.8-1 rn/sec), producand fibrelor miocardicc

12. Automatismul
A.

cardiac:
a inimi, de a esuru nodal inimi. de a se c '. ' in condi iiI ol1.:,acta tn rnrnu] irnplis de I e 1cZdlll ceJJlldor automati

B,

estc proprietatea specifica Ullluen. ta stimulilor dint" reprczmlii capacitarca nodulul atrioventricular resplralori

., ,

.
sub

se COlltldcla ntnuc

C.
D. E.

Hiss estc situar in seprul interventricular reteaua Purkinje, cardiac din rarnificaliilc faseiculului ventricular!

Hiss in perctii

automatismu:

C.
D.
E.

aSlgurii conlractii ale inimi i cu a fr , . . . lecven!a de 40 'i0 ' .. rrunur 1I1 cazul comcnzi lor lccar . . eXcIlatll pe est' .'. . P e din Ilodulul sinllsal • c prOPlIctalea I11lOcardullli de a condue mrregut miocanl on uce unda de conlrac(ic In I~i are eentrul de eamanda

17. Care din urmatoarele A. B. endocardul valvele invelisul extern, cavitatca dcsprind E. scheletul

afirmatii :\U caracterlzeaza inima? este un organ musculo-cavitar, siruar 111 mcdiastin
se continua cu cndorcliul vasclor de sange si imbraca strat si inimii extern se numcste pericardica din aorta imediat la iesirea diu ventricul de srratul de tesut peri card $i este format dintr-un fibres, lnrre care se gaseste seros, si un strat intern,

in plcxul atria]

C.
.' '.

13. Excitabilitatca A.

cardiacii: I I .. a Jaspullde la srrmull sa alba cel p t' .. I Sl ,'1' ' .' ,U 111 va oarea prag . ,rucntu 01 card race d . .' de intcnsitntea acestora e a laspunde Ia slimu1i
11l1U U

." B . reprezuua proprietatea


. lndepcndent C. D. E, rcprezmra proprictalea

cste proprielarca siructulilor adecvatl cu conditia ea sti

cardiacc

de'

D. vascularizatia artcriala este asigurata de artcrcle coronate, care se


fibros al inimii este consuruit

estc penl1ancnta
prezinlii

miocardu!ui

de a se COl tn

1rae a

conjunctiv dens siiuat intre arrii ~ivcntricule

cea rna: mare inte11sitate In timpul sisto!ei

128 129

Sistemui

circulator Sisternul circulator

18. CieluJ ventricular NU t A . es e caracterizat . . . SlStola ventricularii propulsea7a circpr~~: ll1traventricular 'a ~! J din vOluU1U1de

. . ~I~cme clclu dureaza


!)

fi

sa

'1, Care ~e A. B.

din urrnatorii aspiraiia contractiile

factor; NU deterrnina intoarcerea


sisto lei ventrieularc viscerale vascular"

silngclui

venos

la inima?
atriala in timpul musculaturii

b8tiii!minul

0,8 S, la 0 fre

. nenta
0\

cardiaca

de este de circa

C. D.

80 nun Hg

in timpul di· t'l . as u ei, presiunea....


111

.: SlSlel1ll1l arterial

presiu1Jci:l l1JLlXjnla care se produ " drept dce 17l timpu] ., t I . " "' nu epa;;e~te 25 lUl11 J I, SIS () e1 vemricuIului " cand vall>'ir~ '.. . g _,,_.' ., . en preSH1ll11 llHravenlricul " '-' PlC.mllJl1 aortei valvel' t" . are 0 depa~e$te pc cea a '. 'e a 1l0-venlncuIare Se tnthid 19. Care dill urm-t A . a .oarcle particularitiiti NU ' . prezlIltii un strat JllUScular sub ir apartme veneJor? B. valoarea me Ii . te . ( Ie a preSJUl1ii illtnl"v,' ,~ C . tll11]cile nu sum b' d I" enO",e esie 5 01111 Hg D. la n" ~ wee 1l1lHatc PlOpulsilJea sangelui dm . . co,nlribuic .)i respi1;tia 'enele abdol111nalc In eele toracice E. v I. ene e SHu He sub nivellli uurmi prCZilll:l. valve. , . 20. Care din unuM .. f . pc pcretcle 1l1tcrn A " orn acton NU duee la CI' . , " cle~terea rezlstcnlci perifcriee totaic e~terea pre'lUulI JI"t"riale?

C. aspiraiia toracica 111 timpul inspirului D. pulsatia arterelor aflate in acelasi "pachet E. prezenta valvulelor venoase in venele

cu venele inimii

situate

sub nivelul

n. Care
A, 1:3, C. D. E.

afirmatie refcrltoarc
artera femurala trunchiul arterial artera rnezenterica artcra brahiala tunica mijlocie fibre elastice

la slsteruul arterial este falsa?


artera iliaca externa este Tarn din aorta descendenta plcaca artcrci direct din ciirja aortica axilare din

continua

superioara brahioccfalic

cstc continuarca a arterelor

mijlocii

este fonnata prepouderenr

24. Care afirmatie


A. B. C,

privitoare

la cordul stang celc dou

NU cste adevarata?
pulmonare, care aduc

in atriul stang sc dcschid sange oxigenat sangclc stang, prevazur drept trccc in ventriculul

a vcne

de la plan-ani sti,ng prin orificiul amoventricular en valva minala ~U1ng sunt mai grosi decat cei ai vcntriculului valva bicuspids In ventrieulul se inchide si

J3'

C. D.

, st:111u1area SI111paticului ~i vasoco

E.

_, -r.. . . st1muJarca simpati' 1 '" l1stuc(la a1tenolelor , '1 " ell U1ce duee la stIll I " , ,.. lena e ~l) 111conSeCil1~8 h s . ~d lU Mea cOnstnc(Jci scaderea debitnll1' , .~'.' ca erca fluxull1i urillar fi'eCVelltei cardiace
afir matu .. . refentoare
I CDJ

peretii ventriculului cand ventriculul sangele oxigenar

vaselor D. E.

rae

staug sc contracta, csre propulsat stang evacuarea

cre~terea

in aorta slang a 20% din

21. Care diu IIl"lniitoarde adevaratii?


.

sistola atriala determine sangele aflat in atnul

A.

la ciclul ca 'd', N ' I lac, U este

clectnce
B. C. D. E.

ciclul cardiac " '

sre r . es e l11Sollt de 1l1anifest1r'

'

.. acu~tlce,

25. Care din urmatoarele


A. B. C. D. E. infcrioara

aflrmatil

N 1I caracterizeaza
ambelc

cordul

drept? cat si

mec;-Jl1ice ~i . SCt111lullare ale ~i puJsuJ

in atriul drcpt sc dcschid

vcnc cave, atilt superioara, corouar,

zgolllotul diastolic. produs de lnchiderc' " a(111e1~1ale anerci Pllll11011are " a \alvulelor manJfesrarile llY'C"I" ," . ' este scurr ~1ascutit arterial
"" nICe l11Sotltoa .

in arriul drepr se deschidesi venele inimii orificiul bronsice cuspidele papilari valvei tricuspide atrio-ventricular

sinusul

in care conflueaza

1e sunt socui apexiall sub fimna

drept esle previizur eu valva tricuspida atilt artera pulmonara, sunt orientate cat si arterele datorira

l11anifestariJe electrice electrocaTdiogralllei

se 1me'" ",' blstreaza

din ventriculul

drept pornesc

fiecare ciclu cardiac produce tr',' ,'. elcctrocardio' ei unue dlstmete pe gramn, unda P rcprczentand '.... J. ______________ --:;= ,'C,PO dllzarea
,'r

spre ventricul ventricular

unor corzi rendinoase, venlriculilor

fixate de peretele

prin rnuschii

130
131

Sislemul circulator 26. in ~eri~ada cuprinsii Intre sfil " " . UI~,I n~l sistole atriule: r~ltul ,"stolel ventriculare ~i inccputlll II. Ganglionii limfatici:

Sistemul circulator

:ntncolele sunt cavitali 1ncilise , sall~ele treec din ventricolc s re arrso, C ~Itl}lle sUlllin sistola iar ventJ,rcol~::e:eleIl1an ,(aorta, pulmonara) D, atlllle $1 ventrieolcl " ' II] o18stola E, miocardui esre rneX~i~~I~li~ 018stol;1 III 27. Revolutia cardiacii:

A. au functii in erniterea R S[111t mplicati i

poteruialclor de tromboeite

de actiune

spontanc

miocardice

c. au rol
12, Vasele A, B, C.

in Iagocitoza rezervor de sange vitala

in producerea

D, sunt un important

E. sunt organe de .mporranra


lirnfatice: au strucrura se asearnana capilare converg difcrita

A.

se seurteazil in rahical'dic

Rare 0 duralii care variaz' d" Cad a 11 eel proportio 1 f .. re urata rnai mica de 0 X • • na ell reeventa eardiac~ D, pome avca 0 durara ,'c sec 1ll ca7ul sIi11l1liarii vagul;li iJ

de eea a venclor sanguine principalc intoarcerea

prin peretii rnai gros: ~i inrrucar ambele tipuri de in vena

prezcnta ma i -edusa de valve


ell capilarclc incep "in degel de rnanusa" 111 trei trunchiuri functie care se varsa impreuna protcinelor
~j

B asedow E.
28 Care
,

.,

111[11

lnare de 0 R
'

sec

a pac!enti!

'

cu ciOala eardiaee D,

cste perioada de timp cu rinsa 1 '. ' succesive p nrrc dOlla 7gomotc d' , IIrrna(olltrele arterele bwnsiee
In

cava infcrioara au ca priucipala inapoi in Iichidul

A. B, arrerele hcpa.iee
C. arierde renale

vase NU a

. . partlO Clrculatiei

sistemice:

E.

interstitial prczinra 0 circulatic a limfei ell viteza lenra gravitatici


asigura, asigura, poseda asigura

I'll marc parte contra

0, arlerele plIlmo!lare 8. vena porta


29. Care din ur 't , rna oarcle car-actere mort' I o! . arlenolde sunr considerate" ".0 O"lce apar!1ll arterel()r? arterele mali au 1'01 d ", cIst~ll1e de presillne" arterelc mici jii a "to _" e rezervor'- sanguin t ". ,'I ClIO lele sun: eonside' t" i umcilo (externFl m01' " ' la c ec lIze de iJigatie" bine delimitate' ocre $1 lllternii) dill slruchlra perctellll' 11 ' u sunr endutellul care le eiiptu~e .te 1a " , ventricular ~ Il]tenor CUllTl1IlIa endocardul

1.1. Sistemul

A.
B. C. O. 11 :.,

venos: la nivelu: micii circulatii,


la plaman,
0

incarcarca

auriculului
ell C01111

stang ell
celc

s8nge oxigcnat colecrarca sangelui incarcat patru vcne pulmonate capacitate de irci ori mai mica dedit a arrerelor hcmodinarnica principala elasticitatea vcntriculara din are ca proprietatc inroarcerea

B. C.

A,

'

sangelui la inirna prin aspiratia tirnpul sistolei arrialc

,4, Circulatia capilarii:


A, este in mare parte neadaptabila capilare sunt inchise permite extern cantirarca de sange circulanta fibrelor exclusiv prin modificarea musculare din de prin permeabilitatc direct din mediul C
I),

30. Circulati" sisternicii: A ' . as!g~ra tral1sporTlil 0, 91a substa " ", JI1Il1lapnn sistemul arterial" nlelol nutlltlve ~,'

di n cauza eli in repaus foarte multe dizolvate

de la lesuturi spre

B.

schimbul de apa ~isubstante

:e lllal1l1l11le$te ~i mica cireulalie meepe de 1a nivelu] ventriculului d D, CO!l(me in ral1lificntiile 1'" 1 • !cpt pana la a trill 1 stang " . . <H eUa c sanae ea' _ . '-_ oXlge~ ca ,~I venele pulmonaTe b' re arc aecla~l con(inl1l de 12, aSlgura pnn sistemul vencs trans ' . , la 1111111" piiim3ni la ' POIlu I sangelUJ ineareat cu CO, de
'0 ,_

i~i poatc rnodifica sfincterelor peretclc estc influentaia capilar schimbul asigura filtrarc

prccapilare putcrnic periferic de activitatca de subsranre

E,

prin procesul

132 133

SisteJ11111irculato1 c Sistcmul circulator

35. in procesul de coagulare:


A. B. prorrombina trombina in plasma C. D. E. estc necesara exagcrara fibrinogenul cste necesara prezcnta prezenta vi taminei ionului K care impiedica formarea a cheaguri'or de calciu "pare din fibrinri rezulta din trornbina procesului de transformarc a protrombinci 111 trornbokinaza care sc gascste din abundcnt. pentru desfasurarea

\'1

. I d actl u ne cardiace: .' l'IItent1a1e eel 1 LUIfrbros al illimn


/\

este necesara

sunt "eneralc de sc ie e .) . ~ 'd lent (0 01 m/scc 13. se raspan esc .' bi 't nodulul sinoatrial L. all ca origine In mod 0 . r~ntll .r., liar cu frecven,a D. plecate din nOllulu1 atnovenlllcl 11npl.l1surifn,in . d anunlite at aves ca origine, 111 functic : "d frecventa constanta IDl1111l avao ' ,
L

de 70 - 80 . sittla~ii orice reglune

p . ..

III

v atvcle

36. Fibrele miocardice: A. sunt multinucleate


B. in forma embrionara C. coutin miofilamenrc D. eonduc F. nu prezinta sc contracts automat (tip tetanic) cxcirabilc de actina ~i miozina 11111l0dcontinuo fiind In permanent"

sistelOului cardiov~sCU!a:~a '\. cOIl,in valva bicuSp,da (mltr )., 1mpiedica ,imgelc sa se •. tin valva semilunara pulmonata ce H. con. I Intoardi in atriu '. da de la Oliticiul atriovenlricll ar sunt lw"vitZllte ell valva tnellSpl

unda de contractic prag de excitatie

sLiing .. " venoase D. cele ,UIlOE. eele scmilunare

. . . tcndinoasc COn,ll1 COlZl .,\ .: _ n uncnla mu~Cbl j1apl all au 1Il COl P
la sphna

37. Pulsu! arterial:


A. B. C. D. reprezinta sisrola are 0 viteza de deplasare daca sc inrcgisncaza electrica a inirnii grafic (clectrocardiograrna) se inregistreaza de 40 - 50 m/scc privind activitatca poare oferi informatii unda care se transmite prin perctele arterial la Iiecare

.f atiile rcferitnare II. Care din a IrID. .


A B.

. "N U suot adevarate?

produce limfoClte . .._ prnduc hen1ati\.~nalntc de ni:l~len; germinativi


I

C llislruge hemalll ..' .. . I ' Iba care eontme cenn D. connne 0 pu pa a c E. este eel

j1entru

produce rea limfoeiiclor . "'. d .. e formeaza . ""organ hl11101 caf 11lZl1 marc:

numai hematii

E. sc poate palpa in orice rcgiune a corpului 38. Activitatea inimii:


A. B. C. D. E. este gencrara de impulsuri bioelcctricc plecate din sistemul nodal: , Ir., Presiunca sanguina: I di tole . . I . A scadc 1n t1l11pU las. b tiunea vasopresinel . . . I ·tenolar Su ae. .1 13 scadc In tentOrIll ai .' , i'l rii netede arleno are C. chiar daca inima creste ca un11' . ;ea nil depindc de aClivitalea cardl: de: freeven\a D. " lori creseute d3caa sea . E poate uvea \(1 . .".;" . . si re,istenta perrfellca sang_U1l1"? . ,

cste indepcndcnta
nu po ate continua

de influentc

endocrine

are a relaxaru museu a u

la inima scoasa din organism


saturat ell oxigen

cardiadi,

debinll

este pus2i in ser fiziologic estc supusa lcgilor obosclii cste reprezenrata ventriculara

de sistola ventricutara

(0,7 sec) si diasiola

(0.9 sec)

134

135

-.

Sistemulcirculator .~~-":"::_~':':'C'-A. . II S3ngvioe: . se reahzeaza .. . . - eu partJclparea cxcl _.

eglarea presiun", anglOtcnsl11ii

Sisterm.;

circulator

B. sc r l' ~. ,ea 12eaza ell panici

C. are ioe cu p " . . aJtIClparea cemriio' nUl1l,Jjvas()Const' . 1 vaSOllJotori bu/b'" . D. -,. nqle an care lJJdu . ,e reallZeazil cxc] '. . c
. USIV

.'1 S111usuicarotidian

1 rcn1lJa_ a"_, , .. r!ca b,]j orecepl.ori/or Sitllali 111 _. ' carla allll"

. xc USIVa sisten1U1u

._

II l'eretele capilar:
A. permite (. ". III (are permite realizarca transfer de schimburi de substante apei eu peretele asigurii celorlalte vase sangvine nutritive sprc spatiul interstitial Il. nu permite D. permire

icsirca hematiilor nurnai treeerea identica factori

prin diapcdcza

pnu act: .

arc 0 structura din urmiitorii

E. ~;":'::I~)~~:oleaZil [recvenra ~ar~~~~~~eaCC111riio[' vasomOlori bulb;'11 - za eXc]USIV pc cale . umornla 44. Pulsul arterial:
A. B. La a pcretilor aneriali 11 l' Producc .: 1 1111pui tim . Pun proragarea dilalii ..rii ' pul S)sto/el Vcntricllla.re bl uste a pererilor venosi iI
Se

lntoarcerea

sangelul venos spre


a valvulelor vcnoase

inima? A. activitatca ll. aspiraria de pompa toracica aspiro-rcspingatoare in timpul expirului care Trag in jos planseul lcmuralc si iliace) atria-ventricular
[11

cI

eSte rertczentat
t

ias 0 er ventriculare

i.

de diJ"t. " area brus

in timpul inspirului

.x

C. "pros a abdominala" D. conrracriile


~j

ventriculare (pcntru venele

scad prcsiunca

ventricule

oc cODcomitem E. are loc concomitent


45. eal'e din alinnat""1

D. arc J

C. se propagj

ell 0 vitezil _ . egala ClI cea


CU

fi eCme slstoJa vcntriClliara cu lCeare sisto/a atriaHi

fi

<,

fl

F.

gravitatia

UXUlllisangvin

I') Care din afirmatiile


A. densiratea intensitatea respeciiv

referitoare la capilare sunt corecte?


iurr-un tesut esie invers proportionala merabolice care so desfasoara ell in iesutul

capilarclor proccsclor

S rnctcre pe to C J all 0 iungimc d 5 a a lIllgi[1]ea lor D. e. nun G. se nnnstomozeazii 111 rcreic


d
L.

