Tineri Pentru Hristos

Săptămâna de Rugăciune
pentru Tineret
25 martie - 3 aprilie 2011 Ediție specială
Săptămâna de Rugăciune pentru Tineret, 25 martie - 3 aprilie 2011
Tineri pentru Hristos

Cuprins:
Cuvânt înainte / 3
Ce reprezintă Isus pentru mine? / 4
O viaţă valoroasă / 10
Tinereţea - un capital de mare preţ / 14
Relaţia cu biserica / 19
Prietenii, binecuvântare sau blestem / 26

Săptamâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011
Liber în Hristos / 31
Cum să-ţi alegi profesia / 35
Proiect misionar / 39
2
str. morii, nr. 27
505200 f g ra , jud. bra ov
tel: 0268 213 714 fax: 0268 214 111
e-mail: info@farulsperantei.ro
www.farulsperantei.ro
Cuvânt înainte
Noi toţi avem nevoie de rugăciune. Dar dacă există o categorie de persoane des-
pre care s-ar putea spune că au cea mai mare nevoie, aceştia sunt tinerii. Şi aceasta
pentru că tinereţea este timpul deciziilor majore, ale căror roade vor fi apoi culese tot
restul vieţii şi vor determina, în multe cazuri, chiar destinul veşnic.
În aceste condiţii, ce poate fi mai potrivit decât o săptămână de rugăciune de-
dicată în special lor, o săptămână când rugăciunile noastre să se unească cu ale lor,
deschizându-le inimile pentru influenţa Duhului Sfânt şi determinându-ne şi pe noi
a-i înţelege şi ajuta să ia deciziile pe care să nu le regrete niciodată?
Acestea sunt câteva dintre consideraţiile care au condus la conturarea acestui
proiect important pentru biserică, întrucât, aşa cum se spunea într-unul dintre ar-
ticole, deşi se afirmă adesea că tinerii sunt viitorul bisericii, până atunci ei sunt pre-
zentul ei!
Prima prelegere, „Ce reprezintă Isus pentru Mine” abordează ideea actualităţii şi
importanţei lui Isus pentru tinerii secolului XXI.
Prelegerea următoare, „O viaţă valoroasă” evidenţiază faptul că prin Isus fiinţa
noastră poate căpăta o valoare inestimabilă şi perenă.
În prelegerea „Tinereţea – un capital de mare preţ” autorul subliniază valenţele
acestei perioade unice din viaţa oricărui om, semnalizând câteva dintre şansele şi
riscurile asociate acesteia.
„Relaţia cu biserica” este titlul prelegerii următoare, care tratează subiectul relaţi-
ei dintre tineri şi biserică şi a nevoii reciproce care există între aceste două entităţi: Pe
cât este de adevărat că biserica are nevoie de tineri, este valabilă şi reciproca, anume
că fie că sunt conştienţi de acest lucru, sau poate încă nu, şi tinerii au nevoie de biseri-
Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

ca lui Hristos, această relaţie fiind menită să fie una apropiată şi de nedespărţit.
Şi pentru că tot în această perioadă suntem poate cel mai doritori de relaţii socia-
le, care, pot să ne propulseze spre cer sau să ne lege veşnic de pământ, titlul prelegerii
următoare este „Prietenii, binecuvântare sau blestem?”
Însetaţi de libertate, tinerii sunt expuşi riscului de a confunda libertatea cu poarta
spre robia păcatului, motiv pentru care este de o importanţă covârşitoare pentru ei să
înţeleagă ce este adevărata libertate în Hristos şi care este diferenţa dintre aceasta şi
iluzia libertăţii cu care diavolul încearcă de cele mai multe ori să-şi ademenească victi-
mele tinere. Din acest motiv, prelegerea următoare este intitulată „Liber în Hristos”.
Ultima prelegere, „Cum să-ţi alegi profesia” abordează o altă alegere majoră ce
trebuie făcută la vârsta tinereţii – aceea a profesiei. Ce factori trebuie luaţi în conside-
rare, ce obiective avute în vedere la o asemenea alegere, sunt câteva dintre punctele
principale ale acestei prelegeri, iar urmarea acestor repere face ca viaţa să poată fi
împlinită chiar şi din punct de vedere profesional, iar ocupaţia cotidiană şi religia să
poată face împreună casă bună în slăvirea Domnului Dumnezeu. 3
Este rugăciunea noastră sinceră ca aceste învăţături primite din Cuvântul lui
Dumnezeu să fie o sămânţă căzută într-un pământ bun, al cărei rod bogat să dureze
întreaga veşnicie!
Editorii
Vineri, 25 martie 2011
C e r e p r e z i n tă I s u s
pentru mine?
Cristian Paulescu
M i se pare a fi foarte greu a

exprima în cuvinte ceea ce Hristos re-
acestă iubire nu caută pe cel care merită,
ci pe cel care nu merită. Isus ne cunoaş-
te pe nume, la fel cum cheamă stelele
prezintă pentru mine. Versetul din Co- nenumărate după numele lor.
loseni 3:11 care ne spune „Hristos este Ne iubeşte ca şi cum am fi singurul
totul în toţi” îl repet uşor, dar cum pot obiect al iubirii Sale. Se îngrijeşte de noi,
exprima propria experienţă în transpu- ca şi cum n-ar mai fi altcineva de care să
nerea acestui text în viaţa de fiecare zi? poarte de grijă.
Pentru fiecare dintre noi viaţa este „Isus ne cunoaşte pe fiecare în parte
plină de alegeri. Din momentul în care şi are milă de slăbiciunile noastre. Ne
ne-am trezit dimineaţa, până când cunoaşte pe toţi pe nume. Cunoaşte chiar
mergem la culcare, noi facem în mod casa în care locuim şi pe fiecare dintre
constant alegeri. Omul de rând face sute cei ce o ocupă. Adeseori, El a dat îndru-
de alegeri în fiecare zi. Unele decizii au mări servilor Săi să meargă pe o anumită
efect doar pentru câteva minute, în timp stradă, într-o anumită cetate, la o anu-
ce altele pot dura zile, săptămâni, luni, mită casă, pentru a găsi acolo pe una din
ani sau chiar o veşnicie. oile Sale. Fiecare suflet este atât de bine
Şi una dintre cele mai importante cunoscut de Isus, ca şi când ar fi singurul
decizii pe care o luăm este: Cine să fie pentru care a murit Mântuitorul.” 1
prietenul nostru? Mulţi prieteni vin şi „Amintiţi-vă că Hristos a riscat totul.
pleacă, dar care este prietenul pe care Pentru răscumpărarea nostră cerul în-
îl ai pretutindeni cu tine? Nu cumva suşi a fost pus în pericol. La piciorul cru-
ai trecut în mod superficial pe lângă cii, amintindu-vă că pentru un singur
„mărgăritarul de mare preţ” fără a ţi-L păcătos Hristos Şi-ar fi dat viaţa, puteţi
însuşi, nediscutând mult despre valoa- estima valoarea unui suflet.” 2
rea Sa şi implicit fără a-L cumpăra? El ne rezolvă toate problemele vieţii
ca şi când am fi singurii care suntem în
1. Isus este iubire necaz. În fiecare dimineaţă trebuie să
4 Iubirea Sa atinge inimile noastre. alegem să primim iubirea Sa. În fiecare
Am înţeles uşor că El iubeşte lumea, bi- dimineaţă să alegem să primim sfaturi
serica Sa, dar nu am găsit nici un motiv de la El şi să lucrăm pentru El. Iar aceas-
pentru care El să ne iubească. Iubirea tă vorbire cu El nu trebuie să o facem în
este atmosfera în care trăieşte El, iar grabă dimineaţa.
„Consacră-te în fiecare dimineaţă lui
Dumnezeu pentru ziua aceea! Supune-I
toate planurile tale, ca ele să fie aduse
la îndeplinire sau abandonate, după
cum va hotărî El, în providenţa Sa. În
acest fel, zi de zi să-ţi încredinţezi viaţa
în mâinile lui Dumnezeu şi astfel viaţa
ta va fi din ce în ce mai mult modelată
după viaţa Domnului Hristos.
O viaţă trăită în Hristos este o viaţă
de pace lăuntrică. Nu va fi extaz senti-
mental, ci o încredere statornică, plină
de pace. Speranţa ta nu se află în tine îşi vedea de drumul lui; dar Domnul
însuţi; ea este în Hristos. Slăbiciunea ta a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea
se uneşte cu puterea Lui, neştiinţa ta cu noastră a tuturor.” ( Isaia 53:4-6).
înţelepciunea Lui, nesiguranţa ta cu pu- În tot Universul n-a existat altcineva
terea Lui dăinuitoare. Astfel, tu nu tre- care putea plăti datoria păcatului nostru.
buie să te bizui pe tine însuţi, nu trebuie Banii nu pot plăti, chiar tot aurul din
să îngădui minţii să se ocupe de eul tău, lume nu poate să şteargă nici măcar un
ci să te încrezi în Hristos. Mintea ta să se păcat.
ocupe de iubirea Lui, de frumuseţea şi „Pe Cel ce n-a cunoscut niciun
desăvârşirea caracterului Său.” 3 păcat, El L-a făcut păcat pentru (tine)
Tu ştii că Isus te iubeşte? Şi-a dat noi, ca (tu) noi să fim neprihănirea lui
sângele pentru tine. Şi a făcut aceasta Dumnezeu în El.” (2 Corinteni 5:21).
pentru că te iubeşte. Dar nu uita că iubi- Tot Pavel spunea: „N-am avut de
rea nu coboară standarde. El te iubeşte, gând să ştiu între voi altceva decât pe
dar nu şi păcatele pe care încă le mai Isus Hristos şi pe El răstignit.” (1 Co-

păstrezi undeva ascunse în inima ta. rinteni 2:2). “Departe de mine gândul
Iubirea naşte iubire. Când cugeţi la să mă laud cu altceva decât cu crucea
înălţimea şi adâncimea iubirii Lui, tot Domnului nostru Isus Hristos.” (Gala-
mai mult dragostea lui Dumnezeu iradi- teni 6:14). O religie care nu are crucea în
ază în inima ta. centrul ei, care nu accentuează sângele
Său vărsat, nu este religia Bibliei.
2. Isus este Mântuitorul nostru Isus ne iubeşte şi vrea să ne mântu-
„În nimeni altul nu este mântuire; iască. Eşti gata să accepţi mântuirea
căci nu este sub cer nici un alt Nume dat Lui? „De aceea poate să mântuiască în
oamenilor, în care trebuie să fim mântu- chip desăvârşit pe cei ce se apropie de
iţi.” (Fapte 4:12). Dumnezeu prin El.” (Evrei 7:25).
„El suferinţele mele le-a purtat şi
3. Isus este neprihănirea noastră
durerile mele le-a luat asupra Lui... El
era străpuns pentru păcatele mele, zdro- Câtă zecime dăm sau câte milostenii 5
bit pentru fărădelegile mele. Pedeapsa, facem, cât de mult predicăm sau mul-
care-mi dă mie pacea, a căzut peste El ţimea rugăciunilor oferite în public şi
şi prin rănile Lui sunt [eu] tămăduit. în cămăruţă, nimic din toate acestea nu
Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare ne face neprihăniţi. Este adevărat, viaţa
neprihănită a unui om este plină de 4. Trebuie să-I permit Lui să-mi
binefaceri pentru semeni, de ascultare şi descopere neprihănirea Lui, nu numai
fapte bune, dar acestea nu aduc îndrep- mie, ci şi în mine.
tăţirea. Ele sunt roadele adevăratei
îndreptăţiri, datorate faptului că Hristos ADMIT, PREDAU, SUPUN, PERMIT,
este în inimă. acestea sunt căile şi ele trebuie urmate
Când acceptăm îndreptăţirea Lui şi reînnoite în fiecare zi.
Hristos, Dumnezeu nu mai vede mul-
ţimea păcatelor noastre, ci puritatea lui 4. Isus este prietenul nostru
Isus cel fără păcat. Nu este minunat? „Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu
Un păcătos vinovat şi condamnat la şi vei avea pace.”( Iov 22:21). Numele lui
moarte, devenit Copilul Său. Povara Isus ne uneşte. „Voi nu mai sunteţi nici
păcatelor a fost iertată, iar vinovăţia străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi
ştearsă. Din acel moment trebuie să împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din
mergem neîncetat cu El. casa lui Dumnezeu.” (Efeseni 2:19).
„Sângele preţios al lui Isus este „Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi
izvorul pregătit să cureţe sufletul de ceea ce vă poruncesc.” (Ioan 15:14). Con-
întinăciunea păcatului. Când vă hotărâţi form acestui verset pentru a fi prieten
să-L acceptaţi pe El ca prieten, o lumină cu Isus trebuie să-L ascultăm. Iubiţi mei
nouă şi trainică va străluci de la crucea tineri, dacă dorim să fim prietenii lui
lui Hristos. Un simţământ adevărat Isus, trebuie să facem orice ne porunceş-
al sacrificiului şi mijlocirii scumpului te El. Avraam era unul dintre prietenii
nostru Mântuitor va zdrobi inima care lui Isus, care L-a ascultat pe Isus chiar
devenise împietrită de păcat şi în suflet până acolo că nu l-a cruţat nici pe unicul
veţi avea iubire, recunoştinţă şi smere- său fiu, Isaac. Avraam a crezut şi s-a
nie. Predarea inimii lui Isus îl face pe cel încrezut în Prietenul Său, s-a predat, s-a
răzvrătit să se pocăiască şi apoi vorbirea supus şi a ascultat.
sufletului ascultător este: ‘Cele vechi „Domnul Hristos este Prietenul nos-
s-au dus; iată că toate lucrurile s-au făcut tru; cerul întreg este interesat în bunul
noi’. Aceasta este adevărata religie a Bi- nostru mers. N-ar trebui să îngăduim
bliei. Tot ce este mai puţin decât atât este ca problemele şi îngrijorările vieţii de
înşelăciune.” 4 fiecare zi să ne tulbure sufletul şi să ne
Când ne este oferit un dar de o întunece faţa. Dacă totuşi facem acest
valoare infinită, ce putem să facem? Îl lucru, atunci totdeauna vom avea ceva
acceptăm, dar cum? care să ne tulbure şi să ne necăjească.
N-ar trebui să ne complăcem în griji care
Există patru paşi simpli:
nu fac altceva decât să ne chinuiască şi
1. Trebuie să admit condiţia mea să ne istovească, dar care nu ne ajută să
de păcătos pierdut şi neajutorat şi să suportăm încercările.
admit necesitatea unui ajutor mai Este posibil să ajungi în mari greu-
6 puternic decât ajutorul omenesc. tăţi în activitatea ta; perspectivele poate
2. Trebuie să-mi predau voinţa mea că devin din ce în ce mai întunecate
voinţei lui Dumnezeu. şi eşti ameninţat cu pierderi mari; nu
3. Trebuie să-mi supun întreaga mea trebuie să te descurajezi; aruncă grijile
viaţă în mâinile lui Dumnezeu. tale asupra lui Dumnezeu, rămâi calm
şi plin de voie bună. Roagă-te pentru mâna şi saturi după dorinţă tot ce are
înţelepciunea de a rezolva probleme- viaţă.” (Psalmul 145:15,16). Când căutăm
le vieţii tale cu tact, prevenind astfel mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, toate
pierderi şi dezastre. În dreptul tău adu lucrurile necesare pentru această viaţă ne
la îndeplinire tot ceea ce poţi pentru a sunt adăugate. Copiii lui Dumnezeu nu