B. prezim' C-'.

a d eVaratc? e a capilarele .' A . saogHnc . c."ntmln percte un strat d. cuculara c fibr'c musculare nere J
f

.11

... e I efentoar

sunr

. .( en (1!sPOzitie e

13. peretclc capilar poate 11strabatut (prin diapedeza) de catre globulelc albe din sangc C. viteza mare de circulatie a sangelui prin capilare perrnite 0 irigarc
adecvata D. canuiatea iesurului de sange care intra intr-o retca de capilurc nctcde din structura intre sisremul se continua perctclui capilar Iace legarura artcriale vasculari: cstc H..:glalfl de capilar limlaticc

46. I'eret I e c aortei contine' A fib· . ., . 1 re IJUlneroase de./ ._ 13. II c 38lma car -ce u e musclilare neted e )t conferti plasticirate C. ceiu /e lUU' I e seu are striale D . 0 prop E orric llJal mare de fibre '. fibre muscu/are lletcde' . __nlU8cuiare netede decat lib
.'> •

all nlUic" ~ ,c a Intema (enJoteliu/, ullistratlfica(e

'.. . ) joulJat dIn ecluie

catrc fibrele musculare

. 'i' . CJ mdnce

E.

sistcmul dcoarece

arterial oi eel limfutic.

capilarelc peretilor

ell capilarele

~u. Elasticitatea

;\. se rnanifesta in specialla nivelul arterelor mici ~i artcriolelor H. arnortizcaza unda de soc din timpul sistolei ventriculare
re e C1SI]ce

CaJe 11 confcra

o llJare dlslen.,ibilitate

_.'

C. E.

cste 0 caracteristica curgerca fibrclor se datoreste

specifica continua elastice

venelor a sangelui in curgere sacadata din tunica interna

D. transforma

136
137

Si~tenJlI' circltiatOJ 51. Care din aftrm A. tiil a,1I e referit(Jal'c la l . • este un organ muscu1 ,,"Ima sunt adeviiratc? I ' o-cavirn- SItuat retr ' a organismul in r ' C IOpentoncal ',' , cpaus arc un debit card' d " , onfic1lJ1 atno-venriculor dr lac e apIOXlal11tJv 511111111 are c I cpt este prevazut eu v 1 I bi c c In structura sa un lYJlJschi I ,t d d '3 vu a lCUSPld" automalism ,Ie e otat cu proprietme de
b ,

Sistemul

circulator

B
C

I),

.., Venelc: A. sunt vase elastice care amortizeaza unda de soc provocara de sis tala vcntriculara B. au III strucrura perctelui 0 tunica medic subtire C. au 0 capacitate de trei 01; mai midi decal a arterclor deoarecc sum
foarre distcnsibile

E. prhne~tc 111 arrii sanae venus


pulmonare

pnn ~ellele cave ~i prin venele

'

D. au ca proprietate
E, au ea proprietatc

principal a elasticiratea contractilitatea, datorata tunicii interne din

52. Atrfn] stallg:


A. pri11lqtc sange venos prin cele at. B, ComUllica ell ventricul 1 .r.. P I U vcuc pulmonare , u wepl pnntr U ifici tncuspida - 11on ICW prevaZUl eu valvld" stan'" ' _ b_' (ontll1C sange vcnos , Pluneste Sllllgc care are ur ti ' di -, 1 COll,mut de OXlae •_ 1U aorta, prtn eel" do - . b n asclIlanator E, I ua vene pulmonare es ,e separat r'e atriul <frept printr-u/l sept
Ct.

pcrctele lor
\liocardul:

D.'

C. ca 'Ii veutrieulul
A

eu cel

A are proprietatca de a raspunde maxirnal la stimuli care egalcaza sau dcpasesc valoarea prag B, este format dintr-o retea de fibre musculare netede inseratc pe un schelet fibres C. este mai dezvolrar la nivelul atriilor decar al ventriculelor
D, atrial nu estc independent E. vcntricuiului deoarece tricuspida ~ 7. Care din urmatoarele A. au pcrctcle arterele format iutre vcntriculul structural de eel ventricular drept esre mai gros dccat eel al ventricolului drcpt ~i atriul drept se gasesic

53.

SUing
valvula

Care din proprietiitile mioca . striatj? . rdulul este Comuna .. .


A. rttl1lJcii fl, excitabilitatca

CII

a muscl i1

. ] or

a.uto,m3tismul_ care caracterizeaz7.'

a po"brlttatea

de alltoexeitare

caracteristici
din acelcasi

apartiu capilarclor?
tunici (medic, interna, extern a) ca si

automatiSlllul care este 0 proprictal" . ~. Slna!1 seheletici si 111115C11" t ' , comnn. ,5' pcnlru mll~chii D. eontraetilitalea _. . '. // ne eZI vrsccrall _. " capacrtatca l1luschiului d .~ . , ot1Tnllit de 1lI1ensitate rrllg . e a Iaspundc maXlJllalla E. COolractilitatea _ proprietate dca rf , sti/l]ulul aden'al est' I' cal ",spuode pun contraetie dac5 . " si-tol," " c 54. p reslUnea artetriala N LJ'~ ap teat atilt In " a cat $1 /J] d,astolii , este mllucntat:i d . ,'t. frecven!a eardiaca ' C catre: B, v3scozimtea sangellli

C.

8,

all

~ivenelc pcretcle irnpermeabil pcntru apa


0

C. au E.

morricitatc

datorata

actiunii

musculaturii continuu

netcde

din perctii lor

D, nu I~i pot modi fica lurnenul


circulatia capilarn sc adaptcaza la nevoile mctabolicc ~l!. In timpul unui cielu cardiac:

A. valvulele atrio-ventriculare se deschid dupa inchiderea valvulclor sigmoide (semiiunare) B. intre momentul cand valvulele atrio-ventricularc se lnchid ~i pana
sc deschid cavitate valvulele sigmoide (semilunarc) venrriculul cste
0

C. volumul de sange circulant D. eiasticilatea perctilor aneriali E. zgomotul [ sistoiic

deschisa C. aplicarea unui sti1l1L111npcrioada


atrio-ventricularc D, sangcle E, atrialc inchidcrea ~i iuchiderca lreee din atrii In venlrieule valvulelor

dintre deschidcrea lor, ramane

valvulelor

fara

raspuns sisrolei

numai in timpul sisto lei atrialc are 10e la inccputul

arrio-ventriculare

138
139

59. Primu' zgomot d' A. sc produce ~a~ lac (zgomotull sistolic) B. se dato" ,~lllccputtll sisto1ei mrinle 1eazn 1l1eh1dei11lUirral ". . C. este SCUrt ~iascutu er 81tllCUSpldei
D. exte urrnar de 0 p~rioad' • E. . d' a III care veutriculr 1 . pro us pnn inchiderea valvulel ". . . l_ pnmestc

Si.<;{cmuJ

circulalor

S istemul eifel! lator

114. I'resiunea arteriala


A.

scade:

in

cazul transfuziilor

de sange

13. La varste inaintare

pulmonare

sange dill a!J'jj oi car e xe gasese la baza arterei

C. Cand crestc frecventa cardiaca D. Cand crcste raportul clemente figurate/volumu: plasmatic din sange
E. Cand se inrensifica srimu.area parusimpatica

60.

~al'e din urmatorii mima'!


fadori f . . . _• a~orrzeaza mtoareerea

A. dlSlensibilitatea vcnelor B. gravltatia - 1.1nivelul l11emb., ., .' . C. gravitatia la ni 'I 1 . lanelOJ lllfeuoare 1) co I . .'.. . Vel! capulll! ~J giilului . I ttaqnlc ventnculare "" •. c·,· care IraO-IllJos pI .
lese

sau" J • ~e lIJ spre


I

(,5. Dintre structurile [esutulul nodal, unul '\TV exista: A. Fascicolul Hiss B. Nodulul arterial
C. Rctcaua Purxinjc

E. rclaxarca .
6 I, Caraeteristicile A[I

preSlllllea intnlatrial{i diap"l" I' •

an~eu
.

atna-ventricular

S1

D. Nodulul atrioventricular E. Nodulul sinusa: 66. Ductelc lirnfaticc:


A. drencaza drcncaza au pcretele lirnfa din corp numai in ducrul roracic /imfa din corp numai in ducrul limfaric limfatic drept

llltraabdominale

• ",lUll UJ1n rilllpul

illS"

..paatleJ pun Cte$terea pre,siunii

'.

micii eireu]' t" a,U sunt urmat ] . nc ude artera pulmonari! "are e, cu n EXCEI'TIE: B. Se terminii In atriul sUlna C. !nclude anereIc broll~ic; D. Ineepc din Velltricolul dre t E. Include Tete . " p
au» caprlara I . perialvealara lnclud .

B.
C. D.

E.

.nrcrn prevazur cu valve sunt celc rnai mici vase ale sistcmuiui sc gasesc lUI111.ai111maduva osoasa

62. Diastola genera'" normalii'


A.

e SISto a \'cntriClI/arn

B. Include sisto/a atria/a C. Nu include r ' di . Oala lastola atrial;; D. Durca7ii 0,3 sccondc

67. Sistcmullimfatie: A. contine un lichid care arc 0 compozitie asemanatoare saugelui B. contine un lichid ce arc 0 cornpozitie asemanaroare lichidului interstitial C. continc un lichid care in final se varsa in sistemul arterial D. proicjeaza organismul imporriva actiunilor Iagocitare ale
limfocitelor F. confine capilare limfatice

E. InclUde zgomotul 1 63. Zgomotele cardiace: . B. D' t j' ngJ ~I asclllll.e ias a Ice sunr mai SC1II1e . d '. C. Sum scurtes. . ~I e ton.1lllate JoaS'1 D . e §1 ascllllte la lnchiderca vi, .' . Sunt mar lungi ~i de toann te i _ a ,ulelOJ atn"ventnculare sellliluuare I a e .Ioasa Ia Inehiderea valvule/or
E.
SUl][

care colecteaza limfa din sistcrnul venos

A. Sistolice Sllllt .nai lu

'.

68. Tesutul muscular cardiac: A. continc fibre cu diametrul ~i lungimea mai mici comparativ cu tibrelc muscularc scheleticc B. contine fibre cardiace multinucleate C. prczinra in interiorul fibrclor miocardice putine mitocondrii D. prezinra in ntcriorul fibrelor miocardice un rcticul endoplasmatic
sarac E

ascutite

"

si s

ellIte a Inch,derca
140

I-

va/vulelOJ' s

CflllllJ)(JfC

'1

contine in cndocard

structuri

embrionare

de tip tesut nodal

141

Sisremul circubtor

69, Epicardul: A.
B. C
c.

Excretia renals

D.

E. 711.esutul l

are rol impOrtant In conducep. '. . reprezinta () membra.. ea ll111uxulllJ ncrvos .' _ dla epILellU-Co' ,._ .lsIgura COnlrac("j . Il.lUllctIva . ,11 e l1JUsculare care expu: proteJeazj cavita[ilc inimii' I . Zcazii sangele are aproximativ 300 a $1 va vele
b

in vase I. Reabsorbtia

EXCRETIA RENALA INTREBi\.RI - COMPLEMENT SIMPLU


tubulara : pc cale nervoasa de 10-20% la nivclul tubului distal in proportie A. este un proces reglat in special B. a apei se rcalizeaza

no al estc aJciiluit din: A. uodulul sinoatrial . _ B ce se uascste in I' · llodulul atrioventric I. _b., pcrete e Interatrial C c: • II aJ prezcnt In I · .,asclcolllillis care p . . perete e atrillilli drept D .: omqte din nodul I . · ,'ill111sUJ cOrOllFtr I u atnoventricular

~itubului colector
C. se realizeaza pasiv pentru apa, uree ~i ~a+ apei $i a U1101' substantc din urina in sangc in tubul distal in cea mai mare proportie D. consta In trecerea

E. rereaua PlJrkinje care se J'3l11ilica in 3mbele auriclIlc


2,

E. pcntru 1\a sc desfnsoara Acidul B. arc uric :


till

A. poate fi secreta! la nivclul tubilor uriniferi


prag ridicai de rcabsorbrie pasiv In nivelul tubului urinifer C. sc reabsoarbe E. '-iegascstc 3, Care
'111

D. se gnscste III canritare mai mare dccat ureea in urina

urin» dar

Ill!

sc gaseste refcrtroure

~i in sange
la secretia tubularii sunt

din urmatoarele

ufirrnatii

corecte? A. Cl se secreta in proportie mai marc dccat se reubsoarbc B. apa ~iglucoza se secreta prin mecanisme active
C. 11+ sc secreta D. sc dcsfasoara E. proteinele prin mecanisme active de reabsorbtie tubulara in pasiv ~ide aceea sunt absente in acelasi SCllS ell procesul prin mecanisrn

se secreta

urina fi.nala
4, Care din aflrmatlllc referitoare la urina primara sunt adcvarate '!

A. este cgala cantitariv ell urina finala B. IlU contine proteine $i glucoza
C. sc formeaza D. are
0

in urma procesului tubulara idenrica


ell

de filtrare glomerulara

~i de secretie

$i de reabsorbt:e cornpozitie

a plasmei

E. crestc cauritariv 111ingestii mari de apii ~i hipcrtcnsiune

arterials

143

.cxcretia

rermJa
Excretia rcnaln

5. Care din IIrmiitorii factori pot inhiba procesuI de ultrafiltrare glomerularii?


A. llipertcnsilU]ca

9. Vezica urinara:
A,

_ . _ di tcsut muscular
_!II, '.. 111 vezica

striat
rnucoasa

B. ingestia mare de apa


C. hipotensiullea D. secrct;" crcscutii de ADH

tunica musculara cste alcannra la nivelul deschiderii uretcrelor

rinara,

13. artenolei cferente ~i presmnen mai crescuta din


glomemlare C. D. E.

E. vasoconsrrictia
capsula

!:lowman cOJtJparativ cu cca din capilarcle

istc sfi .terc circulare forrncaza mste s inc _. t rul si ovarul la fcmeie so invecincaza cu u co, t. . _ osterior prosta Cl ,, la barbat esrc suuata p . itcliu de tranzine mucoasa cste a'catuita dintr-un ep

6. Care dill atirlllatiile refedtoare adevarate? A. piramidcle


B. papilele C.

la S(rllctura rinichiului sunr

.. 10. Uretcrele NU sc car acrcrizeaza prin: fibre muscularc nete d e dispuse _. " I
A. straru

rena Ic sunr orientate eu varful .pre peri/eric rennie sc desch..] in calicii mic:

artcrele arcuate sc gaseso la nivellll zonei de granitii di ntre zona corticalc1 ~i cea l11edufara

D. baza piramidelor Malpighi COllstituie papila renalli E. lobi; rcnaj, este 'eparati prin septmi rcnalc

I .. lar este alcaruit din , museu .. .'. lar (la exterior) . " I (la interior) ~l crrcu , longitudina _ "." ' st '.. alcatuita ulf1 t. sut conjuncliv fibres . ,es . fl. adventicca es e _. , ural protector ' . -.. secreta mucus c ., C. cclulelc mucoasc: it dintr-un epiieliu de tranZl1le, '" ., D. srratul intern estc alcaruit di _ .. ' tre bazinct ~i vezica unnara E. sunt organe rubulare care fac lcgarm ~I 111

:c

11. Aparatul juxtaglomerular 7. Vasclllarizafia


A. tiecare

. .• mtervmc m regIa rea presiuuii arterrale .


scaderea 100 ml.zi 1~O ml/zi . csterii valorilor a cr v dererrniuata
. 'I11r LeIlSlU

renala arc IIrmiitoarelc caractere, CU EXCEI'TIA:


illtr-un gloillerul

a11eriolli aferentii patmnde

atunci presiunca dnd: A.


glomerular B C' D.. E. volumul

__ " G arten. ala sea de d e tcrminand

riltrarului

B. artera renala este ramuril a aortei abdOl11inaie C. anerele interlobularc se imparl in arterioLe elerente
D. capilarelc peritubulare tubulii IJefronnlui E, arterele iotcrlnbare f(lf1llcaza 0 alta retea capilara care inconjoarii

, in de ' ,. de eu mal putm e urrnar sed '11 de te eu 111alIllU c volumul urinar crcs . ',' se simetizeaza angiotensm a ea urrnare sistolicc anaiotensina cc

..

se nll11ii'ul in artere arcnate


inhib» secreua. d e a ldosteron '. de scadcrca

8. Care atirmatii referitoare


A. cap,uia renal rcnal511lconjoara

la nefron este adcvarata:


glOl11crullll. cu care ['Jrl11eazii Corpusculul are peretelc t(11111attlintr-llil epitcliu

natremiei
. .. rin urctere: 12. Transpo r tul urrnu p , ", . ulsarii acestcia A. sc desfasoara in conditiile prop miscari '. realizer

B. tubul COntort proximal pseudostral ificat ciliat

. _ prin spre vczica


nerves de

C. tubul COntort distal prezilll<l mai mUlti microvili deeiH tubul conton proximal (au roi 111 marirea Suprafe,.ei de reabsorb tie)

B. C, D. E.

antiperistaltlce. .., It" 'C esre controlar .', . I miscarilor pcnsta Ie eu aJutolu , '" _ motil.ratca uretcrclor

D. ansa Henle arc


proximal

portiune

descendclltil

care continua

tubul contort

catre simpatic care stlllll:leaza

E. cci doi riruch: COll(in un rnilion de nefroni

.: , , If ce este controlat nerves de . I niscarilor pensta I rcalizat eu ajutoru j inl il ~ notilitatea ureterelor entre parasimpatic care ll~ u 1a ~ _

are loc intre calice ~i vezlc.~ urlI~a~a.;:are loc intre bazinet si vezica urmai a

144 145

t:xcretia renala
Excretia renala

13. Sistemul codocrin A. se realizeaza


B. C. D. C.

renina - auglotenstna:
prin secreua de renina la nivelul asupra vaselor lJ stirnuleaza vezicii urinarc eliberarea de limfatice

are efecr vasoconstrictor prin intermediul aldosrcron este U11 puternic mentinc cchilibrul de substante inhibitor

angiotcnsinei

U caracterizeazii prin: " 18. J\efronull'l! sc . . " Henle mai scurta .. 'mtleal! au ansa . . A. nc fromi c. . 1111·lion de ne\rolll . hi on'me peste un I .. fer 13 fieeare rime I C I I '1alpighi ~i tubu unru . . , ,. . u"culul rena 1" . .t C este alcaturt lim corp s I I renal. tublll contor . . . 1 Bowmann. olomeru u . I D. eupnndc capsu a ." t rt distal ~i eanalul co ector proximal. ansa Hcnle, lllhU~a~~: :ortexul renal, dreneaza iiltratul E. rubul contort glomerlliar di
111

al sistemului

adrenosimparic cclulibrul hidrosalin

acido-bazic

Tara a influenta tubular

proxtmal, Sin I' .' .ula ~Iomem ala caps ~

14. Transportul A. B.

prin peretele enzirnatice

renal NU este realizat:

prin mecanisme prin procesc priu procese darorita

de reabsorbtic de secretic de conccntratie nu este corect

C.
D. E.

gradienrulu:

nici U11 raspuns

15. in cursul a 24 ore la nivelul rinichiului: A. tree 2 000 - 2 SOO li tri de sange
B. C. D. E. 16. Rinichil A. B, C. D. E. cantitatea lichidul cantiiatea se elimina de .rrina definitive extracelular de urina primara fermata este de 170 - 180 litri de 5 ~ 6 ori zilnic cste filtrat In rotalirate

19 UltratUtrarea glomerulara: telor nlasl11ei sangllinc din capilarclc . tl ruror componen ,. .f. A. estc trecerea. I la BoWl11aJln ~i tn mbii urnu en . I olol11erulare ll1 capsu St·) de ori mai pcnneabl le pC!1tIl. " I· iarc sllnt de" .. .. " capilarele a 0l11elll . I d· muSChl1 scheletici u.' ~ \. C11 C'lpliarc e III -, plasma, \n compara IC. ' .1. 'ilat In contact suans cu . \ capsulel glomeltl ale, a C. slratlllintern a. . . '.... de fi nrare . .I -ezmta dlspo/.ltl\ C • capilai e e, pI . ... i nee 500 Ille sange . In ~4 de ore, pnll lllllCh .. dedIt presiunea din D. I ra cste mal marc E presiullea intracapsu a capilareie glomerularc

este mai mare deeth cea definitiva

'0 Reabsorb\ia
-. A.. ~

prin urina 20 - 25 g de protcine prin: situate de 0 parte ~i de alia a coloanei sinusul si hilul renal posterior al cavitatii

" acterizcaz prin: . .. " tubulara NU sc car. .. . nrimare din iubul Uf[llller III .• t1tlllentl al unnet ,. treccrea U\101 \;OIlS ' . capilareie sanguine. I r Oll'entra\ia . absorbtie rinichlUl reg eaza c .. c . de saruri ~i ap~ din a mediului intern

NU se caracterizeazii sunt organe verrebralc retroperitonealc, lombare pe marginea

prezinta

mediala

B. prm re 1 pre510111t osmotlCC tan 3 . pl'tsma , asigurand consb b aSIY , '. ~. ,. C apa, urcea ~I CI se rca sor P ~ b la nivelul tubulUl contmt . . -' -tc a apel sc rcab::,oar e D. cea mat mare pal E.
bsorb actiY dista I N ' K+ acidul nric se rea unii anlll10acizi! g1ucoza. a. '

se afla suspendati

In apropiere participa

de pcretelc

gastricc
la fixarea rinichiul rinichilor fascia renala si pediculul renal drept cste situat putin mai sus decat eel stang

21. Secre~ia tubulara:


L\ ,.

17. vascularlzatta
A. B. C. D, E. artercle arterelc aneriola

arteriala rcnala:
de arterele renale. ramuri ale iliacei comunc glomerulul renal iuterlobulare interlobare efercnta iriga zona medulara formand tree printre pirarnidelc se recapilarizeaza rena Ie lui BOW11131ill

este asigurata

~ h 'l' nte din capilarcle sanguine consta'ill trecerea unor s~ sa. '\lirer peritublliare In lumenul tubulU1 un. active -d . .: l11ccalllsme c .. I. B. se dest1i~oara oat p1l11 t" tort proxilnal ~l a anset Ul C. are loc numai la nivelullllbu 111 con .. Henle ., 111ecanis111ele de reahzare glomerularc ducc la forrnarca suut ac eleasi ell cde ale ultrafiltrant ,

arteriolele cfercnte se capilarizcaza,

D. E

in jurul capsulei

...., urinn prlmale;

147

146

Excretia

renal

a
afcrenra

22. Aparatului A. B. C. D. E.

Juxtaglomerular la contactul secreria

N U ii este caracteristie: dintre arteriole

26. Urina

A.

situarca dctermina

~i tubul contort distal

are ro1 En reglarea are rol indirect, mentiuerea ultrafiltrarea cand presiunca

presiunii de renrna

arteriale rcnina-angiotensina-aldostcron, in

prin sisternul sanguina

echilibrului glomcrulara,

hidrosalin este prea marc pentru

. . a'. . t·\ . 0'\0111eru1ar5 pnmar .: . proeesuhu de 1 tralC e se formeaza ca 0 C01~s~C1~~a5an ..1;24 ore B. sc formeaz cu 0 rata e. din care 0 parte so vor C. contine toti constitUle11!:l plaSlnatlcL reabsorbi in tubu1 mllllter . ~. caz de hipcrtensilme _ C care estc SC[l.zuta 111 D. se form.caza eli 0 fa a 1. . se lonncaz5 in cantitate de 180 :lTI11l

'

..

a permite
secreta renina

apararul juxtaglomerular

23. Vezica urlnara: A. esre un organ caviiar. siruat deasupra


B. C. D. E. 24. Care A. are peretele mucoasa la barbati sirabatur vezicala cste formata

simfizei

pubiene

oblic de entre uretcre din cpiteliu cu prostara cubic stratiricar

- ,-. b d' ltratiltral1TI 27. L rinu fina a. . d 'oarece acestca se reabsor 111 u A nu c011\ine pwte1l1e e . . . '. . . 1 1 lubullll prox1mal totalltalc la mve u. . f a de insulina cOll\ioc glue(r/a in luper,eCIC "'. . . . C'l decat tn plasma B. -.' ., conccntra\le rna' 1111 , .' . C COll\i11e aml11oaclZ\lIl , .: 'l niveiu' tubulU1 unl1lfer . , .. ' reabsorb pasll a . dcoarece acesna se . .. . le deuarece aceasta ge D. E. nu con\\ll~ g ucoz . rcabs()arbc 111 tolalltate urerrci

are raport posterior

.. , 1 ~

a 'ill condl\l1

. . 1 1 tubului

1101ma

proxnnal peristaltica ale

la fcmeie cste situata lntre uter si rect


din urmatoarele gascsc receptori aflrmatii specilici stimu.eaza centrii sacrati simpatici ai mictiunii, NU caractcrtzeaza de distcnsia peretelui mictiunea? vczical in care sc

:3 mvc u de de contraqie (1)ung,cin vezica urmara pnn un

este un act reflex, declansar vezicala

11. distensia C. D. E. pe masura deoarece contractia medular centrul

28. Rinichiul: . , la rei ca ~i pancreasul . . _" '\ cste situal retropentoncal, '" " rberarea de eritropoletma ~1 .. .' • docrina pnn S1nteza ~l e 1 13. arc funC\lC ell angiotensin~ 11. ... .._cat eel drept .: ., Slang cste situat mar JOs de . :l' lui inlern prin rcabsorb\W lk .' l ac d baZIC al IDeL lU asigura echlhbru aci ().

prin fibre aferente ale nervilor pelvici


ce vezica se umple, acestca sfincrcrului vezical urina nu poare rcflua in urctere, perctelui vczical si sub control intern este involuntara rrimite efcrentc strabar oblic muscularura C. D.

E.
simpatic din maduva lornbara care. alaturi prin fibre inhiba de fibrc1e hipogastrice,

an10niac ~l giucOZa _ are 0 vllscularizn,.le rcdusa

postganglionarc contractiilc

rnuschiu lui vezical prin: lateralc ale maduvei diureza

.. , tort proximal: 29. I ubu con


A.

25. Reglarea
A. B. C. D. E.

functiei renale este caraeterizata


simpatice, cu originea vasocoustrictia este predominanta diureza scade

fibrcle

in coarnele

I0111bare. determina
fibrelc parasimpatice, rcglarea tubului reglarea acrivitatea umorala urinar ncrvoasa

capi larclor renale ~i actioneaza

ce provin din nervul vag, micsorcaza

. . lulara a rinicl11L11ul . cste situat 111zona mec bs 'b\l'e activa a apci si glucoZC1 . lor de rca 501 . B estc sedr.ul proccse . bs I t e ])asiva pcutru uree ~l . selor de lca sor ),1 .. C. estc sediUl proces . . r . ldituit din cclule cu pn\l111 are peretele formal din epue IU a D. ' .. t' . ell tubul distal ... , 111icrovill compara .rv .,' tie a penicilinel ~l r;H este sed;ul de elimmare pnn secrc

cr

111ai ales asupra

E.

in hipertiroidisrn

este predominanta actionand

si controleaza asupra irigatiei

mai ales renale

glornerulilor,

148

30'

Excretia renal"

. . Care din urmatoarele aflr marn rcferitoare I .. A .. B reprc: t- cantiratea de urina I czm a _ ,a rnictiuue sunt corect este cxciusiv un act fl e umnata 111 24 de ore • C ' re ex mcdul I estc un reflex cal C me c a! a copm sub un an D are Joe daca rnuschiul vezical medulari in mad uva toraco-lomb II entru 'I r a simuhan ' ' incterele vczical ' . .. E se rodu __ e se relaxeaz»
~I

II

Rinichii: func(ic Clldocrina prin secreiia de ADH la nivclullUbului <.Iistal A.. au B. sunt org relToperilOl1cale<.Icoarec"sunt acoperiti de peritoncu ane atat pe fata allterioara cat si pc cea posteri()ara C. sunt org pereehe situa1i 'in regiunca sac raJa, de 0 parte ~i de alta ane a coloan"i vcrtebralc D. prczinta 2 lobi (anterior si lloskrior) si doua relc (laterall1F. convexa ~i medialii - COl1cava) pre7.inta in zona medulara piral1lidele Malpighi iar in zona cor!lCaU\ piramidel" Ferrein

.p cc daea sfincrerul intern al .' concomitent se rclaxeaza Sfinct eru extern vezical sc contra I n1UI~c111uIUi '

I II

b 31. La rezl area umorala a acti . " .. A. parricipa angi vitatli rcnalc: B ' angiotensina care' 11 . . angiotensina reduce .I" . . In ucnteaza rata de filtrare C. parathorn '1' cCIC\," de aldosreron glomcrul.u .t }onu stimulcaza 'I . - . ~re effect hipocalcem.ian: c iminarile urinare de eaJciu si de ace ..

\". Care din urmatoarcle

afirma~ii rcferitoare

la vasculariza,ia

D. iormonii tiroidieni au acelasi ef de apa lasi elect ca E. parathor


. . 1 monul

rinichiului sunt adcvaratc: In rinichi prin hil este ram din iliac" intem A. artera rcnal care inlra a bare B. arterele inlerlobularc provin din artercle inlerlo C. g\omcrulul renal se fonneaz3 prin capihuizarea arleriole\or are aJercnte D. arterio\ele aferente care provin din arterele interlobul se E.

~I

Wif . ' asupra eliminariloi

,C.I

eliminarilor Ul inare d~ sodiumagolllca ell aldosteronul asupra 12 In procesul _ . • .A._ . apa de form arc a urinii ' pnn mecanisme a ti . . B. Na _ c ivc se secreta: C. CID. uree E fosfati anorganici. urce. vitarnina 33. Vasoprcsina:
A

are ncb

Ul1C

ant

.~

vici distribuic glomenllilor ~itubi lor filerelc nerv parasil1lpatice care provin diu nervii pel crcsc oasc diureza prin vasodilata\ia arteriole\or

'6. Vezica are 1n slructur sa fibre nlUsculare neledc care sc conlracta suh A. urinara: a
ac\iunea nervi lor pelvici B. are in pere\i rcceptori care sout stunulati <.Ie scaderea presiunii
B12

C. intravezicalc arc plaslicitate, caracteriLat3 prin crcoleri progressiVe ale presiull.ii


..

sccrerata de catre neuroni h~;~' ~nqlci renale deoarece este


are actume anal 0 a amrci est c e I' 0,,3 anviotensine: la . 1 , iberata din hipo;; . . mve ul arteriolelor renale de apa za posrcrioara pentru a stimula e I' . - . .. ' iminarile
{J:•

intervine

In r ee .1rea nervoa 01·

x. -

illtravezieale, propor\ionale cu Ulnplerea vezicaU\ D. cste di.ptu~ita in interior de l1roteliU,epitc\iu care pennitc absorb,ia E. uriDliprevazuta cu Joua sfinctere: intc!11(constituil din fibre este musculare striate) ~i ext en' (aldituit din \csut mu:;cuJar neted)

B. C. D

. actioneaza la nivelul Iuturor sezn I conservare a apei III organism b rente or nefronului ell erect de ' . . - ,. .
E.

arc acceasi actiune la niv e lei capilarelor ea si . tisular u scad'erea pl l-ului

150

37. ParmcIJimul

________ renal:

----==~-------din doua zone ' ", , ' medulara ?I cortJeala, precis

F.xl..'reJia rcnalii

_
A, urina nu reflucaza ureterele (striat) in B. C. D, E. diureza plasma cantitatea diureza este influentata sanguina

Excrejia renala

A.
B. C.

este constituit delimtlate

III, Care din afirmatiile refcritoarc


in uretere sun! prevazure

la eliminarea
cu doua sfinctere: de cantitatea de proteine

urinii sunt adevarate?


vezicalc deoarcce si extern intern (netcd)

In tirnpul umplerii

are in Zona co t' l, ' 'r lea a nUmal glomel1JIi ren',li are 111Zona mcdulara piramiuele /'v ," bazinet lalp1ghl, care se dcschid

D_ E

de apa ingerata cste mai mare dedit in mictiune

are aspect diJi ir - _. en pentru Zona llledu lara (111 - des ' _" stnata) ~I cea corticala' (. al escll,s" la culoare ,i e -. , aSpect granulat) , Sle aleatUlt III zona medularil din 20 -" . septuri - L p,ramide separate de

in urina finala concentratia

de urina finala eliminata In 24 de ore se numeste scade proportional cu scaderea temperaturii

38. Ureterul: A. cste un conduct exterior prin care urina este . . , __ . _ eh11l1lldta din vczrca urinara /.1 urinii In

·11. in reglarea B. intcrvine calciu

activitatii

rcnale: tiroidieni care produce cresterca eliminarii urinate de

A. iruervin si hormoni

parathonnonul hormoni

B.

estc prevazttt cu dO[]ii sfineterc vezrca urinaril

care 1. . ._ ' I1IPlCulca retlllxul

are perelele a1ciituit din doue straluri' , (muscular) 1ll1el11(1l111coasii) ~iextern D_ est '-.' . e captu~It de un eplleliu direrit d 'I ' E, prezenta urinii in bazinel d t _ ' _e ce al Ulerrci sUper-ionre ,,d e CIJ1lm8 !!enerarel1 d d ' care eplascaza urina spre' " .~, c un e penstaltice
vezrc»

c.

c. nu

inrervin

miucralocorticoizi rcabsorbtia secreiata : pasiv, avand un prag renal ridicat si CI- So reabsorb de energic aetiv de AlP numai ureea, in urina numai caud de Na+ si K+ de catrc aparatul juxtaglomerular

D, aldesteronul
E. intervine -12, La nivelul A_ mecca

still1uleaza

$i angiotensina urinifer glucoza ell consum ~l acidul uric

tubului

urmara '

se rcabsoarbe

39. Care din 'l1'm-t A, B

B. arninoacizii, C. cicarbouatii O. se reabsorb glucoza E. glucoza

pH-ul urinii tinaie 'Ire 0 valo ,evarale? I' 'are 111almare de 't 'I a ruvetu) tubu/ui conran '. eeil PI' -ui sanguia I' P' OXIJnal sc absoarb' ' /. g UCOza din min" prim<lrii e 1!l tota [tate apa ~i COJlc~l1tratia de uree cs!e ll1ai marc In u .: . ~ cca din plasma 111M final a cOlllparativ cu

a oarele afirmatii sunt ad

nu sc secreta

.?i nu se reabsorb
furnizat

are \111 prag renal ridicat ~i se gaseste valoarea pragului vezicii urinare :

C. D, E,

cste depa~ita 43. Stincterul A, continc urinare R contine extern

e clor prezcnlilln urina primara pH-ul urinii estc mil; aIcil!in daca alim
proteme animale

cantital.ea

de clor 'l'

e 1ll1l1latapnn urina final ~.....