avea bune rezultate. Domnul Hristos a trebuie să se îngrijoreze sau să se neli-
făgăduit ajutorul Său, dar nu ne-a scutit niştească cu privire la trebuinţele mate-
de eforturi.” 5 riale ale vieţii. Viaţa omului nu constă în
„De acum nu vă mai numesc robi; abundenţa lucrurilor pe care le posedă.
căci robul nu ştie ce face stăpânul său: dar Isus vrea să fie însoţitorul vostru. El
v-am numit prieteni; pentru că toate lu- doreşte să vorbească cu voi chiar când
crurile pe care le-am auzit de la Tatăl Meu, sunteţi la cumpărături şi ochii voştri
vi le-am făcut de cunoscut.” (Ioan 15:15). aleargă numai după lucruri care să
Demn este de amintit avertismentul izbească privirile, la volan când sunteţi
că nu putem fi în acelaşi timp prieteni atât de nervoşi şi de agitaţi sau în orice
cu Isus şi cu lumea. Prietenii se apără activitate în care sunteţi angrenaţi. Nu
unii pe alţii. Doreşti ca Isus să te apere trebui să mergeţi în locurile în care El
astăzi şi în ziua judecăţii? Atunci fă din nu poate merge cu voi.
Isus prietenul tău personal. Isus doreşte să fie parte din experi- 7
enţa voastră zilnică, doreşte să fie pre-
5. Isus Însoţitorul şi Dătătorul nostru zent în gândurile voastre, în activităţile
„Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine voastre, în conversaţiile voastre precum
şi Tu le dai hrană la vreme. Îţi deschizi şi în problemele voastre. De asemenea,
El este alături de voi când navigaţi pe „Poate o femeie să uite copilul pe care-l
internet, şi vă întreabă dacă prin ceea ce alăptează şi să n-aibă milă de rodul pân-
căutaţi reprezentaţi caracterul Său. El tecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi
este alături de voi chiar şi când ascultaţi Eu nu te voi uita cu nici un chip.” (Isaia
muzică. Aş vrea să vă întreb de ce vă 49:15). Nu numai că nu te-a uitat, dar El
place muzica lumii şi o adoraţi? El nu stă vorbeşte despre tine. Da, El pledează cu
alături de voi când voi nu Îl doriţi. meritele sângelui Său vărsat pentru tine
Deşi ai libertatea să-L părăseşti în și pentru mine. El a spus: „Pe oricine
orice moment, eşti ţinut de legături care Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl
nu se rup - firele de mătase ale iubirii voi mărturisi şi eu înaintea Tatălui Meu
„I-am atras cu legături omeneşti, cu care este în ceruri.” (Matei 10:32). „Căci
funii de dragoste…”(Osea 11:3). Hristos n-a intrat într-un locaş de închi-
Dacă nu doreşti să faci nimic prin nare făcut de mână omenească, după
care să nu cooperezi cu El, El te va con- chipul adevăratului locaş de închinare,
duce cu toiagul iubirii. ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze
„Ca reprezentant al Lui Dumnezeu acum, pentru noi, înaintea lui Dumne-
trebuie să te supui Lui, pentru ca El să zeu.” (Evrei 9:24).
facă planul bătăliei, şi să lupte pentru Ce face El acum pentru noi? Care e
tine, dar cu conlucrarea ta. Prinţul vieţii slujba Lui? „Avem un Mare Preot însem-
Se află în fruntea lucrării Sale. El este nat, care a străbătut cerurile - pe Isus,
în luptele tale zilnice cu eul, ca tu să Fiul lui Dumnezeu.” (Evrei 4:14). El este
poţi rămâne credincios principiilor; ca Mijlocitorul nostru, Marele nostru Preot,
pasiunile, atunci când se luptă pentru Avocatul nostru, mijlocind în Sanctu-
supremaţie, să fie supuse prin harul lui arul ceresc. El pledează pentru noi cu
Hristos, ca să poţi ieşi mai mult decât meritele sângelui Său vărsat pe Golgota.
biruitor prin El care te-a iubit. Isus a cu-
cerit terenul. El cunoaşte puterea fiecărei
ispite. El ştie exact cum să facă faţă orică-

rei stări de urgenţă şi cum să te călău-
zească pe fiecare cale primejdioasă.” 6
6. Isus este Apărătorul nostru

„Dacă cineva a păcătuit, avem la
Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel
Neprihănit.” (1 Ioan 2:1).
Nimeni nu-şi poate imagina con-
trastul dintre cele două lumi. Nici o
urmă de păcat, nici un semn de decăde-
re, nici o durere, nici o zbârcitură, nici
peri albi ori semne de îmbătrânire, nici
8 vorbe de rând. Înconjurat doar de fru-
museţe, sfinţenie, iubire, de slava sfin-
ţilor îngeri şi în apropiere de Tatăl Său,
totuşi Isus nu ne-a uitat. El Se gândeşte
la tine. El te-a săpat pe palmele Sale.
„Căci este un singur Dumnezeu și este Concluzie
un singur mijlocitor între Dumnezeu și
Am ajuns la concluzia că Hristos
oameni: Omul Isus Hristos.” (1 Timotei
este tot ce-mi lipsește pentru viaţa mea
2:5). Există Unul şi numai Un singur
de creştin. Când îmi fixez gândirea
suficient Mijlocitor. Nu trebuie să ne
asupra Lui, teama şi groaza mea faţă
încredinţăm cazul nostru în mâinile
de viitor dispar. În cazul meu, simt că
altuia, ci doar în mâinile străpunse ale
este adevărată făgăduinţa din Isaia 26:3:
„Omului Isus Hristos”. „De aceea şi poa-
„Celui cu inima tare, Tu-i chezăşluieşti
te să mântuiască în chip desăvârşit pe
pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.”
cei ce se apropie de Dumnezeu prin El,
„Căutaţi pe Domnul câtă vreme se
pentru că trăieşte pururea ca să mijlo-
poate găsi; chemaţi-L câtă vreme este
cească pentru ei.” (Evrei 7:25).
aproape. Să se lase cel rău de calea lui şi
El este Apărătorul meu. Ca Repre-
omul nelegiuit să se lase de gândurile
zentant al meu pledează pentru cazul
lui, să se întoarcă la Domnul care va
meu. Sunt bucuros să mărturisesc şi
avea milă de el, la Dumnezeul nostru,
altora despre Isus, Apărătorul meu. Aş
care nu oboseşte iertând”. (Isaia 55:6-7).
dori ca El sa poată fi şi Apărătorul tău.
Dragi tineri, puneţi lucrurile princi-
Vrei să-L primeşti?
pale pe primul loc. Prima şi cea mai im-
Şi nu se termină aici… portantă lucrare este aceea de a te preda
cu totul lui Isus. Alegeţi mai întâi să Îl
Isus va veni la noi. El a promis că urmaţi pe El, fiţi deschişi la chemarea
va face astfel şi ştiu că Îşi va împlini Lui, la călăuzirea Lui în ceea ce doreşte
făgăduinţa. Isus ne spune: „Da, Eu vin El ca voi să fiţi. Încredinţaţi tot ce aveţi
curând” și inima noastră să răspundă: în mâinile Domnului şi lăsaţi-L pe El să
„Vino, Doamne Isuse!” (Apocalipsa 22:20). vă conducă în direcţia pe care El o alege
Să Îl aşteptăm cu încredere. El nu ne pentru voi.
va înşela. Venirea Sa este ţinta întregii Tinere, te întreb: Eşti gata să-ţi

istorii. De-a lungul secolelor aceasta a încredinţezi viaţa în mâna lui Isus chiar
fost aşteptarea şi mângâierea tuturor acum? Dumnezeu are loc pentru tine în
credincioşilor. Împreună cu ei toţi şi noi biserica Lui şi în Împărăţia Lui. Eşti gata
să aşteptăm măreţul eveniment. să-ţi ocupi locul? Isus contează pe tine.
Oare aceasta nu-ţi mişcă inima? Nu căuta Eşti dispus să răspunzi chemării Lui?
„mărgăritarul de mare preţ” în mlaştina Fie ca Domnul să vă acorde harul de a-I
păcatului, căci nu vei reuşi să-ţi ridici da un răspuns pozitiv.
ochii şi să priveşti coroana care ţi-e oferi-
tă. Pregăteşte-te pentru cununa de slavă. Referinţe:
Iar istoria cotinuă: „Celui ce va 1
Hristos, Lumina Lumii, pg 393
birui, îi voi da să şadă cu Mine pe 2
Parabolele lui Hristos, pg 196
scaunul Meu de domnie.” (Apocalipsa 3
Calea către Hristos, pg 67
3:21). Aceasta nu este halucinaţie. Nu Testimonies, vol 4, pg. 625
9
4
este imaginaţia unui creier bolnav. Este 5

Calea către Hristos, pg 121
realitatea. 6
The Review and Herald, 19 iulie 1892.
Sâmbătă, 26 martie 2011
O VIAŢĂ S untem preţuiţi în ochii lui Dum-

nezeu, avem o valoare. Cine a pus aceas-
tă valoare în noi? Suntem noi cineva, sau
VALOROASĂ suntem noi ceva, prin noi înşine? Noi
nu suntem nimic decât „un abur care se
arată puţintel şi apoi piere” (Iacov 4:14),
“şi toate faptele noastre bune sunt ca o

Gabriel Bora
haină mânjită” (Is. 64:6), iar apostolul
Pavel în Romani 3:23, ne spune că „toţi
au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui
„Acum, aşa vorbeşte Domnul, care te-a Dumnezeu”.
făcut, Iacove, şi Cel ce te-a întocmit, Israele! Un studiu arată că compoziţia chi-
Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te mică a unui om mijlociu ar valora cât:
chem pe nume: eşti al Meu. Dacă vei trece - grăsime pentru a fabrica 6 bucăţi de
prin ape, Eu voi fi cu tine; şi râurile nu te săpun;
vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va - fier pentru a fabrica un cui;
arde, şi flacăra nu te va aprinde. Căci Eu - 2,5 kg calcar pentru a vopsi un
sunt Domnul, Dumnezeul tău, Sfântul lui grajd de vaci;
Israel, Mântuitorul tău! Eu dau Egiptul - 100 g fosfor pentru câteva chibri-
10 ca preţ pentru răscumpărarea ta, Etiopia turi;
şi Saba în locul tău. De acea, pentru că ai - sulf cât să scapi un câine de puricii
preţ în ochi Mei, pentru că eşti preţuit şi te lui.
iubesc, dau oameni pentru tine, şi popoare Privind la toate acestea atunci ce
pentru viaţa ta.” (Is. 43:1-4). ne face pe noi valoroşi? Dumnezeu ne
spune că suntem valoroşi şi avem preţ „Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să
în ochii Lui şi suntem de o asemenea ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem.
valoare, încât El ar da ţări şi popoare Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a
pentru noi: „Uitaţi-vă cu băgare de seamă cunoscut nici pe El.” (1 Ioan 3:1) Eşti o fiică
la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au sau un fiu al regelui. Eşti un copil al lui
nici cămară, nici grânar, şi totuşi Dumnezeu Dumnezeu. Isus a spus: Te iubesc atât
îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi de mult încât mai degrabă mor decât să
decât păsările!” (Luca 12:24). Dacă Dum- trăiesc fără tine. Cât de valoros îl face
nezeu are grijă de păsări, cu siguranţă aceasta pe om! Prin păcătuire, fiii oame-
că El va avea grijă şi de tine căci eşti nilor au devenit supuşii lui Satana. Prin
mai valoros, mult mai valoros decât ele. nemărginitul sacrificiu al lui Dumnezeu
Deci, permiteţi-mi să vă pun o întreba- şi credinţa în numele Lui, devenim fii ai
re: Cât de mult credeţi că valoraţi? Ce lui Dumnezeu. Nu numai că L-a costat
valoare aveţi? viaţa Fiului Său ca să ne salveze din pă-
Dragul meu tânăr, să medităm la cat şi din moarte, nu numai că noi eram
această întrebare: Cât crezi că valorezi tu duşmani, dar El a mers mult mai depar-
înaintea lui Dumnezeu? Ceea ce ne face te de dragostea salvatoare, de dragostea
valoroşi în societate, este cu totul altceva jertfitoare şi de dragostea plină de milă
faţă de ceea ce ne face valoroşi în ochii faţă de duşmanii Lui. În toate acestea
lui Dumnezeu. Poziţia socială, cultura El a avut un plan mult mai măreţ. Ne-a
noastră, banii, maşina, tot ce am realizat arătat un alt fel de dragoste care le
în această lume ne dă o valoare înaintea depăşeşte pe toate celelalte. Putea să ne
celor ce ne înconjoară, dar valorile aces- salveze, să se jertfească pentru noi, să ne
tea nu au de a face cu valoarea ta. Ele ierte şi să se oprească aici. În schimb, El
nu sunt legate împreună. Toate acestea ne-a arătat un altfel de dragoste – ne-a
poţi să le pierzi într-o clipă şi care va fi primit în familia Sa. Ne-a dat dreptul
valoarea ta atunci? Ce conferă valoare să ne numim copii ai lui Dumnezeu. Iar

unei persoane? dacă suntem copii suntem şi moşteni-
tori ai tuturor lucrurilor. Toţi copiii lui
CINE-L DEŢINE Dumnezeu sunt moşteni-
Proprietarul creea- tori ai Lui Dumnezeu.
ză valoarea. La fel cum
lucrurilor personale
CÂT S-A PLĂTIT
ale celebrităţilor li se Uită-te la cât de
atribuie o valoare cu mult s-a plătit pentru
mult mai mare decât tine! Cea mai mare
au în realitate, şi tu, răscumpărare a
iubitul meu tânăr, şi fost plătită vreo-
noi toţi, avem o va- dată pentru tine.
loare mult mai mare Dumnezeu a dat
pentru că aparţinem lui pe propriul Său Fiu 11
Dumnezeu. El ne-a făcut. El pentru tine. „Căci aţi
te-a creat pe tine. El a murit fost cumpăraţi cu un preţ.”
pentru tine. El te-a salvat. (1 Corinteni 6:20.) La cruce
Tu aparţii lui Dumnezeu. vedem eticheta cu preţul
Domnul, care are milă de tine.”(Isaia 54:10)
Şi toate acesta, de ce? „Pentru că ai preţ
în ochii Mei şi te iubesc.” Dumnezeu te-a
creat şi tot El te-a răscumpărat. El a făcut
tot ce se putea pentru ca noi să fim de
valoare; rămâne ca noi să ne facem partea
noastră.
PARTEA NOASTRĂ
Singurul lucru care ni se cere să-l
facem este de a ne preda inima Lui, să-L
lăsăm pe El să locuiască în noi şi apoi El
va lucra în noi “voinţa şi înfăptuirea”.
„Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine
rămâne în Mine, şi în cine rămân Eu, aduce
multă roadă, căci despărţiţi de Mine, nu
puteţi face nimic.” (Ioan 15: 5). O mlădiţă
pe care ni l-a atribuit Domnul Isus, prin din cadrul viei nu are decât un singur
faptul că ne-a considerat atât de valoroşi, ţel major: să aducă multă roadă, căci este
încât a fost gata să plătească preţul prin total nefolositoare la confecţionarea de
Însuşi sângele Său scump. mobilă sau la construirea unei case.
Sunteţi de o valoare infinită. Dacă Nici chiar de foc nu este prea bună. Dar
Dumnezeu spune că eşti de valoare, nu este bună ca să aducă roadă – atâta timp
contează ceea ce altcineva a spus despre cât rămâne în viţă.
tine, „pentru că eşti preţuit şi te iubesc”. În viaţă fiecare persoană, alege în
Dumnezeu nu ne vede doar ca fiind valo- mod individual; în fiecare clipă omul
roşi şi acceptaţi ca fii ai Săi, ci ne primeşte este pus în faţa unor opţiuni de a alege,
cu o profundă iubire. Cel mai frumos să aducă rod sau nu. Alegerile noastre
verset din Biblie vorbeşte despre acest lu- hotărăsc destinul nostru veşnic. Alegem
cru. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu bine, sau alegem rău? Alegem să facem
lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru o faptă bună sau una rea; să spunem
ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă o minciună sau un adevăr? În general,
viaţa veşnică.” (Ioan 3:16). Astfel citim că nici nu ne dăm seama pe moment că de
Dumnezeu atât de mult a iubit lumea… alegerile acestea atârnă veşnicia.
Lumea din acest verset îi cuprinde pe toţi
CUM TREBUIE SĂ FIM?
oamenii şi nu doreşte ca vreunul din ei să
piară. El nu spune că a iubit atât de mult Biblia ne arată câteva calităţi şi
oamenii care sunt frumoşi, inteligenţi, câteva lucruri de mare valoare pe care
religioşi, perfecţi - perfecţi nu există. trebuie să le avem în vedere. „Nimeni
Aceasta înseamnă că tu şi toată lumea, să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o
12 chiar şi cel care se consideră neiubit, pildă pentru credincioşi: în vorbire, în
sunteţi cuprinşi în făgăduinţa: „Pot să se purtare, în dragoste, în credinţă, în cură-
mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar ţie.” (1 Timotei 4:12). Ne învaţă că trebuie
dragostea Mea nu se va muta de la tine, şi să fim o pildă în lume şi de data aceasta
legământul Meu de pace nu se va clătina, zice precizează că trebuie să fim o pildă
chiar şi printre credincioşi, şi ne arată “Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte
şi în ce trebuie să fim exemple bune şi neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, îm-
cum să fim. preună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o
Mântuitorul ne învaţă că vorbi- inimă curată.” (2 Tim. 2:22).
rea noastră trebuie să aibă ca obiectiv Aşa cum reiese din cele de mai sus,
lăudarea şi cinstirea lui Dumnezeu; viaţa noastră trebuie trăită departe de
cuvintele trebuie să fie drese cu sare, nu păcat şi poftele acestei firi. Trebuie să
cuvinte murdare, nevrednice de rostit căutăm părtăşia cu fraţii, să iubim Biseri-
de un copil al lui Dumnezeu. ca şi acţiunile care se desfăşoară acolo.
Purtarea noastră începe de la modul Participarea la Biserică nu trebuie să fie
în care ne comportăm în societate şi în forţată sau din rutină, ci din dragoste
Biserică, cât şi faţă de lume, de părinţi, faţă de lucrarea de acolo şi faţă de fraţii
chiar şi până la îmbrăcăminte. Toate tăi de acolo, cu dorinţa din inimă de a te
trebuie să reflecte în învăţătura Cu- uni cu aceştia în lăudarea şi adorarea lui
vântului şi în conformitate cu înnoirea Dumnezeu.
stării noastre. În funcţie de alegerile noastre în
Domnul Isus pune un foarte mare viaţă, vom fi învingători sau învinşi. În
accent pe dragoste, dând o poruncă fiecare clipă facem alegeri şi doresc ca
preluată foarte puternic, în special de Domnul să ne ajute ca toate deciziile pe
apostolul Ioan, care urma să fie numit care le luăm să fie corecte şi pe placul
ucenicul iubit de Domnul sau ucenicul Său. O tinereţe trăită în curăţie, aproape
iubirii. Domnul spunea: „Să vă iubiţi de Dumnezeu, după voia Lui, stă la baza
unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.” (Ioan unei vieţi de succes de a cărei răsplată te
15:12). Aceasta este dragoste fără limite, vei bucura atât tu însuţi, cât şi cei ce au
eternă. El ne-a iubit şi a lăsat această luptat alături de tine. Deciziile sunt ale
mare poruncă preţuită dintotdeauna de noastre, ale tuturor, Dumnezeu lăsând
către cei care L-au urmat. la alegerea pe seama noastră. Poţi să faci

Curăţia este o altă caracteristică astăzi o bucurie lui Dumnezeu, alegând
a omului schimbat şi să trăieşti o tinereţe şi o
salvat de Domnul Isus, viaţă curată, aşa cum El
a copilului lui Dumne- doreşte.
zeu, care luptă să aibă Domnul să binecu-
o relaţie cât mai bună vânteze toţi tinerii, iar
cu Dumnezeu şi pen- pe cei care-L cunoaşteţi
tru o viaţă de sfinţenie, şi faceţi voia Lui, Dom-
de curăţie. Astfel este nul să vă întărească.
de apreciat pentru un Însă dacă vă mai nu-
om, în special pentru măraţi încă printre cei
un tânăr, să-şi păstreze indecişi, este momentul
tinereţea şi viaţa curate. să vă hotărâţi pentru
„Vă scriu tinerilor, Domnul, spre bine vos- 13
fiindcă sunteţi tari, şi tru veşnic.
Cuvântul lui Dumnezeu
rămâne în voi, şi aţi biru-
it pe cel rău.” (1 Ioan 2:14).
Duminică, 27 martie 2011
tinereţea -
u n ca p i tal
de mare preţ Iosif Şiko
C a să devină adult, un nou năs-

cut, are nevoie de aproximativ 18-20 de
caracterului implicit asupra eredităţii.
Nu putem schimba potenţialul moştenit
al copilului, dar putem să-l ajutăm să-l
ani de creştere şi dezvoltare. În tot acest folosească în cel mai bun mod cu putin-
timp, copilul se maturizează din punct ţă, diminuând tendinţa spre greşeală. El
de vedere fizic, social, emoţional, inte- trebuia direcţionat spre alegeri corecte,
lectual şi spiritual. Dezvoltarea unui co- prin folosirea voinţei proprii.
pil este influenţată de trei factori majori: Cu această ocazie am vrea să con-
ereditatea, mediul şi propria voinţă. centrăm atenţia spre ultimul segment al
Ereditatea înseamnă trăsăturile acestei dezvoltări, care este caracterizat
genetice cu care ne naştem, ele deter- prin schimbări majore atât pe plan fizic,
minând caracteristicile fizice şi statura. cât şi emoţional şi social. Mesajul cuvân-
14 Nimeni nu-şi poate alege nici ereditatea
şi nici părinţii, acestea fiind determinate
tului este:
„Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu
de factori independenţi de el. inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile
Mediul copilului este format din alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar
totalitatea factorilor care înconjoară vi- să ştii că pentru toate acestea te va chema
aţa, având o mare influenţă în formarea Dumnezeu la judecată.” Eclesiastul 11:9.
Tinereţea este perioada de cea mai numai în oraşele aglomerate, ci oriunde
mare efervescenţă, în care visurile mult sunt oameni... Arhivrăjmaşul ştie bine
nutrite şi planurile îndrăgite găsesc cu ce fel de material are de a face şi el
momente potrivite pentru a fi realizate. şi-a pus în joc toată înţelepciunea sa
Apostolul Ioan caracterizează această infernală ca să născocească obiceiuri şi
perioadă ca fiind plină de elan şi putere: plăceri pentru tineret, care să despartă
„V-am scris, tinerilor, fiindcă sunteţi tari, simţămintele lor de Isus Hristos...” 2
şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi, Să ne îndreptăm atenţia asupra
şi aţi biruit pe cel rău.” (1 Ioan 2:14 u.p.) poruncilor lui Dumnezeu referitoare
Printre multitudinea de planuri, un la acest aspect. „Să nu te încuscreşti cu
loc de frunte îl ocupă gândul de a-şi găsi popoarele acestea, să nu măriţi pe fetele
un nou mod de a se prezenta şi de a-şi tale după fiii lor şi să nu iei pe fetele lor
întemeia propria familie. de neveste pentru fiii tăi” (Deuteronom
„... Nu există nici un câmp de acti- 7:3) este o poruncă clară care caută să
vitate mai însemnat ca acela care este asigure bunăstarea fizică şi spirituală a
încredinţat întemeietorilor şi ocrotito- familiei, dar care a fost şi în trecut şi
rilor căminului. Nici o lucrare care a este şi acum de multe ori negli-
fost încredinţată oamenilor vreodată nu jată, având drept consecinţă
cuprinde în sine urmări mai mari şi mai suferinţă şi necaz. Exemp-
vaste...” 1 lele din Sfânta Scriptură
Fiind în această dilemă, este firesc să sunt relevante: Judeca-
ne punem întrebarea: Ce să fac? Încotro tori 14 - exemplul lui
să apuc? Cu mii de ani în urmă, un scri- Samson; la întrebă-
itor şi-a pus întrebarea: Cum îşi va ţine rile grijulii ale pă-
tânărul curată calea? – şi răspunsul este rinţilor, singurul
clar...”îndreptându-se după Cuvântul argument a
Tău”. (Psalmii 119:9). fost... „îmi

Analizând această întrebare se poate place”.
subîntelege că sunt multe răspunsuri
care mai de care mai optimiste, mai
frumoase, chiar plăcute firii noastre,
dar care nu sunt confirmate, acceptate
de Cuvântul lui Dumnezeu. Care este
rezultatul? „Multe căi pot părea bune
omului, dar la urmă se văd că duc la
moarte.” (Prov. 14:12). Ca să ne ferim de
această perspectivă sumbră este imperi-
os necesar să acceptăm cuvântul Aceluia
care ne-a creat şi ne iubeşte.
Cu toate acestea, realitatea cu care
suntem înconjuraţi ne vorbeşte despre 15
o înşelăciune în care mulţi au crezut.
„Vrăşmaşul dreptăţii are tot felul de
plăceri pregătite pentru tineret în orice
împrejurări ale vieţii şi ele nu se arată
„Vreau să te avertizez ca să fii păzită este ridiculizată, fiind considerată ceva
în legătură cu destinaţia afecţiunilor demodat, arhaic. Cu toate acestea, urmă-
tale... rile sunt vizibile pretutindeni: durere,
Adu-ţi aminte că viaţa ta aparţine lui tristeţe, depresie, divorţuri, copii fără
Isus şi că tu nu trebuie să trăieşti numai părinţi etc. Ca şi în alte domenii, şi aici se
pentru tine. Tu nu trebuie să intri în încearcă tratarea efectelor, fără a se trata-
legături de căsătorie cu un necredincios; ta cauza şi, de aceea, urmarea este eşecul.
făcând aşa tu lucrezi exact contra a ceea „Se fac mari eforturi: timp, bani şi
ce a poruncit Isus. Fereşte-te de acei care muncă se cheltuiesc aproape pe nemă-
sunt lipsiţi de reverenţă. Păzeşte-te de surate în întreprinderi şi instituţii
acela care este un iubitor al idolatriei, pentru îndreptarea obiceiurilor rele, dar
ocoleşte pe acela care este un batjocori- chiar şi aceste eforturi nu pot face faţă
tor al lucrurilor sfinte. Evită societatea marilor nevoi din acest timp...” 4
aceluia care foloseşte un limbaj profan „Sunt nenumăraţi acei care doresc
sau este dedat la folosirea chiar şi numai după o viaţă mai bună, dar le lipseşte
a unui pahar de lichior. Nu asculta la curajul şi hotărârea de a o rupe cu pute-
propunerea (cererea în căsătorie) a unui rea obiceiului. Ei dau înapoi în faţa stră-
om care nu realizează ce responsabilităti duinţelor, a ostenelii şi a jertfei pe care
are faţă de Dumnezeu. aceasta o cere şi viaţa lor este mizerie şi
„... Noi putem întotdeauna să fim ruină. În felul acesta bărbaţi de o minte
îngăduitori cu slăbiciunile lui şi ignoran- strălucită, bărbaţi cu perspective înalte şi
ţa lui, dar niciodată cu viciile lui. Nicio- cu puteri nobile, care sunt dotaţi din fire
dată să nu te căsătoreşti cu un necredin- ca să ocupe posturi cu răspundere se
cios.” „...Ca şi copil al lui Dumnezeu ţi degradează pe ei înşişi şi se pierd pentru
se permite să închei căsătoria numai în viaţa aceasta cât şi pentru cea viitoare.” 5
Domnul.” 3 Înţeleptul Solomon ne avertizează
Atunci când permitem pasiunii şi asupra pericolului care-i paşte pe tineri
emoţiilor să ţină frâiele vieţii, dezastrul şi şi tinere, plini de energie şi curiozitate,

nefericirea sunt inevitabile; şi acesta este arătând sfârşitul tragic al acestei curiozi-
scopul lui Satan. Dumnezeu prin Cuvân- tăţi păcătoase. „Căci buzele femeii străi-
tul Său, caută să ne ferească de capcanele ne strecoară miere şi cerul gurii ei este
pe care vrăjmaşul ni le întinde, cum i-a mai lunecos decât untdelemnul; dar la
făcut şi lui Amnon, fiul lui David, care a urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca
confundat dragostea cu pasiunea, dând o sabie cu două tăişuri. Picioarele ei po-
frâu pasiunii şi astfel şi-a săpat singur goară la moarte, paşii ei dau în locuinţa
mormântul. Este interesant de a observa morţilor. Aşa că ea nu poate găsi calea
că dragostea adevarată este consecventă, vieţii, rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde
indiferent de împrejurări, dar în contrast merge. Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi
cu ea, cât de schimbatoare este pasiu- nu vă abateţi de la cuvintele gurii mele:
nea, trecând dintr-o extremă în cealaltă, depărtează-te de drumul care duce la
16 transformându-se în ură. ea, şi nu te apropia de uşa casei ei, ca nu
În zilele noastre, mai mult ca oricând, cumva să-ţi dai altora vlaga ta şi unui
pasiunea este ridicată la rang de cinste, om fără milă anii tăi; ca nu cumva nişte
încercându-se minimalizarea, muşama- străini să se sature de averea ta şi tu să te
lizarea efectelor ei, în timp ce fidelitatea trudeşti pentru casa altuia; ca nu cumva
să gemi, la urmă, când carnea şi trupul Ei caută să fie asemenea modelului
ţi se vor istovi, şi să zici: „Cum am putut divin.” 7
eu să urăsc certarea şi cum a dispreţuit „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i
inima mea mustrarea? Cum am putut să păzeşti de cel rău.” (Ioan 17:15).
n-ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu „Iubiţi prieteni tineri, puţin timp pet-
iau aminte la cei ce mă învăţau?” (Pro- recut în semănarea de buruieni sălbatice,
verbele 5:3-13). va aduce un seceriş care va amărî întrea-
„Cuvântul lui Dumnezeu dă o mare ga voastră viaţă. Un ceas de nesocotinţă,
însemnătate influenţei prieteniei, atât la cedarea numai o singură dată în faţa
bărbaţi cât şi la femei. Cu cât mai mare ispitei, poate să îndrume tot cursul vieţii
este puterea ei de a creşte mintea şi ca- voastre pe o cale rea. Nu sunteţi tineri
racterul copiilor şi tineretului! Tovărăşia decât o singură dată; faceţi ca aceasta să
pe care o ţin, principiile pe care le adop- fie folositoare. Dacă aţi trecut odată peste
tă, obiceiurile pe care şi le alcătuiesc vor timpul acesta, nu vă mai puteţi întoarce
hotărî dacă vor fi buni de ceva aici şi ce niciodată ca să îndreptaţi greşelile voast-
soartă vor avea în lumea viitoare.” 6 re.” 8
„Trebuie să învăţăm o lecţie de la „...tinereţea şi zorile vieţii sunt trecă-
nufăr şi, chiar dacă suntem înconjuraţi toare”. (Eclesiastul 11:10 u.p)
de influenţe care ne ispitesc şi încearcă Pe de altă parte, cuvântul sfânt ne
să ne păteze morala şi să ne distrugă arată că alegerea unui partener de viaţă
sufletul, trebuie să ne opunem şi să ne este de o importanţă vitală - „Alegerea
aşezăm acolo unde prietenia rea să nu unui tovarăş în viaţă trebuie să fie de aşa
ne păteze inimile. Tinerii ar trebui să natură încât să asigure părinţilor şi copi-
caute prietenia acelora care se trudesc ilor bunul mers spiritual şi corporal... să
să ajungă mai sus şi înaintează cu paşi fie o binecuvântare pentru semenii lor
fermi. Ei ar trebui să evite apropierea şi să facă cinste Creatorului” 9 - dar, de
de cei care absorb orice influenţă rea, fapt, tovarăşul/tovarăşa este un dar de la