'"

"

a esre ~ga/a cu calltiratea

",'. ~

de la nivelul

acelasi tip de fibre musculare fibre musculare organizare nervos

ca si eele din peretelc circular ca ~i sfincicrul deoarecc

vezicii

eDta[1a csre bogata in

irnern

C. cste sub controlul este un act reflex D. este pozitionat E, se relaxeaza vezicii

sistemului

vcgetativ intern

mictiunca

superior

[ala de sfincterul
CLl

In acelasi timp

sfincterul

intern ~i cu rnuscularura

urinare permitand

rnictiunea

152

153

'

EXcretiJ

rcna!;i

I"

Rinichil

: dubla . nutritiva

A. au vascularizatie

~ifunctionala
glomerulii renali

B. contin 0 zona medulara

In care se gasesc sacrata,

C. sunt organc retropcritoneale

D. sunr siruati in regiunea


vertrebrale E. sunt pozitionati slang) datorita

de

parte si de alta a coloanei


drept estc mai
SLIS

la nivcle difcrite marimii spatiului

(rinichiul ocupat

ca eel

de catre ficat

,". Zona medulara a parench trnului renal: A. are aspect granular ~i este deschisa la culoare
B. este alcaruiia D. coruine din piramidele rcnale rara a delimirare orientate precisa C. contine piramidele glomeruli rcnale (Malpighi) ~i ruhi urini teri renale a caror varfuri se numesc papile renale ell varful spre pcriferie

E. este formata diu piramide

S l. Care din aflrmatllle de mai jos refcritnare rinichiului sunt adevarate ?


A. la nivelul capilarelc arterclc C. in artcriola prcsiunea D. prcsiunea E. arterele continua 52. Reabsorbtia glomerulului venoase retcaua

la vascularizatia
arrerialc
~j

Lie capilarc

se continua

cu

B. arterele arcuate dcriva din arterele intcrlobare


inrerlobularc aferenta sangelui interlobare presiuuca sanguina

genercaza

ulterior

este mai Sl:azuta dedit

din capilarele

glomerulare altor artere


si se renale Malpighi

in artcrele rcuale este interioara


sunt situate intre piramidele interlobulare : tubului

direct eu artcrele tuhulara a clorului

A. se rcalizeaza C. 5C realizcaza D. reprezinta

In proportie exclusiv

de 99'% la nivelul distal

contort

distal

B. se face prin transport


treccrea

pas iv, in sonsul gradientelor In tubul canton clorului din capilarcle sanguine

de conccnrraiie pcrirubulare in

lurncnul tubular E. se rcalizeaza numai daca intervine ADB ~ialdcsteronul

155

53. Praglll renal:

_______________

A. repreziUlJ conCelJtrajia 1a care s. . sc reabsoarba . ubstanjc1e din urina finalii in .

.'

'7. Care din aflrmatiile de mai jos snnt corecte?


A. pI 1-1I1urinii finale arc 0 valoare B. in urina prirnara absente C. mirosul in urina finals urinii proaspete este de arnoniac 1n cazul unci alimentatii mai mare decat pl-l-ul saangelui sunt se gas esc in mod n01111alproteine dar accstea

B. csre descris cep sa . ". pentm tOalc MlbstalJ 'I lJrma primara ' je e care se t1Itreaz" , C e '. • a ,/1 se gasesc in D' src scazur penrl1! urce f7 penllhe

. estc creseut pentru "Iuc() , " . ca substanj ~ za .~l aCJd uric , e e care sc gase' lJU apara in urinJ sc peste valoarea rmo 1 ..
'oU UJ

D, urina este alcaiina

ell proteine animale


in organism

l<:nal."iil

E. In uriua pot aparea ~i substantc (alcool, uncle medicamente)


~M. Hormonul antidiuretic : pentru intestinal

care ajung incidental

. 4. Care dill urmiltoarcle cau . '" A. cste JD" .' ctenshCl ale an . H B. Pii[nl1JS~ ~~~I'ta ~a netroni; juxramedllIJl.:el enle Sunl Corecte ? '. ano III l1ledularii I .. C. cOleetcaza fluid J d' a nefhmu cOllieali l1lcdu ".:, . 11 111 tubul COlllort roxi" '.: , D. lala prrn IlJtenllediu1 por(iu .p. _ 1a1 ~I r1 Irausportii in zom . are un eplleliu t1lr(I nu d,ecndellte c

A. creste pcrmeabilitatea B. scadc peristaltismul C. crestc diurcza D. secretat E poate detcrmina in canutati

apa a tubilor urinii (bipersecretic)

uriniferi

~i concentratia crescute cresterea

E' . . J , w.lUlul ansel Honle se


d'
III

produce

diabct insipid

. arlenola

. af !reuta

_ gasestc
>

rciea de >' e capilare

volemici

care pro vi 11 direct

55. lireterele

59. Care din urmatearcle B. nu dcclunscaza caracterizeaza C. cxcirarea D. acumularea prcsiunii E. distensia

A. sunt or"ane tub I B au in st~ U are care fae legattna ill1Je . DClUra peletelUl 11/1 strr baZ1l1et ~I \'CZlca urru .' cncubra (Ia lJuenor) $i IOIlalattdl1lusC_Ui,u nered cu drspo21[Je ala
C sum conducte
f), PIll ._ uca w 111ara la prezIUt5 fiecare cate douil sfi E.la /livelul descl'." S Inetere w.iellJ ureterelo - . . peretelui prezinta niste " rI? \eZlca urinara l11UsclIlatum uretere \ supape . care impicd;cii retl . . ', .. l.IiiJea unnu in

afirmatii estc corecra ? A. distcnsia vezieii urinate declanseaza retlexul


reflexul de micti unc deoarece din peretclc urinara vezical produce

de mictiune
vezica urinara se care a cilt

prin plasticiraie
declanseaza
0

exterior

b U lUala (la eXlellor) ] care urrna e ( J ( ·s e e lrl1!Ui:ull din vczic

rcceptorilor

impulsuri progresiva

se transrni l prin nervii rusinosi


0'

direct la scoarta senzatiei

cerebrala de mictiune

urinii in vezica inrravezicale urinare

crestere

pana la aparitia stimuleaza

vezicii

si pe eei parasimparici
60. Ultrafiltrarea glomerlliara formarea ultrafiltratul

atal centrii sacrari (simpatici) (din maduva lombara)

56. Seel'cria tubulara

: nefronului care este In cantitate care are 0 cornpozitie uervoasc de 1,5 I; idcntica urinii primate glomerular

A. are loc la nivclul B. are ca rezultar 24 ore C. are co rczultat

tuturor segmenielor

A. se desTa~oarii pc toata ltll1 . iI . B. se desTa§oara nUlllai pri g mea tubuhl] urinifer eli . nn 111ecaIlIsmc'- t' IInlna ,SlIbSlalltele care pot fi' . ac IVe deoarcce are roJul de C. se desJa$oanl de-a lungul' . I toxlce orgallisl1111111i a O. are roJul de a eh . l11tlegulw nctj'Oll " Imina sllbslantele care '. . cal $1pe ccle in exccs pot fi toxlee penlnl or . E. canst' , gallIsm . a III Irallsportui sl1bstall~e10r dil " ,,' , llTJnrfer pr111l1lecanism asemil! .'t 1 sal1!,e 111 hn11ellul tuhu1u; 1" 01 ell eel 31 fiJt., "
1am

ell a plasmei
D. poate fi reglata atat prin mecanisme E. estc posibila Bowman daiorita fapiului cii prcsiunea

cal si umorale
glomerulare

de la nivelul capsulei din capilarele

este mai mare dedit presiunca

glomerulare

156 157

61. La for-mar-ea

u coieetor proxima) Siluat l' . C. papJielc renale 11U1treglllle in nwdulara D. ansa lui H ie F en \;, cea mHi volu . lubul Contort proxin 1'" ':"l1oasa eompOllelltii ra -'!hlat In eorliealii
c.

,. ne ronului, partic' x, A. g/Ol1lcrulul .. . rpa: H. tub lienal SHuat in l11cdulara

Exurctia renala

1.6. Plasticitatea

vezicii

urlnare reprezinta:
de a-si mentine constanta presiunea intravezicala in

A. proprietatea B. proprietatca

conditiile cresterii VOlU111Ului


de mictiuni pe uniratea de timp de a-si modi fica tonusnl peretilor vezicali In cursul umplcrii vezicii D. pastrarea cons.aura a presi unii intravczicalc la un volum vezical de de a creste numarul C. proprieratea peste SOO ml D, senzatia 67. Reflcxui imperioasa de mictionare

62. Vltrafiltrare

E. 63, Urina

B. are 10 d ,01 I'a tubulara C upa ,eerelia tubula " C reprez' C ' ra . lOa urrna pril11anl D. rcalJzeazii 320 ml d,", .
0

I a g olllerularii' A. se rc. r " . ca IZcaza dup,j reab,

'b'

scad

e 111lIpertensiulle

. l'

IIitrat!lllInut

mictiunll: generarea de impulsuri de origine vevical parasimpatici toracali vczicala care ajung pc la cortexul pcretelui nervosi cerebral

A. implica

0\ ,ma a a IlllUi om ,~alliitos: , , c unllehid g'-/b . d H ,0 1II,' atorilil hemo'"l h' , . are lIll pH usor a] I' b 0 IIlCI C. a ca III este u~or a111£lrd
y

calea nervi lor parasimparici B, cste declansat D. se rcalizeaza contractie E, so realizeaza nervi rusinosi de distcnsia eu participarea ell participarea

C. arc loc cu participarea

centrilor

sfincterului sfinctcrului

extern vezical In stare do


intern vczical inervat de

D. arc un aspect op J E' a escent . are un gust ut;>or sarar


64. Reglarea A activita+j" • renale se realize' '

68. Urcterelc:
I

" . nerv!)S prin aid 11711: B' oSleron. eiibenr d ' . prtn aldosrcron ,~' «r ue neurohlpofizli (" . ce srulluJeaZ!i reu l· b . D' prill va,oconslriC(ia altelioJei oter: '~a sorbrla K+ ~i excrqia Na+ . pnn ADH la nivelultubiior c ute, calC crqte iluxuJ capil"r E. pnn hpsa ADH ' Ontort! proxl11lali
, (and organisnml "d . pter e COntll]UU

A. sunt organe tubulare B. au pcretelc C. D. prezinta hormoni constituit sunt organe tubulare 13 nivelul

care tac Iegarura din 2 straturi care fac Iegarura pcretelui


0

intrc nefron si vezica intre bazinet

urinara

si vezica urinara coniine

mucoasa

a carei sccretic

ara

E. preziuta /a uivelul peretclui celule rnuscularc striate 69. Reglarea activitatii


A. implica asupra secrctiei

65. Care ascl·tillne A .,..


..

_ c. vegctatJva p. U1 Bowmann este silt " C. trnnsporturile acf;' .. lata '11 eorr-exul renal , lie 111 tubl! nefro 'J ' gradlCnlelor de cOllcemratie 111 se tac impotriva or
D. ADH scade reabsoTbria d;'1

B. ca suln l'

1l1tT\.-aOa renala

l\U ct. ' s e adevaratii:


esrc . .

participarca
Cll

renale: liormonului
de renina participarca

natriuretic

atrial cu ro! inhibitor

B. se realizeava
renale

constrictici

si di latarii piramidclor ce provin din nervi substantelor sernnificariv

E. aldosterOllul

la mentine c 'P dm rubii colectorj in sanae tubiIor reuaJj 011stant echilibrul Na elK + I ": a nlvelul

a'

C.
D, E.

implicit participarea splahnici


ell

fibrclor parasimparice

roJ in reglarca vegctariva

sc realizeaza in cadrul reglarii nervoase cu participarea chimice produse la nivclul arteriolelor afcrcnte cousra in principal de glucagon In reglarea ratei Iiltrari: dependcnta

159

70 R FX:CfQi,1 renal;} . egJarca 1I1l10raJii a activO _ .. A presupuu'. It"tlJ "cnaJe: --------------Be Se realIzea par 11L'lpalea •t\DJ', car C scade . " c de K+ azu PrIll aCfwnea aldOstero 1 eOllCclItla[la Ullnalil C nu III de stnll11I 1!11piJcilpal.t ' die J resOrbtlC/ D,. le/parea renllJei s' " _ pJeSUPlllle intervcn I', eC!etMa de calice cole t .: t a ADH care x.. COlI pcntnl api' mal e$te pcrmeabiJ' ' , E, arc prilltre mec ' Hatea tUbllor
amsmcIe s',l ' secretat de 1Jipofiza all[erj~a:.~l1tervel1tjahonnOlllJIui antidiuretic "

------------------

Metabolismul

MET ABOLISMUL
INTREBARl - COMPLEMENT
I. Care dintre muscular? A, STH B C. urrnatorf hormoni stimuleaza

SIMPLU
la nivel

glicogenoliza

glucagon
hormoni

tiroidieni

D, adrennlina E. calcitonina
2.

in

metabolisrnul A, glicerolul

lipidic: se cupleaza

cu cailc mctubolice adipoase sc realizeuza acizilor

ale glucidelcr

prin

intermediul
8, C. D, E 3. randamentu' denozitelc activeaza gliccrolul

acidului lactic din lipiclelc circulante


grasi este mai scazur tiroidieni care energetic lipidice lipoliza se cupleaza protldic tiroidieni, cu cailc metabolice 1\ U s-a constatat glucagonul eli: ale proteinelor al dcgradarii

formarea depoziielor

decat eel glucidic


cresc sub actiunea horrnonilor

In

metabollsmul A, hormonii aminoacizii structurale C. D. protcinele

B,

~i /\CTH au etect catabolizanr plasmarici sunt utilizari pentru sinteza unor prorcinc
san ca material excedcntare este energetic gruparii amino a arninoacizilor energetic encrgciicc $i aminoacizii utilizati In scopuri

~i functionale degradare substante

sunt de regula

r..

rolul esential dczaminarea

31 proteiuelor

consta III picrderea

4, Identiflcati informatla falsa privind fosfolipidele: A, se sintctizeaza 18nivelul celulelor in special din lipidele alimentare
digcrate si absorbite mcmbranei mirocondriale si celularc 280 mg/dl

B. C.
O. E,

intra in alcaruirea

au ro I energetic
sc gasesc 111 plasma absorbite digestiv prin amfimixic in concentratic dupa mctabolizare de aproximativ

patrund in nucleul celulclor

160 161

5. Colcstel"olul:

MetHboJismuJ
Metabolismul

A. mitocondriiIor hormoni poate fill"lna


B.

sterolici

prin reactii eUZill1aliec 13 nivclul de 15 mg!dl

10. T 'glicerideIc:
n A, B' C.

1_ '80

;) U

se giise~te In plaSlllain

cOneentratic

C.
D,

se formeazii din triglicelidele din depoLitele adipoase poate (1 silltetizat din aci7i biliari la !livelul ficatului

.' ficat pe calc porta a '_ ,0 a de licoprotcine _ aung Ia , d catre plasma cub form g., re de strucrura sunt vehiculate I, tia ~ellela. 1- pot fi utilizaie ca proreu e , a ajunse in ctrcu d, b . .»:

E, poate Ii transformat 6. OXidareu celufara: A. H20, acetil-eoA


C. oxidarea

Ia nivel eUlanat in vitamina

03

sau constirujionale . , b forma de lipide de regerva 'l te in iesurun su 1_ D. pol f depozi a .",. circulatia genera a E, 20% trec in limfa ~I apor m , CO, $i

esrc degradalJ anaerohii canst" a 1 g de glucozn

pe ealea (']clului Krebs piill"la in rrall"tonnarca glucozei elibereaZil 5.3 K.c~l

11.

Catabolizarea
A. B C 0, E.

lipidclor prcs~~~~~,:poase, utilizate


tim depew
c~
c

B, glieojiza

in acetil-CoA

tn liceridele

rol

SI

ca substrat acizi grasi ale glucideloi pi


to

D, glicoliza aerobii se fmalizeazii cu obtinerea acidului piruvic E. degratlarca acmba din eudml cielului Krebs elibereazil cllergia neCesal'ii pentm sillteza a 38 de leg5nlri maCroel'giee A TP
7. ColcsteroJul NV se caracterizeazii

el1~rgctlc, sunt bidro~'zale ~nl~~:~~tah;JIce zliccrolu] sc cupleaza ell cal e ~ elicczcuului I' t nn oxidate mtermec I ul " C 1 sum dcerac d,I P acizu g: as itocondriilor
c,

,_ acetil-Co pana la ,

A la
c

prin:
cnzimatice

A. poare fi transfo; mat in acizi biliari (prin reaqii nivelul rnitocondriilor)

13

nivelu' ribozomilor ~I a ill a 13 procesul de gheogenogeneza cazut 'I crasi ace II - Co A poate parucipI degradarii ..' acizr 'lor " ", cste mal s , randamenrul energetic " a dccat eel glucidic _

c.

B. Se sintetizeazii din acizi esentiali $i [lOate ti csteri/ieal are origine cndogena ~i C.XOgC118 in hOllnoni steroizi

ell ace~lia

t fi transformat

In:

D, poate fi transfomlat

E, raze lortisolare) poate transfOll]]at ill vitamina D3 (1a llivciul pielii. sub aqiullea 8. Mctaholizal'ea 3minoacizilor include:

i poa e I I I de origine endogena - ~, exogenaivelul iniestinului i subti 'e) I su \ll 12. C~leS::::i ~)iliari (prin reactii enZilll:~~C~t,~:\~,tenl1ediare la care ,""\. 'i B honnoni "steIO]ZI: Iprin ,numelo acid I ascorbicicsi enzime) ~I enzime ' participa - A CTH , ,uroxrna, ic]i sub actiunea raze I 0 f ,solarc) aCI U ,
C. D E
'

A, trallsamillarca, transfonnarea unor rroteillC 11]aminoacizi B, dezaminarea reductivil duce 13 fonnarea Ul1ui cetoacid C. deearhoxilarca 0, dezal11inarea a1l1oniacului duce la tannarea oxidativii aminoacizi]or esentiali dUce la formarea unui acid gras ,)i a de eMTe

, "0 (la ruvclul pie u, s . id j circulanrc vuarmna 2 nntetizeaza din trigliceri e~. colesterolnl se s _ ificat lOU aCIZlI grasi t fi ester: Ie, colesterolul poa e , " fi all, 'malllie

' . B Care din


•,

re t·enitoare la

." aCIZIl

g ra ~i din plasma

!'IU sun

E. un aminoacid reprezintii pierdel'ea grupihii amino (-)\H ) dezarnillarea


2

-,? " , , 11t de 50% , adevarate. - , b forma dc fosfolipide III .riilor di ficat ~itcsutul adipes A. cxista su I 1 iitocondrii or 10 .. ~ ,e B, SC S111 ietizeaza la nive u n in proccnr lj e 1,% sunl utilizat: III .', .: rezenti _,

9. PI-otdnele indeplinesc l'olur1 fUllctionale, CU EXCEPTlA: A. memoria ,i 111viilarea (neul'Ohol'lnol1i)

C.

acizii grasi liberi, PI' biusintcza trigliceride

si
01 ,:

'I

fosfolipidclor in carpi cetonici

B. eontraqia

muscularil

(actina ,)i ll1ioZina) ehimici)

C. transmiterea D, fotoreceplia
E.

il1fiuxului nervos (medialori (rodopsilla $i iodopsina) hidroelcclrolitice

' ,.,' D ' la nivel ce!u Iat .se sunt transforrnala esierificarea , pot .. uti'J'Iza tiI E. acizii gras:, liberi . I

co lesierolului

Contro]"l schimburilor

---------------------~1~62~----------

_
163

Metabolistnul C 14, Metabolismul

18, In care din unnatoarele


A, B, memoria ~i Inva\areB

roluri NU sunt implicateproteine\e?


(prolcine neuro nale ) l,iuroelectrOlitice u (eritropoietina, corti701 l) acilio-bazic (rrin tibrinngcn ~i si,tcro

are alirmatle refcritoa ' A, se sintctizeaza re la losfolipide NU B, toate 01' I cu consum energeti cste corecta?
C

D
E

gane e pot 11 t ' C intra in alcaru ' ] enza fosfolipide ' irea m b intra ill alcatuirea me 011ranei 1111toe ondri ale ~e,n:neablhtate selcc~~'rallel du cciulare, careia ii cent era le d ' cverseaza ,Ieatul $1 rinichiul, In plasma

controlul schiJ:nburilor C. contro ) eritropoiezci lu D. F.. rolu1 energetic meniinefca echilibrului tampon sanguine)

ele

p ce sinretizeaza

a'

fosfolipide .

IS, Care afi ,

'

19, Dezaminarea oxidativa NU illlplidi: A. cste proeesul de (legradare a aminoacizilor


grllpari an,inice

ea prin indep3.11ar unci

NU e ste adevarata? Irrnatie privitoarc <\ I"

a nivelul intestinul

la mctabolisrnul Int ermedi

rar allipidelor

glicerina si acizi lui subtirc. lipidele se abs .b s nuca parte' li ,gla~l 01 sub forma de f a ipidelor abs bi , ,Icat unde dan na: te Dr rte lOU calca venei " C. 11l diaberul zaha'~ re unor fosfolipidc portc ~I ajung in
B,
A

B. in un acesmi proces rezulta "moniac si acid gras C. parte na azotul a anlOniacal este ulilizata pcntrll biosinteza
lli (prodUS a\ anabolismului prolidic) ri D. amoniacul poate fi e\imina1 snb forma de saru de alnoniu amic 10. atnortiacul poate fl transfoI1l1at in acid glUl . 1a nivelul

creatinei ui fIcatul

D. R
~.

fi 113 1" CI se acumuie lipidcle :111 sunt catabolizare rat. I, " .' U1celulele hepatice aza 111 sange sub forma de e pana In produsii trigliceride ' aCIZlI gra~I ~i ~ Qlice" . resmtct cetonici ' corpt . lind metal I' C lZCa7Q 1a care parncipa ~I glanda lipidic Se face' prm mecanisme end' ' .. ~ ismului , cpifiza .

~i a slstclnu\ul

nervos

1 eglarea

20, Care din urmiitoarele cai Nt) este urm de cettlacizi'? u1 A. degradarc pan a la acctil-Co A si intrarea. in eicl Krebs, unde sunt

atii 0

Ii. trallsfonnare

16, Care aflrrnati


A _.

B. C
D.

" ocnne, '. Ie privitoare It' , rrigliceridele se s " d cazaTl:.:lieeride NU est e coreera? d I' se scm a i Ig iceride ~isli , ill acizi grasi lib ', ' peste 800/ di ~ icerol en, monogliceride ,. ,0 111 trialicerid ' ,
A

trigliceridele : ~, e I' 1lJ . ajunse 11J "ire tree " limfa si apoi . III eire 1 . ~I esutun sub forma d . , u ana gencrala sunt cn alta generala 1 nivclulnonnal al trejlIpIde protoplasmatice d depozirate in ig iceridclor poate f I" ' c srructura e sunt vchiculare de catre I I :0 mg!100 1111anae s p asma sub f ~ este ,.bO" orma de fosfolipidc

l cOIl1plet pana la CO, '}i H2 in glutamina (prin C01l1binare cu acido glotan1ic) os u1ui nive\ul ftcatului ~i a !'istem norY ui C. sinteL.a de carpi cetunici la nivelul Ilcatul ui D, rcfaccrea unor aminoacizi prin transalninare E, sinlcZ lie glucOZa (ftu1C\ia gluconeogenctica a ficatul ) a oxida\i

la

E.
C

trigliceridcle

21. Decarboxilarea
A, B. C. obtinerea

elin1inarea

aminoacizilor \'olDimp\ica:
gruparii carbo"il

din mo\ccuJa

aminoacizilor (neCCSara proces

e10r

de amine prin1are ca serotonina

17,

,~~ aflrrnatie . B.

nervoase superioarc)
obtinerea

C.
D. E,
_____

!,,'"

glicerolul si aCI" gras:. ficat prin vena porta v Zl1 cu Iant scurr de atomi de c .b ' ac1ZU grasi cu I I ar on ajung 13 d upa", rcsmtcza. rri liung ,c carbon sunt abso bi , , " ant d .' b chilomicronii re~~ lCcl~dclor sub forma d~ ~ vasele limfatice

de ~'OO" forma d, trccere a III circuitul sanzuu t lulelc epitcliului intcsri I 01 grasi eu Ian! Dr e d e la forrnare t. rizlicerid lee 1 sunt hidroliza ' c ' na b' adipocitele pot 1 . te 111decurs de 1-2 vo I umul lor

p,:;::"

"~i~;ru,roill

It III

D. E.

de amine ca histamina ~i tiamina (ell 1'01vason10tor) ei a este elapa ini\iala, prelllergatoare, pentro biosintez creatin poate fi inii de catre flora anaeroba ~i de plltrefaqie la nivclul iata colonului descendent

'

( epozua triIg li iceride in cantita all d e 50-60% din . I

164

{'v1daboJismul

22. Carc

allJ-mafie PI'ivit03"C Ja metabolismuJ apci .'<v este cOI'ectii? A. ll1i~cafea apei In duhlu Sens. 1mre compaltimentul intra- $i
extracelular, se face dMOrita unoI' forte osmotice ales de prezellta 11110r ')ruri minera/e " care depind rna. in apropierc;!

Metabolismul

25.

A Termoreg ar. 'lIzeaza pnn proccse , · termoliza sc Irea Plll1VdSO constrictie . ~ cardiovascu 81, si legumentul ala a temp eraturn _ ', H C
f)

ea:

pel

fizice la carc , P LJ [IClpJ SISIClllUI '._ sistcmul rcspiratot itcricu, ,


'11 a

B. cel1tmi selei es[e 10caliz3( inlJipotalamusul nUdeilor anteriori secretori de ADH

anterior,

ale loc sub influe

hom1u11110r se
I

C. activitCltca la 0 picrderc de J 5% a apei din Organism, creicTilI i~i Illeetea%ii D. senzatia de sete <lpa de O,8?-;, in lichidul intracelular la un deficit de 8.
apa endogenii, cantitativ 41g apil) re~l1ltatil dinlantul respirator se declan$eaz" Variaz,1

reglarea umors tiroidicni ~l hipofizari I tC11111(;aflar in hipotalarnu nn distruucrea centru U1

sul anterior
_

I'
'II I1II

in func(ie de substania

oxidatii (la WOg lipide revenind

llJito ndria/, co

P da ~[a!ea la cald rde ~'i0,o din caldura picrde ad p \ C ~1 convectie corpul ?1: t ~-e de la caldura pnn con uc 1__ 0 racire prealabila, ,e rc 1 -1 vascle atunci I cand tan~ - 111 apa recc, vascle sanguine ale Plleh ~ stop cardiac scu unui camcu ala ta brusc Sl apare n _ ul) coronartene se contrac 1") on mai binc decat aer ,conducand " cal dura de nurna ~ (apa

I I

III
I

23.coreeta?afirmatie referitoare Care


A.

Ia metabolismul energetic NlJ e.'te

B. C. energie slibstanfele
D. E.

coeficicnlul respirator (raportul dill[re CO eiimillM $i O ll e 2 cO sumat) arc valoarea cea mai mare in cazul oxillarii glllcidclor aportui energetic a1 glucide lor este 11lalmare decat ill lipidcJor rnineralc
~j

26. Gluconeogcneza.. . t: d aportul al imentar cste b oat celulcle A din in glucide A are loc al1.111Cl can '. 1 aucrearic secretat c . 1 'bat de hormonu p, . B.· esie 11111 . C. . . lele Langerhans . insu d' hi oclicernie se insorestc e 1p ~ _ 'ti coizi . I' t- de glucocor 1 esie snmu a a .: iehi si pancreas

Oct'

Vitaminele

nu au roJ In fUmizarca

dc

D. ' E 27. C:' B


C

se desfasoara In Iicar. I In,


din prucesu

'.

cea rnai mare parte a cnergiei elibera/il de substan(ele (circa 80%) cste transfonnata 1n energie caloric5

energetice

acizii rezultati

I de dezaminare:
e la nivclul

ficatului

valorilc matabolis1l1Ului baZaJ SUIII influenTate de varstii. sex, ingc."itia de aliJnellte. temperCltunl la rcglarea OIetabolisOIului NU este metabolice
0

pot f transforma \, : ::,;::;';:, procesul de """':"~: :;'''; Pot forma corp! ee ( prunare pnn eliminar ea _ 1C biogcne

cat box: \

24. adevaratii? Care aliJ-matie privitoare

reglarea nervoasa direct~ a procesc/or


sistcmulnervos vegetaliv

realizeaza adrellalinei

snDpa[ie prill intermediul

B. activitiiiii aclivitiirii metaholice reglarea en7ima/iec

cclulare se reaJizeazii pri.ll COlltrolul

pot forma m~111 .esu! de dccarboxilarc din molecule in aminoacizi pnn plOces I IUlu1 descendent, se pot [ra11SI01ma;l1 cetonici la nivelu co ell 1 forma ll1 Corpl _ se pot rransr b de putreiactie florei aero e sub actumca norci : I d termoliza sunt . • Care din aflrmatli tille referitoare la procesu e . D E

C. 'nl'eg1area l1letaboIis1l1ului gll1cidic STH-111 are eject a abolizal11 D. insulina $; hormol1ii sexuali SUIll hormoni catabolizallti nIII
metabolislnul lipide/or E.

28.. adcviirate.
A ·

? 1posterior , . ." _ _ lare In hipotalamu_su , , . rroport:e ca prm are centru de leg _ . . 'adiere 111 aceca~l I , )ul ierde caldura pnll II . •

B.
C. D
I:_
L

ln

me

tabolislll l

cortizol,

proteic, honl1on;i cataholi73nri hOrtnonii tiroidiclli $i gJucagol]ul

SUn! ACTH,

CO!'} P . dorii eliminate l' t proportionala eu cvaporarc a su _. 1 iradiere estc mrec , . rderea de caldura p11l . . " la pIC '. ediului ambient __ nai marc proP 11 UnlldlT~~tea ill ,,,_ Idura sc reulizcaza 1Il cea r 1c
0

· mve IU I piclii . . d - org'fJllS111U e , va orarea sudori ii are. lac nurnat aca [ at


C Pluri tempera

picrderi le de ca

I sre supus unor

foartc ridicate

167

i\1eLaholisl11ul

Metabolismul

29. Glucoza: B.
A. po ate fl oxidate

prin pro'

cesu

. Id

g icoliza pan5 13CO, si H 0 partial in ~licog2en

'-

33. Metabolismul llpldlc:


A. B. C. D. H. utilizcaza glicerina cuprindc implica sinteza in conditii rrigliceridelor normale in mucoasa gastrica ln tcsuturi depozitarea paratiroidieni de carpi cetonici substante absorbitc prin epiteiiul intesrinal precum

~;;;~~;::':li:~')bita

in intestlll,

se transkmna

c.
E.
D.

arc cea rna: mare valoare

energeti

en

nu poale fi prczenm 111urina, indiferent de vuloaI'ea I' '. in condipi I' . c . g tcerntcr . 1 11 ( e mam(ie se formeaZ3 din produ$i negluc'" . (gilcOgcllogenezii) I( 1CI

estc controlat

de hormonii

arc lac In vena porta

30. Acizii gra~i:


A. B. C. D. E. pot rczulta In organism din hidroliza trigliceridel .d .x se l1UlllCSC esenliali daca n . ~ . . 01 e rezerva adus! numai prin apOI:t ~iiI~:'~:lfi suneuzan din organism ci sunr
ClI lanliling de atorni de carbol . . duns . '. ficar prin vena porta 1 ajung upa absorbce lUrestinal51a

34. Fosfolipidele particlpa In metabolismul


A. B. C. D. E. sinteza lor care arc loc numai ,n ficat ce il detin intrand intrucat se gasestc rolul structural mcmbranei rolul structural

llpidlc prin: ill cornpozitia

exclusiv

cclulare nurnai 1n membrana

mirocoudriala
rolul lor energetic faptul ca nu sunt catabolizare

din plasma pot ex 1:-. a SU be, isu ... rorma esteri . lic(Jt., J propOl1ic de 5 % ' a eu co estcrolui sc degradecza prin deearbox'I'"
1 ale
Ao

... 111

'i" czammarr- la nivelnl ficatului prezent


. ra :

.d

.'

31. MetabO[isrnlJlUi intermcdiar I\lJ A. proccsului de oxidare tisulara '.


B. D. E. glicolizei anaerobe

35. Culesterolui:
A. B. C. D. E. poate Ii transformut constituic snbstratul III acizii biliari prin reactii enzimatice pcntru sinteza metabolic vitaminei tiroidieni este numai de origine endogene K

11

I es e caracteristicii

[I

este utilizar in sinteza hormonilor eel care intra in circuitul nu poate li estcrificat

l. transll':'l11Mii glucozci macroergice


32. Substanje[e

in n.cetileoenzimii

degradar11 anacrobe in cadrul ciclului K1' b . ..' '. pro I bi .... e sa aceti: coen71111Cl A ccsc or IoelllJIllCe avand ca rezuital obtinc d [c .~- .

cu acizii gras]

'

CI

ea e cgatun

36.

ill

mcrabollsmul intcrmediar
trigliccridele cuprinde gliccrolul se scindeaza resinieza

a[ llpldelor:
nurnai in aeizi grasi liberi in mucoasa intcstinul ui subtirc A

A.

A'

nutritive obtinurs di

n a mente prrn dl"eslie.


undo slln~ sUPl:se

Ii

..