care sunt inactivi şi care nu au o dori- Domnul - „Casa şi averea le moştenim
nţă arzătoare de a ajunge la standarde de la părinţi, dar o nevastă pricepută
înalte ale caracterului, oameni pe care este un dar de la Domnul.” (Proverbele
nu te poţi baza, pentru că nu au nişte 19:14), „Acela care a dat lui Adam pe Eva
principii după care să se ghideze. Tinerii ca ajutor...a rânduit ca bărbaţii şi femeile
trebuie să se apropie de cei
care se tem de Dumnezeu
şi Îl iubesc; pentru că aceste
caractere nobile şi ferme
sunt reprezentate de nufăr,
care îşi deschide potirul
nepătat la suprafaţa lacului.
Ei refuză să fie murdăriţi
de influenţe care să le scadă 17
moralitatea şi adună doar
ceea ce îi ajută să îşi dezvol-
te un caracter curat şi nobil.
să fie legaţi între ei prin sfântă căsătorie facă misiunea, trebuie să fie bine şlefu-
spre a întemeia familii ai căror membri, ită şi pregătită, altfel, dacă nu ajunge la
încoronaţi cu onoare, să fie recunoscuţi ţintă, degeaba a fost efortul arcaşului
ca membri ai familiei cereşti.” 10 şi nenimerind ţinta (vrăşmaşul), viaţa
„Dumnezeu a rânduit ca familiile de arcaşului este în pericol. Situaţia poate fi
pe pământ să fie un simbol al familiei comparată şi cu bumerangul care, dacă
din cer.” 11 nu nimereşte ţinta îl loveşte pe cel pe
Un alt scop pentru care Dumnezeu care l-a aruncat. Astfel şi “săgeţile”, care
a instituit familia a fost perpetuarea nu au fost bine pregătite ajung să stră-
neamului omenesc, un privilegiu prin pungă inima, care nu le-a dat pregătirea
care omul este chemat sa coopereze cu corespunzătoare.
Dumnezeu în lucrarea de creaţiune. Fiecare tânăr trebuie deci să-şi pună
„Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dum- întrebarea: Ridic eu o familie de copii
nezeu le-a zis: ’Creşteţi, înmulţiţi-vă, care vor mări influenţa şi vor umple
umpleţi pământul...’ (Geneza 1:27), dar rândurile puterilor întunericului sau
acestă misiune nobilă poartă cu sine aduc copii pentru Hristos?
mari responsabilităţi: „Părinţii ar trebui să se gândească la
Domnul a învestit părinţii cu res- ce pot oferi copiilor lor. Ei nu au drep-
ponsabilitatea de a transmite mai depar- tul să aducă pe lume copii care să fie o
te copiilor lor moştenirea credinţei. „El povară pentru altii… ei comit o crimă
a pus o mărturie în Iacov, a dat o lege aducând pe lume copii care să sufere
în Israel, şi a poruncit părinţilor noştri din lipsa unei îngrijiri adecvate, de hra-
să-şi înveţe în ea copiii, ca să fie cunos- nă şi îmbrăcăminte.” 12
cută de cei ce vor veni după ei, de copiii Dorinţa după fericire este legitimă
care se vor naşte şi care, când se vor face pentru orice persoană fie tânără sau în
mari, să vorbească despre ea copiilor lor vârstă, dar putem observa marea dis-
(Psalmii 78:5,6). Părinţii sunt învestiţi crepanţă între dorinţe şi realizări. Fie ca
cu responsabilitate şi ţelurile lor trebuie aceşti paşi, aceste hotărâri şi alegeri, ale
să treacă dincolo de viaţa actuală şi de căror urmări sunt vizibile toată viaţa şi
lucrurile materiale. influenţează soarta veşnică să fie făcute
Într-adevăr, Dumnezu nu a intenţio- cu luciditate, după sfatul Domnului
nat niciodată ca doi oameni să găsească şi astfel, viaţa familială, chiar printre
împlinire totală în căsătorie, doar în încercări, să fie „un colţ de rai”.
ei înşişi sau în lucrurile materiale ale
Referinţe
vieţii şi astfel să trăiască până la adânci 1
Pe urmele Marelui Medic, pg 300
bătrâneţe. Misiunea de părinte este una 2
Solii pentru tineret, pg 314
din cele mai importante de pe pământ. 3
Înalta noastră chemare, pg 254
Părinţii creştini trebuie să-şi ia rolul 4
Marele Medic, pg 301
în serios şi să facă tot posibilul ca fiii şi 5
Marele Medic, pag. 301, 3
fiicele lor să ajungă cu ei în Împărăţie. 6
18 Psalmistul spune că “fiii sunt o moşte- 7
nire de la Domnul… ca nişte săgeţi în 8
mâna unui războinic (Psalmii 127:34). 9
Această comparaţie a copiilor cu săgeţile 10
este foarte interesantă. Săgeata, ca să
11
Testimonies, vol. 6, pg 396
12
Căminul advent, pg 148,2.
Miercuri, 30 martie 2011
R e laţ i a c u
b i s e r i ca
Tuţu Ardeleanu
„Mă bucur când mi se zice: ‘Haidem la nici un fel de gânduri agitate şi lipsă de
Casa Domnului!’ ” (Psalmii 122:2). bunătate; că părinţii şi copiii se strâng
A uzeam cândva o maximă care

spunea: „Religia unui om este ceea ce
pentru a se întâlni cu Isus şi pentru a
cere în cămin prezenţa îngerilor sfinţi...
Interesul copiilor va fi sporit, dacă li se
face el cu singurătatea lui”. Dar pentru va permite, din când în când, să aleagă
a şti ce să faci când eşti singur, contea- ei pasajul care va fi lecturat. Să fie între-

ză mult ce ai făcut când nu erai singur. baţi asupra celor citite şi să fie lăsaţi să
Contează şi cântăresc greu în balanţă pună şi ei întrebări.” 1
obiceiurile moştenite şi cultivate încă 1. Copilul Isus –
din fragedă pruncie.
Căutând înţelepciune
Cred că ne amintim cu toţii cu plă-
cere sublimele cuvinte ale apostolului „Nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tată-
Pavel, scrise „copilului său prea iubit”: lui Meu?” (Luca 2:49).
„Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefă-
cută, care s-a sălăşluit întâi în bunica ta Copiii punând întrebări, ne fac să ne
Lois şi în mama ta Eunice, şi sunt încre- gândim la copilul Isus, „aşezându-Se la
dinţat că şi în tine.” (2 Timotei 1:5). picioarele acestor oameni învăţaţi şi cu au-
„Naşterea şi întărirea iubirii pentru toritate, El asculta învăţătura lor. Ca Unul
studiul biblic depind mult de folosirea care căuta înţelepciune, le-a pus întrebări
orei de închinare. Clipele de închinare acestor învăţători cu privire la profeţii 19
de dimineaţă şi de seară ar trebui să fie şi la evenimentele ce aveau loc atunci şi
cele mai plăcute şi mai folositoare din care arătau spre venirea lui Mesia. Isus Se
toată ziua. Să fie un lucru înţeles acela că prezentă ca Unul care era însetat după o
aceste ore nu trebuie să fie tulburate de cunoaştere a lui Dumnezeu”. 2
El, izvorul apei vii, ni S-a prezentat Tăcerea Lui din sălile templului
ca un însetat pentru a fi o pildă pentru ar trebui să caracterizeze şi purtarea
orice copil şi tânăr şi a trezit în fiecare noastră în Casa Lui, să ne îndemne la o
din noi setea după cunoaşterea Lui, sete adâncă şi profundă cugetare la Cuvân-
pe care orice mamă ar trebui să le-o tul rostit acolo ca să-l putem „strânge în
insufle copiilor ei. inimile noastre” (Psalmi 119:11) şi inimi-
„Pentru iudei, vârsta de doisprezece le să abunde de dragostea Lui, aşa cum
ani marca linia de despărţire dintre co- inima Lui clocoteşte de dragoste pentru
pilărie şi tinereţe. La împlinirea acestei noi, cum este descrisă de Ţefania în capi-
vârste, copilul evreu era numit fiu al tolul 3:17: „Domnul Dumnezeul tău este
legii şi, de asemenea, fiu al lui Dumne- în mijlocul tău, ca un viteaz care poate
zeu. I se ofereau ocazii deosebite pen- ajuta; Se va bucura de tine cu mare bu-
tru instruirea sa în cele religioase şi se curie, va tăcea în dragostea Lui şi nu va
aştepta de la el să participe la sărbătorile mai putea de veselie pentru tine.”
şi ceremoniile sfinte. Potrivit cu acest
obicei, Isus, în copilăria Sa, a făcut vizita 2. Curcubeul legământului
de Paşte la Ierusalim. Ca toţi israeliţii „Ca înfăţişarea curcubeului, care stă în
devotaţi, Iosif şi Maria s-au dus în fieca- nor într-o zi de ploaie, aşa era şi înfăţişarea
re an să ia parte la praznicul Paştelor; şi acestei lumini strălucitoare, care-l înconjun-
când Isus a atins vârsta cerută, L-au luat ra… Şi am auzit glasul Unuia care vorbea.”
şi pe El cu ei…. (Ezechiel 1:28).
Pentru prima dată, copilul Isus
privea templul. El i-a văzut pe preoţii Când simţăminte nobile ca bucuria,
îmbrăcaţi în veşminte albe îndeplinin- dragostea şi tăcuta admiraţie ne umplu
du-şi slujba solemnă. A privit la victima sufletele noastre, vom fi gata să cântăm
însângerată de pe altarul de jertfă. Îm- împreună cu David:
preună cu credincioşii a îngenuncheat „Mă bucur când mi se zice: ,Haidem
în rugăciune, în timp ce norul de fum de la Casa Domnului!’ ”

tămâie se înălţa spre Dumnezeu. A asis- Picioarele mi se opresc în porţile
tat la toată slujba pascală atât de impre- tale, Ierusalime!
sionantă. Zi de zi, El vedea însemnătatea …Rugaţi-vă pentru pacea Ierusali-
ei tot mai clar. Fiecare act era văzut în mului! Cei ce te iubesc să se bucure de
strânsa legătură pe care o avea cu viaţa odihnă.
Sa. Noi îndemnuri se năşteau înăuntrul Pacea să fie între zidurile tale, şi
Său. Tăcut şi adâncit în cugetare, părea liniştea în casele tale domneşti!
că studiază o mare problemă. Atunci Din pricina fraţilor şi prietenilor
I se descoperea Mântuitorului taina mei, doresc pacea în sânul tău.” (Psalmii
misiunii Sale. 122:1-2, 6-8).
Răpit de contemplarea acestor scene, Atunci ne vom grăbi spre Casa Dom-
nu a rămas lângă părinţii Săi. El căuta nului, să întărim relaţia cu Biserica Sa
20 să fie singur. Când serviciile pascale şi nu vom fi nerăbdători să plecăm de la
s-au sfârşit, El a mai zăbovit prin curţile adunare, cum se întâmplă cu mulţimea.
templului, iar atunci când credincioşii Vom zăbovi ca şi Isus prin curţile tem-
au plecat din Ierusalim, El a rămas în plului; vom zăbovi ca Maria la mormânt,
urmă. 3 iar El ni Se va descoperi pe deplin.
Acolo, „pe când
zăboveau prin jurul
mormântului – feme-
ile – deodată au văzut
că nu erau singure.
Un tinerel îmbrăcat în
veşminte strălucitoare
stătea lângă mormânt.
… „Nu vă temeţi”, le-a
zis el, „căci ştiu că voi
căutaţi pe Isus”… Ce
zi era aceasta pentru
omenire! Repede, fe-
meile au plecat de la mormânt, „cu frică 3. Libertate! Ce-am făcut cu ea?
şi cu mare bucurie şi au alergat să dea de „Casa noastră cea sfântă şi slăvită, în care
veste ucenicilor Lui”. părinţii noştri cântau laudele Tale, ... tot ce
Iar Mariei – o altă voce i se adre- aveam mai scump a fost pustiit.” (Isaia 64:11).
să: „Femeie, pentru ce plângi? Pe cine
cauţi?” printre lacrimi, Maria a văzut E trist, dar adevărat că, deşi Domnul
chipul unui om… dar iată că, pe tonul ne-a binecuvântat cu timp de libertate,
cunoscut de ea foarte bine, Isus îi zice: cu case de rugăciune mari şi frumoase,
„Marie!” De astă dată ea a ştiut că nu duhul rugăciunii e tot mai stins. Ca
un străin i se adresa şi, întorcându-se a semn al sfârşitului, tot mai mulţi vor să
văzut în faţa ei pe Hristosul cel viu. În aibă un spirit independent de biserica
bucuria ei a uitat că El fusese răstignit. Domnului organizată pretinzând că au
Sărind către El, ca şi cum ar fi vrut să-I o relaţie directă cu Isus. Dar relaţia cu
îmbrăţişeze picioarele, ea zise: „Ra- Hristos se stabileşte şi se consolidează