B. C. D. E. .~. .

de trigliceridc

. B. C. D. E.

sunt l1!:rodllSc In celulelc organismului procesclOJ de aSIlllllalle si dezasimila(ie sunr 1'eprezentate cmulSIficatc ~i de amilloaciLi

se lran51'011113in alfaglicerofosfat numai panii la acetilcoenzirna

aeizii gras: pot fi degradati

care sunr In prealabil '

din acizii grasi nu se poate obtine colcsterol

nu pot servi Ia forma rea depozitclor particrpa numai la iutretincrea nu contnbule

de rczerv.; 11
aciduilli

37. Reglarea metabolismului:


;\. R. C. D. E. sc realizeaza nu imrlicii exclude prin mecanisme controlul sistcmelor hormonilor cclulare nervos enzimatice in accst proces de reglarea ncrvoasa somatic are loc cu participarea participarea sistemului

fllnC\iilor vitale ai: ~~'~~:lgraSI;l1Ilor I;Cii~S111U111

sub nic: 0 forma In formarea

pe calc umorala

estc user de disociat

168

[69

38. Bi(Jsinteza
A.

prote'

Melaboljsmuf Metabolismui

. Inc (Jr': Pl[,ccs llletnboi' ce1nlar «vvnc co arc lac 1a nive/ul , a i '. B. Se rea1izeazii .: .p llzlm lIllcrslI(1 Ii C. PJ III cuplare . . . ale lac cu paltiei. a aJnInoaClzilor pril11 _. . codificatii de palea AR1\ lllesager care tr ~g~un eleclI'I(, aminoacizi1o/ene D. PlIvmd modul de aral1ja"eaI1S~lIe I11forl11'1IJ.' are ca Produ . f P'1l! cuplare a E. are c . s wa1 nlln];]i prolein . a PlodllS fillal numai . e cu 101 structural 3 . pratcl!1c eu ral fl .' 9. AmllJoacizii .s.. IIlctlOnal ell cuJanti: A. rerrC7intii puntca d I _ proteinelor e cgnturii I!lire direrite x, B Cal llJetabolic / . au 0 concent., ., eac C . . l<lfJc plasl11atic' t- " Sllllllltilizati d>. . a Ixa de 36-6<; all D .' e OlgalW:-,'ll1 . - b' Iltu . Dll pot fl fol '. peniru SlIlleza d . . E. OSlll de orO'a . C 10m nu all relarii de cChilib~1JI~SIl1 pelllrll oblinerea de enera' sunr prezen(i

cste Un

I'

Degradarca aeroba a glucozel:


A. se desfasoara deterrnina, cocnzima C. A completa a 1g glucoza care elibereaza rezulta 4 molecule 9 Kcal undc, printrde CO" In nucleu intr-o prima faza, transformarea acidului lactic in aeetil

1:>.

face parte din oxidarea


Ull

D.

Ill] incepe ell patrunderea acetil-Co A in ciclul Krebs ~ir de procesc oxidorcducatoare,

E.

pentru fiecare molecula de acctil-Co A genercaza encrgia nccesara pcntru sinteza a 38 moli ATP

II. Gllcogeuoliza:
A. B. impreuna constanta cu procesul a gliccmiei catabolic de polimerizarc a glucozei in glicogen In ficar si rcprezinta forma de depozitare a lipidelor de glicogenogeneza asigllra valoarea

este procesu: rnuschi

C. glicogenul
(I

eXcllJsiv in sa~:;~"c

C[J

proteincle

rislIlare";~tn,c"l

D. degradurea gbcogenului si transformarea lui in glucoza se


realizeaza E. sub actiunea unor enzime nespecifice are sediul principal al desfasurarii in splina

40, i\JetabolisOilll I '. A g "CldIC: . NU ClJPllnde proc . I B ". esu de ali . este reprc/elllat . 'I . '" Cogenogenezil C ._ exc lISlv de .
'.

D E

. i:tSlgura 0
.

aSlgura Concentra j P!oeesele tie g/ico .. . 2 g!litm I a constantil a gillcozei • • gcnoiIza ~J glieolIz.1 . 111 sa!JEte de' .. .
C1nft, '1 ale

-14, Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adcvaratez: 1\. concentratia normals a glucozei in sangc (glicemia) este de 0.7-1,3
gil sange

.g 111 gura 111elllinere'j I . sub f . • < IHel rezerve d I. OUna de glYcerol e g uelde depozitatii ill or . ga'",'"1 41. Glie I' o rza NV CUllst' • <'\. 3 rn: '. procesul catabolic el rCPTezentat de •. . ]zll~]atic 0 ,~ucceSllI1lC de react"', . B. trallsJol1narea I . .11catal'ZiJl,· C b. 1110eeule! de I . 0 tmerea de acid I " g lIcozii in dona 11]o/e I . actIC 111 (CSIIlI.1 cu e de acid' . apol (in faza de r'f . . I muscular ~i tr f plmVII' D. eatabolizarca C ac~re) ill acid pirllvic ans onnaren lui anaCloba (j gJ. ,' ellcrgie suficiem' lJCoze! care fil111ize _ . E. SCilldarea Eti" a pentrll Slllteza a 2 lcg~tu " aza 0 canLrtate de leogellului c II maCrocrgice de ATP
<
> '-.
L

as.

aprOX1ll1ativ 55

medIe rot lc d a a e glucozii d'

~.

(tP10XUlJati\

. . OJgamSlT] de

B.
C. D. E.

nivelul glicemiei esie rnentinut numai prin depozitarca glucozci in


tesurul hepatic procesele si asigura degradarea sau muscular nu afecreaza constanta nivelul glicemiei sunt compensarorii pe cea aeroba $1 glicogenogcneza a glicemici a continua hormoni i tiroidieni valuarea auacroba

de gliccgenoliza

a glucozci

45. Trigliceridcle:
A. G. sunt vchiculare se scindcaza trigliccridele energetic, E sunt hidrolizate de catre plasma sub forma de lipoproreine generala 60% din trigliceride tree in lirnfa si apoi in circulatia adipoase. utilizate

C.
D.

in acizi grasi liberi si colestcrol din depozitele sub actiunca ca substrat si acizi grasi iau parte la formarca chilornicrorulor

lipazei in gliccrol

171

MctabolisllluJ 46. Colcst(,rolul A. B.

NlJ poat" Ii : i1] honnolli


ell

Metabclismul

trallstorll1M in vitamina D, trallsformat Stet.oizi acizii gra~i


0

C. esterificat

D. prezent E. dezaminat ill sInge 1a 47. Acizii gnl~i:

concelltra(ie

variind

intre 18 ~i 20 mg/d!

I ~() Amoniacu: ~ .: " doar la cone en , tratii mari _. \ estc 0 substanta roxica • J' saruri bicarbonate ... ,.. . inar sub forma ~ _. creatnuna te f eliminai s. .• b forma de uree ~I Il. PO~te c. pOd fi climinat pnn _ unna, su 1. nivclul sistemului nervos _ zlucoza a ." • D. poa. lc fi trans lormat bios x» .. tru 10 mteza crea tinei in orgalll>m ·te utiliza tpcn . le: E. es . Protelnelc A. B. NU pot indeplinii._ urrna t 0 arele rolun I I . ia museu ara in contractu I . nervos it rea influxu U1 in transnn ere. I· ill coauularea sange UI lulara si in repararea " . a si dczvoltarca ce , 111 cresterea ~ . l Iipidelor transportul sanguin a I

II

II IIII
I I

IIII

II
II

A.
B.

r sunr deg ad3(i 11] itoeondrii

priu hidrolizil

pana 13 aceti1-Co

A. nUlYJai 1n
51.

. f mctiona e.

III

prin degradarea tinei molecule-gram de acid gras cu 6 atomi de carbon se ob(in 38 l1lOIecn1e de A TP

C. 25% din acizii gra~i diu plasma existi\ sub lonna de fosfo/ipide D. sc sinletizeaz,'la nivclul eitop1aSll1ci celulelor din Jieat ~i leSlIllIl adipos, pornind de 1a acetil-Co A. E.
Se

C. D.
E.

ce

lulelor uzatc

g,jscsc in trig/iceride

in prOportie

de 25% din cantitatca

totala

52.

Chilomicrouii:

le consti .till ite din monogliceride, . lonna ,d


I "cere e Ie

co .

. le sterol, glucoza

~i

48. Care din Rlirmati.lc de mai.ios privitoare Ia aminoaci7,ij este fa1sil? A. Intre amil!oaCizii plaslllarici ~i proleinele lisu/are exista un echiJibnJ dioamic

A. slim parncu fibrina _ .


" 'czinta

a acizi ·1or gr a'l CSell\13 1 ~

..1. cu lant scurr de


..

c.
D.

B. cea rnai mare palte a aminoacizi/or sUferii au 0 COllcel1trarie plas1l1atica de 35.65 g/dl
la !livc/ul libo:COllti10r, cuplarca peptidice) fimqionale duec la biosjIlleza proteinelor

UlJ

proces de dezaminarc

B. carbon ., - Jlla din f om rele prin care se 1.e, repi 'alizeaz;; . C. repre zurta 1 , .,
D.

ahsorh]I,1
.. I

amulOaci:Ci1or (prill legaturi speci/iee,


slructurale

$1 53.

E.

intestinala a .ipidelcr .. lor zrasi ell Ian] IUIlg de ca . . I· absorbtia aClZ1 b. ' .... conrribuie a igmenti biliai I combinarea acestora cu p ~ I digcstiv 31 glucidcloi sunt 0 etapa ., 111 catabolosmu ,

h(JIl I" III

F.

aminoaeizii

lIeesCl1tiali provillnumai

din alimcnte Decarboxilarea:.


A. reprezrn
. . t~

49. Dezaminarea B. C. cetoaeizii


D. E. A.

oxidatha

a al}JiuoaciziJor:
a/ehidiee

.. eliminarea

UJ

lei molecule

de C

Odin

molecula

reprc7intii pierderca de c,ltrc Jlllinoaciz; a unci gnlpiiri duee la fonnarea de eetoacizi ~i jJ1"oteine iibriJare se POt transforma in glucozii,

a . le la nivelul aminoacizilor . , oatc fi i itiata de flora acro ba ~i cle ferrnentatie ( . 11111,1 . I lui ascendent . . ell rol vaSo111otOJ , co acest proces . se por . inei molecule de OXIli de carbon 111 forma amtne . prinOOU de elirninare a L
0

rezu/taii g/UCOlleogcnezii

pril1

.r
C. D.

eetoacizii sc POt tmnsfonna ill COlpi cetonici In !livelul pa creasu1ui este genctatoarc nllmai de aminoacizi esel1tiali ll

E.

este etapa meiabolismul reprczinraun

. .izilor ., arnmoac ..., obtin amine biogenc ., proccs p nn care sc

secundarc

173

54. C"l'e afirm

a II pnvitoare la ' . A centruJ setei esre JocaJiz:~jaboltsmlll hidric SlInt adev'. ." B. aoa Se elimina 1a ext. 1JL hlpota1alllu.sul POsterio' ar"h. C Ja' . enol' lllImai I . 0 plt,rdcre de 10'" . ..' pe calc renalil activitatea /0 a "pel d1l1 or'tJnism ... D." ~ . , C1cJeruII~i 1nceteaz
011$Carea apei, flllTe com .

f'"

~~-=~':'.:._-MctJDUlislllUl

Metabolismul

,~.

Mentionati termogcneza: A.

prnpoziria

falsi! dill urmatoarele In conditiile encrgogenc,

allrmatii scadcrii

privind tcmperaturii a in

termogeneza

are loe numai unor procese celular

datorita l' panl men tul illtr . saruri miI~:~~1~o11e osmotice Ce de rind 111:~ Se 1;1<"< E. setca Se d prezellfa lInol atorcazii e 1 . xc USIY[lUmai dez11'd' . " . 55. Can. at"' " 1 lataw Illtraee1ulare . II matu privit false? oare la rnetabolismul" . londor nllnerali A '. ~~m~ qut e csre esential de ' B. i~~~sltanre!e mineralc IllI s:;Jr~~~~~sralllelor organice deoarece I este prezem III 11. ". 111 olganlsm 1l1l( (1 01monll fIroidi' .. C .:' a 0 persoana de 70 K 'J enr, Int1·0 camitate de 2'.3
atIl de caJciu i .' lIPOlllnC(ic a giandelor . 11sDnge csie detenllinatii D. lleCCsanJ1 '1 .: par a tll"OJ de
'.

~l:;~:CdUlar,

,01

mediui exterior B.
este rczultarul rnctabolismulu. D. E. de iutcnsiricarc

C. In repaus este realizata


sursa cea mai importanta

in ficat

de caldura cste activitatea musculaturii STriate lennogeneza cste real.zara la nivelul musculaturii striate de catrc frisonul tcrmic sunt adevarare?
sunt celulare, umorale in

~9. Care aflrmatll privind regia rea rnetabulismului


A. () mecanismele de reglare a rnetaholismului

~i

'.

l'.

'caderea

cant"t"

"

nervoase B.
C. D. E. STH-ul,

insulina, corrizolui
proteic

~i hormouii

sexuali au rol anabolic


esre rcalizara de adrenalinei rapida

ZI rue de sodiu est, d l1linern1i' e c 5-6 grame au 0 lllJrOrtant· f . IIJ l11bib:U'caa [. _. . .. , "a lZlOlogicii deo' b' C IV HatH enZlmelor Se 11<1UUlllai ,
lO11lJ

'"

e0

metabolismul

reglarea nervoasii dirccra a proceselor sistemul nerves vegera.iv parasimpatic controlul sintczei enzimelor asigura

merabolice adaptarea

'

prin inrermediul

a procesclor a

56.

in cazul

ernperatuJ"ii inconst· A. ellZllllele pot Sa a t "lIte a ot'ganismuJui' 13 b C,I011ezc I "P1Cj fa ' • Illcm lanele ceI[[la _' ala a Ii dena[u1'ate C ' Iepul sa Sl sallge1c ill pastl eaza va . - menimii .strl.lctUIa 51 fiJnC D olgallismul Se po t d SCOZJlMeaOPtlllJil 'it astfei tlollahtatea E se rrodllC rav il e a ,apia 1a vanatllIe de tern ' pOilte cueula g e tlllblllan mct'bohce PCfmur,1 din rnedIU

mcrnbol.cc
mecanismele inhibitorii de teed back a cficientei caraliiicc

enzimelor asigura adaprarea

lor pe termen lung cste

60. Care afirmatie referitoare la metabolismul energetic


adevarata? A. B. se poatc detennina mctabolismul numai prin metode reprezinta calorimctricc energetic
CClTISlllTIUJ

energetic minim ncccsar

57. TerDloliza: A. cste Ur!l]ar


. plerde

. ea Wl01 procese f " _ . 18 niYelul pi I" IZICC pnn care 85% di 'ld _ B. te I[ 11 ca ura Se eentrul termolizei cu -;«: , aqnure as' . , P"araSllllpatieului ' . fl" .' emanatoill"C ell ce C. '. , se a a Ill1npot I aa pnllll"adierc corpul . . a all1LJsui posterio' l 'd' plerde?5~ di .1 IIllI Ita tea este ridical<l) 0 III cilIdllril (iradlerea Scad " O. nu se ponte real iza ,. e e"lld E. se ill len s··['fi _.._ , ,)1 pe cale respiratorie

mentinerii functiilor vitale, avand aceeasi valoare indifcreru dc sex C. coeficieniul respirator (raportui dintre CO, eliminar ~i O2 elirninat) arc cea 111aimare valoare In cazul catabolizarii glucidelor D. ratia alimentaru trebuie sa contina maximum 65% glucide E. metabolisrnul baza: are valori scazute la pacientii cu hipcrtiroidic 61. Anabolismul este
A. De rcfacere fl. Anaerob
Ull

proces:
de energie chimic: a unor compusi

a rezervclor

de tormare

ca

llJ

cond'('!

'.11 e vazoeollSh-1'cl' "'lel 174

C. in Ul111a caruia rezulta C02 ~iH20 D. Care are Joe sub actiunea cnzimelor digestive E. De degradare aeroba a unor compusi chirnici intcrmediari
175

62. Catabolhmul este un 1\ Re r proces: . a lZat numai in conditii B. Care COllsrii 111 deal'od'

--:;;-:::~M:,:"C'ta,-"b"'-O'.':lis'.':n~1L:'_i'I d

_
Merabotisrnul 67. Care A. B, C. D, E. afirrnatii acroba prfvltoare glucozei la metabolismul se desfasoara gillcillic
Will

C ~. D.

F.

' e l1letabolJslIl bazal c' Include si tran' " alea subst aBle 1or organ icc c: are Ca' . ' samil1area re nu I1lclude $i dez ' De Siuteza a u B1TIlnarea aminoacizilor ]]or COllJPlIo '1' " ' vI c lI111lelSirllchrrali

adcviira

... ·!

catabolizarea

prin glicoli~:'-l \,i tk:gradarc

dcgradarea aeroba dctermina,


acidului glicoliza moleculei in glicoliza acid lactic este proccsul de glucoza musculara anabolic

intr-o prima A ce realizeaza

i'lIz5, trunstormarca
transformarca

lactic in acctil cocnzima

63. GllcogelJogeneza:

A/he IDe la nivclul fieahllui . re ioc 1.1 ' 1 C S ,,,,' n~ve 1I1 rinichilllui " e lea)lZcaza din g '. , D, Sc realizeazii d' ,CIZI gra~l E. Se' r ,m cerOaCI7.1 lea l;>eaZa $1 din lipidc 64. Colesterolul: A, Nu intra in comn " ,, B. I\'u inr1'" ' OZl(ra ac,zllo1' biliar; a 111 CC11!poZi(iaho ' . C. Nn poate 1l Ir 'f' lIllonrlnr stemizi D "~s orma! ir ' . . Intra In alciituirea e . " 1 VJtanlllla 03 E. Intra - '1 ,_, hllo1lllC1'01l1Ior
111

~'

in doua molecule
rezulta

de acid piruvic care esre transfonnat in

rolul predominant

al glucidelor

este eel structural acid piruvic,

68. Din fie at, glucoza A, B. C. D, E, raspandircain transformarea transformarea carabolizarca catabolizarca

pilate

urrna

mal multe

cal, ell exceptia: sangelui

organism in glicogen aeroba anacroba

prin inrermediul

in lipide sau aminoacizi


prin gluconcogeneza

a cahllrea

triglicerideIor

6S. Cic1I1I Krebs cu . . pnnde: A. Degradarea acetiI CoA

69. Care aflrmatle prlvinrl gluconeogeneza


A. rcprezinta siuteza glieogeuului continuti

este adevarata?
din amiuoacizi sau din lipide tisulare pot fi convertiti a organismnlui K din

,_ ~ Transfol1lJarea ' Pdl1a Ia C02 ~i H20 C Tra ,', ' cetoacI7llor in amino .: . '. Ilst01Jnarea amo ' ,_ 3crZI pnn tnns" ' l) ,,,)". . lllacu/llll11 gJ '_ . ~" ~ (- c Il1Il1are , '-' ,cOIl/a anaerob", ,' utamma Jl1treat r:. IIlC 1uile ~i procese ad'cu I', eJrbcrarcal b' oS a a de enernie , e Ipogeneza "=' B.
afirmalie prjyin

n.
C, D, E.

90'% din aminoacizii in acid piruvic in conditii rcprezinta glucoza substante de iuanitie. sinteza

in proicinele

este singura

sursa de glucoza vitaminei

de glucoza

sub actiunca in muschi,

se mai poate sintetiza ncglucidice

pnn gluconcogcncva,

adevih'atii?
A.

66. Care

er medra r NlJ este . " ' ea lTa11s10r ""1 ' COllstltuenlii de natlira exo"e:l~all Or Chl111ice pe care Ie Su[eril B, cOnSiItlllC totalil t s» ra totalitat .
proc,

. constituie
"

d mctahoJismul

int.

cum ar f acidul lactic si acidul piruvic

70. Lipidcle indeplinese


A, structural. protectia functional, metabolic, elibcreaza formeaza

urmiituarcle
in structura

roluri:
biomcmbranelor, unde asigura

intrand acestora

C.

eonS1Jhlenrii
1

.a ea tmastDrmil '1 ' hi , de ll'itura- I' 1 ' n OJ C '''mce "su am esc c metabolice care se d . ~

pe care lc ' ti ,_ su CIa

B.
C. D.

prin hormonii

steroizi

prin proceselc
0

iruermirenrc

de lipogenezii exercitata

si lipoliza de lipaze

-------

metaboIisll1ui intelTIledJ'o " esla$oara Ia nivel celuiar CO t' . D. co .. {~l ( ns HlIle nstlhlIc totaliLatea [r"11S"" _, ex ~, , • JOIIlJan10r ti ' ~ "gel"sau cndogeni P<il1iila obi' su Cnte de Conslitucnfii E. metabohzabili Illelea prOdu$ilor intcllllcdhl'i
cupnllde ll1erahu)isll1uI gilleidie 176

cantitate lactic

rcdusa de energie sub actiunca

E.

depozire

de rezerva,

asupra acidului

~~=:~'~
lipid'.
ic "I

ProtldlC

"

'

_______________ 177

ReprodUcerea Rcproduccrea

[NTREBARI _ COMP
I. Spermatogeneza: A

REPRODUCE

REA

I. Ovarul: A. B. C. D. E.

LElYfENT S1!'vfPLU

i$i realizeaza
foliculilor

functia

cndocrina

prin celulelc

tccii interne a galbcn. ovarian

ovaricni

~iprin celulcle corpului


in cmbrion irnediat

xe desra~oarii inca r 1 dezvolt ,~, . (ill una a IIi a i ", , ,lIea lepl lOtrallle11ne d'B. So desw$oar,j tcsl[cululUi de I ,0 ata ell C' c a lJastere si ll1cepe printr-o diviziu' '~ este regiat de FSl{ (sp ne !DelOti . cnnatogonia) ca a celulei ge . . D. 1l1cJude ~i 0 div: '. . DWnatlve primaro ord' IZlune IlJJtoticJ 1 III II sc fonneaZii s . . II urllJa careia di . E, cU[ltinde 0 ..' _.' PCllllntJda n spelllJatocirul i' ;-)lI1gura dry· . '-l

secreta hormoni

estrcgeni

In faza luteala a ciclului abdorninala si anterior

inccpe sa se dezvolte este un organ percche

dupa fecundatie fata de vezica

siruat in cavitatea

este simat in pelvis in spaicle rectului

urinara 5. Endornetru:
A, coniine glande a caror secrctie suporta lubrefiaza vaginul a stratului ~i

11JCJoitee

IZlllne !DltOtlCii $1rn


'

B.
C. D.

In taza mensrruala superficial suporia modificari

proccse

de dezinregrare

2. Care din urmiit A oarele afirmat" , epldId1mui este d 11SUot COI'ecte" B vczlculele. se lUI de iOlJllarc a S e ' semn 11e s~cretil i P lInatozolZllol C aSpect lartos care mtl - , tJ~l 'ch,d bogat 1110'1 _ P'Ostata este sltuata I a in alcatllJrea 'pennel "ucoza, ~lca/lll, de su .' _ (ea,upra vc '.. . . penoara a Uretrei ZlClJ unnare $i In ._ D. caracterele seXUal C01110ara partea " e secUndar SUlll evidente in '.. e apar odata CU d' , E spermatOl!encz[J pnl11lJ ani de viafa lterentierea seXtlillii $i ~ c Cste favori 'Scrot llJel1(i • . Zilta de fa[lrUI ~ lJe 0 tcmpcratu -r: ca pre7.enta t ' ' 1a cu 2 - 3 °c b . CstICu/eloT ill 3C ' su tempe . are dm urmiitoarele or ' Tatura C01IJlllui, eXcretor cat si gane apartin la b - b A tt b" " reproduc<lto!'? ar at atat sislemul '
, I lJ

a11JJulte dJl-lZJUIlI

cicliee in umpul

celor doua laze (foliculinica menstrual sub actiunea

luteala) a ciclului menstrual


sc ingroasa in faza proliferativa a ciclului

progcsteronului E.
nu csre vascularizat
I

6. Ovarul: A. ciclul ovarian cuprinde


stadiul primordial B. zona medulara, C. la suprafata D. cavitatea foliculului

toatc fazelc prin care treee un ovul de la


la maturare contine progresiv de foliculi

palla

siruata periferic, se marestc

foliculii ovarieni
seroasa ovulul pana cand membrana se rupe ~i clibercaza primordial:

este inconjurat

de 0 membrana

foliculara

proem ina in afara ovarului,

Scmmiferi

UI

E. la nastcre sc gascsc 4 milioane

B. cana/ul deferent
C. veziculele sel]]il1~lc

D. prostata E. lJretra

7, Ovogeneza NU se caractertzcaza prin: A. reprezinra producerca de gamcti ferninini B. ovogoniile sunr celule germinative primate haploide C. ovocitul de ordin I estc 0 celula diploids care rezulra prin mitoza
ovogoniilor D, OVOCin,lsecundar E. prcovului sc divide mitotic devenind in trornpa uterina se maturcaza ovul fccundabil

178

179

Rcproducl:Tea
Reproducerca

8. Uterul:
A. in faza secrctoric, ovulul nefecundat sub influenta estrogenilor, se elimina in vagi
II

13. Prostata: _ rubu\o-acinoaSa A. estc 0 g;hmda '. " icii urinare

B. are forma de para cu varful in sus C. in faza prolifcrativa mueoasa uterina

se ingroasa,

dezvolta hipofizari

gland,'

si vase
D. in Iaza mcnstruala, determina nivelul
SCaZLl[

al hormonilor

E. la exrremitatea 9. Structura
A. 1l.

dezintegrarca strarului superficial 31 mucoasci superioara se continua eu colul uterin

uterine

estc situata inalntca 'VeL, . por\iunc a un.:\cruh_\\ B. ._ 1 manson pnma . .' '. _ . C'. 'illCOfl)Oara ca Ul echo:: sltual 'U b vezica unn~\I a '\ta sperme1 este un organ per . d care intra in COlnpOZI D. I' hid \aptos. aci , t secreta un ic tc' . id s\lnt adeyara c. In are _'. spennatoZO\ diferen\ierca sexu ala . din afirmatiilc referito e odata cu \4. Care . duel1a de spermatoI01Zlll1CePd ; diviztUlli meiol1CC ~l 0 A. p,a. 0 nezel SUllt oua
w

B. testiculului NU sc caractcrlzcaza prin: este invel it la exterior de albuginee, 0 membrana seroasa porn esc spre interior septuri celulele intcrsritiale Leydig secreta honnoni androgeni fiecare tesricul cuprinde 200. 300 lobul i celulele seminalc Jill tubii contori produc spermatozoizi lobulul testicular contine 1-4 rubi seminiferi contort: din care

- eursul spermato~e Ill· .' . -

c.
D.
b.

divi·/.iulle nlilotlCa _ . t- de tcmperamra a estc tavonza a spennatogencz£ _. ., lura corpu\1..li . 7 _ "\ "C sub tempela
ell -

di

in

serol care esle

spen"atozOidu\
lU3;ntarca

C.
D. E.

1ncetinitii de tenSl\lllea pe c
,lin afirmatiile

\ g;il11ede 600 >tm d f -ent este are 0 u~ . epldidim ~i canalul c er toLOIZllor 1',,11 . mea sl1erl11~. .arc 0 crecazu a'hug
1adevarate?

[0. Sperrnatogeneza:
A. sperrnatociteic de ordin I sunr haploide B. cclulelc germinative prim are sc gascsc pe membrana bazala a tubilor seminifcri C. spcrmatogoniile se divid prin mitoza rezulrand spermaiozoizi D. spermatoeitele de ordin au setul cornplet de eromozomi E. produce gameri masculini (spcrmatidc)

15.

Care

.. . ...ell it are la ovar sun nara si reel rel . 0 te in pelvis intre veLlea un , >rcche SI\Ua . clor utenne A. sunt organe pe . bri ile care apar\lll tromp " \' ct eu t\JT\ ru ." B SllllI 11l con a . d'.· dupa amf1ll1lXl'-' . " e dezyolte llne rat C. 111eepsa s . . onadolfopi . de ori secreta ]10lTI10nl is . . _ o.e aproximatlV 500 D. 1 101 crestc lU sarerna

E.

vohunu
ul

'

11. Care din urmaroarele caractere sunt considerate caractere sexuale secundare? A. dilercntierea sexual"
B. C. amrimixia sccretia de horrnoui sexuali de ciirrc corticosuprerenala bazinul mai larg si vocca ingrosara la baieti voce mai inalta, sani. si pilozirate mai redusa la fete

16. Testicul :

A. arc pe m

3 mai i.mportanta arlcra e \:3. cei ._ a aortci abJ.0t11\J1a1e


ran1lU3 '.

aroinea ~

anteri<1adi. epidtdin1Uji "zeaza este cca tesliculara. _ ., e 11vaseu all 4-a a vtC\l1 lnha1..lte

,...

rine

C. sc

D.
E.

12. I'esticulul: A. este acoperit de


B. C. D.

'. testiculu1ui se mgroa~a c D. "lbul!,lncea . diastinu\ teslieu\Ul\ll . "'eratura cu 2-3 °C peste me 1- . nllUe <1tcrnp a . ' .. ltraScrata a DIe . .. f I perrnatogenez< E. pOZI\W II c favorizfll1d ,,,I c S temperamra corpu]m,
> c .

_ dczvoWi dIn luna a

"

13 partea mf,,,,oara,

.,'

_ " lonn5nd

E.

0 membrana extcnsibila si rezisrcnta prezinta la nivelul marginii superioare mediasrinul testicular este un organ pereche siruar in pelvis stocheaza sperma ~i csre sediu de maturarc J spermarozoizilor este 0 glanda cu structura rubulo-acinoasa care are functie cxocrina

~i endocrina

180

17 T

ubll scminiferi

"

HcprOdllcereH
cont0rti

aracteriHici:

Nt]

., < re c R' estl(.ular COntine 0 .. llltre tubii seminife'" ~-., tubl seminiferi sec "1'1 II se atJa ceiui 1 ' rc a lormonii andro' e e Illterstiliaie Levd' C. SUr( alciltuili d' ,gem . 19, care l/lUlaJ mulle ". ' (Producilroare d. . str iltun de eelul ' D. lin tub e spcnnatozoizi) e semulale E. Semmjer miisoar' , pe lIJembraIJ!l h. i' a elr.ea 1 1]] dza""lb'l spennalocite de ord;n:I1 ~ I or semiuiferi se gasese initial
0 .
0 '.

A . lin lobul t

prezilltil

una d'

In

urmaloa

Reproducerea

21, Ovarul

prezintii

urmiitoarele

caracteristici:
VH::-..C

A.
B, C. D. E.

zona mcdulara, nervoase bazinului, sccundari

siruata central, coniine ovarieni primordial!

sanguillt..:, fihn.:

si foliculi

este situat in pelvis, zona corticala, este incunjurat la menopauza,

fiind legat prin ligarncnrc uterine prezinra

ell pcrctclc
ovaricni in interior

II I"
I

cu uierul si cu trompele siruara periferic, la periferie si cavitari

"

doar toliculi care trimite

I, I

de albuginec

scpturi conjunctive

estc sinlata _ . ' . rrostata ~ipcnisul e. liehidul secretat.1 c 1!l.lurul portiuoii iniliale o. . • ' ue vCC'lC I J., . " llIelrcl deferent " U e e semlnale estc elimiJ ... D. prOstata cste ' , • Jar l1J canalul E SLudta dea"upra' ' .. . prostata seCreta ,eZIC/J urinare .. un mucus boo. • , spe1l1!atozoizilo' cat 11]InJctozii c ,.' . , 1 ' e (U~lgIlra 11lotilitatea ] 9. Spcrmatogcneza 1'.1 '\.. . melude 1111' d' '· Incepe la pubeftate a m Urmilto"rele ca " B . se desfa . . ractenstJci: ~oara PC1ll1anent . n' esre reglata de FSH ' 11]cepand de ia puneHate . prostata

18~ Cal'e din Ul"Juiitoarele carat' '" paratului genital, "tensllel A .: m'lSCuhn? . cUP1Jnd vC7.icul.1 '' Bee sCUwJ'jle

ovarul devine mic, iar foliculii primordial! caracteristici:

ovarieni

raman

doar

,1,1

aparfille

1 g andelor anex

eae

In stadiul de foliculi 22. Ciclul A. menstrual ingroasa

are urmatoarelc

in faza proliferative, in faza secretorie, in faza mcnstruala faza menstrual ciclul menstrual

sub influent» cuprinsa

progestcronului,

cndometrul

se

B. C.
D. E. 23,

in a 2-a jumatate. stratul profund

se secreta din nou al rnucoasei uterine

estrogen] ~iprogcsreron sc elimina

u.

estc derenninara nu este influentat

de nivclu) ridicat al estrogeuilor de constitutia fizica si de rasa

Horrnonii estrogeni
A. B, C. f'.. sunt sintctizati menstrual sunt sccrerati sum secrerati stimuleaza scxualc

NU sun! caracter izati prln: de celulele fohculare in prima parte a ciclului (in timpul sarcinii) ~i tcsticul caracrerclor

spennatociteie de . 'd' to t' 1 01 IlIUI II se div'd '. S lCII C se produc zilnic 3 l1Ji1i~a m~otlc. reZlIlialld spcrmatide 20. Prjutre cal'act .... »c 11e e srennato7.oizi c Ii ensflcde 1101'1110 ' . sum secretari de ceh, I ' . mJoralldrogeni NVillta .. B. pn11cipalulllorm de ll1tcrstlfiale Levdl'g Jmm. 011 este 1 ~ . stlInuieaza dezvoltarea estosterollul, sintetizaI din D. stmmlea' .. nlImal a caract . 1 colesterol ..(aSmteza de . ' ,ele or sexual . F secretia de 1 " . proteme in cad.rul ',' c prUllare Iur " ' lonnam 311drooelli s" metaholISl1Juiui el1lIZant "e race sub infl

E.

ill

de corpul galben in cantitati

~ide placenta
I.H-ului

rnici si de corricosuprarenalc rnucoasci uterine

D, cxcesul de cstrogcni
proliferarea secundarc

inhib« secretia

~idezvoltarca

e..

feminine
de gaze si hrana intrc mama ~i fal secretand gonadotrofine, prolactina,

24. Placenta NU este caracrerlzata prin:


A, asigura estrogeni C. D. E. schirnburile
$1

B.

esre si organ endocrin, progesreron are forma discoidala, prin cordonul are 1'01de bariera,

llenta h011110n111ui

cste fixara de peretele trccerea

uterului

~ilegata de fa!
de la ale

ombilical impiedicand maternc agentilor patogeni coriale unor virusuri) se dcschid In vilozitatile

mama la fat (ell exccptia

vase le sanguine
placeniei

183

Reprcducerea

25. Circulatla
A.

sangclui la fat NU se caracrertzeaza


unei circulatii pulmonate functionale

prin:

_" "rca ('ulhriolluhn - . I \. h kt'uml;J\lc -t arele proc .\ . h ~-, II C uc ' Care din llnna 0 ... fon11area nl0rtl ~L ' - -_ \ \' ~llI\a in nl\.IC~)"\Stl 30, '!'" diviIiulli cc\u\are cu d lule care rorI11caJ,;J1 ,I, -ese privcsC
>

Reprod\Jl.'~rea

dC/,volt.

prezenta

~'.