buni!”. 4 prin relaţia cu Biserica. Nu pot exista
Acolo unde „până şi pasărea îşi una fără alta. „Căci, după cum trupul
găseşte o casă” (Psalmii 84:3 p.p.) şi cei este unul şi are multe mădulare, şi după
tineri, plini de vigoarea tinereţii, dar şi cum toate mădularele trupului, măcar
cei bătrâni, loviţi de necazurile vieţii, că sunt mai multe, sunt un singur trup,
cu sufletul răvăşit şi cu ochii plini de tot aşa este şi Hristos. Noi toţi, în adevăr,
lacrimi, pot găsi linişte şi pace. Acolo ei am fost botezaţi de un singur Duh, ca să
pot zări cu bucurie curcubeul legămân- alcătuim un singur trup… dacă piciorul
tului. ar zice: ‘Fiindcă nu sunt mână, nu sunt
Dacă Maria, în cea mai descuraja- din trup’, - nu este pentru aceasta din
toare clipă a vieţii ei, chiar lângă mor- trup?” (1 Corinteni 12:12-13,15).
mântul gol al Celui atât de iubit de ea, Interesant cum Pavel, inspirat de
a putut să fie umplută de atâta bucurie, „acelaşi Duh” vedea această tendinţă
nu cred că există moment în viaţă când de despărţire de biserica Sa organizată 21
să putem renunţa la privilegiul de a-L exact cum ea se manifestă azi, chiar şi
căuta pe Isus în Casa Sa, chiar dacă ni printre cei mai bătrâni fraţi ai noştri, de
se pare din ce în ce mai rece şi goală... la care se aşteaptă cu totul altceva.
Ellen White, de asemenea, profetiza că: 4. Cetatea de scăpare
„O altă îndatorire, prea deseori
uitată – şi care ar trebui bine lămurită „Voi sunteţi lumina lumii. O cetate
tinerilor care încep să-şi dea seama de aşezată pe un munte, nu poate să rămână
cerinţele lui Hristos, este îndatorirea ascunsă.” (Matei 5:14).
rămânerii în unire cu Biserica. Foar-
te strânsă şi sfântă este unirea între Să nu uităm că: „Timp de secole
Hristos şi Biserica Sa – El este mirele şi de întuneric spiritual comunitatea lui
Biserica mireasa. El este capul şi Bi- Dumnezeu a fost asemenea unei cetăţi
serica trupul. Deci, unirea cu Hristos pe munte. De la un secol la altul, de la
cuprinde unirea cu Biserica Sa. Biserica o generaţie la alta, s-au descoperit în
este organizată pentru lucrare; şi în ea învăţăturile curate ale cerului. Deşi
viaţa de lucrare pentru Hristos, unirea comunitatea poate fi slabă şi plină de
cu Biserica este unul din primii paşi. lipsuri, totuşi ea este într-un sens deo-
Sinceritatea faţă de Hristos cere credin- sebit obiectul celei mai mari atenţii din
cioasa împlinire a datoriilor cerute de partea lui Dumnezeu. Ea este locul de
Biserică. Aceasta este o parte însemnată acţiune al harului Său unde El doreşte
din educaţia cuiva şi în Biserica pătrun- atât de mult să-şi descoere puterea Sa,
să de viaţa lui Hristos, ea va conduce care transformă inimile.
direct la un efort în formarea lumii din Comunitatea este cetatea lui Dum-
afară.” 5 nezeu, oraşul de scăpare pe care El l-a
În loc să se întâmple aşa, spiritul lu- pus într-o lume răsculătoare. Orice tră-
mii pătrunde tot mai adânc în sufletele dare faţă de comunitate este o trădare
noastre. Tot mai rar auzi pe câte cineva faţă de El, care a răscumpărat omenirea
să „suspine şi să tânjească de dor după cu sângele Său. În toate timpurile au
curţile Domnului, Dumnezeului cel existat suflete credincioase care au
viu! (Psalmi 84:2) asemenea fiilor lui alcătuit comunităţile pământeşti şi în
Core, care în ciuda răzvrătirii străbunu- toate timpurile a avut Domnul străjeri
lui lor „locuiau în Casa Domnului şi tot care au dat o mărturie credincioasă
mai puteau să-L laude.” (v. 4). generaţiei lor... Dumnezeu a adus pe
Ei se numărau încă printre „cei ce-şi aceşti martori într-o relaţie de legământ
pun tăria în Domnul, în a căror ini- cu Sine, unind astfel comunitatea pă-
mă locuieşte încrederea. Când străbat mântească cu cea cerească. El a trimis
aceştia Valea Plângerii o prefac într-un pe îngerii Săi spre servirea comunităţii
loc plin de izvoare şi ploaia timpurie o Sale, iar porţile iadului n-au putut birui
acoperă cu binecuvântări. Ei merg din pe poporul Său…” 6
putere în putere şi se înfăţişează înain- Adevărul este inspirat şi ocrotit
tea lui Dumnezeu în Sion.” (v. 5-7). de Dumnezeu şi el va birui împotriva
Asta ar trebui să ne dea şi nouă tărie tuturor împotrivirilor.
chiar şi în acest veac de nesiguranţă, Şi, în vreme ce pe scena lumii, impe-
22 când atâţia se răzvrătesc împotriva riile se ridicau şi cădeau biserica rămâ-
bisericii, când mulţi nu mai ştiu pe ce nea. Pentru că „nu există putere mai
cale să apuce, să rămânem tari lângă mare ca iubrea!”.
Adevăr.
5. Izvorul şi canalul de transmisie Prietenul păcătoşilor şi inima Lui este
mişcată de durerile lor. El are toată pu-
„…apa, pe care i-o voi da Eu se va prefa-
terea atât în cer, cât şi pe pământ; însă El
ce în el într-un izvor de apă care va ţâşni în
îndrumă pe păcătoşi la biserică, pe care
viaţa veşnică.” (Ioan 4:14).
El a făcut-o un canal de lumină pentru
lume.
Atât pe cei răzvrătiţi, cât şi pe cei
Când în mijlocul oarbei lui rătăciri şi
nedumeriţi, Domnul îi aduce la Sine,
prejudecăţi Saul a primit o descoperire
dacă ei se lasă conduşi. Puterea Lui
a lui Hristos, pe care Îl prigonea el, a
este aceeaşi ca şi în zilele lui Pavel şi, de
fost adus în directă legătură cu biserica
asemenea, metoda Lui este aceeaşi. El
- lumina lumii. În cazul acesta, Anania
nu poate lucra altfel pentru că „El este
reprezenta pe Hristos şi, de asemenea,
Acelaşi ieri şi azi şi în veci!” (Ev. 13:8) şi
reprezenta pe slujitorii lui Hristos de pe
„Dumnezeu este dragoste!” (1 Ioan 4:8).
pământ, care sunt aleşi a lucra pentru
„El l-a oprit din umblarea lui şi l-a
El. În locul lui Hristos, Anania a atins
convins de păcat; dar, când Saul a în-
ochii lui Saul pentru ca el să primeas-
trebat: „Doamne, ce vrei să fac?”, Mân-
că vederea. În locul lui Hristos, el şi-a
tuitorul a pus pe nedumeritul iudeu în
aşezat mâinile asupra lui şi, rugându-se
legătură cu biserica
în numele lui
Sa, pentru ca acolo să
Hristos, Saul
afle despre voinţa lui
Dumnezeu faţă de el.
Lumina cea minunată,
care a luminat întu-
necimea lui Saul, era
lucrarea Domnului;
dar mai era, de ase-
menea, o lucrare ce

urma să fie făcută pentru el de
către ucenici. Hristos săvârşise lucrarea
de descoperire şi convingere; şi acum cel
pocăit se găsea în situaţia de a învăţa de
a primit Duhul Sfânt. Toate acestea
la aceia pe care Dumnezeu îi rânduise a
sunt făcute în numele şi prin autoritatea
învăţa adevărul Său...
lui Hristos. Hristos este izvorul, iar bise-
În felul acesta, Isus a consfinţit
rica este canalul de comunicare.” 7
autoritatea bisericii Sale organizate şi a
pus pe Saul în legătură cu instrumen- 6. Eu Viţa, voi mlădiţele
tul numit de El pe pământ. Hristos are
acum o biserică, ca reprezentant al Său „Eu sunt adevărata viţă… voi sunteţi
pe pământ, şi ei îi revine lucrarea de a mlădiţele.” (Ioan 15:1-5).
îndruma pe păcătosul pocăit pe calea
vieţii. „Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţe-
23
Mulţi nutresc ideea că ei datorează le”, a zis Hristos către ucenici. Cu toate
numai lui Hristos lumina şi experienţa că avea să fie despărţit de ei, unirea
pe care o au, independent de urmaşii spirituală cu El rămânea neschimbată.
Săi recunoscuţi de pe pământ. Isus este Legătura care este între mlădiţă şi viţă,
a zis El, reprezintă legăturile voastre cu rirea Sa. Biserica este depozitara bogăţi-
Mine. Altoiul este înfipt în viţa cea vie şi ilor harului lui Hristos; şi, prin biserică,
apoi creşte în tulpină, legându-se fibră se va descoperi, în cele din urmă, chiar
cu fibră şi nervură cu nervură… „domniilor şi stăpânirilor din locurile
Când oamenii sunt strâns legaţi, nu cereşti” (Efeseni 3:10), ultima şi deplina
prin forţă sau interese egoiste, ci prin desfăşurare a iubirii lui Dumnezeu.” 10
iubire, ei dau dovadă despre lucrarea „Bogăţiile harului lui Hristos”
unei influenţe care este mai presus de presupun şi „balsamul din Galaad” care
orice influenţă omenească. Oriunde ar să aducă vindecare celor care vin să se
exista această unire, ea este o dovadă că adăpostească în cetatea de scăpare din
s-a refăcut în om chipul lui Dumnezeu comunitate. Ele ajută la transformarea
şi că a fost sădit un nou principiu de celor ce se lasă modelaţi şi la mângâierea
viaţă… Dacă aţi fi din lume, lumea ar celor îndureraţi şi fac din comunitate un
iubi ce este al ei, dar pentru că nu sun- spital, nu un tribunal.
teţi din lume şi pentru că Eu v-am ales „Celor ce le veţi ierta păcatele”, a zis
din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte Hristos, „vor fi iertate... şi celor ce le veţi
lumea.” 8 ţine, vor fi ţinute.” Astfel, Hristos nu dă
nimănui voie să judece pe alţii… Dar
7. Un spital, nu un tribunal asupra bisericii, ca organizaţie, El pune
„Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, o răspundere cu privire la membrii ei.
ci cei bolnavi. Duceţi-vă de învăţaţi ce în- Faţă de cei care cad în păcat, biserica are
seamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfă”. (Matei o datorie, să-i avertizeze, să-i înveţe şi,
9:12,13). dacă e cu putinţă, să-i îndrepte. „Mustră,
ceartă, îndeamnă”, zice Domnul, „cu
„Biserica este mijlocul ales de Dum- toată blândeţea şi învăţătura” (2 Timotei
nezeu pentru mântuirea oamenilor. 4:2). Tratează cu credincioşie relele făp-
Ea a fost organizată pentru slujire, iar tuite. Avertizează orice suflet care se află
misiunea ei este aceea de a duce lumii în primejdie. Nu lăsa pe nimeni să se

Evanghelia. De la început, planul lui înşele singur. Spune păcatului pe nume.
Dumnezeu a fost acela ca, prin biserica Arată ce a zis Dumnezeu cu privire
Sa, să descopere lumii plinătatea şi desă- la minciună, călcarea Sabatului, furt,
vârşirea Lui. Membrii bisericii, aceia pe idolatrie şi orice alt rău. „Cei ce fac astfel
care i-a chemat din întuneric la lumina de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui
Sa minunată, au datoria să facă cunoscut Dumnezeu”. (Galateni 5:21). Dacă ei stă-
mărirea Sa.” 9 ruie în păcat, judecata pe care aţi rostit-o
Plinătatea Duhului Sfânt în ploaia din Cuvântul lui Dumnezeu se rosteşte
timpurie a fost revărsată asupra comu- asupra lor în cer. Dacă aleg să păcătu-
nităţii Sale în camera de sus, în vreme ce iască, se despart de Hristos; biserica
ei erau „o inimă şi-un gând” şi „stăruiau trebuie să arate că nu aprobă faptele lor,
cu un cuget în rugăciune şi în cereri” căci altfel ea însăşi aduce ocară asupra
24 (Fapte 1:12-14), iar pentru plinătatea ploii Domnului ei. Ea trebuie să spună despre
târzii se cere acelaşi lucru. păcat ceea ce Dumnezeu zice despre el.
„Membrii bisericii, aceia pe care i-a Ea trebuie să se poarte cu el aşa cum a
chemat din întuneric la lumina Sa mi- dat îndrumări Dumnezeu, şi acţiunea
nunată, au datoria să facă cunoscut mă- ei este întărită în cer. Cine dispreţuieşte
autoritatea bisericii dispreţuieşte însăşi drept pe drumul vieţii. „Ca vulturul care
autoritatea lui Hristos.” 11 îşi scutură cuibul, zboară deasupra puilor.
Deci, dacă Dumnezeu a voit ca Îşi întinde aripile, îi ia şi-i poartă pe penele
biserica Sa să fie un fel de spital, un lui. Aşa a călăuzit Domnul singur pe po-
sanatoriu unde să venim să ne tratăm de porul Lui.” (Deuteronomul 32:11-12).
bolile noastre, din care cea mai gravă e Care-i relaţia Ta cu El, cu biserica
păcatul, să nu fugim de acest minunat prin care El lucrează încă pe pământ?
remediu, să nu ne ascundem ca primii Eşti gata să cauţi înţelepciunea Lui
noştri părinţi, după nişte frunze de ca şi copilul Isus în templu?
smochin, ci să dorim „mai bine să stăm Eşti pregătit, chiar cu ochii-n lacrimi,
în pragul Casei Dumnezeului nostru, trişti şi îndureraţi să zăboveşti, aştep-
decât să locuim în corturile răutăţii; căci tând să zăreşti curcubeul legământului?
mai mult face o zi în curţile Sale decât o Dumnezeu ne-a creat cu deplină
mie în altă parte!” (Ps. 84:10). libertate! Ce am făcut cu ea?
Despărţiţi de biserică, singuri pe Chiar dacă abuzând de libertatea
valurile mării zbuciumate, suntem acordată „ne-am făcut de cap” şi-am
sortiţi pieirii, ca şi Petru când s-a coborât ajuns pe marginea prăpastiei disperării
din barcă şi, sigur pe sine, crezându-se sau în valurile mării să alergăm spre
superior celorlalţi fraţi ai săi, a crezut că cetatea de scăpare, să urcăm în barca de
poate merge singur la Isus. salvare pregătită de cer… să dorim pre-
Ca şi frunzele de smochin, ne ofilim cum cerbul „izvorul de apă, să însetăm
când se arată soarele, ca nişte bolnavi după Dumnezeul cel viu” (Ps. 42:1-2) şi
care refuză spitalizarea. bând să devenim un canal de transmite-
Şi chiar dacă medicii vor mai folosi re a dragostei Sale, mlădiţe hrănindu-ne
şi bisturiul, e riscant să „evadezi” din mereu cu seva viţei binecuvântate!
spital. Atunci în mod sigur Biserica va fi
Aminteşte-ţi: „Rănile făcute de un mereu un spital, nu un tribunal, un loc

prieten dovedesc credincioşia lui, dar de dorit pentru orice călător trudit.
sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoa- Călătorule ostenit pe valurile vieţii,
se.” (Prov. 27:6). te întreb încă o dată: Care-i relaţia ta cu
„El face rana şi tot El o leagă; El răneş- biserica?
te şi mâna Lui tămăduieşte.” (Iov 5:18).
Referinţe
Concluzie: 1
Solii pentru tineret, pg 263, subcap. „Ora de
cult”
„Veniţi să ne întoarcem la Domnul! Căci 2
Hristos lumina lumii, pg 62, cap. „Suirea la
El ne-a sfâşiat, dar tot El ne va vindeca, Ierusalim”
3
Idem, pg 60-62.
El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile.” 4
Idem, pg 740-741, cap. „De ce plângi?”
(Osea 6:1). 5
Educaţia, pg 225, cap. „Lucrarea vieţii”.
6
Istoria Faptelor Apostolilor, pg 5, 4, cap. 1.
7
Idem, pg 90-92, cap. „Dintr-un prigonitor,
Ca o mamă bună care, conştientă de
răspunderea ce-o are pentru copilaşul ei
un ucenic”.
8
Hristos Lumina Lumii, pg 630-631, cap. „Să 25
neascultător, foloseşte uneori nuiaua, bi- nu vi se tulbure inima”.
serica trebuie să ia uneori măsuri cu cei ce
9
Istoria Faptelor Apostolilor, pg 3, cap.1.
10
Idem, pg. 3, cap. 1.
se abat, dar în final, câştigul va fi de partea 11
Hristos lumina lumii, pg 752-753, cap. „Pace
lor. Ei vor învăţa să zboare, să meargă vouă!”
Vineri, 1 aprilie 2011
Prietenii,
binecuvântare
sau blestem
George Şchiopu
„Nu te împrieteni cu omul mânios şi nu astfel împărtăşite parcă ele se amplifică.