B.
C. D. E.

sangelc venos este amcstecat cu eel arterial


celc doua atrii comunica ccle doua artere ombilicalc prin orificiul transports lui Botallo sangele venos de la carja aortica se lcaga printr-un canal de artera pulmonara

B.

ral I~l

nnjlla>" Ib forma dc b\astoc,t \. si '10I1dodcnnLl\t1l l1tenna, S"l I' ncZoucrt11U ui : ~ .. ~ctodcrn1u Ul, T . C. apan\la c. I> schclctU\Ul ., t-tll\ui este de D. jlroc"sc de oSlftcarc. ad~n exterior d\ntl Illng1mCa a 1 ge aud bUtatle ]TIlI1l !

nt'nea grupU1Ul e ce

marna
26. Care din urmiitoarcle A.

E.

aprox.l.111al1V em 25

caracteristici
crornozomiala

apartin gametului masculin '?


22
-j

poatc avea garnitura formarea are un numar diploid in cursul procesului si 0 singura diviziune

B.
C. D, E.

sa este reglata de LH
de cromozomi sexual

inccpe sa se formeze odata eu difcrentierea


de formate mirotica

a
mcioticc

SUUl mai multe diviziuni

d s en11alOZoizl prostata: .' landa llroducatoare ep retrei A. rcprezlnta 0 g , . a Irc1a jlol1;lUne au d 'hid canalele " ~ . -5. ca 1.\11 n1al1~on ..' , "in care se esC B. ltlConJll~ _ la de urerra epld1dl111ara c. este strabatu ' lesticularc, vezica bihara ,-

u.
E,

este si.wata sub se poale hi1wrtrofla la

r=

'soi:\ncle 1.11 varsta

27. Epididimul: A. se gasestc in partea inferioara


B. C. D. E. csrc primul segment estc 0 glanda

a resriculului de aproximativ deferente a spermatozoizilor 5 - 6 em

32.

este U11 organ alungir cu dimensiuni intratesticular a canalelor

al cailor seminifere

T sticolo1 no este: .. e ·1 de a1bllotlWC A. acopen. c -terOD ci "t r de test<" B. pro d UCd 0 hi


;::>.

. nun1i.H

sjlcrmatoZ01Z1 e~

..

estc locul de convergenta

C.

formal

din jlarene

anexa care cste sediul de Iorrnarc

D. E.

adaposlit in scro . formal din mtl~Chl , _ . lrc \4 - 16 ani de Vla\a d111 d· '\'\1' se fonneuz· formal In, . llldeop\asmel JisPUl1 de Ul1 cajl cu ~1 e l'enrezinta 0 prelung1re a 1 . c\> curiae y . conlin 0 coa a sc .: , oe radia\ii\e eOSllllCC sunt distn1~i e"c\u,\\,. . .. s erl11atoCltc pnWln lhtl sp _ ., perioada

irn

28. Ciclul ovartan:


A. B. D. E. are 3 faze: menstruala. are 2 laze: foliculinica foliculinica si luteala endornetrul foliculului, se ingroasa ovulatie, si secrctoare 33.

, .. Sl'ermalozOIZII: i\ 'B· . C.

a unn131 Ul uelen

C. in faza prolifcrativa
consra in maturarea degcnerarea ovulului

aiungand la 4 - 6 rum
corpului galbeu,

in faza luteala este initiate de FSH formarea

D,
E.

29. Ciclul menstrual:


A. are 0 durata de 3-5 zile se srabilizeaza menstruatie C. D, E. are 0 faza roliculinica

. at de {al'tul ca: NU cste caraetenz 4 Testosteronul . lui FSH 3. -!1a sub cont10 doi ani de," prima
A.
D
J).

B.

ca durara 13 aproximativ

se a lui Ul . se af\a suo contrO 'J I snenl1atogcneZCl


"

si

0 faza lurea'a sc ingroa~a

are 0 f"zit proliferativa


intens vascularizat este coutrolat

in care cndometrul

~i devine

C. eslC unjllrcat in t dmtre sexe - unde de auaetla _ I). laSll , (I la poten\a ,exuala
E. partlC1p

conHO U

<r-

suh actiunea

progcsteronului gonad ali nu ~i de cei gonadotropi

numai de hormonii

184

35, P .

ReprOducereCl Reproducerea

I"lntrc aqiulIi'e bio'oo' A. efectul c. . "Ice ale testosteron I . B. . ,c'b _ atabohzanl proteic II UI se enllmel'a: llliJ) a tlezvolr. . Cn] 'halea PJ/ozitiitii' . 1 . IJ a OVogeneza ' ll1 reglUllca pubiana E.
D. SflllluIeazii inhib - d

40. CicJul ovarian:


A, B. C. D. E, implica Graafian cupriude implica ovulatia formarea in ulrimul stadiu a placcruci foliculului ovarian trecerea

~i directa de Ia Ioliculul pruu.n' h 1()llculul

crmatogeneza a ezvoItarea ]arillgeIui

soe

36. Ciclul menstrual' A. estc c . B olltrO]at lllllJ1ai de h' '. . dUl'eazil 3 - S '1 OlmonlJ secretnti ., C. . - z) e , ue Ovare cupnnde III cursu I . . ru t eVenllnentc1 a urarea foIicu]ului . Or ce Ii sunr caractcrist' E.
O.

cuprinde tccundatia
lace posibila transformarea

in globul polar

41. Foliculii ovarieni: .


Ice ~l

III
de la nastere,

A.

sunt prezcnti

111 numar de 400 000 ill zona medulara

este

I mal dc hormo " re oc In lJive1ul COrnulu)' Ihl111 ,ecrerari /-' ga en

controlat

lJU

ovarului . B. prczenti in zona corticala a ovarului sc gascsc la ferneia adulta in diverse stadii diverse de dczvoltare C. se rnatureaza sub influenta hormonilor gonadali D, secreta h01111011i gouadotropi (FSH) E. se maturcaza in mai multe faze care reprezinra ciclul menstrual. 42.

de hipofizii

37. Printre ancxeIc embr' A I01lareNU vezlcula ,ltel)']se enllmerii' 8 a Care a'lgu1 il ill .

c:
D.

aldl1tO)da
placeuta vezicula

'czlcula

al111l1Ol1c:i

anIrea embnolJulll

.
1111

PUmcle srad"

E. 38

in tirnpul

n, esie in1 . Honnonii e.Hro"e e, (lCUlla de placentii A ,., 111. . n11detemlinil a '. B. suut d .. c pamla caracrereior ,. C. ' cuumlil ~i h(lrmoni ext' f I' scXUale sccundare cand SUnl in exce .' ra 0 lcubri D. C" d . s stlJ}]uleazii FS L[ 3n sum seCret (" . 1 -ul . J 1 111 call111- . . stJnlUleaZii LH 1 ap mal reduse de ' , Ed -u ccar 111 lllod . Cle11nil18de' ] nonna1
·.c

vitelinii car _ re ,e Jrrofiazii

cil

unui ciclu ovarian: A. strarul superficial al rnucoasei uterine se dczinrcgreaza ~1se elimina 111faza mcnstruala. B. foliculii ovaricni secreta in prima faza a ciclului hormoni estrogeni. C, progesteronul este sintctizat in cantitati mari de catre foliculii
ovariem. Intre a 6-a si a 13-a zi endomcrrul se illgroa~". se secreta hormoni gonadali (estrogen si progestcron). dcourccc numai in fazcle ciclului menstrual.

D. in faza cuprinsa

E.

Ill]

CI

se secreta

.zvo [area ITI l1coasci ute . inl1

39. Hormo

D.

A marcarea fcnotipult UCll!eazii: B. marurizarea c 11 masculin sau fel11inin C l11a' ol'jJoralii . tunzarea scxuat
p c ,La s ell11atozoidului ' maturarea [olieulul' II11lJucoasa uterillii u. ovanan 1l1dat' a

nn sexllali

..

nne

11 U

43. Care A. B. C.
D.

din atirmatiile refcritoare la rubul scminifer sunt corecte? sunt cauale de excretic a vcziculelor seminale sc continua direct ell canalul ejaculator sunt alcaruiie din mai rnulre straiuri de celule seminate care secreta hormoni androgeni.
spatiul dintre tubii serninifcri confine celule care secreta

E.

E.

spermarozoizi. tubii unui lobul se WIese inrr-un tub drept (colcctur)

187

44. Testiculul:
A.

Reproducer-en
Reproducerca

este un organ pcreche .' "B. prezin[;J pe mara' sltual 11] pelvis C ' "mea superina " '. este ilCOpetit la eXI' ,13 ep1d1dimlll albuginee' enol' de 0 membntl1ii I"Qrt, .. c e extens1b11, d D . are inervar' a e01l11111,1 _c ,_ - Ie vegetativa sun . -.7 . '. slocheaza Spel1l1a patu;" $1 parasimpatic5

49, Care din afirrnatiile rererltoarc la uter '""{ ad," a,ah'"'

n.

A. sc gascsre intre vagin ~i reel este un organ cavitos ciclice cunoscute C, esteunorgan caprusit de
1I1W'oa-';;1 C;tll' .. (IV<l1 1;111 ·,IIic.:I;1 Ino(

11111

;111

sub numele

de ciclu

musculo-cavitos ovulul imediat

::-.ituailll a1nlollh'Il III xp.uvlc IL'ciIIILiI dupf


tiXlIIllI:IIC;J dl'C,llIid

45. Secreti

. a c hnrmoni audl"O e " A. esrc slimulatii de LH g nr, 8. nu est b . C '. e su COntrolul hornw', . .. cste real1zatii de "I I .mlol gOl1adalt D. 3 I c ce U ele care alc't . re oe ~i In glanda suprarenal: .a UlCSc rubii semillifcri E. esrc mhibatii de catre I . ,a, 1n zona ell cnzil1]c end interstitiului endocrin

D. adapostcste

E,

ill

cazul unei sarcini norrnale pcrrnirc nidali;1 It! nivclul mucoasci


dupa aproximativ 6-7 vile de la Iccundalic.

;'1

zigotului

50. Mlnmetrul: A. estc muschi ul cardiac


. B. C. cste format din fibre musculare
$i

striate dispuse

longitudinal,

spiral at se

, II

t;s~f:~;~~;~U0l1UlltJleinoSlil11U1anto:lel1111cii

circular din fibre musculare sub actiunca ocitocinei hormonilor ovaricni


,

46. CameOi:

eslc format contracra

nerede care la femei gravide

A
B.

C. So fonneaz.' • ~ un cro1ll0zom X '. a tu urrna unuj


D.
Se

contin un 11I1111ar diploid conlin tOtdeallna 'i

. e clomozomi

D. E.

sufera modi ficari ciclice lunare suh influenta este format din fibre musculare striate

la nivelul colului III ~

47.

me10t"'e $i 0 diviziul1ilmft~~~ce.s care ClIprinde dou;; diviziuni lonneazil d'. a E. d ,. )feet dill celUlcle e" . cvn: cclllie maturc ' g lnlJUat1ve pf'inlarc . In llrma unor p' , "" pnn I11nturare Weesc de d1Vi7" . Veziculele sem' I ~l!llJe §l maturare

51. Progesteronul: A. B. C. D. E, estc un honnon estc un harmon cste sccreiat are sccretia posterioara estc secretat in cantitari rnari in prima faza a ciclnlui ovarian, gonadal, gonadotrop feminin la femcie secrctati din hipofiza

'III
['

sunr sediu de r. ' 8. stocheaza' c Ol1l1are a spel111atozui7ilor C. (Spcnna . SlInt gland" pereebe S1l •" D. a/-tlQUra prin _ . unre 111scror E. sec':. seere(1a lor lUobiliratea '" .. J eta un ll1UcllS cu un co' SPL.:1lUatoZOIZilof nlmut scazur de f 48. C ~ e ntclozii "are din lIrmiitoaJ"eJe C. '. . reproducator . aractenSf!ci rcferit ' A . mascuh" Sunt ad·.. oare la s!Stemul . a1bu1l1geea til' . ev arate? B. . re l1J tenslUlle par I· . Plostata este a glanc!ii it bene llIllllllesriclllar 11ftnare l ulo·ae1l10asii situara d . C. < C;JSliprll vczicii gonadele 1l1asculine se ~ ,.,' I) Spel1llatoac gasesc 111 pelvis E testic . e neza are ca reZUliat formal' . cr . ulul secrcta eJ(elusiv tesroster ca bonade11l1asculiue adulte on. A.

ilia e:

In exclusivirare corurolara

ill [

de catre hormonii

52. Care dintre afirmatiile rcferitoare la placenta sunt adevaratc?


A. B. C. D. E.

rut

are rol de bariera. vilozita\i

care impiedica

trecerea

virusilor

de la mama la

prezinta secreta hormonii ombilicala

lungi (vilozitati-crampon) in uter prolacrina

carc se rixeava de 1llt

~, asttel il ancoreaza gcnadorrofine. sccretati

~i estrogeni.
snmuleaza
0

1118

--_

de car-e placenta

noua ovulatic.
0

este legata de lat prin cordonul care transporta

ombilical

care contine

vena

sange venos de la ta! la mama,

189

~~

53. Care dintre urmiltoarele A. a1antoiua B. placenta C. corU0l111!omb1ica! D. corplli gal ben E.

structur;

sunr anexe embrionare? 57.

Rcproducerca . tii este corecni? Care dintre urmatoarelc afil~~a I! ovulul nu a 1"0.\1 I," IIl1d", 'i' A. corpu I galben involucaza aca
.c

vezicu!a vite!illa care sc dezvoltii odata eu placenta

n.

transforma 111 corpa alb ' f a secrctorie ciclului. men, strual ,Iralul HIl'l'll ,
In dZ

J(

"Ii ,Ii .... 'c 11')'"0"",,

54, Spermatozoidul: A. este gonada 1l1aseulinii


B. are 0 durnta de Vial" mai mica deciit ovu111!dupa ce a fast e!imina, C. sc fonncaZil direct din spel111atogonie rrintr-un praces de maturate D. se f0l111eaza pnn maturnrca 'pennatiddor

a ciclului n . C. in taza pro I era . . nului . '''ind sub actiuuea progestelO. l r ovana 11 c'II'C Ie)C dllJlJ ovulauc, c; .. I .l D. faza foliculinica a clc_ui~ corp galbcu ., . zat In foliculul se transforms '... inl'ilnesc ovulul expulz l' '. , E. de eele mai multo on . sp crrnatozoizn .
. . j'f

mucoasei

n-l uterine se descoai , renstruul


,_

. tiva

cndomcuul

, II
II
..

E.

se fOlmeaza inca de ia llil$tere 111 cursu] proeesului de spennalogcneZii.

113 interns a irompei uterine estc

_?

55, Care dintre alirmafiile urmiitoare

sunr Corecte ~

Care din aflrmatiile referitoare la 58. , "' formeaza P"" proliferarea e

I zalben 'Ill ~~t:fi~ll~ corecta; folicular ramas in unna . ..

A. t5ieren calla1elor defcrentc nu se asoeiazii ell scildcren aClivitalii scxuale In bllrbat


fl.

' . ovulatiei . . _ ovulul in urma unet . diviziuni mnoncc 1 B. se f01111eaZaimpreuna ell pre a ovocirului II . , .,' rozestcron . . 1 C. poate secre I'a, atilt estrogeru r cat ~l p Jaea ovu lun. u a fost fecundat . . 10 zile to _ ... d egen creaza in aproxunatn recundat, corpl tl "' . _ persista ~1 ale . f!:alhen D. _ . I I', fosr E. in cazul cand ovu ~ _' " I trimestru de sarcina
activitate cndocrina
111

IJicl'ca calJa1elor deferent" sc asoeiaza ell sCllderea activitiitii SCXua!e androgeniIa barb"l deoareee csrc inhibatll secretia de hOll11011i

IIII
il,
II

C. pubertate l1lascu1illi sum ce1ule dip10ide care Incep sa xe forl1leze In gal1lelii D. gal benOvula(ic epite1iuI ovarian pro1ifereaza ~itormeazfj corpul dup)j E. galbcn. dacii OHl1u111Ucxre fecundat invO!ueazii ~i se lrallsf"nna 56, TrOlllpele uterine: A. ovuIu! 1a Capalu! dillspre uter tj'anjuri, prczinta
B.
C81'c

prunu

59,

in C01'P

:\1ucoasa uterll1~.x , _'.,. in faza secretone a CICIIlui menstrual . . . .I \ 1 . '\" lsi dublcaz.i - grostmea sub acnuncs'a horrnonilor estrogen: ... cretor Il. se modifies se ", .. lui nefecundat .. ~ se elimina imprcuna cu 0\ U I albcn care secreta estrogern ~l C,. C D. formeaza dupa ovulatic COlpU g E. progesteron . . di t dupa fecundare pcrmi tc nidatia l111e 13

au 1'01u1de a capta 60.

C.
D,

transpOlia ovu/u! de 101 ovar 1a urer prill llli~cjri perista/lice adapostqte 101 sarcinii normalii cl11btiol1uI p<iUi\cand tlevine fat o (lnna a 3-a de sarcina)
sunr cilptu~ite de 1l1Ucoasa f0I111ati\din epiteliu cili.ndrie pJuristralifieat

E.

.nu conrin in strUctura lor fibre lTlUscuIare

Ovogeneza: , a ovulului din IOItCll Iii 0 varieni situati in ~ . II este proccsul de f0l111aJC . A. d l' ." a ovarului zona mc 11 ala, ... lui gal ben _ cste rezultatul acti vitatii corpui x ~ urma careia sc forrncazaa B, c _. diviziunc nurotica III C. presupune ~I a . a ziobu' polar . preovulul :;;1 al tlolle.". 1 ciclului ovarian .. 1 in timpul perioadei lutea e a
-c

D. E.

ale

este influcntata

OCl

numai

i d LH e
J

190 191