te însoţi cu omul iute la mânie, ca nu cumva Cu toţii dorim ca necazurile şi eşecurile
să te deprinzi cu cărările lui şi să-ţi ajungă o noastre să fie întâmpinate de ajutorul
cursă pentru suflet.” Proverbe 22:24,25. şi încurajarea prietenilor. Nevoia de
prieteni este aproape la fel de stringentă
Căutarea de prieteni - ceva natural ca nevoile fiziologice. Acestea sunt cele
Fiecare dintre noi avem şi ne dorim mai puternice nevoi şi cuprind necesi-
tăţile biologice precum nevoia de aer,
26 prieteni. Căutarea tovărăşiei este ceva
natural. Creat o fiinţă socială, omul este mâncare, apă, somn. Nesatisfăcute, ne
în continuă căutare de semeni care să confruntăm cu boală, iritaţie, durere,
răspundă inimii lui. Fiecare dintre noi disconfort. Cam aceleaşi senzaţii ne-
dorim ca bucuriile şi succesele noastre plăcute le experimentăm şi atunci când
să fie împărtăşite prietenilor noştri şi ne simţim singuri, părăsiţi, excluşi sau
neacceptaţi de un grup. Avem nevoie compania acelora ale căror gusturi, obiceiuri
de iubirea celor din jur şi de acceptarea şi practici îi sunt plăcute. Cel care preferă
acestora. Experţii susţin că izolarea societatea celor ignoranţi şi vicioşi, în locul
dăunează sănătăţii. Dumnezeu a creat societăţii celor buni şi înţelepţi, dovedeşte că
omul pentru tovărăşie şi planul Lui este propriul său caracter este deficitar. La început,
ca fiecare să fie impregnat de natura gusturile şi obiceiurile lui pot fi total diferite
iubitoare şi amabilă a lui Hristos. de ale acelora a căror companie o caută; dar,
pe măsură ce se amestecă în această categorie,
O legătură tainică gândurile şi simţămintele lui se schimbă. El
Legatura care uneşte inimile, astfel sacrifică principiile şi, discret, dar inevitabil,
încât simţămintele, preferinţele şi prin- se coboară la nivelul tovarăşilor lui. Aşa cum
cipiile a doi oameni să fie apropiate, este întotdeauna o apă curgătoare preia caracteris-
de natură tainică. Se cunoaşte faptul ticile solului pe care îl străbate, principiile şi
că doar după câteva minute de discuţie obiceiurile tânărului devin, în mod invariabil,
are loc un schimb de personalitate. În impregnate de caracterele celor cu care acesta
cazul unei prietenii, fiecare împărtăşeşte se însoţeşte...” 1
starea de spirit a celuilat, ajungând să
împrumute expresii, reacţii şi obiceiuri.
„Tovărăşiile rele strică obiceiurile
Deşi puţin conştientizată, influenţa bune” (1 Corinteni 15:33).
relaţiilor interpersonale asupra caracte- Deşi poate născuţi şi crescuţi într-o
rului are ecouri veşnice. Aşa cum ceara familie creştină, mulţi pot fi conduşi pe
reţine forma sigiliului, tot astfel mintea cărarea neascultării, datorită alegerii
reţine impresiile produse asupra ei prin unor prietenii necorespunzătoare.
intermediul relaţiilor şi al tovărăşiilor. „Pentru interese lumeşti şi iubirea de
Un studiu făcut de dr. Nicholas Chir- câştig se întâmplă adesea ca părinţii să nu fie
stakis, profesor la Harvard şi publicat în atenţi ca în jurul copiilor lor să fie influenţe
The New York Times arată că: „Grupul potrivite. În alegerea casei lor, ei gândesc mai

de prieteni pe care îl frecventaţi vă poate mult la interesele lor lumeşti decât la atmo-
influenţa sănătatea. Prietenii vă pot face să sfera morală şi socială, iar copiii formează
fumaţi, să beţi sau să dormiţi mai puţin. Din tovărăşii care sunt nefavorabile dezvoltării
păcate, obiceiurile proaste se preiau cel mai evlaviei şi formării unui caracter drept...” 2
uşor. Abuzul de droguri, insomnia, fumatul Lucruri detestate odinioară, ajung să
se răspândesc prin reţelele sociale. “ fie înfăptuite şi ridicate chiar la rang de
„Spune-mi cu cine te însoţeşti virtute şi toate acestea datorită „tovără-
ca să-ţi spun cine eşti.”
Pe bună dreptate acest proverb îşi
găseşte aplicabilitatea, având în vedere
influenţa acelora cu care ne însoţim. Mai
mult decât atât, pe lângă faptul că sun-
tem influenţaţi şi influenţăm, ne alegem 27
prietenii după inima noastră.
„Tinerii nu reuşesc să îşi dea seama cât de
uşor le pot fi afectate caracterul şi reputaţia,
în funcţie de alegerea companiei. Omul caută
şiilor rele”. „Prin alegerea unor tovărăşii lui a fost rezultatul tovărăşiilor rele de care
rele, mulţi au fost conduşi pas cu pas pe au avut parte în acel loc păcătos. Corupţia
cărarea neascultării şi destrăbălării, lucru morală din Sodoma s-a înrădăcinat atât de
care odinioară li se părea că este imposibil să profund în conştiinţa lor, încât au ajuns
se întâmple.” 3 incapabile să discearnă între bine şi rău. Sin-
Indiferent de motivul, durata sau in- gurii urmaşi ai lui Lot, moabiţii şi amoniţii,
tensitatea unei prietenii, aceasta exercită au fost la rândul lor nişte popoare idolatre,
o influenţă asupra noastră. Măsura în sălbatice, răzvrătite împotriva lui Dumnezeu
care ne supunem acestei influenţe va fi şi în vrăjmăşie crâncenă cu poporul Său.” 4
determinată de gradul de intimitate, de O altă dovadă că tovărăşiile rele
consecvenţa relaţiilor, cum şi de iubirea strică obiceiurile bune este Samson. Deşi
şi veneraţia noastră pentru cel cu care ne chemat la o lucrare specială, deşi crescut
asociem. Ceea ce este cel mai grav este în condiţii care să-i favorizeze dezvol-
faptul ca aceste influenţe sunt asemenea tarea fizică şi intelectuală, sub influenţa
unei otrăvi lente care, odată pătrunsă în tovărăşiilor rele, Samson se lasă depose-
organism, mai devreme sau mai târziu, dat de ceea ce primise de la Dumnezeu.
îşi va manifesta efectele ei dăunătoare. „Grija providenţială a lui Dumnezeu fusese
O impresie negativă înscrisă în mintea asupra lui Samson, pentru ca el să poată fi
tinerilor nu este doar o urmă trecătoare, pregătit să îndeplinească lucrarea la care a
lăsată pe nisip, ci o inscripţie dăinuitoa- fost chemat. Chiar la începutul vieţii sale, el
re, dăltuită în piatră. a fost înconjurat de condiţii favorabile pentru
Un exemplu concludent în acest sens a avea tărie fizică, vigoare intelectuală şi cu-
îl reprezintă fetele lui Lot şi efectul dra- răţie morală. Însă, sub influenţa tovărăşiilor
matic rezultat din păcatul acestora: două rele, el s-a lăsat deposedat de ceea ce primise
popoare idolatre, sălbatice şi răzvrătite de la Dumnezeu şi care constituie singura
împotriva lui Dumnezeu. „Lot a locuit tărie a omului şi a fost capturat şi distrus de
o perioadă în Ţoar. Deoarece nelegiuirea curentul răului. Aceia care, pe calea datoriei,
domina şi în această cetate, ca şi în Sodoma, întâmpină încercări, să fie siguri că Dumne-

el s-a temut să rămână acolo, gândindu-se zeu îi va apăra; însă, dacă în mod voit oame-
că cetatea ar putea fi nimicită. Nu la mult nii se aşează sub puterea ispitei, mai curând
timp după plecarea sa, Ţoar a fost mistuită sau mai târziu, ei vor cădea.” 5
în flăcări, după planul lui Dumnezeu. Lot Fereşte-te de cei indiferenţi
s-a îndreptat în zona munţilor şi a căutat
adăpost într-o peşteră, lipsit de toate bunuri- faţă de religie!
le materiale pentru care fusese atât de dispus Copiii lui Dumnezeu sunt chemaţi
să-şi expună familia la influenţele imorale ale să fie asemenea unei cetăţi aşezate pe un
Sodomei. Dar blestemul Sodomei l-a urmat munte, o lumină care să lumineze pe cei
chiar şi aici. Caracterul nelegiuit al fetelor din jur, să reflecte dragostea şi principi-
Nimic nu poate fi mai eficient în a împiedica sau îndepărta impresiile bune

28 şi dorinţele bune decât asocierea cu persoane uşuratice, supărătoare, corupte.
Oricâtă inteligenţă, sarcasm şi umor ar poseda astfel de persoane,
faptul că ele tratează religia cu uşurătate şi indiferenţă constituie
un motiv suficient ca să nu se întovărăşească cu ele.
ile Cerului. Acest lucru nu poate fi reali- care pretind a fi fii şi fiice ale lui Dumnezeu,
zat dacă se trăieşte izolat faţă de semeni. Domnul Hristos, Maiestatea cerului, este ca
Nu poţi să trăieşti singur şi să afirmi că „un lăstar ieşit dintr-un pământ uscat; fără
iubeşti. Iubirea are nevoie să fie manifes- frumuseţe şi fără înfăţişare care să atragă.” 6
tată asupra cuiva şi suntem chemaţi să
ne iubim aproapele ca pe noi înşine. A-L Căutaţi-vă tovarăşi serioşi, integri!
prezenta pe Domnul Hristos celor din Tinerii sunt chemaţi la o lucrare spe-
jur înseamnă a intra în interacţiune şi a cială. Se afirmă de multe ori că ei sunt
crea punţi de legătură cu aceştia. Copiii viitorul bisericii, dar până atunci ei sunt
şi tinerii credincioşi pot avea o influenţă prezentul bisericii. Dumnezeu vrea să
binecuvântată asupra celor de seama lor, facă din tineretul poporului Său mâna
dacă aleg să se lase conduşi de Dumne- Sa dreaptă. Tinerii trebuie să-şi pună
zeu. Problema apare însă, când sub acest ţinte înalte şi cu ajutorul lui Dumnezeu
pretext, se nasc legături cu copii şi tineri să facă tot posibilul pentru a le atin-
care sunt total indiferenţi faţă de reli- ge. Pentru aceasta însă e nevoie de un
gie, iar discuţiile care se nasc şi liantul mediu propice dezvoltării lor şi un rol
care îi uneşte nu au nimic în comun cu important în aceasta îl joacă prietenii.
Divinitatea. „Tinerii care sunt în armonie cu Hristos
„Dacă copiii stau împreună cu cei ale îşi vor alege prieteni care să-i ajute să facă
căror conversaţii sunt asupra lucrurilor ceea ce este bine şi vor evita societatea acelora
lipsite de importanţă, a celor pământeşti, care nu le sunt de ajutor în formarea unor
minţile lor vor fi la acelaşi nivel. Dacă ei principii drepte şi ţeluri nobile. În orice loc
aud ocări la adresa principiilor religioase şi a sunt tineri de un caracter îndoielnic. Când
credinţei noastre, dacă pe nesimţite obiecţii vin în contact cu această categorie, cei care
cu privire la adevăr ajung la urechile lor, s-au aşezat fără rezervă de partea lui Hristos
aceste lucruri se vor fixa în mintea lor şi le vor sta neclintiţi de partea a ceea ce raţiunea
vor modela caracterele. şi conştiinţa le spun că este drept.” 7

Nimic nu poate fi mai eficient în a
împiedica sau îndepărta impresiile bune şi Ce se întâmplă de fapt…
dorinţele bune decât asocierea cu persoane
Cu voia sau fără voia noastră, in-
uşuratice, supărătoare, corupte. Oricâtă
fluenţăm şi suntem influenţaţi de cei
inteligenţă, sarcasm şi umor ar poseda astfel
din jurul nostru. Măsura influenţei este
de persoane, faptul că ele tratează religia cu
proporţională cu timpul şi afecţiunea
uşurătate şi indiferenţă constituie un motiv
faţă de cel cu care ne asociem. Pentru
suficient ca să nu se întovărăşească cu ele.
această influenţă există o explicaţie
Cu cât se implică mai mult în diverse alte
ştiinţifică. Astfel, conform ultimelor
lucruri, cu atât mai periculoasă va fi compa-
studii asupra creierului uman, în el
nia lor, deoarece viaţa lor lipsită de religie are
există neuronii oglindă. Descoperirea
atâtea atracţii primejdioase.
acestor neuroni reprezintă o mare reu-
Întovărăşirile lumeşti atrag şi orbesc
şită în domeniul neuro-ştiinţific. Ce este
simţurile, astfel că evlavia, teama de Dum-
deosebit în legătură cu aceşti neuroni? 29
nezeu, credincioşia şi loialitatea nu au
Este ceea ce fac aceşti neuroni. Ei se
puterea de a-i face pe oameni să fie hotărâţi.
activează şi copiază ceea ce văd în jur,
În general, viaţa umilă şi modestă a Domnu-
deci noi învăţăm imitându-i pe cei din
lui Hristos nu pare atractivă. Pentru mulţi
jurul nostru. Aşa învăţăm să mergem,
să vorbim, să ne comportăm în public. prieteniile îşi pun amprenta asupra
Aceşti neuroni sunt consideraţi respon- acestuia, fiecare să avem grijă ce clădim,
sabili pentru comportamentul social. „căci lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă:
Problema apare însă datorită faptului că ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va
aceşti neuroni imită fără să facă distinc- descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este
ţia între ce este bine sau rău pentru noi. lucrarea fiecăruia.” 1 Corinteni 3:13.
De câte ori ţi s-a întâmplat să foloseşti „Fie ca toţi cei care vor să-şi formeze
aceleaşi expresii sau să ai aceleaşi ticuri un caracter drept să-şi aleagă tovarăşi cu o
ca prietenii tăi, să le preiei gesturile! minte serioasă, oameni integri, înclinaţi spre
Neuronii oglindă sunt responsabili de religie. Cei care au evaluat preţul şi vor să
contaminarea emoţională, responsabili clădească pentru veşnicie trebuie să foloseas-
pentru preluarea stărilor sufleteşti ale că material bun în clădire. Dacă ei acceptă
celor din jur. Simplul zgomot produs lemne putrede, dacă se mulţumesc cu lipsuri
de hohotele altei persoane stimulează în caracter, clădirea este sortită pieirii. Fie ca
creierul să comande mişcarea muşchilor toţi să ia seama cum clădesc. Furtuna ispitei
feţei, ca să producă și ei un zâmbet. Râsul va lovi asupra clădirii şi, dacă aceasta nu este
e molipsitor, chiar şi atunci când motivul construită cu hotărâre şi credincioşie, nu va
veseliei ne este necunoscut, au arătat cer- rezista în faţa probei.
cetătorii britanici într-un studiu publicat Prin asocierea cu cei care trăiesc conform
în ‘Journal of Neuroscience‘ cercetătorii au unor principii, chiar cei nepăsători vor învă-
vrut să afle dacă neuronii oglindă se pun ţa să iubească neprihănirea. Şi, prin punerea
în mişcare şi la stimuli acustici, nu doar în practică a facerii de bine, se va crea în
la cei vizuali. Aşa că au pus mai mulţi inimă un dezgust pentru ceea ce este ieftin
voluntari să asculte strigătele de triumf, şi comun, în contradicţie cu principiile din
de plăcere, constatând că tuturor subiec- Cuvântul lui Dumnezeu”. 8
ţilor aceste zgomote le-au activat cortexul Şi, mai presus de toate, „Împrieteneş-
premotoric. Cu ajutorul unui tomograf te-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace”
cu rezonanță magnetică, neurologii au (Iov 22:21).

putut vedea și procesele care se petrec în
creierul unui individ ce ascultă expresiile Referinţe
de bucurie ori supărare ale altora: senti-
mentele pozitive au influenţat mai mult 1
Solii către tineret – Influenţa tovărăşiei
scoarţa cerebrală decât cele negative. 2
Căminul adventist – Familia şi oraşul
Aşa se explică de ce veselia este 3
Căminul adventist – Cum îşi alege creştinul
molipsitoare. Tocmai de aceea mulţi recreaţia
consideră că mediul în care lucrează este 4
P.P. pg 167, 168 (1890).
foarte important şi reprezintă un motiv 5
Căminul adventist – Prietenii sănătoase şi
de schimbare a locului de muncă. nesănătoase
6
Căminul adventist – Prietenii sănătoase şi
Concluzie nesănătoase
30 Trăim timpuri solemne, când fiecare
7
Căminul adventist - Prietenii sănătoase şi
prin acţiunile sale decide pentru veşni- nesănătoase
cie. Formarea caracterului este o lucrare
8
Căminul adventist - Prietenii sănătoase şi
mareaţă ce ne va pecetlui soarta. Şi cum nesănătoase.
Sâmbătă, 2 aprilie 2011
Liber în
Hristos
Marian Pîrţac
P entru majoritatea oamenilor,

libertatea este cel mai important lucru
reguli prestabilite numai acolo unde
libertatea individuală este încălcată.
care poate exista. Orice fiinţă vrea să fie Dar cum stau lucrurile din punct de

liberă. Putem înţelege de ce libertatea vedere spiritual? Să ascultăm îndemnul
este atât de dorită, apreciată şi trăită de apostolului Petru: ,,Purtaţi-vă ca nişte
persoanele care au fost pentru o peri- oameni liberi, fără să faceţi din liberta-
oadă private de libertate. Democraţia tea aceasta o haină a răutaţii, ci ca nişte
în care trăim ne oferă acele valori ca de robi ai lui Dumnezeu”. (1 Petru 2:16).
exemplu: dreptul la libera exprimare, În creştinism libertatea este înţe-
alegerea liberă a religiei etc. leasă ca şi un drept pe care Dumnezeu
Unii sunt de părere că libertetea îţi l-a acordat omului la creaţiune. Faptul
dă dreptul să te porţi şi să vorbeşti ori- că Adam a mâncat din pomul oprit este
cum, fără nici o responsabilitate. dovada acestui adevăr. Dar din momen-
În democraţia adevărată fiecare tul căderii, omul a devenit robul păca-
trebuie să respecte libertatea celuilalt, tului. „Nu ştiţi că dacă vă daţi robi cuiva
prin urmare, nimeni nu-şi va permite să
facă ceva care-i va afecta în mod negativ
ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de
care ascultaţi?” (Romani 6:16 p.p.).
31
pe cei din jur. În concluzie la cele spuse, Omul se poate hrăni cu ideea falsă
libertatea poate fi exprimată în cadrul că este liber de la sine, că poate fi pro-
unei societăţi guvernate de un stat de priul său stăpân şi că ceea ce face, face
drept, care intervine în limitele unor aşa cum vrea el să facă. Este adevărat că
Dumnezeu ne-a dăruit puterea alegerii că. Paragraful următor va aduce mai
şi putem să alegem ce vrem să fim, însă multă lumină în acest sens:
există o decizie care a fost luată cu mult ,,Orice om care refuză să se predea
timp înainte, de către strămoşii noştri, lui Dumnezeu este sub controlul unei
care ne afectează cel mai mult vieţile alte puteri. El nu-şi aparţine. El poate
prin faptul că nu ne naştem cum vrem. vorbi despre libertate, dar este în cea
Noi nu mai avem nici o alternativă cu mai dezgustatoare robie… mintea lui
privire la felul naturii pe care o pose- este sub stăpânirea lui Satan. În timp ce,
dăm la naştere. Avem o natură păcătoa- cu îngâmfare, se mângâie cu ideea ca
să şi dacă rămâne neschimbată, va duce urmează hotărârile propriei judecăţi, el
la moarte. ascultă de voinţa domnului întunericu-
,,Astfel dar, după cum printr-o lui.” 1
singură greşeală a venit o osândă care a Păcatul poate să ne înrobească, şi să
lovit pe toţi oamenii, tot aşa printr-o sin- devenim robii unor plăceri, obiceiuri şi
gură hotărâre de iertare a venit pentru lucruri care să ne controleze viaţa.
toţi oamenii o hotărâre de neprihănire, ,,În sinagoga din Capernaum, Isus
care dă viaţă“. (Romani 5:18). vorbea de misiunea Sa de a-i elibera pe
Putem spune: ,,Noi n-am fost nicio- cei care sunt robi ai păcatului. A fost
dată robii nimănui”. (Ioan 8:33). Se poate întrerupt de un strigăt de groază. Un
să nu ştim toate lucrurile, că în lumea nebun a ieşit din mijlocul oamenilor,
aceasta sunt doi stăpâni care conduc, şi ţipând: Ce avem noi a face cu Tine, Isuse
fără să bănuim putem alegem să-I slujim din Nazaret? Ai venit să ne pierzi?”
domnului întunericului sau poate cre- ,,Cauza nenorocirii acestui om se
dem că este şi o putere neutră, omeneas- afla în propria viaţă. Fusese fascinat de
32
plăcerile păcatului şi se gândise să facă
din viaţă o imensă distracţie. Nestăpâ-
nirea de sine şi frivolitatea pervertiseră
atributele nobile ale naturii sale, iar Sa-
tan pusese stăpânire deplină asupra lui.
Remuşcările au venit prea târziu…
devenise neputincios în strânsoarea
celui rău.
Şi astăzi există mulţi oameni care se
află sub puterea duhurilor rele, cum a
fost demonizatul din Capernaum. Toţi
cei care se îndepărtează de bună voie de
poruncile lui Dumnezeu, se plasează
sub controlul lui Satan. Mulţi oameni se
joacă cu răul, gândind că se pot despărţi
de el după bunul lor plac; ei însă sunt forţă exterioară. Sub influenţa Duhului
ademeniţi tot mai departe, până când lui Dumnezeu, omul este lăsat liber să
descoperă ca sunt stăpâniţi de o voinţă aleagă cui vrea să servească.” 3
mai puternică decât a lor. Ei nu pot scă- ,,Totuşi, starea în care ne aflăm nu
pa de puterea ei misterioasă. Un păcat este fără scăpare. Dumnezeu nu ne
tainic sau o pasiune dominantă, îi poate controlează minţile fără consimţămân-
ţine în robie, neputincioşi, ca demonizatul nostru, dar fiecare om este liber să
tul din Capernaum.” 2 decidă ce putere să stăpânească asupra
Înţelegem acum cât de valoroasă este sa. Nimeni n-a ajuns să decadă într-atât
şansa pe care o avem de a alege să ne şi nimeni nu este atât de rău încât să
purtăm ca nişte robi ai lui Dumnezeu. nu mai poata găsi iertare la Hristos. În
Problema care a apărut încă de la înce- locul rugăciunii demonizatul nu putea

putul creaţiei este că diavolul, în mod rosti decât cuvintele lui Satana; apelul
deliberat şi-a propus să distrugă creatu- nerostit al inimii a fost totuşi auzit. Nici
ra lui Dumnezeu pentru totdeauna. El un strigăt al vreunui suflet aflat în ne-
ştie că singurul lucru urât de Dumnezeu voie, chiar dacă nu va consta în cuvinte
este păcatul, şi-i face pe oameni robi ai inteligibile, nu va trece neluat în seamă.
patimilor şi ai viciilor care nenorocesc Cei care consimt să intre în relaţia de
omenirea. legământ cu Dumnezeu, nu sunt lăsaţi
Din acest motiv Dumnezeu încearcă în puterea lui Satan sau în slăbiciunea
prin toate metodele să atragă atenţia propriei lor firi.” 4
omului spre Sine, fără a viola libertatea Demonizatul a înţeles că se află în
acestuia. El stă la uşa inimii şi bate; ne prezenţa unuia care îl putea ajuta. Când
vorbeşte în cuvinte iubitoare şi aşteaptă. a încercat să ceară ajutor, demonii s-au
,,Dumnezeu a osândit păcatul în împotrivit. Lupta care se dădea în omul
firea pământească, trimiţând din pricina acela era îngrozitoare încât, atunci când 33
păcatului, pe Însuşi Fiul Său într-o fire ,,Isus L-a certat şi i-a zis: ,,Taci, şi ieşi afară
asemănătoare cu a păcatului.” (Rom. 8:3). din omul acesta!”… ,,duhul necurat a ieşit
,,În lucrarea de mântuire nu există din el, scuturându-l cu putere şi scoţând
constrângere. Nu este folosită nici o un strigăt mare.” (Marcu 1:25-26).
,,Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, iubire, şi să cad la picioarele Lui, cu
prin Isus Hristos Domnul nostru” (Ro- simţământul câştigării celei mai înalte
mani 7:25 p.p.) ,,căci ştiţi că nu cu lucruri libertăţi.
pieritoare, cu argint sau cu aur aţi fost Salvarea este a Domnului. „În
răscumpăraţi din felul deşert de vieţui- nimeni altul nu este mântuire: Căci nu
re, pe care-l moşteniserăţi de la părinţii este sub cer un alt Nume dat oamenilor
voştri, ci cu sângele scump al lui Hris- în care trebuie să fim mântuiţi.“ (Fapte
tos, Mielul fără cusur şi fără prihană.” 4:12). Dar şi omul are o parte de înde-
(1 Petru 1:18,19). plinit în ea. Atâta timp cât Îl vom iubi
Un om pe nume Bill Jones pescu- pe Domnul, cu toată inima noastră, Îi
ia în ocean la câteva mile de la ţărm. vom fi ascultători. Nu vom da drumul
Barca i s-a răsturnat la un moment dat frânghiei. Vom continua să ne ţinem de
şi a început să se scufunde. El nu putea Hristos, ca singura noastră speranţă şi
înota pentru a se salva. Chiar atunci o El ne va duce sigur la ţărmul mult dorit.
altă barca de pescuit trecea pe acolo, dar Libertatea noastră începe şi rămâne în
era atât de încărcată încât era imposibil Hristos.
să mai ia un pasager. Totuşi, dorind să-l „Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veţi
salveze pe omul sortit pieirii, echipa- fi cu adevarăt slobozi.” (Ioan 8:36).
jul i-a aruncat o frânghie, spunându-i:
,,Uite, ia frânghia asta… te vom trage la
mal.” În timp ce prindea frânghia, Bill
Referinţe
Jones a spus : ,,Multumesc lui Dumne-
zeu! Sunt salvat!“ 1
H.L.L. pg 381; 466-467 eng.
Cât de minunată este puterea elibe- 2
Divina vindecare, cap. 1
ratoare a Domnului! Acum sunt liber 3
H.L.L. pg 381,2
să alerg în faţa Lui, cu cea mai curată 4
Divina Vindecare, pg 243.
„Trebuie să avem mai puţină încredere în ce putem face noi înşine şi mai multă
încredere în ce poate face Domnul pentru şi prin noi.
Nu sunteţi angajaţi în propria voastră lucrare; voi înfăptuiţi lucrarea lui Dumne-
zeu. Predaţi-vă Lui voinţa şi calea voastră. Nu păstraţi nici o rezervă, nu faceţi nici
măcar un compromis cu eul. Aflaţi ce înseamnă să fii liber în Hristos...
Când Îl rugaţi pe Domnul să vă ajute, onoraţi-L pe Mântuitorul vostru, crezând
că şi primiţi binecuvântarea Sa. Toată puterea, toată înţelepciunea ne stau la înde-
mână. Tot ce avem de făcut este să le cerem.
Umblaţi neîncetat în lumina lui Dumnezeu. Meditaţi zi şi noapte asupra caracte-
34 rului Său. Atunci veţi vedea frumuseţea Lui şi vă veţi veseli în bunătatea Sa. Inima
voastră va străluci, simţind iubirea Sa. Veţi fi înălţaţi ca şi cum aţi fi purtat de braţe
veşnice. Cu puterea şi lumina pe care v-o dă Dumnezeu, veţi putea înţelege şi realiza
mai mult decât aţi crezut înainte că este posibil.” Divina Vindecare, pg 514.
Duminică, 3 aprilie 2011
Cum
să-Ţi
al e g i
profesia
Cristian Ţona
N e aducem aminte cu nostalgie

cum, în frageda copilarie, atunci când,
Dumnezeu ne înzestrează cu talanţi
pe fiecare în parte şi El dă şi oportunităţi
pentru dezvoltarea lor.

întrebaţi fiind de către educatori sau Dezvoltarea unei profesii este un
profesori: Ce vrei să te faci când vei proces pe parcursul întregii vieţi şi tre-
fi mare?, răspunsurile erau atât de di- buie să înceapă de foarte timpuriu. Rolul
verse: doctor, aviator, mamă, profesor, familiei, al şcolii şi chiar al bisericii este
mecanic, croitor etc. vital într-o lume care oferă non-valori şi
Preocuparea copiilor şi ulterior soluţii incompatibile cu morala şi etica
a tinerilor în a-şi alege o profesie se creştină.
intensifică odată cu trecerea timpului,
până soseşte momentul decisiv, de Primii paşi:
acest moment depinzând succesul sau Cultivarea abilităţilor şi aptitudinilor
eşecul tânărului. profesionale trebuie să înceapă încă de
În acest articol dorim să ieşim în la o vârstă fragedă (în jocuri şi activităţi
întâmpinarea voastră cu câteva idei, copiii descoperă meserii, hobby-uri, ce
sfaturi inspirate care să vă ajute să aveţi înseamnă munca, specificul profesiei, 35
succes, atât pe plan profesional, dar mai colaborarea şi lucrul în echipă).
ales în înţelegerea faptului că pe acest În primii ani de şcoală se urmăreşte
pământ avem o misiune, un scop şi o cultivarea unor valori şi atitudini funda-
ţintă de atins.
mentale în orientarea viitoare, motivaţie, În câteva cuvinte: abilitatea de învă-
interes, flexibilitate, responsabilitate în ţare, înţelegere şi raţionare rapidă.
luarea deciziilor.
În clasele superioare se încearcă Posibile profesii: administrator,
aprofundarea aspectelor legate de ocu- chimist, meteorolog, manager, biolog,
paţii, meserii, profesii, criterii de alegere horticultor, oceanograf, radiolog, ana-
a meseriei, obiective pe termen lung. list, cercetator, geolog, matematician,
În anii de liceu se urmăreşte tranzi- fizician etc.
ţia la profesia aleasă, opţiuni, construi-
rea unui traseu de formare profesională. b) Aptitudinea verbală
Pentru un tânăr creştin, care nu Eu pot:
beneficiază de o educaţie şcolastică a
bisericii, consilierea personală e impor- - să înţeleg semnificaţia fiecărui cuvânt
tantă şi cine poate s-o realizeze mai bine dintr-un text;
decât părintele temător de Dumnezeu - să vorbesc în nume propriu în faţa
sau consilierii abilitaţi de biserică, cu o unui grup;
bogată experienţă în acest domeniu? Pă- - să dau informaţii clare şi precise;
rinţii înţelepţi au întotdeauna în vedere - să povestesc sau recit ceva;
aceste principii: - să scriu o compunere;
- nu transfera nemulţumirile profe- - să comunic idei şi opinii;
sionale asupra copiilor, stereotipuri cu - să explic ceva altora;
privire la muncă şi aspiraţii nerealizate; - să citesc şi să scriu fluent.
- tânărul trebuie tratat cu respect, se-
riozitate, ascultat, încurajat să îşi asume În câteva cuvinte: abilitate de înţe-
responsabilităţi; legere şi utilizare rapidă a cuvintelor,
- să nu i se impună să urmeze exem- ideilor şi informaţiilor.
plul profesional al părintelui, în orice
Posibile profesii: profesor de litera-
condiţii;
tură, muzică, arte plastice, moderator (în
- educă-l să ceară în rugăciune perso-
mediu creştin), avocat, scriitor, predica-
nală sfat de la Dumnezeu şi roagă-te cu
tor, misionar etc.
el, identificându-te cu problemele lui.
Descopera-ţi aptitudinile: c) Aptitudinea numerică

Eu pot:
a) Aptitudini generale de învăţare
Eu pot: - să utilizez numere cu uşurinţă;
- să fac calcule matematice rapide (cele
- să înţeleg semnificaţia frazelor în text; patru operaţii matematice) fără erori;
- să înţeleg instrucţiunile unui joc nou; - să dau rest la bani fără greşeală;
- să gândesc înainte de a acţiona; - să fac măsurători corecte;
- să raţionez înainte de a ajunge la o - să fac estimări apropiate de adevăr
36 concluzie; (distanţe, durate, cantităţi);
- să evaluez corect lucrurile şi evenimentele; - să fac comparaţii între operaţiile mate-
- să fiu convingător; matice (împărţire şi scădere);
- să rezolv cu uşurinţă probleme de - să descopăr greşelile în pagina plină de
matematică. cifre.
În câteva cuvinte: abilitatea de a - frustrante: alegerea unui traseu
lucra cu cifre, repede şi corect profesional opus dorinţei celor cu care
intrăm în contact;
Posibile profesii: contabil, secretar, - altruiste: sprijinirea familiei, cate-
funcţionar public, matematician, expert goriile defavorizate, spiritul jertfitor şi
financiar, poştaş, casier, vânzător etc. dispus la sacrificii.
Inspirata autoare Ellen G. White
d) Coordonare ochi-mână
afirmă următoarele:
Eu pot: „Oamenii care au puterile fizice
- să introduc cu uşurinţă aţa în ac; în stare bună ar trebui să se educe ca
- să prind obiecte (o minge, un fluture să gândească în aceeaşi măsură în care
etc.); lucrează şi să nu depindă de alţi care să
- să tai corect cu foarfeca diverse figuri fie creier pentru ei. O mare categorie de
dintr-o coală de hârtie; oameni fac greşeala de a socoti munca
- să arunc ceva la ţintă; înjositoare. De aceea, tinerii sunt foarte
- să asamblez piesele unui mecanism sau preocupaţi să devină profesori, clerici,
joc; negustori, avocaţi sau să ocupe orice
- să desenez linii drepte; funcţie care nu necesită muncă fizică.
- să merg cu bicicleta de-a lungul unei Tinerele socotesc că munca din gospo-
linii drepte; dărie este înjositoare. Şi, deşi mişcarea
- să modelez plastilina sau argila în fizică necesară pentru a îndeplini tre-
forme deosebite; burile din gospodărie, dacă nu este prea
- să bat cuie cu ciocanul fără să mă lo- multă, are menirea de a ne fi de folos
vesc peste degete sau să îndoi cuiele. pentru sănătate, totuşi ele caută o edu-
caţie în urma căreia să devină profesoa-
În câteva cuvinte: abilitatea de coor- re, personal bisericesc sau învaţă vreo
donare a ochilor şi mâinilor în efectua- meserie care să le ţină înauntru, pentru

rea cu precizie a mişcărilor. o ocupaţie sedentară. Roşeata de sănă-
tate le dispare din obraji, sunt atacate de
Posibile profesii: inginer construc- boală pentru că nu fac mişcare fizică, iar
tor, minier, mecanic auto, pădurar, obiceiurile lor sunt în general pervertite.
tehnician dentar, electrician, stenodac- Şi toate acestea doar pentru că aşa e la
tilograf, instalator, maşinist, croitor, modă! Ele vor o viaţă delicată, ceea ce
lăcătuș, pilot de avion, tâmplar etc. înseamnă slăbiciune şi decădere.” 1
„O, cum se uită Satana să-şi vadă
prada căzând atât de repede şi să vadă
Posibile criterii ale tinerilor în ale-
sufletele păşind pe calea pe care el le-a
gerea meseriei:
pregătit-o! El nu vrea ca ei să se roage
- egoiste: poziţie, confort personal, şi să-şi îndeplinească îndatoririle reli-
câştig rapid fără mult efort şi respon- gioase, ci doreşte ca, uitând de acestea,
sabilitate, motivat de a face ceva doar să-i poată face mai utili în slujba sa. El 37
pentru tine şi satisfacţia furnizată; îşi adaptează cursele sale înşelătoare şi
- conformiste: acceptarea soluţiei sofisticate la experienţele şi profesiile
găsite de altcineva şi plierea aspiraţiilor lor şi în acest fel îşi avansează minunat
în acest sens; cauza.” 2
„În pofida a tot ce s-a spus şi scris 3. Alege profesia care va împlini o
cu privire la demnitatea muncii fizice, nevoie a societăţii.
predomină sentimentul că ea este ceva în-
Priveşte la oameni şi vezi ce nevoi au
jositor. În mintea multora, opinia generală
şi nu sunt împlinite la nivel înalt. Nevoia
a schimbat ordinea lucrurilor şi s-a ajuns
care te va afecta cel mai mult, posibil
la ideea că nu este potrivit ca un om care
va fi cea care se va potrivi cel mai mult
munceşte cu brațele lui să-şi aibă locul
pentru profesia ta. O nevoie a societăţii
printre gentlemeni. Oamenii muncesc din
nu este pur şi simplu profesia, ci şi ca-
greu pentru a câştiga bani şi, posedând
racterul celui implicat în această profe-
apoi avere, ei cred că bogăţia lor le va face
sie. Societatea este binecuvântată prin
fiii nişte gentlemeni. Dar mulţi dintre
oamenii cu un caracter bun, frumos.
aceştia nu reuşesc să-şi înveţe fiii, aşa cum
ei înşişi au fost învăţaţi, cu munca grea, 4. Alege profesia care nu te va împie-
folositoare. Aceştia risipesc banii agonisiţi dica să dezvolţi o relaţie frumoasă
prin munca altuia, fără a le înţelege valoa- cu Dumnezeu.
rea, irosind un talant pe care Domnul l-a Nimic nu trebuie să se interpună
destinat să aducă mult bine. “ 3 în relaţia ta cu Dumnezeu. „Caută mai
„Domnul rânduieşte ca fiecare din- întâi împărăţia lui Dumnezeu şi nepri-
tre aceia care devin părtaşi ai harului Său hănirea Lui şi toate aceste lucruri vi se
să lucreze pentru alţii. Fiecare trebuie vor da pe deasupra.” (Matei 6:33).
să răspundem pentru noi înşine zicând: Nu permite ca ceva sau cineva să-ţi
“lată-mă, trimite-mă!” Fie că cineva este afecteze relaţia cu Dumnezeu; nu te lăsa
slujitor al Cuvântului, fie că este medic, controlat de profesie. E important să nu uiţi
fie că este comerciant sau agricultor, cine e prioritatea numărul unu în viaţa ta!
meseriaş sau tehnician, asupra lui zace o
răspundere. Lucrarea lui este aceea de a 5. Roagă-te pentru viitoarea ta profesie.
descoperi altora Evanghelia mântuirii lor. “Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în
Orice ocupaţie în care el se angajează, să orice lucru aduceţi cererile voastre la cu-
fie un mijloc spre acest scop.” 4 noştinţa lui Dumnezeu prin rugăciuni şi
Principii în alegerea profesiei: cereri cu mulţumiri.” (Filipeni 4:6).
Dumnezeu te poate ajuta în alegerea
1. Alege profesia care îţi va aduce viitoarei tale profesii deoarece El ştie
bucurie şi ţie şi altora. cum te-a creat, ce vocaţii ţi-a dat, ce-ţi
Când eşti entuziasmat de ceea ce place cel mai mult şi care e cel mai bun
faci, acest entuziasm se transmite şi lucru pentru tine. Amin!
celor din jur. Oamenii beneficiază mai
mult de serviciul unei persoane care îşi
îndeplineşte munca cu bucurie.
2. Alege profesia în funcţie de Referinţe

38 abilităţile şi capacităţile tale.
1
Principii fundamentale ale educaţiei, pg 31
2
Dumnezeu ne înzestrează cu talente 3
Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, pg
pe fiecare în parte şi El ne oferă totodată 251
şi oportunităţi pentru a dezvolta aceste 4
Profeţi şi regi, pg 200.
talente.
„Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor şi pe orfanul lipsit de sprijin.
Binecuvântarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie imima văduvei…
Celor nenorociţi le eram tată şi cercetam pricina celui necunoscut.” Iov 29: 12-16.
PROIECT MISIONAR
„Dumnezeu ne dă binecuvântarea În Conferinţa Ardealul de Nord există
Sa pentru ca şi noi, la rândul nostru un proiect de a se construi o casă pentru
s-o împărţim altora. Când cerem de la două fete şi o mamă care frecventează
El pâinea noastră cea de toate zilele, El biserica noastră din Satu Mare. Nevoile
priveşte în inimile noastre ca să vadă dacă sunt mari. Aceste suflete deosebite trăiesc
noi le împărţim cu alţii care sunt mai în într-o proprietate care nu este a lor, dar
lipsă decât noi. Când ne rugam: „Doamne proprietarul, un om cu suflet nobil, nu le
fie-Ţi milă de mine, păcătosul”, El priveşte percepe chirie. Venitul familiei constă din
să vadă dacă şi noi arătăm compasiune alocaţia celor două fete, plus grădina de
faţă de aceia cu care venim în contact. zarzavaturi de lângă casa lor. Condiţiile
Aceasta este dovada legăturii noastre cu de trai sunt aproape inumane. Mama lor
Dumnezeu, că noi suntem miloşi tot aşa şi-a pierdut parţial vederea din cauza
după cum Tatăl Nostru ceresc este milos. bătăilor primite de la soţul ei, care este un
Această lucrare pentru alţii va cere efor- bețiv. Aceasta le-a determinat să fugă de
turi, lepădare şi jertfire de sine. Dar cât de acasă şi să-şi caute un refugiu. Nevoile lor
neînsemnată este jertfa pe care o putem au fost descoperite de aproximativ doi ani
face în comparaţie cu jertfa pe care a când colportorii au vizitat acea zonă. De
făcut-o Dumnezeu pentru noi, prin darul atunci fraţii cu inimi darnice din zonă şi,
Fiului Său unic născut!” în special, din comunitatea Satu Mare au
6 T. pg 261,1. ales să le aline neajunsurile. Acum aceste
„Peste tot în jurul nostru vedem lipsă suflete păstrează Sabatul, au renunţat la

şi suferinţă. Familii au nevoie de hra- mâncarea de carne, fetele care sunt în cla-
nă, cei mici plâng pentru pâine. Casele sele a V-a şi a VI-a dau mărturie la scoală
săracilor au nevoie de mobilă şi lenjerie de despre credinţa lor, până acolo că preotul
pat potrivită. Mulţi locuiesc doar în nişte le-a dat afară de la ora de religie, pentru că
cocioabe, care sunt aproape lipsite de ele cred alfel si spun ceea ce cred. Totuşi,
confort. Strigătul săracilor ajunge la cer. deși singure în localitate, continuă să fie
Dumnezeu vede, Dumnezeu aude.” o lumină pentru alţi consăteni. Gândul
6 T. pg 385. fraţilor din zonă este de a le ajuta să aibă
Dragi tineri, această săptămână de o casă în care să poată locui. Singuri nu
rugăciune ne-a adus importante bine- pot face acest lucru, de aceea apelează pe
cuvântări spirituale; suntem convinşi că această cale, la toţi tinerii şi chiar vârstni-
le-aţi împărtăşit cu părinţii şi prietenii cii care simt cu aceste suflete, să sprijine
voştri. Vrem să credem că acele binecu- acest proiect. Banii voștri şi timpul devo-
vântări vor curge ca niste pâraie spre alţii. tat pentru acest prioect va face să stralu-
Dar totuşi sunt atâția tineri care nu se pot cească lumina credinţei noastre acolo. 39
bucura ca voi de atâtea binecuvântări. Suntem convinşi că Dumnezeu nu va
Putem să transformăm această săptămână lăsa nerăsplătite eforturile noastre.
de rugăciune într-o mare binecuvantare Fraţii voştri din comunitatea Satu Mare
pentru ei. Avem o propunere concretă şi Conferinţa Ardealului de Nord
pentru voi. vă mulţumesc anticipat.
ISSN 1584-269x

Tineri Pentru Hristos

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tineri Pentru Hristos

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Săptămâna de Rugăciune

Tineri pentru Hristos

Ce reprezintă Isus pentru mine? / 4

Tinereţea - un capital de mare preţ / 14

Prietenii, binecuvântare sau blestem / 26

Cum să-ţi alegi profesia / 35

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

M i se pare a fi foarte greu a

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

ispite. El ştie exact cum să facă faţă orică-

6. Isus este Apărătorul nostru

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

este imaginaţia unui creier bolnav. Este 5

O VIAŢĂ S untem preţuiţi în ochii lui Dum-

“şi toate faptele noastre bune sunt ca o

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

C a să devină adult, un nou năs-

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

emoţiilor să ţină frâiele vieţii, dezastrul şi şi tinere, plini de energie şi curiozitate,

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

A uzeam cândva o maximă care

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

în rugăciune, în timp ce norul de fum de la Casa Domnului!’ ”

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

misiunea ei este aceea de a duce lumii în primejdie. Nu lăsa pe nimeni să se

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

„Nu te împrieteni cu omul mânios şi nu astfel împărtăşite parcă ele se amplifică.

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

domina şi în această cetate, ca şi în Sodoma, întâmpină încercări, să fie siguri că Dumne-

Nimic nu poate fi mai eficient în a împiedica sau îndepărta impresiile bune

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

cu rezonanță magnetică, neurologii au (Iov 22:21).

P entru majoritatea oamenilor,

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

N e aducem aminte cu nostalgie

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

Descopera-ţi aptitudinile: c) Aptitudinea numerică

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

2. Alege profesia în funcţie de Referinţe

Săptămâna de rugăciune pentru tineret martie - aprilie 2011

S-ar putea să vă placă și